Specializarea Design I ndustrial [623450]

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" din IAȘI
FACULTATEA DE TEXTILE PIELĂRIE ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Specializarea Design I ndustrial

LUCRARE DE LICENTA

Coordonatori :
Conf .dr.univ. ing. Manuela Avădanei
Conf.dr. univ. ing. Irina Cristian

Student: [anonimizat]
2017

2

Tema

Proiectarea constructiv estetică a unui
model de " cămașă pentru bărbați "

3
Cuprins
MEMORIU JUSTIFICATIV ………………………………………………………………………………………….. ………. 4
CAPITOLUL 1 …………………………………………………………………………………………… ………………………… 6
1.1 INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………. …………. 6
CAPITOLUL 2 PROIECTAREA TESATURII PENTRU ROCHIE …………………………………………… 11
2.1. Caracteristici structurale estetice si tehnice ale tesaturii finite ………………………….. …………… 11
2.2.Caracteristici structurale și tehnice pentru tesătura crudă ………………………………………………….. 2 5
2.3.Calcule tehnice ……………………………………………………………………………. ……………………………… 33
CAPITOLUL 3 ELABORAREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE NECESARE LANSARII ÎN
FABRICAȚIE A PRODUSULUI ROCHIE PENTRU FEMEI …………………………………………………… 41
3.1.Descrierea constructiv estetică a mo delului ales ………………………………………………………………. 41
3.2.Proiectarea tiparelor de bază ………………………………………………………………………………. ………… 42
3.3.Gradarea tiparelor ……………………………………………………………………………………………………….. 55
3.4.Proiectarea tiparelor de model ……………………………………………………………………………… ………. 61
3.5.Construcția șabloanelor ……………………………………………………………………………………. ………….. 67
CAPITOLUL 4 INCADRAREA ȘABLOANELOR. CALCULUL CONSUMULUI TEORETIC DE
MATERIE PRIMĂ PENTRU O COMANDĂ DATĂ
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………… 71
4.1. Adoptarea comenzii ………………………………………………………….. ……………………………………….. 71
4.2. Stabilirea restrictiilor tehnice la încadrare ……………………………………………………………….. ……. 72
4.3 Determinarea combinațiilor de mărimi la încadrare, calculul num ărului de foi de span și a numărului
de șpanuri …………………………………………………………………………………………………… ……. 72
4.4. Calculul consumului teoretic de materie primă …………………………. …………………………………… 80
CAPITOLUL 5 PROIECTAREA SECȚIEI DE COROIRE ………………………………………………………. 84
5.1. Realizarea spanurilor ……………………………………………………………. ……………………………………. 85
5.2.Decuparea reperelor textile ………………………………………………………………………………… ………… 85
CAPITOLUL 6 ÎNTOCMIREA GAMEI DE CONFECȚIONARE ……………….. …………………………… 86
CAPITOLUL 7 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ASIGURARE ȘI CONTROL A CALITĂȚII
PRODUSULUI …………………………………………………………………………………………………… ……………… 93
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. ………… 100

4

Capitolul I
Memoriu justificativ

Din cele mai vechi timpuri oamenii s -au preocupat sa -și asigure protecție corpului, mai ales in
zonele temperate și rec i. Mijloacele inițiale de protecție au fost: frunzele, pielea animalelor
vânate, coaja copacilor și apoi blănurile și fibrele naturale rudimentar prelucrate. Treptat, odată
cu creșterea populației, cu evoluția bunăstării materiale, a gradului de confort și a gustului pentru
frumos, nevoile omenirii nu au mai putut fi acoperite de fibrele naturale
Ulterior fibrele naturale – bumbac, mătasea naturală, lâna – au stat la baza confecționării
articolelor de îmbrăcăminte, dezvoltându -se tehnologii relativ simple de țesere și vopsire, de tip
artizanat.
Produsul de îmbrăcăminte are drept scop protejarea corpului dar are și rolul de înfrumusețare
a acestuia. Orice produs de îmbrăcăminte trebuie sa satisfacă anumite cerințe ca măsura a valorii
de întrebuințare a unui bun material. Indiferent de forma valorii de întrebuințare produsul trebuie
să satisfacă nevoi spirituale, materiale sau de orice alta natura ale oamenilor care devin pe
măsura satisfacerii, consumatori de bunuri, cumpărători. Opțiunea cumpărătorului va f i
influențata de factori de conjunctură, împrejurări care influențează decizia, factori în mare
măsura dependenți de calitate, confort, aspect, etc., în cea mai mare parte făcând concurență cu
produsele impuse de modă.
Sistemele de comunicare pe baza inte rnetului pentru producători, distribuitori și beneficiari,
permit producătorilor din textile și confecții să dezvolte operații reușite de producție
personalizată, de masă comparabile cu exemple din alte sectoare cum ar fi calculatoarele
personale și automo bilele.
Lansarea unor noi produse pe noi piețe de desfacere, impune utilizarea celor mai noi
tehnologii și sisteme de fabricație care să asigure competitivitate și nivel de calitate ridicat.

Elaborarea documentației tehnice pentru un nou produs/ model, este o activitate care a revenit
în profilul de activitate al unei firme, după ce s -a schimbat orientarea producției de textile și
confecții, de la producția de masă spre cea personalizată și individualizată și în acest mod firmele

5
pot să își programeze a cțiunile pentru obținerea acestor produse. Această activitate necesită
timp, personal cu înaltă calificare și dotare tehnică de înalt nivel.
În lucrarea cu titlul, Proiectarea constructiv -estetică și tehnologică a unui model de cămașă
pentru bărbați , sunt evidențiate și specificate etapele de elaborare ale documentației tehnice de
proiectare constructiv -estetică și tehnologică a acestui produs vestimentar.
În acest mod, lucrarea elaborată poate constitui o sursă de documentare pentru dezvoltarea de
noi mod ele, deoarece diversitatea modelelor și realizarea diverselor modele noi, inovative
implică îmbunătațirea activităților descrise, în condiții de eficiență maximă a dotării tehnice și de
asigurare a cerințelor de calitate ale fecărui model realizat.

6
CAPITOLUL 2

PROIECTAREA TESATURII PENTRU CAMASA PENTRU BARBATI

Tesatura din care s -a realizat camasa este uni, de culoare rosie (Fig. 2.1), si contine fire
tip bumbac (70% bumbac in amestec cu 30% poliester), atat in urzeala cat si in batatura. În
cadrul acestui cap itol sunt prezentate caracteristicile structurale și estetice pentru țesătura finită,
precum și caracteristicile structurale și tehnice pentru țesătura crudă. [4,5]

a) aspect fata b) aspect revers
Fig. 2.1 – Aspectul țesăturii pentru camasa

2.1. CARACTERISTICI STRUCTURALE SI TEHNICE ALE TESATURII FINITE
2.1.1. Caracteristici structurale ale tesaturii
– Finetea firelor:
Ttu – 18 [g/km]
Ttb -18 [g/km]
Nm u -70 [m/g]
Nm b – 70 [m/g]
unde:
Ttu – titlul în tex al firelor de urzeală [g/km];
Ttb – titlul în tex al firelor de bătătură [g/km];
Nm u – numărul metric al firelor de urzeală [m/g];
Nm b – numărul metric al firelor de bătătură [m/g].
– Desimile tehnologice ale firelor:

31
101.6 g/m2
Grosimea 5
Densitate aparentă 0.3 [g/cm3]
Procentul de
acoperire pe sisteme de fire 0.51 0.51
țesătură 0.76
Coeficientul de
desime pe sisteme de fire 40.63 40.63
țesătură 81.27
Gradul de
compactitate pe sisteme de fire 88.74 88.74 [%]
țesătură 88.74 [%]

CARACTERISTICI ȚESĂTURĂ CRUDĂ

URZEALĂ BĂTĂTURĂ UM
Contracția firelor la țesere 7 5 [%]
Desimi tehnologice 326 333 [fire/cm][
Lățimea 156 [cm]

Masa pe sisteme de fire 77.61 77.80 g/m
țesăturii 155.41 g/m
99.6 g/m2
Procentul de
acoperire pe sisteme de fire 0.50 0.50
țesătură 0.79
Coeficientul de
desime pe sisteme de fire 39.2 40.1
țesătură 79.3
Gradul de
compactitate pe sisteme de fire 81.76 79.92 [%]
țesătură 80.84 [%]

PARAMETRI TEHNICI PENTRU ȚESERE

Finețea spatei 77.9 [celule/cm]
Lățimea urzelii la nivelul spatei 159.4 [cm]
Lățimea minimă a spatei 163.4 [cm]
Lățilea urzelii la nivelul ițelor 165.4 [cm]
Număr de ițe necesar 4
Număr de cocleți Ita1:1275 ; Ița 2:1275; Ița 3:1275 ;Ita 4:1275

Total: 3825
Lățimea urzelii la nivelul lamelelor 166.4 [cm]

32
CAPITOLUL III
ELABORAREA DOCUMENTA ȚIEI TEHNICE NECESAR E LANSARII ÎN
FABRICAȚIE A PRODUSU LUI CAMAȘĂ PENTRU BĂRBAȚ I

III.1.Descrierea constructiv estetică a modelului ales

Modelul de cămașă ales este un model casual
(fig. III.1) , de croială modificată, siluetă dreaptă.
Terminația superioară realizată prin guler tunică
și sistemul de înc hidere prin fentă scurtă conferă
produsului o notă sport.
Lungimea produsului este de 82 cm (mărimea
43).
Cămașa clasică este formată din:
-elemente/ repere principale: fașă, spate, platcă, mânecă;
-elemente secundare: finalizarea terminației superioare ( guler), finalizarea terminației
mânecii (manșetă, tiv), elemente de fixare a volumului produsului pe corp (sisteme de închidere).

Descrierea feței :
-fața este formată din tr-un singur reper;
-închiderea cămășii este pe mijlocul feței, fentă, croită sepa rat, cu lungimea de 24 cm
(mărimea 42) și lățimea de 4cm;
-terminația superioară este finalizată prin guler ștei. Șteiul are înălțimea de 3 cm. Închiderea
gulerului se realizează prin suprapunere, pe distanța de 2 cm (jumătate din lățimea fentei)
-pe parte a dreaptă, cămașa are un buzunar aplicat cu dimensiunile de 12x 15 cm. Terminația
superioară a buzunarului este finalizată print tiv (lățimea de 2cm), dublu îndoit.

Descrierea spatelui :
-este format din platcă și reper central.
-platca are o lățime d e 6 cm pe mijloc spate;

Fig.III.1.

33
-reperul central are un fald de 2 cm pe mijloc spate.
Descrierea mânecii :
-mâneca este scurtă cu lungimea de 30,5 cm;
-terminația inferioară a mânecii este fianalizată print tiv, dublu îndoit. Lățimea tivului este de
3 cm.
Modelul prezentat este confecționat dintr -o țesătură bumbac 70% si PES 30%
Terminația cămășii este finalizată prin tiv, dublu îndoit (de 1 cm).
Asamblările sunt realizate cu ață Astra 120

Particularitățile constructive și estetice ale modelului ce urmează a fi proiectat ,
concluzionează că reperele acestui model se obțin prin modelare a tehnică a unui tipar de bază, de
cămașă pentru bărbați .

III.2.Proiectarea tiparelor de bază

Proiectarea constructivă a îmbrăcămintei este un proces complex ce are ca obiectiv final
obținerea desfășuratelor plane, optime, pentru un model dat. [1,2,3 ,6,7,8]
Prin construcție de bază se înțelege construcția rațională a tiparelor pentru elementele
principale ale unui tip de produs de îmbrăcaminte (elem ente cu funcția de protejare a corpului)
rezolvate pentru anumite valori ale adaosurilor compoziționale (determinate de silueta produsului
și str uctura de straturi ale acestuia ), pentru o croială deter minată (de un anumit mod de di vizare
a elementelor principale), o grupă de materiale de bază și re spectiv o grupă de purtători.
Elementele de baza ale caror tipare se realizeaza la produsele cu sprijin pe umeri sunt: fața,
spatele ș i maneca.
În general, în proiectarea industrială , construcțiile tiparelor de bază și respectiv de model se
elaborează pen tru tipodimensiunea medie din gama dimensională în care se va executa
produsul/modelul respectiv. Tiparele pentru celelalte tipodimensiuni se vor obține prin gradare.

34
În toate metodele de construcție, tiparele de bază se realizează într-o reț ea de linii
numită rețea de linii de bază pentru un anumit tip de produs. În construcția tiparului de bază se
reprezintă forma plană a elementului principal de produs
Sistemele CAD moderne (LECTRA, INVESTRONICA, ASSYST, GEMINI, OPTITEX,
POLITROP, TUKATE CH, GRAFIS, etc.) oferă posibilitatea structurării unei baze de date pe
tipuri de produse, grupe de materii prime și purtători care să permită ulterior diversificarea
constructiv -estetică, într -un timp foarte scurt și cu costuri optimizate.
Elaborarea unor forme de bază – tipare de bază pentru “produsul pardesiu pentru femei”, în
sistem Gemini CAD oferă posibilitatea diversificării constructiv estetice a acestui tip de produs
de îmbrăcăminte.
Gemini CAD System
Acest nou sistem CAD apărut pe piața româneasc ă de software cuprinde următoarele
programe/ module de lucru:
 Pattern Editor – modul de proiectare, modelare, gradare, construcție
șabloane, prelucrare colțuri;
 Cut Plan- modul de divizare a unei comenzi , prin care se stabilesc
variantele optime de încadra re a mărimilor pe șpan, a numărului de foi din
șpan;
 Nest Expert – modul de realizare a încadrărilor, varianta manuală sau
automată, în funcție de restricțiile impuse la încadrare;
 Spooler – modulul de listare a încadrărilor pe plotter (King Cut).
 Photo digi tizer- modul pentru digitizarea prin fotografiere a conturului
șabloanelor/ tiparelor.

35

Modulul Pattern Editor
Lansarea în execuție acestui program determină deschiderea următoarei ferestre:

Fig. III.2.

În meniul superior sunt afișate următoar ele funcții:
 Model – deschidere a unui model creat anterior sau existent în baza de date;
 Piese – modificare proprietăți ale unui “piese” – reper al produsului de
îmbrăcăminte (dimensiuni, simetrizare, unire cu un alt reper, etc.)
 Modificare – prelucrarea formei unui piese/ reper al produsului de îmbrăcăminte;
 Construcție – desenarea unui reper/ piese printr -o succesiune de linii, în funcție de
o serie de calcule anterior executate;

36
 Gradare – realizarea unui set de mărimi, gradarea punctelor de contur ale t iparului
și modificarea cotelor de gradare;
 Industrializare – construcție șabloane, prelucrare colțuri, poziționarea unor puncte
tehnice interioare
 Măsurători și verificări – determinarea lungimii unor linii de asamblare, linii
constructive pentru reper, v erificarea corectitudinii construcției unei piese/ reper;
 Setări – informații generale pentru proiectare, digitizare, plotter, etc.

Meniul lateral de permite accesul rapid către anumite funcții ale programului GPE.
Construcți a tiparelor de bază în cadrul modulului de proiectare GPE se realizează prin metoda
geometrică.
Construcția acestui tipar de bază, este particularizată pentru corpul tip (1 82- 100 – 92):
-Dimensiu ni de corp: Ic=182 cm, Pb=100 cm, Pg=42 cm,
-Dimen siuni de produs: Lpr= 78cm, Lung. mânecii= 68 cm
-Adaosuri: adaosul de bază este stab ilit la nivelul liniei bustului, Ab=10cm.

Relațiile matematice necesare pentru dimensionarea segmentelor constructive specifi ce
tiparului de cămașă pentru bărbați sunt pre zentate în tabelul nr. III.1

Tabel III.1. Prezentarea algoritmului de construcție a tiparului de bază
Nr.
crt. Semnificația și simbolizarea segmentelor constructive Relația de calcul Valoarea
segm. (cm)
1. Trasarea liniilor orizontale ale rețelei
– linia bustului
1 Înălțimea spatelui (Is) Is =
3111 (1/10 Ic +12 cm)+ 3 cm 33,2
– linia taliei
2 Lungimea spatelui până la talie (L T) LT =
4111 (1/4 Ic + 0,5 cm) + 1 cm 47
– linia de terminație
3 Lungimea produsului (Lpr) Lpr =
91 11 se preia din datele inițiale 80
2. Dimensionarea pe linia bustului. Trasarea liniilor verticale ale rețelei
– linia de lățime a spatelui; verticala prin punctul 33
4 Lățimea spatelui (ℓ s) ℓs =
3331 (0,19 Pb +1 cm) + 2,5 cm 21,5
– linia de lățime a feței; verticala prin punctul 35
5 Lățimea răscroielii mânecii (ℓ rm) ℓrm =
3533 (0,11Pb – 1 cm) + 5 cm 17

37
Nr.
crt. Semnificația și simbolizarea segmentelor constructive Relația de calcul Valoarea
segm. (cm)
– linia de simetrie a feței; verticala prin punctul 37
6 Lățimea feței (ℓ f) ℓf =
3735 0,2 Pb + 2,5 cm 21,5
7 Lățimea totală a tiparului pe linia bustului (ℓ b); relație d e
verificare a lățimii tiparului pe linia bustului
ℓb =
3731 1/2 Pb + 10 cm 60
3.Repartizarea lățimii răscroielii mânecii (ℓ rm) între elementul spate și față
8 Lățimea răscroielii mânecii repartizată la spate (ℓ rms)
ℓrms =
34 33 1/2 ℓ rm 8,5
9 Lățimea răscroielii mânecii repartizată la față (ℓ rmf)
ℓrmf =
34 35 1/2 ℓ rm 8,5
4. Trasarea liniei orizontale pe tiparul feței pe care se va situa punctul cel mai înalt; identificarea
echilibrului construc tiv antero -posterior ( e)
10 Înălțimea feței (If) If =
15 35 Is – 1 cm 32,2
5. Trasarea liniilor de contur superior
– conturul răscroielii gâtului pe tiparul spatelui
11 Lățimea răscroielii gâtulu i la spate (ℓ rgs) ℓrgs =
1211 1/5 Pg – 0,5 cm 7,9
12 Înălțimea răscroielii gâtului la spate (î rgs) îrgs =
12112 0,33 ℓ rgs 2,66
– conturul răscroielii gâtului la față
13 Lățimea răscroielii gâtului la față (ℓ rgf) ℓrgf =
16 17 ℓrgs – 1 cm 7,9
14 Înălțimea răscroielii gâtului la față (î rgf) îrgf =
171 17 ℓrgf + 1cm 8,9
– linia cusăturii umărului la spate (ℓ us)
15 Înclinarea umărului la spate (î us) îus=
13113 Valoare constantă 2
16 Lungimea umărului la spate (ℓ us) ℓus =
14 121
131 121 + (1,5÷2 cm)
– linia cusăturii umărului pe tiparul feței
17 Înclinarea umărului la față (î uf) îuf =
15115 valoare constantă 4
18 Lungimea umărului la față (ℓ uf) ℓuf =
'1416
(contur intermediar) ℓus
– linia de contur a răscroielii mânecii
19 21, punct ajutător
21 11 Is/ 2 16,6
20 231, punct de contur
23123 valoare constantă
(1,5÷2 cm) 1,5
21 331, punct ajutător
331 33 1/2
23 33 8,3
22 332, punct de contur
332 331 valoare constantă 2
23 333, punct de contur (se poziționează pe bisectoarea
unghiului cu vârful în punctul 33)
333 33 valoare constantă
(3÷4 cm) 4
24 351, punct de contur
351 35
331 33 8,3
25 352, punct de contur (se poziționează pe bisectoarea valoare constantă 2,3

38
Nr.
crt. Semnificația și simbolizarea segmentelor constructive Relația de calcul Valoarea
segm. (cm)
unghiului cu vârful în punctul 35)
352 35 (2÷3 cm)
6.Trasarea liniilor cusăturilor longitudinale și a liniei de terminație
26 Cambrarea în talie pe cusătura laterală
441 44
=
'441 44 valoare constan tă
(0,75÷1 cm) 1
27 941, punct de contur al cusăturii laterale
941 94 valoare constantă
(4÷6 cm) 5
28 942, punct de contur
942 94 1/2
94 91 15
29 942’, punct de contur
'942 94 1/2
94 97 15
7.Construcția plătcii
30 Înălțimea plătcii pe linia de simetrie a spatelui
211 11 valoare constantă 7
31 Adâncimea pensei pe ră scroiala mânecii
'233 233 valoare constantă 1,5
32 22, punct de contur (vârful pensei)
22 211 ℓs /2 10,8
33 161, 141’, puncte de contur ale plătcii în tiparul feței
161 16
=
'141'14 valoare constantă 2
34 Suprafața din tiparul feței delimitată de punctele 16, 161, 141’, 14’ și 16 se copie și se atașează tiparului
spatelui astfel încât 16≡ 121, 14’ ≡ 14. Conturul plătcii este delimitat de punctele 161, 11, 211, 233’,
141’.

39

1716
172161
173
17115
15114’
141’
351
352
3534
33333332 33123123233233’14 13113
2223212121
11
211
21
31 37
47441’
44144
41
91942941
94942’97
141’
14
233’161
121
21111

Fig. III.3 . Cămașă pentru bărbați – tiparul de bază pentru față și spat e; tiparul pentru platcă

Pe tiparul de bază, realizat pentru elementul față și spate se determină perimetrul răscroielii
mânecii. Se măsoară lungimea liniei de contur (Pr m) determinată de următoarele puncte: 14’,
351, 352, 34, 333, 332, 233 + 233’, 14. →Prm= 51,6 cm
-Dimensiunile elementului mânecă →Lm = 68 cm , lățimea manșetei= 7 cm, Lman=27 cm
Tabel III.2. Prezentarea algoritmului de construcție a tiparului pentru mânec ă
Nr.
crt. Semnificația și simbolizarea segmentelor constructive Relația de calcul Valoarea segm.
(cm)
1. Trasarea liniilor orizontale ale rețelei
– linia de adâncime a răscroielii mânecii
1 Înălțimea capului de mânecă (Icm) Icm =
34 14 1/3 Prm – (4÷6 cm) 13,2
– linia de terminație
2 Lungimea mânecii (Lm) Lm =
94 14 Lm – ℓman + Aℓ
Aℓ = 2 cm adaos de lejeritate 58
2. Dimensionarea tiparului pe linia de profunzime
3 Stabilirea lățimi i mânecii pe linia de profunzime 1/2 Prm – (0,2÷0,4 cm) 25,6

40
Nr.
crt. Semnificația și simbolizarea segmentelor constructive Relația de calcul Valoarea segm.
(cm)

341 14 =
'341 14
4  Cu vârful compasului în punctul 14 și rază r = Prm/ 2 – (0,2÷ 0,4) cm, se intersectează linia de
profunzime a mânecii și în acest mod se pozi ționează punctele 341, 341’.
 Punctele 341, 341’ se unesc prin linii drepte cu punctul 14.
3. Trasarea liniilor de contur
– Trasarea liniei de contur a capului de mânecă
5 a, punct ajutător
a14
341 14 /2 12,8
6 b, punct ajutător
ba 1/2
341a 6,4
7 d, punct de contur
d14 1/2
'341 14 12,8
8 c, punct ajutător
c14 1/3
d 14 4,3
9 e, punct ajutător
ed 1/2
'341d 6,4
10 a’, punct de contur
'aa valoare constantă 2
11 b’, punct de contur
'bb valoare constantă 0,75
12 c’, pu nct de contur
'cc valoare constantă 1
13 e’, punct de contur
'ee valoare constantă 1
– Dimensionarea pe linia de terminație
14 Lățimea mânecii pe linia de terminație ℓmt=
'941 941 Lman. +Af +A tehn
(Af = 2 x 2 cm; Atehn = 0,5 cm) 33,5
15 942, 942’ puncte de contur
942 941 =
'942'941 valoare constantă 0,75
16 Poziționarea șlițului
943 941 valoare constantă 6,5
17 Lungimea deschiderii pentru șliț
944 943 valoare constantă 12
18 Observație :
 Primul fald este situat la dreapta liniei de simetrie a mâne cii ; Distanța dintre falduri este de 1,5cm;
 După construcția tiparului de mânecă, se verifică relația : Pcm – Prm = (0,5÷1) cm

41

341’e
e’dc’
c14
34aa’
bb’
341
941’
942’94 943
942941
Fig. III.4 . Cămașă pentru bărbați – tiparul de bază pentru mânecă

Construcția tiparului de bază de " cămașă pentru cărb ați"- Modulul Gemini Pattern
Editor

Construcția tiparului de bază în Gemini Pattern Editor, se realizează prin desenare liberă
cu redimensionarea piesei la valori determinate ale lungimii liniilor de contur, pe baza relațiilor
de dimensionare ale segmen telor constructive specifice (metoda geometrică de construcție).
Conform e tapelor prezentate în tabelul III.1, formele elementelor principale ale tiparului
de rochie se obțin folosind diferite comenzi și funcții din Gemini Pattern Editor.
Construcția tip arului se realiz ează desenând liber un contur închis (cu același număr de
pucnte principale ca ale conturului de referință), o formă aproximativă a tiparului, după care se
modelează conturul.

42

Desenarea unei succesiuni de linii
drepte

Închiderea sesiunii de desenare.
Obținerea unei piese.

Stabilirea poziției pct. 121 în raport
cu pct.11.

Stabilirea poziției pct. 31 în raport
cu pct.11

Stabilirea poziției pct. 41 în raport
cu pct.11

Stabilirea poziției pct. 91 în raport
cu pct.11

43

Stabilirea poziției pct. 94 în raport
cu pct.91

Stabilirea poziției pct. 44 în raport
cu pct.94

Stabilirea p oziției pct. 34 în raport
cu pct.31

Stabilirea poziției punctului plasat la
distanța de 1,5cm în exteriorul pct.
331. Acest punct se poziționează în
raport cu pct.11

Stabilirea poziției pct. 13 în raport
cu pct.34

Stabilirea poziției pct. 131 în raport
cu pct.13

Stabilirea poziției pct. 441 în raport
cu pct.44

Construcția elementului față

44

Desenarea unei succesiuni de linii
drepte

Închiderea sesiunii de desenare. Obținerea
unei piese.

Stabilirea poziției pct. 16 în
raport cu pct.17

Stabilirea poziției pct. 34 în raport cu
pct.16

Stabilirea poziției pct. 34 în raport cu
pct.17 1

Stabilirea poziției pct. 35 în
raport cu pct.34

Stabilirea poziției pct.37 în raport cu
pct.34

Stabilirea poziției pct. 47 în raport
cu pct.44

Stabilirea poziției pct. 47 în rap ort
cu pct.37

45

Stabilirea poziției pct. 441ʼ în raport
cu pct.44

Stabilirea poziției pct. 351 în
raport cu pct.34

Stabilirea poziției pct. 151 în raport cu
pct.34

Modelarea liniil or de contur

Modelarea liniilor de contur

Modelarea liniilor de contur

Modificarea echilibrului constructive
față- spate (pentru construcția
plătcii).

Separarea zonei de la față

Asocierea zonei de la față cu cea de la
spate

46

Crearea unei singure piese

Modelarea liniilor de contur
Modelarea liniei de contur a umărului
în tiparul spatelui

Stabilirea lățimii plătcii pe linia de
simetrie a spatelui (în raport cu
pct.11)

Stabilirea poziției punctului liniei
de bază a plătcii, pe linia de contur
a răscroielii mânecii la spate.
Stabilirea punctelor pensei d e
modelare a plătcii (punct superior)

Stabilirea punctelor pensei de
modelare a plătcii (punct inferior)
Stabilirea poziției vârfului pensei
de modelare a plătcii

47

Separarea plătc ii din tiparul spatelui

Tipare de bază
Construcția tiparului de mânecă
Pentru construcția tiparului de mânecă se măsoară perimetrul răscroielii mânecii (măsurarea se
realizează pe contur curbiliniu, în modului Măsurători și verificări).

Desenarea unei succesiuni de
linii drepte

Închiderea sesiunii de desenare.
Obținerea unei piese.

Stabilirea poziției pct. 341 în raport
cu pct.14

48

Stabilirea poziției pct. 341ʼ î n
raport cu pct.14

Stabilirea poziției pct. 941 în raport cu
pct.14

Modelarea liniei de contur
dintre punctele 14 și 341ʼ

Modelarea liniei de contur dintre
punctele 14 și 341

Modelarea liniei de contur dintre
punctele 14 și 341ʼ
Modelarea liniei de contur
dintre punctele 14 și 341

Cămașă pentru bărbați

49

După construcție tiparelor elementelor principale, față, spate și mâ necă se verifică lungimile
următoarelor linii de contur:
 Egalitatea lungimii liniilor de contur care definesc cusătura laterală, față și spate
 Legătura dintre perimetrul răscroielii mânecii (Prm) cu perimetrul capului de mânecă
(Pcm)→ Pcm=Prm+(0÷1) cm;
 Egalitatea lungimii umărului de la față cu cel de la spate.
Fișierul astfel obținut se salvează într -un anum it director, cu numele "cămașă _baza.gem"
(extensia .gem este alocată în mod automat).

III.3.Gradarea tiparelor

Gradarea reprezintă procesul de ob ținere a completului de tipare/șabloane pentru întreaga
gamă dimensională în care se confecționează un model cu ajutorul tiparelor definitivate
executate pentru o tipodimensiune medie simplificând astfel obținerea acestor elemente ale
documentației tehnice .
Gradarea se poate executa numai pe mărimi (cu păstrarea taliei constante ), numai pe talii
(cu păstrarea mărimii constante), sau atât pe mărimi cât și pe talii, dar și pe conformații.
Mărimea modificării de la o mărime la alta a tiparelor depinde nu numa i de caracterul
variației indicatorilor dimensionali ai corpului, ci și de metoda de gradare utilizată și de poziția
axelor inițiale în raport cu care se stabilesc valorile cotelor de gradare.
Prin gradare, trebuie obținute tipare cu un contur asemenea cu cel al tiparelor originare.
Punctele care au servit la trasarea conturului tiparului originar (de referință) se numesc puncte
caracteristice sau puncte de gradare.
Principiul operației de gradare prin calcul proporțional constă în determinarea valorilor
creșterilor inter -dimensionale ale punctelor caracteristice de pe conturul șablonului la trecerea de
la o mărime la alta pe baza variației parametrilor dimensionali.
Valorile acestor creșteri inter -dimensionale se determină în raport cu un sistem de axe
atașat reperului de produs, a cărei poziție nu se modifică la trecerea de la o mărime la alta,
respectiv a datelor înscrise în tabelul dimensional din fișa de produs.

50
Valorile creșterilor inter -dimensionale au semn algebric, în funcție de mărimea selectată
pentru efectuarea determinărilor și a poziției relative a punctului pe conturul tiparului în raport cu
sistemul de axe. Punctele aflate pe axele de gradare vor avea creșteri numai pe acele direcții.
Etapele procesului de gradare prin calcul proporțional su nt următoarele (metoda
manuală):
-alegerea sistemului de axe în raport cu care se efectuează gradarea;
-determinarea valorilor creșterilor inter -dimensionale în raport cu sistemul ales pe baza
tabelului de dimensiuni și a structurii relațiilor de calcul a segmentelor constructive din tiparul de
bază;
-atașarea în punctele de contur a unor sisteme de axe de aceeași orientare cu sistemul
inițial; -plasarea valorilor creșterilor calculate pe axele de coordonate (x și Y) pentru a obține
toate mărimile din gam ă;
-determinarea direcției de gradare pe care se vor plasa punctele de același nume;
-trasarea liniilor de contur pentru toate mărimile din gamă în mod similar cu conturul
inițial.
În proiectarea constructivă a unui model pentru fabricația industrială, ti parele se
construiesc de obicei pentru o tipodimensiune medie din cadrul grupei de conformație pentru
care se recomanda modelul. Aceste tipare de model executate pentru tipodimensiunea medie
poarta denumirea de tipare originare.
Metoda de calcul proporțion al este metoda care cunoaște o largă răspândire, fiind practic
metoda folosită curent în întreprinderile din țară și din străinătate și care este aplicată pe sisteme
CAD specifice domeniului confecțiilor textile.
Punctele situate pe liniile considerate ca axe inițiale se deplasează doar într -o singura
direcție, cele situate pe orizontala numai în direcție orizontală, cele situate pe direcție verticală
numai în aceasta direcție, restul punctelor situate pe liniile de contur deplasându -se atât pe
verticală câ t și pe orizontală.

51
Gradarea se execută cu modulul de proiectare Gemini Pattern Editor – Gradare.Din meniul
lateral se activează iconul Gradare
. Din meniul superior se activează iconul Editează set
de mărimi
. Se active ază butonul
Generare set de mărimi pentru a crea setul de mărimi
pentru care se recomandă confecționarea modelului sau
este stabilit de către client. Activarea butonului
Generare determină crearea setului de mărimi.

În câmpurile aferente se completează cu
informații dorite: valori ale dimensiunilor de corp,
valori ale dimensiunilor de produs și eventual adaosuri (valabil pentru metoda de construcție
Made to Measure ).
După crearea setului de mărimi, se gradează fiecare punct caracteristic al tiparului, p e
baza unor calcule preliminare.
În prima etapă se stabilește variația parametrilor dimensionali utilizați în construcția
tiparelor ( tabel III.3 .).

Tabel III.3 .

Nr.
crt. Denumirea parametrilor Simbol Variația parametrilor
Simbol Valoare [cm]
1 Înălțimea corpului Ic ΔIc 0
2 Perimetrul bustului Pb ΔPb 4
3 Perimetrul gâtului Pg ΔPg 1
5 Lungimea produsului Lpr ΔLpr 0,5
6 Lungimea mânecii Lm ΔLm 0,5
7 Lățimea mânecii la terminație lmt Δlmt 0,5

Se calculează variația segmentelor constructive u tilizate în stabi lirea cotelor de gradare
(tabel III.4.).

Fig. III.4.

52
Tabel III.4.

Nr.crt. Segment constructiv Termen variabil Variația segm. Constr.
Simbol/
Relație calcul Valoare (cm)
1. Is= (P b/10+12) +3cm Pb/10+12 Δ I s= Δ P b/10 0,4
2. Lt=Ic/4 Ic/4 Δ L t= Δ Ic/4 0,5
3. Lpr=Ic/2- 12cm Ic/2 Δ L pr= Δ Ic/4 0,5
4. ℓsp=(2*P b/10-1) +2cm 2*P b/10 Δ ℓ sp= 2*Δ P b/10 0,8
5. ℓrm= (P b/10+2)+ 4,5cm Pb/10 Δ ℓ rm= Δ P b/10 0,4
6. ℓf=(2*P b/10-1) +1cm 2*P b/10 Δ ℓ f= 2*Δ P b/10 0,8
7. ℓtb= P b/2+ 7,5cm Pb/2 Δ ℓ tb= Δ P b/2 2
8. If=Is-(0÷1)cm Is Δ I f= Δ I s 0,4
9. ℓrgs= P g/6 +1 cm Pg/6 Δ ℓ rgs= Δ P g/6 0,17
10. ℓrgf=Pg/6 Pg/6 Δ ℓ rgf= Δ P g/6 0,17
11. îrgf=Pg/6+2 cm Pg/6 Δ îrgf= Δ P g/6 0,17
12. Lm Date inițiale Δ L m 0,5

Pentru gradare se stabilește gama de mărimi. Gradarea se realizează în modulul de Grad are al
programului GPE.

Etapele care se parcurg sunt următoarele:
-se selectează punctul dorit cu butonul stâng al mouse -ului;
-cu butonul drept al mouse -ului (sau din meniul superior se activează butonul Afișează tabelul de
gradare al punctului
) se de schide tabelul de gradare al punctului în care se completează
valori;
-se selectează coloana Pas X / respectiv Pas Y și se tastează valori numerice ale creșterilor
interdimensionale;
-se apasă tasta Enter și modificarea este aplicată.
Valorile care se tre c în câmpuri sunt cu semn algebric în funcție de poziția relativă a punctului pe
contur/ mărimea medie selectată și de variația parametrilor inițiali stabiliți.

53

Se
stabilește gama de mărimi

Se selectează mărimea de r eferință, mărimea pentru care
s-a realizat construcția tiparului de bază.

Gradarea punctului 34.

Gradarea punctului 211.

Gradarea punctului 332.

Gradarea punctului 14.

54

Gradarea punctului 14'.

Gradarea punctului 941'

După gradarea elementelor principale de produs, se verifică dacă pe gamă gradată se respectă
egalitatea lungimii unor linii de contur sau relații de proporționalitate. Această verificare se
realizează în modulul Măsurători și verificări
/ Măsoară distanța perimetrală .

55

III.4.Proiectarea tiparelor de model

Construcția tiparelor de model depinde de gradul de complexitate al modelului și presupune atât
transformarea tiparului de bază pentru elementele care dau tipul produsului, cât și construcția
elementelor care individualizează modelul.
Transformarea tiparului de bază se desfasoara in 2 etape succesive :
 Introducerea parti cularitatilor de model
 Separarea reperelor modelului. Definitivarea formei acestora.
Introducerea particularităților de model in tiparul de bază se realizeaza intr -o succesiune
impusa de complexitatea modelului: croială, siluetă, număr de divizări, eleme nte de produs
suplimentare, etc.
Principalele etape de prelucrare ale formei elementelor principale determinate de
caracteristicile construct iv estet ice ale modelului (cap. III.1 ) sunt:
 Modificarea lungi mii produsului
 Modelarea con turului superior pentru p roiectarea gulerului. Proiectarea fentei;
 Proiectarea gulerului ;
 Modificarea lungimii mânecii;
 Proiectarea buzunarului.
După introducerea particularităților de model, se separă reperele produsului și se
prelucrează suprafața sau geometria acestora, dacă m odelul impune.

Principalele etape de prelucrare ale el ementelor de produs de cămașă pentru bărbați ˮ sunt:

56

Modificare formă → Modificarea
lungimii produsului (spate)

Industrializare → Modificarea
conturului răscroiel ii gâtului la
spate (pentru proiectarea gulerului)
Piese →separarea reperelor

Modificare formă →Modelarea
liniei de terminație
Modificare formă → Proiectarea
faldului , 2 cm(1/2)
Industrializare→Declararea liniei
de de mijloc a spatelui ca linie de
simetrie

Modificare formă → Modificarea
lungimii produsului (față)

Industrializare → Modificarea
conturului răscroielii gâtului la
spate (pentru proiectarea gulerului)
Piese →separarea reperelor

Modificare formă →Stabilirea
lungimii fentei
Desenare → desenarea unei piese
ajutătoare pentru obținerea tiparului
de model al fentei (1/2)

Piese → Separarea pieselor
Industrializare → Declară linia de
simetrie pentru fentă
Piese →Obținerea tiparului de
model al feței de fentă

Industrializare →Scurtarea mânecii
Piese →separarea pieselor

Desenare →desenarea unui
dreptunghi, necesar proiectării
gulerului
Modificare formă →modelarea
piesei pentru obț inerea tiparului
de model al gulerului
Gradare →gradarea gulerului

57

Desenare →desenarea unui
dreptunghi, necesar proiectării
buzunarului
Gradare →Gradarea buzunarului

Reperele modelului

După obținerea formelor defin itive ale modelulu i, acesta se salvează,
"cămașă _model.gem".
În această etapă se elaborează tabelul dimensional, pentru gama de gradare în care se
lucrează modelul ales. Acest tabel dimensional împreună cu schița de produs în care se
exemplifică locul de m ăsurare al dimensiunilor de produs constituie elemente ale documentației
tehnice (tabel III. 5).

Tabel III. 5
Nr.
crt. Denumirea dimensiunii de
produs Simb Mărimi/ Val. (cm) Tol.
±
(cm) 38 39 39 40 41 42 43 44 45 46
1 Lungimea produsului,
măsurată pe mijocul
spatelui , de la dosul de
guler la terminație A 80,2 80,7 81,1 81,6 82,1 82,5 82,9 83,4 83,9 84,3 0,2
2 Lățimea cămășii măsurată
pe linia de profunzime,
aplatizat B 40 44 48 52 56 60 64 68 72 76 1
3 Lungime a fentei C 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23 0
4 Lățimea fentei D 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 0
5 Lungime mânecii măsurată
din punctul cel mai înalt la
terminație E 28,2 28,7 29,1 29,5 30 30,4 30,9 31,4 31,9 32,4 0,2
6 Lățimea mânecii la
profunzime F 21,8 22,2 22,6 23 23,4 23,8 24,2 24,6 25 25,4 0
7 Lățimea mâneci i pe linia
de terminație G 18,7 19,2 19,7 20,2 20,7 21,2 21,7 22,2 22,7 23,2 0,2
8 Lățimea gulerului H 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 0

58
9 Lățimea plătcii măsurată
pe mijloc spate I 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 0

Fig. III.5 . Măsurarea dimens iuni de produs

III.5.Construcția șabloanelor

Șabloanele reprezintă elementele documentației tehnice și se realizează pentru toate
reperele care intră în structura produsului.
Setul de șabloane cuprinde șabloanele necesare croirii reperelor produsu lui (pentru toate
straturile din structura sa), poziționării unor elemente secundare (buzunare, clape, epoleți, etc.),
sau preformării unor elemente de produs.
Într-o primă etapă se construiesc șabloanele pentru reperele din material de bază, numite
șablo ane principale și apoi sunt construite șabloanele pentru celelalte straturi ale produsului de
îmbrăcăminte (întărituri, căptușeli, vatelină, bizet, aplac, anform, față de guler, etc.) numite
șabloane secundare sau derivate . În construcția acestor șabloane se ține cont de metodele de
prelucrare și asamblare care determină atât forma liniilor de contur ale șabloanelor derivate, cât
și mărimea adaosurilor tehnologice. Dimensionarea corectă a șabloanelor de întăritură și
respectarea parametrilor tehnologici pe parcursul procesului de confecționare și de finisare

59
finală, asigură realizarea dimensiunilor proiectate produsului finit, aspect exterior, calitatea de
asamblare a produsului.
Șabloanele necesare croirii unor repere ale produsului se obțin prin suplimenta rea
tiparelor de model cu o serie de adaosuri (rezerve care țin cont de următorii factori):
-grosimea, numărul de straturi din îmbinare, deșirabilitatea marginilor;
-forma și lungimea liniei de contur;
-poziția relativă a straturilor în îmbinare;
-tehnolo gia de execuție și performanțele utilajelor folosite în procesul de confecționare;
-modul de comportare a materialelor la tratamente umido – termice.
Adaosul pentru tivuri depind de tipul produsului, de geometria liniei de terminație,
tehnologia utilizată pentru finalizarea terminației și de dotarea tehnică.
Adaosurile pentru contracția la tratamente umido – termice se determină și se introduc
obligatoriu în construcția șabloanelor în funcție de mărimea contracției materialului.
Pe șablon se notează mări mea adaosurilor pentru cusături și tivuri. Pe tiparele de model
ale tuturor reperelor se fixează direcția nominală, care la amplasarea tiparelor pe materialul textil
trebuie să coincidă cu direcția de maximă rezistență a acestuia.
Pe un șablon sunt preciz ate următoarele informații:
 Numele modelului, numărul de repere de același fel care intră în
structura produsului;
 Mărimea;
 Direcția nominală;
 Picluri pentru tivuri, poziționarea unor buzunare, nasturi, butoniere;
 Eventuale restricții impuse de desenul mat erialului.
Setul de șabloane pentru toate mărimile din gamă se obține pe baza operației de gradare.
Ținându -se cont de toate acestea, pentru obținerea șabloanelor principale s -au folosit
următoarele cote:
– pentru liniile drepte: 1 cm;
– pentru liniile cur be: 0,8 cm;
Construcția șabloanelor principale și derivate s -a realizat în modulul Industrializare. Dupa
selectarea reperului și activarea butonului ce Arată/ Ascunde rezerva de coasere
, pe fiecare
linie de contur se modifică valoarea rezervei de coasere în funcție de datele precizate anterior.

60
In același modul de lucru, se prelucrează colțurile, se stabilesc pozițiile piclurile necesare,
axa de fir drept (direcția nominală), se declară axa de simetrie dacă este cazul, etc..
Datele referitoare la reper (n ume, materialul din care se croiește, restricții la încadrare, de
câte ori apare în produs, etc.) se declară în Modulul Piese .

Modul Industrializare →Modificarea valorilor rezervelor de
coasere în fu ncție de tehno logia de execuție Modul Piese → Declararea proprietăților pieselor

În figura III.6 . sunt prezentate șabloane principale și derivate (șabloanele pentru stratul de
întăritură) ale modelului proi ectat.

Fig. III. 6.

După construcția șa bloanelor principale și derivate este necesar să se verifice dacă acele șabloane
nu au probleme:intersecție de picluri, găuri,lipsă nume sau material pentru o piesă, lipsă axă de
simetrie dac ă piesa este declarată simetrică, etc. (fig.III. 7)

61

Fig. III. 7.
Dacă după verificare, șabloanele sunt corecte (apare mesajul OK) se poate trece la următoarea
etapă de divizare a comenzii și de realizare a încadrărilor. Fișierul care conține șabloanele se
salvează cu numele dorit.

62
CAPITOLUL IV

INCADRAREA ȘABLOANELOR.
CALCULUL CONSUMULUI TEORETIC DE MATERIE PRIMĂ
PENTRU O COMANDĂ DATĂ

IV.1. Adoptarea comenzii

Sortiment: Cămașă pentru bărbați
Denumire
sortiment Cantitate
planificată Capacitatea unei
linii tehnologice Q
(buc/8h) Număr linii
tehnologice

Cantitate realizată Durata
Comenzii
(zile) (buc/8h) (buc/zi)
Cămașă
pentru
barbați
850

350
2
700
700
1,14

IV.2. Stabilirea restrictiilor tehnice la încadrare

Lansa rea în fabricație a unei comenzi vizează: [3,7,8]
 Croirea tuturor produselor comandate, pe mărimi, talii, culori,conform
comenzii beneficiarului;
 Realizarea unui număr cât mai mic de încadrări, dar care să asigure
croirea tuturor produselor conform comenzii;
 Grup area marimilor în încadrare astfel încât să se utilizeze un număr căt
mai mic de șpanuri și un număr maxim admis de foi în span, cu care să

63
se croiască produsele din comandă, asigurând în acest fel eficientă la
operația de croire.
Se presupune o comandă de produse de îmbrăcaminte – rochie pentru femei – cu următoarea
structură ( Tabel I V.1)

Tabel IV.1.
Mărimea 38 39 40 41 42 43 44 45 46
Nr.buc 55 80 100 140 150 105 100 65 55

IV.3Determinarea combinațiilor de mărimi la încadrare, calculul numărului de f oi de span
și a numărului de șpanuri

Programul Gemini Cut Plan face parte din pachetul de aplicații Gemini CAD destinat
întreprinderilor de confecții textile și este utilizat pentru:
 Planificarea combinațiilor de mărimi în încadrare și calculul numărului
de încadrări și de șpanuri pentru obținerea cantităților comandate de
beneficiar;
 Generarea și tipărirea fișei de lansare în fabricație a comenzii ;
Ordinea efectuării operațiunilor în Gemini Cut Plan este:
1. Se alege modelul și se selectează mărimile necesa re pentru realizarea comenzii
2. Se setează parametrii privind operațiile de încadrare și șpănuire:
 număr recomandat de foi în șpan;
 număr maxim posibil de foi în șpan;
 numărul minim de produse în încadrare;
 numărul maxim de produse în încadrare;
 etc .
3. Se introduce numărul de produse comandate pentru fiecare mărime și pentru
fiecare poziție coloristică;
4. Se setează strategia de planificare automată sau se face planificare manuală;
5. Se calculează numărul de încadrări și numărul de șpanuri, manual sau automat ;

64
6. Se stabilește și se tipărește fișa planului de tăiere. Se salvează planul de tăiere ca
fișier de tipul nume.pl.
7. Se poziționează cursorul pe numele încadrării (lista încadrărilor) Se apasă iconul
pentru optimizarea încadrărilor. În mod automat este lansat în execuție programul
de realizare automată a încadrărilor.
Pentru alegerea unui model și selectarea mărimilor necesare pentru comandă se apasă
butonul Selectează modelul și mărimile pentru comandă pentru desc hiderea ferestrei de selectare.
În fereastra afișată se selectează succesiv calea (directorul) și apoi se alege modelul dorit,
adică un fișier de model de tipul „nume.gem”. După alegerea modelului în fereastra sunt afișate
toate reperele modelului.

Fig. IV.2.

Utilizatorul selec tează toate reperele produsului apăsând iconul “Selectează toate
piesele” .
Se selectează tipul de material pentru care urmează a fi realizate încadrările și se transferă
în lista de lucru doar piesele din materialul respectiv, după care se apasă butonul „Acceptă”.

65

Fig. IV.3.
Numărul de bucăți care urmează a fi croite pe fiecare mărime și pe fiecare culoare se
tastează de către utilizator, conform structurii comenzii, în dreptul fiecărei mărimi și respectiv a
fiecărei culori. După ce sau introdus toate c antitățile se apasă butonul „Transferă” și prin aceasta
cantitățile introduse se transferă în tabelul de planificare.
Pentru ca programul să execute corect planificarea încadrărilor și a șpanurilor, trebuie
precizate câteva informații tehnologice legate d e aceste operațiuni.
Pentru a impune parametrii tehnologici de lucru se apasă butonul Setări ceea ce
determină afișarea ferestrei de setări , care conține două părți:
 Setări privind încadrările și șpanurile;
 Setări privind programul
În secțiunea de setăr i privind restricțiile de realizare a încadrărilor se vor introduce:
 Numărul recomandat de foi în șpan – este numărul de foi optim pentru o
decupare corespunzătoare calitativ, număr care se alege în funcție de
grosimea și caracteristicile materialului tăia t;
 Numărul maxim de foi în șpan – este numărul maxim de foi admis, care
nu poate fi depășit, fără afectarea calității croirii;
 Lățimea utilă a materialului

66
 Lungimea recomandată de șpănuire – este lungimea optimă de șpănuire, parametru dat de
condițiile tehnice din sala de croit
 Lungimea maximă de șpănuire – este lungimea maximă pe care se poate face șpănuirea.
Programul verifică automat fiecare încadrare după optimizare pentru ca acesta să se
încadreze în această limită și avertizează utilizatorul asupr a încadrărilor invalide din
punct de vedere al lungimii.
 Adaosul de capăt la șpănuire – este rezerva tehnologică alocată la șpănuire, la cele două
capete ale fiecărei foi de șpan, fie în vederea tăierii foilor de șpan la capete fie pentru
îndoirea foilor de șpan. Se tastează valoarea numerică a unei rezerve – pentru un capăt
de șpan – iar programul o va lua în considerare dublată;
 Numărul de produse din încadrare – este numărul maxim de produse care se estimează că
pot fi încadrate pe aceeași foaie de șpa n, astfel încât lungimea foii de încadrare să rezulte
cât mai aproape de lungimea recomandată de șpănuire.

Fig. IV. 4

Pentru calcularea listei cu încadrări și șpanuri se apasă butonul Calculează încadrările și
șpanurile . Programul va genera un plan de t ăiere comun complet.
Pentru calcularea automată a combinației optime de planificare a croirii între diferite
materiale, se va apăsa butonul Găsește combinația optimă de șpănuire ; programul va testa
toate combinațiile posibile și o va selecta pe cea mai bun ă dintre ele.

67
Pentru realizarea încadrărilor se utilizează modulul Nest Expert . Acest modul lucrează în
corelație cu modulul de planificare a croirii, Cut Plan :
 În Cut Plan se realizează divizarea comenzii și se determină combinațiile
de mărimi la încadra re, numărul de șpanuri și numărul de foi din șpan
 In Nest Expert se realizează încadrările, conform planului de croire (fișier
de tipul nume.pt), generat anterior.
Fereastra principală a programului conține următoarele zone:
 Un meniu superior de comenzi și funcții
 Meniul I de iconuri
 Meniul II de iconuri
 Zona de afișare a șabloanelor și a mărimilor de încadrat
 Zona încadrării
 Bară de informații cu lungimea încadrării, indicele de utilizare, lățimea materialului,
contracțiile materialului pe direcțiile urzel ii și bătăturii.
Modulul Nest Expert permite realizarea încadrărilor:
 pe materiale cu desene ( dungi, carouri, imprimeuri), permițând realizarea de corelații
între desenul materialului și puncte particulare ale șabloanelor
 pe materiale pliate, desfăcute sa u tubulare
Încadrările se realizează automat, cu un timp de optimizare impus de utilizator, dar
programul permite și realizarea încadrărilor în sistem interactiv.
In cazul încadrării automate, restricțiile de poziționare a șabloanelor în încadrare,
liberta tea de rotație, poziția șabloanelor în raport cu desenul materialului, se impun din faza de
proiectare, în modulul Gemini Pattern Editor.

După realizarea încadrărilor din planul de tăiere se apasă buton ul „Salvează planul de
tăiere”.

68

I1-Incadrare material de baza

I2-Incadrare material de baza

69

Fig. IV.5 . Raport încadrare material de baza

Fig. IV.6 Raport încadrare întăritură

70

IV.4. Calculul consumului teoretic de materi e primă

Consumul real de materie primă se determină dupa croirea tuturor șpanurilor.Acesta este
mai mare decât consumul teoretic calculat anterior și este influiențat de:
 Pierderile de materie primă de la capatul baloturilor (rezultate in urma șpănuirii) ;
 Pierderile datorate defectelor materiei prime
Modulul Cut Plan genereaza automat fisa planului de taiere șănând cont de pierderile la capăt de
șpan, cu informatii despre: lungimea spanurilor, numarul total al foilor din span, cantitatea de
material neces ara pentru comanda, indicele de utilizare a suprafetei textile, lungimea de taiere
etc.

Fig. IV. 8.Planul de tăiere – mat. baza

71

Fig. IV.9.Plan ul de tăiere – întăritură

Necesarul de materii prime (bază, secundar e și auxiliare) este prezentati în tabelul nr. IV.2

Tabel IV.2.
Nr.crt. Materii prime Consum/ produs Total comandă
Materiale de bază
Material baza 1,15 m 985,51 m
Materiale secundare
Întăritură 0,028m 24,213 m
Materiale auxiliare
Emblema de f irma 1 850
Umeras 1 850
Eticheta compozitie 1 850
Accesorii
Nasturi 4 3450

72

CAPITOLUL V
Proiectarea secț iei de croire

Activitățile desfășurate în secția de croire au ca obiectiv principal transformarea
materiilor prime textile în repere p entru confecționat, aceasta etapă a procesului de fabricație
determinând atât calitatea cât și costul produselor.
Proiectare a secției de croire necesită parcurgerea următoarelor etape:
 selectarea și reprezentarea fluxului tehnologic corespunzător secț iei de
croire în funcție de: mărimea comenzii, tipul produselor de îmbrăcăminte și
specificațiile de calitate impuse acestora.
 stabilirea modalităților de realizare a operațiilor din secția de croire,
calculul necesarului de executanți și de echip ament tehnologic.
În vederea dimensionării operațiilor desfășurate în cadrul secției de croit se exprimă
capacitatea acesteia în număr de șpanuri necesare pentru realizarea producției dintr -un schimb.
Informațiile inițiale sunt:
 gama de m ărimi în care se realizează produsul;
 numărul de produse din fiecare mărime (stabilit prin comandă).
În funcție de aceste date se stabilesc:
 tipul încadrărilor (simple sau combinate)
 gama de mărimi cu care se realizează încadrările combinate,
 numărul încadrărilor.
Pot fi realizate încadrări cu n p=1,2…i produse de aceeași mărime sau de mărimi
diferite.
Productivitatea muncii la operația de croire este strâns legată de numărul de foi de șpan
care se croiesc simultan. Practic timpul de tăiere a unui șpan de 3 foi este aproximativ egal cu
timpul de tăiere a unui șpan cu un număr de 30 foi.

Pentru croirea numărului de produse comandate este necesară stabilirea combinațiilor de
mărimi pentru încadrări și a numărului de foi din șpan.

73
Număru l de șpanuri necesar realizării comenzi se stabilește folosind programul Gemini
Cut Plan.

Nr. Încad/
Nr. șpanuri Material baza Întăritură
L (m) L (m)
I1, Ș1 5,795 4,843
I1, Ș2 5,795
I2, Ș3 5,841
I3, Ș4 5,667
I4, Ș5 5,794

V.1. Realizarea spanurilor

La operația de șpănuire, materia primă destinată croirii se depune în straturi suprapuse, de
lungime corespunzătoare încadrării. În funcție de caracteristicile materiei prime, modul de
depunere a straturilor poate fi diferit:
∙ depunere con tinuă a materialului simplu sau dublat, cu sau fără tăierea extremităților
straturilor de șpan;
∙ depunere discontinuă a materialului simplu sau dublat, cu fața în același sens sau
starturi pereche.
Selectarea unui anumit mod de depunere a straturilor e ste definitorie pentru fazele
componente ale operației de șpănuire.
Se va folosi tipul de dispunere a straturilor de șpan: – depunere discontinuă

V.2.Decuparea reperelor textile
Decuparea reperelor textile după contur poate fi realizată cu o mare va rietate de
utilaje, dimensionarea operației fiind influențată de tipul de utilaj selectat.
Necesarul de timp, Nt, corespunzător decupării numărului de produse incluse în
comandă, se obține cu relația generală:
Nt = k * t b * Ns [min]
unde: k -coeficient al opririlor, pentru operația de decupare pe contur, k = 1.17
tb – timp de bază, corespunzător decupării reperelor de pe un șpan, se
calculează cu relația:

74
tb = ∑t bi [min]
Ns – numărul de șpanuri se calculează cu relația:
Ns = ∑N si
Valoarea timpului de bază, t b, se determină diferențiat, în funcție de tipul utilajului
folosit.
Croirea reperelor se realizează automat, cu laser.

75
CAPITOLUL V I

Intocmirea gamei de confecționare

Confecționarea este etapa cu cea mai mare pondere în procesul de fabricație, aceasta
ocupând, dependent de model, până la 60% din timpul de realizare a unu i produs.
Secția de confecționat este structurată pe mai multe linii sau grupe tehnologice, unde se
poate realiza în paralel același produs sau se pot realiza produse diferite. In zona întâi se
realizează prelucrarea pe elemente, iar în zona a doua se asam blează produsul.
Prin întocmirea grafului GSM de constituire tehnologica gradual – modulară a
produsului, se obține o structurare a procesului de confectionare, la nivel de macrostructură, care
are ca scop structurarea morfologica a modelului produsului de îmbracăminte din repere/
elemente, în informatii privind succesiunea de confectionare. Modulul MTC reunește prelucrările
tehnologice necesare transformării graduale a componentelor de produs, din stadiul de
complexitate n ,în stadiul de complexitate n +1 , prin transformari calitative, cantitative sau
combinate.
Structurarea fazelor/ operațiilor pe grupe tehnologice conferă flexibilitate în proiectare și
operativitate în elaborarea proceselor tehnologice pe modele de produs.

Tabel VI.1.Procesul tehnolog ic de confecț ionare a produsului –Camasa pentru barbati
Nr. Crt Descrierea fazei/ operației Vedere frontală Utilaj folosit
1 Preformat buzunar
Presa calcat
2 Executat tighel buzunar
Masina simpla de cusut

76
3 Aplicat buzunar pe fata
M asina simpla d e cusut
4 Tighelit fenta pe fata
Masina simpla de cusut
5 Executat faldul pe spate
Masina simpla de cusut
6 Aplicat platca pe spate
Masina simpla de cusut
7 Aplicat emblema de firma
Masina simpla de cusut
8 Dublat platca
Masina simpla de c usut

77
9 Incheiat umar
Masina simpla de cusut
10 Dublat umarul
Masina simpla de cusut
11 Calcat maneca
Presa calcat
12 Executat tighel la maneca
Masina simpla de cusut
13 Incheiat cusatura laterala
Masina 5 fire
14 Calcat cusatura laterala
Presa de calcat

78
15 Executat tivul la terminatie
Masina simpla de cusut
16 Calcat terminatie
Presa calcat
17 Executat gulerul
Masina simpla de cusut
18 Aplicat gulerul
Masina simpla de cusut
19 Cusut eticheta de compozitie
Masina simpla de cusut
20 Executat butoniere pe fenta
Masina speciala de
butoniere

79

21 Batut nasturii pe fenta
Masina speciala pentru
nasturi
22 Impuscat eticheta de pret
Pistol pentru etichetat
23 Produs pregatit pentru ambalat
Manual
24 Produs ambalat
Masin a speciala pentru
ambalat

80
CAPITOLUL VI I

Proiectarea tehnologiei de asigurare și control a
calității produsului

Calitatea reprezinta masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste
cerintele ( SR EN ISO 9000:2001).
In etape le de confectionare sunt valorificate caracteristicile materialelor textile si sunt
obtinute noi caracteristici de calitate ale produselor, ca de exemplu:
-estetica trelucrarilor tehnologice;
– aspectul si tinuta produsului;
– corespondenta dimensionala;
In interpriderile de confectii din tesaturi, controlul calitatii se refera la:
-specificatii;
-proces;
– produs.
Inspectia materiilor prime destinate confectionarii are ca obiective: evaluarea nivelului
calitatii materiilor prime ce urmeaza a intra in fabricatie precum si stabilirea conformitatii sau
neconformitatii materiilor prime fata de specificatii ( documente de insotire a loturilor, norme,
standarde, comenzi).
Inspectia la incadrare se efectuiaza prin autocontrol si uneori de catre conducatorul
formatiei de lucru si are in vedere urmatoarele:
– incadrarea tuturor sabloanalor corespunzatoare produsului;
– plasarea sabloanelor in mod correct fara suprapuneri;
– integritatea conturului trasat si a marcajelor de pozitionare;
– respectarea directiei nominale pentru fiecare sablon.
Inspecția la șpănuire
La operația de șpănuire se verifică:
– starea meselor și a utilajelor pentru șpănuire;
– lățimea și lungimea șpanului în raport cu schița de încadrare;
– alinierea pe vertical ă a foilor de șpan pe una dint re laturi;

81
– aspectul suprafeței foilor de șpan;
– fixarea foilor de șpan în funcție de caracteristicile materialului și
de particularitățile utilajului de șpănuire (prin punctare, cu vacum
sau cu cleme) ;
– modul de separare a straturilor în funcți e de culoare, articol, balot.
Verificarea calității șpănuirii și a șpanului obținut se face de către executanți prin
autocontrol în mod continuu și de către conducătorul formației de lucru, prin sondaj.
Pe baza verificării efectuate se stabile ște dac ă șpanurile obținute sunt în concordanță cu
normele, în privința numărului de foi, a lățimii minime a foilor și a lungimii șpanului.
La depunerea succesiv ă a foilor se urm ărește prezența unor posibile neconformități. Pe
baza observării acestora, se poate lua decizia privind îndepărtarea sau nu a porțiunilor respective.
Inspecția la secționarea șpanului și tăierea după contur

. La secționarea șpanului se verific ă următoarele aspecte:
– poziția relativă a straturilor din șpan în timpul secționării;
– poziția și aspectul liniei de secționare față de reperele ce urmează a fi croite;
– integritatea și gradul de ascuțire al lamei tăietoare;
– dimensiunile reperelor pe înălțimea șpanului, la secționarea cu mașina prevăzut ă cu cuțit
sub formă de disc.
La croirea propriu -zisă se verific ă următoarele
– integritatea șabloanelor de lucru în compara ție cu șabloanele de control;
– integritatea, gradul de ascuțire și poziția lamei de tăiere;
– verificarea reperelor croite în raport cu șabloanele de control.
Inspecția la sortare
Pregătirea reperelor croite pentru confecționare cuprinde :
– sortarea reperelor croite ;
– numerotarea ;
– formarea pachetelor.
Sortarea reperelor croite se realizează prin :
– separarea din șpan a reperelor constituente ale aceluiași produs ;
– verificarea individua lă a reperelor;

82
– corectarea reperelor.
Separarea din șpan se face în funcție de forma reperelor și a
codurilor înscrise pe suprafața reperului din primul strat.
Reperelor croite sunt supuse verificării integrale în privința
unor caracteristici și anume :
– concordanța între șabloanele de control și reperele din primul și ultimul strat ;
– neconformități de diferite tipuri și luarea deciziei privind refacerea unor repere în locul
celor cu defecte;
– simetria unor repere
– continuitatea desenului (dungi, carouri) fa ță de linia de asamblare;
– corespondența unor repere pe liniile unde urmează s ă se realizeze
asamblarea;
– poziția marcajelor pe liniile de contur ale reperelor.
Pe baza acestor verificări se vor lua decizii privind fie înlocuirea reperelor cu defecte
neacceptate, fie corectarea conturului, sau îndepărtarea unor defecte acolo unde este posibil (pete
lavabile, cute, striuri temporare)

Controlul calității în etapa de confecționare și finisare

Verificarea reperelor
După sortarea reperelor, se formează pache te ce conțin toate elementele componente ale
fiecărui produs. Pentru evitarea riscului apariției unor produse cu defecte grave, pachetele se
verifică:
– dacă sunt complete (conțin toate reperele);
– numerotarea reperelor este completă;
– materialele de bază su nt asortate cu cele secundare;
Inspecția se efectuează prin analiză senzorială de către controlori și
conducătorii formațiilor de lucru.

83
Controlul calității la termolipire
Controlul termolipirii se face integral de executant (autocontrol) și prin sondaj de către
conducătorul formației de lucru (control ierarhic).
Aceștia trebuie să urmărească :
– respectarea parametrilor tehnologici în conformitate cu instrucțiunile de lucru;
– așezarea reperelor și corectitudinea mânuirilor efectuate.
După termolip ire se efectuează inspecția totală sau prin sondaj
asupra reperelor termolipite.
Se verifică dimensiunile, aspectul general și starea suprafeței reperelor supuse
termolipirii.
La cererea beneficiarului, pot fi efectuate determinări de laborator privind flexibilitatea
(rigiditate la încovoiere), rezistența la dezlipire, contracția la tratamentele termice etc.
Se verifică de asemenea apariția unor defecte specifice termolipirii ca de exemplu,
modificarea dimensiunilor sau a formei reperelor, apariția l uciului, schimbarea nuanței sau
tușeului, creșterea rigidității, scăderea rezistenței etc.

Controlul calității confecționării și finisării
Confecționarea este etapa prin care se pot îmbunătăți caracteristicile de calitate ale
produsului, sau pot fi crea te noi caracteristici și anume:
– estetica prelucrărilor tehnologice;
– aspectul și ținuta produsului;
– gradul de noutate a modelului;
– concordanța cu stilul de via ță și vestimentar;
– corespondența dimensional ă;
– ușurința în îmbrăcare – dezbrăcare;
– gradul de acope rire a corpului.
În cazul în care în procesul de confecționare apar perturba ții, exist ă riscul apari ției unor
defecte ca de exemplu:
– cusături incorect executate;
– încrețirea materialului pe linia de coasere;
– neconcordanță între lungimea asamblării și lungimile detaliilor componente;

84
– perforarea tricotului pe linia de coasere;
– cusături cu desime necorespunzătoare în raport cu grosimea straturilor care se îmbin ă;
– cusături incomplete (cu pa și săriți, înșirate etc.).
În etapa de confecționare se aplic ă difer ite forme de control și inspecție și anume:
o inspecție efectuat ă de executant (autoinspecția);
o inspecția fazei anterioare;
o inspecție specializat ă;
o inspecție efectuat ă de reprezentantul firmei beneficiare (supraveghere);
o control tehnic;
o inspecția finală.
o inspecția finală prin sondaj

Autoinspecția
După executarea fazei la care lucrează, operatorul are obliga ția de a verifica reperul
rezultat.
În urma autoinspecției, dacă reperul este corespunzător, acesta va fi dirijat la faza
următoare, executat ă de un a lt operator .
În cazul în care reperul este necorespunzător, el va fi remediat sau va fi considerat rebut
fiind eliminat din procesul de confecționare.

Inspecția fazei precedente , presupune ca, după parcurgerea unei faze tehnologice,
verificarea reper ului rezultat, s ă se efectueze de către operatorul care execută faza următoare. În
urma verificării, operatorul poate decide dacă reperul este corespunzător, sau dacă reperul
nefiind corespunzător, se va întoarce la faza anterioară în vederea executării re medierilor
necesare. Atunci când defectele constatate nu pot fi remediate, reperul este considerat rebut fiind
îndepărtat din proces.
Inspecția fazei anterioare are un caracter obiectiv mai pronunțat în comparație cu
autoinspecția, deoarece este realiz ată de o alt ă persoană decât cea implicată direct în realizarea
unei faza tehnologice.
Acest tip de inspecție, se aplică în cazul unor faze cu influență semnificativă asupra
calității produsului.

85

Inspecția specializat ă, constă în verificarea de către con trolor, a reperelor rezultate în
urma unui grup de faze tehnologice. În urma verific ării, controlorul va decide fie parcurgerea în
continuare a etapelor procesului de confecționare, fie dirijarea reperelor necorespunzătoare spre
remediere sau rebutare. Rep erele propuse pentru remedieri pot fi reintroduse în procesul
tehnologic respectiv, sau pot fi orientate spre linii tehnologice speciale. Acest tip de inspecție
prezint ă un pronunțat caracter activ, deoarece pe baza observațiilor obținute, pot fi propuse o
serie de acțiuni preventive și corective pentru reducerea riscului de apariție a unor repere cu
neconformități sau defecte.
Supravegherea calității constă în urmărirea modului de respectare a procedurilor și
procedeelor de lucru, pe parcursul liniei t ehnologice de confecționare. Prin supraveghere se
verific ă dacă sunt asigurate condițiile corecte de execuție a fazelor tehnologice, care s ă conduc ă
la obținerea unor produse cu nivelul de calitate cerut de beneficiari.
Controlul tehnic se aplic ă în cazu l fazelor sau opera țiilor ce pot fi controlate parametric.
Acesta constă în verificarea mașinilor și utilajelor atât în etapa inițial ă cât și pe parcursul
procesului. Verificarea se face asupra parametrilor tehnologici și funcționali ai mașinilor
implicat e în procesul de confecționare. Prin control, se urm ărește crearea condițiilor pentru ca
procesul s ă se desfășoare normal, f ără opriri frecvente și cu risc redus de apari ție a defectelor de
confecționare.
Pe de altă parte acest tip de control are în veder e verificarea corespondențelor dintre:
– finețea acului și fine țea aței de cusut;
– caracteristicile organelor de lucru și ale materialelor componente;
– desimea cusăturii și caracteristicile materialelor care se îmbin ă;
– caracteristicile a ței (natura, elast icitatea și culoarea) și caracteristicile materialelor
(natura, structura).
În urma aplicării controlului asupra procesului se poate constata dac ă utilajele sunt
corect și precis reglate, caz în care procesul poate continua, sau dac ă acestea sunt reglate
incorect, caz în care se intervine pentru corecția reglării.

86
Inspecția finală, se aplic ă fiecărui produs (bucată cu bucată). Principalul obiectiv al
inspecției finale este verificarea gradului de conformitate a produsului față de cerințele
specificate.
Se urmărește evaluarea calității confecționării cât și a tratamentelor de finisare aplicate pe
parcursul sau după încheierea operației de confecționare.
Dacă produsul este corespunzător, el poate intra in componența lotului de produse, iar
dacă este n ecorespunzător pot fi luate, de la caz la caz, decizii privind remedierea, rebutarea, sau
pot fi solicitate derogării din partea beneficiarului.
La inspecția calității produselor confecționate se verifică:
 asortarea materialelor de bază cu cele auxiliare;
 dimensiunile produsului;
 aplicarea corectă a emblemelor țesute și etichetelor
 simetria reperelor, poziția mânecilor, uniformitatea și aspectul cusăturilor etc.;
 călcarea răscroielii mânecilor, modelarea feței, precum și călcarea căptușelii).

87

Bibliografie
1. Manuela, Avădanei, Principii de construcție și modelare ale produselor vestimentare ,
Casa de Editura Venus, Iași, 2005, ISBN 973 -7960 -64-5
2. Avădanei, M., Filipescu, E., -Aplicații ale modului Made to Measure în proiectarea
tiparului de bluză , Simpozionul anual al Specialiștilor din Industria de Tricotaje –
Confecții, cu participare internațională, Ed. Performantica, ISBN 978 -973-730-659-3, 4-
5 dec.2009
3. Brumariu, A., Mitu, S., Filipescu, E., Avădanei, M., etc., – Proiectarea constructivă a
produselor de îmbrăcăminte, cap. VII.5 , în Manualul inginerului textilist , vol. II, partea
B, Lucrare editată de Ministerul Educației, Cercetă rii și Tineretului, Banca Comercială
Română, 2003, ISBN 973 -8466 -10-5, ISBN 973 -8466 -96-2
4. Cristian.I Ele mente de design textil,Editura Performatica,Iasi,2013
5. Cristian.I Tehnici de diversificare structural a tesaturilor,Editura Performatica 2013
6. Emilia, Filipescu, Manuela, Avădanei, -Structura și proiectarea confecțiilor textile .
Îndrumar laborator , Ed. Performantica, Iași, 2007, ISBN 978 -973-730-412-4
7. Ecaterina, Pintilie, George, Ciubotaru, Manuela, Avădanei, – Proiectarea confecțiilor
textile asistate de calculator , Ed. Performantica, Iași, 2006, ISBN 973-730-259-1
8. Ecaterina, Pintilie, Manuela, Avădanei, -Proiectare asistată de calculator în confecții ,
Partea I , Ed. Performantica, Iași, 2009, ISBN 973 – 730- 597- 3
9. Manuela, Avadanei, Design industrial – confecții , note de curs 2016
10. Filip escu E. – Structura și proiectarea confecțiilor, Ed.Performantica, ISBN 973 -77994 –
33-7, Iași, 2003
11. * * * SR 13544/ 2010 Imb racaminte . Dimensiunile corpurilor si marimi de confect ii
pentru barbati
12. * * * STR -12574/84 – Camas i pentru barbati si adolescenti
13. * * * Colecția Herren – Rundschau, (1992, 1995)