Specializarea DREPT Forma de învațământ ZI [607122]

Universitatea Spiru Haret București
Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice Constanța
Specializarea DREPT Forma de învațământ ZI

CONDIȚIILE ACTULUI JURIDIC
CIVIL

Coordonator Ș tiințific
Conf.univ.dr Roxana Topor
Student: [anonimizat]

2017
Constanța

2
Cuprins

Cuvânt î nainte ………………………………… ……………… ..………………………………… 4

Capitolul I Actul juridic civil ………………………………………………… …………… ……6

I.1 Definiție …………………… ……………………………………………………… …..6
I.2 Clasificare………… ……………………………………………………… .……… …..8

Capitolul II . Condițiile esențiale de forma si de fond pentru validitatea oricărui act juridic

1. Capacitatea ………………………………………………..………………… .…… …… 14
2. Consimțământul ……… …………………………………………………………… ..…. 16
II.2.1 Corelația dintre consimțământ si voința juridică ………………. ………… ………………… 20
II.2.2 Condițiile de valabilitate a consimțământului ……………………….. ……………………….21
II.2.3 Viciile de consimțământ ……………………………………………… ………….. 21
a) Eroarea
b) Dolul
c) Violenț a
d) Leziunea
3. Obiectul ac tului juridic civil………………………… ….…… …..……… ……………… 34
4. Cauza act ului juridic civil……………………………… …………….. …….…………. .37
5. Forma actului juridic civil………………………… ………………………… …..……… 39

Capitolul III. Modalitățile actului juridic civil …………………………… …..…… ……… …45

III.1 Termenul…………… ……………… ………………… ……………….. 45
III.2 Condiția………… ………………… …………………… …………… …45
III.3 Sarcina………………… ……………………………. ……… ………….50

3

Capitolul IV. Jurisprudența …………………… ……………………………………………… 52

Quod erat demonstratum………… …………………………………………………… …… ……66

Bibliografie……………… ……………… …………………………………………………… ….67

4
Cuvânt înainte

Ordinea de drept este una din mărețiile omului (Petre Țuțea)

Suma normelor care vin în întâmpinarea omului și a acțiunilor întreprinse de acesta a dus
la apariția a ceea ce noi astăzi numim d rept. Este ceea ce invocă orice ființă umană î n diferite
contexte social, politic, cultural, economic, cetățenesc și lista poate continua . Cu precădere în era
noastră , oamenii au învățat că au drepturi ș i au învățat a le invoca. Acest studiu face referire la
dreptul civil , dreptul persoanelor . Termenul de persoană provine din latinescul persona , care ar
deriva din grecescul “prosopon ” ce fă cea referire în teatrul grec din Antichitate la masca
actorului, rolul acestuia, actorul însuși, pentru ca, ieșind din incinta teatrului, să se generalizeze
asupra omului1.
Persoană se referă în mod curent la o ființă umană , sau mai bine spus un individ al
speciei umane, având în vedere caracteristicile sale fizice și psihice. Din punct de vedere legal,
persoana fizică și persoana civilă sunt instituții de drept civil2.
Lucrarea de f ață are în vedere condiț iile actului juridic civil, plecâ nd de la definiția
acestuia, condi țiile esențiale de formare(de formă și fond) și validare. Aceasta analiză implică de
asemenea reliefarea modalităților actului juridic civil. Punctul de pornire îl va constitui întocmai
trasarea caracteristicilor actului juridic civil din noul cod civil.
Definind substantivul act, acte, ca document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care
se atestă un fapt, o obligație, identitatea cuiva etc;3 înscris având la baza latinescul ”actum”
pașii ne sunt îndrumați către acea documentație prematură , dar ca re odată catalogată ca juridică
intră în sfera drepturilor ș i obligațiilor . Mai departe termenul de civil nu face altceva decât să
sublinieze apartenenț a la raporturile juridice ale cetățenilor unui stat (cu excepția militarilor și a
reprezentanților Biser icii), precum și la raporturile acestora cu organele și cu organizațiile
statului .
Sunt de subliniat trăsăturile definitorii ale actului juridic civil, totodată trebuie să ne
oprim atenția și asupra clasificării actelor juridice civile.

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoană
2 https://ro.wikipedia.org/ wiki/Persoană
3 Dicționarul explicativ al limbii româ ne, Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
București, 2016

5
Pentru a putea vo rbi de condițiile esențiale de forma și de fond pentru validitatea oricărui
act juridic este nevoie de a defini a priori întocmai tema acestei lucrări pornind normal de la
Codul civil.
Felul î n care se formează și devine valabil un act juridic este de in teres major, tocmai de
aceea se vor evidenția definiții și caracteristici ale următoarelor noțiuni :
– Capacitatea
– Consimțământul
– Obiectul actului juridic civil
– Cauza actului juridic civil
– Forma actului juridic civil
Ne vom îndrepta apoi atenția spre felul î n care un act juridic civil de vine eficient, subliniind
aici î n ce condiții putem vorbi de un act j uridic civil care este valabil ș i funcțional .
Pe parcursul acestu i demers se vor evidenția bineînțeles modalitățile actului juridic civil,
fiecare fiind la rândul său expus unei definiții , clasificări , efecte, iar acolo unde este cazul vom
vorbi despre reguli ș i diferențe :

– Termenul
– Condiția
– Sarcina

Fairness is what justice really is. ( Potter Stewart )

Justiție

6
Capitolul I Actul juridic civil

I.1 Definiția actului juridic civil

Actul juridic civil a fost definit ca fiind o manifestare de voință făcută cu intenția de a
produce efecte juridice, resp ectiv , de a naște , modifica sau stinge un raport juridic civil concret4.
Actul juridic civil prezinta doua accepțiuni5:
-actul juridic, in sens de operațiune juridica (negotium iuris), iar ca exemplu putem
identifica acordul de voințe realizat pentru încheierea unui contract de vânzare .
-actul juridic, in sens de instrument de proba (instrumentum) , adică de înscris constatator
al manifestării de voință6 si drept exemplu ne este oferit înscrisul autentic care constată
încheierea contractului de vânzare .
Din aceas tă enunțare rezultă elementele definitorii ale actului juridic civil, după cum
urmează7:
– prezența unei manifestări de voință , care poate să provină de la una sau de la mai multe
persoane fizice sau persoane juridice;
– manifestarea de voință care este e xprimată cu intenția de a produce efecte jur idice civile ( astfel
actul juridic civil se detașează concret de faptul juridic civil , acesta din urmă fiind înfăptuit fără
intenția de a se produce efecte juridice, efecte care însă se produc în temeiul legii);
– efectele juridice urmărite pot consta în a da naștere , a modifica sau a stinge un raport juridic
civil concret (prin acest element, act ul juridic civil diferențiind u-se de actele juridice din alte
ramuri de drept).

4 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p.77
5 Carmen, Tamara,Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013, editia
a2-a, p. 114
6 Gabriel, Boroi, C.A Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generala, conform noului Cod Civi l, editia a 2 -a,
Editura Hamangiu, Bucureș ti, 2012, p. 109; 6 Ungureanu, Tamara Carmen, Drept Civil. Partea generala.
Persoanele , Editura Hamangiu, Bucureș ti, 2013, ediția a2-a, p. 114
7 Gabriel, Boroi Drept civil. Teoria generală , Editura Al l, București, 1997, p. 89 -90; Boroi, Gabriel, C.A
Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generala, conform noului Cod Civi l, editia a 2 -a, Editura
Hamangiu, București , 2012, p.77

7
Odată cu această trecere î n revistă , trebuie specificat faptul că î n noul Cod Civil apare
specificat actul juridic civil unilateral, alături bineînțeles de definiția termenului de contract.
Iată ce spune articolul 1266: “Contractul este acordul î ntre două sau mai multe persoane
cu intenți a de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic ”8.

Noul Cod Civil vine cu o specificație interesantă , în sensul c ă menționează faptul ca
părțile sunt libe re sa încheie orice contracte si sa determine conținutul acestora, in limitele
impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri conform articolul 1169 din Codul Civil
“Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acesto ra, în limitele
impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri ”.
În felul acesta, actul juridic se deosebește de faptul juridic civil stricto sensu , care nu este
săvârșit cu intenția de a produce efecte juridice, dar acestea se produc în temeiul legii9.
Totodată însă, noul Cod Civil este mai explicit î n ceea ce privește aceste bune moravuri, făcând
clar referire la buna intenție sau buna credință a celor implicați în ori ce tip act juridic civil, astfel
că potrivit articolului 1169 din noul Cod Ci vil părțile sunt lib ere sa încheie orice contracte și să
determine conținutul acestora, în limitele impu se de lege, de ordinea publica ș i de bunele
moravuri10.

8 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 – articolul 1166 Contractul este acordul intre doua sau mai multe
persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic
9 Judecător Nicolae, Adina Georgeta, ICCJ, Prof.dr. Uliescu Marilena, Institutii de drept civil in noul cod civil,
Manual pentru uzul formatorilor SNG , Bucuresti, 2010, p.17.
10 Judecator Nicolae, Adina Georgeta, ICCJ, Prof.dr. Uliescu Marilena, Institutii de drept civil in noul cod civil,

8
Următorul articol este elocvent pentru părțile care tre buie să acționeze cu bună -credință
deoar ece ace astă bună intenție trebuie să fie prezentă atât la negocierea ș i încheierea contractului,
cât și pe tot timpul executării sale, părțile neputând înlătura sau limita această obligație11.

I.2 Clasificarea actului juridic civil

Pentru a putea clasifi ca actele juridice civile, trebuie avute î n vedere mai multe criterii.
Vom recurge astfel la a enumera câteva12, pentru ca mai apoi să dezvoltă m tipurile de act juridic
civil.

1. Iată că după numărul părților , actele juridice civile pot fi:
a) Unilaterale : reprezintă manifestarea de voință a unei singure părți, a
autorului13. Se pot evidenția aici testamentul, renunțarea la succesiune,
acceptarea moștenirii , renunțarea la moștenire , denunțarea unui contract de
către una dintre părți (în măsura în care legea permite aceasta ori părțile au
stipulat în contract posibilitatea denunțării unilaterale)14.
b) Bilaterale : Actul juridic bilateral reprezintă voința concordantă (acordul de
voințe ) a două părți. Sunt acte juridice bilaterale: contractul de vânzare,

Manual pentru uzul formatorilor SNG , Bucuresti, 2010, p.17
11 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 – art. „ Părțile trebuie să acționeze cu bună -credință atât la
negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita
această obligație”.
12 Cf. Carmen, Tamara,Ungureanu , Drept Civil. Partea gen erala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.115
13 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 art. 1324 “Este unilateral actul juridic care presupune numai
manifestarea de voință a autorului său ”.
14 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănci ulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p.78

9
contractul de schimb, contractul de donație , contractul de locațiune , contractul
de mandat etc15.
c) Multilaterale: sau plurilaterale reprezintă manifestarea de voință a trei sau
mai multe părți cu interese diferite/contrare16.
Trebuie făcută diferența între clasificarea actelor juridice civile în unilaterale ș i bilaterale cu
clasificarea contractelor c ivile în contracte unilaterale ș i contracte bilaterale17.
Clasificarea a ctelor juridice în unilaterale ș i bilaterale se face după criteriul numărului
părților , pe când clasificar ea contractelor în unilaterale ș i bilaterale se face după criteriul
conținutului lor. Toate contractele, deci ș i contractele unilateral e, fac parte din categoria actelor
juridice bilaterale sau plurilaterale, în schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte,
deoarece nu sunt consecința unui acord de voință , ci sunt rezultatul manifestării unilaterale de
voință .

2. După scopul sau ma i bine spus intenția la momentul încheierii , actele juridice pot avea:
 Titlu gratuit – Actul juridic cu titlu gratuit este acela prin care una dintre părți
urmărește să aducă celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun
avantaj. Ca exemple de acte juridice civile cu titlu gratuit, citam: donația18.
 Titlu oneros acela prin care fiecare din părțile implicate are ca scop final
procurarea unui avantaj în schimbul obligațiilor asumate19. Putem avea ca
exemplu faptul ca in urma încheierii unui con tract de vânzare, vânzătorul
urmărește să obțină prețul în schimbul bunului, iar cumpărătorul urmărește să
obțină bunul în schimbul prețului .

15 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p.78
16 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
ediția a2-a, p.116
Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 art. 1171; Boroi, Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept
civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p.79
18 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1172, alin.2; Boroi, Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții
de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu, Bucuresti, 200 2, p.79
19 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1172 “Contractul prin care fiecare parte urmărește să își
procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate este cu titlu oneros”.

10
3. După momentul î n care își produc efectele, vom avea:
 Acte juridice intre vii – sunt actele întocmite și închei ate fără a se face referire
sau a se nota moartea părților și alea cărui efecte se vă d pe parcur sul vieții , fiind
definite ca acte consensuale20
 Acte juridice pentru cauza de moarte – sunt actele care se încheie ca urmare
încetării din viață a cuiva. Acest tip de act este cumva una act solemn având în
vedere că este încheiat după ce una din părți a sucombat. Cel mai el ocvent
exemplu este bineînțeles testamentul.

4. După modalitatea de formare, putem identifica:
 Actul juridic consensual – sunt acele acte ca re se încheie valabil prin simpla
manifestare de voință a părților , fără să fie necesara îndeplinirea vreunei
formalități21. Putem exemplifica prin contractul de vânzare cumpărare , după ce s-
a convenit asupra prețului . Trebuie remarcat ca majoritatea actelo r civile sunt
consensuale.
 Actul juridic solemn – acest tip de act are loc atunci când manifestarea de voință
a părților diferă de consens si este aparte, expres prevăzută de lege22. Vorbim aici
de exemplu despre un testament olograf. Acesta este un ”act s olemn, pentru ca el
se încheie valabil numai dacă este scris î n întregime , semnat și datat de mâ na
testatorului”23. Putem și trebuie specificat că doar un ele acte juridice sunt solemne
și că ele cumva constituie excepția24.
 Acte juridic real – este actul jur idic care se încheie doar in anumite împrejurări ,
atunci când voința părților vine împreună cu remiterea materiala a obiectului ce

20 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.119
21 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 – art.1174 , alin 2 „Contractul este consensual atunci când se
formează prin simplul acord de voință al părților”.
22 Noul Cod civil actuali zat 2017 -Legea 287/2009 – art.1174, alin 3 „Contractul este solemn atunci când
validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege.
23 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 – art.1041 corespunzător art.859 Cod civil 1864; Ungu reanu,
Tamara Carmen, Drept Civil. Partea
generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013, editia a2 -a,p.120
24 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
ediția a2-a,p.120

11
stă al ba za actului juridic real; vorbim aici de contracte de depozit sau contracte
de împrumut .

5. După efectele produse:
 Acte juridice constitutive – acest tip de act este cel care duce la apariția unui
drept subiectiv civil ce nu a existat anterior. Sunt enumerate ca exemplu
următoarele acte constitutive25: instituirea unui uzufruct, contractul de instituirea
unui drept de gaj, contractul de ipoteca, convenția de partaj, acte juridice
translative , acte juridice declarative .
 Acte juridice translative – sunt actele care fac referire la strămutarea unui drept
subiectiv din patrimoniul unei persoane către patrimoniul altei persoane26. Și
putem regăsi aici contractele de vânzare , donațiile .
 Acte juridice declarative – act juridic d eclarativ este cel care constată drepturi
subiective civile preexistente, astfel definitivând u-le sau clarificându -le. Cel mai
grăitor exemplu pentru un ast fel de act juridic este tranzacția .

6. După importanț a actului juridic cu privire la un bun patrimoniu, actele juridice sunt:
 Act juridic de conservare – așa cum ne îndeamnă și denumirea , actul juridic de
conservare este actul care vrea să prevină pierderea unui drept subiectiv civil27.
 Act juridic de administrare – are ca scop punerea î n valoare a unui bun sau
patrimoniu28 fără a depăși limitele unei exploatări normale. Pot fi încadrate ca
acte juridice administrare acțiuni precum: repararea imobilelor, locaț iunea lor. Se
vorbește si de o distincție29 între actul de administrare a unui bun izolat de alte
bunuri si de actul de administrare a unui bun izolat de alte bunuri.

25 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept ci vil in reglementarea noului cod civil, Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .82
26 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucures ti, 2002, p .82
27 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .83
28Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.122
29 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.501, alin.1, Părinții au dreptul și îndatorirea de a
administra bunurile copilului lor minor, precum și de a -l reprezenta în actele juridice civile ori de a -i
încuviința aces te acte, după caz ”; cf Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in
reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p.83

12
 Act juridic d e dispoziție – acest tip de act juridic are ca rezultat ieșirea din
patrimon iu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun. Pot fi enumerate
aici: donația , renunțarea la un drept, contractul de ipoteca.

7. După rolul recunoscut de lege voinței părților în determinarea conținutului :
 Acte juridice subiective – conform ș i cu definiția pe care o poartă , acest tip de
act juridic implică voința părților , subiectivitatea. Majoritatea actelor juridice
civile sunt subiective.
 Acte juridice condiție – În acest tip de act, manifestarea voinței nu este
îndeajuns , astfel încât există un rol predeterminat de la care părțile nu se pot
deroga30. Putem menționa aici: încheierea unei adopții , recunoașterea paternității ,
încheierea căsătoriei , contractul de obligatoriu de asigurare auto ș i a unui locuințe .

8. Dacă avem î n vedere corelația dintr e ele, se pot identifica :
 Acte juridice principale – acest act are o existență de sine stătătoare ,
independentă . Majoritatea actelor juridice sunt principale.
 Acte juridice accesorii – soarta unui act juridic accesoriu depinde de soarta unui
alt act juridi c. Sunt acte civile accesorii31: clauza penală , arvuna, contractul de
gaj, convenția de ipotecă .

9. După posibilitatea încadrării juridice, actele juridice vor fi:
 Acte juridice tipice sau numite – acest tip de act corespunde unui anume tip
abstract de act prevăzut de actele normative civile și care poartă un anumit titlu:
contract de vânzare , de donație , testamentul32.
 Acte juridice atipice sau nenumite – acest tip de act juridic nu se încadrează în
vreun tip abstract de act prevăzut de lege, fiind încheiat de părți conform voinței
si scopului lor, având ca principiu consensualismul ș i libertatea actelor juridice33.

30 Cf. Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generală . Persoanele , Editura Hamangiu, B ucureș ti,
2013, ediț ia a2 -a,p.122
31 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil î n reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucureș ti, 2002, p .87
32 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generală . Persoanele , Edit ura Hamangiu, Bucureș ti,
2013, ediț ia a2 -a,p.1 24
33Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1169 Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să

13

10. După felul î n care au fost încheiate , actele juridice sunt:

 Acte juridice strict personale – acest tip de acte mai poarta denumirea si de
intuitu personae și pot fi acte strict personale sau simplu personale34. Cele strict
personale sunt: testament încheiat în favoarea concubinei. Acest tip de act nu
poate fi încheiat prin reprezentare. Căsătoria și testamentul sunt două exemple
grăitoare.
 Acte juri dice prin reprezentare – un act juridic prin reprezentare poate fi
încheiat de o alta persoana, cu precădere un reprezentant, excepție făcând actele
juridice strict personale .

11. După modul lor de executare, se pot evidenția :

 Acte juridice cu executare ime diată – în cadrul acestui tip de act, prestația se
execută instantaneu. Pentru un contract de vânzare , vânzătorul transmite dreptul
de proprietate asupra bunului vândut precum ș i bunul vândut , cel care face
obiectul contractului, iar cumpărătorul plătește prețul35.
 Acte juridice cu executare succesiva – daca avem î n vedere exemplul de mai
sus, putem nota cum un act juridic cu executare imediata devin e act juridic cu
executare succesivă dacă plata se face î n rate. Conchidem că obligațiile sau una
din obligaț ii se fac/face succesiv. Un alt exemplu poate face referire la faptul că
un locator trebuie sa î i asigure locatarului folosința bunului dat î n chirie, pe
măsură ce acesta din urmă achită chirie.

determine co nținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri.
34 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 25
35 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, ed itia a2 -a,p.1 25

14

Capitolul II. Condițiile de formare și validare

Condiț iile unui act juridic sunt de fapt cele care stau la baza constituirii unui act juridic.
Prima clasificare si mai exact cea de baza , identifica :
– Condiții de fond sau condiții intrinseci – sunt cele care țin de conținutul actului
juridic civil
– Condiții de forma numite si condiții extrinseci – sunt care se refera la exteriorizarea
voinței .
Nu putem să nu amintim de vestitul studiu al lui Titu Maiorescu, “ În contra direcției de
astăzi ”, studiu al formelor fără fond. Avem nevoie de formă , dar ș i de fond, avem nevoie de ceea
ce lingvistica numea semnificat ș i semnificant.
O parte din condiții sunt sine qua non, astfel că actul juridic nu poate exista fără ca
aceasta sa fie prezente. De -a lungul timpului au fost identificate trei tipuri de condiții ale actului
juridic, care totodată coexista si se condiționează între ele36:
I. Condiții de formare a actului juridic civil – exprimarea consimțământului în
vederea încheierii unui act juridic civil, existenț a obiectului asupra căruia se
manifestă consensul.
II. Condiții de validitate – acestea includ condițiile de formare a actului juridic.
Condițiile de validitate esențiale sunt:

1. Capacitatea părților de a încheia un act juridic
2. Consimțământul părților
3. Obiectul actului juridic
4. Cauza actului juridic
5. Forma actului juridic

III. Condiții de eficacitate – sunt condițiile “de care depinde produc erea efectelor
unui act format ș i valabil încheiat37. Condițiile de eficacitate le includ ș i pe cele

36 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 27
37 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,

15
de validitate. Î n anumite situații , eficacitatea actului juridic civil presupune
prezenț a uno r condiții suplimentare:

a. Condiții legal e de eficacitate – acestea se referă la vânzarea de lucruri
viitoare38, când actul juridic nu își produce efectele dacă lucrul nu există î n
viitor39.
b. Condiții voluntare de eficacitate – stabilite prin voința părților , făcând
trimitere la termen ș i condiție – ca modalități ale actului juridic civil.

40

2013, editia a2 -a,p.1 28
38 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1658 “Dacă obiectul vânzării îl constituie un bun viitor,
cumpărătorul dobândește proprietatea în momentul în care bunul s -a realizat. În privința construcțiilor ,
sunt aplicabile dispozițiile corespunzătoa re în materie de carte funciară”.
39 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 28
40 Photo credit http://melaniekastner.com/blog/the -5-most -important -things -to-know -before -you-sign-your-name –
on-that-contract /

16
1. CAPACITATEA

Noțiunea de capacitate poate fi definită ca acea “aptitudine subiectivă de drept civil d e a
deveni titular de drepturi ș i obligații civile prin încheierea actelor juridice civile”41. Așa cum era
menționat mai sus, există condiții de fond și de formă, iar capacitatea este una din condiții le de
fond esențiale care duce la validarea actului juridic civ il, o condiție generală. O altă definiție
subliniază cum capac itatea este aptitudinea generală de a fi titular de drepturi ș i obligații42.
Capacitatea este deținută atât de persoane fizice câ t și de persoane juridice, fiind
aptitudinea care duce la încheierea actelor juridice civile, ajutându -le să își exercite drepturile, de
a-și asuma obligațiile . Odată cu manifestarea capacitații de exercițiu are loc practic ș i actul
juridic.
Codul civil menționează clar că “nimeni nu poate fi îngrădit î n capacitatea de folosință
sau lipsit, în tot sau în parte de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile expres prevăzute de
lege”43.
Capacitatea exclude practic anumite categorii de persoane de la a înfăptui actul juridic.
Potrivit codului civil44 poate încheia acte juridice orice persoană care nu a fos t declarată
incapabilă prin lege sau oprită sa încheie anumite contacte. Este menționată apoi o categorie
care la fel nu dispune de exercitarea capacitații în ceea ce privește actele juridice civile: minorii
sub 14 ani si interzișii judecătorești care nu pot încheia acte juridice decât prin reprezentare45.
Mai există și minorii între 14 ș i 18 ani, ei având o capacitate de exercițiu restrânsă . Pentru
această categorie este nevoie de aprobarea ocrotitorilor legali sau a instanței de tutelă sau a
familiei. Incapacitatea constituie excepția46. Vom enumera apoi mai multe clasificări
menționate în “Instituții de drept civil”47.

41 Boroi, Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noul ui cod civil , Editura Hamangiu,
București , 2002, p .92
42 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 28
43 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.29; Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1180
“Poate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege și nici oprită să încheie anumite
contracte ”.
44 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1180 „Poate contracta orice persoană c are nu este declarată
incapabilă de lege și nici oprită să încheie anumite contracte ”.
45 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 29
46 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucureș ti, 2002, p .92
47 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,

17
II.1.1 După natura incapacității se disti ng două categorii:
– Incapacități de folosință
– Incapacități de exercițiu
II.1.2 Î n raport cu conținutul si întinderea lor, se pot identifica:
– Incapacități generale
– Incapacități speciale
II.1.3 După sursa lor, incapacitățile pot fi:
– Incapacități stabilite de legea civilă
– Incapacități civile stabilite de legea penala
II.1.4 După modul î n care operează :
– Incapacități de acționează de drept
– Incapacități ce operează ca efect al unei hotărâri judecătorești
II.1.5 Raport at la opozabilitatea lor, există :
– Incapacităț i absolute
– Incapacități relative
II.1.6 Cum au ș i o finalitate, incapacitățile civile de disting î n:
– Incapacități cu caracter de sancțiune
– Incapacități cu caracter de protecție
Autorul tratatului menționat anterior, G. Boroi, insistă să specifice că exist ă și o altă clasificare
care face trimitere la
– Incapacități instituite î n considerarea persoanei – intuitu personae
– Incapacități instituite in considerarea naturii sau destinației specifice a anumitor
bunuri – intuitu rei .
In “Instituții de drept civil in reglementarea noului Cod civil” apare o distincție care nu
poate fi trecută cu vederea. Apare astfel î n discuție corelația dintre capacitate ș i discernământ . Se
specifică așadar că dacă pe de o parte capacitate a este stare de drept, de iure , discernământu l este
stare de fapt, de facto, care diferă de la o persoană la alta48.
Apare î n urma acestei specificații altă mențiune : capacitate își are izvorul numai î n lege,
pe când discernământul este raționamentul , este latura psihologică a unei persoane, cu precă dere
persoana fizică. Î n cazul persoanelor juridice, regula vorbește despre capacitatea î n ceea ce

Bucureș ti, 2002, p .92
48 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .92

18
privește dobândirea de drepturi ș i obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit
legii, nu pot aparține decât persoanei fizice49.
Capacitatea civilă a persoanei juridice este de fapt aptitudinea de a avea drepturi ș i
obligații , dar ș i de a exercita drepturile de a -și asuma obligațiile încheind acte juridice civile.
Putem concluziona că noul Cod civil păstrează principiul capacită ții de a contracta , care
reprezintă regula, excepțiile fiind de strictă reglementare și aplicare50.
Principiul capacitații de a întocmi acte juridice este subordonat principiului specialității
capacitații în situația persoanelor juridice fără scop patrimonial , având în vedere ca acestea pot
avea „do ar acele drepturi ș i obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit
prin lege, actul de constituire sau statut”51.

49 Cod Civil, art. 206, alin.1
50 Judecător Nicolae, Adina Georgeta, ICCJ, Prof.dr. Uliescu Marilena, Institutii de drept civil in noul cod civil,
Manual pentru uzul formatorilor SNG , Bucuresti, 2010, p.31
51 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 206 alin. 2; Judecator Nicolae, Adina Georgeta, ICCJ,
Prof.dr.
Uliescu Marilena, Institutii de drept civil in noul cod civil , Manual pentru uzul formatorilor SNG ,
București , 2010, p.31

19
2 . CONSIMȚĂMÂ NTUL

Ca și capacitatea, consimțământul este o condiție de fond, adică esențială , de validitate și
generală a actului juridic civil52. Au fost semnalate două accepțiuni ale consimțământului :
– Cu sens de manifestare de voință prin care o parte își exprimă hotărârea de a încheia
un act juridic
– Desemnând acordul de voințe al părților actului juridic civil .
Pentru manifestarea voinței , mai exact pentru a exprima consimțământul , părțile sunt libere să
aleagă forma de consimțire a voinței lor. Manifestarea voinței poate fi exteriorizat ă53
– expres atunci când este făcută cunoscută nemijlocit părților implicate in actul juridic
sau
– Tacit atunci când se deduce . Putem lua ca exemplu un bun succesoral acceptat de
succesibil, considerat ca fiind acceptat54.
Pentru anumite acte juridice est e nevoie de manifestarea expresă a voinței : acte solemne, fiducia,
scutirea de raport al donațiilor55.
Consimțământul poate fi exprimat verbal, î n scris sau printr -un comportament care,
potrivit legii, convenției părților , practicilor statornicite înt re acestea sau uzanțelor , nu lasă nicio
îndoial ă asupra intenției de a produce efectele juridice corespunzătoare56. Toate acestea derivă î n
următoarele modalități de exteriorizare a consimțământului :
– In scris
– Verbal
– Prin gesturi sau fapte concludente .

Qui tacit consentire videtur

52 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
București , 2002, p .94
53 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
București , 2002, p .94
54 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1110, alin.2 Pot avea valoare de acceptare tacită a moștenirii
actele de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire.
55 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1146, alin.2 ,În lipsă de stipulație contrară din partea
donatorului, cei menționați la alin. (1) sunt obligați la raport numai dacă ar fi avut vocație concretă la
moștenirea defunctului în cazul în care aceasta s -ar fi deschis la data donației.
56 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1240 Voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în
scris. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura
Hamangiu, București , 2002, p .94

20
II.2.1 Corelația dintre consimțământ și voință juridica

Voința juridică reprezintă un element fundamental al actului juridic civil si acest lucru
reiese din chiar definiția actului juridic, manifestare de voință săvârșită cu intenția de a produce
efecte juridice. Voința poate fi interpretata psihologic, dar pe noi ne privește aspectul juridic. Din
punct de vedere juridic57, voința este un e lement complex, deoarece aduce în structura sa două
elemente, consimțământul și cauza (scopul).
Formarea ș i apariția voinței țin de o latură internă , de aceea întâlnim ceea ce se cheamă
voință intern ă58 sau reală . Dar pentru a încadra și folosi voința internă î n mediul juridic, aceasta
voință internă trebuie să fie exteriorizată, să fie exprimată ș i făcută publică altora, cel puțin celor
care a r putea fi implicați direct î n actul juridic civil. Atunci apare voința declar ată.
Consimțământul există din clipa î n care voința internă a fost exteriorizată , devenind astfel o
voință declarată .
În Cod Civil sunt menționate două principii care stau la ba za voinței civile59:
a. Principiul libertății actelor juridice sau al autonomiei de voință
b. Principiul voinței reale sau al voinței interne.
a. Principiul libertății actelor juridice sau al autonomiei de voință
Acest principiu este prevăzut de Codul civil menționâ ndu-se ca în ceea ce privește contractul
“părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, î n limitele
impuse de lege, de ordinea publică ș i de bunele moravuri ”60. În Instituții de drept civil 61 este
specificat faptul că din dispozițiile legale care apar în Codul civil rezultă conținutul principiului
libertății actelor juridice și anume “dacă se respectă legea ș i bunele moravuri, subiecte le de drept
civil sunt libere să încheie convenții ori să facă acte juridice unilateral e”62.

57 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
București , 2002, p .95
58 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generală . Persoanele , Editura Hamangiu, București , 2013,
ediția a2-a,p.1 28
59 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
București , 2002, p .96
60 Noul Cod civil a ctualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1169 Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să
determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri .
61 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept ci vil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .96
62 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, București , 2002, p .96

21
Acest principiu are două mari consecințe . Întâi trebuie să subliniem că subiectele de dre pt
sunt libere să încheie atât acte juridice numite, cat ș i acte juridice nenumite63. Același articol din
Codul civil prevede că părțile sunt libere să aleagă forma pe care o vor da actului juridic când
legea nu stipulează în mod expres altfel.

b. Principiul voinței reale
La baza formarii voinței civile stă al doilea principiu, ș i anume cel al voinței reale. Voința
juridică se formează din două elemente, un ul intern , de ordin psihologic ș i unul exterior,
voința declarata.
Cele două elemente este de preferat să coexiste, în sensul unei concordante î ntre factor ul
intern, de ordin psihologic și cel extern sau social p entru ca principiul sa se poată aplica. Sunt
identif icate apoi concepția subiectivă ș i concepția obiectivă. Cea subiectivă manifestă interes
către voința internă , subiectivismul fiind cel care primează . Concepția obiectivă acordă
prioritate voinței declarate.
Cu privire la acest aspect, Codul civil atestă faptul că interpretarea co ntractelor se
realizează după “voința concordantă a părților , iar nu după sensul literal al termenilor”64 și că
se poate vorbi de consimțământ viciat dacă acesta este dat din eroare, surprins prin dol, smuls
prin viole nță sau î n caz de leziune.

II.2.2 Condițiile de valabilitate a consimțământului

Dacă vorbim de valabilitatea consimțământului , trebuie să pornim de la cele menționate
de Cod ul civil și anume că acest consimțământ trebuie să fie “serios, liber și exprimat î n
cunoș tință de cauză ”65. Pentru a putea beneficia de aceste aspecte, consimțământul trebuie sa
îndeplinească următoarele condiții :

63 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1178 „Contractul se încheie prin simplul acord de voințe al
părților dacă legea nu impune o anumită
formalitate pentru încheierea sa valabilă.
64 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1266, alin.1 Contractele se interpretează după voința
concordantă a părților, iar nu după sensul literal al termenilor.
65 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1204 Consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și
exprimat în cunoștință de cauză.

22
a. Sa fie exprimat î n cunoștință de cauză, adică să provină de la o persoană cu
discernământ
b. Să fie serios î n sensul general, adică să fie exprimat cu intenția de a produce
efecte juridice
c. Să fie exteriorizat
d. Să fie liber, adică să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ66.

a. Consimțământul să provină de la o persoană cu discernământ
Prin conștientizarea faptelor sale, o persoană dă dovadă de discernământ . Această
caracteristică, mai exact această aptitudine psihică a unei persoane fizice de a înțelege natura
acțiunilor sale, de a putea discerne î ntre ceea ce este licit sau ilicit67 este definit ca
discernământ . În cărțile de specia litate se trage un semna l de alarmă deoarece nu trebuie
făcută confuzie între capacitate ș i discernământ . Punctăm astfel că avem de-a face cu o stare
de drept î n ceea ce privește capacitatea și o stare de fapt î n ceea ce privește discernământul .
În mod no rmal, persoane le capabile au discernământ . Sunt însă anumite contexte care pot
duce la anularea unui act juridic daca se constata ca acesta a fost încheiat de o persoană care
“se află, chiar ș i vremelnic, într-o stare care o pune î n neputința de a-si da se ama de urmările
faptelor sale68. Se poate ca o persoană , deși capabilă , să fie lipsită de discernământ temporar
dacă se află în stare de ebrietate, dacă se află sub hipnoză , etc.
Este de la sine înțeles că dacă o persoană nu are interdicție sau alte specif icații , orice
persoană are discernământ , așa cum specifică Codul civil69” o persoană este pusă sub
interdicție judecătorească dacă nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele
sale, datorita alienației sau debilită ții mintale”70.
În ceea c e privește persoanele juridice, problema discernământului nu poate fi ridicată
deoarece actele juridice ce țin de o entitate juridică sunt întocmite și încheiate de organele

66 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănc iulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .98
67 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 31
68 Noul Cod civi l actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1205; Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea
generala. Persoanele , Editura Hamangiu, București , 2013, ediția a2-a,p.1 31
69 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.164, alin.1
70 Noul Cod civil actua lizat 2017 -Legea 287/2009 , art.164, alin.1; Cod civil, art.142,alin.1; Ungureanu, Tamara
Carmen, Drept Civil. Partea generala.
Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013, editia a2 -a,p.1 31

23
sale, care sunt reprezentate de persoane fizice cu se presupun e că au capacitatea deplină ș i
discernământul necesare.

b. Consimțământul trebuie sa fie dat cu intenția de a produce efecte juridice (animo
contrahendi negotii71)
Actul juridic, prin definiția sa, are ca prim scop producerea de efecte juridice. Se
poate con sidera că nu a fost dat consimțământul cu intenția de a produce efecte juridice î n
următoarele situații72:
– Când manifestarea de voință a fost făcută în spirit de glumă – jocandi causa , din
prietenie sau pură complezență
– Când s-a făcut sub condiție suspensivă pur potestativă din partea celui care oblig ă73
– Dacă manifestarea de voință nu este clară
– Dacă manifestarea de voința s-a făcut cu o rezervă mentală (reservatio mentalis ),
cunoscuta de cealaltă parte implicată in actul juridic.

c. Consimțământul trebuie să fie exteriorizat
Așa cum este menționat mai sus, voința expusa, declarată, î n ceea ce privește încheierea
unui act juridi c este de fapt exprimarea liberă a consimțământului . Plecând de la principiul
consensualismului74, părțile implicate î n încheierea unui act juridic civil po t alege forma de
exteriorizare a consimțământului . Astfel că un „contract se încheie prin simplu acord de voințe al
părților dacă legea nu impune o anumită formali tate pentru încheierea sa valabilă ”75.
Voința poate fi manifestat ă în mod direct, expresă, sau în mod indirect, tacită . Vorbim de
voința expresă dacă este făcută cunoscută terților în mod direct, nemi jlocit: prin fapte
concludente , voința putând fi exprimată verbal sau î n scris76.

71 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civ il in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .98
72 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .100
73 Noul Cod civil actualizat 201 7-Legea 287/2009 , art. 1403
74 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti,
2013, editia a2 -a,p.1 33
75 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1178 Contractul se încheie prin simplul acor d de voințe al
părților dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.
76 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1240 Voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în
scris.

24
Manifestarea voinței este interpretată ca tacită atunci când este exprimată prin mijloace
concrete de a ajunge corect la contractanți și terți, dar care permit deducerea ei î n mod c lar.
Aceasta manifestarea tacită este exemplificată prin situația unui moștenitor care vinde un bun din
masa succesorală, acceptând astfel î n mo d tacit moștenirea77.
Trebuie specificat că indiferent de modul în care este exprimată voința , actul juridic este
încheiat în mod valabil ș i produce efecte juridice. Există o categorie de acte juridice civile care
trebuie încheiate in mod expres, vorbim aic i de actele juridice solemne. Printre acestea se
numără si testamentul olograf care se încheie și produce ef ecte ca act juridic valabil dacă “este
scris în întregime , semnat și datat de mâ na testatorului”78.

Photo credit79

De-a lungul timpul s -a ridicat un semn de întrebare in ceea ce privește tăcerea : dacă are
sau nu valoare juridică; dacă este scoasă din context, tăcerea nu poate produce efe cte juridice.
Dar ceea ce ridică probleme este faptul ca tăcerea este actualmente o neexprimare a voinței , o
neext eriorizate , creând îndoială , dubii și confuzie ș i lăsând loc de interpretare.
Noul Cod Civil prevede că „tăcerea sau inacțiunea destinatului nu valorează acceptare
decât atunci când aceasta rezultă din lege, din acordul parților , din practicile stabilite de acestea,
din uzanțe sau din alte împrejurări80.

77 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1110,alin.2, pot avea valoare de acceptare tacită a moștenirii
actele de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire , corespunzător
art.691Cod civil 1864;
78 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1041 Sub sancțiunea nulității absolute, testamentul olograf
trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului.
79 http://vocea.md/wp -content/uploads/2016/07/testament.jpg

25
Tăcerea poate avea o manifestare pozitivă sau negativă. Este pozitivă î n raporturile
juridice anterioare dintre contractanți , fiind de la sine înțeles că tăcerea este de fapt exprimarea
consimțământului , existând cel mai probabil î n prealabil un consimțământ dat, o voință
exteriorizată . Tăcerea poate atârna ca o voință de manifestare negativă, un exemplu elocvent
găsim î n actul de reorganizare a persoanei juridice supuse reorganizării . După înștiințare și
notificare este așteptat un consimțământ la un anume termen. Se atestă astfel ca „lipsa de răspuns
în acest termen echivalează cu refuzul de menținere sau preluare a contractului de către persoana
juridică succesoare81.

d. Consimțământul nu trebuie sa fie vi ciat
Prin chiar definiția sa, actul juridic civil are un caracter conștient , liber. Astfel pentru ca un act
juridic sa fie valabil, consimțământul nu trebuie sa fie viciat. Intervin astfel anumite vicii care
alterează consimțământul care ajunge î n punctul de a nu mai fi liber exprimat. La baza
consimțământului stă procesul de formare82 al acestuia pe baza unor avantaje și dezavantaje
analizate înainte încheierii actului juridic civil. Daca premisele de la care se pleacă sunt viciate,
atunci consimțământul dat este unul constrâns , alterat de anumite vicii.

Viciile de consimțământ sunt:

– Eroarea
– Dolul
– Violenta
– Leziunea .

80 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1196, Ungureanu, Tamara Carmen, Drept Civil. Partea
generala. Persoanele , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2013, editia a2 -a,p.1 33
81 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.240; cf Ungureanu, Tamara Carmen, Drept Civil. Partea
generala. Persoanele , Editur a Hamangiu, București , 2013, ediția a2-a,p.1 33
82 Cf. Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu,
București , 2013, ediția a2-a,p.1 33

26
II.2.3 Viciile de consimțământ

a. Eroarea

Falsă reprezentare a adevărului , eroarea reprezintă o impresie greșită , o percepție
neconformă cu realitatea î n care se încheie un act juridic civil. Eroarea poate apărea83:
– În momentul exprimării consimțământului
– În momentul transmiterii consimțământului
– În momentul interpretării consimțământului .
Conform noului Cod civil, amendament care nu apărea în vechiul Cod, acum o eroare de
comunicare sau de transmitere atrage după sine anularea actului juridic.
În momentului exprimării consimțământului , poate interve ni eroarea dacă acesta este dat prin
intermediul altei persoane sau prin mijloace de comunicar e la distanță84.

Eroarea este clasificată după mai multe principii:

 In funcție de consecințele care intervin:
 Eroarea esențială – când natura sau obiectul actului juridic sunt percepute
diferit de părți, fiecare crezând că încheie alt act juridic; confuz ia între
anumite bunuri, mai exact identitatea obiectului actului juridic; calitățile
substanțiale ale obiectului prestației sunt fals reprezentate85; error in
personam și anume eroarea privind identitatea persoanei sau a unui calități a
acesteia în absenț a căreia contractul nu s-ar fi încheiat .
 Eroarea neesențială – face referire la împrejurări mai puțin importante ce țin
de actul juridic, în sensul că sunt detalii ce nu afectează în mod direct
încheierea actului juridic civil și că partea care încheie actul ar fi conchis cu

83 Cf. Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Edi tura Hamangiu,
Bucuresti, 2013, editia a2 -a,p.1 36
84 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1211 Dispozițiile privitoare la eroare se aplică în mod
corespunzător și atunci când eroarea poartă asupra declarației de voință ori când declarația a fost
transmisă inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanță .
85 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .101

27
sau fără această eroare; ni se exemplică cumva acest aspect făcând referire la
mențiunea statu tului civil al cumpărătorului86.
În unele cazuri, legea numește eroare a ca fiind neesențială „ eroarea care privește
simplele motive ale contrac tului nu este esențială , cu excepția cazului î n care pri n voința
părților asemenea motive a u fost considerate hotărâtoare87. Nu orice eroare, de fapt sau
de drept, constituie viciu de consimțământ , ci numai eroarea esențială88.

 După natura realității erona t reprezentate:
 Eroare de fapt – este o reprezentare falsă a realității unor situații de fapt ce
privesc încheierea unui act juridic
 Eroare de drept – falsa reprezentare a existentei sau conținutului unei norme
juridice ce privește încheierea unui act juri dic.

Ca si sancțiune , în ceea ce privește eroarea, se fac e referire la nulitatea relativă. Eroarea
poate fi semnalată chiar ș i doar de una din părți iar invocarea acesteia trebuie să se facă cu bună
credință89. Noul Cod civil subliniază ca odată semnalată eroare, nu int ervine mereu anularea,
astfel că actul juridic poate fi rectificat așa cum a fost înțeles in prima instanță .

b. Dolul

“Consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s -a aflat într-o eroare p rovocată
de manoperele frauduloase ale cel eilalte părți ori când aceasta din urmă a omis, în mod
fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea sa i le
dezvăluie ”90.

86 Gabri el, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .101
87 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1207, alin.4 Eroarea care privește simplele motive ale
contractului nu este esențială, cu excepția cazului în care prin voința părților asemenea motive au fost
considerate hotărâtoare.
88 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2013, editia a2 -a,p.1 38
89 Noul Cod c ivil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1212 Partea care este victima unei erori nu se poate prevala
de aceasta contrar exigențelor bunei -credințe.
90 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1214, art.1 Consimțământul este viciat prin dol atunci când

28
În al tă ordine de idei, spre deosebire de eroarea propriu -zisa, dolul este o eroare
provocată , inducând în eroare una din părțile contractante. Intervine modificarea din Noul Cod
civil unde se specifică faptul că anularea actului ju ridic poate interveni chiar dacă eroarea î n care
s-a aflat partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol nu a fos t esențială91. Iată că nu mai
este nicio diferență între dolul principal ș i dolul neesențial .
Dolul , care este o eroare premeditată, o inducere în eroare î n comparație cu eroare a –
viciu de consimțământ , poate să abordeze orice împrejurare determinantă , esențială sau
neesențială , pentru încheierea actului juridic. Prin simpla intenție , dolul este mai ușor de probat
decât eroarea.

Dolul este alcătuit din două elemente:92
– Un element obiectiv – materialul – reprezentat de utilizarea de mi jloace viclene pentru
a induce î n eroare
– Un element subiectiv – intențional – este definit de intenția de a induce în eroare o
persoană pentru a o determina să încheie un act juridic.
Pentru a fi considerat viciu de consimțământ , Noul Cod civil prevede că dolul trebuie să
îndeplinească o singură condiție , și anume sa provină de la cealaltă parte, de la reprezentantul,
prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți sau de la un terț.
Dacă dolul este urmare a unui terțe persoane, de la un reprezentant, prepus sau gerant, întâlnim
mai multe situații :
– Dolul provine de la reprezentantul legal al uneia din părți
– Dolul provine de la prepusul uneia din părți
– Dolul provine de la un terț, când cealaltă parte a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoască
dolul la încheierea contractului
– În cazul actelor juridice unilaterale, neexistând cealaltă parte, dolul poate fi doar din
sursa unor terți.

partea s -a aflat într -o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din
urmă a omis, în mod fr audulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea
să i le dezvăluie.
91 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1214 , art.2 Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol
poate cere anularea contractului, ch iar dacă eroarea în care s -a aflat nu a fost esențială.
92 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .106

29
Conform cu Noul Cod civil, victima dolului are la îndemână două posibilități : să anuleze
actul juridic ș i o alta acțiune în despăgubirea pentru preju diciile cauzate. Totodată victima
dolului unui terț poate cere chemarea î n instanță a autorului dolului, cerând despăgubiri .
Sancțiunea care intervine de fel î n cazul dolului este nulitatea relativă a actului juridic.
Victima dolului are la îndemână două posibilități : o acțiune în declararea nulității relative a
actului juridic, iar pe de altă parte exista o acțiune în repararea prejudiciului ce i -a fost cauzat
prin întrebuințarea de mijloace frauduloase în scopul inducerii s ale în eroare93.
Proba dolului trebuie făcută de persoana care suferă acest dol, de victima propriu -zisă
deoarece dolul nu se prezumă , nu se presupune, el trebuie dovedit94, fiind un fapt juridic stricto
sensu. Spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mult mai ușor de evidenți at deoarece
este caracterizat de aspectul material.

c. Violenț a

Violenț a este acel viciu de consimțământ care constă î n amenințarea unei persoane cu un
rău de natură să î i producă , fără drept, o temere ce o determina să încheie un act juridic, pe care
altfel nu l -ar fi încheiat95. Conform Noului Cod civil, violenț a este înțeleasă ca temerea
justificată indusa fără drept de cealaltă parte sau de către terț, de așa manieră încât partea
amenințată putea sa creadă , după împrejurări , că în lipsa consimțământului , viața personala,
onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav ș i eminent96.
Astfel, reiese că de fapt temerea î n sine este de fapt un viciu de consimțământ
împiedicând victima să își exercite liber consimțământul , să își exercite liber voința , să se
exteriorizeze după propria dorință și opțiune .
Trebuie avute în vedere două criterii: cel al naturii râului cu care se amenință și caracterul
amenințării .

După natura râului cu care se amenință , violența poate să fie

93 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .108
94 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1214, alin.4
95 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod c ivil,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .109
96 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1216

30
– Fizică – vis – acest tip de v iolență are loc atunci când amenințarea cu un rău atinge
integritatea fizică a persoanei sau bunurile.
– Morala –metus – aceasta apare când amenințarea cu un rău se referă la onoare, cinste
ori la sentimentele unei persoane.
În raport cu caracterul amenință rii, se pot identifica
– Amenințare a legitimă: dacă se face cu un rău nu constituie viciu de consimțământ ;
creditorul îl poate amenința pe debitor cu darea în judecata dacă nu își execută
obligația de plată de bună voie97. A se nota însă ca în noul cod civil “constituie
violență și temerea insuflată prin amenințarea cu exercițiul unui drept făcută cu
scopul de a obține avantaje injuste”98.
– Amenințarea nelegitimă : de fel se face cu un rău care urmărește să inducă o temere
fără drept, fiind de la sine înțeles viciu de consimțământ , ducând la nulitatea actului
juridic î n acest context.

Structura violenței este formată din două categorii de elemente:
– Cele de factură obiectivă , exterioare – atunci când violența constă î n amenințarea cu
un rău; amenințarea poate ave a în discuție diferite contexte ș i anume se poate vorbi
de distrugerea unui bun (patrimoniu), se poate apela la vătămarea corporală ( rău din
punct de vedere fizic) sau se poate amenința o persoană prin factorul moral ș i se
evidențiază aici defăimarea cuiva , compromiterea reputației99.
– Cele de factură subiectivă, interioare, a tunci când violența se face vizibil ă prin
inducerea unei temeri unei perso ane amenințate – instaurarea sentimentului de teamă
este cea care influențează consimțământul unei personae cu p rivire l a actul juridic.
Starea de teamă provocata de amenințare cu un rău este aceea care dă naștere
motivului (evitarea râului ) ce determina victima violenț ei sa încheie contra ctul100.

97 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .109
98 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1212
99 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .110
100 Cf. Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .110

31
Ca sa putem vorbi de violență ca viciu de consimțământ , acest aspect t rebuie sa aibă ca ș i
caracteristici următoarele aspecte:
– Sa aibă un caracter determinant – sub acest aspect este avut î n vedere art.1216 alin.1
deoarece violența trebuie sa dețină rol hotărâtor asupra consimțământului care se da
în actul juridic. Același articol menționează faptul că ”în toate cazurile, existența
violenț ei se apreciază ținând seama de vârsta , starea socială , sănătatea si caracterul
celui asupra căruia s-a exercitat violența, precum și de orice altă împrejurare ce a
putut influența starea ac estuia la momentul încheierii contractului”101.
– Amenințarea să fie injustă – acest criteriu se referă la faptul că nu poate fi încadrat ca
act de violență , implicit viciu de consimțământ , orice amenințare , ci numai atunci
când ea reprezintă o încălcare vădita a legii prin folosirea de mijloace ilicite. Acest
caracter nelegitim trebuie să fie “fără drept”, adică scopul și/sau mijlocul utilizate să
fie ilicite102.
– Amenințarea să vină direct de la cealaltă parte implicată î n actul juri dic sau dacă este
săvârșită de terț să fie cunoscută de cocontractant – în cazul in care violența a fost
săvârșită de terț, cealaltă parte implicată î n actul juridic al cărui consimțământ nu a
fost viciat, trebuie să cunoască violent săvârșită de terț, altfel actul juridic nu poate f i
anulat103.
În ceea ce privește sancțiunea în cazul violenț ei, articolul 1216 prevede “nulitatea relativă
a actului juridic”104, dar totodată se pot cere ș i despăgubiri .

d. Leziunea

Leziunea este prejudiciul material suferit de una din părți ca urmare a încheierii unui
contract. Sunt puse in dezbatere doua accepțiuni ale leziunii – una subiectivă și o alta obiectivă .
Teoria subiectiv ă a fost folosită anterior, deș i nici acum nu s -a renunțat la aceasta, ș i ea
presupune că una din părți pentru a fi lezată nu t rebuie doar să existe o disproporție între

101 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1216 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept
civil in reglementarea noului cod civil , Editura H amangiu, Bucuresti, 2002, p .111
102 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu,
București , 2013, ediția a2-a,p.1 49
103 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1120, alin.1
104 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1216, alin.1

32
prestații105, ci trebuie ca cel î n cauza de la care se așteaptă consimțământul să fie într-un context
aparte care să î i afecteze decizia privind încheierea actului juridic. Pe de altă parte, teoria
obiectivă nu ț ine cont de împrejurări și poate fi invocată de oricare din părți.
Definită ca viciu de consimțământ general106, leziunea poate fi invocată acum de orice
persoană, majoră sau minoră , asigurând astfel protecție oricui107 o invocă. Î n cazul minorului,
leziunea s e fundamentează pe teoria obiectivă, astfel că daca este menționata leziunea, trebuie să
fie dovedită doar paguba suferită de minor. Î n cazul persoanelor majore, leziunea se bazează pe
orientarea subiectivă , pe o disproporție de valoare, dar mai ales este necesar ca una din părți să
profite in momentului încheierii actului juridic de situație , de nevoie, de lipsa de experiență ori
de cunoștințe a contractorului108.
Vom supune atenției condițiile leziunii pentru ambele categorii de vârstă, majori ș i minori.
În cazul majorilor:
– Actele juridice încheiate trebuie să fie bilaterale;
– Disproporția dintre prestații să fie cauzată de starea de nevoie, lipsei de experiență ori
lipsei de cunoștințe a uneia din părți;
– Dezechilibrul invocat să existe î n momentul încheie rii contractului .
În cazul minorilor:
– Minorul trebuie sa aibă capacitate de exercițiu restrâns ă109 – minorii sub 14 ani au de
la bun început dreptul de anulare a contractului;
– Actul juridic încheiat de minorul între 14 -18 ani să fie un act administrare când e
necesar acordul părinților sau tutorelui;
– Minorul intre 14 -18 ani sa încheie un act juridic de administrare fără acordul
părinților sau tutorelui;
– Actul încheiat să fie de tip bilateral, cu titlu oneros sau comutativ

105 Ungureanu, Tamara Carmen, Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2013, editia a2 -a,p.1 50
106 Cod civil, art.1221 Există leziune atunci când una dintre părți, profitând de starea de nevoie, de lipsa de
experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o
prestație de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contra ctului, decât valoarea propriei
prestații.
107 Carmen, Tamara , Ungureanu , Drept Civil. Partea generală . Persoanele , Editura Hamangiu, București , 2013,
ediția a2-a,p.1 51
108 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, București , 2002, p .113
109 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.1 52

33
– Leziunea să existe î n momentul înche ierii actului juridic și să reprezinte o consecință
a faptului c ă minorul ș i-a asumat o obligație excesivă, î n comparație cu starea sa
patrimonial ă110.
Leziunea poate fi sancționată astfel “partea al cărei consimțământ a fost viciat prin
leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligațiilor sale cu
valoarea daunelor -interese la care ar fi îndreptățită ”111.
Se poate concluziona , că în cazul leziunii , există doua sancțiuni alternative112:
– Nulitatea relativ ă
– Reducerea sau, după caz, mărirea uneia dintre prestații
Trebuie amintit faptul că î n Noul cod civil este clar specificat ca “noile dispoziții legale
exclud de la incidenta aceste sancțiuni contractele aleatorii, tranzacția , precum ș i alte contracte
anume prevăzute de lege”113.

110 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.1 52
111 Cod ci vil, art.1222, alin.3
112 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .115
113 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1224 Nu pot fi atacate pentru leziune c ontractele aleatorii,
tranzacția, precum și alte contracte anume prevăzute de lege.

34

3. Obiectul actului juridic civil

Obiectul actului juridic civil coincide cu obiectul raportului juridic civil care s -a născut
(modificat sau stins) din acel act juridic114. Conform noilor reglementari ale C odului civil se face
o distincție clară între obiectul contractului ș i obiectul obligației ; vom aminti aici articolul 1225,
alin.(1) conform căruia “obiectul contractului îl reprezintă operațiunea juridica, precum
vânzarea , locațiunea , împrumutul și altele asemenea, con venita de părți, astfel c um aceasta reiese
din ansamblul drepturilor si obligațiilor contractuale”, î n vreme ce “obiectul obligației este
prestația la care se angajează debitorul115.

3.1 Condițiile de validitate generale

a. Obiectul să fie determinat sau determinabil :
 conform art.1 179 alin. (1) care subliniază necesitatea un ui obiect determinat,
deoarece î n lipsa obiectului nu se poate vorbi despre act juridic la
momentului încheierii unui contract. Dacă obiectul vizează individul este clar
că valabilitatea se probează. Dacă sunt lu ate în discuție bunuri determinate
generic116, cerința ca obiectul să fie determinat este îndeplinita de stabilirea
precisa a cantității , calității , a valorii sau a unor criterii de determinare.

b. Obiectul să existe:
 Actul juridic nu este valabil dacă bunul a existat, dar nu mai există la data
încheierii actului juridic;
 Actul juridic rămâne valabil dacă bunul existent inițial , dispare apoi;

114 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil ,
Editura Hamangiu, Bucuresti, 2002, p .115
115 Noul Cod civil actualizat 2 017-Legea 287/2009 , art.1226, alin.2 Sub sancțiunea nulității absolute, el trebuie să
fie
determinat sau cel puțin determinabil și licit.
116 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu ,
Bucuresti, 2002, p .117

35
 Obiectul unui act juridic civil îl poate constitui un bun viitor117, cu unele
excepții reglementate de Codul civil.
Dezbă tând condiția existentei propriu -zise, trebuie menționat faptul ca se poate încheia
un act juridic având ca obiect proprietatea unui terț.

c. Obiectul să fie posibil:
 “actul juridic este valabil și dacă la momentul încheierii sale, una din părți se
afla în imposibilitatea de a -și executa obligația , afara de cazul î n care prin lege
se prevede altfel”118, acest amendament nu scutește condiția sine qua non de a
exista, de fapt o întărește . Lipsa obiectului atra ge după sine nulitatea actului
juridic , însă inexiste nța temporară a obiectului nu cons tituie o imposibilitate
absolută de executare119. Se vorbește despre imposibilitate materială sau
juridică .

d. Obiectul trebuie să fie î n circuitul civil
 Aceasta condiție de valabilitate a obiectului face referire strict la b unuri,
“numai bunurile care sunt î n circuitul civil pot fac e obiectul unei prestații
contra ctuale”120. Bunurile aflate î n circuitul civil sunt acele bunuri dobândite
sau înstrăinate prin acte juridice civile, indiferent daca ar fi vorba despre
bunuri care po t circula neîngrădit sau î n condiții restrictive121. Totuși unele
obiecte sunt bunuri care fie sunt scoase din circuit, fie beneficiază de regim de
circulație special, iar aceste aspecte duc i nevitabil la nulitate abs olută .

e. Obiectul să fie licit si moral

117 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1128 Legatarul universal poate cere intrarea în stăpânirea
de
fapt a moștenirii de la moștenitorii rezervatari. Dacă asemenea moștenitori nu există sau refuză, legatarul
unive rsal intră în stăpânirea moștenirii prin eliberarea certificatului de moștenitor.
118 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1227 Moștenitorii legali ne sezinari dobândesc sezina numai
prin eliberarea certificatului de moștenitor, dar cu efect r etroactiv din ziua deschiderii moștenirii .
119 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.1 56
120 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1229
121 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura
Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .119

36
 “obiectul este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii
publice ori bunelor moravuri”122. Aceasta condiție face referire la simpla
specificație că un obiect trebuie să fie conform cu legea. Un obiect al unui act
juridic este licit dacă nu este interzis de lege ș i nu contravine ordinii publice
sau bunelor moravuri (morala ). Actul juridic civil imoral ș i ilicit este de la
bun început supus nulității absolute.

f. Obiectul să fie o faptă personală a celui care se oblig ă
 Aceasta cerință face referire la apartenență având în vizor fapta ca subiect al
obiectului actului juridic civil. Astfel vorbim de at ribuiri personale, o terță
persoană nu își poate asuma sau nu poate promite î n numele altcuiva. Cin eva
iși poate însuși doar fapta proprie. Si ngura excepție o constituie prezenș a unui
reprezentant al uneia din părți.

g. Cel care se obligă trebuie s ă fie titularul dreptului
 Așa cum se înțelege din denumirea cerinței , cel care se obligă î ntr-un act
juridic trebuie să fie ș i titularul real al obiect ului actului juridic. Nu poate
exista obligație atunci când nu există posesie, când nu se pot transmite
drepturi123. Pentru a avea loc încheierea unui act juridic este nevoie î n
momentul transmisiunii efective a bu nului ș i a dreptului asupra sa, cel ce
transmite trebuie să fie titularul de dreptului, sau să primească de la un terț
căruia îi aparține la acea ora sau să îl determine pe terț sa transmită dreptul sau
către cocontractor, terțul fiind titularul de sine stătător124.

122 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1225, alin.(3) Obiectul este ilicit atunci când este prohibit de
lege sau contravine o rdinii publice ori bunelor moravuri.
123 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.17, alin. (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai
multe drepturi decât are el însuși.
124 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.1 59

37

4. Cauza actului juridic civil

“Cauza actului juridic c ivil este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul125”.
Orice act juridic are la bază un scop, un motiv pentru care părțile își exteriorizează voința ,
dând u-și consimțământul . Consimțământul este î n legătură direct ă cu cauza, cauză care este
fundament al actului juridic.
Se presupune că la baza actului juridic civil există o serie de motive ce privesc încheierea
acestuia. Se evidențiază a priori un motiv determinant care duce părțile la luarea hotărârii și
astfel în circuit se conturează
 scopul imediat sau direct al consimțământului (cauza obligației ): pentru fiecare tip de act
juridic scopul imediat este clar pentru fiecare dintre părți; într-un contract de vânzare
cumpărare vânzătorul vrea sa obțină prețul indicat, într-un contract de locațiune , locatarul
urmărește obținerea folosinței lucrului închiriat .
 scopul mediat sau indirect ( cauza actului juridic)126: constă în motivul concret, de natură
subiectivă , care a determinat fiecare dintre părți să încheie actul j uridic.

4.1 Cerințele valabilității actului juridic civil

Cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
– Să existe : Conform art.1238, alin.1127 având in vedere că un cumpărător urmărește
cu scop imediat dobândirea unui bun atunci este de înțeles de ce existenț a obiectul
actului juridic civil trebuie să existe deoarece fără prezența acestuia nu există nici
înțelegere , nici încheierea propriu -zisă a actului juridic. Apare aici î n discuție ceea ce
se numește “nulitate relativă ”128.

125 Cod civil, art.1235 Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.
126 Ungureanu, Tamara Carmen, Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.160
127 Cod civil, art.1238, alin.1 „lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu exceptia cazului in care contractul a
fost greșit calificat si poate produce alte efecte juridice”
128 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea genera la. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.161

38
– Să fie licita : plecând de la art.1236 din Codul civil, cauza este ilicită dacă este contrar
principiilor legii ș i ordinii publice 129
– Să fie morala : cauza unui act juridic civil poate să fie imorală daca ea es te contrară
bunelor moravuri.
Cauza este considerat ă ilicită atunci când are ca scop fr audarea legii, dar asta nu
semni fică o încălcare a legii propriu -zise, ci doar o nesocotire a ei130.
Ca exempli ficare putem să evidențiem încheierea unei casatorii care se poate face doar pentru
alte scopuri decât cele pri mordiale și anume vorbim aici de intenția de a dobândi un împrumut
după încheierea efectivă a căsătoriei131. În cazul prezenț ei aspectului ilicit sau imoral legat de
cauza actului juridic civil, sancțiunea prevede nulitatea absolută , potrivit art.1238, alin. 2 din
Codul civil.
Toate aceste condiții pot fi toate îndeplinite sau doar o parte astfel că dacă obiectul
actului juridic civil cont ravine normelor imperative, ordinii publice sau bunelor moravuri atun ci
și cauza actului juridic î n discuție este ilicit ă și imorală . Pot exista însă situații când cauza
actului juridic este ilicită ș i imorală însă obiectul acelui act să fie licit132. În ceea ce privește
proba cauzei este admisibil orice mijloc de probă deoarece “contractul este valabil chiar atunci
când cauza nu este expres prevăzută și existența unei cauze valabile se prezumă până la proba
contrarie ”133.

129 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1236, alin.2 ș i 3 “nu se poate deroga prin convenț ii sau acte
juridice unilateral de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri”
130 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.162
131 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.162
132 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .123
133 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1239, alin.1 ș i 2 Contractul este valabi l chiar atunci când
cauza nu este expres prevăzută. Existența unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.

39

5. Forma actului juridic civil

Forma actului juridic este modalitatea de exte riorizare a manifestării de voință , făcută cu
intenția de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret134. Definiția își poate lărgi
orizontul ș i astfel poate aduce î n discuție faptul că forma actului juridic civil nominalizează trei
cerințe de forme:
a. Forma cerută pentru validitatea actului juridic
b. Forma cerută pentru probarea actului juridic
c. Forma cerută pentru op ozabilitatea actului juridic față de terți135

Principiul autonomiei de voință este o regulă de drept potrivit căreia simpla manifestare de
voință este nu numai necesară , ci și suficientă pentru ca actul juri dic să ia naștere în mod valabil
sub aspectul formei pe care o îmbracă manifestarea de voință făcută în scopul de a produce
efecte juridice. Cod ul civil prevede că un contract se încheie prin acord, adică consensualism136.

Clasificarea condițiilor de form ă ale actului juridic civil

 După consecințele nerespectării lor, condițiile de forma se împart în:

a. Forma cerută pentru validitatea actului juridic civil sau forma ad validatatem137 sau
forma ad solemnitatem – dacă acest t ip de formă nu este respectat duce la nulitatea absolută ;
a. Forma cerută pentru aprobarea actului – forma ad probationem – nerespectarea acesteia
atrage după sine imposibilitatea dovedir ii lui cu un alt mijloc de probă
b. Forma cerută pentru opozabilitate fata de terți – nerespectarea acesteia d uce la sancțiunea
inopozabilității fata de terți.

134 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .124
135 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .124
136 Noul Cod civil actualizat 2017 -Legea 287/2009 , art.1178, „contractul se incheie prin simplul acord de voin te al
părților daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila”
137 Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .125

40
 După sursa lor, se pot menționa :

b. Forma legală – cea impusa de o dispoziție legală
c. Forma voluntară (convenționa lă)- cea impusa de părți și nu de lege, conform
art. 1242, Cod civil138.

5.a Forma cerută pentru validitatea actului juridic civil
Regula este că actul juridic se formează în mod valabil și raportul juridic se naște ,
în orice formă s-ar manifesta voința139. Această formă poate fi definită ca o condiție de
validitate, esențială și specială, care con stă în necesitatea îndeplinirii formalităților
prestabilite de lege, î n lipsa cărora actul juridic civil nu s -ar putea naște în mod valabil.
Acest tip de forma poate fi atât legal cât și voluntar, iar aici avem î n vedere înțelegerea
cu privire la încheiere a valabilă a unui act juridic. Există î n prealabil o înțelegere făcută
de părți în cazul contractelor, înțelegere care fie a fost făcută printr -un acord de voință
tacit sau expres; ceea ce se stabilise înainte se poate schimba luând altă form ă140. În altă
ordine de idei, prin forma cerută pentru validitatea actului juridic se înțeleg formalitățile
pe care trebuie să le îndeplinească actul juridic, î n absenta cărora actul juridic nu poate
fi valabil încheiat141.

Photo credit142

138 Noul Cod civil actualizat 20 17-Legea 287/2009 , art.1242, alin. 2: dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie
încheiat î ntr-o anumita forma, pe care legea nu o cere, contra ctul se socotește valabil chiar dacă forma nu
a fost respectată .
139 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.162
140 Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .125
141 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Ci vil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.164
142 http://www.infospecialconsulting.ro/wp -content/uploa ds/2014/02/infiintarea -persoanei -juridice.jpg

41
Forma ceruta ad validatatem prezintă următoarele caracteristici:

– Reprezintă un element constitutiv al actului jur idic civil î n lipsa căruia actul juri dic
civil va fi declarat absolut nul
– Este incompatibilă cu manifestarea tacita de voință , astfel face apel implicit la
manifestarea de voință
– Este exclusivă , aici făcând u-se referire la faptul că î n cazul unor anumite a cte juridice
civile solemne, trebuie să fie îndeplinită și o anumită formă, de regulă cea
autentic ă143.
Totodată trebuie specificate ș i condițiile în cazul formei cerute pentru validitatea actului juridic:
– Toate clauzele actului juridic trebuie sa fie de aceeași natura, în sensul î n care nu e ste
permis act ul care face referire la o sursă externă ;
– Actul j uridic care este în interdependență cu un a lt act juridic solemn trebuie să fie ș i
el solemn;
– Actul juridic care determină ineficiența unui act juridic solem n trebuie să fie ș i el
solemn, cu a numite excepții însă144.
Principalele acte juridice care trebuie sa îmbrace forma solemnă, mai exact autentică , sunt:
– Testamentul
– Contractul de donație
– Promisiunea de donație
– Revocarea expresa a unui legat
– Renunțarea expre să la succesiune
– Înlăturarea efecte lor nedemnității de drept sau judiciare
– Convenția de con stituire a unui drept de ipotecă imobiliară
– Fiducia
– Vânzarea unei moșteniri
– Convenția privind lichidarea regimului legal al comunității de bunuri
– Partajul convențional în timpul comunității de bunuri
– Partajul succesoral în cazul existenț ei bunurilor imobile succesorale

143 Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucureș ti, 2002, p .126
144 Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucureș ti, 2002, p .127

42
– Contractul de societate î n cazul aportului de bunuri mobile sau a altor drepturi reale
imobiliare
– Contractul de întreținere
– Fideiusiunea
– Convenția matrimonială
– Convențiile care strămută sau consti tuie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în
cartea funciară
– Înscrierea în cartea funciara î n cazul înstrăinării și constituirii de drepturi reale
imobiliare
– Contractul de arendare
– Contractul de înființare a unei societăți cu personalitate juridică
– Cesiunea ipotecii
– Convenția de alegere a legii aplicabile divorțului care trebuie încheiată și semnată de
soți
– Clauza de neconcurență
– Renunțarea la dreptul de proprietare asupra bunului imobil înscris în cartea f unciară
– Actul juridic de înstrăinare între vii a locuințelor si unităților individuale
– Contractul de cesiune a drepturilor asupra mărcii
– Contractul de voluntariat
– Actul de mecenat

5.b Forma cerută pentru probarea actului juridic

Aceasta cerință constă î n întocmirea unui înscris cu scopul de a dovedi a ctul juridic civil.
Ne confruntăm cu o formă îndreptățită deoarece prezintă un avantaj practic prin faptul că poate
reda cert ș i întocmai conținutul actului juridic. Acest aspect ajută la eventuale litigii. Acest tip de
formă este una sine qua non și nu una opțională , deoarece dacă nu este respectată nu poate fi
admisă pentru dovedirea actului juridic civil.
Din seria dispozițiilor legale ce instituie forma scrisă , se evidențiază două procedee
tehnico -juridice:
– Instituirea formei ad probatione m cu caracter particula r pentru anumite acte juridice
de tipul: – contractul de societate

43
– contractul de comision
– contractul de consignație
– contractul de depozit
– contractul de asigurare
– contractul de asigurare
– contractul de tranzacție
– contractul de agenție ce trebuie încheiat în forma scrisă
– contractul de sponsorizare
– contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor și con tractul de reprezentare
teatrală sau de execuție muzicală ;

5.c Forma pentru opozabilitatea față de terț i

Forma pentru opozabi litate fata de terți desemnează anumite formalități absolut necesare,
conform legii, pentru a duce la un act juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la
încheierea lui in vederea ocrotirii drepturilor sau intereselor lor. Si acest tip de forma este unul
obligatoriu. Ca si consecințe , trebuie amendat faptul ca un act juridic produce efecte î ntre părți,
însă este ineficace pentru terți.
În ceea ce privește aria de aplicare a acestei forme pentru opozabilitatea fata de terți, sunt
de specificat după cum urmează :
– comunicare scrisă a cesiunii
– publicarea convențiilor
– înscrierea în carte funciara a declarației de rezoluțiune sau reziliere
– înregistrarea contractelor î n arenda î ntr-un registru special ținut de secre tarul
consiliului local î n a cărui rază se află bunurile arendate
– înregistrarea în registrele de publicitate imobiliara sau în cartea funciară a
contractelor de concesiune a terenurilor de orice natura
– înregistrările sau după caz înscrierile prevăzute de legea 64/1991 cu privire la
brevete le de invenții , cu modificările ulterioare, de legea nr.129/1992 privind
protecția desenelor ș i modelelor industriale.

44
– Mențiunile cu caracter de protecție , precum si înregistrările în materia dreptului de
autor ș i drepturilor conexe145.

145 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .131

45

Capitolul III
Modalitățile actului juridic civil

Pentru o viziune mai clară, î n acest capitol vor fi dezbătute cele trei modalități ale actului
juridic civil, si anume: termenul, condiția și sarcina. Toate cele trei modalități trebuie definite ,
clasificate ca mai apoi, acolo unde este cazul, să putem vorbi de reguli, efecte și dacă există sau
nu diferențe .
A. Termenul
Prima modalitate a actulu i juridic despre care se discută î n tratatele de specialitate este
termenul. Astfel ca ș i definiție , pute m sublinia ca atunci când vorbim de termen, v orbim
de acel eveniment viitor și sigur ca realizare, până la care este amânata începerea sau,
după caz, stingerea exercițiului drepturilor subiective civile ș i a executării obligațiilor
civile corelative146.
 După efectul să u, termenul poate fi:
– Suspensiv : acest termen se amână până la împlinirea lui, începutul exercițiului
dreptului subiectiv civil ș i al executării obligației civile corelative, amânând astfel
scadenta obligației147; exemplu ar putea sa îl constituie termenul până la care trebuie
restituită o sumă de bani împrumutată .
– Extinctiv : acest termen se amâna până la împlinirea lui, stingerea exercițiului
dreptului subiectiv civil ș i a executării obligației corelative, dar menționând -se că
odată cu aceast ă stingere, se stinge ș i obligația corelativă .
 In raport cu persoana care beneficiază de termen:
– Termenul stabilit î n favoarea debitorului : acest termen reprezintă regula
– Termen stabilit î n favoarea creditorului : aici este vorba de cazul depozitului, când
terme nul este stipulat in favoarea deponentului;
– Termenul stabilit atât in favoarea debitorului, cât ș i a creditorului : termenul stipulat
într-un contract de asigurare.

146 Boroi, Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .131
147 Boroi, Gabriel, Stănciulescu Liviu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .131

46
Această clasificare deoarece evidențiază că numai cel î n folosul căruia este stabilit
termenul poate să renunțe oricând la beneficiul lui si fără consimțământul celeilalte părți.
Dacă au fost luate î n calcul ambele părți, creditorul ș i debitorul, la stabilirea termenului,
este nevoie de acordul ambelor părți pentru a putea renunța la beneficiul termenului respectiv.
 In funcție de izvorul său, termenul poate să fie:
– Termen voluntar sau convențional : termen care s -a stabilit prin act juridic unilateral,
bilateral sau plurilateral. Cele mai multe termene sunt formate din aceast ă categorie.
– Termen legal : este termenul s tabilit printr -un act normativ ș i care face parte de drept
din actul juridic;
– Terme jurisdicțional : este ac el termen acordat debitorului, î n cazurile prevăzute de
lege, de către organul de jurisdicție .
Instanța poate, la cererea une ia dintre părți, să fixeze termenul atunci când au convenit să
amâne stabilirea termenului sau au prevăzut această obligație în sarcina uneia dintre ele.
Termenul va putea să fie fixat ș i atunci când obligația presupune prin natura sa un termen ș i nu
există nicio convenție prin care aceasta să poată fi determinat ă148.
Cererea privind stabilirea unui termen de către instanță este supusă regulilor aplicabile
procedurii ordonanței președințiale ,, fiind prescriptibilă î n termenul general de trei ani, care
începe să curgă de la data încheierii contractului149.
 După criteriul cunoașterii sau nu a datei împlinirii sale:
– Termenul cert: este un termen cu scadentă certă ; este acel termen a cărui data de
împlinire se cunoaște din chiar momentul încheierii actului juridic;
– Termenul incert: termen cu scadentă incertă ; este acela prin care se desemnează acel
termen a cărui împlinire nu este cunoscută î n momentul încheierii actului juridic.
Dacă discută m de efectele termenului, este de subliniat că fiind o modalitate a actului
juridic, termenul afectează numai exec utarea actului juridic, dar nu și existenț a acestuia.
Termenul suspensiv are următoarele efecte:
– Întârzie realizarea efectelor actului juridic, suspendând exercitarea d repturilor ș i
executarea obligațiilor până la împlinirea lui; drepturile ș i obligațiile există însă

148 Noul Cod civil actual izat 2017 -Legea 287/2009 , art. 1415, alin. 2Instanța poate, de asemenea, să fixeze termenul
atunci când, prin natura sa, obligația presupune un termen și nu există nicio convenție prin care acesta să
poată fi determinat.
149 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciules cu, Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .132

47
exercitarea și executarea lor sunt în viitor. Astfel dacă debitorul150face plata înainte de
termen , o plata valabilă , el nu mai poate cere restituirea ei, ca pe plata nedatorată .
– Pana la împlinirea termenu lui su spensiv, creditorul poate lua mă suri de conservare
asupra patrimoniului debitorului să u;
– Creditorul nu poate cere plata înainte de împlinirea termenului suspensiv;
Termenul extinctiv nu suspendă efectele actului juridic, ci doar amâna stingerea lor.
Astfel acest termen are ca efect stingerea drepturilor ă i obligațiilor părților actului juridic
civil. Când termenul se împlinește , actul juridic nu mai poate produce efecte pentru
viitor.
Se menționează că atât termenul suspensiv, cât ș i termenul extinc tiv produc efecte
numai pentru viitor, efectele termenului nu retroactivează151.

B. Condiția

In Instituții de drept civil152 sunt redate doua definiții alea condiției . Astfel această modalitate a
actului juridic este văzută ca fiind un eveniment viitor, nesigu r ca realizare, de care depinde
însăși experiența actului juridic. Se revine apoi asupra acesteia ș i ne este înfățișat în lucrarea mai
sus menționata că în calitate de modalitate a actului juridic civil, condiția este un eveniment
viitor și nesigur ca rea lizare, de care depinde existența dreptului subiectiv civil ș i a obligației
civile corelative.
Clasificare
 După efectele pe care le produce, condiția poate fi
– Suspensivă : este cea de a cărei îndeplinire depinde nașterea , drepturile subiective și
corelati ve;
– Rezolutorie: de îndeplinirea ei depinde desființarea drepturilor subiective civile ș i a
obligațiilor corelative;

150 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
ediția a2-a,p.172
151 Carmen, Tamara, Ungu reanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.173
152 Gabriel, Boroi, Liviu, Stănciulescu , Instituții de drept civil in reglementarea noului cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2002, p .135

48
 În raport de legătură cu voința părților , a realizării sau nerealizării
evenimentului, condiția este:
– Cazuală : atunci când realizarea even imentului depinde de hazard, de întâmplare , fiind
independentă de voința părților ;
– Mixtă : atunci când realizarea evenimentului depinde de voința uneia dintre părți, cat
si de voința unei persoane determinate;
– Potestativă: dacă realizarea actului juridic de pinde de vina uneia dintre părți.
Condiția potestativă este de două tipuri : este pur potestativă acea condiție care depinde strict de
voința uneia din părți și mai avem a face ș i cu condiția potestativa sim plă, aceea când realizarea
depinde atât de voința uneia din părți, cât ș i de un element exterior acesteia.
 În funcție de posibilitatea realizării evenimentului, condiția poate fi
– Posibilă
– Imposibilă : atunci când evenimentul nu se poate realiza din punct de vedere juridic
sau material. Condiția imposibi lă este nulă ș i conduce la nulitatea actu lui juridic, care
depinde de ea153.
 In funcție de conformitatea condiției cu legea si morala, condiția poate fi:
– licită sau morală
– ilicită sau imoral ă: așa cum indică ș i denumirea, aceasta condiție , ilicită , contravi ne
legii, pe măsură ce condiția imorală contravine bunelor moravuri.
Condiția ilicită sau imorală este pedepsită cu nulitatea absolută ș i conduce la
dizolvarea acelui act juridic.
 In funcție de modul î n care este formulată , afirmativ sau negativ:
– Condiți e pozitivă: daca este formulată î n sens afirmativ – o condiție potestativă pură
din partea creditorului și pozitivă
– Condiție negativa : condiție potestativa mixta si negativa.
Realizarea condiției se poate face fără dificultăți deoarece se consideră ca re alizată orice condiție
îndeplinită conform intenției părților . Ca o condiție să nu se realizeze, depinde dacă părțile au
fixat un termen pentru realizarea ei.

153 Carmen , Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.175

49
O condiție poate fi considerată îndeplinită atunci când debitorul, obligat sub condiție , a
împiedicat îndeplinirea ei. Ca o condiție să fie neîndeplinita , trebuie ca partea interesată de
îndeplinirea condiției să determine realizarea evenimentului.
Condiția este remarcabilă prin efectele ei pentru ca acestea se produc de fel retroactiv.
Astfel art .1407 prevede condiția îndeplinită “prezumată a produce efecte retroactive, din
momentul încheierii actului juridic sub protecție ”.

Există mai multe tipuri de efecte după cum urmează :

a. Efectele condiției suspensive: î n timpul acestei condiții , actul jur idic nu produce efecte154.
Drepturile si obligațiile condiției suspensive nu produc efecte si din cauza faptului ca
practic încă nu s-au înființat . Daca condiția suspensiva se realizează retroactiv, actul
juridic a fost simplu. Actele încheiate de proprietar ul sub condiție suspensiva sunt
valabile, si in cazul îndeplinirii condiției , produc efecte de la data încheierii lor.
b. Efectele condiției rezolutorii: actul juridic civil își produce efectele ca ș i cum ar fi simplu,
deoarece condiția rezolutorie nu condiț ionează efectele actuale ale actului juridic, dar
condiționează pierderea viitoare ș i stingerea efectelor efectului juridic155. Dacă actul
juridic s -a realizat, actul juridic se desființează cu efect retroactiv. Efectele produse în
realitate dispar. Dacă însă condiția rezolutorie produce efecte retroactive, î n
eventualitatea îndeplinirii , fiecare dintre părți este obligată să restituie celeilalte pă rți
implicate prestațiile primite.
Termen vs. condiție

Realizarea condiției este nesigura Realizarea termenulu i este sigura

Condiția afectează însăși existența
efectelor actului juridic Termenul afectează numai executarea
actului juridic

Termenul produce efecte numai pe viitor Condiția produce efecte pentru trecut si
viitor

154 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.177
155 Carmen, Ta mara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.177

50

C. SARCINA

Sarcina are ca incide nță doar actele juridice cu titlu gratuit, mai exact numai î n cazul
libertăților . Sarcina reprezintă obligația de a da, de a face sau a nu face, impusă gratificatului de
către dispunător . Nu este afectată validitatea actului jur idic, ci doar modul de efici ență al
acestuia.

Există mai multe tipuri de sarcină :

– Sarcina î n favoarea dispunătorului : acest t ip de sarcina poate fi stipulat de donație , nu
și de testament însă (gratificatul are sarcina de a plăti o datorie dispunătorului)
– Sarcina î n favoarea grati ficatului
– Sarcina î n favoarea unei terțe persoane : este un fel de stipulație către o altă persoană .
Totodată este sarcina care ii oferă dreptul sa ceara executarea obligației , însă nu oferă
posibilitatea de solicitare a desființării actului pentru neexecut are, deoarece nu este
parte din contract.
În ceea ce privește caracteristicile sarcinii, aceasta trebuie să fie licita, posibilă și morală .
Sancțiunea pentru sarcină imposibilă, imorală sau ilicită este nulitatea absoluta și totală, dacă
sarcina respectiv ă a fost cauza încheierii actului juridic.
Daca sarcina este executată , liberalitatea se consolidează ca și cum ar fi fost un act
simplu. Dacă nu este executată sarcina, dispunătorul156sau moștenitorii săi pot apela fie la
revocarea donației sau a testament ului, fie execu tarea sarcinii. Revocarea duce ș i la efecte
retroactive, ducând la revenirea la situația inițială a părților . Dacă o donație este afectată de o
sarcină î n favoarea donatorului, neexecutarea ei funcționează ca o condiție rezolutorie .

156 Carmen, Tamara, Ungureanu , Drept Civil. Partea generala. Persoanele , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013,
editia a2 -a,p.179

51

Condiție vs. Sarcină

Condiția poate afecta actul juridic cu titlu gratuit,
dar si unul cu titlu oneros Sarcina este admisibila numai in cazul
liberalităților
Condiția afectează existent efectelor actului juridic Sarcina afectează numai eficacitatea actul ui
juridic
Condiția rezolutorie potestativa nu creează
obligație fata de gratificat care poate acționa după
bunul plac, fără a face apel la răspundere Sarcina obliga pe gratificat, putând u-se
exercita acțiunea in executarea sarcinii
Condiția operează de drept Neexecutarea sarcinii trebuie solicitate
instanței judecătorești

52

Capitolul IV
Jurisprudența

Pornind de la tema acestui studiu, p entru a putea exemplifica ș i a reda întocmai aplicarea
normelor noului Cod civil, am poposit as upra a do ua decizii date de două instanțe teritoriale
diferite, mai exact București si Brăila .
Astfel am o revendicare imobiliara, ale cărei acte juridice s -au bazat pe noul Cod civil si
o constatare de nulitate in ceea ce privește un contract de vânzare cumpărare . Cazurile sunt reale,
publicate oficial, datele personale tipărite de operatorii de date cu caracter personal nu au fost
însă dezvăluite , cifrele sunt reale, iar întregul demers, de la cauza la probe, de la reclamant până
la pârât, de la chemarea în judeca ta până la sentință , nu fac altceva decât să contureze
caracteristicile oricui act juridic civil.

A. ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
– SECȚIA CIVILĂ – SENTINȚA CIVILĂ NR. 4348
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.05.2014

Pe rol soluționarea cauzei civ ile având ca obiect revendicare imobiliară privind pe
reclamantul T.C în contradictoriu cu pârâții P.I P.A, N.A A.C.C A.F.D B (fostă N) I.E.R.V.M.S,
V.D, P.I, B.(fostă M.) M, pârâtul -reclamant T.F, N.D, A.A.S, I.F, I.C, V.L, și V.D.
La apelul nominal făc ut în ședință publică, se prezintă reclamantul, prin avocat, și pârâții V.M.S
V.D, P.I, B (fostă M ) M, V .L, și V.D, prin avocat, N .D, personal, pârâtul -reclamant T . F,
personal, I .F și I.C personal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referat ul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de
26.03.2014 reclamantul a renunțat la cererea de chemare în judecată.
Instanța procedează la identificarea pârâților N .D, CNP xxxxxxxxxxxxx, I .C, CNP
xxxxxxxxxxxxx, I .F, CNP xx xxxxxxxxxxx, pârâtul -reclamant T .F CNP xxxxxxxxxxxxx, și nora
pârâtei M .M doamna Doruleț I. , CNP xxxxxxxxxxxxx, care arată că nu are procură autentică.

53
Reclamantul, prin avocat, arată că își menține cererea de renunțare la judecată.
Instanța, în baza art. 131 din noul Cod Procedură Civilă pune în discuție competența de
soluționare a cauzei de către Judecătoria sectorului 6 București.
Reclamantul, prin avocat, apreciază că Judecătoria sectorului 6 este competentă să soluționeze
prezenta cauză.
Pârâții, pri n avocat, și părțile prezente, personal, pun aceleași concluzii.
Instanța, față de prevederile art. 94 lit. j, art. 117, 107 alin. 1 și 123 Noul Cod de Procedură
Civilă, constată că este competentă să soluționeze prezenta cauză.
În baza art. 238 Noul Cod P rocedură Civilă , instanța pune în discuție durata estimativă a
procesului.
Reclamantul, prin avocat, apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată într -un interval de 2
termene.
Pârâții, prin avocat, apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată într -un interval de 2 luni.
Celelalte părți, personal, apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată într -un termen cât mai
scurt.
În baza art. 238 Noul Cod Procedură Civilă , instanța estimează că soluționarea prezentei cauze
va dura 2 luni.
Instanța pune î n discuție cererea de renunțare la judecată și disjungerea cererii reconvenționale.
Reclamantul, prin avocat, solicită instanței să ia act de cererea sa de renunțare la judecată.
Pârâții, prin avocat, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Pârâții, p ersonal, solicită disjungerea cererii reconvenționale.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra cererii de renunțare la
judecată și asupra disjungerii cererii reconvenționale.
Reclamantul, prin avocat, solicită instanței să pună în vedere pârâtului -reclamant să indice dacă
își menține cererea reconvențională.
Pârâtul -reclamant, personal, arată că renunță la judecarea cererii reconvenționale.

54
Instanța, față de susținerile pârâtului -reclamant, repune cauza pe rol și pune în ve dere pârâtului –
reclamant să formuleze în scris cererea de renunțare.
Pârâtul -reclamant, personal, menționează în scris, pe fila 529 verso, că înțelege să renunțe la
cererea reconvențională și semnează această mențiune, în ședință publică.
Instanța pune în discuție cererea de renunțare formulată de pârâtul -reclamant.
Reclamantul, prin avocat, solicită instanței să ia act de aceasta, cu cheltuieli de judecată pe cale
separată.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra cererilor de renunțare la
acțiunea principală și la cererea reconvențională.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 30.07.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX,
reclamantul T .C. a chemat în judecată pe pârâții P .I, P.A.N, A.C.C, AF.D, B(fostă N ) I.E.R,
V.M.S, V.D, P.I, B (fostă M ) M, pârâtul -reclamant T .F, N.D, A.A.S, I.F, I.C, V.L, și V.D,
solicitând:
1.Fată de pârâții P .I și P.A-N precum și A .C.C și A.F-D, proprietari indivizi ai imobilului -teren
din ___________________________. 15 -B, sector 6 :
a) În temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil, obligarea pârâților proprietari ai
imobilului -teren în suprafață totală de 13.000 m.p. (13.209 m.p. în fapt), aflat în partea de est si
sud a imobilului proprietatea reclamantului, să -i lase în d eplină proprietate și liniștită posesie
suprafața de c.c.a 77 m.p. teren, b) In temeiul art. 560 din noul cod civil să se procedeze
la grănițuirea proprietății reclamantului în suprafață de 5000 mp din
___________________________.15 -D de cea a pârâților din
___________________________.15 -B în suprafață de 13.000 m.p., c) In temeiul art.
907-910 din noul cod civil și art. 33 din Legea nr. 7/1996, rep., să se procedeze la rectificarea
întregii documentații cadastrale a imobilului ter en aparținând pârâților, în sensul modificării
coordonatelor imobilului din ___________________________. 15 -B.
2. Față de pârâta N (B) I , proprietară a imobilului -teren și construcții din București,
___________ _. 17. sector 6:

55
a) – în temeiul art. 563 și u rmătoarele din noul cod civil obligarea pârâtei să -i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 50 m.p. teren (având o lățime de 0,82 metri,
către proprietatea de pe ____________________ și o lățime de 0,99 metri, către
__________ ___. 17, pe lungimea întregului hotar de 58,74 metri dintre proprietăți).
b) – În temeiul art. 1516 și art. 1528 din noul cod civil obligarea pârâtei să ridice construcțiile (o
parte dintr -un local comercial, streșini ) efectuate abuziv prin încălcarea prop rietății reclamantului
cu 2,80 mp si a liniei de hotar (granița), sau în caz de neconformare în termenul fixat de instanța
de judecată, să fie autorizat de a le ridica pe cheltuiala pârâtei.
c) – În temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod civil, obligarea pârâtei la plata
sumei de 540 Euro la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de folosință
pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la data
eliberării efective a terenulu i, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 50 mp din proprietatea
reclamantului.
3. Față de pârâții V .M-S, și V.D ,
proprietari ai imobilului -teren și construcție din București, ____________________, sector 5,(nr.
vechi cadastrali 1751/1; nr. nou cadastral xxxxxx) aflat în partea de vest a imobilului proprietatea
reclamantului : /
a) – In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil, obligarea pârâților să -i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c. c.a. 19 m.p. teren (având o lățime de 1,08 metri,
către proprietatea de pe _______________ -A și o lățime de 0,64 metri, către proprietatea de pe
____________.17, pe lungimea întregului hotar de 21,73 metri dintre proprietăți).
b) – In temeiul art. 1516 și art.1528 din noul cod civil obligarea pârâților să ridice gardul din
beton și cărămidă și orice altă construcție efectuata abuziv prin încălcarea proprietății
reclamantului, sau în caz de neconformare, în termenul fixat de instanța de judecată, să fie
autorizat de a le ridica pe cheltuiala pârâților.
c) – In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod civil, obligarea pârâților sa -i
plătească suma de 205 Euro la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru u ltimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la
data eliberării efective a terenului, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 19 mp din
proprietatea reclamantului.

56
4. Față de pârâții V .D și V.L, soți, proprietari ai i mobilului -teren și construcție din București,
___________ -A. sector 5, (nr. vechi cadastral xxxxx/2 ; nr. nou cadastral xxxxxx), aflat în partea
de vest a imobilului proprietatea reclamantului :
a) – In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil ob ligarea pârâților să – i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 21 m.p. teren, (având o lățime de 1,51 metri,
către proprietatea de pe _____________ -B și o lățime de 1,08 metri, către proprietatea de pe
_____________, pe lungim ea întregului hotar de 16,34 metri dintre proprietăți).
b) – In temeiul art. 1516 și art. 1528 din noul cod civil obligarea pe pârâților să ridice gardul din
beton și cărămidă și orice altă construcție efectuata abuziv prin încălcarea proprietății
reclaman tului, sau în caz de neconformare, în termenul fixat de instanța de judecată, să fie
autorizat de a le ridica pe cheltuiala pârâților.
c)- In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod civil, obligarea pârâților sa -i
plătească suma de 226 Eu ro la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la
data eliberării efective a terenului, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 21 mp din
proprietatea reclamantului.
5. Față de pârâtul P .I proprietar al imobilului -teren și construcție situat în București,
_____________ -B. sector 5 :
a) – In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil obligarea pârâtului să – i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 26 m.p. teren, (având o lățime de 2,35 metri,
către proprietatea de pe _____________ și o lățime de 1.63 metri, către proprietatea de pe
_____________ -A, pe lungimea întregului hotar de 13.63 metri dintr e proprietăți).
b) – In temeiul art. 1516 și art. 1528 din noul cod civil să fie obligat pârâtul să ridice construcțiile
(o parte din garaj de cca 2,6m.p. și din casă 7,61 m.p., streșini ) efectuate abuziv prin încălcarea
proprietății reclamantului si a lini ei de hotar (granița), sau în caz de neconformare în termenul
fixat de instanța de judecată, să fie autorizat de a le ridica pe cheltuiala pârâtului.
c) – In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod civil, obligarea pârâtului sa -i
plăteasc ă suma de 280 Euro la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la

57
data eliberării efective a terenului, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 26 mp din
proprietatea reclamantului.
6. Față de pârâta M .M proprietară a imobilului -teren și constr ucție din București, _____ ___.
sectar 5, (nr. poștal idem cu T. ) (nr. vechi cadastral xxxxx/1 ; nr. nou cadastral xxxxxx), aflat în
partea de vest a imobilului proprietatea reclamantului :
a) – In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil obligarea pârâtei să -i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 4 m.p. teren, (având o lățime de 0,62 metri, către
proprie tatea de pe ____________ și o lățime de 0,66 metri, către proprietatea de pe
______________, pe lungimea întregului hotar de 6,71 metri dintre proprietățile noastre)
b) – In temeiul art. 1516 și art. 1528 din noul cod civil obligarea pârâtei s ă ridice
construcția (peretele) din chirpici izolat cu polistiren realizata abuziv prin încălcarea proprietății
reclamantului si a liniei de hotar (granița), sau în caz de neconformare în termenul fixat de
instanța de judecată, să fie autorizat de a -l ridi ca pe cheltuiala pârâtului.
c)- In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod civil, obligarea pârâtul sa -i
plătească suma de 43 Euro la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anter iori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la
data eliberării efective a terenului, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 4 mp din
proprietatea reclamantului.
7. Față de pârâtul T .F proprietar al imobilului -teren și construcție din Bu curești, ___________,
sector 5, (nr.poștal idem cu M .M (nr. vechi cadastral xxxxx/2 ; nr. nou cadastral xxxxxx), aflat în
partea de vest a imobilului proprietatea reclamantului:
a) – în temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil obligarea pârâtului să- i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 6 m.p. teren, (având o lățime de 0,65 metri, către
proprietatea de pe ________________ și o lățime de 0,47 metri, către proprietatea de pe
_________________, pe lungimea întregului hotar de 9,35 metri ( 5,19 + 4,16) dintre cele două
proprietăți) .
b) – în temeiul art. 1516 și art. 1528 din noul cod civil obligarea pârâtului să ridice construcția
(peretele) din chirpici izolat cu polistiren realizata abuziv prin încălcarea proprietăț ii
reclamantului si a liniei de hotar (granița), sau în caz de neconformare în termenul fixat de
instanța de judecată, să fie autorizat de a -l ridica pe cheltuiala pârâtului.

58
c) – In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul c od civil, obligare a pârâtului să -i
plătească suma de 64 Euros la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni și în continuare până la
data eliberării efective a terenului , pentru terenul ocupat abuziv î n suprafața de 6 mp din
proprietatea reclamantului.
8. Față de pârâta N .D, proprietară a imobilului -teren și construcție din București,
________________, sector 5, fără lucrare cadastrală, aflat în partea de vest a imobilului
propr ietatea reclamantului:
a) – In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil obligarea pârâtei să -i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 23 m.p. teren (având o lățime de 0,8 metri, către
proprietatea de pe _________ și o lățime de 1,2 metri, către proprietatea de pe __________, pe
lungimea întregului hotar de 22,53 metri dintre proprietățile noastre) ocupat abuziv de aceasta
prin extinderea posesiei și asupra terenului existent între proprietatea sa si gardul din plasă d e
fier beton construit de aceasta pe terenul proprietatea reclamantului, pe un alt aliniament decât
linia de hotar (granița) existentă deja între proprietăți.
b) – In temeiul art. 1516, 1528 si 611 din noul cod civil obligarea pârâtei să ridice construcții le
efectuate abuziv pe terenu l reclamantului (gard, streșini , zid), sau în caz de neconformare în
termenul fixat de instanța de judecată, să fiu autorizat de a le ridica pe cheltuiala pârâtei.
c)- In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul co d civil, obligarea pârâtei sa -i
plătească suma de 248 Euros la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la
data eliberării efective a t erenului, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 23 mp din
proprietatea reclamantului.
9.Față de pârâtul A .A-S proprietar al imobilului -teren și construcție din București,
______________, sector 5, fără lucrare cadastrală, aflat în partea de vest a i mobilului
proprietatea reclamantului:
a)-In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil obligarea pârâtului să -i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 2 m.p. teren (având o lățime de 0,20 metri, către
proprietatea de p e _____________ -B și o lățime de 0,15 metri, către proprietatea de pe
_________, pe lungimea întregului hotar de 10,29 metri dintre proprietăți).

59
b) – In temeiul art. 1516, 1528 si 611 din noul cod civil obligarea pârâtului să ridice construcțiile
efectuat e abuziv pe terenul reclamantului (gard, padoc câini, etc.), sau în caz de neconformare în
termenul fixat de instanța de judecată, să fie autorizat de a le ridica pe cheltuiala pârâtului.
c) – In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod ci vil, obligarea pârâtul sa -i
plătească suma de 21 Euro la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in continuare pana la
data eliberării efective a terenul ui, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 2 mp din
proprietatea reclamantului.
10. Față de pârâții I .C și I.F proprietari al imobilului -teren și construcție din București,
_____________, sector 5, (nr. vechi cadastral 3141; nr. nou cadastral xxxxxx) , aflat în partea de
vest a imobilului proprietatea reclamantului:
a) – In temeiul art. 563 și următoarele din noul cod civil obligarea pârâților să -i lase în deplină
proprietate și liniștită posesie suprafața de c.c.a. 8 m.p. teren (având o lățime de 0,45 metri către
proprietatea de pe ________________ și o lățime de 0,35 metri, către proprietatea de pe
_______________, pe lungimea întregului hotar de 12,54 metri).
b) – In temeiul art. 1516, 1528 si 611 din noul cod civil obligarea pârâților să ridice cons trucțiile
efectuate abuziv pe terenul reclamantului (anexe la casa , diverse construcții, streșini , etc.) sau în
caz de neconformare în termenul fixat de instanța de judecată, să fie autorizat de a le ridica pe
cheltuiala pârâților.
c)- In temeiul art. 555 și art. 1357 si următoarele din noul cod civil, obligarea pârâților sa -i
plateasca suma de 86 Eu ros la cursul BNR din ziua plații reprezentând contravaloarea lipsei de
folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni si in contin uare pana la
data eliberării efective a terenului, pentru terenul ocupat abuziv in suprafața de 8 mp din
proprietatea reclamantului.
11. F___ de toți pârâții, reclamantul a solicitat să fie obligați proporțional culpei procesuale la
plata cheltuielilor de judecată efectuate in prezentul proces.
La data de 05.02.2014 pârâții A .C.C și A.F.D au formulat întâmpinare, solicitând scoaterea lor
din cauză, ca urmare a rezoluțiunii contractului de vânzare -cumpărare a terenului în suprafață de
13 000 mp, care se afl ă tot în posesia pârâților P .I și A.C.

60
La data de 11.02.2014 pârâții M.M și A.A.S au formulat întâmpinare, prin care solicitau
respingerea acțiunii ca nefondată.
La data de 11.02.2014 pârâtul T .F a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care
solicita instanței să constate dobândirea dreptului de proprietate asupra suprafeței în litigiu de
aproximativ 6 mp, ca efect al uzucapiunii de lungă durată.
La data de 07.02.2014 pârâta B .I.E.R a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca
nefondată.
La data de 10.02.2014 pârâții V .M.S și V.D au formulat întâmpinare, solicitând respingerea
cererii ca nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, invocând,
totodată, excepția lipsei de interes a cererii.
La data de 10. 02.2014 pârâtul P .I a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca
nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, invocând, totodată,
excepția lipsei de interes a cererii.
La data de 10.02.2014 pârâții V .D și V.L au for mulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii
ca nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, invocând, totodată,
excepția lipsei de interes a cererii.
La data de 10.02.2014 pârâții P .I și P.A.C au formulat întâmpinare.
Prin cererea depusă la data de 24.03.2014 reclamantul arată că înțelege să renunțe la judecata
acțiunii, anexând în acest sens și declarație autentificată sub nr. 531/14.03.2014 de Societatea
profesională Notarială M .P și Asociații.
În ședința publică din da ta de 22.05.2014 pârâtul -reclamant, personal, a arătat că renunță la
judecarea cererii reconvenționale
Având în vedere poziția reclamantului și dispozițiile art .406 din Noul Cod de Procedură Civilă
conform cărora reclamantul poate să renunțe oricând la jud ecată, fie verbal în ședință, fie prin
cerere scrisă, instanța urmează să ia act de renunțarea reclamantului -pârât, precum și a pârâtului
– reclamant, la judecarea prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
În baza art. 406 Cprciv ia act de renunțarea reclamantului -pârât T .C CNP xxxxxxxxxxxxx cu
domiciliul ale s la societatea de avocați R&R , ________________, sector 1 la judecata cererii

61
principale formulată în contradictoriu cu pârâții P .I CNP xxxxxxxxxxxxx și P .A.N CNP
xxxxxxxxxxxxx ambi i domiciliați în Bu curești, _________________ ; A .C.C CNP
xxxxxxxxxxxxx și A .F.D CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliați în București, ____ ______. 9,
______ ____, _____ _____, sector 6; B(F. N ) I.E.R CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în
București, Prelungirea G____ __ nr. 54, sector 6; V .M.S CNP xxxxxxxxxxxxx și V .D CNP
xxxxxxxxxxxxx, ambii cu domiciliul în București, ____________________, sector 5, P .I,
domiciliat în București, _____________ _, sector 5, B (fostă M) M , CNP xxxxxxxxxxxxx,
domiciliată în București, _ _____ ______, sector 5, T. F , CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în
București, ______ ________________ S. nr. 7, _________________; N .D., CNP
xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în București, ______________, sector 5, A .A.S CNP
xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în București, ___ __________, sector 5, I.F, CNP xxxxxxxxxxxxx
și I.C CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliați în București, _______________, sector 5; V .L,
CNP xxxxxxxxxxxxx și V .D, CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliați în București,
_____________, sector 5.
În baza art. 406 Cprciv ia act de renunțarea pârâtului -reclamant T .F la judecata cererii
reconvenționale.
Cu drept de a formula recurs în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria
Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.05.2014 .

B. 577/201223 -01-2012
Constatare nulitate act juridic Judecătoria BRĂILA
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Codul operatorului de date personale: 4670
R O M Â N I A
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 577/2012
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2012

Pe rol jude carea cauzei civile formulata de reclamanții P____ D______ si P____ M____
domiciliați in B_____, ___________________, ____________, parter, jud. B_____, in

62
contradictoriu cu parații P______ A______ si P______ R___ domiciliați in
__________________________ ______________, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Dezbaterile orale ale cauzei au avut loc în ședința publică din 16.01.2012 și au fost consemnate
în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când
instanța, în temeiul dispozițiilor art.260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la
23.01.2012.

INSTANȚA
Asupra acțiun ii civile de față :
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecat oriei Brăila la data de 24.05.2011 sub nr.
XXXXXXXX reclamanții P.D si P.M au chemat in judecata pe parații P.A si P.R pentru ca prin
hotărârea ce se va pronunța sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumpărare
autentificat sub nr. 205/18.02.1997, si pe cale de consecință repunerea părților in situaț ia
anterioara, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii , se arata ca a ctul juridic este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa
consimțământului datorita erorii in negotio, reclamanții crezând ca încheie un contract de
vânzare cumpărare cu clauza d e întreținere , având in vedere ca la încheierea contractului nu au
primit niciun preț.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 953 -954, 961 C.civ si art. 274 C.pr.civ..
In dovedirea acțiunii , reclamanții au depus înscrisuri .
Parații , legal citați , nu a u formulat întâmpinare si nu s -au prezentat in fata instanței pentru a -si
preciza poziția față de cererea de chemare in judecata.
Valoarea obiectului acțiunii a fost estimata de reclamanți la suma de 40.000 ron, iar taxa de
timbru in cuantum de 1200 ron a fost achitata de reclamanți in transe, după cum s -a dispus prin
Încheierea pronunțată in ședința Camerei de consiliu din 15.09.2011.
La termenul din 29.08.2011 instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri ,
interogatoriu si proba testimonial a.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele :

63
In temeiul art. 6 alin.2 N oul Cod Civil instanța va analiza prezenta acțiune prin prisma legii
sub imperiul căreia a fost semnat actul juridic contestat, respectiv Codul civil din 186 4.
Prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 205/19.02.1997 la BNP B .L reclamanții P. D si
P.M au vândut către fiica lor, parata P .A căsătorita cu paratul P .R apartamentul situat in Brăila ,
_______, Brăila , format din 2 camere si dependințe , împreun ă cu dreptul de proprietate forțată si
perpetua asupra tuturor părților din imobil, care prin destinația lor sunt in folosința ____ _______
din imobil, transmițând si dreptul de folosință asupra terenului in suprafață indiviza de 13,61 mp
ce face parte din terenul pe care este construit blocul.
In contract se menționează ca, prețul de 8.000.000 rol (800 ron) a fost primit integral de la
cumpărătoare . Totodată , vânzătorii si-au rezervat dreptul de uzufruct viager asupra întregului
apartament vândut .
Din adres a nr. 213(9439)/4.01.2012 rezulta ca apartamentul care a făcut obiectul contractului
autentificat sub nr. 205/19.02.1997 la BNP B .L nu are carte funciara înființata .
Din declarațiile martorilor audiați in cauza (P .M SI P.V) instanța retine ca pârâții sunt fiica,
respectiv ginerele reclamanților , care sunt persoane in vârstă de 89, respectiv 76 ani, si care
datorita diverselor afecțiuni de sănătate necesita îngrijire , asistenta medicala si chiar menaj.
Martorul P .N a fost de fata când părțile semnatare al c ontractului au mers la notar in vederea
perfectării contractului si aceasta nu a văzut ca pârâții sa înmâneze vreo suma de bani
reclamanților cu titlu de preț al apartamentului.
De altfel, din declarațiile martorilor reiese ca, reclamanții au avut reprezen tarea ca semnează un
contract de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere .
Martorii declara ca pârâții locuiesc in Ploiești si veneau la reclamanți la interval de o luna, când
le mai acorda u întreținere , pana in urma cu 3 ani, când pârâții au sistat oric e contribuție de
întreținere .
Din declarația martorului P.V instanța retine ca reclamanții au intrat in posesia contractului de
vânzare cumpărare disputat in cauza in urma cu 1 an.
Potrivit art. 953 Cod civil, consimțământul la încheierea unui act juridic nu este valabil când este
dat prin eroare.

64
Din declarațiile martorilor , instanța a reținut ca reclamanții s-au aflat in eroare asupra naturii
actului pe care îl încheie , acest aspect fiind susținut si de lipsa contraprestației transmiterii
dreptului de pr oprietate, si anume neplata prețului , pe care reclamanții l-au perceput ca fiind
convertit in întreținerea ce urma sa o primească .
Mai mult decât atât, instanța retine ca reclamanții nu au intrat in posesia contractului decât in
urma cu un an, iar aceștia nu au avut de ce sa se îndoiască asupra naturii actului, decât in
momentul in care întreținerea a fost stopata de către pârâți .
Or, credința reclamanților ca încheie un contract de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere ,
in timp ce in realitate s -a încheiat in contract de vânzare cumpărare , constituie o eroare
distructiva de voință , ce atrage nulitate a absoluta a actului juridic.
Având in vedere lipsa consimțământului la încheierea actului juridic , instanța va admite
acțiunea si va constata nulitatea a bsoluta a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub
nr. 205/18.02.1997 la BNP B .L.
Ca efect al nulității , instanța va dispune repunerea părților in situația anterioara încheierii
contractului, respectiv apa rtamentul situat în mun. Brăila _________ ___, parter, jud. B_____, va
reintra în patrimoniul reclamanților .
De asemenea , in temeiul art. 274 C.pr.civ. instanța va obliga pârâții la plata către
reclamanți a sumei de 1200 ron cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru achitata.

PENTRU ACE STE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite acțiunea formulata de reclamanții P.D si P.M domiciliați in B_____, parter, jud.
B_____, in contradictoriu cu pârâții P.A si P.R domiciliați in __________________________,
jud. Prahova.
Constată nulitatea abso luta a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.
205/18.02.1997 la BNP B .L.
Dispune repunerea părților in situația anterioara încheierii contractului, respectiv apartamentul
situat în mun. Brăila , parter, jud. B_____, va reintra în patrimoniu l reclamanților .

65
Obliga pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1200 ron cheltuieli de judecata.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publica, azi, 23.01.2012.

66
Quod erat demonstratum

Pe parcursul acestei lucrări s-a plecat de la definiția actului juridic civil, clasificarea
acestuia ajutând la o viziune clară asupra a ceea ce învederează actul juridic civil.
Tema vizează condițiile actului juridic civil, condiții esențiale ce țin de form ă și fond .
Acestea stau la baza validării oricărui act juridic civ il. Este evident ca sunt avute î n vedere
definițiile consac rate ș i specificate î n tratatele de specialitate, sunt însă subliniate ș i diferențe le
dintre codul civil existent ș i noile reglemen tări aduse noului cod civil.
Noul cod civil a fost ultima dată actualizat î n 2017 iar acesta a fost modificat în
2009, în baza legii 287. Modificările legislative intervenite în Codul civil au dus la apariția a
numeroase cărți de specialitate și odată c u modificările survenite ulterior au fost iarăși publicate
articole și tratate pentru o mai bună înțelegere a fiecărei legi în parte asupra căreia s -a intervenit.
Actul juridic este acel termen fundamental, deoarece voința joacă rolul celui mai
important element din existența acestui proces complex. Plecând de la definiții de bază,
clasificări timpurii și ajungând la vastul domeniu de sine stătător care s -a constituit de -a lungul
anilor, științele juridice au prezentat și vor manifesta în continuare intere s pentru omenire,
indiferent de latura la care fiecare se raportează.
Lucrarea de față este o dovadă a complexității principiilor ce stau la baza actelor juridice ,
acoperind doar într -o mica măsura tematica pusă în discuție titlului de referință.

67
BIBLIOGRAFIE

Bârsan, Corneliu – Drept civil. Teoria generală a oblig ațiilor, Editu ra Hamangiu,
București,
2008;

Beleiu, Gheorghe, Nicolae, Marian, Trușcă, Petrică – Drept civil: introdu cere în dreptul civil:
subiectele dr eptului civil, Ediția a XI-a, revizuită și adăugită, Editu ra
Univ ersul Juridic, București, 2007;

Boroi, Gabriel, Stănciulescu, Liviu – Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod
civil. Partea generală, drepturi reale, obligații, contracte, succesiuni, Editu ra Hamangiu,
București, 2012;

Diaconu, Const antin, Firică, Cristian – Drept civil. Partea generală. Persoan ele, Editu ra
Fundației Rom ânia de Mâine, București, 2014;

Filipescu, Ion P., Filipescu, Andrei – Drept civil – Teoria generală a obligațiilor Editie
revăzută și compl etată, Editu ra Universul Juridic, București, 2007;

Munt eanu Co rnelia, Ungureanu Ovidiu – Drept civil. Persoan ele – în reglementarea noului Cod
civil, Edi ția a 3-a revăzută și adăugită, Editu ra Hamangiu, București, 2015;

Pop, Liviu – Tratat de drept civil. Obligațiil e, Edi tura All B eck, Bu curești, 200 6;

Reghini Ionel, Diaconescu, Șerban, Vasilescu, Paul – Introdu cere în dreptul civil,
Editu ra Hamangiu, Bu curești, 2013

Trușcă, Petrică, Trușcă, Andrada Mihaela – Drept civil româ n, Editura Univ ersul
Juridic, București, 201 2;

Ungu reanu, Carmen Tamara – Drept Civil. Partea Generală. Persoan ele, Ediția a 2-a, Editu ra
Hamagiu, Bu curești, 2013;

ACTE NORMATI VE:

Constituția Români ei, Editura C.H. B eck, Bu curești, 2012.

Noul Cod civil. Noul Cod de Procedură Civilă. Ediția a 3-a, revizuită, Editu ra Hamangiu, Bu curești, 201 4;

SURSE WEB:

www. rolii.ro