Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune (CIG) , anul II, 1 CUPRINS FIȘA DE IDENTIFICARE A PRACTICANTULUI… [603808]

UNIVERSITATEA ”DANUBIUS” DIN GALAȚI

CAIET DE PRACTICĂ

Facultatea de Științe Economice
Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune (CIG) , anul II,

1
CUPRINS

FIȘA DE IDENTIFICARE A PRACTICANTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………. 2
PLANIFICARE TEMATICĂ ORIENTATIVĂ PENTRU STAGIUL DE PRACTICĂ ………………………….. …………… 3
FIȘA nr. 1 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
FIȘA nr 2 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
FIȘA nr. 3 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
FIȘA nr. 4 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
FIȘA nr. 5 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
FIȘA nr. 6 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
FIȘA nr. 7 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
FIȘA nr. 8 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
FIȘA nr. 9 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
FIȘA nr. 10 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
FIȘA nr. 11 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
FIȘA nr. 12 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
FIȘA nr. 13 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
FIȘA nr. 14 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
FIȘA nr. 15 DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
PROIECT DE ACTIVITATE PRACTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19

2
FIȘA DE IDENTIFICARE A PRACTICANTULUI
Numele: … Ene…………………… ………. ……
Prenumele: ……… Andreea ……… ……. ……………
Instituț ia de învăț ământ: Universitatea “Danubius” din Galați
Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune (CIG)
Anul de studiu: II
Ciclul de studii: studii universitare de licenta
Descrierea activității de practică
Total ore de practică: 6 ore/zi de practică , total 84 de ore de practică
Perioada de desfășurare a stagiului: de la _________ până la _________
Durata perioadei de practică: _____ săptămâni
Total zile: ____ zile lucrătoare
Progr am de lucru: ………………………………………….
Date despre partenerul de practică la care s -a realizat stagiul de practică
Denumire: ………………………. …………………………………………………………………….. ………………. …………
Adresa: ……………… ……… …………………………………………………… …….. ………….
Domeniu de activitate:……………………………………………
Departamentul în care s -a desfășurat stagiul de practică :………………… …………………………
Cadrul didactic supervizor (din partea Universității ”Danubius” ): _______________________ ,
Tel… ….……… ..…… e -mail: ……………………………… ….……………… ……….

3
PLANIFICARE TEMATICĂ ORIENTATIVĂ PENTRU STAGIUL DE
PRACTICĂ

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
PARTENER DE PRACTICĂ …………………………….

Conținuturi
1. Documentare privind legislația și normele de funcționare a entității de practică.
2. Documentare privind organizarea compartimentului finaciar -contabil și sistemul
contabil utilizat la nivelul entității unde se desfășoară practica.
3. Analizarea docume ntelor financiar -contabile primare și de sinteză la agenții
economici cu capital privat, public și mixt și prezentarea constatărilor, pe bază de date
concrete (cu excepția informațiilor cu caracter secret).
4. Participarea la întocmirea efectivă a document elor financiar -contabile, cu
respectarea politicii entității de practică.
5. Analiza indicatorilor financiar -contanili ai firmei, în evoluție și perspectivă, prin
metodele însușite prin studiu pe parcursul pregătirii universitare.
6. Analiza profitabilităț ii firmei – venituri, cheltuieli, indicatori specifici, în evoluție..
7. Mecanismul stabilirii prețurilor în firme și strategii de adaptare la cerințele pieței.
8. Urmărirea evidențierii patrimoniului unităților, reevaluarea mijloacelor fixe și
inventarier ea mijloacelor fixe; evidențierea investițiilor de capital, a utilizării
creditelor, altor cheltuieli financiare.
9. Analiza modului de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli.
10. Documentare privind legislația în domeniul de activitate al entități i precum și
elementele de fiscalitate.

4

FIȘA nr. 1 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data:………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

5
FIȘA nr 2 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

6
FIȘA nr. 3 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

7
FIȘA nr. 4 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

8
FIȘA nr. 5 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

9
FIȘA nr. 6 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

10
FIȘA nr. 7 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

11
FIȘA nr. 8 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

12
FIȘA nr. 9 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

13
FIȘA nr. 10 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

14
FIȘA nr. 11 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

15
FIȘA nr. 1 2 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

16
FIȘA nr. 13 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

17
FIȘA nr. 14 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

18
FIȘA nr. 1 5 DE ACTIVITATE PRACTICĂ
Data: ……. ………………
Tema de practică :……………….
Detaliați activitățile la care ați asistat (participat):
………………..

Constatări, o bservații și alte aspecte:
…………………….

Propuneri:
………………

19
PROIECT DE ACTIVITATE PRACTICĂ

În urma experienței practice de care ați beneficiat , realizați un studiu aplicativ sub forma unei
ANALIZE / STUDIU DE CAZ în care să surprindeți aspecte privind un ul dintre domeniile de
activitate:
– un studiu de caz în care să prezentați o problemă concretă, întâlnită și rezolvată în cadrul
stagiului de practică
sau
– o analiză sau studiu de caz cu privire la una din tematicile abordate pe durata stagiului de
practică ;

Observație : Proiectul poate fi scris în paginile libere disponibile sau tehnoredactat și atașat
caietului de practică.

20

Studiu de caz
S.C MARTENS S.A

Student ,
Ene Andreea

21

Prezentarea generalǎ a societǎții comerciale
Fabrica de bere din Galați a fost fondată în anul 1978. Timp de două decenii fabrica a operat
ca un producator cu capital integral românesc sub denumirea SC Malt Bere SA si apoi RO
BEER SA, ajungând să dețină o prezență regională puternică. În anul 1998 Ma rtens
Brouwerij a preluat pachetul majoritar de acțiuni al fabricii, societatea devenind Martens SA
Galati.
SC Martens SA cu sediul în Galați, strada Grigore Ventura nr.11, este un important
producǎtor și importator belgian de bere de dimensiuni medii pe p iațǎ. Distibuie la nivel
național prin distribuitori autorizați și magazine tip Super/Hypermarket (miniMax Discount,
Billa România, Plus, Cora, Kufland) cât și la nivel internațional. Reusita firmei in aceasta
activitate deriva din parteneriatele puternice dezvoltate cu marile lanturi de retail si companii
de distributie din Romania si din afara tarii. Martens SA oferta o gama completa si
personalizata de servicii pentru toti clientii de marci proprii. Aceste servicii includ
consultanta privind profilul pro dusului (tip de bere, target consumator, volum ambalaj) cat si
consultanta privind designul de ambalaj si declaratia de etichetare.
Potrivit statutului societǎții, SC MARTENS SA are drept principale activitati urmatoarele:
• Producerea și comercializarea berii, malțului, derivatelor și produselor secundare;
• Producerea și comercializarea bǎuturilor rǎcoritoare;
• Alte activitǎți stabilite și detaliate prin statutul societǎții.
Activitǎțile prestate de societatea comercialǎ MARTENS SA fac parte din sectorul
industriei alimentare, ramurǎ a industriei prelucrǎtoare.
Administratorii societǎtii Martens SA sunt Joantǎ Vasile – președinte și membrii Martens
Alfons Ann, Franciscus Ian, Henry Leenen, Martens Ian Alfons Anne Marie și Rapotan
Despina Elen a Gabriela.
Structura organizatorica a societatii reprezinta ansamblul persoanelor si compartimentelor de
munca, tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt constituite si grupate si
principalele legaturi ce se stabilesc intre ele in veder ea realizarii in cat mai bune conditii a
obiectivelor propuse.
S.C. MARTENS SA are o structura organizatorica de tip ierarhic functional complexa ,
organigrama prezentandu -se astfel:

22

23
DENUMIREA INDICATORULUI 30.06.2019 30.062020
ACTIVE IMOBILIZATE 36.044.720 35.085.763
Imobilizari necorporale 1.627 2.083
Imobilizari corporale 36.043.093 34.596.545
Imobilizari financiare – 487.135
ACTIVE CIRCULANTE 14.205.180 17.852.604
STOCURI 5.317.873 10.657.969
CREANTE 5.317.873 6.332.949
INVESTITII PE TERMEN SCURT 1.767 1.767
CASA SI CONTURI LA BANCI 16.081 859.919
CHELTUIELI IN AVANS 61.081 98.889
DATORII CE TREBUIE PLATITE PANA LA UN AN 29.489.337 42.887.476
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
CURENTE -15.223.076 -24.935.983
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 20.821.664 10.149.780
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR -O PERIOADA >1AN 27.753.065 28.430.076
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 277.684 387.824
VENITURI IN AVANS – –
CAPITAL 2.331.335 2.331.335
PRIME LEGATE DE CAPITAL – –
REZERVE DIN REEVALUARE 20.314.306 20.265.798
REZERVE 336.219 336.219
REZULTATUL REPORTAT -24.965.257 -36.392.9 47
REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR -5.225.708 -5.208.525
CAPITALURI PROPRII -TOTAL -7.209.105 -18.668.120
CAPITALURI TOTAL -7.209.105 -18.668.120
Activ=Pasiv 50.310.981 53.037.256

24

Analizand elementele bilantului contabil comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior se
remarca urmatoarele:
– Activele care reprezinta cel putin 10% din total sunt :
• La 30.06.2020 valoarea imobilizarilor corporale este de 34.596.545 lei,
reprezentand 65,23% din total active, valoarea stocuril or este de 10.657.969
lei reprezentand 20,10% din total active, iar valoarea creantelor este de
6.332.949 lei reprezentand 11,94% din total active
• La 30.06.2019 valoarea imobilizarilor corporale este de 36.043.093 lei,
reprezentand 71,64% din total active, valoarea stocurilor este de 8.869.476
lei reprezentand 17,63% din total active, iar valoarea creantelor este de
5.317.873 lei reprezentand 10,57% din total active
– Total active curente la 30.06.2020= 17.852.604 lei;
– Total active curente la 30.06.201 9= 14.205.180 lei.
– Total pasive curente la 30.06.2020 = 42.887.476 lei;
– Total pasive curente la 30.06.2019 = 29.489.337 lei.
La 30.066.2020 total pasive curente a crescut cu 45,54% fata de 30.06.2019.

Analizand contul de profit si pierdere comparativ cu a ceeasi perioada a anului trecut
se constata urmatoarele:
➢ Cifra de afaceri estede 15.014.437 lei, cu 41,77% mai mare fata de aceeasi
perioada a anului 2019.
Elementele de costuri si cheltuieli cu o pondere de cel putin 20% din cifra de afaceri
au fost:
– Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile sunt in suma de 9.386.655
lei, in crestere cu 41,10% fata de aceeasi perioada a anului trecut si reprezinta 62,52%
din cifra de afaceri;
– Cheltuielile cu personalul sunt in suma de 3.569.454 lei, in crestere cu 36,75% fata de
aceeasi perioada a anului trecut si reprezinta 23,77% din cifra de afaceri;
– Alte cheltuieli de exploatare sunt in suma de 3.187.031 lei, in crestere cu 16,45% fata
de aceeasi perioada a anului trecut si reprezinta 21,23% din cifra de afaceri;
Conform raportului semestrial oferit de SC MARTENS SA, in semestrul I 2020 s -au
constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli in valoare de 387.824 lei.
➢ In ultimele 6 luni nu a avut loc vanzarea sau oprirea vreunui segment de
activitate;
➢ In urmatoarele 6 luni nu se anticipeaza vanzarea sau oprirea vreunui segment
de activitate
➢ Nu s-au distribuit dividende in ultimii 2 ani.

25
Analiza activitatii societatii comerciale
Contul de profit și pierdere, destinat evaluǎrii performanței entitǎții, permite stabilirea
rezultatului final al activitǎții întreprinderii – profitul sau pierderea – prin comensurarea
veniturilor cu cheltuielile grupate dupǎ naturǎ pe tipuri de activitǎți: de exploatare, financiare,
extraordinare.
Anal iza cheltuielilor evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa 6 începe cu studiul general al
structurii pe factorii specifici ai activitǎților care le genereazǎ conform naturii lor.
Cheltuielile de exploatare reflectǎ consumurile efectuate pentru realizarea obiectului de
activitate și cuprind: cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile, cu obiectele
de inventar consumate, cheltuielile privind mǎrfurile, cheltuielile cu personalul, ajustarea
valorii imobilizǎrilor corporale și necorp orale (amortizǎri și provizioane constituite),
ajustǎrile de valoare privind imobilizǎrile corporale și necorporale, ajustǎrile de valoare
privind activele circulante (pierderi din creanțe privind amortizǎrile și provizioanele), alte
cheltuieli de exploata re (cheltuielile privind prestațiile externe, cheltuielile cu alte impozite,
taxe și vǎrsǎminte asimilate, cheltuielile cu despǎgubiri, donații și activele cedate), ajustǎri
privind provizioanele.1
Cheltuielile financiare includ pierderile de creanțe lega te de participații, diferențe
nefavorabile de curs valutar, cheltuielile privind investiții financiare cedate, cheltuielile
privind dobânzile din exercițiul financiar în curs, sconturile acordate clienților, ajustǎrile de
valoare privind imobilizǎrile fina nciare și investițiile financiare deținute ca active circulante.
Veniturile exprimă efectul economic obținut în urma desfășurării activității
economice de o societate comercială. Ele sunt generate de vânzări de bunuri,
lucrări sau servicii sau de diverse a ctivități financiare sau extraordinare.
Veniturile sunt structurate în funcție de natura și continutul lor economic în:

– Venituri din exploatare (grupele 70 – 75);
– Venituri financiare (grupa 76);
– Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau piedere de
valoare (grupa 78);

Veniturile din exploatare reprezintă contrapartida cheltuielilor efectuate în
activitatea de exploatare. Veniturile realizate sunt efectul vânzărilor de bunuri
(produse finite, semifabricate, mărfuri), a serviciilor prestate sau a lucrărilor
executate , veniturile din variația stocurilor de produse și producție în costuri în plus (creștere)
sau în minus (reducere) de la sfârșitul perioadei fațǎ de începutul perioadei, veniturile din
producția de imobilizǎri , care reprezintǎ costul lucrǎrilor și cheltuielilor efectuate de entitate
pentru ea însǎși (care se înregistreazǎ ca active imobilizate), veniturile din subvenții de

1 Petrescu Silvia, Analizǎ și diagnostic financiar -contabil, Editura CECCAR, București, 2010, pag. 103

26
exploatare și alte venituri din exploatarea curentǎ (din creanțe recuperate și alte venit uri din
exploatare).
Veniturile financiare reprezintă efectul desfășurării activității financiare a
firmei, mai precis, plasarea capitalurilor temporare disponibile în activitatea
altor firme, cât și atragerea de capitaluri străine. Ele sunt în același tim p
contapartida cheltuielilor efectuate în activitatea financiară.
Veniturile din provizoane reprezintă contrapartida cheltuielilor privind
provizioanele, menită să regleze fiscalitatea și să nu denatureze imaginea fidelă
a patrimoniului unei entități.2

Dacǎ se urmǎrește corelația între venituri și cheltuieli, se constatǎ cǎ nu toate cheltuielile
genereazǎ venituri: numai cheltuielile de exploatare se coreleazǎ direct cu veniturile din
exploatare; cheltuielile financiare nu au ca rezultat obținerea de veni turi financiare. Unele
cheltuieli financiare, cum sunt cele cu dobânzile plǎtite pentru creditele primite, trebuie
corelate cu veniturile din exploatare, în vederea evaluǎrii riscului financiar. Cheltuielile
extraordinare se pot corela parțial sau nu se po t corela deloc cu veniturile extraordinare.3
Primul semestru al anului 2020 anunta o crestere de 39,75% in volumul total al veniturilor
realizate, in suma de 15.265.774 lei, fata de veniturile totale obtinute in aceeasi perioada a
anului 2019. Volumul total al cheltuielilor este de 20.474.299 lei, inregistrandu -se o crestere
de 26,78% fata de primul semestru al anului 2019. Prin urmare, la sfarsitul semestrului I 2020
unitatea prezinta o pierdere in suma de 5.208.525 lei, in timp ce in aceeasi perioada a anului
precedent societatea inregistra o pierdere in suma de 5.225.708 lei.
In valoare de 15.209.534 lei, veniturile din exploatare au c rescut in procent de 43,40% fata de
aceeasi perioada a anului anterior, iar cheltuielile pentru exploatare in suma de 18.789.120 lei
au crescut cu 29,52% fata de 30.06.2019. Activitatea de exploatare s -a incheiat cu o pierdere
in valoare de 3.579.586 lei, iar pe primul semestru al anului 2019 s -a incheiat cu o pierdere
din exploatare in suma de 3.872.990 lei.
Se constata ca ponderea cea mai mare din totalul veniturilor de exploatare o detin veniturile
din productia vanduta in valoare de 15.608.942 lei, iar la cheltuielile de exploatare cea mai
mare pondere o constituie cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile in suma
de 9.386.655 lei, reprezentand 46,96% din totalul cheltuielilor de exploatare.
Veniturile financiare ale sociatatii au scazut cu 80,58%, in suma de 56.240 lei, fata de aceeasi
perioada a anului trecut, iar cheltuielile financiare, in suma de 1.685.179 lei, au crescut cu
2,62% fata de perioada anterioara. Rezulta o pierdere de 1.628.939 lei aferenta primului
semestru de activita te al anului 2020, iar in aceeasi perioada a anului 2019 s -a inregistrat o
pierdere in suma de 1.352.718lei.

2 Crețu Carmen (2015). Bazele contabilității. Aplicații practice, studii de caz și
teste grilă. Galați: Editura Zigotto
3 Ciobǎnașu Marilena, Analizǎ econ omico -financiarǎ, Editura Universitarǎ, Bucure ști, 2011, pag. 47

27
In urma analizei grupelor de venituri si cheltuieli se observa faptul ca societatea inregistreaza
o pierdere in semestrul I 2020 in suma de 5.208.5 2.5 lei, iar pe primul semestru al anului
2019 a inregistrat o pierdere de 5.225.708 lei.
Numarul mediu de angajati cu contract de munca la finele primului semestru al anului 2020 a
fost de 117 angajati.

Analiza ratei lichiditǎții
Rata lichiditǎții generale exprimǎ gradul de lichiditate potențialǎ (echilibrul financiar pe
termen scurt) și variazǎ în funcție de sector: este subunitarǎ în distribuție și aproape 2 în
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea ei trebuie comparatǎ cu va lori ale întreprinderilor similare și depinde de viteza de
rotație a stocurilor și a datoriilor pe termen scurt.
Insuficiența de lichiditǎți are consecințe atât pentru întreprindere (limitarea
dezvoltǎrii) cât și pentru creditori (întârzieri de platǎ a do bânzilor, de rambursǎri, pierderi de
creanțe), precum și pentru clienți (modificarea condițiilor de credit). Formula utilizatǎ pentru
calculul lichiditǎții globale este:

DcAcR=lg

Lichiditate genereala sem.I 2020 = active circ./datorii term. scurt = 0,42
Lichiditate genereala sem.I 2019 = active circ./datorii term. scurt = 0,49
Lichiditatea generala a scazut fata de primul semestru al anului 2019 pe fondul cresterii
datoriilor pe termen scurt.

Rata lichidității reduse arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de
trezorerie disponibile existente, precum și din cele care se vor încasa în urma lichidării
creanțelor la scadență. Lichiditatea redusă este satisfăcătoare pentru valori cuprinse între 0,65
și 1.4 Se calculează astfel:

4 Pȃntea Iacob Petru, Gheorghe Bodea, Microîntreprinderile în economia românească, Editura Intelcredo, 2002,
pag. 305

28

curente DatoriiStocuri – curente Active=Rlr
Lichiditate redusa sem I 2020 = 0,17
Lichiditate redusa sem I 2019 = 0,18
Lichiditatea redusa a scazut fata de anul anterior pe fondul cresterii datoriilor pe termen scurt
si cresterii stocurilor.
Rata lichidității imediate reflectă capacitatea de rambursare pe loc a datoriilor, ținând cont
de încasările existente. Limitele optime sunt cuprinse între 0,3 și 1. Se determină pe baza
următoarei relați i de calcul:

curente DatoriiDisponibil=Rli

Lichiditate imediata sem I 2020 = 0,0200
Lichiditate imediata sem I 2019 = 0,0005
Valorile subunitare foarte extrem de scăzute d e pe primul semestru al anului 2019 dovedesc
faptul că întreprinderea nu poate face față plății imediate a datoriilor curente, ținând cont de
disponibilul din contul curent și casierie.
Lichiditatea imediata a crescut in 2020 fata de aceeasi perioada a anului trecut pe fondul
scaderii mai a ccentuate a lichiditatilor si a cresterii datoriilor pe termen scurt.
Lichiditatea societatii ar putea fi afectata in viitor de urmatorii factori:
• Blocaj financiar generalizat;
• Neincasarea creantelor la timp;
• Nerespectarea termenelor de livrare de catre fu rnizori;
• Un numar foarte mare de clienti rau -platnici.

Veniturile din activitatea de baza

Activitatea de baza a societatii este „Fabricarea berii” – 1105.
La data de 30.06.2020 valoarea veniturilor provenite din activitatea de baza, in valoare de
15.608.942 lei, a crescut cu 41,69% fata de aceeasi perioada a anului 2019.

29
Principalul factor care afecteaza pozitiv sau negativ veniturile din activitatea de baza este
concurenta din domeniu.
Pe piața berii printer principalii concurenți ai SC Martens S A se numǎrǎ, ca și în anul
precedent, atât concerne internaționale cât și producǎtori locali. Concernele prezente pe piața
româneascǎ care dețin cumulat o cotǎ de peste 90% din aceasta sunt:
• Heineken România;
• Bergenbier SA;
• Romaqua Grup Borsec;
• Ursus Braweries Bereprod (SAB Miller);
• United Romanian Breweries Bereprod (URBB).

30

Principii, politici si metode contabile

Politicile contabile definesc o conceptie contabile pentru fiecare intreprindere sau institutie
publica in rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele incorporeaza principiile,
bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate de o entitate in conducerea curenta
a activitatilor a contabilitatii acestora, pentru intocmirea si prezentarea situ atiilor financiare.
Obiectivul politicilor contabile aplicate entitatii cuprinde reguli de recunoastere, evaluare si
prezentare in situatiile financiare a elementelor de bilant si cont de profit si pierdere si reguli
pentru conducerea contabilitatii in S.C MARTENS S.A.
Prezentele politici contabile trebuie aplicate cu respectarea legislatiei in general si a celei care
reglementeaza aspectele financiar -contabile (ordine ale ministrului finantelor publice, etc) in
mod special .
Tinand cont de faptul ca regleme ntarile contabile ofera si tratamente alternative, prezentele
politici contabile detaliaza aceste aspecte care se refera la:
➢ Evidentierea la valoarea reevaluata a activelor imobilizate corporale si nu la cost
istoric;
➢ Utilizarea metodei CMP la iesirea din gestiune a stocurilor.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza ale contabilitatii si
indeosebi: contabilitatea de angajamente si a urmatoarelor principii contabile:
➢ Principiul continuitatii activitatii;
➢ Principiul permanen tei metodelor;
➢ Principiul prudentei;
➢ Principiul independentei exercitiului;
➢ Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv;
➢ Principiul intangibilitatii;
➢ Principiul necompensarii;
➢ Principiul prevalentei economicului asupra juridicului;
➢ Principiul pragului de semnificatie.
Evaluarea elementelor prezentate in bilant: elementele prezentate in situatiile financiare
anuale se evalueaza pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.
Cazurile in care nu se foloseste costul de achizitie sau costul de productie sunt cele prevazute
de prezentele reglementari.

31
Evaluarea activelor de natura stocurilor: activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea
contabila, mai putin ajustarile pentru depreciere consta tate. Ajustari pentru depreciere se
constata inclusiv pentru stocurile fara miscare . In cazurile in care valoarea contabila a
stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la
valoarea realizabila neta, prin con stituirea unei ajustari pentru depreciere.
Evaluarea la inventar a creantelor si datoriilor: evaluarea la inventar a creantelor si adatoriilor
se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre
valoarea de inv entar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza
in contabiliitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Evaluarea disponibilitatilor banesti: disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la
ordin , scrisorile de garantie, precum si alte valori aflate in casieria unitatilor se prezinta in
bilant in conformitate cu prevederile legale. Disponibilitatile banesti si alte valori similare in
valuta se elibereaza in bilant la cursul de schimb valutar comun icat de Banca Nationala a
Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar.5

5 Extras din POLITICI CONTABILE SI PROCEDURI DE LUCRU PENTRU CONTABILITATE ale SC
Martens SA elaborate conform OMFP 1802/2014

32

Bibliograf ie

➢ Petrescu Silvia, Analizǎ și diagnostic financiar -contabil, Editura CECCAR, București, 2010,
pag. 103
➢ Crețu Carmen (2015). Bazele contabilității. Aplicații practice, studii de caz și teste grilă. Galați: Editura
Zigotto
➢ Ciobǎnașu Marilena, Analizǎ economico -financiarǎ, Editura Universitarǎ, București, 2011,
pag. 47
➢ Pȃntea Iacob Petru, Gheorghe Bodea, Microîntreprinderile în economia românească, Editura
Intelcredo, 2002, pag. 305
➢ Extras din POLITICI CONTABILE SI PROCEDURI DE LUCRU PENTRU
CONTABILITATE ale SC Martens SA elaborate conform OMFP 1802/2014
➢ Situațiile financiare ale societății comerciale Martens SA
➢ www.martens.ro
➢ Robu Doina Maria, Contabilitate generală , București, disponibilă online:
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=403&idb=20
➢ Moisescu Florentina (2008), Contabilitate financiară: note de curs , Universitatea
„Dunărea de Jos”, Galați
➢ https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=MABE

33

34