Specializarea : Contabilitate și informatică de gestiune LUCRARE DE LICENTA COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Conf. dr. Bratian Vasile ABSOLVENT SIBIU 2018 2… [618248]

1

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” – SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CENTRUL TERITORIAL SIBIU
Specializarea : Contabilitate și informatică de gestiune

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. dr. Bratian Vasile

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” – SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Specializarea : Contabilitate și informatică de gestiune

Analiza diagnostic a rentabilitatii si risculul

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf.dr. Bratian Vasile

ABSOLVENT: [anonimizat](Mesaros) Roxana Stefania

3
SIBIU
2018

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.1.Rentabilitatea într-o întreprindere ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
1.1.2Analiza structurală a rezultatului exercițiului ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.2 Analiza de diagnostic pe baza ratei de rentabilitate ………………………….. ………………………….. … 9
1.2.1 Rata rentabilității economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
1.2.2 Rata rentabilității financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
CAPITOLUL 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA DE
DIAGNOSTIC A RISCULUI FIRMEI ………………………….. ……………………… 13
2.1. Analiza riscului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
2.2.1 Întreprinderea în dificultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
CAPITOLUL 3 ASPECTE PRACTICE PRIVIND ANALIZA DE DESIGN
A RENTABILITĂȚII ȘI A RISCULUI FIRMEI ………………………….. ………. 20
3.1 SCURT ISTORIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
3.1.2.ASPECTE OPERAȚIONALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
3.1.3 ASPECTE LEGATE DE RESURSELE UMANE ………………………….. ………………………….. ………….. 25
ASPECTE MANAGERIALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 30
3.2. ANALIZA ȘI DIAGNOSTICUL PERFORMANȚELOR FINANCIARE ………………………….. …………….. 34
3.2.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE ………………………….. ………………………….. ……………………. 37
3.3 ASPECTE COMERCIALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
3.3.2. Analiza structurala a vanzarilor pe produse si piete de desfacere ………………………….. ……. 42
3.3.3 Analiza clientilor intreprinderii ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
3.4 Analiza furnizorilor intreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………… 43
3.5 ASPECTE ECONOMICO – FINANCIARE ………………………….. ………………………….. ……………………. 44
3.5.1 Diagnosticul patrimoniului net ………………………….. ………………………….. …………………………. 44
3.5.2 Diagnosticul capacitatii de autofinantare ………………………….. ………………………….. …………… 45
3.5.6 Diagnosticul corelatiei creante – obligatii ………………………….. ………………………….. …………… 49
3.5.7 Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii ………………………….. ………………………….. ………………. 50
CONCLUZII ȘI CONSIDERAȚII PERSONALE ………………………….. ……… 53

4

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei: motivația, Importanța și obiectivele temei

Performanța financiară este de cele mai multe ori greu de atins de entit ățile
economice, dar mai ales în contextul economic actual. Modelele de succes a
celor ce au reușit vor constitui niște exemple de bună practică pentru orice
aspirant. Nu exită o rețetă care să fie universal valabilă pentru succes și în ciuda
numeroaselor eforturi ale companiilor de a -l găsi, influențele particulare vor fi
extrem de complexe, de la țară la țară, pe domenii de activitate și evident pe
clase de mărime. Pornind de la considerentele de mai sus am ales această temă
de licență.
Importanța și obie ctivele analizei de rentabilitate și riscul într -o societate
Performanța se poate considera ca reprezentând o poziție excelentă care este
rezultată prin efort continuu, realizat într -un c adru conmpetiționa și
comensurabilă prin metode diverse.1
Principalu l obiectiv al lucrării de față îl reprezintă sintetizarea conceptelor
principale legate de performanța financiară și de conturarea spațiului concret în
cadrul căruia vom particulariza conceptele menționare și respectiv societatea.
Obiectivele diagnosticul ui sunt complexe, complexitate care va decurge din
varietatea pozițiilor ocupate de aceia ce îl realizează, dar și datorită diversității
punctelor de vedere dar și a obiectivelor pe care și le propun.
Diagnosticul economico -financiar poate fi declanșat as tfel:2
Fie ca în cazul intreprinderilor care se află în dificultate, atunci când
diagnosticul va reprezenta obligația legală
Fie ca în cazul intreprinderilor sănătoase, care au caracterul instrumentuliui de
control și al realizării de performanțe
Diagnosti cul are ca și obiectiv detectarea de eventuale situații ale
dezechilibrului cu scopul identificării de origini dar și de cauze care l -au generat
și al stabilirii de măsuri de remediere. Pentru că se bazează pe un întreg sistem
de informații cu privire la: dimensiune, structură dar și de utilizare a
potențialului intern, a valorii patrimoniale și a rentabilității.

1 Niculescu,Maria – Diagnostic global strategic. Vol.II Diacnostic Financiar, ED Economica,Bucuresti,2005 pag
42
2 Aurel Ișfănescu, Vasile Robu, Ana Maria Hristea , Camelia Vasilescu, ’’Analiza economico -financiară’’,
Editura Economică, București, 1999, pag 17

5
Partenerii exteriori care sunt: investitorii, acționarii, creditorii, direct interesați
de situația economico -financiară a întregii intreprinderi , de cunoașterea
performanțelor dar și a riscurilor pe care și le asumă. Așadar, băncile vor folosi
analiza ca și instrument al fundamentării deciziilor de creditare, furnizorii fiind
interesați de capacitatea plății și implicit de sănătatea financiară a i ntreprinderii,
statul folosind analiza pentru a putea cunoaște starea diferitelor intreprinderi cu
vederea acordării de sprijin, iar investitorii vor decide pe baza unei analize dacă
firma reprezintă o oportunitate pentru a putea investi.
Astfel sintetizând motivația diagnosticului indiferent de poziția celui ce o va
efectua, se contituie:
Cunoașterea dar și înțelegerea stării de sănătate a intreprinderii
Informarea tuturor partenerilor cu privire la starea intreprinderii, la performanțe
și eficie nța utilizării resurselor
Stabilirea de măsuri de redresare sau de ameliorare a performanțelor
Identificarea dar și înțelegerea contextului concurenția în care va opera
intreprinderea
Fundamentarea de direcții strategice pentru dezvoltarea într -u mediu d inamic

Ca și concluzie, diagnosticul economico financiar, va avea rolul de a găsi soluții
pentru a putea remedia problema de insuficiență a resurselor în fața nevoilor,
problema fundamentală tuturor sistemelor dar care se face tot mai simțită în
zilele noastre.
Lucrarea de față are următoare structură:
Introducere,trei capitole în care am abordat aspectele teoretice și practice legate
de analiza de diagnostic a rentabilității și a riscului într -o companie, dar și
concluzii personale, anexele și bibliografia.
Introducerea este partea care prezintă motivația alegerii temei, importanța dar și
obiectivele acesteia.
Capitolul 1 al lucrării se sintetizează cu principalele concepte legate de analiză,
de diagnostic și de rentabilitate a firmei. Sunt scoase în evidență c onceptele
teoretice cu privire la analiza de diagnostic a rentabilității firmei, accentul
punându -se pe modele cantitatice în ceea ce privesc analiza.
Capitolul 2 studiaza aspecte teoretice a analizei diagnostic a riscului firmei unde
seaccentueaza taxoma nia riscului (toate formele riscului) si se vor aplica
ajustarii in vederea eliminarii riscului.
Capitolul 3 Aspecte practice privind analiza diagnostic a rentabilitati si a
riscului firmei:
Scurta prezentare a societatii.Studiu de caz
Concluzii si conside ratii personale

6

CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA DIAGNOSTICULUI A
RENTABILITĂȚII FIRMEI

1.1.Rentabilitatea într -o întreprinde re

Rentabilitatea se poate defini ca fiind capacitatea intreprinderii de a obține
profit prin utilizarea unor factori de producție a capitalurilor, indiferent care este
proveniența acestora.3
Rentabilitatea este una dintre cele mai sistematice forme de exprimare a
eficienței întregii activități economico financiare a întregii activităția
intreprin derii, respectiv a tuturor mijloacelor a producției utilizate dar și a forței
de muncă, din toate stadiile unui ciclu: aprovizionare, vânzare și producție.
Așadar, rentabilitatea apare astfel ca instrument hotărâtor în mecanismul
economie de piață, în or ientare producției, în raport cu cerințele consumatorilor.
Aceasta presupune obținerea unor venituri mai mari decât cheltuielile în urma
vinderii și încasării producției fabricate.
Pentru exprimarea rentabilității se utilizeză două categorii de indicatori :
profitul și rata rentabilitații. Mărimea absolută a rentabilității este oglindită de
profit ( indicator de volum), iar gradul în care capitalul sau folosirea resurselor
entității economice aduc profit este reflectat în rata rentabilității ( indicator al
mărimii relative a rentabilității).
În corelația dintre rentabilitate și eficiență economică sunt de făcut unele
precizări. Eficiența economică este o categorie economică mai cuprinzătoare
decât rentabilitatea. Putem afirma că eficiența economică reprezin tă cea mai
generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante
preconizate, pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vânzare)

3 Vasile Robu,Nicolae Georgescu „Analiaza economoco financiara „ Editura Omnia Uni Brasov 2000 pag 197

7
sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau
neintrat e în circuitul economic. 4

1.1.2Analiza structurală a rezultatului exercițiului

Această analiză structurală a profilului va urmări stabilirea de contribuție
a diferitelor tipuri de rezultate la totala modificare, dar și punerea în evidență a
tuturor schimbărilor care vor interveni pe elementele componente.
Analiza de structură va presupune o descompunere în elemente
componente, care în cazul profitului se va putea efectua din numeroase punct e
de vedere.

Rezultatul acestui exercițiu înainte de impozitare, profit sau pierdere, nu este
unul omogen iar în compoziția sa vor intra rezultate din diferite activități.
Rezultatul unei exploatări va caracteriza performanțele comerciale dar și
financi are ale intreprinderii, independent de politica financiară și fiscală. Se va
determina ca o diferență dintre venituri din exploatare și cheltuieli de
exploatare.
Veniturile care reies din exploatare sunt veniturile compuse din cifra de afaceri,
venituri d in producția stocată, veniturile aferente producției de imobilizări și alte
venituri din exploatare. Cheltuielile de exploatare cuprind toate cheltuielile
aferente ciclului de exploatare. În cazul în care producția stocată și producția
imobilizată se evalu ează la costurile efective, veniturile aferente lor sunt egale
cu cheltuielile, neînregistrându -se profit. În această situație rezultatul din
exploatare este determinat de rezultatul aferent cifrei de afaceri, de diferența
dintre venituri din exploatare și alte cheltuieli de exploatare și de diferența
dintre veniturile din provizioane privind exploatarea și cheltuielile cu
provizioanele aferente exploatării.
Rezultatul financiar înseamnă realizarea de profit sau pierdere și se calculează
ca diferență între veniturile financiare și cheltuielile financiare.
Rezultatul curent al exercițiului (RC, profit sau pierdere) este determinat atât de
rezultatul exploatării normale și curente, cât și de cel al activității financiare.

RC = RE + Venituri financiare – Chel tuieli
financiare

Rezultatul curent al exercițiului reprezintă marja care definește rentabilitatea de
ansamblu a firmei, cu luarea în considerare și a rezultatelor directe ale activității
financiare propriu -zise, dar care sunt în legătură directă cu activitatea de

4 Dumitru Mărgulescu, coordonator, ’’Analiza economico -financiară a întreprinderii’’, Editura Tribuna
Economică, București, 1994, pag 188

8
exploatare. Rezultatul extraordinar al exercițiului (profit sau pierdere) este un
rezultat întâmplător , neavând caracter de regularitate. Se obține ca diferență
între veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare ale întreprinderii și
permite măsurarea influenței elementelor extraordinare în formarea rezultatului
global al întreprinderii.

R extr = venituri estraordinare – Cheltuieli
extraordinare

Rezultatul exer cițiulu i înaintea impozitării (profit brut total sau pierdere) este
format din rezultatul curent și rezultatul extraordinar al exercițiului. Se mai
poate determina ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale
Un indicator foarte important pentru ap recierea performanțelor societății pe
acțiuni este și rezultatul exercițiului după impozitare, respectiv, profitul net sau
pierdere.
Rezultatul net al exercițiului exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare
cu care vor fi remunerați acționarii pe ntru capitalurile proprii subscrise.
Rezultatul impozabil (fiscal) este diferit de rezultatul exercițiului înaintea
impozitării, pentru că se impun unele corecții. Astfel se adună cheltuielile care
depășesc nivelul admis prin acte normative ( de exemplu, c heltuieli de protocol,
cheltuieli de transport, etc.) și cele neadmise a se scădea din rezultatul impozabil
(amenzi, penalități). Deci se scad nu se impozitează deducerile fiscale cum sunt
: rezervele legale, pierderile din anii precedenți, reducerea de im pozit, stabilirea
prin acte normative, în cazul reinvestirii profitului, etc.

RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

R extr = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Rezultatul exercițiului după impozitare (profit net sau pierde re) este determinat
ca diferență între rezultatul impozabil și impozitul pe profit. Pentru a examina
modificarea rezultatului exercițiului înainte de impozitare și a profitului net, se
utilizează metoda bilanțieră.
Contul de profit și pierdere este documen tul contabil care permite stabilirea
contului de rezultate intermediare sau a situației soldurilor intermediare ale
gestiunii. Indicatorii cuprinși în situația soldurilor intermediare ale gestiunii sunt
necesari în adoptarea deciziilor, atât la nivel de en titate economică, cât și la
nivelul terților cu care entitatea economică are legături pe plan economic și
financiar.
Soldul intermediar al gestiunii este diferența dintre două valori. Prin scăderi
succesive se obțin indicatori de caracterizare a rentabilității și gestiunii entității
economice.

9
Indicatorii de caracterizare a rentabilității în mărime absolută au fost prezentați
anterior, iar în continuare facem unele precizări cu privire la indicatorii care sunt
utili în aprecierea modului de gestionare a entitățiilor economice.
Suma adaosului comercial este diferența între cifra de afaceri, aferentă vânzării
de mărfuri și costul de cumpărare a mărfurilor vândute. Acest indicator este
folosit în mod deosebit în cadrul entităților economice care au ca obiect de
activitate comercializarea (distribuția) mărfurilor.
Producția exercițiului include valoarea bunurilor si serviciilor “fabricate” de
întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
Este un indicator care se aplică, în special, în cazul entitățiilor economice
industriale, măsurând volumul global al activității desfășurate.
Valoarea adăugată exprimă crearea sau creșterea de valoare rezultată din
utilizarea factorilor de producție, îndeosebi a forței de muncă ș i a capitalului,
peste valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți, în cadrul activității
curente a întreprinderii. Se determină ca diferență între volumul global al
activității și consumurile intermediare (consumuri provenind de la terți).
Excedentul (deficitul) brut al exploatării reprezintă fluxul potențial de
disponibilități degajat de ciclul de exploatare și se determină deducând
cheltuielile monetare din exploatare din veniturile monetare aferente acestei
activități.
Veniturile monetare di n exploatare sunt formate din vânzările de mărfuri,
producția vândută și subvențiile de exploatarea, în timp ce cheltuielile monetare
din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli care presupun plăți imediate
sau la termen (consumurile provenind de la terți, cheltuieli cu impozite, taxe și
vărsăminte asimilate și cheltuieli cu personalul).
Excedentul brut al exploatării este utilizat în procesul de analiză pentru
efectuarea de comparații, în dinamică și în spațiu, cu rezultatele firmelor care își
desfășoară activitatea în același domeniu.
Comparativ cu ceilalți indicatori utilizați în procesul de analiză a rezultatelor,
excedentul brut al exploatării prezintă avantajul că nu este influențat de sistemul
de amortizare practicat, de politica de construir e a provizioanelor, de politica
financiară și fiscală, precum și de politica de distribuire a dividendelor.

1.2 Analiza de diagnostic pe baza ratei de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciază sub
form ă relativă situația profitabilității sau a capacității întreprinderii de a produce
profit. Ratele rentabilității sunt printre cei mai importanți indicatori prin care se
apreciază eficiența generală a activității unei întreprinderi, deoarece reflectă
rezult atele obținute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic:
aprovizionare, producție și desfacere. Comparativ cu costurile pe produs, care
reflectă rezultatele din stadiul producției, rata rentabilității sintetizează și pe cele
din stadiu l distribuției.

10
Analiza rentabilității reprezintă una dintre cele două componente principale ale
diagnosticului financiar al rentabilității și al riscului întreprinderilor.
Diagnosticul financiar are ca obiective măsurarea rentabilității capitalurilor
întreprinderii și aprecierea condițiilor de echilibru economic și financiar pentru
a evalua gradul de risc al întreprinderii.
Măsura rentabilității este dată de un sistem de rate explicative de eficiență
determinate ca raport între efectele economice și financ iare obținute și eforturile
depuse pentru obținerea lor.
Acest sistem de rate oferă posibilitatea cunoașterii gradului de independență
economică și financiară, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care
generează schimbări nedorite în activita tea întreprinderii.
Rata rentabilității, ca indicator de performanță, poate avea mai multe forme de
exprimare, în funcție de modul de raportare a unui indicator de efecte sau
rezultate obținute (profitul, EBE sau alți indicatori parțiali ai rentabilității) la un
indicator de flux global al activității (cifra de afaceri, venituri din exploatare,
valoarea adăugată) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru
obținerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).
De aceea, putem clasifica ratele de rentabilitate în funcție de mai multe criterii,
cele mai importante fiind criteriul bazei de raportare și criteriul funcțional. În
afara acestora, mai pot exista criterii referitoare la interesele urmărite în
exprimarea acestor rate (interesele m anagerilor, acționarilor, creditorilor, etc.)
sau la tipul de rezultat ce se află la numărătorul ratelor.
În cele ce urmează voi prezenta principalii indicatori prin care se poate analiza
rata rentabilității.

1.2.1 Rata rentabilității economice
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilității
economice, pune în evidență performanțele utilizării activului total al unei
întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor
performanțe.

Rata rentabilității economic e este definită ca raport între rezultatul exercițiului
înainte de deducerea sarcinilor financiare, respectiv, dobânzilor și impozitelor și
capitalul permanent.
Literatura de specialitate oferă mai multe modalități de calcul pentru
ratarentabilității econo mice (Re) 8 :
Re = ∙ 100;
În care:
Pe = rezultatul (profitul) exploatării;
Ae = activele economice aferente exploatării;
Re = 100;
Sau:
Re = ∙ 100.

11
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică
semnificației rezultatului:
utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de
politica fiscală și de structura capitalurilor (politica de finanțare), cât și de
fluxurile extraordinare;
dacă rata rentabilității economice va fi construită pe baza excedentul ui brut al
exploatării (EBE), va fi independentă și de politica privind amortizarea
capitalului tehnic, pe lângă elementele menționate anterior;
folosirea profitului brut este utilă managerilor întreprinderii și va determina un
nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte două activități (financiară și
extraordinară) aduc profit; această variantă este mai puțin utilizată.
În teoria și practica internațională, această rată este cunoscută sub forma: ROA
= ROA = rata rentabilității economice (retur n on assets);
EBIT = rezultatul înainte de impozitare și dobânzi (earnings before interests and
taxes).
Utilizatorii informațiilor oferite de această rată sunt furnizorii de capital.
Creditorii financiari, de exemplu, sunt interesați de rentabilitatea într eprinderii
înainte de scăderea dobânzii.
Analiza factorială a ratei rentabilității economice evidențiază acțiunea unor
factori complecși.
Vom considera rata rentabilității economice:
Re = ∙ 100
Unde:
Pr = profit brut aferent cifrei de afaceri.
Pentru anali za factorială pot fi folosite modele precum sunt:5
I. Re = ∙ 100 = ∙ 100
II. Re = ∙ 100 =;
În cazul utilizării modelului I, rata rentabilității economice combină efectul
vitezei de rotație a activului total, exprimată ca număr de rotații , cu efectul ratei
rentabilității comerciale.
Cele două rate componente acționează diferit asupra ratei rentabilității
economice, în funcție de natura activității întreprinderii și de strategia urmată.
Astfel, în industrie, firmele realizează rate de rentabilitate economică ridicate pe
seama unor cote de profit mai mari și nu printr -o rotație mai rapidă a activelor.
Întreprinderile din sfera comerțului operează cu marje de profit mai reduse, dar
beneficiază de o rotație mai accelerată a activelor.
O strategie de menținere a poziției concurențiale pe piață determină uneori un
rabat de la marje ridicate de profit, iar alteori, utilizarea unor tehnologii
avansate, fapt care conduce la o încetinire a rotației activelor.

5 Marin Țol e, Nicoleta Cristina Matei, ’’Analiza economico -financiară a entitățiilor economice’’, Editura Pro
Universitaria, București, 2006, pag 196;

12
1.2.2 Rata rentabilității financiare

Rata rentabilității f inanciare este un indicator semnificativ în aprecierea
performanțelor economico –financiare ale întreprinderii atât în cadrul
diagnosticului intern cât și în analizele solicitate de partenerii externi.
Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în c e măsură investiția lor este
rentabilă sau nu. În cazul în care rata rentabilității financiare este mai mare decât
costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfășurată, firma creează o
valoare suplimentară pentru acționari.
Rata rentabilității financiare se determină astfel:
Rf = ∙ 100;
Se recomandă folosirea la numitor a capitalului propriu mediu calculat după
cum urmează:
Kp = inițial + Nr. acțiuni emise în cursul anului ∙ Val. de emisie ∙
– Nr. acțiuni răscumpărate în cursul anului ∙ Val.de r ăscumpărare ∙ ;
Analiza aceste i rate se poate face și astfel :
= ∙ 100 = ∙ 100
Vt / At = viteza de rotație a activelor totale;
At / Kp = factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau brațul pârghiei
financiare6
Pn / Vt = profitul net la 1 leu ve nituri.
Managerii au posibilitatea să acționeze asupra ratei rentabilității financiare prin
urmărirea și influențarea:
1) vânzărilor generate de utilizarea activelor;
2) modului de finanțare a activelor din capitalul propriu și datorii;
3) rentabilității n ete a veniturilor.
Atunci când analizăm viteza de rotație a activelor, trebuie să ținem cont și de
sectorul în care își desfășoară activitatea societatea. Cu cât acest indicator are o
valoare mai mare, cu atât eficiența utilizării activelor totale este mai bună.
Aparent, cu cât factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu
atât rata rentabilității financiare este mai ridicată, dar trebuie să ținem cont,
totodată, că acest indicator arată și gradul de îndatorare. Și este cunoscut că
orice societate cu grad de îndatorare mare este riscantă. Stabilirea unei valori
optime a factorului de multiplicare reprezintă de fapt o „luptă“ (un arbitraj)
permanentă între profiturile și costurile pe care le implică datoriile financiare.
Totodată, trebuie s ubliniat că acest indicator este influențat și de sectorul unde
își desfășoară societatea activitatea și de activele pe care le deține aceasta. În
general, societățile care au un flux de numerar din activitatea de exploatare
constant și cu un grad mare de previzionare pot opera cu un factor de
multiplicare a capitalului propriu mai mare decât societățile care își desfășoară

6 Aurel Ișfănescu, Vasile Robu, Ana Maria Hristea , Camelia Vasilescu, ’’Analiza economico -financiară’’,
Editura Ec onomică, București, 1999, pag 175

13
activitatea într -un sector cu un grad de risc mai mare. Putem spune că și băncile
comerciale care dispun de un portofoliu de active div ersificat pot opera cu un
factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare. O dată cu analiza acestui
indicator, trebuie urmăriți și alți indicatori cum ar fi: rata lichidității curente, rata
lichidității imediate, rata de acoperire a dobânzilor.
Profitul net la un leu venituri arată capacitatea firmei de a practica o politică de
prețuri eficientă și, totodată, abilitatea firmei de a controla costurile. Acest
indicator trebuie și el interpretat în funcție de sectorul de activitate, de natura
produselor comercializate și de strategia aplicată de firmă.
S-a constatat că societățile care au un profit net la un leu vânzări mare au o rată
a rentabilității economice (Pnet/At) mică și invers. Acest fapt se datorează
faptului că societățile care practică un ada os comercial mare pot avea un profit
mare la un leu vânzări. Pentru că practicarea unui adaos comercial mare necesită
și active numeroase și aceste societăți tind să aibă o viteză de rotație a activelor
scăzută.
Rata rentabilității financiare este un indic ator important care trebuie interpretat
cu anumite limite care sunt impuse de: perioada de analiză, riscurile pe care și le
asumă societatea, valoarea contabilă a capitalului propriu.

CAPITOLUL 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA DE
DIAGNOSTIC A RISCULUI FIRMEI

2.1. Analiza riscului financiar

Riscul financiar caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub
incidența structurii financiare a firmei. Capitalul unei firme este format din
două componente (capitalul propriu datorii).
Cele două componente se deosebesc fundamental prin costul pe care îl
generează. De exemplu o firmă care recurge la împrumuturi trebuie să suporte
sistematic și cheltuielile financiare aferente. De aceea, prin mărimea și costul ei,
îndatorarea antrenează o variabilitate a rezultatelor și modifică riscul financiar.
Analiza ri scului financiar se poate face după o metodologie similară celei
prezentate a riscul de exploatare. Astfel, se impune luarea în considerare a
cheltuielilor financiare deci a dobânzilor care, la un nivel dat de activitate, fiind

14
considerate cheltuieli fixe. În acest caz se calculează un prag de rentabilitate
global, după relația:

mvF f
PRGRobD Ch
RDob ChCA+=−+=
v 1

Evaluarea riscului financiar se face cu ajutorul:
– indicatorului de poziție față de pragul de rentabilitate global;
– coeficientului de elasticitate.
Sub incidența politicii financiare a firmei, analiza variabilității rentabilității
capitalului propriu este un aspect fundamental al riscului financiar,
preocupându -i în special pe acționari. Mărimea influenței politicii financiare și
a structurii financia re asupra performanțelor firmei a dat naștere unor modelări
simple, cunoscute sub denumirea de „efect de levier financiar”7.
Levierul financiar exprimă ideea incidenței îndatorării firmei asupra
rentabilității capitalului propriu. Prezentarea cea mai frec ventă a efectului de
levier financiar pornește de la următoarea schemă:

Tabel nr. 1.1
Efectul levierului financiar
Activ total
At Capitaluri proprii
Cpr
Datorii
D
(Sursa : Aurel Ișfănescu, Vasile Robu, Ana Maria Hristea , Camelia Vasilescu,
’’Analiza economico -financiară’’, Editura Economică, București, 1999 )

Relația efectului de levier permite explicarea nivelului și evoluției rentabilității
financiare în funcție de doi f actori principali: îndatorarea firmei și rentabilitatea
economică. Fiecare dintre acești doi factori fac să intervină, pe a doua treaptă de
analiză, alte rate explicative, esențiale pentru sănătatea financiară a firmei.

7 Balteș. N. Ciuhureanu A.T Contabilitate Financiară, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu. Rata levierului financiar
Îndatorare
financiară
Rata de îndatorare Rentabilitate
financiară
Rentabilitate
economică Rotația activului total
Rentabilitatea comercială

15

Figura nr. 1.2. Factorii de influență ai rentabilității financiare
(Sursa : www.mfinante.ro )

2.2 Analiza riscului de faliment

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor
scadente care rezultă din angajamente anterioar e contractate, fie din operații
curente, a căror realizare condiționează continuarea activității, fie din prelevări
obligatorii.
Analiza aptitudinii întreprinderii de a fi solvabilă, de a acționa în condiții de risc
minim, în sistemul analizei financiar – patrimoniale, ocupă un loc central. În
sensul că menținerea solvabilității este o restricție ce se impune întreprinderii în
mod curent, echilibrul financiar este un imperativ permanent pentru orice
entitate economică. Orice dereglare privind achitarea obl igațiilor generează
prejudicii și necesită o corectură urgentă. De asemenea, echilibrul financiar este
un imperativ absolut, adică nu poate fi omis sub nici o motivație. De exemplu,
ca o întreprindere care cunoaște o perioadă mai dificilă , în practica eco nomică
poate să renunțe la unele obiective de creștere, obiective economice sau sociale.
În schimb, ea nu poate renunța la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care
constituie condiția financiară de supraviețuire.8
Aprecierea capacității întreprinderi i, de a -și regla în termen obligațiile, se
apreciază în funcție de condițiile concrete economico – financiare în care își
desfășoară activitatea. O întreprindere poate avea dificultăți temporare sau
ocazionale determinate, de exemplu, de neacoperirea în te rmen a unei creanțe,
sau a accelerării plăților într -o perioadă de creștere rapidă a activității. Astfel,
dificultățile de plată apar ca o expresie a unei neconcordanțe de moment, care
nu pune în pericol echilibrele fundamentale și nu afectează imaginea fi rmei.

8 Balteș, Nicolae (coordonator) – Analiza economico -financiară a întreprinderii, Ediția a II – a revizuită și
adăug ită, Editura Universității „Lucian Blaga‖ din Sibiu, 2013

16
Soluții simple pot permite trecerea peste aceste dificultăți și reinstaurarea
continuității plăților:
obținerea de termene suplimentare din partea furnizorilor ;
amânarea datoriilor financiare;
obținerea de împrumuturi pe termen scurt.
Întreprinderea poate cunoaște dificultăți financiare periodice, ca de exemplu,
întârzierea plăților în anumite momente ale anului sau în perioade de accelerare
a creșterii. Chiar dacă viabilitatea întreprinderii nu e pusă în pericol, imaginea sa
se poate d egrada datorită perturbărilor periodice. O reputație de rău platnic, sau
o anumită suspiciune la soliditatea financiară pot genera cel puțin două efecte.
Pe de o parte, anumiți furnizori pot refuza continuarea livrărilor, iar pe de altă
parte, întreprinder ea este nevoită să solicite credite de urgențe și să accepte
condiții neavantajoase de creditare (durată mai scurtă, dobândă mai mare).
Astfel, permanența unor dificultăți de achitare a obligațiilor este expresia unei
fragilități economice și financiare s tructurale. Ele pot genera restrângerea
activității, reducerea efectivului de salariați, restructurarea sistemului de
gestiune sau, în unele cazuri foarte grave, falimentul întreprinderii.
Din complexitatea de aspecte privind riscul de faliment, apreciem c a esențiale
pentru procesul decizional următoarele:
1. Conceptul de întreprindere în dificultate;
2. Principalele cauze care conduc la falimentul unei întreprinderi;
3. Analiza statică a riscului de faliment pe baza bilanțului patrimonial;
4. Analiza r iscului de faliment prin metoda stocurilor;
5. Analiza funcțională a riscului de faliment;
6. Coordonate ale analizei strategice a riscului de faliment.

2.2.1 Întreprinderea în dificultate

După 1990, mediul economico – social intern și internațional a fost perturbat. În
acest nou context, o serie de întreprinderi au dat faliment, iar altele supraviețuiesc
artificial.
Conceptul de întreprindere în dificultate a fost definit de pe diverse poziții:
juridice, economice, social – politice, financiare.
Starea de dificultate este definită în teoria economică, drept o situație
permanentă de criză financiară, care poate deveni rapid dramatică prin
restrângerea activității, reducerea creditelor etc.9
Criteriile generale care stau la baza identificării întreprinderii în dificultate sunt:
insolvabilitatea, adică activul nu este suficient pentru achitarea datoriilor.
Acest criteriu este, în general, tardiv, pentru că în acest stadiu nu mai există
active circulante realizabile;

9 . Ciuhureanu, Alina Teodora – Management financiar, Editura Universității „Lucian Blaga‖ din Sibiu, 2009

17
supraîndatorarea, caz în care gradul de îndatorare este atât de mare încât
compromite capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor scadente;
existența unor fapte de natură să compromită continuitatea exploatării.
Literatura de specialitate reține următoarele semne ale unei situații dificile, reale
sau potențiale:
existența unui fond de rulment negativ, sau chiar a unui rezultat net negativ;
utilizarea unor credite curente pentru finanțarea investițiilor;
imposibilitatea reînn oirii creditelor;
imposibilitatea reglării creditelor la scadența normală;
falimentul unor furnizori sau clienți;
dispariția sau indisponibilitatea unui conducător;
persistența unor greve.
O întreprindere în dificultate este o întreprindere în dezechilibr u pe plan
industrial, social și financiar.
Întreprinderile în dificultate se caracterizează, în esență, prin:
a. inadaptare la mediu. Această inadaptare poate deveni din ce în ce mai
importantă și periclita supraviețuirea întreprinderii;
b. scăderea volumului de activitate și a rentabilității;
c. folosirea unor tehnici și instrumente de management neperformante;
d. situație financiară dificilă;
e. grad scăzut de utilizare a capacităților de producție;
f. neasigurarea concordanței: om – metodă – mașină.
O întreprindere este considerată în dificultate, din punct de vedere juridic,
atunci când se află în stare de încetare de plăți, adică atunci când nu mai poate
face față datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile. În acest caz,
legea prevede deschiderea procedurii de reorganizare sau lichidare juridică. În
practică, e greu de stabilit momentul cel mai potrivit pentru deschiderea
procedurii:
dacă intervenția juridică este tardivă, când întreprinderea nu mai are active
sufici ente, ea nu -și va mai putea achita obligațiile;
dacă intervenția este precoce, ea poate genera cheltuieli și traumatiza
întreprinderea, în loc să se încerce redresarea prin proceduri mai simple.
Derularea procedurilor juridice, conform legislației noastr e, începe pe baza unei
cereri introduse la tribunal de către debitor, de către creditori, sau de către
camera de comerț și industrie teritorială. Cererea debitorului este însoțită,
printre alte anexe, de:
– bilanțul contabil și copii de pe registrele cont abile curente;
– contul de profit și pierdere din anul anterior depunerii cererii;
– o situație a tuturor creanțelor întreprinderii;
– o declarație a debitorului, în care se arată intenția de a -și reorganiza
activitatea sau lichida averea.
Un creditor care are o creanță certă lichidă și exigibilă poate depune la tribunal
o cerere împotriva unui debitor care, timp de 30 de zile, a încetat plățile. De

18
asemenea, camerele de comerț și industrie pot introduce cerere împotriva
debitorului care se află într -o situație notorie de încetare a plății.
Tribunalul este cel care stabilește dacă întreprinderea este în stare de încetare de
plăți și continuarea procedurii prin notificarea acesteia creditorilor, debitorilor și
Oficiului Registrului Comerțului. De asemene a, Tribunalul numește un
judecător sindic și un administrator judiciar. Judecătorul sindic este însărcinat pe
toată durata procedurii cu conducerea tuturor operațiunilor implicate de
reorganizarea sau lichidarea judiciară.
Administratorul supraveghează ge stionarea întregii activități pe toată durata
procedurii. Aceasta presupune, pe de o parte, supravegherea, sau, după caz,
conducerea activităților de redresare, iar pe de altă parte, asigurarea unei
gestiuni prudente care, să conducă la acumularea de noi p asive. În cadrul
acestei proceduri, se prevede propunerea unui plan, fie de reorganizare și
continuare a activității debitorului, fie de vânzare a averii debitorului, fie de
lichidare.
În cazul reorganizării, planul de reorganizare cuprinde obligatoriu:
– perspectivele financiare, în special modalitățile de reglare a pasivului;
– perspectivele economice cu privire la structurile și activitățile noi ale
întreprinderii.
Reorganizarea nu este un scop în sine. Încercarea de a redresa întreprinderile
prin su bvenții, sau prin acordarea de credite constituie o soluție de supraviețuire
artificială, o eroare gravă a organelor de decizie.
Pentru întreprindere, cauzele generatoare de dificultăți, sunt de origine diversă.
O mare parte dintre acestea provin din medi ul economic și concurențial în care
firma acționează:
– accentuarea concurenței interne și internaționale;
– apariția unui produse de substituție;
– pierderea unui client important, sau falimentul acestuia;
– falimentul unui furnizor important, care asigură anumite
materiale, piese, subansamble esențiale pentru continuarea activității
întreprinderii;
– falimentul unei bănci cu care întreprinderea avea relații financiare
preponderente;
– apariția unor reglementări pe linia securității și prot ecției mediului;
– scăderea continuă a cotației la bursă.
Din studii statistice s -a arătat că aceste cauze dețin, în medie, o pondere de 51
% în declanșarea unui faliment. Cauzele interne sunt, în esență, legate de o
gestiune deficitară:
rotația stocurilor și clienților inferioară normei sectoriale;
practicarea unor norme inferioare marjelor sectoriale;
finanțarea investițiilor cu sursele aferente exploatării;
pierderi repetate din exploatare;

19
imposibilitatea reînnoirii creditelor. 10
Aceste cauze sunt la originea a peste jumătate din numărul de falimente
înregistrate de -a lungul anilor. După natura lor, cauzele dificultăților pot fi:
a. Cauze legate de reducerea volumului de activitate datorată:
– tendințelor de scădere a cererii pentru produsel e realizate de
întreprindere;
– pierderii unor clienți importanți;
– competitivității în scădere a produselor întreprinderii;
– gradului redus de reînnoire a produselor, respectiv de adaptare la nevoi;
– scăderii conjuncturale a cererii;
– intens ificării concurenței interne și internaționale;
– falimentului unui furnizor.
b. Cauze legate de reducerea marjelor și a rentabilității:
– decizii strategice inadecvate;
– rigiditatea prețurilor de vânzare;
– cheltuieli prea mari cu personalul;
– existența unor echipamente depășite din punct de vedere tehnic;
– ponderea mare a cheltuielilor financiare;
– creșterea prețurilor materiilor prime.
c. Cauze specifice privind trezoreria întreprinderii:
– falimentul unor clienți importanți;
– dificultăți în obținerea de credite;
– durata mare de rotație a stocurilor;
– prelungirea duratei creditelor clienți;
– diminuarea duratei creditelor furnizori.
d. Cauze specifice sistemului de management:
– pregătirea profesională necorespunzătoare a conducătorilor și
incapacitatea lor de a se adapta noilor condiții ale pieței;
– neînțelegeri între membrii conducerii;
– contabilitate analitică deficitară și necunoașterea costului complet;
– lipsa înlo cuitorilor pentru conducătorii actuali;
– remunerarea excesivă a conducătorilor.
e. Cauze accidentale:
– deturnări de fonduri;
– calamități;
– decesul conducătorului;
– probleme sociale interne.
În urma unui studiu referitor la clauzele falim entelor, efectuat în Franța,
s-au identificat următoarele 10 cauze principale :
– falimentul unor clienți: 21 %;
– stocuri prea mari: 11 %;

10 Mârza, Bogdan – Performanța prin valoare, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2 013

20
– reducerea creditelor: 11 %;
– cheltuieli cu personalul prea mari: 10 %;
– decesul sau boala conducătorului: 10 %;
– contabilitatea deficitară și necunoașterea costului complet: 9 %;
– deturnări de fonduri: 8 %;
– expropriere: 8 %;
– scăderea conjuncturală a cifrei de afaceri: 8 %;
– organizarea deficitară a întreprinderii: 6 %.
Pentru întreprinderile af late în tranziție economică, la cauzele precedente
se adaugă cauze specifice :
– instabilitatea piețelor, chiar și pentru produse de larg consum;
– ponderea în creștere a sectorului informal, manifestată prin existența
unui volum considerabil de activit ate economică neînregistrată și / sau a unor
importuri frauduloase. Aceasta generează o concurență neloială, fraude,
evaziuni fiscale etc.;
– mediocritatea infrastructurii fizice și a sistemelor de comunicație;
– ineficiența instituțiilor orizontale;
– insuficiența sistemelor de formare profesională;
– insuficiența resurselor financiare.

CAPITOLUL 3 ASPECTE PRACTICE PRIVIND ANALIZA DE DESIGN
A RENTABILITĂȚII ȘI A RISCULUI FIRMEI

21
3.1 SCURT ISTORIC

Grupul Vel Pital este liderul pieței românești a produselor de panificație și
morărit dar și un jucător destul de important în domeniu de producție de
cozonac, specialități de cofetărie dar și de patiserie.
Povestea acestui mare lider începe în momentul î n care fondul de investiții
Boroadhurst Investments Limited care este administrat în România de către
New Century Holdings, va achiziționa două mari companii de morărit și de
panificație. În decembrie 2001 se va forma grupul Vel Pitar S.A prin furnizarea
a patru fabrici din industria morăritului să a panificației. Sediu companiei va fi
stabilit la Râmnicu Vâlcea.
Anul 2007 reprezenta trecerea la un nou tip de organizare. Vel Pitar s -a divizat
în trei mari societăți autonome care vor avea ca obiect de activitate panificația,
S.C Vel Pitar S.A, morăritul, S.C Șapte Spice S.A și retailulo S.C Magassin
S.A. Activitățil e s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, acum beneficiind de
condițiile necesare pentru a putea funcționa autonom. Prin procesul de divizare
aceste noi companii își vor putea fructifica mai bine oportunitățile oferite pe
piață în domeniile lor și vor pute a gestiona mai bine resursele dar și utilizarea în
mod direct a veniturilor.
În momentul de față Grupul Vel Pitar deține centre de producție în București, în
număr de două dar și în 9 județe din țara noastră.
Sediul social este in judetul Râmnicu Vâlcea, Adresa: STR. TIMIS 22
RÎMNICU VÎLCEA, Judet: VALCEA.
La data de 31.12.2017 capitalul social al Societatii era de 704.525.10 lei, fiind
format din 70.452.551 actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei/actiune.

Stuctura capitalului social este urmatoarea:

Denumire Nr. actiuni Procentaj
SC VEL PITAR SRL, loc. Rm. Valcea, jud.
Valcea 177.898.903 71%
Alti actionari 85.053.240 29%

OBIECTUL DE ACTIVITATE

S.C Vel Pitar S.A desfășoară activități în conformitate cu obiectul de activitate
aprobat de către acționari, precum:
– Producere și comercializare de produse de morărit
– Producere și comercialzare de produse de panificație
– Comercialzare en -gross și en -detaile de mărfuri
– Prestare de servicii

22
Principalele produse, servicii și mărfuri prestate sunt:
Produsele de morărit
Produsele de panificație
Diverse mărfuri.
Prestări de servicii
Denumirea societă ții este Societate Comercială ”Vel Pitar” S.A. care este o
persoană juridică română și are forma juridică de societate deschisă pe acțiuni
constituindu -se în baza Hotărârii Generale Extraordinare din data de 14 decembrie
2001, prin furnizarea de următoare societăți: S.C.Mopariv S.A. Rm.Vâlcea
(societate absorbantă),S.C.Berceni S.A.București și S.C.Granpan Tecuci S.R.L.
(societăți absorbite). A fostînregistrată în RegistrulComerțului J38/96/1991 și
iși desfășoară activitatea în conformitate culegile române ș i actul constitutiv.

3.1.2. ASPECTE OPERAȚIONALE

Diagnosticul operațional va presupune analiza detaliată a factorilor tehnici ai
producției, a tuturor tehnologiilor de fabriceție a produselor, dar și a organizării
producției și implicit a muncii.
În legătură, cu ativele fixe care sunt incluse care sunt incluse în patrimoniu
societății, dar și a cel or pe care le vor folosi fără a a fi properietatea ei,
exexpertul tehnic a analizat urmatoarele aspecte:

starea de functionare a masinilor, utilajelor, gradul de uzura fizica;

performantele acestora in raport cu cele care se produc pe plan mondial;

posibilitatile de utilizare in viitor;

mijloacele fixe care nu mai pot fi utilizate in viitor datorita schimbarilor
intervenite in structura productiei;

oportunitatea trecerii in conservare a unor active fixe; conditiile pentru care s -a
facut aceasta s i perspectivele de punere in functiune;

valoarea investitiilor in curs de executie, stadiul lor in raport cu graficele de
executie, posibilitatile de finalizare si influenta lor asupra potentialului tehnico –
productiv sau a prestatiilor de servicii;

posibilitatile pe care le are societate de a -si asigura utilitatile necesare pentru
desfasurarea normala a activitatii; gradul de dependenta fata de utilitatile
furnizate de regiile autonome sau companiile de profil.
In urma analizelor efectuate au rezultat urmatoarele:

23

utilajele au o stare de uzura avansata, majoritatea fiind fabricate in anii ’90.
Acest fapt sporeste costul de intretinere si are implicatii nefavorabile asupra
productivitatii muncii;

anumite mijloace fixe de natura constructiilor speciale (silozuri construite in –
scopul stocarii unor mari cantitati de materii prime, aceasta fiind modalitatea de
lucru inainte de 1989) nu mai sunt utilizate in actualele conditii de derulare a
activitatii. In prezent, stocul de materii prime este foarte stri ct dimensionat,
facand inutila existenta acestor silozuri;

incadrarea mijloacelor fixe pe categorii este corecta, iar duratele de amortizare
sunt in conformitate cu prevederile legale;

investitiile in curs sunt destinate in special instalarii unei noi linii de fabricatie
pentru produsele de larg consum. Investitia nu se refera doar la achizitia
echipamentelor ci si la amenajarea cladirii in care va fi montata instalatia.

utilitatile necesare derularii activitatii, cum ar fi energia, gazul metan, apa s i
canalizarea sunt asigurate de regiile si companiile nationale de profil. Utilitatile
de natura aburului si aerului comprimat sunt asigurate de catre intreprindere prin
intermediul instalatiilor specifice;

stadiul derularii investitiilor in curs este in concordanta cu graficul de
constructie prevazut.
In ceea ce privesc cladirile, expertii tehnici au constatat urmatoarele:

concordanta intre situatia din teren si planurile de constructie;

structura de rezistenta a unor cladiri nu a fost afectata de s eisme;

cladirile dinincinta societatii si -au pastrat destinati pentru care au fost construite.
Caracterizarea sintetica a potentialului tehnic se efectueaza prin intermediul
urmatorilor indicatori:

a) Gradul de utilizare a capacitatii de productie: 𝑷𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒂 𝒐𝒃𝒕𝒊𝒏𝒖𝒕𝒂
𝑪𝒂𝒑𝒂𝒄𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒆∗𝟏𝟎𝟎

In cazul societatii S.C Vel Pitar S.R.L, gradul utilizării a capacității producției
este prezentat în tabelul următor:

24

Departamente U.
M. Cantitati
realizate Capacitate
a de
productie
anuala Gradul de
utilizare a
capacitatii de
productie
Morarit kg 17.525.625 25.000.000 66%
Panif + Cov + Patis + Cofetarie kg
14.251.425 15.000.000 89%

b) Ponderea masinilor si a utilajelor in total active fixe: 𝑴𝒂𝒔𝒊𝒏𝒊 𝒔𝒊 𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋𝒆
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒇𝒊𝒙𝒆∗𝟏𝟎𝟎

Ponderea masinilor si utilajelor existente in cadrul activelor fixe detinute de SC
Vel Pitar SA rezulta din structura imobilizarilor corporale, asa cum rezulta din
tabelul de mai jos:

Pozitie a ctiv fix Valoare de
inventar (lei) Pondere
valoare de
inventar (%) Valoarea
ramasa
(lei) Pondere
valoarea
ramasa (%)
Teren 12.452.696 20% 10.452.525 22%
Constructii 23.352.629 44% 23.256.452 50%
Instalatii tehnice si masini 17.898.354 32% 11.545.125 25%
Alte instalatii, utilaje si
mobilier 252.451 4% 169.754 3%
Total valoare ramasa 53.956.130 100% 45.423.856 100%

c) Gradul de uzura a activelor fixe: 𝑨𝒎𝒐𝒓𝒕𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒖𝒎𝒖𝒍𝒂𝒕𝒂
𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓∗𝟏𝟎𝟎

d) Gradul de uzura al mijloacelor fixe este prezentat in tabelul de mai jos:

Imobilizari corporale Valoare de inventar
(lei) Amortizare
(lei) Grad de
uzura
Constructii 23.352.629 23.256.452 1%
Instalatii tehnice si masini 17.898.354 11.545.125 31%
Alte instalatii, utilaje si 252.451 169.754 33%

25

Se observa ca gradul general de uzura este de 56%. Se remarca faptul ca
constructiile au un grad de uzura de 100%, deoarece au fost scoase din evidenta.

e) Gradul de reinnoire a activelor fixe:𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒊𝒋𝒍𝒐𝒂𝒄𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒇𝒊𝒙𝒆 𝒏𝒐𝒊
𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓∗𝟏𝟎𝟎

Achizitiile de mijloace fixe efectuate in anul de baza sunt prezentate in tabelul
de mai jos:

Imobilizari corporale Valoare de
inventar (lei) Achizitii
mijloace fixe
(lei) Pondere
mijloace fixe
Constructii 25.416.796 1.500.567 6%
Terenuri 11.543.700 710.063 6%
Instalatii tehnice si masini 19.092.239 444.403 2%
Alte instalatii, utilaje si
mobilier 269.601 18.527 7%
Total 67.866.036 2.673.560 4%

Se observa ponderea redusa a mijloacelor fixe achizitionate in anul curent in
raport gradul de uzura ridicat al mijloacelor fixe din patrimoniul societatii.

3.1.3 ASPECTE LEGATE DE RESURSELE UMANE

Pentru diagn osticarea resurselor umane ale firmei în vederea unei evaluări se va
impune folosirea de sistem ai indicatorilor cu privire la dimensiunes, structura și
comportamentul pe de o parte, iar pe de cealaltă parte eficieța potențialului
uman.
Dimensiunea de pot ențial uman se poate caracteriza prin indicatorii următori:
Numărul mediu de personal cu un contract de mun că sau o convenție civilă care
se va stabili prin simpla adăugare la numărul mediu ai salariațilo r, numărului
mediu de colaboratori care au fost ang ajați pe baza unei convenții civile.
În cazul societății Vel Pitar numărul script ic ai angajaților a fost de 480 în anul
2017.
mobilier
Total 41.503.434 34.971.331 56%

26
Numarul maxim de personal , care reprezinta limita superioara stabilita in functie
de volumul efectiv de activitate si productivitate a muncii prevazuta.

𝑵𝒎𝒂𝒙 =𝐍𝟎∗𝐈𝐪
𝟏𝟎𝟎
unde:
Iq=indicele volumului de activitate exprimat prin cifra de afaceri
N0= numarul mediu de personal prevazut pentru perioada respectiva.

In cazul societatii analizate, parametrii de calcul al numarului maxim de
personal sunt urmatorii:

Nr mediu de personal prevazut pentru perioada
respectriva (N 0) 480
Indicele de crestere a cifrei de afaceri (Iq) 89,74
Indicele de cresterea preturilor in anul de baza 99,41
Cresterea reala a cifrei de afaceri –
10,586,995
Numarul maxim de personal 432

Rezultă un nivel maxim de 480 de persoane care ar trebui să fie salarizate
Rezultand un nivel de maxim 2050 persoane ce ar trebui sa fie salarizate. In
prezent n umarul de salariati este de 480 , fiind superior numarului maxim de
salariati, deoarece cifra de afaceri se afla in scadere, in proportie de 10%.
Structura resurselor umane poate fi apreciata pe baza urmatoarelor criterii:
a) dupa principalele categorii de salariati se pot avea in vedere urmatoarele
categorii:

muncitori (direct productivi, indirect productivi, de deservire generala);

personal de administrare si conducere.

In cazul societatii anal izate, situatia este prezentata in tabelul de mai jos:
Categorie de salariati Numar scriptic Pondere
Muncitori 456 95%
Personal de administrare si conducere 24 5%
Total 480 100%

Se observa structura echilibrata a personalului pe categorii de pregatire.

27
b) dupa vechimea in intreprindere personalul se poate structura in urmatoarele
grupe: sub 1 an, intre 2 -5 ani, intre 6 -10 ani, intre 11 -15 ani, intre 15 -20 ani,
peste 20 ani. Analiza structurii dupa vechime si evolutia sa in timp poate furniza
informatii cu privire la strategia angajarilor efectuate de intreprindere, dar si de
eforturile de stabilizare a personalului. In mod normalstructura dupa vechime
trebuie sa fie echilibrata, manifestandu -se astfel o politica de formare a
personalului;

In cazul societatii Vel Pitar , grupele de vechime a salariatilor sunt prezentate in
tabelul de mai jos:

Grupa de vechime Numar scriptic Pondere
sub 1 an 78 16,25
2-5 ani 232 48,33
6-10 ani 107 22,29
11-15 ani 42 8,75
15-20 ani 14 2,91
Peste 20 ani 7 1,45
Total 480 100%

c) dupa varsta, personalul se poate grupa astfel: pana la 30 de ani, intre 31 -40 de
ani, intre 41 -50 de ani, peste 50 de ani. Un dezechilibru accentuat in structura
dupa varsta a personalului poate sa dauneze echilibrului psiholigic al
intreprinderii. Astfel, angajara masiva la un moment dat a tinerilor, franeaza
posibilitatile acestora de promovare.

Structura personalului dupa varsta a societatii Vel Pitar este prezentata in tabelul
de mai jos:

Grupa de varsta Numar scriptic Pondere
Pana la 30 de ani 117 24,37
Intre 31 -40 de ani 252 52,50
Intre 41 -50 de ani 78 16,25
Peste 50 de ani 33 6,87
Total 480 100%
Din datele prezentate, rezulta o structura echilibrata a personalului pe categorii
de varsta, cea mai mare pondere reprezentand -o cea intre 31 -40 de ani, urmata
apoi de cea pana la 30 de ani.

d.) dupa modalitatile de calificare , personalul poate avea diferite nivele de
pregatire:

28

superior, mediu, profesional.

In cazul societati Vel Pitar , structura calificarii pers onalului este urmatoarea:

Grupa de calificare Numar scriptic Pondere
Superioara 67 14%
Medie 178 37%
Profesionala 235 49%
Total 480 100%

Datele prezentate denota o structura corespunzatoare a personalului pe categorii
de pregatire, unde aproximativ 50% din personal au o pregatire profesionala.

Comportamentul personalului poate fi analizat prin prisma urmatorilor
indicatori:
a. Gradul de utilizare a timpului maxim disponibil

𝐺𝑢=Timpul efectiv lucrat
Timpul maxim disponibil

Zile Ore (8 ore/zi)
Timp efectiv lucrat 245 1960
Timp maxim disponibil 253 2024
Gu 0.97 0.97

b) Indicatorii circulatiei fortei de munca
𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 =I
N

𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 =E
N

𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 =I+E
N
in care:

I= numarul total al intrarilor de personal in cursul perioadei analizate
E=numarul total al iesirilor de personal

29
N=numarul mediu de personal

In cazul societatii Vel Pitar, parametrii circulatiei fortei de munca sunt
prezentati in tabelul de mai jos:

Intrari personal 50
Iesiri personal 62
Total salariati 480
Coeficientul intrarilor 10%
Coeficientul iesirilor 13%
Coeficientul miscarii totale 23%

Se observa fluctuatia scazuta a personalului in anul de baza, reflectand
preocuparea societatii pentru stabilizarea numarului de salariati.

c. Indicatori de conflictualitate

In cazul societii Vel Pitar, nu au existat conflicte de munca .

Analiza eficientei utilizarii resurselor umane se realizeaza cu ajut orul sistemului
de indicatori de reflectare a productivitatii muncii. Pentru a urmari dinamica
productivitatii muncii la nivel de intreprindere, precum si a comparatiei cu alte
firme din aceeasi ramura de activitate se folosesc indicatori valorici, constru iti
ca raport efect/efort.
In calitate de efect se pot avea in vedere: cifra de afaceri, productia exercitiului,
veniturile de exploatare sau valoarea adaugata, in functie de specificul activitatii
societatii. In calitate de efort se pot folosi indicatorii : numarul mediu de
personal, timpul total de munca exprimat in zile sau timpul total de munca
exprimat in ore.
In cazul determinarii productivitatii muncii pe baza cifrei de afaceri, relatiile de
calcul sunt urmatoarele:

– productivitatea medie anuala pe o persoana:
𝑾𝒂 =𝐂𝐀
𝐍
–
𝑾𝒛 =𝐂𝐀
𝐓𝐳
in care:

CA = cifra de afaceri

30
N = numarul mediu de personal
TZ= timpul total de munca exprimat in zile

Pentru corecta apreciere a evolutiei productivitatii muncii in dinamica se
impune operarea cu indicatori valorici de exprimare a efectului evaluat in preturi
comparabile.
In cazul societatii Vel Pitar, indicatorii de productivitate a muncii in ultimii doi
ani sunt prezentati in tabelul de mai jos:

2015 [lei] 2016 in preturi
comparabile 2015
[lei] 2017 [le i]
Cifra de afaceri 103.222.048 102.613.038 92.635.053
Numarul de
personal 492 480
Productivitatea
medie anuala pe o
persoana 208.563 192.990
Timpul de munca
exprimat in zile 253 253
Productivitatea
medie zilnica pe o
persoana 824 763
Desi cifra de afaceri a scazut cu 10% in 2016, fata de cum ne -am propus initial,
productivitatea medie anuala pe o persoana si cea zilnica pe o persoana a scazut
doar cu 8% deoarece avem un numar de salariati mai

3.2. ASPECTE MANAGERIALE

Criterii de performanta a echipei manageriale

Criteriile de performanta pe baza carora se poate analiza activitate manageriala
sunt prezentati in cele ce urmeaza:

𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 =Profitul brut
Cifra de afaceri∗100

In cazul societatii Vel Pitar, rata pr ofitului rezulta dupa cum urmeaza:

Cifra de afaceri [lei] 92.635.053
Profitul brut [lei] 867.444

31
Rata profitului 0.94%

𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫

=Dividende +Prelevari din profit pentru dezvoltare
Capital Social∗100

In cazul societatii Vel Pitar, profitabilitatea actiunilor rezulta in conformitate cu
tabelul de mai jos:

Dividende [lei] 0
Prelevari din profit pentru dezvoltare [lei] 4.981.648
Capital social [lei] 23.306.374
Profitabilitatea actiunilor 21%

𝐏𝐨𝐭𝐞𝐧𝐭𝐢𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 ( 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 )/𝐜𝐫𝐞𝐬𝐭𝐞𝐫𝐞

=Prelevari din profit pt dezvoltare +Amortizare −Ch.pt.investitii
Fond de rulment∗100

unde :

Fondul de rulment = active circulante -datorii pe termen scurt

In cazul societatii Vel Pitar, potentialul de dezvoltare este determinat dupa cum
se prezinta in tabelul de mai jos:

Prelevari din profit pentru dezvoltare [lei] 4.981.648
Amortizare [lei] 6.525.372
Cheltuieli pt investitii [lei] 0
Prelevari din profit pt dezvoltare+amortizare -ch. Pt.
investitii [lei] 11.507.020
Active circulante [lei] 37.539.458
Datorii pe termen scurt [lei] 23.006.154
Fond de rulment [ lei] 14.533.304
Potential de dezvoltare/crestere 79%

𝑃𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 (𝑧𝑖𝑙𝑒)=Soldul creantelor
Cifra de afaceri∗365

33
Perioada de recuperare a creantelor rezulta in conformitate cu datele inscrise in
tabelul de mai jos:
Soldul creantelor [lei] 2.216.569
Cifra de afaceri [lei] 92.635.053
Perioada de recuperare a creantelor [zile] 9

𝑃𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑚𝑏𝑢𝑟𝑠𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡 (𝑧𝑖𝑙𝑒)
=Soldul obligatiilor
Soldul obligatiilor
Cifra de afaceri∗365

Perioada de recuperare a creantelor rezulta in conformitate cu datele inscrise in
tabelul de mai jos:
Soldul obligatiilor [lei] 8.439.047
Cifra de afaceri [lei] 92.635.053
Perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt
[zile] 33

𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 (𝑛𝑟.𝑟𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑖 )=Cifra de afaceri
Total stocuri

Tabelul urmator contine parametrii si rezultatul calculului rotatiei stocurilor.

Cifra de afaceri [lei] 92.635.053
Total stocuri [lei] 11.212.098
Nr rotatii 8

34

3.2.1 ANALIZA ȘI DIAGNOSTI CUL PERFORMANȚELOR
FINANCIARE

Abordări privind interpretarea performanței din perspectivă patrimonială, ce
vizează măsurarea performanței (concretizată în profit sau pierdere) prin
compararea valorii întreprinderii la două momente diferite, utilizând
aceleași metode de evaluare. Din punct de vedere patrimonial, măsurarea
profitului întreprinderii se bazează pe relația:

CAPI TALURI PROPRII = ACTIVE – DATORII

Variația activelor și datoriilor va conduce la o variație a capitalurilor proprii,
performanța fiind determinată pe baza acesteia, conform relației:

Performanță = Cpr N – Cpr N-1 – Ip + Dp

Indicatori calculați pe baza con tului de profit și pierdere

3.2.1 SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
La finele celor trei exerciții financiare, soldurile intermediare de gestiune se desfășoară
astfel:

I.Marja comercială (MC)
Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 27.250.502 48.712.992 37.046.108
2. Costul mărfurilor vândute 20.384.501 40.840.722 29.495.876
3. MARJA COMERCIALĂ (1 -2) 6.866.001 7.872.270 7.550.232

II Producția exercițiului (PE)
Producția vândută +/ – venituri aferente costurilor stocurilor de produse
(servicii în curs de execuție) + venituri din producția de imobilizări
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Producția vândută 73.674.485 63.257.525 57.313.513
2. Producția stocată -2.674.003 2.692.670 3.519.368
3. Venituri din producția de imobilizări 35.213 0 0
4. PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI 71.035.695 65.950.195 60.832.881

III Valoarea adăugată (VA)
Marja comercială + producția vândută + venituri din producția de imobilizări –
consumuri de la terți
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017

35
1. Marja comercială 6.866.001 7.872.270 7.550.232
2. Producția vândută 73.674.485 63.257.525 57.313.513
3. Venituri din producția de imobilizări 35.213 0 0
4. Consumuri de la terți -total, din care: 57.777.369 47.901.414 47.052.996
Chelt.mat.prime și materiale 35.207.578 26.460.116 24.000.315
Alte chelt.materiale 4.632.251 3.129.025 4.588.998
Alte chelt. din afară (apă,energie) 5.718.137 5.057.354 4.970.767
Chelt.privind prestațiile externe 12.219.403 13.254.919 13.492.916
5. VALOAREA ADĂUGATĂ (1+2 -3) 22.763.117 23.228.381 17.810.749
IV Excedentul brut al exploatării (EBE)
Valoarea adăugată + subvenții de exploatare – chelt.cu impozitele, taxele și vărsămintele
asimilate – cheltuieli cu personalul
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Valoarea adăugată 22.763.117 23.228.381 17.810.749
2. Subvenții de exploatare 1.516 10.035 29.664

3. Cheltuieli cu
impozitele,taxe,vars.asim. 834.295 778.877 741.923
4. Cheltuieli cu personalul 13.146.331 12.200.965 12.291.580
5. EXCEDENTUL BRUT 8.784.007 10.258.574 4.806.910
AL EXPLOATĂRII(1+2 -3-4)

V Rezultatul exploatării (RE)
Excedentul brut al exploatării + venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere
privind
activitatea de exploatare + alte venituri din exploatare – chelt.cu amortizările,
provizioanele și ajustările pentru depreciere privind exploatarea – alte chelt. ptr.expl.

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Excedentul brut al exploatării 8.784.007 10.258.574 4.806.910

2. Venituri din provizioane pentru
exploatare 200 45.773 34.644
3. Alte venituri din exploatare 144.323 76.544 46.688

4. Chelt.cu amortiz.și
proviz.pt.exploatare 4.206.578 4.871.639 4.383.018
5. Alte chelt.pt.exploatare din care: 0 0 0

6. Chelt.cu despăgubiri,donații active
cedate 0 0 0
7. REZULTATUL EXPLOATĂRII -5.360.191 4.218.157 1.154.815 (1+2+3 -4-5)

VI Rezultatul curent
Rezultatul exploatării + venituri financiare + venituri financiare din ajustări pentru

36
pierdere valoare – cheltuieli financiare – cheltuieli financiare
privind amortizările și provizioanele

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Rezultatul exploatării (RE) 4.721.952 5.509.252 505.224
2. Venituri financiare 119.714 255.897 138.863
3. V financiare din ajustări pierdere
valoare -203.817 0 0
4. Cheltuieli financiare 771.547 542.213 426.235
5. C financiare privind amort.și proviz. 4.206.578 4.848.204 4.021.652
6. REZULTATUL CURENT -6.012.024 3.931.841 867.442
(1+2+3 -4-5)

VII Rezultatul net
Rezultatul curent – cheltuieli cu impozitul pe profit

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Rezultatul curent -6.012.024 3.931.841 867.442
2. Impozitul pe profit amanat 1.296.917 95.533 4.114.204
3. REZULTATUL NET (1 -2) -4.715.107 3.836.308 4.981.646

În urma centralizării informațiilor prezentate mai sus, tabloul soldurilor
intermediare de
gestiune în cei trei ani supuși analizei se prezintă în tabelul de mai jos:

Evoluția soldurilor intermediare

în lei –
Nr.crt. Specificație 2015 2016 2017
1. Marja comercială 6.866.001 7.872.270 7.550.232
2. Rata marjei comerciale (%) 25,20% 16,16% 20,38%
3. Producția exercițiului 71.035.695 65.950.195 60.832.881
4. Valoarea adăugată 22.763.117 23.228.381 17.810.749
5. Excedentul brut din exploatare 8.784.007 10.258.574 4.806.910
6. Rezultatul exploatării -5.360.191 4.218.157 1.154.815
7. Rezultatul curent -6.012.024 3.931.841 867.442
8. Rezultatul net al exercițiului -4.715.107 3.836.308 4.981.646

Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor reprezintă adaosul
comercial practicat de firmă. Din tabel se poate constata că adaosul comercial practicat
de firma analizată în cei trei ani analizați este o scădere în anul 2 și o creștere în anul 3,
respectiv 25,20% in anul 2015; 16,16% în anul 2016 și respectiv 20,38% în anul 2017.

37
Se constată o scădere a producției exercițiului în anul 2016 față de anul 2015 cu
21,94%, respectiv în anul 2016 față de anul 2017 cu 11,74%.
Valoarea adăugată exprimă capacitatea firmei de a produce bogăție prin activitățil e pe
care le desfășoară. În cazul firmei analizate se constată o majorare a indicatorului de la
22.763.117 lei în anul 2015 la 23.228.381 lei în anul 2016.
Din calculul excedentului brut al exploatării rezultă că începând cu anul 2017 entitatea
înregistrea ză o creștere a indicatorului, ceea ce demonstrează eficiența activității
desfășurate de entitate pe întreaga perioadă analizată. Cauza o constituie în principal,
majorarea considerabilă a valorii adăugate.

3.2.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE

Indicatorul capacitatea de autofinanțare, reprezintă un surplus monetar care se obține
ca rezultat al tuturor operațiunilor de încasări și plăți efectuate de întreprindere, într -o
perioadă
de timp, având în vedere și incidența fiscală, calculat conform relației de
mai jos:

CAFP= (Vt -Ce-Cf-A)(1 – I/100)+A

CAFR=CAFP -Dividende – Participații la beneficii

unde:

CAFP = capacitatea de autofinanțare potențială;

CAFR = capacitatea de autofinanțare reală;

Vt = venituri totale din activitatea economico –
financiară;

Ce = cheltuieli de exploatare;

Cf = cheltuieli financiare;

A = amortizarea activelor imobilizate;

I = cota de impozit pe profit.

In cazul societatii Vel Pitar SA, CAF calculata prin metoda deductivă este
prezentata in tabelul de mai jos :

Indicator 2015 2016 2017
Venituri din vanzarea
marfur lor 27.250.502 48.712.992 37.046.108
Cheltuieli cu vanzarea
marfurilor 20.384.501 40.840.722 29.495.876
Marja comerciala 6.866.001 7.872.270 7.550.232
Productia vanduta 73.674.485 63.257.525 57.313.513
Variatia stocurilor -2.674.003 2.692.670 3.519.368

38

Productia imobilizata 35.213 0 0
Productia exercitiului 71.035.695 60.564.855 53.794.145
Cheltuieli externe 45.557.966 47.901.414 47.052.996
Valoarea adaugata 100.254.104 116.338.539 108.397.373
Venituri din subventii 10.035 66.884 56.849
Cheltuieli cu personalul 13.146.331 12.200.965 12.291.580
Cheltuieli cu impozitele 834.295 778.877 741.923
EBE 91.640.296 103.425.581 95.420.719
Alte venituri din
exploatare(gr 75) 144.323 76.544 46.688
Alte cheltuieli de
exploatare (gr 65) 17.502.377 14.615.800 16.456.559
Venituri financiare (gr 76) 119.714 255.897 138.863
Cheltuieli financiare(gr66) 771.547 542.213 426.235
Cheltuieli cu impozitul pe
profit 0 0 0
CAF 73.630.409 88.600.009 78.723.476
Din calculul capacității de autofinanțare rezultă că valoarea acestui indicator
este pozitivă în toți anii,valoarea este determinată în principal de nivelul
ridicat al cheltuielilor financiare care au diminuat rezultatul net.

În toate trei exercițiile financiare, constatăm că activitatea de explo atare a
putut genera resursele necesare pentru autofinanțare.

Se poate afirma că, în calitatea sa de indicator de performanță, capacitatea
de autofinanțare este considerată noțiunea cheie pentru aprecierea
rentabilității și a echilibrului financiar.

A) R ata rentabilității economice (ROA) evidențiază contribuția elementelor
patrimoniale de activ la obținerea rezultatelor finale ale entității.

ROA = EBIT
AB100

unde:
EBIT – rezultatul brut al exercițiului

AB – activul bilanțier

39
B) Rata rentabilității financiare (ROE) permite aprecierea eficienței
investițiilor de capital ale acționarilor și oportunitatea menținerii acestora,
calculându -se ca raport între rezultatul net al exercițiului financiar și
capitalul propriu:

ROE =RNE
CRR100

unde:

CPR – capital propriu;

RNE – rezultatul net al exercițiului.

C) Rata rentabilității veniturilor (RRV) semnifică contribuția veniturilor la
întărirea capacității de autofinanțare a entităților:

RRV
=RNE
CA100

unde:

RNE – rezultatul net al exercițiului
CA – cifra de afaceri netă

D) Rata rentabilității generale (RRG) evidențiază eficiența consumului de
resurse:

RRG = RNE
CA100
unde:

CT – cheltuielile totale.

E) Rata de acoperire a dobânzilor (RDOB) reflectă capacitatea profitului
rezultat din activitatea entității de a acoperi dobânzile bancare.

RDOB RBDI
CHD100
unde:
RBDI – rezultatul brut

CHD – cheltuieli cu dobânzile

Indicatori necesari calcului și analizei ratelor de
rentabilitate

40
-în lei –
Simbol Indicatori 2015 2016 2017
RBE Rezultatul brut al
exerițiului -6.012.024 3.931.841 867.444
RNE Rezultatul net al
exercițiului -4.715.107 3.836.308 4.981.648
REXP Rezultatul exploatării -5.360.191 4.218.157 1.154.816
AB Active totale 131.851.8
11 166.306.0
47 116.496.5
03
CPR Capitaluri proprii 97.524.02
4 100.810.8
43 88.221.32
1
CA Cifra de afaceri 91.640.29
6 103.222.0
48 92.635.05
3
CT Cheltuieli totale 97.061.55
5 102.369.4
53 96.299.25
9
CHD Cheltuieli cu dobânzile 307.281 305.038 270.403
CS Capital social 23.306.37
4 23.306.37
4 23.306.37
4

Evoluția ratelor de
rentabilitate

-în
procente –
Simbol Indicatori 2015 2016 2017
ROA Rata rentabilității
economice -4,56 2,36 0,74
RPV Rata rentabilității
veniturilor -5,15 3,72 5,38
RRG Rata rentabilității generale -4,86 3,75 5,17
RADO
B Rata de acoperire a
dobânzilor -196,57 107,76 31,17
ROE Rata rentabilității
financiare -4,83 3,81 5,65

Din tabelul de mai sus se pot desprinde următoarele concluzii privind
evoluția ratelor de rentabilitate în perioada analiza tă:

Rata rentabilității economice este în scădere de la primul exercițiu financiar la al
doilea, scădere datorată pe de o parte, diminuării semnificative a rezultatului brut
iar, iar în anul al treilea crește.
Rata re ntabilității veniturilor este în scădere de la primul exercițiu financiar la al
doilea, scădere datorată, urmare diminuării valorice a cifrei de afaceri, iar în anul al
treilea crește..

41
Rata rentabilității generale, în scădere pe parcursul perioadei analizate, a fost
influențată favorabil de diminuarea cheltuielilor totale și nefavorabil de rezultatul
net al exercițiului.
Rata de acoperire a dobânzilor este necorespunzătoare in primul an, în exercițiile
financiare următoare din perioada analizată, cap acitatea profitului brut degajat din
activitatea desfășurată de entitate fiind suficientă în ce privește acoperirea
cheltuielilor cu dobânda.
Rata rentabilității financiare, înregistrează diminuări de la primul exercițiu
financiar la al doilea, determinate în principal de aportul scăzut al capitalurilor
proprii în realizarea profitului și apoi crește în ultimul an.

42
3.3 ASPECTE COMERCIALE

Diagnosticul comercial vizeaza operatiun ile de vanzare -cumparare, piata de
desfacere a produselor intreprinderii si piata ei de aprovizionare

3.3.1 Analiza evolutiei vanzarilor

In activitatea de evaluare a unei firme intereseaza vanzarile de bunuri, lucrari si
servicii, care formeaza obiectu l activittii, ceea ce este definit ca fiind cifra de
afaceri. In categoria vanzarilor nu se include veniturile din productia stocata,
productia de imobilizari, veniturile financiare.

Cifra de afaceri, pe care o regasim in contul de profit si pierdere este evaluata in
unitati monetare curente. Pentru o corecta apreciere a performantelor comerciale
ale firmei in timp se impune corectarea acesteia cu indicele preturilor domeniului
de activitate, respectiv evaluara ei in preturi comparabile.

Relatia de calcul a cifrei de afaceri in preturi comparabile este:

CA reala = CA in preturi curente *Indicele mediu al preturilor

In cazul societatii Vel Pitar evolutia cifrei de afaceri in preturi comparabile rezulta
din tabelul de mai jos:

2016 2017 Indicele de
crestere a CA
Cifra de afaceri in preturi
curente 103.222.048 92.635.053 90%
Cifra de afaceri in preturi
comparabile 102.613.038 92.088.506 90%

Se observa ca, atunci cand este exprimata in unitati monetare curente, cifra de
afaceri scade avand un indice de 90%, fiind acelasi cu indicele cifrei de afaceri in
preturi comparabile.

3.3.2. Analiza structurala a vanzarilor pe produse si piete de desfacere

SC Vel Pitar SA distribuie produsele sale doar pe piata interna.

3.3.3 Analiza clientilor intrep rinderii

In cazul societatii Vel Pitar, principalii clienti sunt prezentati in tabelul de mai jos:

43

Principalii clienti Pondere 2017
Rewe Romania 37%
Comfruct 25%
Agricola International 10%
Luxor 6%

Cuptorul de Aur 5%
Can Serv 4%
Superpan Lux 4%
San Pauli Com 3%
Gimar Com 2%
Melisa Prod 2%
Madexport 2%
Cifra de afaceri 100%

Analizand tabelul anterior, se pot evidentia urmatoarle aspecte:

Rewe Romania detine o pondere majoritara in cifra de afaceri, pe departamentul
de produse;

Comfrut si Agricola International detin o pondere semnificativa in cifra de afaceri,
pe departamentul de morarit.

3.4 Analiza furnizorilor intreprinderii

In cazul societatii Vel Pitar, lista principalilor furnizori este prezentata in tabelul
urmator:

Principalii furnizori Pondere 2017
Cargill Agricultura SRL 33%
SC Agricover SA 12%
SC A&S International SRL 10%
Alfred C. Toepfer International SRL 8%
RO Agroital SRL 7%
SC Orkla Foods SA Craiova 6%
SC Somalex SRL 5%
SC Cope SA Costisa Neamt 4%
SC Esarom Romania SRL Sibiu 4%
SC Acvila SRL 3%
SC Slik Impex SRL Buzau 3%

44
SC Somalex SRL 2%
SC Enzime si Derivate Costisa 2%
SC Lesaffre Romania SRL Otopeni 1%
Total achizitii 100%

Avand in vedere principalii furnizori, putem observa ca cea mai mare pondere o
detine Cargill Agricultura SRL (33%).

3.5 ASPECTE ECONOMICO – FINANCIARE

Unul dintre cele mai importante demersuri realizate in vederea finalizarii raportului
de evaluare a intreprinderii vizeaza diagnosticul economico -financiar. Acest are un
rol cheie in procesul de evaluare datorita rolului jucat in cadrul raportului si
anume:

rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic;

rolul de asigurare a coerentei in cadrul relatiei diagnostic si aplicarea metodelor de
evaluare.

3.5.1 Diagnosticul patrimoniului net

Patrimoniul net se determina ca diferenta dintre activele totale si datoriile totale ale
intreprinderii, reflectand activele firmei negrevate de datorii la un moment dat. In
esenta, patrimoniul net repre zinta averea intreprinderii la o anumita data.

Determinara patrimoniului net al intreprinderii Vel Pitar s -a efectuat in
conformitate cu tabelul de mai jos:

PRETURI ISTORICE PRETURI
COMPARABILE VARIA
TII
Pozitiibilantiere 31 Dec. 2016 31 Dec.
2017 31 Dec.
2016 31 Dec.
2017 %
IMOBILIZARI
NECORPORALE 204.170 109.597 202.965 109.597 – 46%
Terenuri 24.433.850 11.520.312 24.289.690 11.520.312 – 53%
Imobilizaricorporalen
ete 55.461.707 48.830.796 55.134.483 48.830.796 – 11%
Imobilizari in curs 213.604 235.130 212.344 235.130 11%
IMOBILIZARI
CORPORALE 80.109.161 60.586.238 79.636.517 60.586.238 – 24%
IMOBILIZARI 18.169.741 18.118.926 18.062.540 18.118.926 1%

45
FINANCIARE
TOTAL ACTIVE
IMOBILIZATE 98.483.072 78.814.761 97.902.022 78.814.761 – 19%
Stocuri 16.769.215 11.212.098 16.670.277 11.212.098 – 33%
Creante 50.029.828 25.511.782 49.734.652 25.511.782 – 49%
Disponibilitati 814.868 815.578 810.060 815.578 1%
TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE 67.613.911 37.539.458 67.214.989 37.539.458 – 44%
Datoriipetermenscurt (57.826.377) (23.006.154
) (57.485.201) (23.006.154) – 60%
Credite (7.587.893) (5.217.758) (7.543.124) (5.217.758) – 31%
TOTAL
OBLIGATII (65.414.270) (28.223.912
) (65.028.326) (28.223.912) – 57%
Provizioanesicheltuie
li (23.435) (23.435) (23.297) (23.435) 1%
Conturi de
regularizare 151.565 114.449 150.671 114.449 – 24%
TOTAL ACTIV
NET 100.810.843 88.221.321 100.216.059 88.221.321 – 12%
Capital social (23.306.374) (23.306.374
) (23.168.866) (23.306.374) 1%
Rezerve (67.301.020) (50.655.373
) (66.903.944) (50.655.373) – 24%
Profit/pierdere (10.403.878) (14.260.021
) (10.342.495) (14.260.021) 38%
Repartizareaprofitului 200.429 447 199.246 447 – 99.80%
CAPITAL
PROPRIU (100.810.843
) (88.221.321
) (100.216.05
9) (88.221.321) – 12%

Evolutia componentelor activului net are la baza urmatoarele observatii:

variatia activelor imobilizate s -a facut exclusiv pe baza amortizarii anuale;

stocurile au scazut cu 33%;

nivelul creantelor a scazut cu 49%;

datoriile pe termen scurt au scazu t cu 60%;

disponibilitatile au crescut cu 1%;

capitalul social a crescut cu 1%.

3.5.2 Diagnosticul capacitatii de autofinantare

46
Capacitatea de autofinantare (CAF) este formata din ansamblul surselor interne de
finantare generate de activitatea intreprinderii, surse necesare pentru a se
autofinanta si pentru a asigura capacitatea de a distribui dividende actionarilor.
Rolul principal al CAF este de a permite intreprinderii sa mentina si sa dezvolte
potentialul tehnico – productiv, sa remunereze a ctionarii si sa asigure rambursarea
imprumuturilor.
CAF reprezinta in esenta fluxul potential de lichiditati aferent intregii activitati a
firmei, fiind diferenta intre veniturile monetare totale (care presupun incasari) si
cheltuielile monetare totale (ca re presupun plati). Diferenta dintre CAF si profitul
net est determinat de veniturile si
cheltuielile firmei care nu presupun incasari, respectiv plati (provizioane,
amortizare, reluari de provizioane, etc.).
In cazul societatiiVel Pitar SA, CAF calculata prin metoda substractiva este
prezentata in tabelul de mai jos:

Indicator 2016 2017
Venituri din vanzarea marfurilor 48.712.992 37.046.108
Cheltuieli cu vanzarea marfurilor 40.840.722 29.495.876
Marja comerciala 7.872.270 7.550.232
Productia vanduta 63.257.525 57.313.513
Variatia stocurilor 2.692.670 3.519.368
Productia imobilizata 0 0
Productia exercitiului 60.564.855 53.794.145
Cheltuieli externe 47.901.414 47.052.996
Valoarea adaugata 116.338.539 108.397.373
Venituri din subventii 66.884 56.849
Cheltuieli cu personalul 12.200.965 12.291.580
Cheltuieli cu impozitele 778.877 741.923
EBE 103.425.581 95.420.719
Alte venituri din exploatare(gr 75) 76.544 46.688
Alte cheltuieli de exploatare (gr 65) 14.615.800 16.456.559
Venituri financiare (gr 76) 255.897 138.863
Cheltuieli financiare(gr66) 542.213 426.235
Cheltuieli cu impozitul pe profit 0 0
CAF 88.600.009 78.723.476

Diagnosticul corelatiei fond de rulment – necesar de fond de rulment; trezoreria
neta

Fondul de rulment:
FR = capitalul permanent – activele imobilizate

47
Daca diferenta este pozitiva atunci fondul de rulment reprezinta acea parte aa
capitalului permanent destinata finantarii activitatii curente. In situatia in care este
negativa, intreprinderea se confrunta c u un deficit de fond de rulment.

Nevoia de fond de rulment:

NFR = active circulante (exclusiv disponibilitatile) – obligatii pe termen scurt
(exclusiv creditele pe termen scurt)

In cazul in care diferenta este pozitiva, aceasta reprezinta activele circul ante de
natura stocurilor si creantelor ce urmeaza a fi finantate din fondul de rulment.
Atunci cand diferenta estenegativa, are loc o degajare de surse atrase.

Trezoreria neta se poate stabili in doua moduri:

Tn = FR – NFR

Tn = Ta – Tp

in care:
Ta = t rezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de
disponibilitati si plasamente;

Tp = trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe
termen scurt.

In cazul societatii Vel Pitar, indicatorii prezentati a nterior sunt calculati conform
tabelului urmator:

Nr.
Crt. Indicatori 2016 [lei] 2017 [lei]
1 Capital propriu 100.810.843 88.221.321
2 Datorii pe termen mediu
si lung 7.587.893 5.217.758
3 Capital permanent (1+2) 108.398.736 93.439.079
4 Active imobilizate 98.483.072 78.814.761
5 FOND DE RULMENT
(3-4) 9.915.664 14.624.318
6 Active circulante 67.613.911 37.539.458
7 Disponibilitati si
plasamente 814.868 815.578
8 Active circulante,
exclusiv disponibilitati 66.799.043 36.723.880

48
9 Datorii pe termen scurt 57.826.377 23.006.154
10 Credite pe termen scurt 15.810.468 5.802.993
11 Obligatii pe termen scurt
(9-10) 42.015.909 17.203.161
12 Nevoia de fond de
rulment (8 -11) 24.783.134 19.520.719
13 Trezoreria neta (5 -12 sau
7-10) -14.867.470 -4.896.401

Se observa ca valoarea fondului de rulment a crescut, ca urmare a scaderii
valorii activelor imobilizate intr -o proportie mai mare decat valoarea capitalului
permanent. Nevoia de fond de rulment a scazut ca urmare a scaderii obligatiilor pe
termen scurt. Deoarece nevoia de fond de rulment este mai mare decat valoarea
fondului de rulment, trezoreria neta are valori negative in ambele perioade.
In estimarea unor elemente necesare in cazul aplicarii metodei de evaluare bazate
pe fluxul de lichidi tati sunt necesari si indicatorii viteza de rotatie a NFR si viteza
de rotatie a FR.

Relatiile de calcul ale vitezei de rotatie exprimata ca durata sunt:

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐚 𝐍𝐅𝐑=NFR
CA∗T

𝑽𝒊𝒕𝒆𝒛𝒂 𝒅𝒆 𝒓𝒐𝒕𝒂𝒕𝒊𝒆 𝒂 𝑭𝑹=FR
CA∗T

unde: T = reprezinta numarul de zile al perioadei.

In cazul societatii Vel Pitar, vitezele de rotatie definite anterior sunt determinate
conform tabelului de mai jos:

Indicator 2016 2017
FR [lei] 9.915.664 14.624.318
NFR [lei] 24.783.134 19.520.719
CA [lei] 103.222.048 92.635.053
T [zile] 365 365
Viteza de rotatie a FR 35.06 57.62
Viteza de rotatie a NFR 87.63 76.92

Se observa faptul ca viteza de rotatie a fondului de rulment a crescut in 2017 de la
35 de zile la 57 de zile, pe cand viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment a
scazut cu aproximativ 10 zile.

49

3.5.6 Diagnosticul corelatiei creante – obligatii

In cadrul diagnosticului se cerceteaza evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu
cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului
firmei si folosirea surselor atrase.

Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta cu ajutorul indicatorilor:

a) Durata de imobilizare a creantelor (Di)

Di=Sd∗T
CA

Sd = soldul creantelor CA = cifra de afaceri

T = perioada de timp considerata

b) Durata de folosire a surselor atrase (Df)

Df = Sc∗T
CA

unde: Sc= soldul creditor al conturilor de obligatii

Valorile efective inregistrate de societatea Vel Pitar sunt prezentate in tabelul de
mai jos:

Indicator 2016 2017
Sd [lei] 33.794.126 2.216.569
Sc[lei] 9.916.271 8.439.047
CA[lei] 103.222.048 92.635.053
T[zile] 365 365
Di[zile] 119.50 8.73
Df[zile] 35.06 33.25

Se observa ca in anul 2016, entitatea incaseaza creantele intr -un timp mai lung
decat cel in care trebuie sa isi plateasca datoriile catre furnizori, situatie
nefavorabila pentru entitate. In anul 2017 situatia se schimba, entitatea incasand
creantele intr -un timp mult mai scurt decat in perioada precedent, una dintre cause
fiind scaderea drastica a va lorii creantelor.

50
3.5.7 Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in
bani. Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale la
termenele scade nte.

Pentru a caracteriza lichiditata unei intreprinderi se folosesc urmatorii indicatori:

𝐑𝐚𝐭𝐚 𝐥𝐢𝐜𝐡𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞 :

Lg=Active circulante
Datorii curente

Se apreciaza ca situatia lichiditatii generale este satisfacatoare in conditiile
incadrarii in intervalul 1,2 si 1,8

Rata lichiditatii curente:

RLc =Active circulante −Stocuri
Datorii curente

Rata lichiditatii imediate :

RLi=Disponibilitati
Datorii curente

Intervalul care poate fi con siderat satisfacator este 0,65 – 1.

Rata solvabilitatii patrimoniale:

RSp =Capital Propriu
Capital propriu +Datorii pe termen lung

Valoarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca trebuie sa se
incadreze in limitele 0.3 – 0.5, iar pes te 0.5 situatia poate fi considerata normala.

Rata solvabilitatii generale:

51
𝑆𝑔=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate
si active circulante. Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat
1, cu atat situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna.

Rezultatele concrete in cazul societatii Vel Pitar sunt prezentate in tabelul de mai
jos:

Indicator 2016 2017
Stocuri [lei] 16.769.215 11.212.098
Disponibilitati [lei] 814.868 815.578
Active circulante [lei] 67.613.911 37.539.458
Active totale [lei] 108.479.670 93.490.349
Datorii curente [lei] 57.826.377 23.006.154
Credite [ lei] 7.587.893 5.217.758
Datorii totale [lei] 65.414.270 28.223.912
Capital propriu [lei] 100.810.843 88.221.321
RLg 1.17 1.63
RLc 0.88 1.14
RLi 0.01 0.04
Sp 0.93 0.94
Sg 1.66 3.31

Din in punct de vedere al lichiditatii si solvabilitatii, situatia entitatii este una
favorabila, valorile indicatorilor incadrandu -se in limite normale. Valoarea
solvabilitatatii generale in alul 2017 a crescut semnizficativ, semn ca situatia
financiara a entitatii s -a imbunatatit semnificativ, pe seama scaderii semnificative a
datoriilor totale, in special a datoriilor pe termen scurt.

3.5.8 Diagnosticul pe baza ratelor de echilibru financiar

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc
anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. El rep rezinta
o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei.
Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul financiar,
in practica se utilizeaza cu precadere urmatorii indicatori:
Rata autonomiei financia re:
𝑅𝑎𝑓 =𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 +𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡

52
Rata de finantare a stocurilor:
𝑅𝑓𝑠 =𝐹𝑜𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖

Rata de finantare a activelor circulante (Rfac):
𝐹𝑜𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

Rata de finantare a necesarului de fond de rulment:
𝑅𝑓𝑛𝑓𝑟 =𝐹𝑜𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑁𝐹𝑅

Rata de autofinantare a activelor:
𝑅𝑎𝑎 =𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑓𝑖𝑥𝑒 +𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

In cazul societatii Vel Pitar, valorile indicatorilor definiti anterior sunt calculati
conform datelor din tabelul de mai jos:

Indicatori 2016 2017
Capital propriu [lei] 100.810.843 88.221.321
Capital imprumutat
[lei] 7.587.893 5.217.758
FR [lei] 9.915.664 14.624.318
Stocuri [lei] 16.769.215 11.212.098
Active circulante [lei] 67.613.911 37.539.458
Active fixe 98.483.072 78.814.761
NFR [lei] 24.783.134 19.520.719
Raf 0.93 0.94
Rfs 0.59 1.30
Rfac 0.15 0.39
Rfnfr 0.40 0.75
Raa 0.61 0.76

Ratele de echilibru financiar au valori favorabile pentru entitate. Rata autonomiei
financiare are valori ridicate, datorita valorii scazute a capitalului imprumutat in
raport cu valoarea capitalurilor proprii.

53
CONCLUZII ȘI CONSIDERAȚII PERSONALE

Pentru stabilirea valorii afacerii SC VEL PITAR SA au fost aplicate: activul net
corectat, valoarea de rentabilitate si valoarea de rentabilitate pe baza de P.E.R.
Rezultatele acestora, din care a fost selectata opinia evaluatorulu i, sunt prezentate
in continuare:
Categorii de metode Metode propriu -zise Valori obținute mii lei.
Abordarea patrimonială Activul net corectat 90.221.321
Abordare prin actualizare Valoarea de rentabilitate 84.355.124
Abordare prin piață Valoarea de rentabilitate
pe baza P.E.R 106.808.265

In reconcilierea rezultatelor obtinute in prezentul raport se tine cont de:
– scopul evaluarii
– faptul ca societatea are in patrimoniu active cu vechime relativ mare
– BVB este o piata in curs de maturizare astfel incat informatiile de piata nu sunt
relevante.
In aceasta situatie, valoarea de piata estimata a societatii este de 84.355.124 mii lei.
Valoarea intreprinderii este data atat de averea actuala cat si de posibilitatile
existente de cresterea a acesteia.
Notiunea de randament este definita in general ca fiind capacitatea de a produce
efect util intr -o unitate de timp
sau pe o caracteristica functionala.
Metodele de evaluare bazate pe randament au in vedere in esenta, tocmai
capacitatea intreprinderii, a capi talului investit, de a produce profit, dividende, etc.
In functie de modul de exprimare a arandamentului se practica diferite procedee de
stabilire a valorii de randament, baza calculului constutuind -o rezultatele pe care le
poate astepta, in mod rezonabil , un cumparator, tinand seama de situatia existenta
si viitoare, in conditiile specifice aleintreprinderii.
De regula, in activitatea de evaluare, pentru exprimarea reandamentului se
foloseste profitul sau /si dividendele, metoda fiind denumita evaluarea p rin
rentabilitate. In legatura cu folosirea acestei metode trebuie solutionate unele
aspecte cum sunt:
– stabilirea profitului care se ia in calcul;
– optiunea pentru o rata de capitalizare sau actualizare
Premisele prognozei situatiilor financiare
Estimar ea profiturilor viitoare utilizate pentru determinarea valorii intreprinderii
prin metodele de randament au la baza urmatoarele ipoteze:
Durata prognozei
S-a considerat o perioada de prognoza de 5 ani ca fiind suficient de exacta si
credibila. Pentru o dur ata mai mare de 5 ani ipotezele pe care se bazeaza
raportul risca sa devina necredibile, punand sub semnul intrebarii

54
validitatea planului de afaceri propus. O perioada mai mica de 5 ani se considera
insuficienta pentru atingerea parametrilor proiectati pe ntru planul de afaceri.
Comparabilitatea situatiilor financiare
Prognoza situatiilor financiare s -a efectuat in preturile anului de baza – 2017.
Situatiile financiare ale anului 2016 sunt prezentate doar informativ acestea fiind in
preturil e anului 2015 .
Anul de baza
Anul de baza reprezinta anul zero al prognozei, anul pentru care s -au preluat
performantele financiare ale societatii asa cum sunt inscrise in bilantul incheiat la
31.12.2017.
– Bilantul anului de baza: in prognozarea bilantului s -a pornit de la bilantul
corectat. Corectiile bilantului au fost:
– efectuate urmare analizei efectuate asupra pozitiilor bilantiere asa cum sunt
prezentate anterior.
– Contul de profit si pierdere al anului zero: urmare analizei prezentate in tabelul
nu au fost operat e corectii asupra contului de profit si pierderi.
Observatie: corectarea bilantului si contului de profit si pierderi aferente anului de
baza nu a avut in vedere ajustarea la inflatie conform prevederilor IAS 29.
Ipotezele planului de afaceri
a. Prognoza v eniturilor
In vederea cresterii competitivitatii pe piata interna, societatea a hotarat demararea
unei investitii destinata producerii bunurilor de larg consum. Durata investitiei este
estimata la un an, termenul final de punere in functiune fiind estimata luna martie
2017.

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77