Specializarea Contabilitatea Afacerilor MASTER I.F.R. LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator științific Prof. univ. dr. Emil HOROMNEA Absolvent Mihaela… [602821]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Specializarea Contabilitatea Afacerilor
MASTER I.F.R.

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific
Prof. univ. dr. Emil HOROMNEA
Absolvent: [anonimizat]
2015

2
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Specializarea Contabilitatea Afacerilor
MASTER I.F.R.

SITUAȚIILE FINANCIARE
ANUALE ÎN PROCESUL
DECIZIONAL

Coordonator științific
Prof. univ. dr. Emil HOROMNEA
Absolvent: [anonimizat]
2015

3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1. SITUAȚIILE FINANCI ARE ANUALE ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
1.1. SCURT ISTORIC AL EVOL UȚIEI SITUAȚIILOR FI NANCIARE ÎN ROMÂNIA ………………………….. …………………….. 9
1.2. DEFINIȚIA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE , COMPONENȚA ȘI RELAȚII LE DINTRE ACESTEA ………………………. 10
1.3. ROLUL ȘI OBIECTIVELE SITUAȚIILOR FINANCIA RE ………………………….. ………………………….. …………….. 12
1.4. CARACTERISTICILE INFO RMAȚIILOR DIN CADRUL SITUAȚIIL OR FINANCIARE ANUALE ………………………….. …… 12
1.5. UTILIZATORII SITUAȚII LOR FINANCIARE ANUAL E ȘI POSIBILELE DECI ZII CE POT FI LUATE DE CĂTRE ACEȘTIA ………. 13
2. SISTEMUL DECIZIONAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 15
2.1. DEFINIȚIA , CARACTERISTICILE ȘI TIPURILE DE DECIZIIL OR ………………………….. ………………………….. ……. 15
2.2. ETAPE ÎN PRO CESUL DE ADOPTARE A DECIZIILOR ………………………….. ………………………….. …………….. 16
2.3. IMPLICAREA ANALIZEI F INANCIARE ÎN PROCESU L DECIZIONAL ………………………….. ………………………….. . 17
3. SITUAȚIILE FINANCIAR E ANUALE ȘI PROCESUL DECIZIONA L LA S.C. LAFARGE
AGREGATE BETOANE S.A . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 18
PREZENTARE S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A. ………………………….. ………………………….. ………. 18
3.2. ANALIZA SI TUAȚIEI MODIFICĂRILO R CAPITALULUI PROPRI U ȘI A SITUAȚIEI NET E ………………………….. ………. 21
3.3. ANALIZA STRUCTURII FI NANCIAR – PATRIMONIALE PE BAZA BILANȚULUI ………………………….. ………………. 25
3.3.1. RATELE DE STRUCTURĂ A LE ACTIVULUI – ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
3.3.2. RATELE DE STRUCTURĂ A LE PASIVULUI BILANȚI ER ………………………….. ………………………….. ………………… 27
3.4. ANALIZA A ECHIL IBRULUI FINANCIAR PR IN INDICATORI ÎN MĂR IME ABSOLUTĂ ………………………….. ………… 28
3.4.1. FONDUL DE RULMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
3.4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 31
3.4.3. TREZORERIA NETĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
3.5. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PRIN INDIC ATORI DE MĂRIME RELA TIVĂ (SISTEMUL DE RATE ) ……………….. 32
3.5.1. RATA FINANȚĂRII STABI LE A IMOBILIZĂRILOR (RATA FONDULUI DE RULMENT ) ………………………….. ………….. 32
3.5.2. RATA AUTOFINAȚĂRII IM OBILIZĂRILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
3.5.3. RATA FINANȚĂRII STRĂI NE A IMOBILIZĂRILOR ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
3.5.4. RATA FINANȚĂRII GLOBA LE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 33
3.6. ANALIZA BONITĂȚII PRI N INTERMEDIUL RATELO R DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE ………………………….. ….. 33
3.6.1. RATA LICHIDITĂȚII GEN ERALE SAU CURRENT RATIO (DIN FR) ………………………….. ………………………….. ….. 33
3.6.2. RATA LICHIDITĂȚII RED USE (DIN FR) CA ȘI RLG ………………………….. ………………………….. ………………… 33
3.6.3. RATA LICHIDITĂȚII CUR ENTE (DIN TN) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 35
3.6.4. RATA LICHIDITĂȚII IMED IATE (DIN TN) ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35

4
3.6.5. RATA SOLVABILITĂȚII G ENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 35
3.6.6. RATA ÎNDATORĂRII GLOB ALE (COEFICIENȚII ÎNDATO RĂRII GLOBALE ) ………………………….. ………………………. 35
3.6.7. RATA AUTONOMIEI (INDEPENDENȚEI ) FINANCIARE LA TERMEN ………………………….. ………………………….. … 35
3.6.8. RATA AUTONOMIEI (INDEPENDENȚEI ) FINANCIA RE GLOBALE ………………………….. ………………………….. …… 35
3.6.9. RATA ÎNDATORĂRII FINA NCIARE LA TERMEN ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
3.7. ANALIZA PERFORMANȚELO R ECONOMICO -FINANCIARE /RENTABILITĂȚII CU AJUTORUL CONTULUI DE PROFIT ȘI
PIERDERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 36
3.7.1. CIFRA DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 36
3.7.2. MARJA COMERCIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 36
3.7.3. PRODUCȚIA EXERCIȚIULU I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 36
3.7.4. VALOAREA ADĂUGATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 36
3.7.5. REZULTATUL DIN EXPLOA TARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 40
3.7.6. REZULTATUL FINANCIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 40
3.7.7. REZULTATUL CURENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 40
3.7.8. REZULTATUL EXTRAORDIN AR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 40
3.7.9. REZULTATUL BRUT ȘI REZULTATUL NET ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 40
CONCLUZII GENERALE Ș I RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …………………….. 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 48

5
LISTA TABELELOR

Tabel 3.1 Acționarii S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A. ………………………….. ………………………….. ………… 21
Tabel 3.2 Calculul situației nete ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
Tabel 3.3 Situația modificărilor capitalurilor proprii ………………………….. ………………………….. ……………… 24
Tabel 3.4 Structura financiar -patrimonială. Ratele de structură ale activului ………………………….. ……….. 29
Tabel 3.5 Structura financiar -patrimonială. Ratele de structură ale pasivului (inclusiv graficul variației
acestor indicatori) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
Tabel 3.6 Calculul Fondului de Rulment Financiar, Propriu, Străin, al Necesarului de Fond de Rulment și a
Trezoreriei Nete ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
Tabel 3.7 Lichiditatea și solvabilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
Tabel 3.8 Soldurile intermediare de gestiune (SIG) (Sursa: prelucrare proprie) ………………………….. …….. 38
Tabel 3.9 Analiza ratelor de rentabilitate (Sursa: prelucrare proprie) ………………………….. ………………….. 42

LISTA FIGURILOR

Figura nr. 3.1 CRH – PrintSreen – Localizarea pe hartă a Cement Roadstone Holding ……………………….. 19
Figura nr. 3.2 Corelațiile dintre componentele pasivului (sursa: creație proprie ………………………….. ….. 33

Intro ducere

6
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, concomitent
cu dezvoltarea societății, globalizarea economiei naționale, modernizarea economiilor
internaționale și accesul României pe piețele internaționale d e capital, sistemul contabil din
Romania a trebuit să se focalizeze pe armonizarea legislației cu directivele europene specifice.
Adaptarea legislației la standardele internaționale de raportare contabilă a impus
dezvoltarea unor standarde contabile la niv el european și internațional și a fost și rezultatul unor
evenimente nedorite, dar care au zguduit lumea întreagă și au pus lumea contabilă în alertă, cum
ar fi cele produse de companii ca Enron (una dintre cele mai mari companii energetice ale
Americii, c are a falimentat în 2001 în urma supraestimării beneficiului și subestimării datoriilor)
sau Ahold (unul dintre primii trei retaileri alimentari din lume).
Motivația lucrării. Tema aleasă se dovedește utilă prin accentuarea importanței
corectitudinii situa țiilor financiare anuale, din punct de vedere calitativ și a modului de elaboare
a acestora, a aplicării regulilor impuse de legislația contabilă românească și cea europeană.
Unul dintre motivele pentru care a fost selectată această temă îl reprezintă impo rtanța
pe care o au situațiile financiare pentru utilizatorii acestora și în mod special în procesul
decizional, prin oferirea de informații relevante despre entitate, într -o anumită perioadă de timp.
Al doilea motiv a fost dorința autorului de a se perfe cționa în ceea ce privește
prezentarea situațiilor financiare anuale, folosirea acestora în realizarea analizelor financiare,
detectarea anumitor dezechilibre, în previzionarea eventualelor riscuri ale entității analizate și
elaborarea în vederea aplicării corecte a diagnosticului financiar.
Obiectivele cercetării. Un prim obiectiv al prezentei lucrări îl reprezintă prezentarea
rolului situațiilor financiare anuale în contabilitatea românească și în procesul decizional. Dacă
cel de -al doilea obiectiv constă în a arăta importanța întocmirii rapoartelor financiare anuale într –
un mod credibil, real, nedistorsionat, relevant, crescând astfel încrederea utilizatorilor în
informațiilor financiare anuale, al treilea obiectiv îl reprezintă determinarea limitelor pe care le
au situațiile financiare anuale în procesul decizional. Al patrulea obiectiv constă în importanța
calculării anumitor indicatori financiari în procesul decizional și e urmat de ultimul obiectiv , ce
constă în analiza și rolul situațiilor financiare anuale în luarea deciziilor în cazul S.C. LAFARGE
AGREGATE BETOANE S.A. “În contabilitate… nu contează cifrele, ci ceea ce ne spun ele. Mulți oameni citesc fără a înțelege mare lucru. E
ca la cuvinte: nu contează cuvintele în sine, ci povestea pe care ți -o spun.” Robert Kiyosaki, Tată bogat, tată
sărac

Intro ducere

7
Ipotezele cercetării.
Ipoteza 1: Situațiile financiare anuale reprezintă baza procesului decizional, oferind
informații privind luarea deciziilor de creditare, investiție etc.
Ipoteza 2: Datele obținute din situațiile financiare anuale, pentru a da o informație completă
asupra entității respective, trebuie completate cu informații din alte situații financiare contabile.
Ipoteza 3: Deciziile, luate pe baza analizei rapoartelor anuale, a u șanse mai mari să fie cele
optime, comparativ cu cele luate doar pe experiență sau pe presupunerile factorilor decizionali.
Ipoteza 4: Deciziile luate, indiferent de tipul lor, prezintă un anumit risc atât la nivelul economic
cât și la nivel social.
Meto dologia cercetării. În lucrarea de față s -au utilizat mai multe metode de
cercetare dintre care menționăm:
Analiza documentelor s-a concretizat, printre altele, în documentarea teoretică,
participarea la diverse cursuri privind analiza financiară, accesare a, lecturarea unor articole
științifice și a unor cărți de specialiate, în limba română sau limba engleză, documente oficiale,
standarde și reglementări contabile care vizează legislația contabilă românească și europeană.
Metoda comparativă și observația n eparticipativă. S-au selectat spre analiză și
interpretare, informațiile regăsite în rapoartele financiare anuale ale entității, în rapoartele
auditorilor financiari, alte documente ajutătoare.
Metodologia de cercetare cantitativă și temporală. Investigare a situației financiare a
S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A. a fost realizată pe baza rapoartelor anuale ale
societății, aferente unei perioade de patru ani.
Sinteza capitolelor. În primul capitol al lucrării, intitulat Situațiile financiare anuale ,
s-au av ut în vedere noțiuni de bază cum ar fi definirea acestui concept, rolul, funcțiile,
obiectivele și un scurt istoric al evoluției situațiilor financiare în România, făcându -se referire la
utilizatorii situațiilor financiare anuale și deciziile pe care aceșt ia le pot lua.
În Capitolul 2, intitulat Sistemul decizional, au fost tratate aspecte referitoare la decizie,
cum ar fi definiția acestui item, caracteristici, tipuri de decizii și etapele procesului decizional.
Partea practică se regăsește în capitolul tr ei intitulat Situațiile financiare anuale și
procesul decizional în cazul S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A. După ce se face o
scurtă descriere a societății, este analizată situația financiară, patrimonială, bonitatea, echilibrul
financiar și în final a fo st elaborat un diagnostic financiar al entității.
Limitele cercetării și recomandări pentru următoarele cercetări. Din
situațiille financiare anuale, indiferent de varianta folosită de respectiva entitate, nu se pot
extrage totalitatea informațiilor necesa re utilizatorilor acestora.

Intro ducere

8
O altă limită ar fi dată de faptul că deciziile luate de un factor decizional pentru viitor
sunt luate pe baza informațiilor din trecut.
Limitarea poate fi determinată și de faptul că realizarea de comparații cu alte entități
din aceeași ramură este de multe ori dificilă datorită metodelor diferite de evaluare a stocurilor,
folosite de entitățile care se doresc a fi comparate.
Limitele și discrepanțele se pot limita, într -o anumită măsură, prin abilitatea
utilizatorului de a cit i dincolo de cifre, de a diagnostica starea entității și de a obține alte
informații nonfinanciare ce completează informațiile obținute din situațiile financiare anuale.
Limitarea privind lipsa informațiilor non financiare va putea fi parțial eliminată pri n
aplicarea Directivei adoptate de către Parlamentul European în aprilie 2014, aplicabilă entităților
de interes public cu peste 500 de angajați și care vor include în raportul administratorilor,
anumite informații nonfinanciare legate de modelul de afacer e utilizat, de mediul economic,
fiscal, monetar, de impactul previzionat al acesteia, despre sănătatea și securitatea muncii etc.1
Contribuții proprii, originalitatea lucrării, sinteza concluziilor cercetării și
perspective ale acesteia. Ca și contribuție proprie, din punct de vedere teoretic s -a creat un
cadru privind corelația dintre informațiile financiare anuale și deciziile luate de factorii
decizionali în acest proces decizional prin selectarea și analizarea acelor indicatori economici și
financiari, pe baza situațiilor financiare anuale, necesari în procesul decizional.
S-a analizat echilibrul financiar pe baza bilanțului și a rentabilității pe baza contului de
profit și pierdere, urmărindu -se, pe o perioadă de patru ani, trendul poziției financiare a l entității.
S-a demonstrat că informațiile obținute din situațiile financiare anuale sunt foarte
importante pentru luarea de decizii, mai ales când sunt completate cu informații nonfinanciare.
Tabelele și graficile prezentate în lucrarea de față sunt rezu ltatele concrete ale acestei
lucrări, care are ca bază teoretică diverse lucrări de specialitate, articole etc. Acestea, pot fi
folosite de orice persoană și pentru orice entitate juridică, fiind corelate prin formule de legătură.
Originalitatea lucrării constă, printre altele, în faptul că perioada pentru care s -a făcut
cercetarea a fost de patru ani, în timp ce majoritatea lucrărilor se limitează la doi ani. Această
perioadă de timp mai mare a permis obținerea unei imagini mai clare cu privire la evoluți a S.C.
LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.
S-a concluzionat, printre altele, că recesiunea din România și mediul economic general
a contribuit la poziția financiară nesatisfăcătoare și performanță financiară slabă a entității. 1

Gîrbină, M., Noi cerințe europene privind divulgarea informațiilor nefinanciare . In: Curierul national .
[ultima consultare: 01/12/2014]. Disponibil la adresa: http://www.curierulnational.ro/Curierul%20contabilului
/2014 -05-15/Noi+cerinte+europene+privind+divulgarea+informatiilor+nefinanciare .

Cap. 1 – Situațiile financiare anuale

9
1. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE
1.1. Scurt istoric al evoluției situațiilor financiare în România
România a trebuit să supună sistemul contabil românesc unui întreg proces de reformă,
în dorința de a -l adapta astfel încât să se încadreze în cerințele europene și nu numai.
Până la Revoluție, t otul era supus unui sistem centralizat, pe primul loc fiind asigurarea
unei documentații care să servească statului, sistemului din acea perioadă.
Prima reformă în acest sens care a avut loc în România a avut în vedere planul de
conturi, situațiile financi are anuale și reguli privind principiile contabile, au purtat amprenta
contabilității franceze, încercându -se eliberarea de sub amprenta sovietică. Procesul a avut loc în
perioada 1991 până în 1998, în mod specific în anul 1994 când a fost introdus sistemu l de
contabilitate francez, urmat apoi de acel sistem mixt care se dorea să combine caracteristicile
europene cu cele internaționale.
Dezvoltarea pieței de capital și a pieței libere a determinat ca România să facă toate
eforturile pentru a se alinia cerin țelor europene.
Astfel, în perioada 2001 – 2002 s -a aplicat Ordinul 94/2001, privind reglementările
contabile armonizate cu Directiva a 4 -a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Deoarece entitățile nu erau pregătite pentru asemenea trans formări, MFP a elaborat un
ghid practic pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate și au fost
realizate traduceri ale acestor standarde din anii 2000 -2001.
Ordinul 306/2002 ce prevedea aprobarea reglementărilor contabile s implificate dar
armonizate cu Directivele Europene a ajutat la reforma contabilă din România, în timp ce
Ordinul 1972 din 2003 a impus ca anumite entități să aplice standardele IFRS în totalitate,
începând cu depunerea situațiilor financiare anuale aferent e anului 2005.
Doi ani mai târziu a fost emis Ordinul 1752 ce aproba conformitatea reglementările
contabile cu directivele contabile europene, care a fost aplicat după finalizarea anului 2005 și
ulterior modificat prin intermediul Ordinului 2374 din 2007.
În timp s -a constat că este nevoie de modificarea acestui ordin, prin intermediul
3055/2009, în vederea unei mai bune înțelegeri, dar fără a aduce schimbări în formatul situațiilor
financiare anuale, succedat de OMFP 1286/2012 care a aprobat regelementăril e contabile ce
trebuie să fie conforme cu standardele de raportare financiară , la nivel internațional . “Fără prudență, ordine și rigoare poți risipi într -o clipă ceea ce ai agonis it într -o viață” Emil
Horomnea, Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate

Cap. 1 – Situațiile financiare anuale

10
Acest ordin a fost imediat urmat de Ordinul 213/2013 privind completarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare fi nanciară,
aplicabile societăților comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o
piață reglementată , care a venit ca o completare a celui anterior.
Mai menționăm OMFP 1802/2014 privind aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale, publicat în M.O. 963/2014
și Legea contabiltății Nr. 82 din 1991, republicată și actualizată de mai multe ori până în prezent.
De asemenea, situațiile financiare anuale, modul de pre zentare a acestora, trebuie să fie
conforme cu prevederile IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare care trebuie să asigure
posibilitatea comparării situațiilor financiare anuale ale aceleași entități pentru mai multe
perioade de timp succesive sau cu si tuațiile financiare ale altor entități din aceeași ramură sau
același specific.
1.2. Definiția situațiilor financiare anuale, componența și relațiile dintre
acestea
Situațiile financiare anuale sunt documente contabile oficiale care prezintă situația
economică și financiară a unei entități în vederea furnizării de informații referitoare la poziția
financiară și performanțele entități respective, modificările suferite în decursul unei perioade de
timp precum și rezultatul modului în care resursele și entitatea pr opriuzisă a fost adminstrată.
Situațiile financiare anuale (Bilanțul contabil, Conturile anuale, Situații sau Rapoarte de
sinteză), au în componența lor bilanțul ca o primă componentă , a doua componentă fiind contul
de profit și pierdere, împreună cu situa ția modificărilor capitalului propriu, a fluxurilor de
trezorerie și notele explicative la situațiile financiare anuale.
Pentru a putea avea o imagine de ansamblu și completă asupra entității, acestea trebuie
corelate, completate cu alte informații regăsi te în raportările trimestriale sau semestriale, în
previziuni ale anilor precedenți, cu informații privind situația economică, politica de resurse
umane a entității, cu informații despre alte entități aparținând aceluiași sector de activitate etc.
Conform OMFP 1802/20142, entitățile ce depășesc două dintre următoarele criterii: total
active de 3.650.000 euro, o cifră de afaceri netă de 7.300.000 euro sau numărul mediu de
salariați de cincizeci, vor întocmi situații financiare anuale însoțite de formularele Date
informative și Situația activelor imobilizate.
1.2.1. Bilanțul contabil

2 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf

Cap. 1 – Situațiile financiare anuale

11
Reprezentând cea mai complexă situație financiară anuală, bilanțul redă situația
patrimoniului entității studiate la sfârșitul exercițiului anterior, comparativ cu cea la sfârșitul
exerc ițiului financiar curent.
Bilanțul financiar, utilizat mai ales de creditori pentru analiza externă, servește analizei
lichidității și solvabilității și grupează posturile de active în ordinea crescătoare a lichidității și
posturile de pasiv în ordinea de screscătoare a exigibilității, permițând verificarea capacității
entității de a face față datoriilor sale, cu ajutorul activelor, evaluate la valoarea lor reală.
Analiza pe baza bilanțului financiar evidențează riscul de insolvabilitate .
Bilanțul funcționa l, servește analizei interne realizate de manageri și folosește la
determinarea echilibrului financiar prin determinarea fondului de rulment și la determinarea
echilibrului funcțional prin calcularea necesarului de fond de rulment și a trezoreriei nete.
În bilanțul funcțional, posturile de activ și de pasiv sunt grupate în funcție de ciclurile de
activitate, respectiv după funcția de investiții, de exploatare și de finanțare.
Analiza pe baza bilanțului funcțional pune în evidență riscul de exploatare.

1.2.2. Cont ul de profit și pierdere (CPP)
Cuprinde cheltuielile și veniturile exercițiului financiar în curs, structurate în funcție de
cele trei tipuri de activități (exploatare, financiară, extraordinară) pe care le poate avea o entitate
șidă informații cu privire la profitabilitatea și rentabilitatea investiției făcute în cadrul entității.
Indicatorii care se obțin sunt Rezultatul curent , ca sumă dintre Rezultatul exploatării și
Rezultatul financiar, Rezultatul brut obținut prin scăderea Cheltuielilor totale din Ve niturile
totale și Rezultatul net obținut prin scăderea impozitului pe profit din rezultatul brut. Prin
retratarea CPP, se obține tabloul SIG.

1.2.3. Situația modificărilor capitalurilor proprii
Situația modificărilor capitalurilor proprii furnizează informații referitoare la soldurile
inițiale și finale și modificările pentru capitalul social și primele de capital, rezerve, rezultatul
reportat și rezultatul exercițiului.

1.2.4. Tabloul fluxurilor de numerar
Fluxurile de numerar (cash -flow) reprezintă intrările sau i eșirile de numerar sau
echivalente le acestora, care afectează contul de numerar în timpul unui exercițiu financiar,
structurate pe activități distincte: exploatare, investiție și finanțare.

1.2.5. Notele explicative la situațiile financiare

Cap. 1 – Situațiile financiare anuale

12
Acestea dau informați i cu privire la numele entității în cauză, data și moneda în care s –
au întocmit situațiile financiare. De asemenea, acestea trebuie să prezinte informații referitoare la
reglementările și politicile contabile ce au stat la baza întocmirii situațiilor finan ciare anuale, alte
informații relevante, dar care nu sunt prezentate în bilanț, în CPP, în situația modificărilor de
capital și situația fluxurilor de numerar.
1.3. Rolul și obiectivele situațiilor financiare
Situațiile financiare anuale sunt bază în analiza și controlul activității entității respective
și de formare a unei imagini de ansamblu asupra acelei entități de către factorul decizional
reprezentat de organele de conducere (A.G.A., Consiliul director etc.), organele fiscale, alte terțe
persoane interesat e, a modului de organizare a compartimentului financiar contabil, a activității
acestuia, a punctelor tari și slabe ale entității respective.
Obiectivul situațiilor financiare anuale este de a furniza o informație cât mai fidelă și
clară asupra poziției fi nanciare trecute, prezente și viitoare a entității și asupra performanțelor
obținute de entitatea în cauză în perioada pentru care au fost întocmite situațiile respective.
1.4. Caracteristicile informațiilor din cadrul situațiilor financiare anuale
Situațiile financiare anuale reprezintă baza în vederea evaluării rezultatelor în care o
entitate a fost administrată, respectiv cum au fost gestionate resursele de către managerii
acesteia, modul în care au fost luate deciziile economice și financiare.
Acestea oferă o imagine a poziției financiare a entității, a performanțelor obținute, a
modificărilor de capital propriu, alte informații referitoare la exercițiul financiar respectiv.
Utilizatorii pot obține informații viitoare prin coroborarea situațiilor financiare anuale cu alte
informații nonfinanciare și cu cele oferite de evidența contabilă a entității, în vederea realizării de
analize financiare care să permintă obținerea diagnosticului financiar al entității.
Corectitudinea situațiilor financiare anuale este ga rantată de către cenzori, auditori sau
diverse persoane de specialitate, care, prin competențele avute, le verifică și le certifică, în
vederea menționării acestora într -un raport care este supus aprobării de către AGA și care
conține informații cu privire la concordanța dintre bilanțul contabil și registrele contabile, dacă
aceste registre au fost ținute conform legislației în vigoare, dacă toate normele și principiile
contabile au fost respectate la întocmirea documentelor financiar – contabile.

Cap. 1 – Situațiile financiare anuale

13
Conform S tandardelor Internaționale de Raportare Financiară, informațiile ce se
regăsesc în situațiile financiare anuale trebuie să îndeplinească următoarele condiții :3
a.) Inteligibilitatea. Informațiile sunt considerate a fi inteligibile atunci când pot fi
înțelese f ără dificultate prea mare chiar de către utilizatorii care nu dispun de suficiente
cunoștințe de contabilitate.
b.) Relevanța. Informațiile extrase din situațiile financiare anuale trebuie să
influențeze deciziile ce vor fi luate de utilizatori, deoarece pe ba za informației primite se pot face
previzionări privind poziția și performanțele entității, se pot face evaluări ale evenimentelor din
trecut și pot să se realizeze eventualele ajustări, din prezent și viitor.
c.) Fiabilitatea (Credibilitatea). Dacă informații le obținute sunt complete, credibile
și fără erori semnificative, sunt nepărtinitoare și suficiente pentru utilizatorii acestora în a extrage
informații certe ce vor fi bază în luarea de decizii, atunci spunem că acele informații sunt fiabile.
d.) Comparabili tatea. Se referă la faptul că informația despre entitatea respectivă
poate fi comparată în timp (comparația se poate realiza pentru aceeași entitate pentru mai multe
perioade de timp) și în spațiu (comparația se poate realiza cu alte entități din domeniu).
Utilizatorii situațiilor financiare anuale trebuie să fie informați despre politicile
contabile folosite de entitatea respectivă, despre eventualele modificări ale acestora.
1.5. Utilizatorii situațiilor financiare anuale și posibilele decizii ce pot fi
luate de către aceștia
Se presupune că orice manager își dorește, pentru entitatea pe care o manageriază, cel
puțin echilibrul și rentabilitatea financiară a entității, creșterea economică a acesteia, urmată pe
cât posibil de maximizarea profitului. Deciziile privind o entitate economico -financiară nu sunt
luate numai de managerii firmelor ci și de alți utilizatori, interni și externi.
Utilizatorii interni sunt cei care iau decizii pentru întreprindere
Managerii. Tinând cont că orice entitate trebuie să facă fa ță pe piața
concurențială, fiecare manager este interesat de modul în care acest obiectiv poate fi îndeplinit
prin luarea de decizii pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea de gestiune și financiară.
Angajații și reprezentanții sindicali sau sind icatul . În funcție de bunul mers al
entității vor fi plătite salariile, pensile, diverse oportunități profesionale sau avantaje pe care
aceștia le pot obține în timp, cum pot să negocieze în favoarea lor în funcție de informațiile
primite cu privire la sit uația entității, cât de sigur este locul de muncă pe care îl au etc.

3 Horomnea, E., – Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate. Geneză, doctrină, nor malizare,
decizii, Editura TipoMoldova, Iași, 2012, pp. 268 -270

Cap. 1 – Situațiile financiare anuale

14

Utilizatorii externi sunt cei care iau decizii referitoare la întreprinderea respectivă și pot fi
actuali, potențiali sau viitori utilizatori.
Investitorii contribuie la desfășurarea acti vității entității prin resursele pe care le
pun la dispoziție și au nevoie de informații pentru a decide dacă vor menține, crește sau reduce
investițiile prezente sau viitoare, prin păstrarea, cumpărarea sau vinderea de instrumente de
capital. Ei au nevoie de informații despre entitate și riscurile ce pot apărea, informații precum
evoluția cursului bursier pe acțiune, modul de repartizare a profitului obținut de entitate etc.
Creditorii financiari vor dori informații despre capacitatea debitorului de a -și
rambursa împrumuturile, respectiv dobânzile la scadență. Creditorii (băncile, instituții de credit,
persoane ce investesc pe piața financiară în titluri de credit emise de diverse entități), verifică
echilibrul financiar al entității, pentru a estima dacă e ntitatea respectivă poate returna în condiții
bune creditul, dobânzile și comisioanele aferente la scadență4.
Furnizorii vor să afle informații despre bonitatea firmei și ca urmare, aceștia vor
lua decizii cu privire la contractele de achiziții sau prestăr i de servicii încheiate cu entitatea
respectivă,5 mai ales dacă aceștia sunt dependenți de continuitatea activității entității respective.
Clienții, în funcție de informațiile obținute, vor lua decizii cu privire la stagnarea
sau continuarea colaborării cu entitatea respectivă. Ei sunt interesați în mod special în situațiile
când aceștia sunt dependenți de produsele sau serviciile entității respective.
Statul și alte autorități . Statul urmărește modul în care entitatea respectivă
respectă legislația în dome niu, crează politici fiscale ce pot încuraja investițiile economice.
Anterior acordării de fonduri nerambursabile, statul solicită situațiile financiar anuale pentru a
afla starea financiară a entității respective. Diverse comisii (de statistică, pentru pr otejarea
consumatorilor) , pot solicita diverse informații de la entități.
Concurența este interesată de situația economică și rezultatele financiare ale
entității pentru a observa și compara evoluția acesteia.
Publicul. Acesta este interesat de modul de ap licare a politicilor fiscale locale și
de evoluției entității și a eventualului impact sau contribuție la economia locală pe care entitatea
ar putea să le aibă asupra societății, asupra mediului înconjurător etc.
Asadar, putem concluziona că situațiile fin anciare anuale trebuie să fie comparabile,
inteligibile, fiabile și relevante, astfel încât toți utilizatorii acestora să poată extrage informațiile
de care au nevoie, pentru a lua deciziile cele mai bune.

4 Istrate, C., – Contabilitatea nu -i doar pentru contabili! – Editura S.C. Universul Juridic S.R.L., București,
2009 p.16
5 Toma, C., – Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească – Probleme contabile
actuale, concepte, analiză și audit, Editura Junimea, Iași, 2001 pp. 304 – 313

Cap. 2 – Sistemul decizional

15
2. SISTEMUL DECIZIONAL

Managerii au un rol importa nt in a lua decizii astfel încât aceștia să atingă obiectivele
propuse pentru entitatea pe care o conduc. Factorii decizionali trebuie să fie responsabili și chiar
să își dezvolte sau perfecționeze anumite aptitudini decizionale, pentru a evita luarea unor decizii
eronate ce ar putea determina apariția unor fenomene nedorite în viitor.
2.1. Definiția, caracteristicile și tipurile de deciziilor
Definiție. Decizia reprezintă un proces complex de informare, dinamic, de alegere
rațională, finalizat prin stabilirea d irecției de acțiune pentru realizarea unor obiective propuse,
după ce a fost examinată o problemă, situație sau oportunitate și s -a găsit o soluție.
Deciziile pot fi luate de o persoană sau un grup decizional, trebuie să fie adoptate de o
persoană abilitat ă în acest sens și care este capabilă să adopte decizii clare și pot fi luate după o
documentare foarte bună, urmată de elaborarea mai multor alternative, decizia finală fiind luată
pe baza alegerii uneia dintre toate variantele avute.
O decizie poate fi l uată doar după o foarte bună documentare care este urmată de
elaborarea mai multor alternative ce vor previziona rezultate viitoare, în funcție de momentul
luării deciziei și punerii acesteia în practică, de anumiți factori interni sau externi care o pot
influența în mod pozitiv sau negativ.
Orice decizie trebuie monitorizată și de cele mai multe ori, aceasta va fi urmată de
adoptarea altor decizii de corecții, în cazul în care au apărut factori neprevăzuți cu efect negativ.
Decizia trebuie să fie clară, co ncisă, să specifice obiectivul urmărit, timpul și etapele de
implementare a deciziei, resursele financiare, materiale și umane care sunt necesare îndeplinirii
deciziei, indicatorii care trebuie atinși o dată cu îndeplinirea acesteia.
Calitatea deciziei, mo mentul luării și timpul alocat în realizarea deciziei sunt la fel de
importante ca și momentul finalizării punerii în practică a acesteia.
Tipuri de decizii. În literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe tipologii de
decizii, dar în lucrarea de fa ță vom aminti doar câteva tipuri de decizii. Asumarea riscurilor este o parte esențială a călătoriei tale spre succes… este o diferență enormă
între asumarea cu încredere a unui risc și un act nebunesc d e expunere la pericol. Paul McKenna
– Câștigă acum încredere în tine

Cap. 2 – Sistemul decizional

16
Funcție de fiecare entitate în parte, de strategia urmată și de manager și aria decizională
a acestuia, deciziile pot fi:6
Decizii pe termen lung, strategice, sunt luate de obicei de către managerii de top, se i au
în colectiv, impun intuiție, creativitate și necesită o cunoaștere foartă bună a entității, cu rol
decisiv asupra activității de ansamblu a entității și care implică sume și riscuri mai mari.
Decizii tactice, luate de managerii de la nivelul de mijloc a l zonei de decizie, sunt
specifice unor subactivități ale entității, fiind luate pe termen mediu și pot face referire la
întocmirea de bugete sau la politicile de aprovizionare .
Deciziile operaționale sunt luate de către managerii de pe nivelul inferior, c are sunt
luate pe termen scurt, sunt de rutină, repetitive și urmează proceduri standard.
De asemenea, deciziile trebuie să fie oportune , adică să fie luate la momentul optim, să
fie eficiente , adică în urma implementării acestora să se obțină rezultatele dorite, complete , adică
să conțină toate elementele necesare implementării corecte a acestora și de managerii de pe
nivelul ierarhic corespunzător, în concordanță cu celelalte decizii deja implementate.
Dacă privim la gradul în care mediul înconjurător al entității este cunoscut sau nu, la
momentul surpriză la care poate fi supus decidentul, putem vorbi despre decizii luate în condiții
de certitudine , în condiții de risc sau decizii luate în condiții totale de incertitudine .
2.2. Etape în procesul de adoptare a deciziilor
Adoptarea deciziilor implică parcurgerea unor etape.
1 – Identificarea problemei sau oportunității care determină luarea unei decizii .
Înainte de a fi luată o decizie, factorii decizionali observă o problemă, o oportunitate sau alt
context ce îi determină să cerceteze situația respectivă să identifice cauza reală ce a determinat
acea situație și ce este necesar pentru ca aceasta să fie rezolvată.
2 – Culegerea de informații. Pentru ca decizia să fie cât mai bună, factorii decizionali
trebuie să s e asigure că au adunat toate informațiile legate de fenomenul care a determinat luarea
unei decizii, în funcție de mediul intern și extern al entității.
3 – Crearea unui număr mare de alternative. După ce s -a constatat care este sursa
problemei, se urmăreș te ca să se obțină cât mai multe soluții pentru rezolvarea problemei, prin
diverse metode (Brainstorming etc.), în vederea luării celei mai bune decizii, care poate fi
diferită în funcție de factorul decident și de informațiile pe baza cărora s -a luat deci zia
respectivă.

6 Marinescu, P., – Managementul instituțiilor publice – ebook [ultima consultare: 01/08/2014]. Disponibil la
adresa: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/marinescu/4.htm

Cap. 2 – Sistemul decizional

17
4 – Evaluare și găsirea celei mai bune alternative. Alternativele găsite sunt evaluate
pentru a se selecta cele mai bune pentru momentul respectiv, previzionându -se avantajele sau
riscurile ce ar putea apărea în urma implementării acestora, în vederea alegerii celei mai bune
decizii.
5 – Implementarea alternativei alese ca fiind cea mai bună. După luarea deciziei,
factorul decizional va monitoriza modul de implementare a acesteia, va face demersurile
necesare pentru ca la finalul perioadei de implementare a deciziei, diferența dintre rezultatul
obținut și cel dorit să fie minimă.
6 – Urmărirea efectelor ce apar în urma deciziei luate. Dacă decizia implementată
nu a obținut rezultatul dorit, factorul decizional poate relua procesul sau interv eni cu noi decizii.
2.3. Implicarea analizei financiare în procesul decizional
În cadrul unei entități, succesul, performanța, continuitatea acestora depind de deciziile
luate de forul decizional care poate fi format dintr -o singură persoană sau de un grup de
persoane. Deciziile pot fi investiționale, operaționale sau de finanțare.7
Echipa de management ia decizii pe care și le asumă și care vizează, într -o măsură mai
mare sau mică, toți utilizatorii situațiilor financiare anuale, atât pe cei interni cât și pe cei externi.
În funcție de informațiile obținute din situațiile financiare anuale, completate cu alte
informații non financiare, se pot lua diferite decizii legate de modul de repartizare a profitului,
destinațiile acestuia, decizii cu privire la modul în care se dorește a fi utilizate anumite
componente ale capitalului propriu, în mod special datoriile pe termen lung sau cu privire la
investițiile sau dezinvestițiile ce pot fi realizate în viitor.
Analiza financiară este foarte importantă în luarea de dec izii financiare, calitatea
acestora având un impact foarte mare asupra entității în cauză. Deciziile financiare pot influența
echilibrul financiar privind activele și pasivele permanente și atunci putem vorbi de decizii luate
pe termen lung sau pot influen ța echilibrul financiar dintre trezorerie și capitalurile circulante.
În urma analizei financiare se dă un diagnostic, se identifică punctele forte și slabe ale
entității și apoi se iau decizii ce vor fi implementate, în funcție de tipul și mărirea entităț ii, de
politicile contabile sau alți factori. În cazul firmelor mari, cu producție, țelul acestora este de a
cuceri noi segemente de piață și asigurarea de resurse de finanțare.8 În cazul firmelor mici și
mijlocii, calitățile managerului și spiritul lui de întreprinzător stau și ele la baza luării deciziilor.

7 Helfert A.E. Tehnici de analiză financiară , Editura BMT, București, 2006, pp. 1 -15
8 Onofrei M., Management financiar , Editura C.H.Beck, București, ediția a IIa, 2007, pp. 27 -28

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

18
3. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ȘI PROCESUL
DECIZIONAL LA S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.

Prezentare S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.
3.1.1. Istoricul societății
S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A .9 își trage rădăcinile din Franța, regiunea Ardeche.
Totul a început cu o afacere a familiei Pavin, pe care tatăl și cei doi fii au dezvoltat -o sub numele
de Lafarge Frees, în 1848. Era o firmă producătoare de var, care a încheiat primul contract
internațional odată cu construcția Canalului Suez, în anul 1864.
Producția de ciment și deschiderea primului laborator de cercetare și fabricare a
cimentului alb vor avea loc abia în anul 1870, respectiv în anul 1887.
Lafarge se dezvoltă și va deschide prima sa filială în anul 1923 în Marea Britanie,
meritele sale fiind răsplătite prin recunoașterea faptului că în anul 1939 a ajuns primul
producător de ciment din Franța.
Pe parcursul timpului, Lafarge se va dezvolta astfel încât în 1964 va pune bazele primei
companii de producție a plăcilor de gips -carton, va crea primul laborator de materiale de
contrucții din Franța în 1990.
Bunul mers al companiei a avut ca rezultat extinderea acesteia pe plan mondial. Astfel,
în 1956 se extinde în Canada, apoi în 1989 se extinde spre țări din Europa precum Turcia și
Spania, Polonia, Rusia, România etc. Nici țările asiatice nu sunt ocolite, astfel că extinderea
societății cuprinde și țări precum China, Coreea de Sud, Filipine și chiar India.
S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A., purtând inițial denumirea de Agremin S.A., a
preluat patrimoniul Întreprinderii de Exploatare Industrială a Agregatelor pentru Construcții
Bragadiru.10
Anul 2000 a fost marcat prin fuzionarea prin absorbție a câtorva societăți comerciale,
societatea rezultantă fiin d S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.

9 http://www.lafarge.ro/wps/portal/ro/1 -Despre_noi [ultima consultare: 01/02/2015]
10 http://www.lafarge.ro/Situatii_financiare_individuale_2011_%282%29_auditate.pdf [ultima consultare:
01/02/2015] Succesul constă în a merge din eșec în eșec, fără a -ți pierde entuziasmul. – Winston C hurchill

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

19
În anul 2005 ia naștere S.C. LAFARGE BETOANE S.R.L., în care S.C. LAFARGE
AGREGATE BETOANE S.A. deține 80% din capitalul social.
Domeniul de activitate al societății este extracția și prelucrarea pietrei, nisipului și
argilei, pentru construcții și fabricarea betonului.
La sfârșitul anului 2013, conform datelor de site -ul societății, aceasta este liderul
numărul unu în ciment, numărul doi în agregate și numărul patru în betoane, la nivel mondial.

Figura nr. 3.1 CRH – PrintSreen – Localizarea pe hartă a Cement Roadstone Holding
În baza unui raport emis de societate, privind operațiunele cu valori imobiliare, în data
de 27 iulie 2015, Consiliul de Administrație a deci s schimbarea denumirii societății în CRH
Agregate Betoane S.A.
În data de 3 august 2015, Lafarge România se alătură grupului internațional CRH
(Cement Roadstone Holding), procesul finalizându -se prin achiziționarea de active de la Lafarge
S.A. dar și de l a Holcim Ltd.

3.1.2. Formă de organizare și conducere a S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.
Societatea este componentă a grupului de firme Lafarge S.A. din Paris, Franța.
Unitatea este condusă de un consiliu de administrație format din trei membri și de
echipa operativă alcătuită din trei directori, un director betoane, un director agregate și un
director economic.
Situațiile financiare anuale consolidate sunt întocmite de către Lafarge Ciment
România, conform legislației românești și de către Lafarge S.A., Pari s, Franța, conform
Standardelor Internaționale de Rapoatare Financiară (IFRS).

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

20
În schimb, situațiile financiare ale societății S.C. Lafarge Agregate Betoane S.R.L. sunt
proprii societății și nu grupului din care este parte.
Cu cei peste 65.000 de angajați din cele peste 60 de țări, liderul mondial în materialele
de construcții, Lafarge este parte a celor ce contribuie la dezvoltarea și construcția orașelor de pe
mapamond. În România, unitatea are aproximativ 1000 de angajați și colaboratori ce ajută la
împlinirea misiunii Lafarge și anume de a inova și asigura materiale și soluții pentru structuri
durabile care să stea la baza infastructurilor ce vor contribui la dezvoltarea țării noastre.
Angajații și o parte din active au fost preluați de CRH în anul 2015 .

3.1.3. Cifre cheie pentru S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A
La finalul anului 2013, societatea avea un capital social de 14.999.725 lei, un număr de
acțiuni de 5.999.890 lei, o cifră de afaceri de 108.232.552 lei și o pierdere netă de 32.502.956 lei.

3.1.4. Lafarge în România
În România, Grupul Lafarge este reprezentat de Lafarge Ciment România S.A., Lafarge
Agregate Betoane S.A., Lafarge Betoane SRL, Lafarge Comnord S.A., Lafarge RMX &
Agregate SRL.
Activitatea de producere a betoanelor, serviciile de transport pomp are și teste de
laborator au loc în Iași, Ploiești și Constanța.

3.1.5. Mediul concurețial al firmei
Firmele ce concurează cu entitatea în cauză sunt în jur de o sută. Mai mult decât atât, mai
există antreprenorii de drumuri care au capacitatea de a extrage și prelucra agregatele minerale
precum și acea piață neagră, acele societăți care practică anticoncurența și evaziunea fiscală.
În ceea ce privește piața cimentului, concurenții principali din România ai S.C. Lafarge
Agregate Betoane S.A., sunt Holcim România și Carpatcement .
Dacă Lafarge este lider mondial în domeniul materialelor de construcții, Holcim este
lider mondial în fabricarea și distribuirea de ciment și agreate, precum și în alte servicii conexe.
În 2015, ambele firme au fost preluate de grupul CRH.
3.1.6. Investiții și investitori
Acționarii S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A., reprezentați de S.C. Lafarge Ciment
(România) S.A. și S.I.F. Muntenia S.A., au cel mai mare număr de acțiuni, după cum se poate
observa în tabelul de mai jos11.

11 http://www.lafarge.ro/RAPORTUL_ADMINISTRATORUL UI_LAB_INDIV_ -_auditate.pdf [ultima
consultare: 01/02/2015].

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

21
Tabel 3-1 Acționarii S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A.
(Sursa: prelucrare după Mirsanu.ro)
Acționar Număr acțiuni Procent
S.C. Lafarge Ciment (România) S.A. 5.077.922 84,63%
S.I.F. Muntenia S.A. 619.148 10,32%
Alți acționar i 280.144 4,67%
S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A. 22.676 0,38%
TOTAL 5.999.890 100.000

Acțiunile deținute de societate au o valoare nominală de 2,5 lei pe acțiune și sunt
tranzacționate pe piața Rasdaq.
După ce ne -am făcut o imagine generală despre e ntitatea studiată, în subcapitolele
următoare vom încerca să analizăm poziția financiară a acesteia – pe baza datelor din bilanțul
contabil, performanțele – pe baza contului de profit și pierdere și situația financiară –pe baza
fluxului de numerar.
Pornin d de la situațiile financiare anuale ale anilor 2010 -2013 ale S.C. Lafarge Agregate
Betoane S.A., în lucrarea de față vom calcula o parte dintre indicatorii economico -financiari
astfel încât să ne putem face o imagine asupra fenomenelor economice și financ iare ce au afectat
entitatea, în perioada susmenționată și modul cum acestea au influețat procesul decizional sau
cum procesul decizional a fost redirecționat de către aceste fenomene.
Rezultatele obținute și interpretarea acestora ne vor arăta dacă aceste a sprijină sau
resping ipotezele de la care am plecat inițial, astfel spus, dacă validează ipotezele lucrării de față.

3.2. Analiza situației modificărilor capitalului propriu și a situației nete
Înainte de a face o analiză a situației financiare și patrimoni ale a societății, este necesară
precizarea că, situațiile financiare anuale pentru anul 2014 au fost disponibile după luna mai
2015 , moment în care, prezenta lucrare era deja realizată.
Din această cauză, analiză se limitează la informațiile din situații le financiare anuale
aferente anilor 2011 -2013.
Cu toate acestea, pe parcursul prezentei lucrări, acolo unde s -a considerat necesar, s -au
făcut menționări privind corelarea dintre rezultatele obținute în urma analizei financiare și
informațiile din situaț iile financiare anuale aferente anului 2014.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

22
Situația modificărilor de capital. Din Tabelul 3.3 dar și din situațiile anuale observăm
că în anul 2011 și 2013, capitalurile proprii au scăzut cu 120,52%, respectiv cu 273,53%, în timp
ce în anul 2012 capitalu rile au crescut cu 15.531.542 lei.
Creșterea din anul 2012 se datorează transferului din rezerva de reevaluare în procent de
285,61% a sumelor corespunzătoare activelor reevaluate ce au fost scoase din evidența contabilă
a entității, în decursul anului.
Analiza situației nete . Prin deducerea Datoriilor totale din Activul total, se obțin
Activele neangajate în datorii, respectiv Capitalul entității, Situația netă sau Activul net contabil
(SN = At – Dt).
În Tabelul 3.2 și graficele aferente acestuia se observ ă că situația netă este pozitivă în
anii 2010 și 2012, dar negativă în anii 2011 și 2013.
Creșterea situației nete în anul 2012 față de 2011 se datorează majorării activelor nete
cu 25,24% , în procent mai mare față de creșterea datoriilor totale (14,25%) și a provizioanelor.
În anul 2011 situația netă este negativă, datorită creșterii datoriilor totale cu 20,99% în
detrimentul creșterii cu doar 2,30% a activelor nete în 2011 față de 2010, în timp ce situația
negativă netă din anul 2013 se datorează scăderi i activelor totale cu 10,32% față de anul 2012.
Acești doi ani reflectă o stare de prefaliment, ceea ce confirmă faptul că exercițiile financiare au
fost închise cu pierdere, în timp ce situația pozitivă netă denotă o gestiune economică sănătoasă.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

23
Tabel 3-2 Calculul situației nete
(Sursa: prelucrare proprie după)
Nr
Crt. Denumire element EXERCIȚIU FINANCIAR
ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/2010 2012/2011 2013/2012
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1
Din
bilanț
finan. Active totale(At) (A+B+C) 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 -18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
2 Datorii totale(Dt) (D+G) 118.945.943,00 143.912.489,00 164.414.259,30 178.814.315,00 24.966.546,00 20.501.770,30 14.400.055,70 20,99 14,25 8,76
3 Venituri în av. (VtAv) (I) 554.678,00 33.073,00 70.938,30 37.400,00 -521.605,00 37.865,30 – 33.538,30 -94,04 114,49 -47,28
4 Provizioane (Pvz)(H) 4.862.836,00 5.119.048,00 5.744.225,00 5.082.923,00 256.212,00 625.177,00 -661.302,00 5,27 12,21 -11,51
5 Situația netă
(5=1 -2-3-4) 17.782.935,00 -3.648.660,00 11.882.882,40 -20.620.077,00 -21.431.595,00 15.531.542,40 -32.502.959,40 -120,52 – -273,53
6 Din
bilanț
ctb tip
listă Active totale (At) –
Datorii curente (Dcrt) (F) 22.645.771,00 1.714.975, 00 17.627.107,40 -15.537.154,00 -20.930.796,00 15.912.132,40 -33.164.261,40 -92,43 927,83 -188,14
7 DTL (G) – 244.587,00 – – 244.587,00 -244.587,00 – – -100,00 –
8 Situația netă / K
proprii
(8=6 -7-4) 17.782.935,00 -3.648.660,00 11.882.882,40 -20.620.077,00 -21.431.595,00 15.531.542,40 -32.502.959,40 -120,52 – -273,53

Figura 3.1 Situația netă Figura 3.2 Situația netă – abateri Figura 3.3 Situația netă – Indici

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

24
Tabel 3-3 Situația modificărilor capitalurilor proprii
(Sursa: prelucrare proprie)
Nr
.
cr
t. Elemente componente ale
capitalului propriu ANUL
ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/2010 2012/2011 2013/2012
1 Capital subscris 14.999.725 14.999.725 14.999.725 14.999.725 – – – 0,00 0,00 0,00
2 Prime de capital 5.490.874 5.490.874 5.490.874 5.490.874 – – – 0,00 0,00 0,00
3 Rezerve din reevaluare 15.611.061 15.541.502 59.928.891 59.043.984 – 69.559 44.387.389 – 884.907 -0,45 285,61 -1,48
4 Rezerve 14.146.357 14.215.916 14.565.594 15.450.501 69.559 349.678 884.907 0,49 2,46 6,08
5 Rezerve reprezent surplusul
realizat din Rzv din reeval – – – – – – –
6 Alte rezerve – – – – – – –
7 Acțiuni proprii – 56.690 -56.690 -56.690 -56.690 – – – 0,00 0,00 0,00
8 Rezultatul reportat – 13.070.890 – 32.408.392 – 53.839.989 – 83.0 45.515 – 19.337.502 – 21.431.597 – 29.205.526 147,94 66,13 54,25
9 Rezultatul financiar – 19.337.501 – 21.431.595 – 29.205.523 – 32.502.956 – 2.094.094 – 7.773.928 – 3.297.433 10,83 36,27 11,29
10 Repartizarea profitului – – – – – – –
CAPITALURI TO TALE 17.782.935 – 3.648.660 11.882.882 -20.620.077 -21.431.595,40 15.531.542,00 -32.502.959,00 158,82 390,47 70,13

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

25
3.3. Analiza structurii financiar – patrimoniale pe baza bilanțului
3.3.1. Ratele de structură ale activului –
Analiza poziției financiare se realizează prin analiza structurii patrimoniale a entității,
prin analiza ratelor de structură a activului și pasivului bilan țier.
Pe baza datelor din bilanțurile societății S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A., pentru
perioada 2010 -2013, date care se regăsesc în Tabelul 3.4 și Tabelul 3.5, sunt calculate ratele de
structură a bilanțului.
1. Rata activelor imobilizate
Activele imobil izate scad in anul 2011 cu 10%, cresc în anul 2012 cu 31,79% și scad
din nou în 2013 cu 7,16%. Creșterea se datorează în principal investițiilor în terenuri, amenajări
de terenuri, constructii etc., în timp ce scăderea este din cauza dezinvestițiilor mijlo acelor fixe cu
grad mare de uzură fizică și morală.
2. Rata imobilizărilor necorporale
Reflectă ponderea imobilizărilor necorporale, intangibile, în totalul activelor și oferă o
imagine asupra investițiilor realizate de entitate în cercetare. Imobilizările n ecorporale ale
entității studiate sunt reprezentate de programul informatic specific activității desfășurate, a unor
lucrări de prospecțiune, explorarea unor zone în vederea unor viitoare exploatări, softuri pentru
calculatoare și altele.
Observăm că imob ilizările necorporale și variația ratei imobilizărilor necorporale au o
variație aproximativ sinusoidală. Această rată crește de la 1,07% la 1,15% în 2011 față de 2010
și de la 0,57% la 1,14% în 2013 față de 2012 și scade de la 1,15% la 0,57%, în 2012 față de
2011.
Aceste modificări se datorează variației imobilizărilor necorporale. De exemplu, în anul
2013 societatea a pus în funcțiune un program ce constă în instrumente și metodologii în vederea
reducerii costurilor operaționale, creșterea eficienței și productivității entității, ceea ce a
determinat creșterea acestui indicator.
3. Rata imobilizărilor corporale
Fiind o entitate din mediul industrial este normal ca procentele să varieze în jurul valorii
de 60%. Indicatorul determină ponderea activelor corpor ale din totalul activelor entității și
denotă receptivitatea acesteia la schimbările tehnologice.
Rata imobilizărilor corporale are ponderea cea mai mare față de toate celelalte
imobilizări, corporale sau necorporale, din activul total, deoarece, prin spe cificul activității,
entitatea achiziționează imobilizări corporale de valori mult mai mari comparativ cu celelalte
imobilizări.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

26
Ponderea acestora variază în jurul valorii de 60%, cu excepția anului 2011, când valoarea
indicatorului este de doar 53,79%.
În 2011 au fost puse în funcțiune un excavator, terenuri și o autobasculantă, folosite în
diverse proiecte de investiții în plină desfășurare. Creșterea din 2013 se datorează faptului că
entitatea a achiziționat un teren, construcții, echipamente tehnologi ce și mașini. De asemenea,
creșterea din anul 2012 se datorează reevaluării imobilizărilor corporale, realizată de către un
evaluator ANEVAR.
Variația ratei imobilizărilor corporale se pot vedea în graficul din Figura

4. Rata imobilizărilor financiare
Dă informații referitoare la politica de investiții financiare ale entității, relaționarea
strategică și financiară a acesteia cu alte entități și reflectând poderea imobilizărilor financiare în
totalul activelor.
În Figura xxx se observă că rata imobilizări lor financiare se menține aproximativ
constantă în primii doi ani (4,24% în 2010 și 4,05% în 2011) ca ulterior, în următorii doi ani, să
fie mai mică, dar având aceeași tendință de a rămâne constantă, ca în prima pereche de ani
(3,01% în 2012 și 3,34% în 2 013).
Imobilizările financiare sunt constituite de interesele de participație și investițiile deținute
ca imoblizări, sume ce rămân constante. În schimb, societatea mai are sume plătite ca și avans
pentru chiria necesară stațiilor de betoane și pentru ter enuri pe care le folosește. Tot în cadrul
imobilizărilor financiare sunt incluse și anumite garanții depuse în contul unor societăți precum
Direcția Silvică, Romtelecom. Toate acestea determină variația acestui indicator.
5. Rata stocurilor
Exprimă ponderea stocurilor în totalul activelor. Observăm că au fost achiziționate
stocuri în anul 2011, rata activelor circulante crescând de la 32,01% la 40,32%, ulterior acest
indicator scăzând, astfel încât în anul 2012 ating e valoare de 34,17%. Graficul de la Figura xxx
ne arată că rata stocurilor a avut același trend, mai întâi crescând de la 6,52% la 8,45%, ca apoi
să scadă la 7,71%, respectiv la 7,90%.
Stocurile principale sunt reprezentate de produsele finite care se detașează ca și valoare
de celelalte stocuri c um ar fi materiile prime, materialele consumabile, piesele de schimb. Aceste
stocuri au fost vândute foarte greu, ceea ce a determinat creșterea stocului în 2012 și 2013.
6. Rata creanțelor
Acest indicator este puternic influențat de modul în care conducerea entității știe să
negocieze cu partenerii din amonte (clienții) și ne dă o imagine despre vânzările pe credit.
Această rată are valoarea cea mai mare dintre ratele activelor circulante, ceea ce denotă
că valoarea creanțelor este foarte mare, în anul 201 2 atingând valoarea maximă de 53.642.885,00
lei, fiind în scădere în 2013. Această sumă este reprezentată în cea mai mare parte de creanțele

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

27
comerciale (45.032.563,00 lei) și TVA de recuperat (1.765.420,00 lei), diferența fiind formată
din avansurile plăti te furnizorilor, debitorii diverși, alte creanțe (6.844.902,00 lei).
Mișcările în ajustările pentru deprecierea creanțelor determină o variație a acestui
indicator, variație ce poate fi observată în Fig. xx
7. Rata disponibilităților
Reflectă starea echili brului financiar al entității, în sensul favorabil al acestuia, atât timp
cât valorile indicatorului variază între 5% și 25%. Depășirea celor două limite denotă probleme
de lichiditate, respectiv utilizarea ineficientă a lichidităților.
Entitatea foloseșt e foarte puțin numerar, datorită specificului activității desfășurate. În
schimb, mișcările prin conturile bancare în lei și valută sunt baza în grupa disponibilităților.
Soldul din bancă, conform Figurii xxx, scade considerabil de la 966.715,00 lei în anu l 2010, la
90.543,00 lei la sfârșitul anului 2012, ca apoi să crească, încât la 31 decembrie 2013, soldul din
conturile entității vor avea valoarea de 2.341.473,00 lei.
Acest lucru se reflectă în variația ratei disponibilităților, care crește treptat, de la 0,95%
(2010) la 1,49% în 2013.
Creșterea în anul 2013 a intrărilor bănești în contul bancar al entității se datorează
încasării parțiale a cecurilor primite de la clienți și depuse în bancă din anul anterior și a faptului
că s-au dat echipamente în lea sing operațional.

3.3.2. Ratele de structură ale pasivului bilanțier
Mai jos sunt interpretate ratele de structură a pasivului, pe baza calculelor realizate și
înregistrate în Tabelul 3.5.
1. Rata stabilității financiare
Reflectă ponderea capitalului permanent în totalul pasivelor. Valorile favorabile sunt cele
cuprinse în intervalul 50% – 66%. Creșterea indicatorului este binevenită atâta timp cât cea mai
mare creștere o înregistrează capitalurile proprii.
Acest indicator variază de la 15,93% în anul 2010 până la -9,51% în anul 2013. Acest
lucru arată că ponderea capitalului permanent este foarte mică în totalul pasivului, ceea ce nu
conferă siguranță entității studiate.
Scăderea valorii capitalului propriu și a capitalului permanent a determinat scăderea rate i
stabilității financiare. Un semnal de alarmă îl reprezintă prezența constantă a pierderii reportate
și a soldului debitor al rezultatului exercițiului financiar.
2. Rata autonomiei financiare globale
Reflectă gradul de independență financiară a entității, respectiv ponderea capitalurilor proprii în
totalul pasivului. Pentru o autonomie financiară, se recomandă ca indicatorul să ia valori mai
mari de 0,33%, respectiv în jurul valorii de 50%.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

28

În anii 2010 și 2012, această rată este sub limitele admise, având valori de 12,51% și 6,53%. Mai
grave sunt valorile negative înregistrate în anii 2011 și 2013.
Pierderile acoperite pe seama capitalurilor determină determină o scădere a acestora sau o
creștere neînsemnată comparativ cu creșterea activului total, deter minând scăderea indicatorului.
3. Rata îndatorării globale
Măsoară ponderea datoriilor totale în pasivul total al entității și reflectă dependența
acesteia față de resursele financare externe, provenite de la terțe persoane. Este perceput ca un
indicator de risc financiar, tinând cont că achitarea datoriilor, care este prioritară, poate
determina modificări ale rezultatului net.
Valorile acestei rate sunt mult peste maximul admis, respectiv 66%. Indicatorul are valori
de 83,68% în 2010, 98,80% în 2011, 90,28 % în 2012 și chiar valoarea de 109,49% în 2013.
Procentele ridicate sunt rezultatul datoriilor pe termen scurt, ce au crescut mai rapid
comparativ cu creșterea pasivului total.
4. Rata datoriilor/resurselor curente
Arată ponderea datoriilor curente în tota lul pasivului. Este recomandat ca datoriile
curente să fie 1/3 până la ½ din totalul pasivului. Acest indicator are valori foarte mari ce cresc
de la an la an, cu excepția anului 2012, când scade cu 0,09% față de 98,80%, valoarea anului
2011. Această creșt ere se datorează creșterii mai rapide a datoriilor pe termen scurt comparativ
cu creșterea pasivului total.
3.4. Analiza a echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută
Dacă analiza activului și pasivului realizată până acum este cunoscută sub denum irea de
analiza verticală, analiza pe orizontală este realizată pe baza indicatorii de mărime absolută și
anume: fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) și trezoreria netă (TN).
3.4.1. Fondul de rulment
Reprezintă surplusul sau marja de sigura nță realizată prin depășirea resurselor
permanente față de necesarul permanent de finanțat.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarg e Agregate Betoane SA

29
Tabel 3-4 Structura financiar -patrimonială. Ratele de structură ale activului
(Sursa: prelucrare proprie)
Nr
crt Denumire element Perioada ABATERI + N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/
2010 2012/
2011 2013/
2012
1 Active imobilizate Ai 95.320.721,00 85.785.667,00 113.054.116,00 104.957.588,00 -9.535.054,0 0 27.268.449,00 -8.096.528,00 -10,00 31,79 -7,16
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata activelor imobilizate Rai = (Ai/At)x100 67,06% 58,99% 62,08% 64,27% -0,08 0,03 0,02 -12,03 5,23 3,52
2 Imobilizărilor necorporale Rin 1.518.063,00 1.669.389,00 1.041.771,00 1.868.699,00 151.326,00 -627.618,00 826.928,00 9,97 -37,60 79,38
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305, 00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata imobilizărilor necorporale
Rin = (In/At)x100 Rin = (In/Ai)x100 1,07% 1,15% 0,57% 1,14% 0,00 -0,01 0,01 7,50 -50,17 100,02
3 Imobilizărilor corporale Ric 87.7 78.699,00 78.225.619,00 106.530.202,00 97.641.995,00 -9.553.080,00 28.304.583,00 -8.888.207,00 -10,88 36,18 -8,34
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata imobilizărilor corporale
Ric = (Ic/At)x100 Rin = (In/Ai)x100 61,75% 53,79% 58,50% 59,79% -0,08 0,05 0,01 -12,89 8,74 2,21
4 Imobilizărilor financiare Rf 6.023.959,00 5.890.659,00 5.482.143,00 5.446.894,00 -133.300,00 -408.516,00 -35.249,00 -2,21 -6,93 -0,64
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata imobilizărilor financiare
Rf = (If/At)x100 Rin = (In/Ai)x100 4,24% 4,05% 3,01% 3,34% -0,00 -0,01 0,00 -4,41 -25,69 10,79

1 Active circulante Ac 45.507.635,00 58.636.894,00 67.942.024,00 55.810.750,00 13.129.259,00 9.305.130,00 – 12.131.274,00 28,85 15,87 -17,86
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata activelor circulante
Rac = (Ac/At)x100 32,01% 40,32% 37,31% 34,17% 0,08 -0,03 -0,03 25,95 -7,48 -8,40
2 Stocuri 9.270.121,00 12.292.628,00 14.043 .479,00 12.898.655,00 3.022.507,00 1.750.851,00 -1.144.824,00 32,60 14,24 -8,15
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata stocurilor
Rs = (In/At) x100 Rin = (In/Ac)x100 6,52% 8,45% 7,71% 7,90% 0,02 -0,01 0,00 29,62 -8,78 2,42
3 Creanțele Cr 34.884.809,00 4.988.920,00 53.642.885,00 40.474.879,00 10.104.111,00 8.653.965,00 – 13.168.006,00 28,96 19,24 -24,55
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata creanțelor
Rcr = (Cr/At)x100 Rin = (In/Ac)x100 24,54% 30,94% 29,46% 24,78% 0,06 -0,01 -0,05 26,06 -4,79 -15,86
4 Disponibilitățile Disp 1.352.705,00 1.355.346,00 255.660,00 2.437.216,00 2.641,00 -1.099.686,00 2.181.556,0 0 0,20 -81,14 853,30
Activ total 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32
Rata disponibilit.
Rdisp = (Disp/At)x100Rin = (In/Ac)x100 0,95% 0,93% 0,14% 1,49% -0,0002 -0,01 0,01 -2,06 -84,94 963,03

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarg e Agregate Betoane SA

30
Tabel 3-5 Structura financiar -patrimonială. Ratele de structură ale pasivului (inclusiv graficul variației acestor indicatori)
(Sursa: prelucrare proprie)
Nr
crt

Denumire element Perioada ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/2010 2012/2011 2013/2012
Capital propriu Kpr 17.782.935,40 – 3.648.660,00 11.882.882,00 – 20.620.077,00 – 21.431.595,40 15.531.542,00 – 32.502.959,00 -120,52 – -273,53
Provizionae și riscuri PvzRisc 4.862.836,00 5.119.04 8,00 5.744.225,00 5.082.923,00 256.212,00 625.177,00 – 661.302,00 5,27 12,21 -11,51
Capital permanent Kperm
(K pr+Provz+DTL) 22.645.771,40 1.714.975,00 17.627.107,00 – 15.537.154,00 – 20.930.796,40 15.912.132,00 -33.164.261,00 -92,43 927,83 -188,14
DTS 118.945.943,00 143.667.902,00 164.414.259,30 178.814.315,00 24.721.959,00 20.746.357,30 14.400.055,70 20,78 14,44 8,76
DTML – 244.587,00 – – 244.587,00 – 244.587,00 – – -100,00 –
DT = DTLM+DTS 118.945.943,00 143.912.489,00 164.414.259,30 178.814.315,0 0 24.966.546,00 20.501.770,30 14.400.055,70 20,99 14,25 8,76
Venituri in avans VtAv 554.678,00 33.073,00 70.938,30 37.400,00 – 521.605,00 37.865,30 – 33.538,30 -94,04 114,49 -47,28
Total Pasiv =
Kpr+PvzRisc+DT+VtAv 142.146.392,40 145.415.950,00 182.112 .304,60 163.314.561,00 3.269.557,60 36.696.354,60 – 18.797.743,60 2,30 25,24 -10,32
1 Rata Stabilității financiare
Kperm * 100
Pasiv 15,93% 1,18% 9,68% -9,51% -0,15 0,08 -0,19 -92,60 720,72 -198,29

2 Rata autonomiei fin. globale
Kpr * 100
Pasiv 12,51% -2,51% 6,53% -12,63% -0,15 0,09 -0,19 -120,06 – -293,50

3 Rata îndatorării globale
Dtotale * 100
Pasiv 83,68% 98,97% 90,28% 109,49% 0,15 -0,09 0,19 18,27 -8,78 21,28

4 Rata D curente (<1 an)
Dcrt * 100
Pasiv 83,68% 98,80% 90,28% 109,49% 0,15 -0,09 0,19 18,07 -8,62 21,28

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

31
Fondul de rulment bru t/total – Reprezintă totalitatea elementelor de activ ce vor fi
transformate, într -o perioadă de până la un an, în lichidități.
3.4.1.1. Fondul de rulment net/permanent (working capital satement)
Reprezintă diferența dintre resursele permanente și necesarul perman ent finanțat de
acestea sau diferența dintre activele curente și datoriile pe termen scurt și reflectă (dez)echilibrul
financiar pe TS al entității, fiind un criteriu de lichiditate.
Scăderea valorii FRNet negativ și Kpr < Ain, evidențiază faptul că o par te a
imobilizărilor este finațată din DTS, deoarece capitalul permanent nu este suficient pentru acest
lucru și reflectă dezechilibrul dintre resurse și necesar permanent de finanțare. Entitatea nu are
suficiente resurse permanente pentru finanțarea necesa rului temporar de resurse financiare.
Scăderea resurselor permanete este rezultatul unor dezinvestiții a imobilizărilor uzate fizic și
moral.
3.4.1.2. Fondul de rulment propriu
Reprezintă diferența dintre capitalul propriu și activele imobilizate nete. Acesta ia valori
negative deoarece activele imobilizate nete, chiar dacă în 2011 și în 2013 scad cu 10%, respectiv
cu 7,16%, au valoari mult mai mari față de valoare capitalului propriu, ceea ce demonstrează că
entitatea nu poate să își finanțeze necesarul permanent din resursele proprii.
3.4.1.3. Fondul de rulment străin/împrumutat
Reprezintă diferența dintre FR net și FR propriu și coincide cu valoarea datoriilor pe
termen lung.
Se observă că FRS are valoarea de 244.587 lei în anul 2011, în ceilalți ani fiind zero,
sume c e coincid cu valoarea DTL, care sunt necesare finanțării necesarului permanent al
întreprinderii.
3.4.2. Necesarul de fond de rulment
NFR se calculează prin diferența dintre (Necesar Temporar – Active de Trezorerie) și
(Resurse Temporare – Pasive de Trezorerie) și indică necesarul financiar pentru realizarea
operațiunilor specifice ciclului de exploatare (plată salarii, achiziții, vânzări etc.) și care asigură
funcționarea entității, după ce a fost acoperită finanțarea imobilizărilor.
În Tabelul 3.6 se observă c ă NFR are valori negative, valori ce se diminuează mai mult în
fiecare an, lucru datorat unui surplus de resurse nete temporare față de necesitățile circulante.
Necesarul temporar crește în primii trei ani cu 28,15%, respectiv cu 18,07%, mai rapid decât
resursele temporare, care cresc de la an la an cu 20,25% în 2011 față de 2010, cu 14,46% în 2012
față de 2011 și cu 8,73%, în 2013 față de 2012.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

32
3.4.3. Trezoreria netă
Se calculează ca diferență între FR și NFR. În cazul de față, TN este pozitivă deoarece și
FR ș i NFR au valori negative și NFR este mai mare decât NFR în valoare absolută. Acest lucru
înseamnă că resursele temporare sunt insuficiente pentru finantarea FR negativ.
3.5. Analiza echilibrului financiar prin indicatori de mărime relativă
(sistemul de rate)
Aceste rate fac trimitere la FR, NFR și TN și au în vedere echilibrul financiar și
funcțional pe TS dar și pe TS.
3.5.1. Rata finanțării stabile a imobilizărilor (Rata fondului de Rulment)
Se calculează ca raport între Kper și AiNete și arată modalitatea de fina nțare a activelor
imobilizate. Dacă activele imobilizate sunt finanțate de capitalurile permanente, atunci raportul
va avea valori supraunitară, creșterea acestor valori semnificând îmbunătățirea structurii
financiare a entității.
Observăm că indicatorul are un trend descrescător, de la 0,24 în 2010 la 0,15 în 2013.
Acest lucru este determinat de scăderea capitalului permanent cu 92,43% în 2011 față de 2010 și
cu 188,14% în 2012 față de 2013, respectiv scăderea activelor imobilizate nete cu 10% în 2011
față de 2010 și cu 7,16 în 2013 față de 2012.
Este expresia FRN negativ, activele imobilizate fiind parțial finanțate din resursele
permanente și parțial din resurse curente, ceea ce denotă lipsa echilibrului financiar.
3.5.2. Rata autofinațării imobilizărilor
Cunoscută și sub numele de Rata Fondului de Rulment Propriu sau Rata finanțării
activelor imobilizate din capitalul propriu, se calculează ca raport dintre Kpr și Ai Nete și
evidențiază posibilitatea de autofinanțare a Ai. În 2011 se observă o scădere bruscă de la 0,19 în
2010, la 0,02. Următorii ani valoarea crește astfel încât în 2013 depășește puțin valoarea din
2011. Toate acestea indică încă o dată faptul că FRN este negativ.
3.5.3. Rata finanțării străine a imobilizărilor
Altă denumire a acestui indicator es te Rata FRStrăin, reprezintă valoarea raportului dintre
DTL și Ai Nete, măsoară capacitatea de finanțare a activelor imobilizate din DTL și se
recomandă să aibă valori cât mici.
Valoarea acestei rate este nulă pentru toată perioada studiată. Acest fenomen se explică
prin faptul că entitatea nu are DTL, cu excepția anului 2011, când acestea sunt foarte mici
comparativ cu valoarea AiNete.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

33
3.5.4. Rata finanțării globale
Se mai numește Rata finațării din necesarul de fond de rulment și reprezintă valoarea
raportului d intre FR și NFR.
Valoarea acestui indicator este constantă, cu excepția anului 2012 când valoarea crește
foarte puțin, de la 0,98 la 1.
3.6. Analiza bonității prin intermediul ratelor de lichiditate și solvabilitate
Indicatorii de bonitate indică gradul de s olvabilitate și lichiditate a unei entități. În cazul
S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A., acești indicatori pot fi urmăriți în Tabelul 3.7.

Figura nr. 3.2 Corelațiile dintre com ponentele pasivului (sursa: creație proprie
3.6.1. Rata lichidității generale sau Current Ratio (din FR)
Se calculează raportând activele circulante la DTS și exprimă capacitatea entității de a -și
achita la timp, obligațiile pe termen scurt. Se recomandă ca valo area raportului să fie între 1,2 și
2, dar nu mai puțin de 1.
Acest indicator ia valori subunitare pentru toată perioada studiată, deoarece DTS sunt
mult mai mari decât activele circulante și denotă faptul că entitatea nu își poate achita DTS la
scadență.
3.6.2. Rata lichidității reduse (din FR) Ca și Rlg
Această rată reflectă capacitatea entității de a -și achita obligațiile pe TS, dar doar din
partea de active circulante care pot fi transformate repede în disponibilități, adică activele
circulante, mai puțin sto curile.
Și acest indicator ia valori sub 1 (respectiv 0,30 în 2010, 0,32 în 2011, 0,33 în 2012 și
0,24 în 2013), ceea ce demonstrează încă o dată că entitatea nu își poate achita la termen DTS,
fiind în imposibilitatea de a -și transforma activele circulant e în disponibilități.

PASIV CAPITAL
PERMANENT
50%-60% din
Pasiv CAPITAL PROPRIU
cel puțin 1/3 din Pasiv
cel puțin 1/2 din K perm
valori supraunitare față de DTL
DTL
cel mult 1/2 din K per
cel mult egal cu K pr DT
cel mult 2/3 din
Pasiv
cel mult dublul Kpr DTS
intre [2/3; 1/2] din Pasiv

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate B etoane SA

34
Tabel 3-6 Calculul Fondului de Rulment Financiar, Propriu, Străin, al Necesarului de Fond de Rulment și a Trezoreriei Nete
(Sursa: prelucrare proprie)
Nr
crt Indicatori ANUL ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011
/2010 2012
/2011 2013
/2012
1 Capital propriu
(Ks+Pr K-Acț Pr+Rzv Reev+Rzv+/-Rzt Rep+/-Rzt Ex) + 17.782.935 -3.648.660 11.882.882 -20.620.077 – 21.431.595 15.531. 542 – 32.502.959 -120,52 -425,68 -273,53
2 DTL + – 244.587 – – 244.587 – 244.587 –
3 Provizioane + 4.862.836 5.119.048 5.744.225 5.082.923 256.212 625.177 – 661.302 5,27 12,21 -11,51
4 Capital permanent 4=1+2+3 = 22.645.771 1.714.975 17.627.107 -15.537.154 – 20.930.796 15.912.132 – 33.164.261 -92,43 927,83 -188,14
5 Subvenții pt investiții + – – – – – – –
6 Active imobilizate nete – 95.320.721 85.785.667 113.054.116 104.957.588 -9.535.054 27.268.449 -8.096.528 -10,00 31,79 -7,16
7 FOND DE RULMENT NET 7=3+4+5 -6 = – 72.674.949,60 – 84.070.692,00 – 95.427.009,00 – 120.494.742,00 – 11.395.742,40 – 11.356.317,00 – 25.067.733,00 15,68 13,51 26,27
8 Active circulante + 45.507.635 58.636.894 67.942.024 55.810.750 13.129.259 9.305 .130 – 12.131.274 28,85 15,87 -17,86
9 Cheltuieli în avans + 1.318.036 993.389 1.116.165 2.546.223 – 324.647 122.776 1.430.058 -24,63 12,36 128,12
10 Necesar temporar 10=8+9 46.825.671 59.630.283 69.058.189 58.356.973 12.804.612 9.427.906 – 10.701.216 27,35 15,81 -15,50
11 DTS + 118.945.943 143.667.902 164.414.259 178.814.315 24.721.959 20.746.357 14.400.056 20,78 14,44 8,76
12 Venituri înregistrate în avans + 554.678 33.073 70.938 37.400 – 521.605 37.865 -33.538 -94,04 114,49 -47,28
13 Resurse temporare 13=11+12 119.500.621 143.700.975 164.485.198 178.851.715 24.200.354 20.784.223 14.366.517 20,25 14,46 8,73
14 FOND DE RULMENT NET 14=10 -13 – 72.674.950,00 – 84.070.692,00 – 95.427.008,60 – 120.494.742,00 – 11.395.742,00 – 11.356.316,60 – 25.067.733,40 15,68 13,51 26,27
15 ACTIVE CIRC NETE sau DAT CRT NETE (E) – 72.674.950 -84.070.692 – 95.427.009 -120.494.742 – 11.395.742 – 11.356.317 – 25.067.733 15,68 13,51 26,27
16 FOND DE RULMENT PR. 16=1+3+5 -6 – 72.674.949,60 – 84.315.279,00 – 95.427.009,00 – 120.494.742,00 – 11.640.329,40 – 11.111.730,00 – 25.067.733,00 16,02 13,18 26,27
17 FOND DE RULMET STRĂIN – 244.587,00 – – 244.587,00 -244.587,00 – -100,00
18 Active circulante + 45.507.635 58.636.894 67.942.024 55.81 0.750 13.129.259 9.305.130 – 12.131.274 28,85 15,87 -17,86
19 Casa și conturile la bănci – 1.352.705 1.355.346 255.660 2.437.216 2.641 -1.099.686 2.181.556 0,20 -81,14 853,30
20 Necesit. ciclice (St. și creanțe) 20=18 -19 = 44.154.930 57.281.548 67.686.364 53.373.534 13.126.618 10.404.816 – 14.312.830 29,73 18,16 -21,15
21 Cheltuieli în avans + 1.318.036 993.389 1.116.165 2.546.223 – 324.647 122.776 1.430.058 -24,63 12,36 128,12
22 NECESIT. CICLICE ȘI CH. ÎN AV. 22=20+21 = 45.472.966 58.274.937 68.802.529 55.919.757 12.801.971 10.527.592 – 12.882.772 28,15 18,07 -18,72
23 Resurse ciclice (DTS) – Cred. banc. Crt. + 118.945.943 143.667.902 164.414.259 178.814.315 24.721.959 20.746.357 14.400.056 20,78 14,44 8,76
24 Venituri înr egistrate în avans + 554.678 33.073 70.938 37.400 – 521.605 37.865 -33.538 -94,04 114,49 -47,28
25 RESURSE CICLICE ȘI VT. ÎN AV. 25=23+24 = 119.500.621 143.700.975 164.485.198 178.851.715 24.200.354 20.784.223 14.366.517 20,25 14,46 8,73
26 NECES. DE FD. DE RULMENT 26=22 -25 (Neces Cicl. -Res
Cicl.) -(Vt în Av. -Ch în Av.) – 74.027.655,00 – 85.426.038,00 – 95.682.668,60 – 122.931.958,00 – 11.398.383,00 – 10.256.630,60 – 27.249.289,40 15,40 12,01 28,48
27 TREZORERIA NETĂ = FRN – NFR 1.352.705,0 0 1.355.346,00 255.660,00 2.437.216,00 2.641,00 -1.099.686,00 2.181.556,00 0,20 -81,14 853,30
28 TZ NETĂ = Disp ban – Cred banc pe TS 1.352.705,00 1.355.346,00 255.660,00 2.437.216,00 2.641,00 -1.099.686,00 2.181.556,00 0,20 -81,14 853,30
29 TREZORERI A NETĂ
=Active circ nete_Dat curente (E) – NFR 1.352.705,00 1.355.346,00 255.660,00 2.437.216,00 2.641,00 -1.099.686,00 2.181.556,00 0,20 -81,14 853,30
30 Rata finanț stab a imob =Kper/AiNete 0,24 0,02 0,16 – 0,15 – 0,22 0,14 – 0,30 -91,59 679,92 -194,94
31 R autofin a imobilizărilor = Kpr/AiNete 0,19 – 0,04 0,11 – 0,20 – 0,23 0,15 – 0,30 – 122,80 -347,13 -286,91
32 Rata finan. străine a imob. (RataFRStrăin)=DTL/AiNete – 0,003 – – 0,00 – 0,00 – -100,00
33 Rata fin glob a Imob (Rata fin din NF R) = FRN / NFR 0,98 0,98 1,00 0,98 0,00 0,01 – 0,02 0,25 1,34 – 1,72

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

35
3.6.3. Rata lichidității curente (din TN)
De această dată această arată capacitatea entității de a -și onora obligațiile pe TS din
plasamente financiare pe TS și dispoinibilități și se recoman dă a avea valori între 0,4 și 0,6.
Valoarea constantă a indicatorului (0,01) indică faptul că entitatea nu își poate onora DTS
nici din plasamente financiare pe TS și disponibilități.
3.6.4. Rata lichidității imediate (din TN)
Se calculează raportând disponibili tățile la DTS și se recomandă a avea valori între 0,2 și
0,3. Valoarea aproape de zero a ratei, respectiv 0,01, confirmă încă o dată rezultatele ratelor de
mai sus.
3.6.5. Rata solvabilității generale
Se calculează ca raport dintre At și Dt și determină posibili tatea reînnoirii contractelor de
creditare ale entității cu furnizorii acesteia, în cazul în care valoarea acestui raport nu este mai
mică de 1,66%.
Indicatorul ia valori mai mici decât cele recomandate, respectiv valorile: 1,2; 1,01; 1,11;
0,91, ceea ce denotă că datoriile totale sunt aproximativ egale cu Activele totale, ceea ce
înseamnă că entitatea este expusă riscului de faliment.
3.6.6. Rata îndatorării globale (coeficienții îndatorării globale)
Se calculează ca raport dintre Dt și Pt și reflectă gradul d e dependență a entității față de
resursele financiare străine. Valoarea recomandată este de 0,66.
Această rată are valori mai mari de 0,66 (respectiv: 0,84; 0,99; 0,90; 1,09). Așadar,
capacitatea de îndatorare a entității arată starea critică în care se a flă aceasta.
3.6.7. Rata autonomiei (independenței) financiare la termen
Se calculează ca raport dintre capitalul propriu și capitalul permanent (sau DTL).
Reflectă măsura participării capitalului propriu la formarea capitalului permanent, respectiv
măsura în ca re DTL pot fi acoperite din capitalul propriu și se recomandă a avea valori sub ½.
Valorile acestei rate sunt subunitare și în anii 2011 și 2013 ia valori negative. Capitalul
propriu participă la formarea capitalului permanent în proporție de 0,84% în 201 0, iar în 2013 ia
valoarea maximă, respectiv 1,09%.
3.6.8. Rata autonomiei (independenței) financiare globale
Se calculează ca raport dintre Kpr la DT sau la Pt, raport ce este recomandat să aibă
valoarea de cel puțin 0,33, pentru o autonomie financiară bună.
Cum valoarile acestei rate sunt sub 0,33, acest lucru demonstrează că entitatea se află
într-o situație financiară foarte proastă, datoriile acesteia fiind ai mari decât capitalul propriu.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

36
3.6.9. Rata îndatorării financiare la termen
Se calculează ca raport dintr e DTL și Kperm sau Kpr. Valoarea recomandată este de
maxim 0,5, respectiv 1. Deoarece capitalul propriu, respectiv cel permanent, au valori sub
valoarea datoriilor totale, valorile acestor rate sunt sub 0,5.
3.7. Analiza performanțelor economico -financiare/rent abilității cu ajutorul
contului de profit și pierdere
Soldurile intermediare de gestiune (SIG) sau Marjele de acumulare.
Se calculează prin structurarea CPP în funcție de cele trei tipuri de activități(a se vedea
Tabelul 3.) și ne ajută să vedem cât de rentabilă este o entitate.

3.7.1. Cifra de afaceri
A crescut în 2011 cu 17,91% datorită creșterii vânzării cu 68,69% și în 2012 a crescut
cu 17,45%, datorită creșterii producției vândute, concomitent cu scăderea mare a veniturilor din
vânzarea mărfurilor. În 2 013 au scăzut foarte mult atât producția vândută cât și veniturile din
vânzarea mărfurilor, ceea ce a determinat scăderea CA cu 32,19%.
3.7.2. Marja comercială
Evoluția descendentă din 2012 și 2013 a MC a contribuit defavorabil la formarea
rezultatului net, aces ta având valori negative. Aceasta se datorează scăderii veniturilor din
vânzarea mărfurilor cu 28,15% și 87,47% în 2012 față de 2011, respectiv 2013 față de 2012.
3.7.3. Producția exercițiului
Crește în 2011 15,64% și cu 20,87% în 2012, ca apoi să scadă cu 27,52 în 2013. În
perioada de creștere, produsele entității au fost bine vândute pe piață. În 2012 nu au fost venituri
din producția de imobilizări și în 2013, producția vândută a scăzut cu 39.628.223 lei.
3.7.4. Valoarea adăugată
Are o o evoluție sinusoidală, în 2011 și 2013 scăzând ca valoare în timp ce în 2012
având trend ascendent. Observăm că în 2011 cresc toate elementele acestea, în 2013 scad toate
elementele, în timp ce în 2012, valoarea MC scade cu o valoare foarte mare comparativ cu
creșterea celorlalte elemen te, ceea ce determină scăderea VA.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

37
Tabel 3-7 Lichiditatea și solvabilitatea
Nr
crt Denumire element Perioada ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/
2010 2012/
2011 2013/
2012
1 Capital propriu 7.782.935,40 -3.648.660,00 11.882.882,00 -20.620.077,00 – 21.431.595,40 15.531.542,00 – 32.502.959,00 -120,52 – -273,53
2 Capital permanent 2.645.771,40 1.714.975,00 17.627.107,00 -15.537.154,00 – 20.930.796,40 15.912.132,00 – 33.164.261,00 -92,43 927,83 -188,14
3 DTS 118.945.943,00 143.667.902,00 164.414.259,30 178.814.315,00 24.721.959,00 20.746.357,30 14.400.055,70 20,78 14,44 8,76
4 DTL – 244.587,00 – – 244.587,00 -244.587,00 – – -100,00 –
5 Activ imobilizat net 95.320.721,00 85.785.667,00 113.054.116,00 104.957.588,00 -9.535.054,00 27.268.449,00 -8.096.528,00 -10,00 31,79 -7,16
6 Active circulante 45.507.635,00 58.636.894,00 67.942.024,00 55.810.750,00 13.129.259,00 9.305. 130,00 – 12.131.274,00 28,85 15,87 -17,86
7 Stocuri 9.270.121,00 12.292.628,00 14.043.479,00 12.898.655,00 3.022.507,00 1.750.851,00 -1.144.824,00 32,60 14,24 -8,15
8 Disponibilități 1.352.705,00 1.355.346,00 255.660,00 2.437.216,00 2.641,00 -1.099.686,00 2.181.556,00 0,20 -81,14 853,30
9 Active / Pasive totale 142.146.392,00 145.415.950,00 182.112.305,00 163.314.561,00 3.269.558,00 36.696.355,00 – 18.797.744,00 2,30 25,24 -10,32 LICHIDITATEA LICHIDITAT. GENERALĂ (Current Ratio)
(glob ală) ≥1 și se corel. cu FR pozitiv
Acirculant / DTS 0,38 0,41 0,41 0,31 0,03 0,01 -0,10 6,68 1,25 -24,47
LICHID REDUSĂ (relative/rapidă/interm) ≥1
(Acirc. -St)
DTS 0,30 0,32 0,33 0,24 0,02 0,01 -0,09 5,88 1,63 -26,80
LICHIDIT CRT. – se corel. cu TzNetă
Disponibilit.+ IFTS
DTS 0,01 0,01 0,00 0,01 -0,00 -0,01 0,01 -17,05 -83,52 776,53
LICHIDITATEA IMEDIATĂ
(testul acid) ≥1 și se corel. cu TzNetă
Disponibilit./ DTS 0,01 0,01 0,00 0,01 -0,00 -0,01 0,01 -17,05 -83,52 776,53 SOLVABILITATEA SOLVABILIT. GENERALĂ
At / DT
Dt 1,20 1,01 1,11 0,91 -0,18 0,10 -0,19 -15,45 9,62 -17,54
SOLVABILIT. PE T.L. (INDATOR. GLOB)
Dt / Pt 0,84 0,99 0,90 1,09 0,15 -0,09 0,19 18,27 -8,78 21,28
R.AUTON. (INDEPENDEN ȚEI) FINAN. GL.
Kpr / Pt 0,13 -0,03 0,07 -0,13 -0,15 0,09 -0,19 -120,06 – -293,50
R. ÎNDAT. FINANCIARE LA TERMEN
DTL/ KPER 0,00 0,14 0,00 0,00 0,14 -0,14 0,00 – -100,00 –
R.AUTONOMIEI (INDEP.) FINAN. GL.
Kpr / Pt 0,16 0,01 0,10 -0,10 -0,15 0,08 -0,19 -92,60 720,72 -198,29
(Sursa: prelucrare proprie)

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

38
Tabel 3-8 Soldurile intermediare de gestiune (SIG) (Sursa: prelucrare proprie)
Nr
crt Denumire Modalitatea de calcul Sume aferent e ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/
2010 2012/
2011 2013/
2012
1. Cifra de
afaceri Prodț vd (Ct. 701÷706, 708) + 104.172.001,00 117.197.029,00 146.176.531,00 106.548.308,00 13.025.028,00 28.979.502,00 -39.628.223,00 12,50 24,73 -27,11
Vt din vz mărfurilor (ct. 707) + 11.089.039,00 18.706.311,00 13.440.719,00 1.684.244,00 7.617.272,00 -5.265.592,00 -11.756.475,00 68,69 -28,15 -87,47
Vt. din dobânzi inregistr ate de
entit cu ob de act leasingul + 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Vt din subv de expl afer CA nete + 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Producția vândută și vt din vânzarea mărf. = 115.261.040,00 135.903.340,00 159.6 17.250,00 108.232.552,00 20.642.300,00 23.713.910,00 -51.384.698,00 17,91 17,45 -32,19
2. Mj comer
(MC) Vt din vz mărfurilor (ct. 707) + 11.089.039,00 18.706.311,00 13.440.719,00 1.684.244,00 7.617.272,00 -5.265.592,00 -11.756.475,00 68,69 -28,15 -87,47
Ch. privind mărfurile (ct. 607) – 8.519.322,00 9.401.462,00 10.228.190,00 1.453.314,00 882.140,00 826.728,00 -8.774.876,00 10,35 8,79 -85,79
Este indicatorul ce apreciază performanțele
activității comerciale a entității. = 2.569.717,00 9.304.849,00 3.212.529,00 230.930,00 6.735.132,00 -6.092.320,00 -2.981.599,00 262,10 -65,47 -92,81
3. Producția
exercițiului
(PE) Prodț. vd. (Ct. 701÷706, 708) + 104.172.001,00 117.197.029,00 146.176.531,00 106.548.308,00 13.025. 028,00 28.979.502,00 -39.628.223,00 12,50 24,73 -27,11
Variația poducției stocate
(-D sau +C) (ct. 711+712) + 646.032,00 4.355.785,00 892.769,00 -23.152,00 3.709.753,00 -3.463.016,00 -915.921,00 574,24 -79,50 -102,59
Vt din prdț de i mob. (Ct.721 -2) + 405.693,00 124.546,00 0,00 68.743,00 -281.147,00 -124.546,00 68.743,00 -69,30 -100,00
Este indicat ce prezintă vol total de activit = 105.223.726,00 121.677.360,00 147.069.300,00 106.593.899,00 16.453.634,00 25.391.940,0 0 -40.475.401,00 15,64 20,87 -27,52
4. Valoarea
adăugată
(VA) Marja comercială + 2.569.717,00 9.304.849,00 3.212.529,00 230.930,00 6.735.132,00 -6.092.320,00 -2.981.599,00 262,10 -65,47 -92,81
Producția exercițiului + 105.223.726,00 121.677.360,00 147.069.300,00 106.593.899,00 16.453.634,00 25.391.940,00 -40.475.401,00 15,64 20,87 -27,52
Consumurile intermediare – 81.943.610,00 106.499.213,00 125.151.472,00 95.348.549,00 24.555.603,00 18.652.259,00 -29.802.923,00 29,9 7 17,51 -23,81
– ch. cu mat pr si mat consum + 26.417.426,00 42.768.114,00 53.693.748,00 36.379.326,00 16.350.688,00 10.925.634,00 -17.314.422,00 61,89 25,55 -32,25
– alte ch materiale + 306.461,00 342.000,00 372.364,00 451.319,00 35.539,00 30.364,00 78.955,00 11,60 8,88 21,20
– alte ch externe (cu en si apa) + 2.695.779,00 2.922.851,00 3.557.601,00 3.425.038,00 227.072,00 634.750,00 -132.563,00 8,42 21,72 -3,73
– ch privind prestatii externe + 53.055.427,00 61.357.311,00 68.631.590,00 55.692.149,00 8.301.884,00 7.274.279,00 -12.939.441,00 15,65 11,86 -18,85
– reduceri comerciale primite – -531.483,00 -891.063,00 -1.103.831,00 -599.283,00 -359.580,00 -212.768,00 504.548,00 67,66 23,88 -45,71
Exprimă var plus de bog creat de entitate ca o
difer dintre val bun si service produse vd /
cumpăr/ consum = 25.849.833,00 24.482.996,00 25.130.357,00 11.476.280,00 -1.366.837,00 647.361,00 -13.654.077,00 -5,29 2,64 -54,33
5. Exced
brut de
exploat (
EBE) Valoarea adăugată + 25.849.833,00 24.482.996,00 25.130.357,00 11.476.280,00 -1.366.837,00 647.361,00 -13.654.077,00 -5,29 2,64 -54,33
Vt din subv de exp af CA nete (ct.7411) + 0,00 0,00 0,00
Ch cu personalul (di n CPP) – 14.470.628,00 17.663.460,00 19.600.049,00 19.360.873,00 3.192.832,00 1.936.589,00 -239.176,00 22,06 10,96 -1,22
Ch cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate (635) – 3.577.465,00 2.970.816,00 3.403.357,00 2.952.769,00 -606.649 ,00 432.541,00 -450.588,00 -16,96 14,56 -13,24
Reprezintă fluxul potențial de disponibilități
(diverența dintre veniturile și cheltuielile
monetare din activitatea de exploatare) = 7.801.740,00 3.848.720,00 2.126.951,00 -10.837.362,00 -3.953.02 0,00 -1.721.769,00 -12.964.313,00 -50,67 -44,74 -609,53

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

39
Nr
crt Denumire Modalitatea de calcul Sume aferent e ABATERI +
N+1 – N-1 INDICI %
(N+1/N -1*100 -100)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/
2010 2012/
2011 2013/
2012
6. Rezult
exploat
(RE) EBE + 7.801.740,00 3.848.720,00 2.126.951,00 -10.837.362,00 -3.953.020,00 -1.721.769,00 -12.964.313,00 -50,67 -44,74 -609,53
Alte vt din expl inclusiv cele
din proviz (ct.758+7417+7815) + 369.914,00 404.286,00 219.116,00 410.031,00 34.372,00 -185.170,00 190.915,00 9,29 -45,80 87,13
Ch. ce despăg, donații și active
cedate (ct. 658) – 1.428.967,00 1.295.178,00 769.474,00 465.720,00 -133.789,00 -525.704,00 -303.754,00 -9,36 -40,59 -39,48
Ajust de val privind I corp și
necorp (ct. 6811, 6813, -7813) + 16.058.738,00 15.432.146,00 21.809.929,00 14.388.371,00 -626.592,00 6.377.783,00 -7.421.558,00 -3,90 41,33 -34,03
Ajust de val privind Act circ
(ct. 654, 6814, -754, -7814) + 2.486.656,00 2.106.709,00 1.262.850,00 788.934,00 -379.947,00 -843.859,00 -473.916,00 -15,28 -40,06 -37,53
Ajustări privind provizioanele
(ct. 6812, -7812) + 1.968.741,00 256.212,00 625.178,00 587.928,00 -1.712.529,00 368.966,00 -37.250,00 -86,99 144,01 -5,96
Este indicatorul ce exprimă mărimea absolută a
rentabilității activității de exploatare a entității = -13.771.448,00 -14.837.239,00 -22.121.364,00 -26.658.284,00 -1.065.791,00 -7.284.125,00 -4.536.920,00 7,74 49,09 20,51
7. Rezult atul
financiar Venituri financiare total + 352.615,00 531.035,00 307.333,00 181.714,00 178.420,00 -223.702,00 -125.619,00 50,60 -42,13 -40,87
Cheltuieli financiare total – 5.902.1 68,00 7.125.390,00 7.391.492,00 6.026.386,00 1.223.222,00 266.102,00 -1.365.106,00 20,72 3,73 -18,47
Este indicatorul ce exprimă mărimea absolută a
rentabilității activității financiare a entității = -5.549.553,00 -6.594.355,00 -7.084.159,00 -5.844.672,00 -1.044.802,00 -489.804,00 1.239.487,00 18,83 7,43 -17,50
8. Rezulta tul
curent Rezultatul de exploatare + -13.771.448,00 -14.837.239,00 -22.121.364,00 -26.658.284,00 -1.065.791,00 -7.284.125,00 -4.536.920,00 7,74 49,09 20,51
Rezultatul financiar + -5.549.553,00 -6.594.355,00 -7.084.159,00 -5.844.672,00 -1.044.802,00 -489.804,00 1.239.487,00 18,83 7,43 -17,50
Este indicatorul ce depinde atât de Rzt exploat cât
și de Rzt fin, dar nu depinde de cel extraordinar = -19.321.001,00 -21.431.594,00 -29.205.523,00 -32.502.956,00 -2.110.593,00 -7.773.929,00 -3.297.433,00 10,92 36,27 11,29
9. Rezulta tul
extraordinar Venituri extraordinare + 116.682.679,00 140.787.957,00 160.729.135,00 108.688.174,00 24.105. 278,00 19.941.178,00 -52.040.961,00 20,66 14,16 -32,38
Cheltuieli extraordinare – 130.454.127,00 155.625.196,00 182.850.499,00 135.346.459,00 25.171.069,00 27.225.303,00 -47.504.040,00 19,29 17,49 -25,98
Exprimă mărimea absolută a rentabilităț ii
activității extraordinare a entității = -13.771.448,00 -14.837.239,00 -22.121.364,00 -26.658.285,00 -1.065.791,00 -7.284.125,00 -4.536.921,00 7,74 49,09 20,51
10
. Rezultatul
brut Rezultatul curent + -19.321.001,00 -21.431.594,00 -29.205.523 ,00 -32.502.956,00 -2.110.593,00 -7.773.929,00 -3.297.433,00 10,92 36,27 11,29
Rezultatul extraordinar + 0,00 0,00 0,00
Este indicat obținut ca difer dintre Vt T și Ch T sau
ca sumă dintre Rzt crt și Rzt extraordin = -19.321.001 ,00 -21.431.594,00 -29.205.523,00 -32.502.956,00 -2.110.593,00 -7.773.929,00 -3.297.433,00 10,92 36,27 11,29
11
. Rezultatul
net al
exercițiului
(RztNet) Rezultatul brut + -19.321.001,00 -21.431.594,00 -29.205.523,00 -32.502.956,00 -2.110.59 3,00 -7.773.929,00 -3.297.433,00 10,92 36,27 11,29
Impozitul pe profit – 16.500,00 0,00 0,00 0,00 -16.500,00 0,00 0,00
Alte impozite neprezentate
la elementele de mai sus – 0,00 0,00 0,00
Este indicatorul ce exp rimă mărimea absolută a
rentabil finan cu care vor fi remunerați acționarii,
în funcție de capitalurile subscrise de aceștia = -19.337.501,00 -21.431.594,00 -29.205.523,00 -32.502.956,00 -2.094.093,00 -7.773.929,00 -3.297.433,00 10,83 36,27 11,29

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

40
3.7.5. Rezultatul din exploatare
Are valori negative, având trend descendent. Scăderea mare a activității de exploatare
este consecința crizei financiare care a de terminat și scăderea activității entității, respectiv
scăderea rezultatului din exploatare.
3.7.6. Rezul tatul financiar
Are valori negative, deoarece cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile
financiar e, respectiv datorită lipsei lichidităților la clienți și implicit, datorită finanțării capitalului
de lucru pe baza creditelor pe termen scurt.
Rezultatul financiar s cade din ce în ce mai mult, după care în ultimul an încearcă să se
redreseze, dar valoarea negativă pentru nu poate fi recuperată nici pe departe, pierderea fiind de
32.502.956 lei în 2013, mai mare cu 11,29% decât anul 2012, pierde rea produsă din cauza lipsei
lichidităților care a obligat entitatea să contracteze credite pe termen scurt pentru a putea finanța
capitalul de lucru.
3.7.7. Rezultatul curent
Și rezultatul curent are valoare negativa pe toată perioada analizei. În anul 2011 s -a
majorat pierderea cu 10,92%, apoi cu 36,27%, respectiv cu 11,29%.
3.7.8. Rezultatul extraordinar
Deoarece nu au fost nici cheltuieli nici venituri extraordinare, rezultatul extraordinar nu
influențează în niciun fel rezultatul brut sau pe cel net.
3.7.9. Rezultatul brut și Rezultatul net
Entitatea are la finalul celor patru ani de analiză numai pierdere financiară. Rezultatul
net a fost influențat de fiecare dintre toate elementele din cadrul tabloului soldurilor de gestiune.
De asemenea, pierderea a înregistrează o creș tere constantă de la an la an, datorită
preluării pierderii aferente exercițiilor financiare anterioare. Pierderile înregistrare duc și la
scăderea capitalurilor proprii ale entității.

Analiza rentabilității și profitabilității .
Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei entități de a obține profit, utilizând factorii de
producție și capitalurile. Rentabilitatea se reflectă în urma calculării profitului și a ratelor de
rentabilitate.
Ratele de rentabilitate pot oferi informații cu privire la rentabilitat ea entității studiate și
reprezintă o relație dintre un rezultat și capitalul investit.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

41
Literatura de specialitate amintește despre trei grupe de rentabilitate și anume: cea
comercială, cea economică și cea financiară.
În cazul ratelor comerciale, acestea se calculează ca raport dintre Marja Comercială și
Cifra de Afaceri sau Valoarea Adăugată, ratele de rentabilitate economică se calculează prin
raportarea la activul unității a Profituluil net, a Rezultatului economic sau a EBE.
Arată eficiența utilizării în care a fost utilizat capitalul firmei și se calculează ca fiind
raportul dintre Profitul net și capitalul propriu.
În tabelul nr. xxxxx se poate observa variația acestor rate. De exemplu, rata de
rentabilitate financiară are valori negative în anii 2010 și 2012 și valori pozitive în anii 2011 și
2013. Valorile negative se datorează rezultatului exercițiului care are valori negative. Putem
observa că entitatea a simțit deplin criza economică din acești ani.

Cap. 3 – Situațiile financiare anuale și procesul decizional la Lafarge Agregate Betoane SA

42

Tabel 3-9 Analiza ratelor de rentabilitate (Sursa: prelucrare proprie) Nr.
crt
. Specificare (an) Formula ANUL VARIAȚIA ABSOLUTĂ (Vabs) INDICE DE CREȘTERE (Icr)
2010 2011 2012 2013 2011 -2010 2012 -2011 2013 -2012 2011/2010 2012/2011 2013/2012
1 Marja comercială Mc 2.569.717 9.304.849 3.212.529 230.930 6.735.132 – 6.092.320 – 2.981.599 262,10 -65,47 -92,81
2 Venitu ri din vânz mărfurilor VtVzMf 11.089.039 18.706.311 13.440.719 1.684.244 7.617.272 – 5.265.592 -11.756.475 68,69 -28,15 -87,47
3 Cifra de afaceri CA 115.261.040 135.903.340 159.617.250 108.232.552 20.642.300 23.713.910 -51.384.698 17,91 17,45 -32,19
4 Excedentul brut de exploat. EBE 7.801.740 3.848.720 2.126.951 – 10.837.362 – 3.953.020 – 1.721.769 -12.964.313 -50,67 -44,74 -609,53
5 Cheltuieli curente ChCrt 136.356.295 162.750.586 190.241.991 141.372.845 26.394.291 27.491.405 -48.869.146 19,36 16,89 -25,69
6 Cheltuieli de exploatare ChExpl 130.454.127 155.625.196 182.850.499 135.346.459 25.171.069 27.225.303 -47.504.040 19,29 17,49 -25,98
7 Cheltuieli totale ChT 136.356.295 162.750.586 190.241.991 141.372.845 26.394.291 27.491.405 -48.869.146 19,36 16,89 -25,69
8
Rezultatul net RztNet
–– * 100
ChCrt – 19.337.501 – 21.431.595 – 29.205.523 – 32.502.956 – 2.094.094 – 7.773.928 – 3.297.433 10,83 36,27 11,29
9 Rezultatul current RztCrt – 19.321.001 – 21.4 31.594 – 29.205.523 – 32.502.957 – 2.110.593 – 7.773.929 – 3.297.434 10,92 36,27 11,29
10 Rezultatul brut RztB – 19.321.001 – 21.431.594 – 29.205.523 – 32.502.956 – 2.110.593 – 7.773.929 – 3.297.433 10,92 36,27 11,29
11 Rezultatul din exploatare RztExpl – 13.771.448 – 14.837.239 – 22.121.364 – 26.658.285 – 1.065.791 – 7.284.125 – 4.536.921 7,74 49,09 20,51
12 Capital propriu Kpr 17.782.935 -3.648.660 11.882.882 – 20.620.077 -21.431.595 15.531.542 -32.502.959 -120,52 -425,68 -273,53
13 Rata Marjei Comerciale MC
–– * 100
VtVzMf 23 50 24 14 27 – 26 – 10 114,65 -51,95 -42,63
14 Rata marjei Brute de
Exploatare EBE
–- * 100
CA 10 14 8 2 4 – 5 – 7 43,07 -38,82 -81,52
15 Rata Marjei Nete de
Exploatare RztExpl
–- * 100
CA 1.477 3.531 7.505 – 999 2.054 3.973 – 8.503 139,01 112,52 -113,31
16 Rata Marjei Nete RztNet
–– * 100
CA 6 2 1 -8 – 3 – 1 – 9 -58,67 -52,72 -785,66
17 Rata rentabilității
financiare RztNet
–– * 100
Kpr – 109 587 – 246 158 696 – 833 403 -640,16 -141,84 -164,13

Concluzii și recomandări

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Poziția financiară a entității. Decizii ce pot fi luate pe baza bilanțului contabil.
Evoluția fluctuantă a activelor imobilizate recomandă o identificare a activelor imobilizate care
sunt în activitate dar care nu contribuie la realizarea de venituri. Capitalul permanent, acesta ar
trebui să crească, astfel încât valoarea acestuia să depășească valoarea imobilizărilor.
Datoriile totale cresc în fiecare an în paralel cu scăderea capitalurilor, ceea ce denotă o
stare critică a entității, o structură slabă a poziției financiare și recomandă o majorare a
capitalului social și evitarea menținerii acestei situații. În acest sens se recomandă o atenție
mărită a modului de realocare a capitalului, evitarea contractării de noi împrumuturi, evitarea
finanțării activelor circulante pe baza acestora și realizarea de demersuri care să determine ca
valoarea activelor circulante să depășească valoarea DTS.
Solvabilitatea și lichiditatea scăzută denotă că rambursarea datoriilor și dobânzilor se face
cu dificultate. În acest sens se recomandă îmbunătățirea raportului dintre creanțe , prin încasarea
creanțelor, efectuarea plăților pe baza disponibilităților și încasarea de avansuri contractuale,
totul pe baza unui cash flow actualizat periodic.
Se recomandă o urmărire mai îndeaproape a activelor circulante, evitarea stocurilor mari
prin căutarea de noi clienți și piețe de desfacere, în vederea îmbunătățirii portofoliului de clienți,
prin aprovizionarea pe baza unui grafic prestabilit, astfel încât stocurile să scadă și să fie
transformate cât mai rapid în disponibilități foarte mici, care afectează lichiditatea entității.
Referitor la legătura dintre entitate și clienți, se știe că de la client pornește creșterea de valoare
si din această cauză, activitățile entității ar trebui să se focalizeze pe nevoile cerințele clientului,
anticip ând, inovând și creând noi valori prin produse originale12.
Se recomandă scoaterea din activitatea economică, prin vânzare sau casare, urmată de
valorificarea deșeurilor sau a anumitor componente, a bunurilor ce nu generează rezultate
economice.
De asemenea este recomandat ca să se realizeze o detaliere și urmărire lunară a
cheltuielilor și veniturilor, respectiv a încasărilor și livrărilor, realizarea de diagnostice periodice
în vederea evaluării entității și luarea de măsuri care să diminueze riscurile și să crească eficiența
acesteia.
Performanța financiară a entității . Decizii ce pot fi luate pe baza contului de profit
și pierdere. În ceea ce privește soldurile intermediare de gestiune și evoluția în timp a acestora,

12 Georgescu Iuliana, Budugan Dorina, Crețu Laura – Estimating the cost -value relationship using instruments of
management accountancy , The Annals of the "Stefan cel Mare" University of Suceava . Fascicle of The Faculty of
Economics and Public Administration, 2010, vol. 10, issue 2(12), pp. 239 -240. Dacă ați făcut teza cu plăcere, veți simți nevoia să continuați – Umberto Eco

Concluzii și recomandări

se recomandă creșterea veniturilor di n exploatare și a cifrei de afaceri. De asemenea, se observă
că EBE scade datorită creșterii cheltuielilor salariale, ceea ce recomandă o verificare a
personalului existent, o estimare a productivității acestuia.
Concluzii pe baza deciziilor luate pe baza situațiilor financiare anuale în cazul S.C.
Lafarge Agregate Betoane S.A. În urma analizei situațiilor financiare anuale ale entității
studiate s -au putut observa următoarele aspecte:
– din punct de vedere al poziției financiare, evoluția activelor, datorii lor și a capitalurilor
este nesatisfăcătoare;
– din punct de vederea al performanțelor financiare, acestea sunt slabe și constante, lucru
care se confirmă și în evoluț
Dacă privim situațiile financiare aferente anului 2014, observăm că entitatea a înregistra t
o pierdere. De asemenea, se observă faptul că totalul activelor este unul negativ iar valoarea sa
(46,748 mii lei), este mai mare decât valoarea capitalului social. Acest lucru ar trebui să
determine conducerea entității să ia măsuri pentru reglarea ac estei situații.
La situația nefavorabilă a societății a contribuit în mare parte și mediul economic general.
În acest sens amintim de recesiunea din România, care a determinat , printre altele, scăderea
pieței construcțiilor. Astfel, conform datelor furni zate de Patronatul din Industria Cimentului și
altor Produse Minerale pentru Construcții, piața cimentului din România a scăzut cu 5% -8% în
2013 față de 2012.13 De asemenea, producția internă de betoane pe bază de ciment a scăzut
foarte mult și implicit au scăzut și vânzările de materiale de construcții. Per total producția
internă de betoane din perioada analizată în această lucrare a scăzut aproape la jumatate.
Toate aceste evenimente au dus la creșterea costurilor de finanțare, a consumului,
determinând o criză de lichiditate și solvabilitate.
Un alt factor a fost contextul valutar nefavorabil care a afectat foarte mult cifra de afaceri
a entității studiate.
Așadar, putem observa că perioada de timp în care s -a urmărit situația financiară a
entității studi ate în această lucrare a fost cea în care s -au înregistrat scăderi semnificative și o
perioadă de aproximativ de cinci ani de contracție consecutivă pe piața de construcții.
Mai jos prezentăm o parte dintre problemele identificate în urma analizei situații lor
fianciare ale S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A,
Anumiți factori precum volumul mare al creanțelor, pierderile înregistrate an de an și
care au dus la diminuarea capitalului propriu, valorile scăzute sau negative ale indicatorilor de
rentabilitate, lic hiditate și solvabilitate, au implicații negative asupra principiului continuității

13 http://www.ag endaconstructiilor.ro/files/index -companii/organizatia -patronala -din-industria –
cimentului -cirom_630.html [ultima accesare 22 mai 2015 ]

Concluzii și recomandări

activității entității studiate, așadar, aceasta nu numai că nu are premise corespunzătoare pentru a –
și desfășura în condiții optime activitatea, dar putem afirma că au dete rminat riscuri în ceea ce
privește continuarea activității în următoarea perioadă de către entitatea studiată.
Analiza indicatorilor economico -financiari ai entității au concluzionat o înrăutățire
substanțială pe total activitate.
Dovadă situațiile financ iare aferente anului 2014, unde se poate observa că cifra de
afaceri a crescut cu numai 1,01%, rezultatul exercițiului fiind tot negativ dar mai mic cu 19,46%
mai mic decât anul anterior.
Confirmarea ipotezelor. În urma analizei financiare realizate pentru S.C. Lafarge
Agregate Betoane S.A, putem observa dacă ipotezele de la care am pornit sunt sau nu
confirmate, în totalitate sau parțial.
Ipoteza 1: Situațiile financiare anuale reprezintă baza procesului decizional. Acestea
oferă informații privind decizii le de creditare, realizarea de investiții sau alte decizii economice
cu referire la entitatea respectivă.
În cazul lucrării de față se observă că factorii decizionali, atât la nivel local cât și la nivel
de grup, au luat decizii pe baza interpretării indic atorilor economico -financiari, care au fost
calculați pe baza datelor obținute din situațiile financiare anuale. Dintre aceste decizii, care
confirmă prima ipoteză a prezentei lucrări, amintim:
– Datorită anumitor reduceri sau întreruperi de activitate privi nd prospecțiunile geologice,
s-a decis să nu se constituie o depreciere a valorii nete a imobilizărilor necorporale.
– În anul 2010, în luna octombrie, a fost achiziționat un hidrociclon nisip, pentru care se va
plăti rate pentru trei ani de zile, până în o ctombrie 2013.
– La finele anului 2011, echipa de management decide ca proiectele de investiții să nu fie
dezvoltate.
– Tinând cont de rezultatele pe care entitatea le -a obținut și de poziția financiară, echipa de
management a decis la sfârșitul anului 2011 c ă nu sunt necesare realizarea de ajustări
pentru deprecierile imobilizărilor financiare.
– În perioada în care stocurile au avut o mișcare lentă, s -a decis constituirea de provizioane
de stocuri, pentru creanțe, provizioane ce sunt diminuate doar pe baza ex istenței unor
garanții sigure de recuperare a creanțelor.
– În 2011 s -a decis ca angajații entității să poată achiziționa acțiuni în rate.
– Pentru creșterea disponibilităților, s -a decis ca începâd cu anul 2013 să se dea
echipamente în leasing operațional.
Ipoteza 2: Datele obținute din situațiile financiare anuale, pentru a da o informație
completă asupra entității respective, trebuie completate cu informații din alte situații financiare
contabile.

Concluzii și recomandări

Ipoteză confirmată parțial, prin faptul că entitatea în cau ză prezintă o parte din aceste
informații pe site -ul oficial, o altă parte în situațiile financiare anuale, dar ar mai putea oferi
multe alte informații ajutătoare utilizatorilor acestora.
Conform Directivei 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consili ului din 22
octombrie 2014 privind prezentarea de informații nefinanciare de către anumite întreprinderi și
grupuri mari14, informațiile nefinanciare contribuie la măsurarea, monitorizarea și gestionarea
performanțelor entităților și a impactului pe care ac estea le au asupra societății.
Aceste informații pot fi cele legate de mediu. În acest sens menționăm că Laf arge a
dezvoltat dezvoltarea activităților de co -procesare a deșeurilor, a cantitatăților de deșeuri co –
procesate și a ratei de substituție a combus tibililor trandiționali cu cei alternativi.
Alte informații ar fi cele referitoare la diverse politici adoptate de entitate, cum ar fi cele
legate de salariați (egalitatea de șanse dintre femei și bărbați, condițiile de muncă, politici legate
de combatere a corupției și a dării de mită).
Sănătatea și securitatea în muncă sunt valori fundamentale aplicate în aspectele vieții
S.C. LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A., specific prin eliminarea riscurilor la locul de
muncă, asigurarea de condiții optime pentru angajaț ii entității dar și o preocupare deosebită
pentru sănătatea și siguranța clienților (prin întocmirea fișelor tehnice de securitate pentru
betoane și mortare etc.).
Aceste informații non financiare vor elimina o parte dintre dificultățile pe care le
întâmp ină anumiți utilizatori ai situațiilor financiare anuale și care au acces limitat la alte
informații din cadrul entității analizate, în vederea înțelegerii și comparării performanțelor
acesteia.
De asemenea, aceste informații vor elimina tendința anumitor e ntități de a se focaliza
doar pe performanțe pozitive, fără să dezvăluie și acele aspecte relevante care ar putea influența
deciziile unor factori decizionali, într -un mod diferit decât cele luate doar pe baza situațiilor
financiare, fără cele non financia re.
Ipoteza 3: Deciziile luate pe baza analizei situațiilor financiare anuale au șanse mult mai
mari să fie cele optime, comparativ cu cele luate doar pe experiență sau pe presupunerile
factorilor decizionali.
Criza financiară începută în 2007, care a cont inuat în perioada analizată în prezenta
lucrare și care a determinat scăderea semnificativă a pieței de construcții, riscul dobânzii
variabile aferente creditelor entității în cauză, credit obținut de la Bank Mendez Ganz , și riscul
variației de curs valuta r, au afectat deciziile luate de factorul decident al entității.
Așadar, dacă deciziile pot fi influențate de anumiți factori de risc chiar și atunci când sunt
luate pe baza unor date concrete, pe bază de previziuni și calcule, înseamnă că deciziile luate

14 ***Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului, din 22 octombrie 2014, . [ultima
consultare: 01/ 12/2014]. Disponibil la adresa: http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014L0095

Concluzii și recomandări

doar pe baza experienței factorului decizional sau pe anumite presupuneri, au șanse minime de
reușită. Și cea de -a treia ipoteză a fost confirmată.
Ipoteza 4: Deciziile luate, indiferent de tipul lor, prezintă un anumit risc atât la nivelul
economic cât ș i la nivel social.
Chiar dacă an de an, în situațiile financiare anuale ale S.C. LAFARGE AGREGATE
BETOANE S.A, se menționează că s -au luat măsurile necesare pentru continuarea activității
entității, spre sfârșitul anului 2014 s -a decis ca aceasta să fuzion eze cu Holcim, decizie luată la
nivel de grup. Așadar, indiferent de tipul de decizie luată, acestea prezintă un anumit risc ce nu
poate fi previzionat, lucru care confirmă și cea de -a patra ipoteză a lucrării.
Putem concluziona că poziția financiară a une i entități și performanțele acesteia se pot
urmări doar printr -o analiză periodică a activității acesteia și realizată pe baza situațiilor
financiare anuale.
De asemenea, pentru ca aceste informații să fie complete, ar trebui ca acestea să fie
însoțite și de alte rapoarte și situații, printre care amintim bugetele, bilanțul social care cuprinde,
sub forma unui tablou, informații cantitative despre condițiile de muncă și starea socială a
entității în cauză, date privind poziția pe piață a entității, responsa bilitățile privind mediul
înconjurător etc.
S-a observant că situațiile financiare anuale sunt baza calculării unor indicatori
economico -financiari care, printr -o bună analiză și „citire” a valorilor și variațiile acestora în
timp și spațiu, vor oferi o im agine despre echilibrul economic și financiar al entității studiate,
lucru ce va permite tuturor utilizatorilor acestor situații, să recunoască și să evalueze punctele tari
și cele slabe ale entității și corespunzător, să ia anumite decizii.

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE
1. Berheci, M., Diagnostic economic –financiar. Metodologie. Studii de caz , Ed.
Sedcom Libris, Iași, 2010.
2. Berheci, M., Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile. Teorie.
Analize . Studii de caz, Ed. CECCAR, București, 2010.
3. Budugan, D., Georgesc u, I., Pavaloaia, L. Bazele contabilității: cadru conceptual
și aplicaț ii, Ed. Universității „Alexandru Ioan C uza”, Iași, 2013 .
4. Georgescu I. , Budugan D ., Crețu L ., Estimating the cost -value relationship using
instruments of management accountancy , The Anna ls of the "Stefan cel Mare"
University of Suceava. Fascicle of The Faculty of Economics and Public
Administration, 2010, vol. 10, issue 2(12).
5. Horomnea, E., Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate.
Geneză, doctrină, normalizare, deci zii, Ed. Tipo Moldova, Iași, ediția a V -a, 2013 .
6. Horomnea, E., Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină. Concepte.
Lexicon, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2010 .
7. Horomnea, E., Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, Leontina, Rusu,
A., Introducere în contabilitate, concepte și aplicații, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2015 .
8. Istrate, C., – Contabilitatea nu -i doar pentru contabili! – Editura S.C. Universul
Juridic S.R.L., București, 2009 .
9. Mihalciuc, Camelia C., Valorificarea informației financiar c ontabile în
diagnosticul întreprinderii , Ed. Sedcom Libris, 2009, Iași, România.
10. Mironiuc, M., Analiză economic o-financiară. Elemente teoretico -metodologice și
aplicații. Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006.
11. Mironiuc M., Analiză economico -financiară. Performanțǎ , Poziție financiarǎ,
Risc, Ed. Universitǎții „Al. I. Cuza”, Iași, 2009.
12. Mironiuc, M., Analiza performanțelor economico -financiare ale întreprinderii ,
Ed. Junimea, Iasi, 1999.
13. Needles, Belverd E. Jr., Principiile de bază ale contabilității , Ediția a V -a, Ed.
ARC, 2001.
14. Păvăloaia, V. -D., Integrarea tehnologiilor informaționale în analiza financiară ,
Ed. Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2008.
15. Petrescu S., Analiza și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ ,
ediția a III -a revizuită și actuali zată., Ed. CECCAR, București, 2010.

Bibliografie

16. Petrescu, S., Diagnostic economic -financiar. Metodologie. Studii de caz , Ed.
Sedcom Libris, Iași, 2004.
17. Toma C., Conturile anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească –
Probleme contabile actuale, concepte, an aliză și audit, Ed. Junimea, Iași, 2001.
18. Toma, C., Dumitrean, E., Haliga, I., Contabilitate financiară , Ed. Universității
“Al.I. Cuza”, Iași, 2010;
19. Demeter, A., Importanta Managementului Financiar si riscul inexistentei
acestuia in cadrul firmelor , 22 Aprilie 2010 [ultima consultare: 24/03/2013]. Disponibil
la adresa: http://alinademeter.ro/2010/04/22/40/ .
20. Mihalciuc, C., Informația contabilă – suport pentru determinarea rentabilității
întreprinderii [ultima consultare: 23/03/2013]. Disponibil la adresa:
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/18.pdf .
21. *** Decision making techniques – Types of decisions, În: Chartered Insti tute of
Management Accountants, [ultima consultare: 24/03/2013]. Disponibil la adresa:
http://businesscasestudies.co.uk/cima/decision -making -techniques/types -of-
decisions.html#axzz2ONxGtM00 .
22. *** Ghidul ESMA pentru aplicarea standardelor referitoare la informațiile
financiare [ultima consultare: 01/10/2014]. Disponibil la adresa:
http://www.esma.europa.eu/solr –
search/ghid%2Bstandard%2Bfinancial%2Banual%2Breports .
23. Marx, Carl, Using financial statements for decision making , [ultima consul tare:
24/03/2013]. Disponibil la adresa: http://financialsupport.weebly.com/using -financial –
statements -for-decision -making.html
24. Brown, B., eHow Contribu tor, Risk Management & Decision Making , [ultima
consultare: 24/03/2013]. Disponibil la adresa:
http://www.ehow.com/about_5438007_risk -management -decisi on-
making.html#ixzz2TdCuGdse .
25. *** OMFP 40/2013 Situațiile financiare și raportăril e contabile anuale 2012 –
principalele aspecte privind întocmirea și depunerea la MFP , publicat în M.O. 44/2013.
26. *** OMFP 1802/2014 Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financia re anuale, publicat în:
M.O. 963/2014.

Anexe

Anexa 1 – Bilanțurile
DENUMIRE ELEMENTULUI Nr.
rând 2010 2011 2012 2013
A I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 1.518.063 1.669.389 1.041.771 1.868.699
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 87.778.699 78.225.619 106.530.202 97.641. 995
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE – TOTAL 3 6.023.959 5.890.659 5.482.143 5.446.894
A ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 4 95.320.721 85.785.667 113.054.116 104.957.588
B I. STOCURI 5 9.270.121 12.292.628 14.043.479 12.898.655
II. CREANȚE 6 34.884.809 44.988. 920 53.642.885 40.474.879
III. INVESTIȚII FINANCIARE PE T.S. 7 0 0 0 0
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 8 1.352.705 1.355.346 255.660 2.437.216
B ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 9 45.507.635 58.636.894 67.942.024 55.810.750
C C CHELTUIELI ÎN AVANS 10 1.318. 036 993.389 1.116.165 2.546.223
D
. D DATORII CE TEREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ < DE 1 AN 11 118.945.943 143.667.902 164.414.259 178.814.315
E
. E ACTIVE CIRCUL NETE, respectiv
DATORII CURENTE NETE (B+C -D-I) 12 -72.674.950 -84.070.692 -95.427.009 -120.49 4.742
F
. F TOTAL ACTIVE MINUS DAT.
CURENTE (A+B -SubvInv) 13 22.645.771 1.714.975 17.627.107 -15.537.154
G
. G DATORII CE TEREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ > DE 1 AN 14 0 244.587 0 0
H H PROVIZ PENTRU RISCURI ȘI CH 15 4.862.836 5.119.048 5.744.225 5.082.92 3
I
. 1. Subvenții pentru investiții; 16 0 0 0 0
2. Venituri înregistrate în avans, din care: 17 554.678 33.073 70.938 37.400
– sume de reluat într -o per p.l. 1 an 18 554.678 33.073 70.938 37.400
– sume de reluat într -o per peste 1 an 19 0 0 0 0
I VENIT ÎN AV (rd. 16+17), din care: 20 554.678 33.073 70.938 37.400
J
. J CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL (rd 22 la 24), din care: 21 14.999.725 14.999.725 14.999.725 14.999.725
– capital subscris nevărsat 22 0 0 0 0
– capital su bscris vărsat 23 14.999.725 14.999.725 14.999.725 14.999.725
– patrimoniul regiei 24 0 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 25 5.490.874 5.490.874 5.490.874 5.490.874
III. REZERVE DIN REEVALUARE
– sold creditor 26 15.611.061 15.541.502 59.928 .891 59.043.984
– sold debitor 27 0 0 0 0
IV. REZERVE 28 14.146.357 14.215.916 14.565.594 15.450.501
V. Acțiuni proprii 29 56.690 56.690 56.690 56.690
VI. PROFIT sau PIERDEREA REPORT.
– sold creditor 30 0 0 0 0
– sold debito r 31 13.070.890 32.408.392 53.839.989 83.045.515
VII REZULTATUL EXERC. FINAN.
– sold creditor 32 0 0 0 0
– sold debitor 33 19.337.501 21.431.595 29.205.523 32.502.956
Repartizarea profitului 34 0 0 0 0
CAPITALURI PROPRII – TOT AL
(rd 21+25+26 -27+28+29 -30+31 -32-33) 35 17.782.935 -3.648.660 11.882.882 -20.620.077
Patrimoniul public 36 0 0 0 0
CAPITALURI TOTAL (rd 34+35) 37 17.782.935 -3.648.660 11.882.882 -20.620.077

Anexa 2 – Conturile de profit și pierdere
Denumirea indicatorilor Nr.
rd. EXERCIȚIU FINANCIAR
2010 2011 2012 2013
0 1 2 3 4 5
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03 -04+05+06) 1 115.261.040 135.903.340 159.617.250 108.232.552
Producția vândută (ct.701÷706+708) 2 104.172.001 117.197.029 146.176.531 106.548.308
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3 11.089.039 18.706.311 13.440.719 1.684.244
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 4
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile
radiate din Registrul general si caremai au in
derulare con tracte de leasing (ct.766* ) 5
Venituri din subvenții de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete (ct.7411) 6
2. Venituri aferente costului producției în curs
de execuție (ct.711+712)
Sold C 7 646.032 4.355.785 892.769
Sold D 8 23.15 2
3. Prodț. realizată de entitate pentru scopurile
sale proprii și capitalizată(ct.721+ 722) 9 405.693 124.546 68.743
4. Alte venituri din exploat (ct.758+7417+7815) 10 369.914 404.286 219.116 410.031
-din care, venituri din fondul comercial negativ 11
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 01+ 07 – 08 + 09 + 10) 12 116.682.679 140.787.957 160.729.135 108.688.174
5. a) Ch cu mat prime și mat cons (ct.601+602 -7412) 13 26.417.426 42.768.114 53.693.748 36.379.326
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+ 606+608) 14 306.461 342.000 372.364 451.319
b) Alte chelt externe (cu ener și apă)(ct.605 -7413) 15 2.695.779 2.922.851 3.557.601 3.425.038
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 16 8.519.322 9.401.462 10.228.190 1.453.314
Reduceri comerciale primite ( ct. 609) 17 531.483 891.063 1.103.831 599.283
6. Chelt cu personalul (rd. 19 +20), din care: 18 14.470.628 17.663.460 19.600.049 19.360.873
a) Salarii și indemn (ct.641+642+643+644 -7414) 19 11.063.369 13.395.292 14.870.655 14.296.709
b) Chelt cu asigur și protecția soc (ct.645 -7415) 20 3.407.259 4.268.168 4.729.394 5.064.164
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările
corporale și necorporale (rd. 22 – 23) 21 16.058.738 15.432.146 21.809.929 14.388.371
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 22 16.607.326 15.653.470 22.493.124 14.601.168
a.2) Venituri (ct.7813) 23 548.588 221.324 683.195 212.797
b) Ajust de val privind activ circul (rd. 25 – 26) 24 2.486.656 2.106.709 1.262.850 788.934
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 25 4.486.028 5.142.120 4.413.272 4.632.41 7
b.2) Venituri (ct.754+7814) 26 1.999.372 3.035.411 3.150.422 3.843.483
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 58.061.859 65.623.305 72.804.421 59.110.638
8.1. Chelt privind prest externe ct. 611+
612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628 -7416) 28 53.055.427 61.357.311 68.631.590 55.692.149
8.2. Ch cu alte imp, taxe și vărsăm asimil (ct.635) 29 3.577.465 2.970.816 3.403.357 2.952.769
8.3. Alte cheltuieli (ct.652+658) 30 1.428.967 1.295.178 769.474 465.720
Cheltuieli cu dobânzile de refi nanțare înregistrate
de entitățile radiate din Registrulgeneral si care
mai au in derulare contracte de leasing (ct.666*) 31
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 – 34) 32 1.968.741 256.212 625.178 587.928
– Cheltuieli (ct.6812) 33 2.476.058 1.093.3 65 1.894.173 930.068
– Venituri (ct.7812) 34 507.317 837.153 1.268.995 342.140
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 13 la 16 – 17 +18 + 21 + 24 + 27 + 32) 35 130.454.127 155.625.196 182.850.499 135.346.459
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOAT:
– Profit (rd. 12 – 35) 36 – – – –
– Pierdere (rd. 35 – 12) 37 13.771.448 14.837.239 22.121.364 26.658.285
9. Veni din interese de particip (ct.7611+7613) 38 –
– din care, venituri obținute de la entitățile afiliate 39 –
10. Venituri din alte investiț ii și împrumuturi care 40 49.127 87.846 51.393

fac parte din activele imobilizate(ct.763)
– din care, veniturile obțin de la entitățile afiliate 41 34.095 4.397
11. Venituri din dobânzi (ct.766*) 42 24.082
– din care, venit. obținute de la entităț ile afiliate 43
Alte venituri financ (ct.762+764+765+767+768) 44 303.488 443.189 255.940 157.632
VENIT FINANC – TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45 352.615 531.035 307.333 181.714
12. Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare și investițiile financiaredeținute ca
active circulante (rd. 47 – 48) 46
– Cheltuieli (ct.686) 47
– Venituri (ct.786) 48
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666* -7418) 49 4.879.979 5.367.175 5.992.829 5.813.370
– din care, chelt în relația cu entitățile afiliate 50 4.677.521 5.287.581 5.907.644 5.723.003
Alte cheltuieli finan (ct.663+664+665+667+668) 51 1.022.189 1.758.215 1.398.663 213.016
CHELT FINANC – TOTAL(rd. 46 + 49 + 51) 52 5.902.168 7.125.390 7.391.492 6.026.386
PROFIT SAU PIERDERE FINANCIAR(Ă ):
– Profit (rd. 45 – 52) 53 0,00 0,00 0,00 0,00
– Pierdere (rd. 52 – 45) 54 5.549.553 6.594.355 7.084.159 5.844.672
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
– Profit (rd. 12 + 45 – 35 – 52) 55 – – – –
– Pierdere (rd. 35 + 52 – 12 – 45) 56 19.321.0 01 21.431.594 29.205.523 32.502.957
15. Venituri extraordinare (ct.771) 57
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 58
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:
– Profit (rd. 57 – 58) 59
– Pierdere (rd. 58 – 57) 60
VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61 117.035.294 141.318.992 161.036.468 108.869.888
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62 136.356.295 162.750.586 190.241.991 141.372.845
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
– Profit (rd. 61 – 62) 63 0,00 0,00 0,00 0,00
– Pierdere (rd. 62 – 61) 64 19.321.001 21.431.594 29.205.523 32.502.956
18. Impozitul pe profit (ct.691) 65 16.500
19. Alte impozite neprezent la elementele de mai
sus (ct.698) 66
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
– Profit (rd. 63 – 64 – 65 – 66) 67 0,00 0,00 0,00 0,00
– Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 – 63) 68 19.337.501 21.431.595 29.205.523 32.502.956