SPECIALIZAREA DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI RURALĂ [602009]

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI RURALĂ

Lucrare de disertație

Coordonator științific,
Conf. Dr. Adrian Z UGRAVU

Masterand: [anonimizat]
2015

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA A FACERILOR
SPECIALIZAREA DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI RURALĂ

Dezvoltarea rurală
prin valorificarea potențialului
turistic în zonele rurale

Coordonator științific,
Conf. Dr. Adrian Z UGRAVU

Masterand: [anonimizat]
2015

Cuprins

Introducere …………. ……………………….. ……………………………….. …….pag. 1

Capitolul 1. Valorificarea potențialului agroturistic… …………. …..pag. 3
1.1. Scurt istoric al agroturismului ………….. …………… ………………… pag. 3
1.2. Definirea și scopul agroturismului …………. ………. ………………..pag . 5
1.3. Agroturismul formă complexă a turismului ……………………. ….pag. 6
1.3.1. Principiile agroturismului …………………….. ……………….. pag. 6
1.3.2. Factori ce influențează agroturismul …………. …………….. pag. 7
1.3.3. Bazele și motivațiile practicării agroturismului ………….pag. 8
1.4. Potențialul natural al agr oturismului românesc …….. …………….pag. 9
1.5. Tendințe în agroturism …….. …………………………….. …………….pag. 11
1.6. Implicațiile agroturismului în dezvoltar ea așezărilor rurale .. pag. 15
1.7. Cazarea turistică în agroturism ……………… ……… ……… ………..pag. 16
1.7.1. Pensiuni agroturistice …….. ………….. ……….. …………. …..pag. 17
1.8. Analiza SWOT a agroturismului în România ……………………. pag. 23

Capitolul 2. Oportunități de finanțare pentru agroturism prin
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 … …..pag. 25
2.1. Analiza economică și financiară în activitatea de agroturism ..pag. 25
2.2. Afacerea în agroturi sm, metodol ogie și implementare …… …..pag. 25
2.3. Marketingul activităților agroturistice …………… …………. ……..pag. 28
2.3.1. Piața agroturismului ……………….. ……………………….. ….pag. 29
2.3.2. Prețul ………… …………………………….. ………….. ………….. .pag. 30
2.3.3. Promovarea ……………….. ……………………… ……….. ………pag. 32
2.4. Programe de finanțare în agroturism ……………. ……………. ……pag. 34

Capitolul 3. Studiu de caz – Analiza potențialului agroturistic în cadrul
GAL „ASOCIAȚIA TRANSILVANĂ BRAȘOV NORD” …….. …..pag. 38
3.1. Prezentare generală ……………………………….. ………………… ……pag. 38
3.2. Localizare …….. …………….. …………………. …………………… ……….pag. 40
3.3. Lista localităților cuprinse în teritoriu …………………. ……………pag. 43
3.4. Populație – demografie ……….. ………………………. ……….. ………pag. 44
3.5. Potențialul agroturistic al GAL -ului „Asociația Transilvană Brașov
Nord” …………………… ……….. ……… ……………….. …………… …….pag. 46
3.5.1. Patrimoniu de mediu ………………… ………… …….. ………..pag. 46
3.5.2. Patrimoniu arh itectural și cultural ……… …………………..pag. 48
3.5.3. Obiceiuri și sărbători locale ………. ……………………. …….pag. 54
3.5.4. Meșteșuguri și produse tradiționale ………. …………… …..pag. 57
3.6. Capacitatea de cazare ……………… ……………………………….. ……pag. 61
3.7. Proiecte finanțate prin Programul Naț ional pentru Dezvoltare Rurală
în cadrul Grupului de Acțiune Locală Asociația Transilvană Braș ov
Nord …………………………… ……………………………………………… pag. 63
3.8. Chestionar aplicat populației privind potențialul agroturistic al
Brașovului de Nord …………………………………….. …………. …….pag. 67

Concluzii …………………………. ……………………………. ………………. ……pag. 74

Bibliografie

Introducere

Practicarea agroturismului a luat amploare, mai intens în a doua jumătate a
secolului al XX -lea, cuprinzând aproape to t continentul european. Petrecerea unei
vacanțe la țară a intrat în obișnuința persoanelor care simt nevoia unui aer curat, într –
un mediu rural, unde se pot odihni și recreea. Integrarea turismului în zonele și
localitățile rurale, reprezintă, în primul râ nd, o cale de a rezolva problemele satului, iar
pe de altă parte cele ale orașului. Rezolvarea problemelor, prin agroturism, se referă la
probleme ale politicii amenajării teritoriului, ale echilibrului oraș -sat, evidențiindu -se
astfel o modificare socială ce prezintă posibilitatea populației de la oraș să -și
regăsească rădăcinile, valorile, liniștea și calmul.
Cu toate că, agroturismul nu reprezintă un fenomen nou, de -a lungul timpului,
în majoritatea țărilor europene, cazarea turiștilor a fost practicată într-o manieră mai
mult sau mai puțin spontană, ceea ce este nou este expansiunea fenomenului turistic în
spațiul rural. Aceasta, se justifică prin lansarea dezvoltării regiunilor rurale, cât și prin
diversificarea tipurilor de practicare a turismului de m asă.
În prezent există un număr mare de turiști ce practică agroturismul, numărul lor
crescând constant, cât și un număr mare de prestatori (proprietari sau angajați), care au
dovedit că această activitate este rentabilă.
Preocupările pentru dezvoltarea ag roturismului vin în întâmpinarea
motivațiilor de a satisface, atât nevoile de recreere și liniște a populației urbane, cât și
a valorificării resurselor locale prin satisfacerea nevoilor turiștilor. Prin antrenarea și
dezvoltarea unor inițiative, a unor ac tivități tradiționale, a meșteșugurilor, agroturismul
poate reprezenta o reală șansă pentru economiile locale.
Datorită faptului că, acționează în direcția implementării în circuitul economic
a condițiilor naturale, a patrimoniului cultural și istoric, și a unor realizări
contemporane în domeniul construcțiilor și artei, care încurajează dezvoltarea
activităților altor ramuri și înființează noi locuri de muncă, agroturismul participă
direct și indirect la creșterea economică a localităților, zonelor și reg iunilor, și astfel și
la creșterea veniturilor populației.

Utilitatea dezvoltării agroturismului pentru economia națională este vizibilă și
prin efectele sale pozitive, cum ar fi creșterea veniturilor, crearea unor noi activități, și
implicit a locurilor de muncă, dar și modificarea organizării sociale.
Dezvoltarea agroturismului, reprezintă, o valorificare a resurselor într -un mod
durabil, respectând principiile durabilității și atingerea echilibrului între dezvoltare și
conservare.
Un aspect important în dezvoltarea și perfecționarea activităților de turism, îl
reprezintă amenajarea teritoriului. Pentru realizarea acesteia este recomandată
identificarea resurselor turistice și punerea lor în valoare cu ajutorul unor programe,
planuri de acțiune și strat egii corespunzătoare. În spatele unor afaceri roditoare stau
mereu un plan și o strategie clară, strategie care urmărește satisfacerea cererii, evitarea
risipei de investiții și de efort, dar și identificarea unor nișe de piață.
Tema abordată, dezvoltarea rurală prin valorificarea potențialului turistic în
zonele rurale, prezintă noțiunea de agroturism, în toată complexitatea sa, punându -se
accent pe importanța dezvoltării acestuia, dezvoltare care poate reprezenta o reală
oportunitate în societatea contemp orană.
Pentru a -și atinge scopul, lucrarea este structurată în trei mari capitole,
cuprinzând și un studiu relevant.
În primul capitol sunt prezentate aspectele generale ale agroturismului, când a
luat naștere, dar și importanța și necesitatea practicării acestei forme de turism. Acest
capitol prezintă potențialul natural al agroturismului românesc și implicarea acestuia în
dezvoltarea așezărilor rurale.
Capitolul doi are drept obiectiv evidențierea oportunităților Programului
Național pentru Dezvoltare Rur ală 2014 -2020, prin intermediul măsurilor ce pot fi
accesate în vederea obținerii de fonduri europene.
Ultimul capitol cuprinde un studiu de caz al G rupului de Acțiune Locală
„Asociația Transilvană Brașov Nord”, ce urmărește o analiză a potențialului
agrot uristic al acestei zone prin prezentarea patrimoniului, obiceiurilor și
meșteșugurilor, dar și prin expunerea unor proiecte ce au fost finanțate prin fonduri
europene, încheindu -se cu un chestionar aplicat populației.

Capitolul 1. Valorificarea potențialu lui agroturistic

1.1. Scurt istoric al Agroturismului
Din suprafața totală a Europei, 85% reprezintă spațiul rural, acolo unde trăiește
mai mult de jumătate din populația Continentului. Astfel putem spune că agroturismul
nu reprezintă un fenomen nou în țările europene deoarece cazarea turiștilor la sate s -a
întâmplat atât spontan, cât și organizat de -a lungul anilor.
Inițiatorul agroturismului se pare că a fost Elveția, când în 1840, după ce o
tânără exploratoare britanică, descoperă peisajele mirifice î n Alpii elvețieni, englezii
încep să viziteze locurile în număr tot mai mare. Regiunea Château d'Oex devine una
din destinațiile preferate ale turiștilor iar în următorii ani are loc o creștere substanțială
a numărului de vizitatori ajungând în 1878 să dep ășească 700. Observând că această
activitate le -ar putea aduce venituri din ce în ce mai mari, locuitorii încep să
investească în dezvoltarea și diversificarea turismului, astfel că în perioada 1895 -1908
au fost asigurate toate condițiile pentru diferite a ctivități, cum ar fi ciclismul, patinajul,
tenisul, ș.a.
Franța este deasemenea o altă țară cu vechi tradiții în acest domeniu, unde,
începând cu anii 1960, agroturismul devine o activitate complementară pentru zonele
în care agricultura întâmpina dificult ăți.
În România „ la început a fost o țară de sate, prin excelență agricolă ”1,
începuturile acestei forme de turism au fost semnalate prin anii 1920 -1930, dar abia
între 1972 -1973 s -a încercat revitalizarea acestuia. Astfel, în 1972 este elaborat
Ordinul 29 7/1972 de către Ministerul Turismului iar Centrul de Cercetare pentru
promovarea turistică internațională selectează câteva localități rurale reprezentative
pentru satele românești pentru a fi lansate în turism. Prin O.M.T. nr. 744/1973, din
data de 16 iul ie 1973 au fost declarate experimental "sate turistice" următoarele
localități: Lerești (Argeș), Rucăr (Argeș), Fundata și Șirnea (Brașov), Sibiel (Sibiu),
Tismana (Gorj), Murighiol și Crișan (Tulcea), Racoș (Timiș), Sfântu Gheorghe
(Tulcea), Bogdan Vodă ( Maramureș), Vatra Moldoviței (Suceava), Poiana Sărată
(Bacău), Vaideeni (Vâlcea).

1 Geo Bogza – Reportaj “Sate și orașe ”

Datorită puținului timp acordat pentru "oficializarea" agroturismului , nu a
putut fi posibilă o organizare a activității de turism și nici satele turistice nu au avut
parte de o amenajare corespunzătoare. În localități ca Rucăr, Vaideeni și Vatra
Moldoviței gospodăriile care întruneau condițiile de cazare nu au fost omologate, în
altele precum Rucăr, Crișan și Fundata, turismul se realiza neorganizat și fără o
evidență clară a numărului turiștilor iar în localități ca Bogdan Vodă, Vaideeni și
Tismana nu au consemnat nici o activitate turistică, situația neînregistrând nici o
schimbare până în 1989.
O dată cu schimbările produse în țara noastră după anul 1990, turismul
înregis trează deasemenea o schimbare, acest lucru datorându -se în mare parte
contactelor cu firme și organizații internaționale. Astfel au fost puse și bazele
agroturismului în România, ca formă de turism de sine stătătoare, prin aportul
fundamental a profesorulu i Radu Rey (inițiatorul acestui tip de turism în zona Bran –
Moeciu) dar și datorită faptelor întreprinse la nivelul Comisiei Economice a Zonei
Montane care avea sarcini de organizare și promovare a turismului în mediul rural.
În 1994 se constituie Asociația Națională pentru Turismul Rural și Ecologic
(ANTREC)2 cu obiectivul de a promova turismul rural și al documentării profesionale
a celor ce se orientează spre acest domeniu, devenind un an mai târziu membră a
Federației Europene pentru cazare turistică la fermieri în mediul rural (EUROGITES).
Dincolo de activitățile pe care aceste asociații neguvernamentale le -au
întreprins în promovarea acestui tip de turism, statul a constituit un sprijin nemărginit
printr -o serie de acte normative, de exemplu – Legea nr. 145/1994 privind stabilirea
unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta
Dunării și litoralul Mării Negre (aprobată prin O.G. 62/aug.1994), sau O.M.T. nr.
20/1995 referitor la normele și criteriile de clasificare a pensiunilor și fermelor
agroturistice.
Astfel putem spune că agroturismul în România reprezintă o șansă vitală
pentru gospodăria rurală, cu atât mai mult cu cât există o creștere ritmică a clientelei
europene pentru acest tip de turism.

2 M. Stoian – "ANTREC în sprijinul promovării turismului rural în România", în "Revista Română de
turism" nr.4/1995

1.2. Definirea și scopul Agroturismului
Agroturismul a fost definit pentru prima dată în 1988, în cadrul Programului
din Belize introdus de Rio Bravo Conservation & Management Area care spunea că:
"agroturismul este o formă de turism cu impact scăzut asupra mediului, baza t pe
aprecierea acestuia și unde se depune un efort conștient în vederea reinvestirii unei
părți adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. Este o
formă de turism durabil și care asigură beneficii populației locale."
De asemene a în 1996 Uniunea Mondială pentru Conservare caracteriza
agroturismul ca fiind: "călătoria responsabilă față de mediu în zone naturale relativ
nealterate, cu scopul aprecierii naturii (și a oricăror atracții culturale trecute și
prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut și asigură o
implicare socio -economică activă și aducătoare de beneficii pentru populația locală."
Astfel putem spune că agroturismul reprezintă o îmbinare a activităților
agricole cu serviciile turistice, cu efect e economice și sociale pozitive, unde turistul
intră în contact cu activitățile gospodărești și unde hrana este asigurată total sau parțial
din produse locale.
Deși există o multitudine de definiții despre agroturism, majoritatea au la bază
patru criterii :
 Presupune măsuri de conservare;
 Dorește implicarea comunităților locale;
 Sprijină prosperitarea localnicilor;
 Își desfășoară activitatea în spații naturale și culturale.

Cu toate că aparent îndeplinirea acestor criterii este banală , în practică produsul
agroturistic autentic este întâlnit foarte rar.
Agroturismul ca formă a turismului rural utilizează pentru cazare și servirea
mesei doar pensiuni turistice și agroturistice, situate într -un mediu nepoluat și pitoresc,
cu atracții turistice naturale și v alori cultural -istorice, cu tradiții și obiceiuri prezente în
mediul rural.
Spațiul rural datorită alcătuirii sale poate îndeplini o largă paletă de motivații:
odihnă și recreere, cunoaștere, practicarea sportului, cultură, tratament balnear, pescuit

și vâ nătoare, dăruind agroturismului o arie mare de cuprinde a posibilităților de a
petrece timpul liber.
Astfel agroturismul reprezintă un mijloc de valorificare integrală a mediului
rural cu potențialul său agricol, turistic, uman și tehnico -economic.
Agrotur ismul ajută stabilizarea economiei locale, prin oportunitățile de afaceri
pe care le crează și prin aceasta, noi locuri de muncă, dezvoltarea zonei, atragerea de
noi investiții. Acesta presupune perfecționarea legăturilor economice, naturale și
antropice a le așezărilor rurale prin intermediul turismului, punând accent pe
menținerea aspectelor tradiționale în paralel cu îndeplinirea cerințelor turiștilor
contemporani.
Există trăsături ce diferențiază agroturismul de turismul tradițional, și anume:
 Oferta tur istică autentică, diferențiată, multiplă în variația sa, organizată și
dirijată de fermieri, adică de oamenii satului;
 Reprezintă o activitate economică complementară exploatației agricole ci nu
o alternativă sau substituție a acesteia;
 Consumul turistic a re loc în mediul rural, unde primordiale sunt nivelul
pensiunii turistice/agroturistice, serviciile oferite de către fermieri, cunoașterea
mediului natural, uman și cultural, dar nu în ultimul rând originalitatea produselor
turistice;
 Este o oportunitate p entru persoanele cu venituri reduse de a petrece
concediile sau weekend -urile, în mediul rural, unde se regăsesc valori cultural –
educative și ospitalitatea specifică;
 Se evită aglomerările turistice de pe litoral sau stațiuni balneare ori montane;
 Nu neces ită investiții foarte mari în infrastructură;
 Nu este compatibil cu turismul de masă.

1.3. Agroturismul formă complexă a turismului

1.3.1. Principiile agroturismului
Agroturi smul este reprezentat de o serie de principii, cum ar fi:
 Cooperare efi cientă între operatori, populația locală și autoritățile locale
astfel încât să se satisfacă nevoile comunității;
 Procurarea fondurilor necesare pentru conservarea ariilor naturale protejate;
 Necesitatea aplicării studiilor sociale și de mediu, dar și a u nor programe de
monitorizare pe termen lung pentru evaluarea și minimizarea impactului;
 Necesitatea unor infrastructuri dezvoltate, însă, în echilibru cu mediul natural
și cultural, minimizând utilizarea combustibililor fosili și conservând vegetația și
fauna locală;
 Evidențierea necesității unei zonări turistice regionale și programarea
fluxurilor de turiști din regiunile/ariile nature ce vor deveni destinații agroturistice;
 Formarea turistului privind importanța conservării;
 Minimizarea impactului negativ asupra naturii și culturii;
 Efortul de a maximiza beneficiile economice pentru țara gazdă, pentru
comunitate, firme locale dar mai ales pentru locuitorii din zonă;
 Dezvoltarea turismului până la limita de a aduce schimbări sociale și de
mediu ce ar putea aduce prejudicii.

1.3.2. Factori ce influențează agroturismul
Datorită unui climat favorabil, unui relief repartizat armonios pe întreg
teritoriul țării, prin fauna și flora sa diversificată, dar și prin monumentele sale istorice,
România poate mulțumi pâ nă și cel mai pretențios turist.
În afară de patrimoniul bogat de resurse naturale și antropice de care dispune,
agroturismul este influențat și de o serie de alți factori cum ar fi:
1. Complexitatea societății moderne. Datorită faptului că , omul contemporan
caută să depună din ce în ce mai puțin efort fizic în munca sa, el încearcă să -și
petreacă cât mai mult timp în aer liber, agroturismul asigurând o diversificare a
modalităților de petrecere a timpul liber;

2. Preocuparea specialiștilor din turism. Încercar ea continuă de a îndeplini
toate cerințele turiștilor reprezintă o adevărată provocare pentru specialiștii în
domeniu, astfel că ei vin mereu cu formule noi de concediu cum ar fi satele de
vacanță, sejur la ferme, sejur în mediul rural, dar și vacanțele co mbinate mare -munte,
tratament -excursii;
3. Pitorescul și puritatea așezărilor rurale. Datorită amplasării în medii
nepoluate, păstrând tradițiile și obiceiurile, și deținând un bogat trecut istoric,
reprezintă locul perfect de petrecere a timpului liber;
4. Nost algia locuitorilor din zonele urbane pentru locurile natale;
5. Tarifele accesibile și posibilitatea practicării agroturismului în orice
anotimp;
6. Insuficiența spațiilor de cazare din unele stațiuni conduc la solicitări de
cazare la gospodăriile rurale;
7. Venit urile marii majorități a turiștilor români care nu -și pot permite
achitarea unor tarife costisitoare practicate de restaurante și hoteluri.

Luând în considerare acești factori, literatura de specialitate scoate în evidență
o multitudine de avantaje ale ag roturismului, ce constă în:
 un număr de personal de servire redus;
 venituri suplimentare pentru localnici;
 ameliorarea nivelului de trai prin dotarea zonelor cu bază materială turistică;
 crearea unor locuri noi de muncă în sfera serviciilor turistice;
 investițiile statului reduse;
 valorificarea potențialului rural.

1.3.3. Bazele și motivațiile practicării agroturismului
Prilejul deplasării spre destinațiile dorite are la bază o serie de motivații
turistice, care "cuprind, în esență, trebuințe, impulsuri, i ntensități, valențe și tendințe
specifice, având caracter personal, influențat de o mulțime de factori dintre care nu

lipsesc aspecte ale mediului, atitudinile față de acesta și față de propria persoană,
scopul conștient ca răspuns pragmatic la trebuințe."3
Acest tip de turism prezintă o serie de avantaje precum valorificarea spațiilor
agricole, resursele naturale, patrimoniu cultural, tradițiile sătești, realizează schimburi
între veniturile urbane și rurale, dar crează și locuri de muncă și îmbunătățește
infrastructura.
Se poate considera că agroturismul nu este o formă spontană ci mai degrabă un
concept al țărilor europene pentru rezolvarea anumitor probleme create de situația
zone lor rurale și anume:
 Îmbătrânirea și abando narea agriculturii ;
 Stabilitate a populației ;
 Noua cerere privind mediul .

Se poate porni de la premisa că turistul are nevoie de agroturism și satul are
nevoie de agroturism. Luând în considerare aspirațiile, gusturile, tendințele către
folclor, tradițiile și puritatea naturii putem ide ntifica următoarele motivații turistice:
 Motive sociale:
– tendința de dispariție a gospodăriilor mici și tradiționale
– abandonarea pământurilor de cultură, precum și a sarcinilor cu specific
rural
– creșterea șomajului în rândul tinerilor și exodului rural

 Motive culturale:
– creșterea numărului de locuințe abandonate sau neîntreținute
– slaba utilizare a clădirilor tradiționale
– dispariția meșteșugurilor
– distrugerea moștenirii culturale și pierderea tradițiilor

 Motive economice:
– veniturile foarte mici din mediul rural
– dificultăți în comercializarea produselor furnizate de gospodăriile țărănești

3 R. Minciu, P. Baron, N. Neacșu – Economia turismului, București, 1994, pag. 31

– evoluția prețurilor
– surplusul de produse agricole

1.4. Potențialul natural al agroturismului românesc
Ca și ofertă primară potențială , alcătuită din componente naturale de peisaj,
reprezintă potențiale resurse turistice și joacă un rol determinant în dezvoltarea
turismului în general și a agroturismului în special.
Elementele ce trebuiesc puse în valoare sunt:
 valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a fact orilor naturali
ai zonei;
 valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini
botanice, rezervații, monumente ale naturii, etc.;
 valoarea recreativă, estetică și peisagistică, de cele mai multe ori determinată
de alegerea destinației ;
 cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor hobby -uri
(oglinzi de apă, masive muntoase, peșteri, resurse cinetice, etc.) .

Spațiul rural românesc este denumit carpato -danubiano -pontic deoarece este
carpatic prin relief, dunărean prin rețeaua lui hidrografică și pontic prin deschiderea sa
către Marea Neagră.
Lanțul Munților Carpați are un rol deosebit pentru climă, ape, bogății, soluri,
etc., având o poziție centrală și formă de cetate, din preajma acestuia succed celelalte
forme de relief. Da r ceea ce îi conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al țării
sunt peisajele impresionante , regiunile calcaroase, circurile și văile glaciare, picuri
golașe, și vârfurile inedite ale stâncilor.
La adăpostul acestora apar vechile vetre de locuire (ț ările): Maramureșului,
Bârsei, Făgărașului, Hațegului, Vrancei, Almașului, etc. Pe firul râurilor carpatice, în
văile acestora se înșiră deasemenea așezări pitorești, din rândul cărora unele sunt
vestite pentru climatul sau apele lor minerale.
Porțiunea ve stică este reprezentată de lanțul eruptiv unde manifestările
postvulcanice au contribuit la apariția localităților balneare în preajma mofetelor,
apelor hipotermale sau izvoarelor bicarbonate.

În Carpații Meridionali au sălășluit și au fost protejate o ser ie de alte „țări”
dintre cele mai vestite sunt ale Oltului, Loviștei și Hațegului. Jiul și Oltul au ferestruit
în această catenă văi transversale la fel ca și Prahova împreună cu Dâmbovița. Aici,
între masivii muntoși ai Bucegilor și Pietrei Craiului, într e Transilvania și Muntenia ,
legate de Culoarul Rucăr -Bran , se află leagănul turismului românesc și începuturile
agroturismului la noi în țară.
În străfundul lor, culmile subcarpaților păstrează bogăția „aurului negru”,
cărbunilor, sării și a izvoarelor de apă minerală. Populația se ocupă cu pomicultura,
creșterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea minereurilor și, mai nou, cu
agroturismul.
Dată fiind bogăția și frumusețea zonelor de podiș, acestea sunt bine populate,
iar tradițiile, obiceiurile popu lare transmise din generație în generație, ca și legendele
și poveștile localnicilor sunt tot atâtea atracții ca și vinul și preparatele gastronomice
tradiționale.
Revenind la izvoarele minerale dispuse în spațiul rural, majoritatea nu sunt
captate și prot ejate corespunzător. Aceste resurse sunt carbonate mare parte în catena
vulcanică Oaș -Călimani -Harghita, zona Dealurilor Subcarpatice și de Podiș dar și în
câmpie. Sursele minerale sunt cel mai puțin similare cu sursele de peste hotare și pot fi
utilizate în terapia profilactică, curativă și recuperatorie.
Plantele medicinale , au revenit ca și factori naturali de cură, fiind utilizate atât
în prepararea unor medicamente pe cale naturală cât și în filoterapie. În tradiția
românească s -au păstrat numeroase re țete ale unor preparate utilizate ca leacuri sau
elixiruri, ceaiuri sau băi de plante, iar pe de altă parte multe din plantele medicinale
sunt utilizate în produse culinare pentru arome, gust și calități de condimentare.
Identificarea, punerea în valoare ș i utilizarea în cunoștiință de cauză a acestor
factori naturali vor contribui la dezvoltarea și promovarea agroturismului în turismul
românesc.

1.5. Tendi nțe în agroturism
La nivel mondial cei ce monitorizează tendințele în turism au observat că
oamenii a u devenit mai grijulii față de mediul înconjurător și față de valorile culturale,

ceea ce pune sub semnul întrebării metodele de producție și de consum ale turismului
de masă căutându -se un echilibru între turism, natură și cultură, dezvoltare și
conservar e a fiecărui spațiu în care turismul se dezvoltă.
Agroturismul, față de celelalte categorii de turism, prezintă o serie de avantaje:
valorifică spațiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradițiile sătești,
etc., cât și o serie de motive care recomandă dezvoltarea inițiativelor turistice în zone
rurale ca și stimulator al economiei rurale.
Acestea sunt privite ca principalele tendințe motivaționale ale cunoașterii
activității agroturistice, în condițiile existenței în România a unor posib ilități
remarcabile de derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezența resurselor
naturale și antropice într -un spațiu rural românesc cu multiple tradiții agricole,
etnofolclorice, gastronomice, meșteșugărești, monumente cultural -istorice, etc.
Aproximativ 50% din populația României trăiește în zonele rurale, dar datorită
unui grad mic de ocupare a forței de muncă, multe persoane tinere migrează către
zonele urbane. Organismele decizionale de la nivel local, județean și departamen tal au
foarte p uține informații, obținute mai mult prin deducții, decât printr -o înregistrare
riguroasă și sistematică. În prezent nu există informații directe asupra întregii activități
în agroturism, dar în schimb se poate dispune de informații indirecte, uneori
incomp lete și care, în mod frecvent, nu sunt obținute în timp util.
Actualmente nivelul de cunoștințe, de informare și de practici manageriale ale
gospodarilor români este unul foarte scăzut și acest fapt se resimte în procesul de
fundamentare a deciziilor și de derulare a activităților.
În România, precum și în Uniunea Europeană, au apărut diferențe majore între
regiuni, în general nefavorabile mediului rural. Acesta a generat un nivel de trai mai
scăzut al populației din mediu rural din punct de vedere al învăț ământului, sănătății,
venituri, etc.
Obiectivele Declarației de la Cork, considerate ca și puncte de referință, pot fi
sintetizate în:
 prevenirea migrației populației de la sate ;
 lupta împotriva sărăciei ;
 crearea de noi locuri de muncă ;

 satisfacerea nevoil or în sănătate, dezvoltare, condiții de muncă și odihnă .

Alături de cadrul natural, spațiul românesc beneficiază și de un potențial
etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate. Această zestre spirituală
reprezentată prin valori arhitect urale populare, meșteșuguri tradiționale, folclor și
obiceiuri ancestrale, sărbători populare, etc., la care se adaugă numeroase monumente
istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee ce amplifică și co mpletează potențialul
agroturistic al țării.
Această formă de turism cu prinde două mari componente: activitatea turistică
propriu -zisă, concretizată prin cazare, servicii de masă, agrement, și pe de altă parte
activitatea economică prestată de proprietarul pensiunii agroturistice gazdă,
concretizată prin prelucrarea primară a produselor agroalimentare din gospodărie și
comercializare.
Agroturismul joacă un rol foarte important în metamorfoza de ansamblu a
spațiului rural, cu deosebire a satelor și orașelor mici cu grad sporit de ruralitate și
potențial tur istic valoros. Acesta constituie o formă particulară a turismului rural, fiind
limitat la nivel de gospodărie țărănească prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de
cazare și serviciilor agroturistice.

Creșterea duratei timpului pentru recreere
Creșterea timpului pentru rereere reprezintă în general un factor import ant al
dezvoltării agroturismului. Un aspect particular care are ca și consecințe asupra
agroturismului este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La
acestea se adaug ă și posibilitatea efectuării eșalonate a concediilor de odihnă.
Corelând acest fapt cu alți factori, precum durata perioadei de transport, costul
sejurului, deficitul de soluții de scurtă durată, rezultă că perspectivele selectării
mediului rural ca spați u de vacanță sunt tot mai mari, ce puțin pentru perioade scurte
de timp.

Creșterea interesului pentru menținerea sănătății
Creșterea interesului pentru menținerea sănătății înregistrează o creștere
spectaculoasă. Chiar dacă în prezent, în țara noastră, m odul de obținere a alimentelor

este, din fericire mai puțin artificializat comparativ cu țările puternic industrializate, nu
este mai puțin adevărat că factorii de stres generați de precaritatea economică,
hipertrofierea, disfuncționalitatea și poluarea ma rilor orașe, afectează tot mai evident
starea de sănătate a populației. Orientarea tot mai vădită a scopului sejurului spre
activități de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiană este firească și se
înscrie într -o strategie mai mult sau m ai puțin deliberată de menținere a sănătății.
Zonele rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfacții celor mai diverse și
sofisticate opțiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în aer curat, la escalade sau
excursii temerare, de la partidele liniștite de pescuit, la satisfacțiile oferite de
degustarea băuturilor și mâncărurilor tradiționale.

Autenticitatea
Este o calitate din ce în ce mai solicitată. Provenind în majoritatea cazurilor
dintr -un mediu saturat de audiovizual, dominat de produ se puternic industrializate,
cartiere de blocuri anoste, relații colective impersonale, turistul apreciază tot mai mult
autenticitatea, naturalețea vieții de la țară, căldura sufletească specifică micilor
comunități rurale. Anchetele efectuate de către Ofi ciul Britanic de Turism, relevă că
această calitate se plasează pe locul secund după calitatea peisajelor, între motivațiile
care stau la baza opțiunii pentru sejurul la țară.

Liniștea și confortul psihic
Liniștea și confortul psihic sunt elemente tot m ai căutate de numeroși turiști,
fapt deloc surprinzător, dat fiind nivelul de stres, specific majorității lucrătorilor.
Mecanismele care stau la originea deplasării sunt diverse și adeseori subtile. Survine
frecvent aspirația voluntară de a părăsi cadrul d e viață citadin. Ideea de evadare în
natură se regăsește aproape unanim între dorințele citadinului de azi, iar materializarea
ei se produce adeseori în mediul rural. Omul dorește de obicei o alternare a trăirilor
calme cu cele animate și, ca atare, nu est e surprinzător abandonul domiciliului în
favoarea posibilității de a se putea regăsi cu plăcere într -un mediu liniștit, nepoluat,
departe de constrângerile activităților citadine, mediul rural fiind cel care îi poate
răspunde la toate aceste dorințe.

Afirmarea individualității pe piață
Promovarea sistematică și insistentă a unor anumite produse pentru câștigarea
unui segment stabil de consumatori, este o practică utilizată în mod curent, pentru
impunerea diverselor produse pe piețele de consum.
În pofida caracterului difuz și a dimensiunilor reduse ale activităților turistice,
agroturismul este apt să valorifice această oportunitate care poate fi deosebit de
benefică în condițiile în care există motivație și competență pentru popularizarea și
vânzarea ofe rtei, respectiv primirea turiștilor.
Teoretic, nu există așezare rurală care să nu poată oferi cel puțin un produs de
marcă de natură sa suscite interesul turistului. Condiția prealabilă este ca marca să fie
autentică, originală, iar eforturile depuse pen tru impunerea ei să facă posibile
cunoașterea și ulterior recunoașterea și căutarea ei. Extrapolând acest aspect la satul
românesc, este evident că, la nivelul majorității așezărilor rurale, emblematica
definitorie a acestora este multiplă: calitatea peisa jului și căldura sufletească a
locuitorilor, operele de artă și de tehnică populară, îndeletnicirile tradiționale, portul
popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia constă în
perpetuarea acestei diversități, dar și decelarea elementelor care conferă un plus de
specificitate locală și care pot deveni în consecință produse de marcă, a căror unicitate
le poate asigura consacrarea în circuitul turistic.

1.6. Implicațiile agroturismului în dezvoltarea așezărilor rurale
Așezăril e rurale dispun de un cadru considerat pitoresc, cu case și gospodării
confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiție culturală și artistică proprie, cu
meșteșugari și artizani talentați. Totodată, materializarea serviciilor în mediul rural
constitui e o expansiune a activităților de servicii în mediul rural, ale căror implicații
economice pot fi considerate între două raporturi: ponderea serviciilor în veniturile
localității rurale precum de creștere a prețurilor reale (sau relative) ale serviciilor p e
măsura avansării pe scara dezvoltării economice.
Practicarea agroturismului are și efecte de natură culturală cum sunt: creșterea
nivelului de cultură și civilizație a locuitorilor din zona rurală respectivă; lărgirea
orizontului de cunoaștere a acestora ; schimb de cunoștințe și de experiențe între sat și

oraș. Mutațiile intervenite în configurația cererii și piețelor agroturistice din România
după anul 1989, pot fi redate prin următoarele faze : turismul rural în contextul
nivelelor dezvoltării stadiale a economiilor rurale, conturarea și stabilirea celor mai
adecvate forme de organizare a activităților de turism rural și de dezvoltare a
activităților agroturistice.
Pentru g ospodăria agroturistică și capacitatea strategică a acesteia în cadrul
comunității spațiului rural, au un rol esențial, prin identificarea unor strategii de
dezvoltare în domeniul socialului și economicului din localitățile rurale . Pot fi
delimitate două direcții:
 de identificare a unor gospodării familiale reprezentative în vederea
modernizării;
 a elaborării de studii și proiecte pentru modernizarea de gospodării, a unor
căsuțe de tip camping pentru practicarea de agroturism.

De aici reiese că piața turistică rurală se caracterizează în prezent printr -o
globalizare a concurenței înt re zonele cu vocație turistică, și nu printr -o mișcare de
globalizare a serviciilor agroturistice. Referitor la utilizarea forței de muncă active în
mica gospodă rie țărănească, se poate delimita un aspect cantitativ , și aspectul calitativ .
Specific zonei de câmpie e faptul că majoritatea gospodăriilor au suprafețe
încadrate sub pragul de rentabilitate, limite de suprafețe ce trebu ie corelate cu forța de
muncă ( numărul membrilor de familie). În acest context agroturismul din aceste zone
poate fi considerat o încadrare în acele activități care creează și menține un echilibru
socio -economic al arealelor teritoriale, constituind un factor de atractivitate acestor
zone și în final se concretizează printr -o sursă suplimentară de venituri.
Încadrate într -o ierarh ie de asigurări a serviciilor agroturistice acestea pot fi
redate prin următoarea structură: gospodării cu pensiune completă, sate agroturistic e,
turism de formă itinerantă ( cu angrenarea gospodăriilor țărănești în cadrul societăților
de turism din zonă ). Reconsiderarea parametrilor tehnici, economici și financiari, în
spațiul rural, constituie o fază incipientă, care presupune cunoașterea gradului de
complexitate a exploatațiilor agricole .

Pentru acest motiv trebuie analizați principalii factori ce condiț ionează
desfășurarea activităților în gospodăria agroturistică, alături de recomandările de
natură ecologică ce pot fi încadrate în strategiile dezvoltării rural.

1.7. Cazarea turistică în agroturism
Agroturismul se manifestă ca un act capabil să valorifi ce excedentul de cazare
existent în nenumărate gospodării, organizate și amenajate pentru primire turiștilor pe
o perioadă determinată. Acesta crează motivația gospodarilor de a orândui
gospodăriile în scopul obținerii de venituri suplimentare, încurajându -i să organizeze
activități complementare preocupărilor de bază, care să îndeplinească cerințele
solicitate de către turiști.
Cazarea turistică în mediul rural include toate formele de primire turistică,
clasificate și înregistrate la Registrul Comerțului județean sau orășenesc.
Tipuri de structuri de primire turistice, cu funcție de cazare, sunt4:
1) Hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2) Hoteluri – apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3) Moteluri de 3, 2, 1 stele;
4) Hosteluri de 3, 2, 1 stele;
5) Vile turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6) Bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
7) Cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
8) Sate de vacanță de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
9) Campinguri, popasuri turistice, căsuțe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;
10) Pensiuni turistice și pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/f lori;
11) Apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
12) Structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale
și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

4 Ordin Nr. 1051/03.03.2011 pentru aprobarea Nor melor metodologice privind eliberarea certificatelor
de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism

1.7.1. Pensiuni agroturistice
Agroturismul, ca formă a turismului rural, s e practică în spațiile de cazare și
servire a mesei, precum fermele și pensiunile turistice rurale, beneficiind de un mediu
nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de ospitalitatea fermierului.
Pensiunile turistice sunt structuri de primi re, având o capacitate de cazare de
până la 15 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente,
amplasarea lor fiind realizată pe un teren de cel puțin 1.000 mp.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate
de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri
independente, unde turiștilor li se oferă masa preparată din produse naturale,
preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local,
gazdele fiind cele ce se ocupă direct de primire turiștilor.
Calitatea serviciilor care sunt oferite în cadrul pensiunilor, este dependentă de
factorii:
 Relațiile stabilite cu turiștii;
 Prepararea și servirea mesei;
 Amenajarea spațiilor menite turi știlor;
 Condițiile de vânzare a produselor din propria gospodărie.

Relațiile stabilite cu turiștii, pornind de la primirea și menținerea comunicării și
continuând cu implicarea turiștilor în activitățile gospodărești ce se desfășoară în
cadrul fermei, rep rezintă o componentă a însuși produsului turistic, a stfel dacă relațiile
de prietenie nu sunt menținute, clientul nu va fi mulțumit.
Prepararea și servirea mesei trebuiesc realizate de către gazdă, indiferent dacă
este folosită vesela de lut sau de porțela n, trebuiesc respectate tradițiile culinare ale
locului.
Funcția de alimentație se poate realiza:
 Pensiune completă;
 Demipensiune;
 Mic dejun inclus;

 Prepararea propriei mese de către turiști cu produsele proprii și/sau ale
gazdei.

Amenajarea spațiilor men ite turiștilor reprezentate de camera de dormit, grupul
sanitar, bucătăria și anexele gospodărești, care ar trebui puse la dispoziția turiștilor ca
și unele elemente de confort cum ar fi apa caldă, aragazul, frigiderul, etc.
În vederea comercializării prod uselor proprii , gazda trebuie să aibă grijă ca
animalele să fie sănătoase și tratamentele chimice folosite să fie extrem de puține,
chiar inexistente.
În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de
agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi
fructiferi sau o activitate meșteșugărească, și trebuiesc amplasate în locuri ferite de
surse de poluare.5
Anual, aceste structuri de primire turistice înregistrează, un număr tot mai ma re
de sosiri și înnoptări. În cadrul tabelului 1.1 se poate observa cu ușurință cum pe
parcursul celor 4 ani analizați numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică scad și cresc de la an la an.

Tabel 1. 1. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică
Tipuri de structuri de primire turistică 2011 2012 2013 2014
Hoteluri 179137 185099 174748 180714
Hosteluri 4396 5218 6140 7562
Hoteluri apartament 342 422 401 988
Moteluri 5836 6126 7219 8078
Vile turistice 15772 16822 12590 14775
Cabane turistice 5887 5667 5928 5150
Bungalouri 4553 4565 2481 2663
Sate de vacanță 215 157 307 352

5 Ordin Nr. 1051/03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor
de clasificare, a licențelor și brevetelor de tur ism

Campinguri 25475 25358 12801 12816
Popasuri turistice 2025 2043 1813 1847
Căsu țe turistice 3945 4164 1732 2199
Pensiuni turistice 16653 18422 20499 25019
Pensiuni agroturistice 19783 20208 20683 27453
Structuri de primire pe nave fluviale 456 456 395 504
TOTAL 303486 311698 278503 301109
Sursa: www.insse.ro
25019
20499
166531842220683 2020827453
19783
050001000015000200002500030000
2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

Figura 1.1. Evoluția numărului de pensiuni turistice și agroturistice

În tabelul 1.1. și figura 1.1. pot fi observate creșterile substanțiale ale
numărului de pensiuni turistice și agroturistice. În 20 11 pensiunile turistice înregistrau
un număr de 16653 de unități, pentru ca în 201 2 numărului lor să crească până la
18422. Progresul cel mai important însă, este înregistrat în anul 201 3 unde față de anul
precedent numărul pensiunilor crește cu 4520. Pe de altă parte numărul pensiunilor
agroturistice nu înregistrează o creștere semnificativă pe parcursul anilor 20 10, 201 1,
2012, însă anul 201 3 devine un punct culminant, unde sunt înregistrate un număr de
6770 de pensiuni.

Tabel 1.2. So siri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
Tipuri de structuri de primire turistică 2011 2012 2013 2014
Hoteluri 4539858 4585211 5357763 5740304
Hosteluri 107828 104364 126877 153759
Hoteluri apartament 7860 8935 10462 39554
Moteluri 202700 204513 221139 230835
Vile turistice 233177 212848 212154 240961
Cabane turistice 86961 73992 80479 86322
Bungalouri 26204 14410 15412 16780
Sate de vacanță 1968 1757 2071 3547
Campinguri 84789 84100 73558 62516
Popasu ri turistice 10399 8952 11118 12113
Căsuțe turistice 6918 1981 4976 6927
Pensiuni turistice 412162 406632 479590 586119
Pensiuni agroturistice 325686 289923 360696 447113
Structuri de primire pe nave fluviale 9056 8760 8705 7277
TOTAL 6141135 6072757 7031606 7686489
Sursa: www.insse.ro

Tabelul 1.2. reprezintă numărul sosirilor turiștilor înregistrat, în structurile de
primire turistică. Prin analizarea tabelului, putem observa că, pentru anul 201 2
aproximativ toate structurile de primire înregistrea ză o scădere, a numărului de sosiri
înregistrate, per total aceasta fiind de -68378. Următorii doi ani însă, situația este
redresează și numărul sosirilor înregistrează creșteri majore de 958849 în 201 3,
respective 654883 în 201 4.
Se pare că pe parcursul c elor 4 ani analizați, structura de primire turistică cu
cele mai multe sosiri înregistrate este reprezentată de către hoteluri, însumând pe
parcursul anilor un număr uimitor de sosiri, de 20223136. Pe de altă parte structura de

primire turistică care a înr egistrat cele mai puține sosiri au fost reprezentate de către
satele de vacanță, care au înregistrat doar 9343 de sosiri.
586119
479590
406632 412162447113
360696
289923325686
0100000200000300000400000500000600000700000
2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

Figura 1.2 . Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor în pensiuni turistice și agroturistice

În figu ra 1.2. este reprezentată evoluția numărului de sosiri ale turiștilor
înregistrate în pensiunile turistice și agroturistice. Cu excepția anului 2012 unde
sosirile au înregistrat o scădere reprezentativă, în anii 2013 și 2014 sunt înregistrate
sosiri de pân ă la 106529, pensiunile turistice și agroturistice fiind cele mai preferate
structuri de primire turistică, după hoteluri.

Tabel 1.3. Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri
Tipuri de structuri de primire turistic ă 2011 2012 2013 2014
Hoteluri 13625294 12732272 14300800 15091239
Hosteluri 240834 224075 277132 334696
Hoteluri apartament 26191 28433 30194 89493
Moteluri 322365 341560 375665 372832
Vile turistice 652994 544239 565574 611419
Cabane turistice 1542 27 133951 143182 152066
Bungalouri 86144 37741 43966 55274
Sate de vacanță 3577 2898 3319 6503
Campinguri 200742 200921 188110 157677

Popasuri turistice 28255 21115 25614 25908
Căsuțe turistice 28659 5167 17299 23602
Pensiuni turistice 813281 802222 928535 1083763
Pensiuni agroturistice 673188 604606 741350 906504
Structuri de primire pe nave fluviale 61099 58084 61054 53207
TOTAL 17325410 16051135 17979439 19166122
Sursa: www.insse.ro

În cadrul tabelului 1.3. este reprezent numărul înnoptărilor turiștilor în cadrul
structurilor de primire turistică. Putem observa că structura cu număr cel mai
important de înnoptări este reprezentată de către hoteluri, urmată de către pensiunile
turistice și pensiunile agroturistice. Pe de altă parte, cele mai pu ține înnoptări le dețin
satele de vacanță, cu un număr de 16297 de înnoptări pe durata celor 4 ani.
1083763
928535
802222 813281
906504
741350
604606673188
020000040000060000080000010000001200000
2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

Figura 1.3. Evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor în pensiuni turistice și agroturistice

Figura 1.3 . constuie evol uția înregistrată de către structurile de primire
turistică, respectiv pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, pe parcursul celor 4
ani analizați. Se poate observa, ca și în cazul sosirilor, o scădere semnificativă a
numărului înnoptărilor în anu l 2012, însă anii 201 3 și 201 4 reprezintă o redresare a
situației, unde se înregistrează până la 106529 de înnoptări.
Astfel, prin analizarea tabelelor și figurilor de mai sus, putem trage o primă
concluzie, aceea că structuri de primire turistică – pensiu nile turistice și pensiunile

agroturistice reprezintă cele mai vizitate structuri de primire, după hoteluri.
Deasemenea putem observa și numărul lor crește semnificativ, de la an la an, ceea ce
indică faptul că există o cerere din ce în ce mai mare a produ sului turistic rural.

1.8. Analiza SWOT a agroturismului în România

Strengths – Puncte tari
 Nivel ridicat de dezvoltare a
asociațiilor din turism care asigură
promovarea agroturismului prin
stimularea inițiativelor antreprenoriale
 Brand -ul național de tu rism
promovează preponderent produse
turistice, servicii și activități specifice
agroturismului și ecoturismului, prin
natura sălbatică și moștenirea culturală
 Oferta produselor turistice rurale
în proces intens de dezvoltare, tinzând
să cuprindă cât mai m ulte aspecte ale
vieții rurale
 Potențialul turistic de mare
valoare, diversificat și accesibil (arii
protejate, păduri, peisaje culturale)
 Organizarea de evenimente
pentru menținerea și reînvierea
tradițiilor și creșterea activităților
turistice
Weakness es – Puncte slabe
 Durată medie a sejurului redusă
evidențiind lipsa serviciilor
complementare menite să prelungescă
șederea
 Redusa calificare în turism a
întreprinzătorilor, cu impact asupra
calității serviciilor
 Construcțiile de cazare destinate
agrotur ismului sunt reprezentate de
construcții noi a căror arhitectură,
amplasare, dimensiune, amenajare și
concepție sunt discordante față de
contextul local tradițional
 Conexiuni slabe cu rețele
internaționale de promovare și distribuire
a produselor agroturis tice
 Slaba reprezentare a turiștilor
străini în circulația turistică
 Starea deteriorată a majorității
atracțiilor turistice

Opportunities – Oportunități
 Programele europene de
promovare a destinațiilor turistice de
calitate și durabile facilitează
partici parea la evenimente tematice a
produselor turistice rurale
 Emergența unei politici turistice
europene care construiește
competitivitatea pe baza diversificării,
inovării, competențelor profesionale
 Diversificarea economiei rurale
și obținerea de venituri d in agroturism
prin încurajarea unei dezvoltări durabile
și protejarea mediului
 Programul Național de
Dezvoltare Rurală care sprijină
agroturismul prin cele două măsuri 6.2
„Sprijin pentru înființarea de activități
neagricole în zone rurale” și 6.4
„Investi ții în crearea și dezvoltarea de
activități neagricole” Threats – Amenințări
 Imaginea negativă a României în
context internațional
 Urbanizarea mediului rural, prin
preluarea facilităților pentru locuire fără
păstrarea elementelor tradiționale
 Procesul anev oios în inițierea și
consolidarea IMM -urilor concentrate pe
agroturism și gradul dificil de accesare a
fondurilor europene
 Tăierea ilegală a pădurilor, regimul
juridic corupt care nu sancționează nici
exploatatorii și nici intermediarii
 Lipsa conștientizăr ii a valorilor de
patrimoniu reprezentată de vechile
construcții, unelte, costume și alte
elemente ale zestrei tradiționale rurale
 Rata ridicată a sărăciei în rândul
populației rurale ce descurajează
inițiativa antreprenorială în special în
rândul tinerilo r

Capitolul 2. Oportunități de finanțare pentru agroturism prin
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014 -2020

2.1. Analiza economică și financiară în activitatea de agroturism
Analiza economică și financiară în activitatea de agroturism reprezintă o
necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie că acestea sunt destinate pentru
obiective noi, fie pentru amenajări sau reamenajări interioare și exterioare. Pentru a
defini natura veniturilor rezultate din diferite activități (agricol e, turistice, servicii,
etc.) trebuie să se stabilească un buget de venituri și cheltuieli din care să rezulte
sursele de venituri și costul resurselor utilizate.
Estimarea eficienței economice și sociale în activitatea de agroturism sunt
legate de necesi tatea extinderii afacerilor în agroturism . În legătură cu aceste probleme
un rol important revine cunoașterii eficienței economice a producției agricole într -o
fermă agroturistică . Nivelul acestei eficiențe se poate exprima prin indicatori tehnici
(structu ra de producție, producția medie anuală, producțiile totale fizice) și indicatori
economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producție, venituri
totale, prețurile de valorificare, costuri de producție, profitul, rata profitului).
Dincolo de eficiența economică, care se urmărește în orice activitate ș i implicit
în cea de agroturism, se urmărește și o eficiență socială. Aceasta reliefează rolul pe
care agroturismul îl are în edificarea unui proces evolutiv privind, în principal:
îmbu nătățirea calității vieții, înviorarea vieții sociale a satelor, crearea de noi locuri de
muncă, menținerea și dezvoltarea patrimoniului, înfrumusețarea zonelor cu
potențialități agroturistice.

2.2. Afacerea în agroturism, metodologie și implementare
Necesitatea extinderii afacerilor în agroturism la nivel mondial este un
fenomen prin extinderea unor categorii de factori preponderenți. Afacerile din zonele
rurale trebuie să facă față unor condiții unice, care nu se găsesc la oraș.
Din acest motiv exist ă necesitatea extinderii afacerilor în agroturism care
reprezintă rezultatul creă rii condițiilor favorabile de armonizare a unor elemente redate
prin: tipuri variate de ofertă pentru cazare; aprovizionare cu produse agroalimentare,

de artă populară tradiți onală, meșteșuguri și folclor; oferta împrejurimilor naturale și
cerințele ecologice; oferta de locuri de muncă plătite în mediul rural; echipamentul
infrastructural în sectorul serviciilor publice și private.
Planul de afacere în agroturism se întocmește pornind de la: analize care țin
spre exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, încadrarea în oferta agroturistică,
cunoașterea scopurilor pe care ni le propunem, conducerea și participarea în afacere ,
etc.
Metodologia de întocmire a unui plan de f inanțare impune evidențierea
următoarelor elemente legate de servirea și satisfacerea clienților/turiștilor, existența
de inovație/invenție/imaginație, productivitatea, conducerea activităților turistice,
utilizarea resurselor, programarea/planificarea acț iunilo r și activităților, răspunderea
civică/socială, rezultatul net.
Important este faptul că transpunerea în practică a oricărei afaceri trebuie să se
regăsească în conținutul politicilor de dezvolt are rurală.

Brandingul local
Un brand reprezint ă o marcă, un cuv ânt care subliniaz ă identitatea unei
persoane, companii, produs, comunitate sau na țiune. Acest proces , care const ă în
identificarea acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului sau regiunii
geografice, este însă unul dificil, dator ită competi ției acerbe în ceea ce prive ște
așteptările clientului.
Pentru crearea și dezvolta rea un brand, este necer să se:
 delimiteze interesul pentru o regiune geografic ă anume ;
 analizeze caracteristicile și func țiile serviciului sau produsului care e ste
etichetat ;
 compare poten țialul brand creat cu alte branduri similare existente deja, și
să se diferențieze prin caracteristici clare;
 înțeleag ă care este principala atrac ție pentru poten țialul client, care sunt
așteptările acestuia .

Brandul local a l unei comunit ăți este reprezentat de caracteristicile sale
distinctive, împărtășite de o majoritate a comunit ății. În acest fel, brandul poate fi

promovat și dezvoltat în mod natural. Principala func ție a unui brand local este de a
naște curiozitatea și de a determina turistul s ă viziteze un anumit loc. Cu c ât regiunea
este mai mic ă, cu at ât brandul local este mai concret. Cu c ât este mai mare regiunea,
cu at ât este mai dificil ca brandul s ă-și îndeplineasc ă funcția de baz ă, respectiv s ă
atrag ă.
Pentru în ceput, în conturarea brandului local este necesară constituirea unui
grup format din membrii ai comunit ății – preferabil persoane în vârstă – care s ă
identifice principalele tradi ții și evenimente istorice petrecute în regiune. Este
important de definit ca re dintre aceste tradi ții mai sunt încă de actualitate și care au
devenit deja legend ă. În ambele cazuri vor deveni parte a brandului, pentru c ă multe
dintre ini țiativele din turismul local au avut la baz ă vechi tradi ții și credin țe – așa cum
este cazul Br anului, care s -a identificat ca fiind casa Vampirului Dracula, atr ăgând
anual un num ăr impresionant de turi ști străini.
Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existen ța unui
simbol puternic care p ătrunde în min țile poten țialilo r clien ți și care îi face pe aceș tia să
consume respectivul serviciu. “Dezavantajul” este c ă un brand bun atrage mul ți turi ști
și în aceste condi ții regiunea trebuie s ă asigure o infrastructur ă bună și un mediu sigur,
pentru a satisface nevoile unui num ăr mare de solicitan ți. Toate acestea pot fi
contracarate printr -o planificare corect ă și o campanie de marketing bine structurat ă.
Un brand este mai puternic dac ă teritoriul este mai mic și mai bine definit – va
atrage clienț i în mod punctual; dacă se va co ncentra pe elementele sale distinctive și
nu se va pierde în detalii f ără semnifica ție; poate fi sus ținut prin publicitate, dar are de
asemenea nevoie de o campanie media – articole în ziare, participarea la evenimente
unde se poate vorbi despre brand, alt e evenimente de rela ții publice .
Cele mai bune branduri sunt acelea care se concentreaz ă într-un cuv ânt
puternic care s ă transmit ă esența brandului . Pentru c ă un brad s ă poate fi recunoscut pe
piață, acesta trebuie s ă-și demonstreze autenticitatea . Calita tea nu este o necesitate a
brandingului local, dar poate s ă fie inclus ă în acesta. Uneori principalele caracteristici
ale unei zone sunt legate mai degrab ă de sălbăticia acesteia dec ât de gradul de confort .
Un brand este cu at ât mai puternic cu c ât este m ai greu de reprodus și astfel
rămâne singur pe pia ță, reprezent ând un principal punct de atracț ie. Uneori, atunci

când apare un brand similar îl poate distruge pe cel original, în special dac ă acesta nu
este protejat. Pentru men ținerea și dezvoltarea unui brand local este nevoie și de o
susținere legal ă a acestuia .

2.3. Marketingul activităților agroturistice
Odat ă începută o afacere în domeniul agro turismului, pensiunea este
autorizată , brandul locat , identificat și cererile pieței sunt luate în conside rare, î ncepe
munca de promovare a serviciilor d e așa natură încât să atragă un numă r mare de
consumatori.
Pentru aceasta, orice proprietar de pensiune va avea nevoie de un plan de
marketing. Conc eptul de marketing este o inovaț ie a secolului 20 care guver nează
teoria economică ș i practicile economice de zi cu zi. Originile etimologice ale
cuvântului “marketing” se găsesc în limba engleză, unde verbul “to market” înseamnă
a dezvolta anumite operațiuni pe o piață de natura tranzacțiilor (vânzare și cumpă rare).
Marketingul agroturistic impune o dublă referință, atât la nivel macroeconomic
cât ș i la nivel microeconomic. La nivel macroeconomic, trebuie privit ca pr ocesul de
schimb al produselor și serviciilor la nivel național, regional și local. Î n mod similar , la
nivel mic roeconomic marketingul reprezintă procesul de realizare a pr ofitului ca
rezultat al dezvoltării unor activităț i de schimb cu turiș tii de produse și servicii ale unei
companii, pensiuni, etc.
Similar marketingului general, și marketingul turi smului are o serie de
instrumente care acționeaz ă ca un tot și sunt interdependente conform te oriei
sistemelor: astfel, compon entele mixului de marketing – produs, pre ț, distribu ție și
promovare – sunt într-o rela ție de complementaritate, fiind condi ționat e reciproc și
păstrând un echilibru impus de o anumită strategie de mark eting.
Principalele elemente care diferențiază marketingul î n agroturism de alte forme
de turism pot f i sintetizate după cum urmează:
 Decizia de cumpărare a clientului este bazată în mod special pe factorul
emoțional, și nu pe cel raț ional. Acest a este motivul pentru care agro turismul se
practică în familie ș i succesul depinde foarte mult de imagine și de experiența pe care
toți membrii familiei au avut -o;

 Complexitatea servic iilor ar e un caracter relativ, înțelegând prin aceasta că
diversitatea activităților complementare (odihnă , trata ment, activități culturale, etc.)
este diferențiată î n compara ție cu alte forme de turism ;
 Promovarea produsului se bazeaz ă de cele mai multe ori pe i ntermediari
(agen ții de turism, companii specializare, companii de g ăzduire pe Internet, etc.) sau se
realizeaz ă direct prin intermediul cataloagelor de servicii. În aceste condi ții, decizia de
cump ărare a clientului depinde exclusiv de imaginea pe care in termediarii (canalele de
distribu ție) o ofer ă asupra serviciului, din punct de vedere al calit ății serviciilor
turistice rurale ;
 Caracterul sezonieri al produselor și serviciilor turistice cauzate de factori
naturali, sociali sau culturali care influen țează direct mixul de marketing. Acesta este
motivul pentru care activit ățile de promovare au loc de cele mai multe ori în
perioadele din extra -sezon, pre țul și distribu ția ating valorile optime în timpul
sezonului, iar dup ă aceast ă perioad ă apar activit ățile de repara ții și iau na ștere noi
proiecte pentru viitorii turi ști.

2.3.1. Piața agroturismului
Piața agroturismului se referă la domeniul economic al ofertei turistice
concretizate în oferta turistică și cererea pentru serviciile turistice rurale.
Spre deosebire de piața de bunuri de consum, piața pentru agroturism prezintă
următoarele elemente specifice:
 Locul ofertei este același în care aceasta este consumată, dar poate să difere
de locul unde ia naș tere cererea;
 Oferta este re zultatul une i imagini mentale pe care potențialul consumator
(turist) și -o formează asupra informației primită direct și indirect ;
 Oferta are un caracter neflexibil, înțelegând prin aceasta că nu este elastică
în timp și spațiu, și nu poate fi stocată sau transformată ;
 Cerere a este foarte elastică și supusă unei dinamici permanente generate de
mai mulți factori economici, sociali și de natură circumstanțială .

Spre deosebire de piața de bunuri, piața turistică, în special cea a
agroturismului se referă la vânzarea de servicii și produse cu un grad mai mare de

abstractizare, produse și servicii relativ invizibile care pot fi estimate cantitativ și
calitativ doar parțial sau indirect.
În realitate piața agroturistică trebuie văzută ca un raport dinamic între cererea
turistică și oferta turistică, succesul echilibrului dintre cele două părți fiind consecința
indirectă a segmentării permanente a pieței.
Elemen tele care constituie piața agroturismului sunt sintetizate în :
 Oferta de produse poate fi prezentată de un număr mare de a genți
economici (SRL, agenț ii de t urism, persoane autorizate) care își dezvoltă activităț i de
transport, acomodare, alimentaț ie, divertisment, excursii, etc. ;
 Cererea pentru produse este compus ă dintr -o masă mare de consumatori,
atât interni (locali) cât și externi (din afara localității, incluzând turiștii străini);
 Cadrul legal în vigoare, care reglementează regimul circulaț iei turistice,
durata vaca nțelor, condiț iile de mobilitate pe un teritoriu, transportul public,
acreditarea serviciilor, categoria c alitativă a serviciilor ș i produselor turistice ;
 Canalele de distribuție a produselor agroturistice , care au variate forme, de
la distribu ția direct ă a produselor p ână la distribu ția prin intermediul unor re țele
specializate, reprezentate în aceast ă situa ție de agen țiile de turism ;
 Mijloacele de informare și promovare necesare pentru a disemina și
transmite consumatorului toate produsele turisti ce o ferite, prin intermediul
companiilor specializate ;
 Concuren ța produselor, reprezentate de u n ansamblu de al te produse
agroturistice existente pe piață și care există pe piață în același timp cu oferta
personală;
 Contextul turistic – care în spațiul rural se referă la mediul fizic în care
există resursele naturale î n prezent și, în același timp, la influenț a factorilor sociali,
economici, culturali sau chiar politici – în care agenții economici ai organizațiilor
turistice își dezvoltă activitatea .

2.3.2. Prețul
Prețul reprezintă cantitatea de bani pe care cumpărătorul (turistul) este dispus
și capabil să o plă teasc ă produc ătorului în schimbul serviciilor și produselor turistice
pe care acesta din urm ă este capabil s ă le ofere.
Prețul este elementul cel mai pu țin controlabil pentru furnizorul de produse și
servicii agroturistice , pentru c ă nivelul s ău rea l este stabilit pe pia ță sub influen ța unor
obiective variate sau a unor factori subiectivi pe care acesta nu îi poate determina, ci
doar influen ța prin cantitatea de produse turistice oferite și nivelul costurilor de
produc ție ob ținut. Cu toate acestea, c hiar dac ă este cel mai pu țin flexibil element din
punct de vedere al capacit ății de interven ție din partea furnizorului de servicii turistice,
prețul poate fi influen țat mai u șor pe o perioad ă scurt ă de timp.
Chiar dacă este elementul cel mai puțin control abil la nivel intern, prețul
generează efectele cele mai rapide, de fapt instantanee în comparație cu alte elemente
ale mixului de marketing. Deci, atât cererea de servicii și produse agroturistice și în
special concurența de pe piața turistică reacționeaz ă mult mai ușor la variația prețurilor
decât la schimbările de imagine sau distribuția produselor turistice. Atunci când
elaborează politica de preț pentru produsele și serviciile turistice oferite, furnizorul
(pensiunea agroturistică sau operatorul de tur ism) trebuie să se bazeze atât pe factorii
interni cât și pe factorii externi.
Factorii interni care intervin în proces sunt:
 Costurile de produc ție – reprezint ă ansamblul cheltuielilor pe care un
furnizor de servicii turistice rurale le efectueaz ă pentru a realiza un anumit produs sau
serviciu;
 Faza ciclului de via ță al produsului/serviciului este un factor care trebuie
luat în considera ție deoarece de obicei în faza ini țială se folosesc mai degrab ă prețuri
mari, în faza de mijloc se utilizeaz ă prețuri mo derate, în faza de maturitate pre țul
începe s ă scadă și intr ă în declin, influențat și de alți factori;
 Strategia de distribu ție – influen țează prețul prin facilitarea accesu lui la
canalele de distribuție;
 Strategia de promovare – este corelat ă cu pre țul, care devine un instrument
de promovare ;

 Organizarea intern ă – define ște responsabilit ățile în domeniul controlului
prețurilor în func ție de structura organizatoric ă.

Factorii externi care au cea mai puterni că influen ță asupra pre țului unor
produse sau se rvicii turistice sunt:
 Cererea de produse și servicii , cuantificat ă în num ărul de turi ști care
achizi ționeaz ă produse și servicii agroturistice pe o perioad ă determinat ă de timp. De
obicei între pre țul produselor și serviciilor agroturistice și cererea pi eței exist ă o rela ție
de propor ționalitate invers ă;
 Concuren ța scoate în eviden ță structura pie ței turistice locale, regionale și
naționale, din zona unde pensiunea își ofer ă serviciile. În ceea ce prive ște concuren ța
pe pia ță este importantă diferen țierea între natura concuren ței și adaptarea strategiei de
preț pentru produsele și serviciile oferite ;
 Oferta de produse și servicii rurale se refer ă la capacitatea de produc ție,
care va fi relevat ă prin intermediul pre țului. În acest mod, furnizorul de servici i
turistice trebuie s ă aleagă între un pre ț mai mare cu o ofert ă mai mic ă sau o ofert ă mai
mare cu un pre ț mai mic. Investigarea cererii îi va oferi posibilitatea de a selecta
soluția optim ă;
 Alți factori socio -economici cum ar fi: conjunctura economic ă, faza
ciclului economic, protec ția social ă a consumatorilor, etc.

2.3.3. Promovarea
Promovarea este al treilea element al mixului de marketing, mul ți teoreticieni
consider ând că este și cel mai important pentru succesul unei afaceri în agroturism .
Promov area se refer ă la ansamblul activit ăților, mijloacelor informa ționale și a
modalit ăților de captare a aten ției poten țialilor clien ți, cu scopul de a satisface nevoile
și dorin țele acestora și implicit de a cre ște eficien ța economic ă a serviciilor și
produs elor turistice furnizate.
Utilizarea complementar ă a instrumentelor și tehnicilor de promovare pentru a
atinge scopurile propuse este definitoriei pentru mixul promo țional. Componentele
mixului promo țional sunt: publicitatea, v ânzarea direct ă, promovarea vânzărilor și

relațiile publice, fiecare dintre acestea av ând particularit ățile și modalit ățile sale
proprii de abordare.
Analiz ând din punctul de vedere al particularit ăților activit ății agroturistice , se
poate spune ca dintre elementele mixului promo țional cel mai eficient este
publicitatea.
În promovarea produselor și serviciilor agroturistice este recomandat ă
utilizarea unor servicii intermediare, în cazul de fa ță tour-operatori, care, de cele mai
multe ori, sunt integra ți în rețele specifice. Pentru a beneficia de avantajele pe care le
oferă tour-operatorii, trebuie avute în vedere urm ătoarele: calitatea produselor și
serviciilor oferite, volumul ofertei, originalitatea/singularitatea operatorului
agroturistic, adaosul comercial, necesar acoperii costu rilor și, în final, avantajul
financ iar care poate fi ob ținut de c ătre to ți partenerii implica ți în circuit. Eficien ța
activit ăților de promovare a serviciilor agroturistice poate fi crescut ă dacă întregul
proces de promovare este observat la urm ătoarele n iveluri:
 La nivelul pensiunilor agro turistice : în acest caz se recomand ă realizarea
unor pliante sau broș uri care s ă prezinte facilit ățile de cazare, condi țiile de transport,
informa ții despre meniul culinar, informa ții despre me șteșugurile practicate, et c.;
 La nivelul satului, zonei turistice , promo ția se poate realiza utiliz ând
materiale promo ționale scrise (ghiduri turistice), casete video, etc. Aceste materiale
trebuie s ă clasifice toate pensiunile existente în regiune care sunt preg ătite pentru
agrotu rism, incluz ând de asemenea și informa ții despre întregul teritoriu , punctele de
interes, etc. ;
 La nivel regional, trebuie realizat un material mai amplu care s ă prezinte
caracteristicile întregii zone ;
 La nivel na țional, trebuie publicat un ghid agroturis tic care s ă prezinte
poten țialul turistic al țării.

În orice material care se promoveaz ă produsele și serviciile de agroturism
trebuie sc incluse urm ătoarele categorii de informa ții:
 numele localit ății, numele familei, fotografia casei/pensiunii, simbolu rile
animalelor care sunt crescute în ferm ă;

 informa ții detaliate despre loca ția agroturistic ă (num ăr de camere, num ăr
de paturi, facilit ăți, utilit ăți, etc.) ;
 numărul de mese, produsele care pot fi consumate în ferm ă;
 alte elemente specifice: me șteșuguri, magazine, etc. ;
 modul în care se poate ajunge în regiune, în sat (drumuri, distan ța până la
cel mai apropiat ora ș, mijloace de transport, restric ții pe drumuri, etc.), chiar și o
schem ă a fermei și a modului în care aceasta este plasat ă în func ție de prin cipalele
drumuri de acces și mijloace de transport pe care le pot folosi turi știi.

Campaniile promo ționale pentru serviciile agroturistice pot fi realizate de
asemenea și prin interme diul târgurilor și expozi țiilor care s ă prezinte imagini ale
zonelor res pectice, precum și prin organizarea de degust ări de produse tradi ționale
zonei pe diverse rute turistice. În oricare dintre aceste sit uații vor fi distribuite
materiale publicitare care s ă prezinte zona și ponten țialul acesteia pentru agroturism.
O modali tate modern ă de prezentare, accesibil ă turiștilor, este aceea a
Internetului, utiliz ând un site de prezentare care s ă conțină:
 scurta descriere a zonei, reliefului acesteia, climatului, vegeta ția, fauna,
etc.;
 o pagin ă care s ă prezinte folclorul local, mi turile, obiceiurile, tradi țiile, etc. ;
 oferta de servicii: un catalog al spațiilor de cazare disponibile, perioadele în
care acestea pot fi folosite, personalul, prețurile, posibilităț ile de acces, variantele de
petrecere a timpului liber, serviciile supli mentare, etc.

2.4. Programe de finanțare în agroturism

În cadrul Programul ui Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020
sunt incluse două sub-măsuri prin care investitorii vor putea solicita fonduri
europene nerambursabile, respectiv: Sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de
activități neagricole în zone rurale” și Sub-măsura 6.4 „Investiții în crearea și
dezvoltarea de activități neagricole”.
„Investițiile sprijinite prin aceste sub -măsuri urmăresc diversificarea
economiei rurale prin creșterea numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici

în sectorul non -agricol, dezvoltarea serviciilor și crearea de locuri de muncă în
spațiul rural, diminuarea disparităților dintre rural și urban, dezvoltarea activităților
non-agricole existente, precum și încurajarea menținerii și dezvoltării activităților
tradiționale. În principal, sunt vizați fermierii sau membrii gospodăriilor agricole
care doresc să -și diversifice activitățile economice prin practicarea de activități non –
agricole, în vederea crește rii veniturilor și a creării de alternative ocupaționale”6
Astfel, fermie rii vor primi fonduri nerambursabile pentru finanțarea
activităților non -agricole desfășurate în unitățile nou înființate în mediul rural (prin
sub-măsura 6.2) sau pentru dezvoltarea și modernizarea celor existente (prin sub –
măsura 6.4), ca de exemplu: inv estiții pentru producerea și comercializarea
produselor non -agricole, investiții pentru activități meșteșugărești, pentru prestarea
de servicii, precum și pentru agroturism.
„Referitor la pensiunile agroturistice, solicitanții vor putea beneficia de
fondur i nerambursabile prin sub -măsura 6.2, de maximum 50.000 de euro, pentru
achiziționarea de teren și pentr u prestarea de servicii și agro turism, cum ar fi
servicii agroturistice de cazare , servicii turistice de agrement și alimentație publică.
Sprijinul se a cordă pentru unități nou înființate cu scopul de a presta activități non –
agricole în mediul rural. Prin această sub -măsură nu se vor acorda fonduri pentru
achiziționarea de utilaje și echipamente agricole aferente activității de prestare a
serviciilor agri cole. Pentru dezvoltarea de activități în zonele rurale de către micro –
întreprinderi sau întreprinderi mici existente, potențialii beneficiari pot solicita prin
sub-măsura 6.4 fonduri de maximum 200.000 de euro pentru construcția, extinderea
sau modernizar ea și dotarea clădirilor, precum și pentru achiziționarea de noi
utilaje, instalații și echipamente, inclusiv pentru costuri de instalare. Prin această
sub-măsură nu se vor acorda fonduri pentru activități de prestare de servicii agricole
– se are în veder e declararea codurilor CAEN aferente acestui tip de activitate ca
neeligibile”7.

6 David Eugen Popescu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), citat de Rețeaua
Națională de Dezvoltare Rurală.
7 David Eugen Popescu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), c itat de Rețeaua
Națională de Dezvoltare Rurală.

Condiții le minime de accesare a fondurilor europene pentru agroturism
Pentru a beneficia de fonduri nerambursabile, solicitantul va trebui să
prezinte un plan de afaceri car e să conțină cel puțin elementele obligatorii prevăzute
de regulamentele de dezvoltare rurală. Toate cheltuielile și activitățile relevante
pentru impl ementarea în bune condiții a p lanului de afaceri aprobat pot fi eligibile.
Este necesar ca planul de afac eri să conțină cel puțin următoarele informații
și date: situația economică inițială a solicitantului – fie el fermier sau membru al
gospodăriei, fie microîntreprindere sau întreprindere mică; etapele și obiectivele
pentru dezvoltarea noilor activități ale solicitantului; detalii privind acțiunile
necesare pentru dezvoltarea activităților solicitantului, cum ar fi investiți ile,
formarea sau consilierea.
Accesarea fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR 2014 -2020 va
respecta principiile generale aplicab ile în programarea financiară anterioară –
PNDR 2007 -2013. Astfel, solicitantul trebuie să se încadreze în categoria
beneficiarilor eligibili. În funcție de sub -măsura pe care o accesează, investiția
trebuie încadrată corect în cel puțin unul dintre tipuri le de activități sprijinite prin
sub-măsura prin care se solicită fondurile europene. Solicitantul trebuie să asigure
cofinanțarea investiției (doar în cazul accesării sub -măsurii 6.4) și să demonstreze
viabilitatea economică a acesteia.
Spre deosebire de vechiul program, prin PNDR 2014 -2020 se va acorda
finanțare doar dacă atât sediul social, cât și punctul de lucru sunt situate în spațiul
rural și, de asemenea, dacă activitatea pentru care se solicită finanțare se va
desfășura exclusiv în spațiul rural. Î n același timp, trebuie avut în vedere că cel
puțin 80% dintre noii angajați trebuie să aibă domiciliul stabil în spațiul rural.
Locurile de muncă pentru noii angajați trebuie să fie prevăzute cu normă întreagă.
Agropensiunile vor trebui să aibă capacitate a maximă de 8 camere și un standard de
calitate de minimum o margaretă .
Trebuie reținut și faptul că, în cazul sub -măsurii 6.2, înainte de a solicita cea
de-a doua tranșă de plată, solicitantul va fi obligat să demonstreze că desfășoară
activități comercia le – prin producția comercializată sau prin activitățile prestate –
în procent de cel puțin 30% din valoarea primei tranșe de plată.

Aici potențialii beneficiari trebuie să aibă grijă, pentru că în cazul
nerespectării planului de afaceri, se recuperează pr ima tranșă, proporțion al cu
obiectivele realizate.

Sumele din fondurile europene , ce pot fi accesate pentru finanțarea unui
proiect de investiții în agroturism
Fondurile nerambursabile acordate prin sub -măsura 6.2 a PNDR 2014 -2020
pentru agroturism pot fi solicitate de f ermieri sau membrii unei gospodă rii agricole
care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non -agricole pentru
prima dată. De asemenea, pot solicita fonduri europene și micro -întreprinderile sau
întreprinderile mici nou înființate.
Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum
cinci ani, fiind de minimum 10.000 de euro și de maximum 50.000 de euro/proiect.
Sprijinul va fi acordat sub formă de primă, în două tranșe, astfel: 70% din
cuantumul maxim a l sprijinului, la primirea deciziei de finanțare și 30% din
cuantumul maxim al sprijinului, în maximum trei ani de la primirea deciziei de
finanțare. Prin sub -măsura 6.4 a PNDR 2014 -2020, se pot solicita fonduri
nerambursabile pentru agroturism de către mi cro-întreprinderi și întreprinderi mici
existente, care au sediul și își desfășoară activitatea în spațiul rural. Astfel, pot
solicita sprijin financiar și fermele care își diversifică activitatea de bază prin
înființarea sau dezvoltarea unei activități no n-agricole în cadrul întreprinderii deja
existente, încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici. Prin sub -măsura
6.4, sprijinul public nerambursabi l nu va depăși 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 an i
fiscali , iar intensitatea sprijinului public n erambursabil va fi de maximum 90% din
valoarea totală eligibilă a proiectul ui.
Prin PNDR 2007 -2013, s -au accesat 251 de milioane de euro din fonduri
europene nera mbursabile pentru agroturism.

Capitolul 3. Studiu de caz – Analiza poten țialului agroturi stic în cadrul

3.1. Prezentare generală
GAL „Asociația Transilvană Brașov Nord” este alcătuit din 14 autorități
publice locale, 34 reprezentanți ai mediului privat și 20 reprezentanți ai societății
civile. Partenerii sunt încrezători că impactul acțiu nilor implementate prin abordarea
de tip LEADER, va fi unul ridicat și se va adresa unui număr important de beneficiari.
Metoda participativă a permis partenerilor și comunităților locale din zona de nord a
județului Brașov să identifice un grup coerent de măsuri și acțiuni concrete, adaptate
priorităților identificate în teritoriul lor, pentru a pune în valoare potențialul.
Acțiunile inovative aplicate în agricultură, turism sau în economia locală vor
avea o contribuție deosebită la dezvoltarea acestor sec toare. Inovația va consta în
transferarea și adaptarea inovației generate în alte zone, modernizarea formelor
tradiționale sau descoperirea de noi soluții la problemele rurale persistente.
Cele
treisprezece localități ce
fac parte din acest
parteneriat – Apața,
Augustin, Bunești,
Cața, Hoghiz,
Homorod, Jibert,
Ormeniș, Măieruș,
Racoș, Rupea, Ticușu,
Ungra – acoperă un
teritoriu omogen din
punct de vedere
Figura 3.1. Harta teritoriului GA L

geografic, caracterizat de diversitate etnică și multiculturalitate, determinate de
prezența și convi ețuirea comunităților de români, maghiari, sași și romi, care și -au pus
amprenta asupra arhitecturii, tradițiilor, evenimentelor și gastronomiei locale.
Teritoriul dispune de un patrimoniu cultural bogat și un peisaj natural , ce oferă
potențial pentru dezv oltarea turismului, în special a formelor alternative ecologic și
agroturismul. Există, însă, resurse insuficient valorificate: monumente istorice,
produse locale, arii naturale protejate, situri Natura 2000, situri istorice .
Consolidarea potențialului eco nomic al regiunii este importantă pentru stoparea
creșterii șomajului, în special în rândul tinerilor și al femeilor, dar și al etnicilor romi.
Economia locală este dependentă de un număr scăzut de întreprinderi, făcând -o
vulnerabilă în fața schimbărilor e conomice bruște și a pierderilor locurilor de muncă
care rezultă din acestea.
Teritoriul este, în ciuda resurselor de care dispune, cea mai săracă regiune a
județului. Practicarea meșteșugurilor – prelucrare lemn, fier, olărit, zidărie, dulgherie,
producer e cărbuni, țesături din lână naturală – se îmbină inedit cu munca în agricultură
și reprezintă pentru o parte din locuitori o sursă alternativă de venit.
În teritoriul din zona de nord a județului Brașov există, de asemenea, un deficit
în infrastructură și în serviciile sociale de bază și o parte a populației din zonă riscă să
rămână izolată ca urmare a lipsei mijloacelor de transport public.
Având în vedere toate aceste caracteristici ale teritoriului, GAL „Asociația
Transilvană Brașov Nord” a întocmit o s trategie de dezvoltare, bazată pe îmbunătățirea
calității vieții prin intermediul unei abordări rezultată din necesitățile existente – de
valorificare a potențialului local în domeniile: agricultură, turism și economie.
Viziunea de dezvoltare a teritoriulu i este:
Zona de nord a județului Brașov – un teritoriu cu tradiții, agricultură și un
mediu economic revitalizate, care oferă condiții bune de viață locuitorilor săi și
turiștilor.
Prioritățile strategiei sunt:
 Dezvoltarea și diversificarea agriculturii
 Dezvoltarea turismului și punerea în valoare a patrimoniului rural
 Diversificarea economiei rurale

3.2. Localizare
Teritoriul format din cele 13 localități este traversat pe axa SE -NV de Drumul
Național DN13 (Drumul European E60) care face legătura între Con stanța –București
Valea Prahovei –Brașov -Sighișoara -Târgu Mureș – Cluj – Oradea.
În teritoriu, drumul european E60 străbate comunele Măieruș, Ungra, Hoghiz,
Rupea și Bunești. Restul comunelor (Apața, Racoș, Cața, Ungra, Homorod) se află la
distanțe mai mici de 10 km de acesta, cele mai îndepărtate fiind comunele Augustin,
Ormeniș și Ticușu Vechi, aflate la aproximativ 20 km.
Zona este ușor accesibilă datorită drumului european, fapt ce facilitează
promovarea acesteia și crește oportunitatea locuitorilor de a comercializa produsele
locale. Prezența Cetății Rupea în imediata apropiere a drumului, crește, de asemenea,
interesul trecătorilor pentru vizitarea zonei. Un rol similar cu DN13/E60 îl are și
magistrală feroviară care străbate teritoriul, trecând prin Măieruș, Apața, Ormeniș,
Augustin, Racoș, Rupea, Homorod și Cața. Aceasta este și una dintre cele mai
importante magistrale feroviare ale țării, avâd rolul de legătură între capitală și vestul
Europei (Budapesta – Praga – Berlin). Râul Olt traversează zona din partea de SE, prin
comuna Măieruș, ocolind prin Apața – unde râul face graniță naturală între județele
Brașov și Covasna, și din est, de la Augustin trece prin Ormeniș, Racoș, Hoghiz și
Ungra spre zona Făgăraș. Prezența Oltului și a afluenților lui, ră spândiți pe întreg
teritoriul, pe lângă funcțiile de bază, reprezintă încă o resursă pentru dezvoltarea
turismului, pescuitul sportiv și de agrement fiind deja practicate în această zonă.
Bogăția patrimoniului cultural și a celui de mediu este confirmată d e prezența tuturor
celor douăsprezece comune pe Lista comunelor cu potențial turistic dezvoltat – Anexa
10 a Măsurii 313 Încurajarea activităților turistice din PNDR.
Satul Viscri din comuna Bunești reprezintă deja un model de dezvoltare rurală
pentru sate le din teritoriu, dar și la nivel național. Spre deosebire de majoritatea
exemplelor de dezvoltare turistică din mediul rural românesc, aici îmbunătățirile s -au
făcut prin conservarea patrimoniului arhitectural și valorificarea bunurilor locale
produse de săteni, fără a se altera specificul local. Prin practicarea și promovarea unui
astfel de turism, Viscri atrage anual circa 10.000 de turiști, majoritatea străini. Satele

din imediata vecinătate au preluat parțial modelul și, astfel, s -a extins activitatea
turistică în comuna Bunești.
Activitățile economice sunt concentrare în mare măsură în orașul Rupea și
comuna Hoghiz, aici aflându -se și cei mai importanți angajatori din zonă (fabrici de
mobilă, procesare a laptelui de bivoliță, de covoare ecologice, de producție ciment). În
restul localităților, se practică în general comerțul.

Teritoriul GAL „Asociația Transilvană Brașov Nord” se învecinează la nord cu
județele Mureș și Harghita, la vest cu județul Sibiu, iar la est cu județul Covasna.
GAL -ul este pr actic înconjurat de vecini care reprezintă centre turistice de
notorietate. Municipiul Brașov , situat în centrul țării, la intersecția unor drumuri
importante, atrage anual un număr mare de turiști. Grupuri organizate, turiști aflați în
tranzit, vizitatori din străinatate aduși cu autocarele pentru un tur de o zi, sosesc în
Brașov în tot timpul anului. Turiștii ajunși în județul Brașov, interesați de vizitarea
cetăților și castelelor, își pot îmbogăți sejurul prin excursii la Cetatea Rupea și
bisericile for tificate din teritoriul GAL “Asociația Transilvană Brașov Nord”. O bună
promovare a obiectivelor din zonă, cu siguranță ar atrage mulți dintre turiștii ajunși în
județ pentru obiectivele deja cunoscute.
Figura 3.2. Harta localizării teritoriului în raport cu marile orașe și vecini importanți

Totodată, extinderea agroturismului în teritoriu după modelul Viscri, poate
reprezenta o alternativă la turismul rural de masă, cu grad redus de autenticitate,
practicat în zona Bran -Moieciu. Sighișoara , singura cetate locuită din Europa, inclusă
din 1999 în patrimoniul UNESCO, este vizitată anual de mii de turiști români și
străini. Așa cum cei aflați în drum spre Bran se opresc să viziteze cetatea săsească de
la Râșnov, în același mod și turiș tii al căror principal obiectiv este Sighișoara vor
putea vizita Cetatea Rupea, odată ce implementarea proiectului d e reabilitare a
acesteia se va finaliza. Valorificând vizibilitatea și accesibilitatea Cetății Rupea, vor
putea fi promovate și obiectivele turistice din comunele învecinate.
Orașele din apropiere, în special reședințele de județ, sunt puncte de interes
economic și social, care reprezintă pentru populația din zona rurală a potențialului
GAL, pe de o parte, piețe de desfacere pentru produsele locale și, pe de altă parte,
centre medicale, universitare sau/și culturale.
Bineînțeles, municipiul Brașov pe lângă toate aceste funcții, mai are și rolul de
centru administrativ, fiind reședința județului în cadrul căruia se află GAL -ul.

3.3. Lista localităților cuprinse în teritoriu
Tabel 3.1. Lista localităților cuprinse în teritoriu Gal „Asoc iația Transilvană Brașov Nord”
Cod
INSSE Numele localității Număr de
locuitori Suprafața
totală Densitate
Comune Orașe Sate din
orașe Total
teritoriu km² loc./km²
40526 Apața Apața 3.237 54,29 60
42498 Augustin Augustin 1.725 12,82 135
40704 Buneș ti Bunești, Criț,
Meșendorf,
Roadeș, Viscri 2.473 142,99 17
40768 Cața Cața, Beia,
Drăușeni,
Ionești, Paloș 2.721 118,12 23

41177 Hoghiz Hoghiz,
Bogata
Olteană,
Cuciulata,
Dopca,
Fântâna, Lupșa 5.166 174,16 30
41248 Homorod Homorod,
Jimbor,
Merc heașa 2.286 119,61 19
41284 Jibert Jibert, Dacia,
Grânari,
Lovnic,Văleni 2.433 165,82 15
41382 Măieruș Măieruș, Arini 2.797 65,07 43
41541 Ormeniș Ormeniș 2.118 35,14 60
41701 Racoș Racoș, Mateiaș 3.445 77,78 44
40394 Rupea Rupea, Fișer 5.651 5.651 75,19 75
42076 Ticușu Ticușu Vechi,
Cobor 984 69,54 14
42156 Ungra Ungra,
Dăișoara 2.196 67,38 33
Total 5.651 37.232 1.178 32
Sursa: www.insse.ro

3.4. Populație – demografie

Densitatea populației în teritoriul Grup de Acțiune Loc ală este de 32 de
loc/km².
Analiza evoluției populației din acest teritoriu reflectă un trend ascendent de la
recensământul populației și al locuințelor din anul 1992 și până în 2015, creșterea
înregistrată fiind de 5%.

Tabel 3.2 . Populația localităților cuprinse în teritoriu Gal „Asociația Transilvană Brașov
Nord”
Localități Ani
1992 2000 2015
Rupea 6680 6481 6210
Apața 2696 2907 3508
Augustin – – 2000
Bunești 1995 2360 2667
Figura 3.3. Harta localităților cuprinse în teritoriu GAL

Cața 2489 2473 2764
Hoghiz 4484 4937 5219
Homorod 2365 2530 2590
Jibert 2594 2568 2719
Măieruș 2129 2290 3188
Ormeniș 3004 3230 2112
Racoș 3211 3189 3467
Ticușu 926 771 1069
Ungra 2114 2014 2245
Sursa: www.insse.ro

66806481
6210
269629073508
2000 1995236026672489 24732764448449375219
23652530 2590 2594 25682719
21292290318830043230
21123211 31893467
9267711069211422452014
01000200030004000500060007000
1992 2000 2015Rupea
Apața
Augustin
Bunești
Cața
Hoghiz
Homorod
Jibert
Măieruș
Ormeniș
Racoș
Ticușu
Ungra

La nivelul celor 13 localități di n zona de nord a județului, se remarcă 2
tendințe:
 crescătoare : în Apața, Bunești, Ungra, Cața, Măieruș, Racoș și Ticușu
 descrescătoare : în Rupea, Hoghiz, Homorod, Jibert, Ormeniș. Figura 3.4. Analiza evoluției populației cuprinde în teritoriu Gal „Asociația Transilvană Brașov Nord”

3.5. Potențialul agroturistic al GAL -ului „Asociația Transilvană Brașov Nor d”

3.5.1. Patrimoniu de mediu

Teritoriul Grupului de Acțiune Locală din zona de nord a județului Brașov
adăpostește un important patrimoniu natural, reprezentat de arii protejate , areale
declarate monumente ale naturii, rezervații naturale sau clasificat e Natura 2000 ,
dovadă a diversității habitatelor care formează peisajul, heterogenitatea acestora fiind
oglindită în marea diversitate floristică și faunistică prezentă în acest teritoriu.
Pădurea Bogata , a fost constituită pe baza unei rezervații naturale complexe –
geologică, botanică și, nu în ultimul rând, forestieră, respectiv peisagistică. Aceasta
este situată în proporție de 90% pe teritoriul administrativ al comunelor Hoghiz și
Măieruș, având o suprafață totală de 6.329,2 ha.
Pădurea Bogata Sighișoa ra – Târnava Mare se suprapune parțial peste situl
Podișul Hârtibaciului, fiind localizată pe teritoriul comunelor Bunești, Cața, Jibert,
Rupea, dar și în județele Mureș și Sibiu, suprafața ariei pe teritoriul GAL -ului fiind de
17.475,67 ha.
Dealurile Homo roadelor, sit de protecție avifaunistică , se întind pe suprafața a
trei județe (Brașov, Harghita și Covasna), iar în județul Brașov această arie protejată
are o suprafață de 11.018,3 ha și aparține din punct de vedere adminsitrativ
următoarelor comune: Aug ustin, Cața, Homorod, Racoș și Ormeniș.
Dumbrăvița Rotbav -Magura Codlei acoperă o suprafață relativ restrânsă pe
teritoriul GAL -ului, respectiv 2.800,01 ha în comuna Măieruș.
Munții Bodoc –Baraolt o cupă 580,0 ha pe teritoriul județului, aflându -se în
comune le Ormeniș și Măieruș. Aria prezintă specii de interes conservativ global,
populații importante de specii amenințate la nivelul Uniunii Europene.
Rezervația Locul fosilifer Ormeniș, de interes paleontologic, se suprapune
teritoriului comunei Ormeniș. Acest sit a fost descoperit în anul 1878. Fauna specifică
de la Ormeniș apare într -un interval complex de marne nisipoase; aici au fost
identificate 18 specii de Inocerami , 4 specii de Tellina , 16 specii de Amoniți și un
Echinoderm .

Complexul Geologic Racoș este rezervație geologică și are o importanță
deosebită prin faptul că marchează arealul încheierii erupților vulcanice din Carpații
Orientali. Complexul este situat în localitatea Racoșul de Jos, la 528 m pe dreapta Văii
Oltului, la ieșirea din defileul tăia t de acesta în Munții Perșani.
Zona Racoș se caracterizează prin prezența curgerilor de lave. Rezervația se
prezintă sub forma unei înșiruiri de coloane prismatice de bazalt cu înălțimi de până la
18 m, ele permițând o examinare detaliată a structurii petr ografice.
Băile Homorod, rezervație geologică situată la poalele Munților Perșani la
contactul cu Subcarpații Transilvaniei, în sectorul de luncă de la confluența
Homoroadelor. Zona prezintă o importanță deosebită prin apariția la zi a noroaielor
emise de presiunea gazelor subterane, punct numit vulcan noroios .
Apele minerale de la Băile Homorod au fost utilizate în scopuri terapeutice de
la începutul secolului 20. Aceste izvoare reprezintă o importantă resursă naturală, care
ar putea avea un rol important în revitalizarea zonei, în cazul
reabilitării/dezvoltării/modernizării infrastructurii de valorificare a acestor ape.
Cheile Dopca, rezervație geologică, se află pe teritoriul administrativ al
comunei Hoghiz, respectiv în partea de Nord Est a satului Dopca . Sistemul de chei
este deosebit mai ales prin alternarea sectoarelor abrupte, cu sectoare mai puțin
abrupte acoperite de pădurea de fag.
Peștera Bârlogul Ursului este o rezervație speologică, situată pe teritoriul
comunei Apața, în sectorul central al Mu nților Perșani, pe partea nordică a Dealului
Măgura.
Locul fosilifer Carhaga este o rezervație paleontologică declarată monument al
naturii. Stratele calcaroase reprezintă un punct fosilifer de importanță științifică,
deoarece stratigrafia este legată de d escifrarea evoluției geologice a formațiunilor de
fliș din Carpații Orientali. Stratele de Carhaga reprezintă un prețios martor
paleogeografic.

Rezervațiile naturale
În această categorie este cuprinsă Rezervația botanică și ornitologică Cotul
Turnuzului, situată pe teritoriul administrativ al comunelor Racoș și Hoghiz. Este o

rezervație importantă deoarece aici cuibăresc numeroase specii de păsări aflate pe
traseul transilvănean al migrației europene. Pe substratul de pietrișuri se dezvoltă un
strat de tur bă eutrofă, gros de 1 m.
Zona din nordul județului oferă unul dintre cele mai frumoase și mai
importante peisaje naturale, ce a rămas neschimbat de sute de ani. Practicarea
agriculturii tradiționale, neintensive a contribuit la conservarea acestui peisaj de o
bogăție naturală uimitoare. Pădurile de aici găzduiesc și azi specii de urși și lupi, iar
iarba înaltă este locuită de prepelițe și cristeluri de câmp.
Fânețele și pășunile din regiune favorizează activitatea de creștere a animalelor
(vaci, oi, capre etc.). Fructele de pădure reprezintă, de asemenea, o importantă resursă
care nu este suficient valorificată. Acestea sunt folosite de femeile din zonă pentru
gemuri și sucuri sau pentru produse tradiționale de patiserie, reprezentând în unele
cazuri o surs ă alternativă de venit.
Produsele locale – gemuri, brânză, lapte, produse din carne – rezultat al
agriculturii neintensive, practicată în mod tradițional, respectă principiile promovate
de curentul Slow food, reprezentând un punct forte pentru promovarea a groturismului
în zonă.
Teritoriul prezintă, de asemenea, un potențial ridicat pentru dezvoltarea
agroturismului, datorită numărului mare de monumente istorice.

3.5.2. Patrimoniu arhitectural și cultural
Teritoriul GAL “Asociația Trasilvană Brașov Nord” se caracterizează printr -un
bogat și divers patrimoniu cultural , 164 de monumente istorice din această zonă
regăsindu -se în Lista monumentelor Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
Dintre acestea, 76 sunt în categoria monumentelor de importanță na țională , 88 sunt
considerate de importanță locală și un sit rural cu biserică fortificată (Viscri) , care face
parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Diversitatea provine din multitudinea de tipuri de monumente pe care le
regăsim în zona de nord a județului Brașov:
 Ansambluri fortificate ale bisericii evanghelice
 Situri arheologice, castre romane și dacice

 Cetăți și castele
 Case memoriale
 Ansambluri rurale de case
 Biserici
 Tradiții, port popular, preparate culinare cu influențe ale comunităților de
români, ma ghiari și sași

Un rol important asupra acestei regiuni l -a constituit prezența comunităților de
sași și maghiari care au lăsat o amprentă deosebită asupra acestei regiuni. De la aceste
populații, în special de la sași, se păstrează o serie de elemente arh itecturale specifice,
prezente pe întreg teritoriul.
Patrimoniul arhitectural și cultural din teritoriu este distribuit în mod echilibrat
în toate cele 13 localități, motiv pentru care turiștii pot găsi atractivă atât zona în
ansamblul ei, cât și fiecare l ocalitate în parte.

Patrimoniul arhitectural și cultural din orașul Rupea
Cetatea Rupea este situată la 60 de km de Brașov, fiind construită pe un masiv
de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm – "Bazaltele de la Rupea". Este
unul dintre cel e mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele
semne de așezări omenești datând din paleotic și neoliticul timpuriu (5.500 -3.500
î.H.).
Castrul roman Rupea făcea parte din centura de fortificații romane pentru
apărarea zonei comercial e și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului,
Râșnov și Hoghiz.
Cetatea de jos a fost construită
începând cu secolul al XVIII -lea. Din
această perioadă datează locuința
paznicului cetății, din 1850, și magazia
militară, construită la începutul
secolului al XIX -lea.

Figura 3.5. Cetatea rupea

Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Agenția pentru Dezvoltare
Regională Centru și Consiliul Local Rupea au semnat în anul 2009 un contract de
finanțare, cu fonduri nerambursabile, a proiectului de reabilitare și extinder e a
infrastructurii turistice a orașului Rupea, care a avut ca obiectiv și reabilitarea cetății
Rupea.
Vizibilitatea pe care o are Cetatea Rupea de pe Drumul European E60, drum ce
leagă Municipiul Brașov de Sighișoara,
ambele orașe turistice de notorietat e,
face din acest obiectiv un centru de
interes al potențialului GAL.
Alte elemente importante ale
patrimoniului arhitectural și cultural din
orașul Rupea: Biserica Evanghelic ǎ-
Luteran ǎ din oraș este o construcție
gotică, de tip sală, din secolele XIV -XVI, cu picturi murale în calcar.
Muzeul etnografic Gheorghe Cernea – aici sunt ilustrate ocupații tradiționale
ale locuitorilor din zonă, precum și obiceiurile acestora (olărit, sărbătoarea coroanei,
pescuitul, nunta, interior românesc, interior săsesc, bă cănia), precum și o secțiune
dedicată lui Gheorghe Cernea.

Patrimoniul arhitectural al comunei Bunești
O altă localitate străbătută de E60 este centrul de comună Bunești. Satele din
comuna Bunești (Bunești, Criț, Meșendorf, Viscri, Roadeș) au identitate specifică
zonei, marcată de cetăți și biserici fortificate (secolul XIII).
Biserica evanghelică
fortificată Bunești – a fost construită
în secolul XIV și fortificată în secolul
XVI. Acestă biserică reprezintă o
bazilică în stilul de tranziție de la
roman ic la gotic.
Figura 3.6 . Cetatea rupea
Figura 3. 7. Biserica Fortificată Bunești

Un element central de interes turistic îl reprezintă satul Viscri , înscris pe Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO , unul dintre cele șapte Situri sătești cu biserici
fortificate din Transilvania. Biserica evanghelică fortificată din Viscri sau Biserica
Albă a fost construită între
secolele XIII -XVII.
Coloniștii germani care s -au
așezat în Viscri ca imigranți
au găsit în partea din nord
vestul comunei actuale o
mică capelă. În 1970 -1971
biserica a fost temeinic
restaurată, reconstruindu -se cori dorul de apărare al bastionului de est, iar după 1990 a
intrat în patrimoniul mondial UNESCO.
Satul Viscri reprezintă o așezare tradițională: case înșiruite de o parte și de alta
a uliței, fațade impunătoare, zugrăvite în culori pastelate, curți pavate, bu cătării de
iarnă și de vară, șuri din lemn masiv poziționate în spatele porții.

Patrimoniul comunei Cața
Comuna Cața este și ea o zonă importantă care poate contribui la dezvoltarea
locală a zonei. Zona este încărcată de istorie, aici întâlnindu -se numer oase situri și
castre romane, biserici evanghelice fortificate, case memoriale. Condițiile de mediu
oferă posibilități pentru agricultură, pescuit și vânătoare, câteva elemente care pot
contribui la dezvoltarea turismului în această zonă.
Biserica fortific ată din Drăușeni, monument deosebit de valoros, prin vechimea
lui (sfârșitul secolului al XIII-lea), cât și prin detaliile artistice și arhitectonice. La
origine, biserica fortificată din Drăușeni a fost construită în stil romanic, cu plan
bazilical.
Biserica evanghelică din Cața, se află în centrul comunei, la intersecția a patru
drumuri. Este construită în secolul XIII ca bazilică în stil romanic. Foarte interesant
este că cetatea nu are unul, ci două rânduri de incinte poligonale fortifícate, una din
secolul XV și cealaltă din secolul XVII.

Figura 3.8. Satul Viscri

Patrimoniul arhitectural al comunei Homorod

Biserica evanghelică fortificată din Homorod, construită în a doua jumătate a
secolului al XIII -lea și fortificată în anul 1500, este înzestrată cu o boltă în stil got ic și
un puternic turn cu o galerie de apărare. În anul 1623 această biserică a fost incendiată,
iar în anul 1626 a fost reconstruită.
Biserica evanghelică din Jimbor , unicitatea acestei fortificații este dată de
forma zidului care o înconjoară – oval, nu poligonal, așa cum au majoritatea bisericilor
din zonă. Cetatea din localitatea Jimbor, pe timpul invaziilor de tătari și turci, avea
încă un zid protector. Aceasta era locul de refugiu al populației în timpul invaziilor.
În comuna Homorod sunt două case memoriale . Una este situată în localitatea
Mercheașa, a poetului George Boldea, iar cea de -a doua în Jimbor, a lui Nyiro Jozsef
(preot, scriitor și poet).

Patrimoniul arhitectural al comunei Hoghiz
Castelul Haller a fost construit pe ruinele unei mănăstir i atestată pentru prima
dată de un document în anul 1311 și aparține Primăriei Hoghiz. Tot aici se află și
Castelul Gutman și Castelul Valenta .
Un alt obiectiv de interes din comună este Casa memorială „Aron Pumnul”,
situată în localitatea Cuciulata.
În ceea ce privește
meșteșugurile specifice comunei,
acestea sunt împletitul coșurilor
din nuiele și împletitul
ștergătorilor din papură.

Figura 3.9. Biserica fortificată Homorod
Figura 3.10. Casa memorială „Aron Pumnul”

Patrimoniul arhitectural al comunei Racoș
Printre monumentele istorice ale
comunei Racoș se remarcă: Castelul
Bethlen , fostă reședință nobiliară
fortificată de mică amploare, construită în
stilul Renașterii transilvănene, în anul
1664. Este o incintă fortificată de plan
pătrat, cu bastioane circulare la colțuri și
turn pătrat de intrare, tipică arhitecturii
militare medie vale târzii, anterioară
castelului de pe latura de sud.
Situarea strategică în centrul de
comunicare dintre Sighișoara și Brașov și infrastructura îl recomandă pentru
transformarea lui într -un hotel turistic regional. Este singurul monument fortificat de
cultură antică maghiară din județul Brașov și unul dintre puținele exemple de
arhitectură renascentistă din Transilvania.

Patrimoniul arhitectural al comunei Măieruș
Biserica evenghelică fortificată și incinta fortificată Măieruș, construită în
secolele X IV-XV a fost refăcută și amplificată trei secole mai târziu. Interiorul
bisericii îmbină mai multe stiluri: gotic, clasic și neoclasic cu cel baroc și renascentist.
Altarul de la începutul secolului XIX este unit cu orga.

Patrimoniul arhitectural al comun ei Ticușu
Biserica evanghelică fortificată din satul Ticușu Vechi a fost reconstruită în
întregime în neoclasic, la începutul secolului XIX. Unul dintre elementele cele mai
valoroase, altarul, a fost realizat la sfârșitul secolului XVIII în stilul baroc. Î n satul
Cobor , la 4 km de centrul de comună, se află biserica evanghelică construită în secolul
al XV -lea în jurul Bisericii Gotice Reformate. A fost reconstruită în secolul al XIX -lea
în stil neoclasic, păstrând elemente din ambele stiluri. Un aspect inte resant al acestei
fortificații este acela că, pe lângă golurile obișnuite prin care sătenii aruncau cu smoală
Figura 3.11. Castelul Bethlen Racoș

fierbinte înspre atacatori, există și goluri de tragere numite “gura broaștei”, nume
datorat formei ciudate a acestora.

Patrimoniul arhitectural al comunei Apața
Importante sunt ruinele unei cetăți din secolul al XIV -lea datând din vremea lui
Ludocvic cel Mare, precum și o serie de biserici – Biserica Evanghelică Luterană,
Biserica Ortodoxă Sfânta Treime.

Patrimoniul arhitectural al comunei Jibert
În satul Jibert există o biserică evanghelică luterană , reconstruită la sfârșitul
secolului al XIX -lea cu aspect tipic de biserică fortificată și turn -clopotniță, iar în satul
Dacia (Stein -în limba germană) există tot o biserică evanghelică luterană . Ampr enta
puternică a culturii săsești, caracterizată printr -o abundență de sate cu biserici
fortifícate și caracteristici arhitecturale definite, în mare parte, intacte de sute de ani
recomandă această zonă ca destinație pentru agroturism.

3.5.3. Obiceiuri și sărbători locale
Caracterul multicultural al teritoriului se reflectă și în obiceiurile și tradițiile
din zonă.
Un eveniment local important este „Festivalul Cetăților ”. Are loc în luna
septembrie, iar în cadrul acestuia participă localitățile care au av ut statutul de cetăți în
trecut și au jucat un rol important în viața economică. După paradă, delegațiile
cetăților sunt așteptate în centrul orașului de către primar și fiecare înmânează
însemnele cetății pe care o reprezintă (cheie, șervete tradiționale) .
Specifică zonei Rupea este sărbătoarea care poartă denumirea de
„Kronenfest” , o ceremonie de vară a comunităților săsești din Rupea, Viscri, Bunești,
Dacia și Fișer. Se împletesc mai multe cununi din flori viu colorate, se ornează cu
panglici și se ampl asează în grădina casei parohiale. În dimineața zilei în care are loc
ceremonia, localnicii se îmbracă în costume populare și merg la slujbă, după care se
adună în jurul cununii, cântă și dansează. Sărbătoarea marchează trecerea de la
primavară la vară, fi ind o sărbătoare a florilor și a vegetației abundente.

În comuna Jibert, în data de 24 ianuarie se sărbătorește „Adunarea
vecinătăților ” unde participă toți bărbații căsătoriți pentru a discuta activitatea
desfășurată în cursul anului și un plan de activit ăți administartiv organizatorice pentru
anul următor, iar seara sunt invitate de către gazdă și femeile pentru dans și cântece
specifice zonei.
„Balul Portului” popular organizat în luna februarie înainte de lăsatul postului
Mare – începe cu parada portulu i popular specific fiecărui sat, prilej de întâlnire cu toți
fiii satului, urmat de dans și servit din bucate tradiționale specifice zonei.
„Ceata junilor” (feciorilor) este organizat în fiecare an în data de 25
decembrie. Feciorii, îmbrăcați în port popul ar (cămașă, cioareci, cizme de piele cu
tureac tare, șerpar, pieptar, căciulă de miel neagră cu vrista, clicin) împreună cu fetele
(îmbracate în ie, rochie și cătrințe, ghete) merg la biserică la liturghie. La sfârșitul
slujbei feciorii cânta trei colinde apoi se adună la “jude” (feciorul cu gradul cel mai
mare și care conduce ceata) și pleacă la colindat prin sat începând pe rând de la preot,
primar, viceprimar, urmând la fiecare gazdă din sat unde sunt serviți cu băutură și
cozonac, lichiu, prăjitură, fii nd răsplătiți cu o sumă de bani necesară pentru colindele
pe care le cântă și plata muzicanților cei însoțesc și care vor cânta în fiecare zi de
sărbătoare (a doua și a treia zi de Crăciun, Bobotează și Sf. Ioan).
Un obicei specific comunei Bunești este „Cununa florilor” , un obicei de vară
ce are loc în ziua de Sf. Petru și Pavel – 29 iunie. O sărbătoare a florilor, a vegetației
abundente ce aduce speranță în rodnicia pământului. Se fac două cununi, una a
copiilor și alta a tinerilor, care se așează pe stâl pii din curtea bisericii. Când toată
lumea este adunată în jurul cununilor, pe fiecare dintre stâlpi se urcă un tânăr care
rostește “zicătura”.
Sărbătorirea Rusaliilor la Viscri reușește în fiecare an să adune întreaga suflare
a satului, ținând cont și de Rusaliile ținute după Paștele Catolic, cât și de cel Ortodox.
Se serbează intrarea în anotimpul verii, de aceea se iese la câmp, se sfințesc holdele,
iar sașii sfințesc pădurea. După această dată încep petrecerile la iarbă verde (maialuri).
În biserici se aduc și azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează și se
împart credincioșilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care S -a
pogorat peste Sfinții Apostoli.

În comuna Homorod se mai păstrează încă tradițiile specifice săr bătorilor de
iarnă, iar în satul Jimbor se organizează anual „Balul Strugurilor” și „Balul Coșului” .
Acesta este o tradiție a etnicilor maghiari din acest sat.
„Împușcatul cocoșului”
este un obicei tradițional al
comunității maghiare din Apața .
Ceremonia lul se desfășoară în
prima zi a Paștelui catolic.
Originea obiceiului este legată de
o legendă a locului, care spune că
în sec. al XIV –lea, în timpul unei
invazii tătărești, populația s -a
retras în cetate. Invadatorii au
pustiit localitatea, dar la retrage re au auzit un cântec de cocoș în cetate, locuitorii
refugiați fiind, astfel, descoperiți. Cetatea a fost asediată, iar supraviețuitorii au hotărât
drept pedeapsă împușcarea cocoșului care i -a trădat.
Comunitățile maghiare din zonă păstrează o veche t radiție populară de
alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang“. Acest obicei e preluat
de la sași abia în secolul al XVI -lea, fiind adaptat, în timp, specificului etniei
maghiare. Fărșangul cuprinde perioada dintre Bobotează și „Mierc urea Cenușii“, zi ce
marchează începutul Postului Paștelui la creștinii catolici. În perioada de Fărșang,
întreaga comunitate, de la mic la mare, putea să petreacă după bunul plac. Astfel,
tinerii organizau balurile mascate, fetele și femeile se adunau în șezători, dând prilej
de farse și veselie. Chiar și cei mici aveau carnavalul lor. Momentul culminant al
Figura 3.12. Împușcatul cocoșului
Figura 3.13. Fărșa ng Figura 3.14. Fărșang

Fărșangului îl constituie, în majoritatea satelor maghiare, ziua de „Lăsatul Secului“,
înainte de „Miercurea Cenușii“, când are loc obiceiul propriu -zis de „îngropare a
iernii“. Cete de feciori mascați colindă ulițele satului, vestind, prin lovituri de bici,
alungarea iernii și începutul postului.
În alte sate, „înmormîntarea Fărșangului“ constă în aprinderea paielor prin
care a trecut un om numit simbol ic „Mutul“ și care a însoțit feciorii prin sat. Printre
„mascați“ întâlnim „preoți“, „doctori“, „mire și mireasă“, „evrei“, „țigani“,
„bucătărese“ și alte măști. Acestea parodiază personalități ale vieții sociale, asumându –
și identități pe care le -ar fi fo st imposibil să le dobândească în viața obișnuită.
În Cuciulata , feciorii satului, îmbrăcați în costume tradiționale merg la colindat
cu “Turca” , iar “Irozii” este o piesă de teatru, jucată de către copii de vârsta școlară,
costumați pe roluri semnificând nașterea lui Iisus.
În satele Hoghiz și Fântâna, în seara din Ajunul Crăciunului este specific
obiceiul „Ceata ” – feciori îmbrăcați în costume tradiționale colindă pe la casele
oamenilor.
În localitatea Cuciulata, „Plugarul ”, obicei folcloric străvechi de primăvară
semnifică începutul lucrărilor agricole. Se organizează de către feciorii satului și este
sărbătorit cel mai harnic fecior al satului, a doua zi de Paște. Feciorii îmbrăcați în
costume populare tradiționale specifice, ies în mijlocul satului la r âu, rostesc o
rugăciune pentru a avea un an îmbelșugat.
În localitatea Hoghiz, toamna se organizează „Balul Strugurilor ”, feciorii și
fetele de naționalitate maghiară, îmbrăcații în port popular tradițional, străbat satul
călare pe cai și în căruțe trase d e cai, cu muzicanți, cântând, invită lumea la bal.
Căminul Cultural unde se ține balul este împodobit cu ciorchini de strugurii,
simbolizând începerea culegerii strugurilor care deja s -au copt.
Caracterul de zonă multietnică se datorează conviețuirii sașil or cu românii fie
în satele locuite de ei, devenind sate mixte, fie vecinătăți cu sate românești și maghiare
compacte. Sașii și românii îndeosebi, au dezvoltat o cultură tradițională rurală proprie,
care conferă zonei Rupea un profil etnografic clar defini t, cu trăsături autentice
evidente.

O confirmare a faptului că în zonă dezvoltarea turismului trebuie să fie o
prioritate, este prezența tuturor acestor comune pe Lista comunelor cu potențial turistic
dezvoltat. Lipsa marcajelor pentru traseele turistice, a panourilor și a centrelor de
informare, momentan, îngreunează acestă dezvoltare.

3.5.4. Meșteșuguri ș i produse tradiționale
Faptul că în această zonă s -a conservat în mare parte atât patrimoniul cultural
material, cât și cel imaterial – păstrarea și fol osirea portului popular, păstrarea
sărbatorilor agrare și a unor elemente precreștine ale acestora, oferă posibilitatea
turiștilor de a face o impresionantă călătorie în timp.
Obiectele tradiționale autentice prezente în viața curentă a localnicilor,
valoarea peisagistică a acestei zone și diversitatea ei, gradul redus de poluare,
multitudinea de posibilități de recreere – drumeții, mountain bike, foto safari/bird
watching, pescuit, echitație, plimbări cu
trăsura/sania trasă de cai, alături de
gastronomia locală tradițională cu bucate
specifice românilor, sașilor și maghiarilor,
asigură un cadru de vacanță în care turistul
dornic de recreere va reveni cu plăcere.

Practicarea meșteșugurilor – prelucrare lemn, fier, olărit, zidărie, dulgherie,
producere c ărbuni, țesături din lână naturală – se îmbină inedit cu munca în agricultură
și reprezintă pentru o parte din locuitori o sursă alternativă de venit.
La Rupea războiul de țesut este
fabrica de textile a țăranului, pentru că
unealta și priceperea nevestel or îi îmbrăcă
pe toți ai casei, umplea și lăzile de zestre,
iar lepedeele, ple durile
și ștergarele, tot ce este postav, pânză
sau țesătură de lână iese de la război.
Figura 3.15. Fierar
Figura 3.16. Război de țesut

Pentru asta ițele s e-ncărcă cu fire bine așezat e iar mâinile umblă harnice cu suveica și
brâgla, î n timp ce picioarele nu ostenesc să calc e iepele, cele patru pedale ale
războiului.
Costumul de sărbătoare al săsoaicelor este plin de dovezi de meșteșug și
bunăstare, de la p ânza fină de bumbac țesută cu model alb pe fond alb ca o dantelă, la
podoabele d e pe toca de catifea ce acoperă capul sau centura de metal cu ferecături
cizelate fin.
În Viscri, femeile sunt
recunoscute pentru țesăturile din
lână naturală pe care le real izează.
Localnicele croșetează șosete,
mănuși, căciuli, pulovere, pe care
le vând turiștilor.
În zonă sunt meșteri care mai apelează încă la metodele tradiționale de
realizare a produselor lor. Un exemplu grăitor este un cărbunar care folosește tehnici
care nu au supraviețuit în Europa de vest.
Acestuia i se alătură meșteșugari sau producători de materiale ceramice care s –
au întors la producția de tip tradițional:
 ceramică tradițională: țigle, căramidă sau cahle pentru sobe;
 feronerie tradițională: pentru consolidarea zidurilor, pentru mobilier,
încuietori de uși sau porți;
 cherestea și tâmplărie tradițională.

Figura 3.18. Cărbunar Figura 3.19. Olar Figura 3.17. Papuci Pasla

Caracteristicile terenurilor agricole, gradul redus de poluare în acestă zonă și
tradițiile locale au favorizat demararea unor acțiuni inovati ve în domeniul zootehniei
și al prelucrării produselor zootehnice: ferme de bivolițe, de capre, producerea de
telemea, caș, iaurt și chiar mozzarella de bivoliță. Produsele tradiționale și ecologice
vin în spijinul dezvoltării agroturismului în această zon ă.
Sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor – este unul dintre cele mai bine
reprezentate în cadrul acestui teritoriu. O cantitate din laptele provenit din sectorul de
creștere a bovinelor este vândut companiilor de colectare, astfel asigurându -se o s ursă
suplimentară de venit pentru producătorii locali. Oile, caprele, bivolițele sunt crescute
în special pentru lapte și pentru brânză.
Potențialul cel mai ridicat pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar îl
reprezintă sectorul de creștere a ovinelor. Multe dintre produsele obținute pot fi
comercializate. Un aspect important care trebuie luat în considerare este acela al
respectării standardelor și normelor de calitate ale produselor.
Un indicator important pentru marketingul unui produs este denumirea de
origine. Aceasta se aplică produselor agricole sau alimentare ale căror caracteristici
sunt datorate regiunii geografice în care sunt produse. Denumirea de origine
garantează consumatorului calitatea produsului și o serie de caracteristici specifice. Pe
de altă parte, această clasificare poate contribui la facilitarea accesului pe piețele
naționale și internaționale.
Industria agroalimentară din zona de nord a județului Brașov este reprezentată
printr -o serie de produse specifice zonei. Astfel, la Minist erul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale sunt înregistrate și atestate următoarele produse tradiționale (cu
denumiri de origine) :
 caș afumat Dopca, brânză de burduf Dopca, urdă Dopca, telemea de oaie
Dopca – produse din satul Dopca, comuna Hoghiz;
 brânza de burduf – Criț, urdă de capră – Criț, urdă sărată de capră – Criț, caș
afumat de capră – Criț, caș dulce de capră – Criț și telemea de capră – Criț, produse în
satul Criț, comuna Bunești;
 pâinea tradițională de Bunești (Bodendorf) produsă în satul Bunești,
comuna Bunești;

 pâine tradițională de Crihalma produsă în orașul Rupea .

În comuna Hoghiz mierea de albine este produsă în cantități de 14.240 kg la un
număr de 712 familii de albine. Prin implementarea modelelor de bune practici se pot
promova produsele din aceste zone. Produsele agricole din teritoriu sunt realizate după
rețete tradiționale .
De asemenea, există și o serie de producători autohtoni înregistrați la
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în sectorul animalier ecologic. În satul
Meșend orf – creșterea ovinelor, creșterea melcilor în satul Măieruș, precum și
producători autorizați în domeniul apiculturii în Rupea, Homorod, Ticușu Vechi și
Jibert. În orașul Rupea își desfășoară activitatea o fabrică de prelucrare a laptelui de
bivoliță, ca re intenționează să dezvolte sectorul de creștere a bivolițelor și readucerea
pe piață a acestor produse de calitate.
Produselor menționate mai sus li se alătură gemuri din fructe de pădure,
diferite sucuri și siropuri, precum și produse specifice de panif icație realizate de către
localnici.
Produsele tradiționale oferă un caracter aparte localităților din teritoriu, însă
lipsa unui brand local, a unui marketing comun pentru întreg teritoriul, sub care să se
promoveze și valorifice aceste produse agricole, îngrădește dezvoltarea și valorificarea
potențialului acestui sector.
Marea problemă a crescătorilor de animale din teritoriu, precum și a
producătorilor de produse tradiționale este lipsa piețelor de desfacere și valorificare a
produselor, respectiv acces ul dificil pe piețele existente, indiferent de faptul că sunt
asociați sau dețin ferme individuale.
Experiența crescătorilor și producătorilor din zonă poate fi un punct de pornire
în vederea creării de noi forme asociative. Se impune însă dezvoltarea și v alorificarea
asociațiilor ce își desfășoară activitatea în prezent.

3.6. Capacitatea de cazare
Capacitatea de cazare în această zonă este foarte slab dezvoltată, fiind
reprezentată de un număr redus de capacități turistice de cazare care sunt înregistrate

în evidență. Există însă case tradiționale care găzduiesc turiști fără a avea statutul de
pensiuni.
În teritoriu se înregistrează un număr mic de restaurante sau alte spații de
servire a mesei, iar cele care există nu valorifică produsele tradiționale loc ale.

Tabel 3.3. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de
structuri, județe și localități
Tipuri de structuri de primire turistică Localități Anul 2014
Hotel Rupea 1
Motel Rupea 2
Măieruș 1
Pensiuni agroturistice Bunești 2
Hoghiz 1
Total 7
Sursă: www.insse.ro

Tabel 3.4. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire
turistică, județe și localități
Tipuri de structuri de primire turistică Localități Anul 2014
Hotel Rupea 90
Motel Rupea 74
Măieruș 36
Pensiuni agroturistice Bunești 24
Hoghiz 24
Total 248
Sursă: www.insse.ro

Satul Viscri reprezintă un model de bună practică în ceea ce privește serviciile
de agroturism . Pensiunile sau casele de oaspeți sunt amenajate în locuinț e săsești
tradiționale, iar turiștii pot participa la treburile din gospodărie sau la munca câmpului.

Preparatele servite sunt produse în gospodăriile proprii și respectă principiile
promovate de curentul slow food . Gemurile tradiționale din fructe de pă dure, siropuri,
brânzeturi, produse din carne de oaie, capră sau porc sunt doar câteva dintre produsele
puse la dispoziție turiștilor.
În sat există și un centru
de informare pentru turiști și o
cafenea unde pot fi servite
prăjituri de casă și ceaiuri. Ac est
model de turism a început s ă se
dezvolte și în satul Criț , unde
pensiunile sunt amenajate, de
asemenea, în case tradiționale.
În ceea ce privește opțiunile de petrecere a timpului liber, turiștii se pot plimba
cu căruțe sau cu sănii trase de cai (iarn a), pot face excursii în împrejurimi, pot
participa la degustări de produse tradiționale, pot parcurge pe jos sau cu bicicleta
traseele care leagă satele săsești din zonă de cele din zona Sighișoara -Târnava Mare.
Acesta este un model de turism care ar pute a fi replicat și în celelalte localități
din zona de nord a județului Brașov și ar putea contribui la dezvoltarea turistică a
zonei, de altfel, posibilitățile de petrecere a timpului liber, menționate mai sus există în
aproape întreaga zonă, însă nu sunt v alorificate.

Figura 3.21. Pensiune amenajată în casă săsească

3.8. Proiecte finanțate prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală în
cadrul Grupului de Acțiune Locală Asociația Transilvană Brașov Nord

1. Construie pensiune agroturistică, anexe și împrejmuire
Titlu proiect: Construire pensi une agroturistică, anexe și împrejmuire
Denumire beneficiar: Stanciu Cornel Întreprindere Individuală
Descriere: Proiectul prevede construirea unei pensiuni agroturistice clasificată la 3
margarete. Imobilul va avea structura P+M, cu bucătărie, living, 4 c amere
duble pentru turiști și o cameră pentru proprietar. Pentru desfășurarea
activității solicitantul se va organiza în întreprindere individuală. Lângă
pensiune se construiește un țarc pentru păsări și o anexă cu rol de
depozitare a uneltelor agricole pe care se montează și un sistem integrat
format din panouri solare pentru procurarea apei calde menajere.
Loc de implementare: sat Bunești, comuna Bunești
Buget: Cost total: 218.360 Euro din care finanțare nerambursabilă: 99.982 Euro
Durata: 33 de luni
Data semnării contractului: 12.04.2013
Stadiu: în derulare

2. Construie pensiune agroturistică Elena
Titlu proiect: Construire pensiune agroturistică Elena
Denumire beneficiar: Suciu Elena Întreprindere Individuală
Descriere: Proiectul prevede construirea unei pensiuni agroturistice cu 6 camere de
cazare cu băi proprii, recepție, sală pentru servirea mesei, bucătărie, terasă,
depozit de materiale pentru curățenie și cameră pentru centrala termică. În
curte se amenajează un loc de joacă pentru copii, se construie sc două
chioșcuri de lemn, între cele două chioșcuri se amplasează un grill, iar în
spatele grădinii se amplasează un teren de volei. La finalul proiectului
pensiunea agroturistică va atinge standardul de 2 margarete.
Loc de implementare: sat Criț, comuna Bunești
Buget: Cost total: 163.654 Euro din care finanțare nerambursabilă: 99.768 Euro

Durata: 27 de luni
Data semnării contractului: 17.06.2013
Stadiu: în derulare

3. Schimbare destinație din locuință în pensiune agroturistică, extindere
anexe
Titlu proie ct: Schimbare destinație din locuință în pensiune agroturistică, extindere
anexe
Denumire beneficiar: Fernolend Caroline Întreprindere Individuală
Descriere: Este prevăzută înființarea unei pensiuni agroturistice de o margaretă prin
reamenajarea, refuncți onalizarea, mansardarea parțială și extinderea unei
case cu o cameră și a două anexe ale acesteia. Având în vedere că terenul
are destinație de zonă de locuințe cu valoare istorică, intervențiile pentru
crearea condițiilor de funcționare vor fi minime. Cap acitatea de cazare a
agropensiunii va fi de 5 locuri în două camere de cazare.
Loc de implementare: sat Viscri, comuna Bunești
Buget: Cost total: 157.390 Euro din care finanțare nerambursabilă: 71.405 Euro
Durata: 18 de luni
Data semnării contractului: 04. 06.2014
Stadiu: în derulare

4. Înființare pensiune agroturistică Drăușeni
Titlu proiect: Înființare pensiune agroturistică Drăușeni
Denumire beneficiar: Fancsali Eva Întreprindere Individuală
Descriere: Proiectul vizează investiții în infrastructura de prim ire turistică. Se are în
vedere înființarea unei pensiuni agroturistice la standard de 3 margarete. Se
vor realiza prin lucrări de extindere a unei case de locuit aflată în
proprietatea solicitantului. Se vor realiza construcții cât și de amenajări
interio are și dotări specifice pentru buna funcționare. Agropensiunea va
avea 5 camere destinate cazării.
Loc de implementare: sat Drăușeni, comuna Cața

Buget: Cost total: 128.950 Euro din care finanțare nerambursabilă: 90.473 Euro
Durata: 15 de luni
Data semnări i contractului: 03.06.2014
Stadiu: în derulare

5. Construire pensiune agroturistică
Titlu proiect: Construire pensiune agroturistică în comuna Cața, județul Brașov
Denumire beneficiar: Vocilă Gh. George Adrian Întreprindere Individuală
Descriere: Prin proie ct se va realiza o pensiune agroturistică clasificată la 3 margarete
în comuna Cața, județul Brasov. Pensiunea construită pe structura P+M va
avea 8 camere, cu baie în fiecare cameră, oferind 16 locuri de cazare, sală
de mese, bucătărie, living. Ținând con t de preocuparea solicitantului pentru
mediul înconjurător, se vor face investiții în panouri solare pentru
asigurarea apei calde menajere, iar centrala termică va folosi deșeuri de
rumeguș.
Loc de implementare: comuna Cața
Buget: Cost total: 99.670 Euro d in care finanțare nerambursabilă: 99.670 Euro
Durata: 15 de luni
Data semnării contractului: 04.06.2014
Stadiu: în derulare

6. Conservarea și promovarea culturii tradiționale în comuna Măieruș,
județul Brașov
Titlu proiect: Conservarea și promovarea culturi i tradiționale în comuna Măieruș,
județul Brașov
Denumire beneficiar: comuna Măieruș
Descriere: Proiectul prevede achiziția de instrumente și costume de fanfară pentru
Căminul Cultural Măieruș, în vederea conservării și promovării
tradiționale.
Loc de impl ementare: sat Măieruș, comuna Măieruș
Buget: Cost total: 21.799 Euro din care finanțare nerambursabilă: 17.580 Euro

Durata: 9 de luni
Data semnării contractului: 21.03.2014
Stadiu: finalizat

7. Demolare casă și anexe gospodărești și obținerea Autorizației de
Construire pentru Centru de informare și promovare turistică
Titlu proiect: Demolare casă și anexe gospodărești și obținerea Autorizației de
Construire pentru Centru de informare și promovare turistică
Denumire beneficiar: comuna Homorod
Descriere: Prin proiect se urmărește îmbunătățirea activității de turism în comuna
Homorod, oferind atât populației locale, cât și turiștilor oportunitatea de a
se informa asupra obiectivelor turistice. În acest sens, se construiește
Centru de informare și promovare turi stică și se realizează materiale pentru
informare și pentru promovarea agroturismului. Funcțiuni propuse: birou
destinat zonei administrative, o sală de primire public, un hol de acces
public, grup sanitar, 3 locuri de parcare în incinta imobilului realiza te cu
pavaj din piatră rotundă albă de râu.
Loc de implementare: sat Homorod, comuna Homorod
Buget: Cost total: 124.578 Euro din care finanțare nerambursabilă: 100.565 Euro
Durata: 20 de luni
Data semnării contractului: 14.02.2015
Stadiu: în derulare

8. Amenajare traseu turistic de la DJ131 până la Peștera Bârlogul Hoților
Titlu proiect: Amenajare traseu turistic de la DJ131 până la Peștera Bârlogul Hoților
Denumire beneficiar: comuna Apața
Descriere: Prin proiect se amenajează traseul turistic DJ131 – Peștera Bârlogul Hoților,
amenajare care constă în marcarea traseului, realizarea a două refugii, 4
observatoare pentru păsări și 4 observatoare pentru mamifere. Proiectul
prevede și montarea de indicatoare și panouri informative.
Loc de implementare: comuna A pața

Buget: Cost total: 150.414 Euro din care finanțare nerambursabilă: 121.302 Euro
Durata: 14 de luni
Data semnării contractului: 06.02.2014
Stadiu: finalizat

3.8. Chestionar aplicat populației privind potențialul agroturistic al
Brașovului de Nord

Nr. crt. Nume și prenume Sexul Adresă Vârstă Stare civilă
1 Andra Batog f Galați 23 Necăsătorit
2 Dan Florin m Brăila 29 Căsătorit
3 Marius Paun m Galați 27 Necăsătorit
4 Dan Simona f Buzău 23 Necăsătorit
5 Moraru Oana f Galați 23 Necăsătorit
6 Tacea Iuliana f Brăila 55 Căsătorit
7 Dan Mirela f Brăila 27 Căsătorit
8 Tatu Andreea f Galați 23 Căsătorit
9 Stancu Corina f Brăila 30 Căsătorit
10 Gurgui Camelia f Galați 28 Necăsătorit
11 Marinescu Gabriela f Buzău 41 Căsătorit
12 Adrian Crețu m Buzău 28 Necăsătorit
13 Gurgui Bogdan m Buzău 32 Necăsătorit
14 Tudor Alin m Brăila 22 Necăsătorit
15 Croitoru Vasile m Galați 24 Necăsătorit
16 Lăpușneanu Diana f Galați 23 Necăsătorit
17 Lipan Dănuț m Brăila 24 Căsătorit
18 Vasile Ionuț m Brăila 28 Necăsătorit
19 Boștină Alina f Buzău 21 Necăsătorit
20 Stoican Daniela f Brăila 18 Necăsătorit
21 Dogaru Lucian m Galați 26 Necăsătorit
22 Toader Andreea f Buzău 32 Căsătorit
23 Panaitescu Angela f Brăila 50 Căsătorit
24 Pastramă N adia f Brăila 34 Căsătorit
25 Perianu Nicoleta f Brăila 45 Căsătorit
26 Ovidiu Cornel m Brăila 39 Căsătorit
27 Alexandru Ștefan m Buzău 42 Necăsătorit
28 Seniuc Violeta f Brăila 40 Căsătorit
29 Andronache Gianina f Brăila 37 Căsătorit
30 Popa Luciana f Brăila 46 Căsătorit

Chestionar

1. Date personale: Nume: Prenume: Sex: Vârstă:
Domiciliu: Stare civilă: Situație familială:

2. De câte ori ați vizitat zona Brașovului de Nord?
O dată
De două ori
De mai multe ori

3. Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea acestui
județ?
Mass -media Internet
Agenții de turism Pliante
De la prieteni și rud e Altele….

4. Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică această zonă?
Obiceiuri și tradiții Liniștea și calmul zonei
Frumusețea peisajului Istoria zonei
Prețuri accesibile Manifestări tradiționale locale(festival)
Altele….

5. Pe ce perioadă se desfășoară de obicei sejurul?
O zi Un week -end
3-6 zile peste 6 zile

6. Considerați că potențialul agroturistic al zonei este pus suficient în valoare?
Da Nu
7. Care considerați că sunt principalele atracții ale zonei?
Tradițiile și cultura Natura Sportul/Activități de recreere
Mânăstirile și bisericile Agroturismul Traseele Montane

8. Cum ați putea descrie locuitorii zonei? (3 adjective)
Prietenoși Reci Curioși Grăbiți
Modești Ingenioși Ospitalieri Indiferenți

9. Exprimați -vă gradul de satisfacție în legătură cu următoarele aspecte care
caracterizează serviciile turistice ale zonei.

Foarte
nemulțumit Nemulțumit Indiferent Mulțumit Foarte
mulțumit
1. Calitatea serviciilor de
cazare oferite
2. Calitatea serviciilor
oferite de unitățile de
alimentație publică
3. Calitatea serviciilor
oferite de unitățile de
agrement
4. Facilități de tratament
și SPA-uri
5. Servicii auxiliare
oferite turiștilor
6. Atitudinea și
comportamentul
prestatorilor de servicii
turistice
7. Nivelul pregătirii
angajaților din sectorul
turistic
8. Organizarea unor
evenimente speciale
9.Părer ea generală despre
ședere

10. Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează
pozitiv turismul în această zonă?
Calitatea factorilor de mediu Obiceiuri și tradiții specifice zonei
Frumusețea peisa jului Liniștea și calmul
Monumentele istorice Modul în care sunt amenajate/întreținute atracțiile turistice
Infrastructură Facilitățile pentru agrement
Păstrarea specificului tradițional Dotările pentru cazare și alimentație
Posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă organizată
Posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă individuală

11. Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează
negativ turismul în această zonă?
Poluarea Caracterul industrial al județului/ orașelor
Lipsa de amenajare turistică Infrastructură
Facilitățile pentru agrement Deteriorarea specificului tradițional

Dotările pentru cazare și alimentație
Posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă organizată
Posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă individuală

12. Intenționați să reveniți în această zonă ?
Da. De ce? ……………………..
Nu. De ce? ……………………..

13. Ce anume căutați atunci când vă alegeți o anumită destinație de vacanță ?
Ineditul locației Recreerea
Aventura Posibilitatea practicării sporturilor diverse
Gastronomia locală Tradițiile
Vizitarea obiectivelor religioase, culturale Divertismentul
Altele. Care?……………………………………………………………………….

14. Cu câte persoane călătoriți de obicei?
Număr total de persoane Din care: adulte Din care: copii

Analiză chestiona r
Acest chestionar a fost aplicat unui eșantion de 30 de persoane, scopul fiind
realizarea unui sondaj de opinie în rândul populației privind potențialului agroturistic
al Brașovului de Nord .
Dintre cele 30 de persoane, 33% sunt reprezentate de către perso ane de sex
masculin, în timp ce persoanele de sex feminin sunt reprezentate de o pondere de 67%.
Toate persoanele intervievate au domiciliu stabil în orașele Brăila, Galați și
Buzău și au vârste cuprinse între 18 și 55 ani iar 50 % dintre aceștia sunt căsă toriți iar
40% au copii.
Cu toții au răspuns că au vizitat de mai multe ori zona Brașovului de Nord,
aflând informații din doar din mass -media și internet. Cât despre motivele pentru care
au făcut această alegere acestea se împart în:

40%
25%15%20% Obiceiuri și tradiții
Liniștea și calmul zonei
Frumusețea peisajului
Manifestări tradiționale locale
(festival)
70% desfășoară sejururi de week -end și doar 30% petrec între 3 și 6 zile iar la
întrebarea „ Considerați că potențialul agroturistic al zonei este pus suficient în
valoare? ” doar 20% dintre persoanele intervievate au răspuns afirmativ, 80% dintre
aceștia fiind de părere că potențialul zonei nu este pus în valoare suficient.
Principalele atracții ale zonei sunt considerate a fi:

05101520253035
Care considerați că sunt principalele
atracții ale zonei?Tradițiile și cultura
Natura
Sportul/Activități de recreere
Mânăstirile și bisericile
Agroturismul
Traseele Montane

Expr imându -și părerea în legătură cu gradul de satisfacție al următoarelor
aspecte care ca racterizează serviciile turistice ale zonei, reies:
Foarte
nemulțumit Nemulțumit Indiferent Mulțumit Foarte
mulțumit
1. Calitatea serviciilor de
cazare oferite – 40% – 50% 10%
2. Calitatea serviciilor
oferite de unitățile de
alimentație publică – 30% – 50% 20%
3. Calitatea serviciilor
oferite de unitățile de
agrement – – – – –
4. Facilități de tratament
și SPA-uri – – – – –
5. Servicii auxiliare – – – – –

oferite turiștilor
6. Atitudinea și
comportamentul
prestatorilor de servicii
turistice – – – 60% 40%
7. Nivelul pregătirii
angajaților din sectorul
turistic – – – 100% –
8. Organizarea unor
evenimente speciale – – – 30% 70%
9.Părerea generală despre
ședere – – – 50% 50%

În legătură cu întrebarea „Dacă considerați că există, care credeți că sunt
elementele care influențează pozitiv turismul în această zonă? ” s-au primit
următoarele răspunsuri:
15%10%15%
25%
35%Obiceiuri și tradiții
specifice zonei
Frumusețea peisajului
Liniștea și calmul
Monumentele istorice
Păstrarea specificului
tradițional

În același timp răspunsurile în legătură cu elementele care influențează negativ
turismul în această zonă au fost:
35%30%
35%Lipsa de amenajare
turistică
Infrastructură
Dotările pentru cazare și
alimentație

Întrebați dacă intenționează să revină în această zonă și pentru un alt sejur,
persoanele intervievate au răspuns:
Intenționați să reveniți în
această zonă? De ce?
50% Da – deoarece tradiții le din această zonă sunt foa rte
interesante și captivante
– datorită liniștei și amabilității locuitorilor
– datorită eveni mentelor speciale organizate, a
sărbătorilor specifice
– pentru a vizita mânăst irile și bisericile
– pentru mâncărurile tradiționale
50% Nu – datorită infrastructurii slab dezvoltate
– pentru că dotările pentru cazare și alimentație sunt
slabe
– deoarece angajații din domeniul turistic nu sunt
suficient de instruiți

În ceea ce privește „Ce anume căută atunci când alege o anumită destinație
de vacanță ?” răspunsurile a u fost:
15%
15%
10%
10% 15%15%20%
Recreere Ineditul locației
Divertismentul Aventura
Tradițiile Gastronomia locală
Vizitarea obiectivelor religioase, culturale

În urma chestionarului ce a fost aplicat unui eșantion de 30 de persoane, cu
scopul de a realiza un sondaj de opin ie în rândul populației privind potențialul
agroturistic al Brașovului de Nord , s-a putut observa că po tențialul agroturistic există,

însă este slab dezvoltat și sunt necesare măsuri imediate în dezvoltarea și îmbunătățire
a tuturor serviciilor oferite în această zonă.
Populația este atrasă aici de obiceiuri și tradiții, de frumusețea zonei, dar și de
anumi te sărbători specifice ce dau un aer aparte zonei. Bisericile și vechile monumente
atrag deasemenea turiști, însă lipsa informării asupra acestora și proasta organizare a
autorităților pot trasforma un sejur într -o experiență neplăcută.

Concluzii

De peste două decenii, în România, prin promovarea unor zone rurale cu valori
culturale, istorice și un cadrul natural pitoresc, a fost înființat agroturismul. Încă de pe
atunci a putut fi definită o definiție, acceptată și de alte țări, care să cuprindă satele
turistice ca păstrătoare de tradiții și valori, un mediu nepoluat care dincolo de funcțiile
sociale, economice și culturale, realizează și funcția de primire a turiștilor.
Agroturismul reprezint ă o activit ate economică care, în ultimii ani, a cunoscut
o dezvoltare semnificativă odată cu amplificarea dorinței turiștilor de a evada din
orașele aglomerate și poluate și de a -și petrece vacanțele în zonele rurale cu
numeroase resurse naturale și antropice. Pentru acești turiști, agroturismul reprezintă o
bună alternativă la concediile din zonele litorale sau din orașele culturale și o
adevărată oportunitate de a cunoaște mai bine cultura spațiilor rurale și de a se apropia
de modul de viață tradițional.
Valorificarea ineditului a satului româ nesc reprezintă un obiectiv ce poate fi
realizat printr -un complex de măsuri și acțiuni, ce se desfășoară doar prin punerea în
practică a unei strategii clare, adaptată zonei rurale, în mod permanent.
Pe de altă parte, migrarea populației rurale către oraș , modernizarea muncii în
sectorul agricol, schimbările provocate de creșterea concurenței în lumea rurală prin
lărgirea pieței libere comunitare au o contrapondere în dezvoltarea agroturismului .
Reactivarea meșteșugurilor și dezvoltarea serviciilor, stimu larea unor activități
alternative aducătoare de venituri suplimentare, organizarea unor structuri de producție
și de prelucrare, crearea unor structuri instituționale locale și de parteneriat, toate
reprezintă măsuri ce ar trebui adoptate în vederea realiz ării unei strategii de succes.
Pentru o valorificare a potențialului rural sunt necesare restabilirea
gospodăriilor țărănești, stimularea activității non -agricole complementare, în mod
deosebit prin crearea de noi unități economice îndeosebi agroproductive și nu în
ultimul rând crearea unor programe turistice, programe pentru practicare sporturilor,
ș.a.
România deține mari posibilități de dezvoltare a agroturismului, aplicarea
acestuia fiind și posibilă și utilă etapei actuale. Veniturile care se obțin de pe urma

acestei activități, susțin ridicarea nivelului de civilizație al satului românesc. Însă
agroturismul de calitate trebuie aplicat în structurile de primire turistică care
îndeplinesc anumite condiții de echipare și igienă.
Deasemenea pentru o promo vare și dezvoltare eficientă, important este și
mijlocul de promovare, care în ziua de azi a ajuns să fie aproape nelimitat, de la
cataloage, flyere, la site -uri și reclame, la mesaje orice canal de promovare ales este
important ca prin intermediul acestui a să fie trasmis un mesaj clar, concis, care să
cuprindă cât mai multe informații și care să atragă turiștii.
Pentru ca și generațiile viitoare să se poată bucura de binefacerile naturii, este
necesară o dezvoltare durabilă, ca soluție a sărăciei din țăril e în curs de dezvoltare, a
exploatării raționale a resurselor planetei, și o menținerii a mediului natural nepoluat.
Procesul dezvoltării durabilă implică o serie de factori economico -sociali
precum populația cu tradiții, problemele poluării, înclinațiile religioase și este aplicată
în patru dintre domeniile cele mai importante economic, mediu și instituțional.

Bibliografie

 Cărți
 Nina Hanciuc – Agroturism și dezvoltare durabilă , Editura Independeță
economică, 2002
 Vasile S. Cucu – Satul rom ânesc: tradiție, contemporaneitate și speranțe de
viitor , Editura Transversal, Târgoviște, 2009
 Alecu Ioan Niculae, Constantin Marian – Agroturism și marketing agroturistic ,
Editura Ceres, București, 2006
 Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon – Turismul R ural – modelul
European , Editura Economică, 1997
 M. Cândea – Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a
spațiului , Editura Universitară, București, 2003
 Cipriana Sava – Strategii de dezvoltare a activității de turism , Editura
Eurostampa, 2 010
 Velcea I. – Geografie rurală – Agroturism , Edit. Universității L. Blaga, Sibiu,
2004
 Mitrache Ștefan, Bran Florina, Istrate I, Stoian M, Manole V – Agroturism și
turism rural , Editura Fax Press, București, 1996
 Eugen Făldiță, Carmen Băbăiță – Amenaj ări turistice , Editura Miron,
Timișoara, 2003
 Fulea Maria – Satul românesc contemporan , Editura Academiei Române,
București, 1996
 Saburo, Okita, Cu fața spre secolul 21 , AGER, Economistul – RAI, București
1992, p.155.
 Mitrache St. – Agroturism si turism rural , Editura Arc, București, 1996
 Erdeli G., Istrate I. – Potenț ialul turistic al României , Editura Universită ții din
Bucureș ti, 1996
 Erdeli G., Istrate I. – Amenajări turistice , Editura Universită ții din Bucure ști,
1996

 Constantin, Daniela, Luminița, Economi a regională, Ed. Oscar print, București,
2000, p.193

 Articole de specialitate
 Turismul României – Breviar Statistic Institutul Național de Statistică 2011
 Turismul României – Breviar Statistic Institutul Național de Statistică 2012
 Turismul României – Breviar Statistic Institutul Național de Statistică 2013
 Turismul României – Breviar Statistic Institutul Național de Statistică 2014
 Ordin Nr. 1051/03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licențel or și brevetelor de turism
 Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 –
2020 -2030, București, 2008
 M. Stoian – "ANTREC în sprijinul promovării turismului rural în România", în
"Revista Română de turism" nr.4/1995
 PNDR 2014 – 2020

 Pagini web
 www.insse.ro
 www.primariarupea.ro
 www. primaria bunesti.ro
 www. primaria -apata .ro
 www. primariaaugustin .ro
 www. homorod .ro
 www. primariajibert .ro/
 www.galatbn.ro/