SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [620341]
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA ”1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. CIOCA IONELA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA ”1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
CHELTU IELI ȘI VENITURI LA SOCIETATEA COMERCIALĂ
S.C. MIRAJ CONSTRUCT SRL
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. CIOCA IONELA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
Capitolul 1. Prezentarea generală a societății comerciale S.C. MIRAJ CONSTRUCT SRL ……… 6
1.1.ACTIVELE CORPORALE ALE SOCIETATII COMERCIALE ………………………….. …… 7
Capitolul 2. Conceptul și structur a veniturilor și a cheltuielilor ………………………….. …………….. 11
2.1. Definire și delimitări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 11
2.1.1. Cheltuielile – abordare structurală și reflectare în contabilitate ………………………….. . 13
2.1.2. Recunoașterea și realizarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. … 14
2.1.3. Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale ………………………….. ……………………….. 15
2.1.4. Cheltuieli ulterioare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.1.5. Definirea și structura veniturilor la instituții publice ………………………….. …………….. 18
2.1.6. Realizarea veniturilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.2. Recunoașterea structurilor din contul de activitate ………………………….. …………………….. 20
2.2.1. Recunoașterea veniturilor prin IAS 18 ”VENITURI” ………………………….. …………… 20
2.2.2. Recunoașterea cheltuielilor și veniturilor din contul 121 ”PROFIT ȘI PIERDERE” . 20
Capitolul 3. O rganizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor ………………………….. ………….. 23
3.1. Contabilitatea cheltuielilor pe activități ………………………….. ………………………….. ………. 23
3.2. Contabilitatea veniturilor pe activități ………………………….. ………………………….. …………. 24
3.3. Obiectivele organizării contabilității veniturilor și a cheltuielilor ………………………….. …. 25
3.4. Factorii specifici de influență al veniturilor și cheltuielilor ………………………….. …………. 25
3.5. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare ………………………….. …………….. 26
3.6.Veniturile din exploatare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
3.7.Veniturile financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
3.8.Venituri din vânzări de bunuri ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
3.9.Venituri din prestarea de servicii ………………………….. ………………………….. ………………… 30
3.10.Venituri din redevențe, chirii, dobânzi și dividende ………………………….. ………………….. 30
Capitolul 4. Planul de conturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 31
4.1. CLASA 6 "CONTURI DE CHELTUIELI" ………………………….. ………………………….. . 31
4.1.1.GRUPA 60 "CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE" ………………………….. ………….. 32
4.1.2. GRUPA 61 "CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI" …………. 34
4.1.3. GRUPA 62 "CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI ………. 35
4.1.4. GRUPA 63 "CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE
ASIMILATE" ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 37
3
4.1.5. GRUPA 64 "CHELTUIELI CU PERSONALUL" ………………………….. ………………. 38
4.1.6. GRUPA 65 "ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE" ………………………….. ……… 39
4.1.7. GRUPA 66 "CHELTUIELI FINANCIARE" ………………………….. ………………………. 40
4.1.8. GRUPA 68 "CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE" ……………….. 43
4.1.9.GRUPA 69 "CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE" … 44
4.2. CLASA 7 "CONTURI DE VENITURI" ………………………….. ………………………….. ….. 45
4.2.1.GRUPA 70 "CIFRA DE AFACERI NETĂ" ………………………….. ……………………….. 45
4.2.2.GRUPA 71 "VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE
EXECUȚIE" ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 48
4.2.3.GRUPA 72 "VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI" ……………………… 49
4.2.4.GRUPA 74 "VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE ……………………….. 50
2.4.5.GRUPA 75 "ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE" ………………………….. ………… 50
2.4.6.GRUPA 76 "VENITURI FINANCIARE" ………………………….. ………………………….. . 51
2.4.7.GRUPA 78 "VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE" ………………………….. ………………………. 54
4.3. Reflectarea veniturilor și cheltuielilor în situațiile financiare ………………………….. ………. 55
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 58
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 62
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 69
4
Introducere
Apariția și evoluția contabilității este strâns legată de evoluția economică, prin urmare are
un impact sustenabil în veniturile și cheltuielile care survin în activitatea umană. Astfel,
preocupările pentru a ordona și a memora datele și informațiile referitoare la gestiunea unei averi
persoanele sau a uneia publice, prob lemă născută atunci când existența și mișcarea bunurilor nu
mai poate fi transmisă posterității decât în scris, rămâne tot în seama contabilității.
Motivul alegerii acestei teme pentru elaborarea lucrării de licență a fost aprofundarea și
întelegerea cheltuielilor și a veniturilor , respectiv contabilitatea acestora. Prima etapă a construirii
lucrării de licență a fost documentarea teoretică asupra cheltuielilor și a veniturilor , prin studiul
cărților și lucrărilor de specialitate disponsibile în bibliotec a universității, cât și prin studierea
legislației în vigoare, postată pe site -ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (adresă de
internet : https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/declaratii_electronice ).
Astfel, atât cheltuielile , cât și veniturile au parcurs același traseu ca și toate activitățile
economice de -a lungul istoriei, acestea luând forma și structura epocilor respective. Mai mult,
arheologia a furnizat numeroase dovezi din care reiese ca popoarele lumii antice s -au folosit de
anumite teh nici cobtabile din codul regelui caldeean Hammurabi, de aici rezultând faptul că asiro –
cadeenii utilizau documente justificative, foloseau conturile și aplicau tehnica calculării
dobânzilor.
Rolul contabilității este menționat prin lege ca fiind ”instrume nt principal de cunoaștere,
gestiune și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute”. Patrimoniul a fost definit în
literatura juridică de speci alitate ca fiind ”totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale care
aparțin unei persoane ”. (1)
Obiectivul contabilității este de oferi o imagine fidelă și precisă, clară și completă cu
patrimoniul, situația financiară și reultatele. Din faptul că patrimoniul este o universalitate juridică,
se desprind două consecințe: drepturile și obligațiile care alcătuiesc patrimoniul sunt legate între
ele, formând un tot unitar, nu este exclusă nici ipoteza în care patrimoniul să fie format dintr -o
grupare de mase de bunuri, fiecare masă având un regim juridic distinct ș i drepturile și obligațiile
cu conținut economic ce alcătuiesc patrimoniul sunt distincte de universalitate, așa încât
schimbările care se produc în legătură cu aceste drepturi și obligații nu pun în discuție însuși
universalitatea, în ansamblul ei, care e xistă indiferent de mișcările produse în interiorul său. (2)
Chiar dacă tehnica de calcul și informatica au adus o facilitate însemnată celor care au
misiunea de a finaliza informația contabilă, calculatoarele nu au schimbat o biectivele și principiile
contabilității, ci dimpotrivă , și-au adoptat și actualizat programele odată cu evoluția științei și
tehnicii din domeniu.
5
Documentarea teoretică a fost comp letată de reali zarea unei documentări practice privind
veniturile și chel tuielile la societatea comercială S.C. MIRAJ CONSTRUCT SRL.
Lucrarea este structurată în patru capitole. Primul capitol ” PREZENTAREA GENERALĂ
A SOCIETĂȚII COMERCIALE SC MIRAJ CONSTRUCT SRL. ” conține informații generale cu
privire la documentele în baza cărora funcționează entitatea, detalii referitoare la cele mai
importante obiecte de activitate, strategii de dezvoltare și informații în ceea ce privesc documente
contabile de tipul situațiilor financiare.
În cel de -al doilea capitol ”CONCEPTUL ȘI STRUCT URA VENITURILOR ȘI A
CHELTUIELILOR” surprinde definirea noțiunilor elementare ale veniturilor și cheltuielilor,
precum și a temei studiate.
Cel de -al treilea capitol ” ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII VENITURILOR ȘI A
CHELTUIELILOR ” va conține aspecte generale ale sistemului contabil al conturilor .
Ultimul capitol ” PLANUL DE CONTURI ” prezintă dispozițiile generale privind planurile
de conturi aferente temei studiate (clasa 6 și clasa 7) ș i contul de profit și pierdere, dar și
prezentarea informațiilor referitoa re la datele surpinse în această procedură.
6
Capitolul 1. Prezentarea generală a societății comerciale S.C. MIRAJ
CONSTRUCT SRL
S.C. MIRAJ CONSTRUCT SRL, cu sediul in Alba Iulia, Str. PTA IULIU MANIU, nr. 16
ap 33, Judetul Alba, s -a înființat în 2005, ca societate cu capital integral privat.
Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului în cadrul Camerei de Comerț
și Industrie a județului Alba sub nr. J01/1403/2005 cod identificare fiscală RO 18258194 având
forma juridică de societate cu răspundere limitată. Obiectul principal de activitate constă în :
Fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor, cod CAEN
2550. Capitalul social actual este de 200 RON .
Principala activitate a S.C. MIRAJ CONSTRUCT SRL este Fa bricarea produselor metalice
obținute prin deformare plastic ă; metalurgia pulberilor, cod CAEN 2550 .
Societatea nu este dependentă de un client sau un grup de clienți dar s ituația financiară a
participanț ilor din sectorul de activitate poate av ea un impact negativ legat de veniturile societății
și în special de încasarea prestațiilor efectuate.
Societatea practică o politică de prețuri prin care urmărește modificarea acestora în funcție
de evoluția prețurilor pe piață. Nivelul prețurilor practic at este unul competitiv î n ceea ce privește
concurența pe plan local.
Principa lii furnizori de materii prime ș i consumabile pentru societate sunt societățile de
comerc ializare a profilelor metalice și alte materiale de construcți i.
Principalele elemente ca re ar putea afecta lichiditatea societății ar fi : creșterea inflației,
menținerea la cote sc ăzute a puterii de cumpărare a populației, corelat cu neî ncasarea într -un
termen cât mai scurt a clienților. Situația actuală este influențată de lipsa comenzilor ferme i și de
existen ța câtorva clienț i restan ți.
Evaluare a posturilor din prezenta situaț ie financiar ă simplificată , s-a efectuat în
conformitate cu urmă toarele principii contabile :
1. Principiul continuității activității : s-a ținut cont de faptul c ă societatea îș i va continua în mod
normal funcț ionarea în viitorul previzibil;
2. Principiul permanenț ei metodelor : Au fost aplicate aceleasi regului, metode, norme, pr ivind
evaluarea, înregistrarea ș i prezentarea în contabilitate a elementelor patrimon iale, asigurând
comparabilitatea în timp a informaț iilor contabile.
3. Principiul prudenț ei: Au fost luate în considerare numai profiturile recunoscute pâna l a data
închiderii exercițiului financiar; s -a ținut seama de toate obligațiile previzibile și pi erderile
7
potențiale și au fost făcute ajustări de valoare ț inând seama de toate deprecierile posibile , indiferent
de modul cum acestea ar fi influenț at rezultatul financiar;
4. Principiul independenței exerciț iului : La determinarea rezultatului s -au luat î n calcul toate
veniturile ș i cheltuielile , indiferent de data încasarii sumelor, respectiv, data efectuării plăț ilor;
5. Principiul evalu ării separate a elementelor de activ și de pasiv : au fost înregist rate toate
elementele de activ și pasiv ș i, eventual, ulterior s -au efectuat compensă ri legale;
6. Principiul intangibilităț ii: bilanț ul de deschidere corespunde cu cel de închidere;
7. Principiul necompensă rii: nu s-au efectuat compensări între venituri și cheltuieli, ori între
active ș i pasive, altele decât cele permise de lege.
1.1.ACTIVELE CORPORALE ALE SOCIETATII COMERCIALE
Imobilizările corporale au fost înregistrate în contabilitate la costul lor inițial.
Costul imobilizărilor corporale este constituit din totalitatea costurilor de achiziție, i nclusiv
cele cu punerea în funcțiune sau dobânzi.
Cheltuielile cu reparația sau întreț inerea mijloacelor fixe efectua te pentru a restabili sau a
menț ine valoarea a cestor active sunt recunoscute în contul de profit și pierdere la data efectuă rii
lor. Cheltu ielile efectuate în scopul îmbunătățirii performanțelor tehnice sunt capitalizate și
amortizate pe perioada rămasă de amortizare a respectivului mijloc fix.
Imobilizările corporale sunt amortizate liniar, din momentul în care acestea sunt puse în
funcțiun e și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare conform duratelor și condițiilor
de utilizare ale acestora. Duratele normale de funcționare atribuite diverselor categorii de active
fixe, sunt următoarele:
-Utilaje si echipamente necesare real izării obiectului de activitate 4-8 ani
-Autoturisme 4-6 ani
-Alte mijloace fixe 5- 10 ani
Imobilizările corporale sunt amortizate utilizând metoda liniară. Duratele de funcționare
sunt stabilite în conco rdanță cu reglementările legale . În cursul anului 2017 nu au fost modifică ri
semnificative î n structura și volumul imobiliză rilor corporale. Me nționez c ă toate imobiliz ările
sunt amortizate integral.
Valori brute de imobilizări corporale RON 31.12.2018
-terenuri, clă diri 0
8
– mașini, utilaje, instalații 18.302
– mijloace de transport 12.250
-mobilier, aparatura, alte active 1.756
Total valori brute 32.308
PIATA VALORILOR MOBILIARE EMISE DE SOCIETATEA COMERCIALA
Partile sociale apartin asociatului unic RUS CORNEL PETRU.
CONDUCEREA SOCIETATII COMERCIALE
Administratorul societății este: RUS CORNEL PETRU.
Persoanele din conducerea societății, respectiv administratorul nu au fost implicate în ultimii
cinci ani în evenimente litigioase sau proceduri administrative.
În anul 2019 societat ea nu a acordat avansuri sau credite administratorului/asociatului unic.
SITUAȚIA FINANCIAR -CONTABILĂ
a) Stocuri
La intrare, mărfurile, materialele și ambalajele sunt contabilizate la valoarea de achiziție.
Bunurile de natura obiectelor de inventar se înregistrează la valoarea de achiziție, fiind
trecut e pe costuri în momentul achiziț ionării .
b) Creanțele
Creanțele în lei sunt înregistrate la valoarea lor nominală.
Creanțele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.
c) Operațiuni în monede s trăine
Societatea a avut operațiuni în valută.
d)Contribuții sociale
Societatea comercială achită trimestrial contribuții pentru sănătate si pensie, calculate
conform normelor în vigoare pe baza salariului brut. Costul cu contribuțiile sociale este înregi strat
în cadrul aceleiași perioade la care se referă și plata salariilor.
Informatii privind salariatii:
a) Nu s -au acordat indemnizaț ii me mbrilor organelor de administrație, conducere ș i de
supraveghere.
9
b) Nu exist ă obligaț ii contractuale cu priv ire la p lata pensiilor catre foș tii membri i ai organelor de
administrație, conducere ș i supraveghere.
c)Nu s -au acordat avansuri ș i credite mem brilor organelor de administrație, conducere și de
supraveghere în timpul exerciț iului.
31.12.2019 Ron
Stocuri 0
31.12.2019 RON
Clienți 33.784
31.12.2019 RON
Furnizori 19.992
31.12.2019 RON
Capitalul social 200
31.12.2019 RON
REZULTAT an curent 245.769
Situația veniturilor și cheltuielilor pe anul 2019 comparativ cu anul anterior este
următoarea:
RON
Anul 2018 Anul 2019
Indicatori financiari
Cifra de afacere 153.309 417.754
Venituri din exploatare 147.916 419.914
Cheltuieli din exploatare 117.124 168.185
Rezultat din exploatare 30.792 251.729
Venituri financiare 27
Cheltuieli financiare 44
Rezultat financiar -17
10
Venituri totale 147.916 419.941
Cheltuieli totale 117.124 168.229
Rezultatul brut 30.792 251.712
Impozit pe venit 3.623 5.943
Rezultatul net 27.169 245.769
Din analiza comparativă se observ ă creș terea veniturilor raportat la anul anterior coroborată
cu creș terea c heltuielilor. Contul de profit ș i pierdere reflect ă fidel veniturile, cheltuielile ș i
rezultatele perioadei de raportare. Bilanțul contabil a fost î ntocmi t cu respectarea regulilor
prevăzute de reglementă rile în vigoare, pe baza balan ței de verificare.
La întocmirea situaț iilor financiare anuale au fost respectate prevederile reglemetărilor
contabile î n vigoare, ale Legii contabilităț ii nr. 82/1991, republicat ă, cu modificările ș i
completările ulterioare, ale O.M.F.P. nr. 1802/ 2014 pentru aprobarea reglementă rilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu
modificările și completă rile ulterio are, precum ș i ale ordinului MFP 3781 / 23.12.2019 – privind
principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor
contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor
Publice.
Activita tea an ului 2019 s -a desfășurat în condiț ii bune. Societatea a înregistrat profit, care
s-a hotărât să fie repartizat pentru acoperirea pierderilor din perioadele anterioare .
11
Capitolul 2 . Conceptul și structura veniturilor și a cheltuielilor
2.1. Definire și delimitări
În unitățile patrimoniale, activitatea realizată cuprinde o multitudine de operațiuni care
angajează cheltuieli și produc venituri. În vederea detreminării cheltuielilor și a înregistrării
acestora, implicit și a veniturilor, planul genera l de conturi va cuprinde mai multe conturi de
venituri și cheltuieli.
Cheltuielile sunt cuprinse în clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”, iar pentru venituri a fost
creată clasa 7 ”Conturi de venituri”. Caracteristica comună a celor două tipui de conturi din
clasele 6 și 7 este aceea că ele nu participă la stabilirea și evaluarea posturilor în bilaanțul contabil
în mod direct, ci prin intermediul rezulatatelor financiarestabilite cu ajutorul contului de rezultate
ale exercițiului pentru care clasa 1 ”Conturi de capital” este creat clasa 121 ”Profit și pierderi”.
În cadrul contabilității financiare, pentru delimitarea și gruparea cheltuielilor și a
veniturilor se întâlnesc două crietrii: natura și destinația acestora.
În funcție de natura lor, cheltuielile sunt grupate astfel:
Natura activităților (financiară, extraordinară, exploatare)
Natura resurselor utilizate în cazul cheltuielilor (materiale și mărfuri, cheltuieli cu materii
prime, cheltuieli cu lucrările și serviciile primate, cheltuieli cu impozitele și taxele,
cheltuieli cu pers onalul, cheltuieli cu dobânzile și alte cheltuieli financiare, cheltuieli
extraordinare privind calamitățile și alte evenimente similare)
Natura rezultatelor în cazul veniturilor (venituri din vânzări, venituri din producția stoca tă,
venituri din producția de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi și alte
venituri financiare, venituri extraordinare, subvenții pentru evenimente extraordinare și
altele similare).
În funcție de destinația cheltuielilor, aceste a se diferențiază pe funcțiile inteprinderii,
respectiv, cheltuieli de producție formate din cheltuieli cu materii prime și materiale directe,
cheltuieli cu salarii directe, cheltuieli cu asigurări sociale și protecția socială aferente salariilor
directe, cheltuieli indirecte de producție (cheltuieli cu regia secțiilor de fabricație), cheltuieli de
desfacere, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare.
După același criteriu, destinația lor, veniturile se grupează în: venituri de vânzări, alte
venitu ri din exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare.
12
Având referință ”Codul general pentru elaborarea și prezentarea situațiilor financiare”,
elaborat de IASB (International Accounting Standards Board), pot fi extrase următoarele definiții:
a) Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub forma intrărilor sau creșterilor de active sau a reducerilor
de datorii care au ca rezultat creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele lega te
de contribuțiile participanților la capitalul propriu.
b) Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor
sau creșterii ale datoriilor care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele
decât cele legate de sumele distribuite asociațiilor/acționarilor.
În definirea veniturilor, aceeași sursă documentară face diferențierea veniturilor propriu –
zise de către câștiguri. IAS 18 se referă l a veiturile realizate din următoarele resurse:
Prestări de servicii;
Vânzare de bunuri;
Utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la obținerea
de dobânzi, redevențe și dividente.
Așadar, veniturile propriu -zise apar în cadr ul activităților curente ale unei intreprinderi și
se prezintă sub diferite denumiri, cum sunt vânzările, dobânzile, dividentele, redevențele și chiriile.
În ceea ce privește câștigurile, ele sunt creșteri ale beneficiilor economice care pot sau nu să apar ă
în cursul activităților curente ale inteprinderii.
Și la nivelul cheltuielilor se face diferențierea între cheltuielile propriu -zise și pierderi.
Cheltuielile propriu -zise apar în cursul activităților curente ale inteprinderilor, regăsindu –
se sub forma costului vânzărilor, costului consumurilor de stocuri, salariilor și amortismentelor. În
concordanță cu principiile partidei duble ele se evidențiază cu ieșirile sau reducerile de active,
dintre care menționăm: lichiditățile, stocurile, bunurile imobile, u tilajele și echipamentele.
Totodată, acestea se pot înregistra și prin echivalența cu creșterile de pasiv, cum ar fi: datoriile față
de terți, datoriile salariale, sociale și fiscale, precum și alte datorii.
Pierderile, ca reduceri ale beneficiilor economi ce, pot sau nu să apară în activități curente
ale inteprinderii. Din această categorie fac parte pierderile de calamități sau cele din lichidarea
activelor imobilizate.
Contului de rezultate i se alătură veniturile, atunci când are loc o creștere a benefic iilor
economice viitoare, în perioada exercițiului, asociată unei creșteri de active sau reduceri pasive.
Pe baza principiilor partide duble orice venit este deimitat și recunoscut pe baza relațiilor:
Active = Venituri
și
13
Datorii = Venitur i
Spre exemplu, vânzarea de bunuri produce o creștere de active sub foma creanțelor
comerciale sau disponibilităților bănești și o constituire a veniturilor corespunzătoare ca rezultat
al vânzării de bunuri.
În practică și în teorie, pentru recunoașterea veniturilor trebuie să fie respectată cerința ca
acestea să fie obținute și nu neaparat încasate, acestea pot fi credibil evaluate și au un suficient
grad de certitudine.
Cheltuielile vor fi recunoscute în contul de rezultate numai atunci când are loc o diminuare
a beneficiilor (avantajelor), economice viitoare asociate unei reduceri a activelor (spre exemplu,
consumurile stocate), sau creșteri ale pasivelor (cum ar fi datoriile primite de la terți), și aceasta
poate fi credibil evaluate. Așadar, recunoaș terea cheltuielilor este simultan asociată cu
recunoașterea unei creșteri a pasivelor sau diminuarea de active.
Recurgând la ecuațiile partidei duble, recunoașterea cheltuielilor este divulgată prin
următoarele relații:
Cheltuieli = Active
și
Cheltuieli = Datorii
2.1.1. Cheltuielile – abordare structurală și reflectare în contabilitate
Potrivit providenței Sistemului European de Conturi, în ceea ce privește principiile
contabile general acceptate, în cazul contabilității de angajamente, cheltuielile semnifică suma
bunurilor și serviciilor consumate pe parcursul unui an, chiar dacă acestea sunt plătite sau nu în
anul respectiv.
Datorită cheltuielilor contabile actuale, cheltuielile reliefează costul bunurilor și a
serviciilor folosite pen tru realizarea atât a veniturilor publice sau a serviciilor, cât și a subvențiilor,
transferurilor, asistenței sociale acordate, aferente unei perioade de timp.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor se poate face în momentul angajării, consumului
sau plății de resurse, astfel : cheltuielile legate de achiziționarea unui bun trebuie să fie înregistrate
în momentul transferului proprietății, cele efectuate pentru un serviciu în momentul finalizării
prestației, iar consumul propriu atunci când are loc producția. (3)
14
2.1.2. Recunoașterea și realizarea cheltuielilor
Conturile de cheltuieli, în instituțiile publice, se dezvoltă pe structura clasificației bugetare.
Recunoașterea și realizarea cheltuielilor constă în parcurgerea următoarelor etape:
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata.
Angajarea cheltuielilor reprezintă actul care generează obligația de a plăti o anumită sumă
de bani. Aceasta îmbracă două forme: angajamentul legal și angajamentul bugetar.
Angajamentul legal este ” orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație
pe seama fondurilor publice”.1 Forma angajamentului legal poate fi:
o Contract de achiziție publică
o Comanda
o Convenție
o Contract de muncă
o Acte de control
În timp, pe ntru a exista garantarea livrării/prestării și plății bunurilor/serviciilor,
angajamentul legal este extins pe tot parcursul exercițiului bugetar.
Pentru a se asigura folosirea eficientă a creditelor bugetare, se pretinde evaluarea în
prealabil a cheltuie lilor, care se constituie în proiectul de angajament legal și care implică obligația
de efectuare a acestor cheltuieli. În scopil aprobării proiectelor de angajamente legale este imperios
necesar viza de control financiar preventiv.
Fondurile pentru efect uarea plăților constă în precedarea angajamentului legal de
angajamentul bugetar, acesta reprezentând actul prin care fondurile publice sunt afcetate de către
ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate. Angajamentul bugetar se
materiali zează prin emiterea unui document scris care dovedește și certifică existența creditelor
bugetare. Astfel, angajamentul bugetar poate fi:
o Angajament bugetar individual: în cadrul operațiunilor noi ce urmează a fi efectuate
o Angajamentul bugetar global: se referă la cheltuielile curente de funcționare, de natură
administrativă, dintre care amintim: cheltuieli de deplasare, cheltuieli de întreținere și
gospodărire, protocol, cu asigurările, chiriile, abonamentele.
Modul în care au fost realizate cheltuielile ce au făcut obiectul angajamentului legal se
analizează la finalul anului, la fel și creditele bugetare și neutilizate, precum și cele neangajate
1 MO 37/23,01,2003, Ordinul 1792/24,12,2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor i nstituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea
angajamentelor bugetare legale.
15
(acestea fiind anulate), iar cheltuielile angajate și neplătite p ână la finele exercițiului bugetar
urmează să fie plătite în perioada contabilă viitoare din creditele bugetare afectate acestui scop.
Lichidarea reprezintă obiectul următoarei faze a execuției bugetare a cheltuielilor,
verificarea sumei datorate, sub asp ectul condițiilor de exigibilitate. Documentele care verifică
parcurgerea fazei de lichidare vor constitui suportul informațional pentru înregistrarea în
contabilitate a obligației de plată. Astfel de documente pot fi acorduri de împrumut, facturi, state
de plată, se vizează pentru ”bun de plată” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu
aceste atribuții.
În cadrul fazei de ordonanțare a cheltuielilor bugetare se realizează confirmarea certitudinii
obligației de plată, exigibilității și a cuant umului acesteia. Prin documentul de ordonanțare de plată
vizat de controlul financiar preventiv și semnat de ordonatorul de credite, acesta din urmă dispune
persoanei care conduce compartimentul financiar contabil întocmirea instrumentelor de plată
cheltui elilor bugetare.
Contabilii mai sunt numiți și getionari de bani publici, ac eștia întocmind instrumentele de
plată, după primirea dispoziției de la ordonatorul de credite. Contabilitatea cheltuielilor finanțate
din buget și din venituri proprii asigură a tât evidența plăților de casă, cât și a cheltuielilor efective,
pe structura clasificației funcționale și economice.
Plățile de casă sunt acele plăți efectuate din contul de finanțare bugetară sau din contul de
disponibil , pentru bunuri aprovizionate, luc rări executate și servicii prestate. În aceeași categorie
se includ și plățile efectuate prin casierie, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
2.1.3. Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale
O imobilizare corporală recunoscută ca act iv trebuie evaluată inițial la costul său
determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcție de modalitatea de
intrare în entitate.
Exemple de costuri care se efectuează în legătură cu construcția unei imobilizări
corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezentând salariile angajaților, contribuțiile legale și alte cheltuieli legate
de acestea, care rezultă direct din construcția imobilizării corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile inițiale de livrare și manipulare;
e) costurile de instalare și asamblare;
f) cheltuieli de proiectare și pentru obținerea autorizațiilo r;
16
g) costurile de testare a funcționării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete
provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la
amplasamentul și condiția de funcționare (cum ar fi eșantioanele produse la testare a
echipamentului);
h) onorariile profesionale plătite avocaților și experților, precum și comisioanele achitate
în legătură cu activul etc.
Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizări corporale sunt:
a) costurile de deschidere a unei noi instalații;
b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de
publicitate și activități promoționale);
c) costurile de desfășurare a unei activități într ‐un loc nou sau cu o nouă clasă de clienți
(inclusiv costurile de instruire a personalului);
d) costurile administrative și alte cheltuieli generale de regie;
e) costurile reamplasării sau reorganizării parțiale sau totale a activităților entității.
În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi cons truită o alta, cheltuielile cu
demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea
neamortizată a clădirii demolate sau cost ul activului respectiv, atunci când acesta este evidențiat
ca stoc.
În costul unei imobilizări corporale sunt incluse și costurile estimate inițial cu
demontarea și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum și cu restaurarea
amplasamentului pe c are este poziționată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate
credibil și entitatea are o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării corporale și de
refacere a amplasamentului.
Costurile estimate cu demontarea și mutarea imobili zării corporale, precum și cele cu
restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondență cu un cont de
provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea") .
2.1.4. Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale
perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcție de
beneficiile economice aferente acesto r cheltuieli (de exemplu, influența asupra duratei de
viață rămase a imobilizărilor), potrivit criteriilor generale de recunoaștere.
17
Entitatea stabilește prin politicile contabile criteriile în funcție de care cheltuielile ulterioare
efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidențiază în
contul de profit și pierdere.
I. Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui
contract de închiriere, locație de gestiune, adminis trare sau alte contracte similare se
evidențiază în contabilitatea entității care le ‐a efectuat, la imobilizări corporale sau
drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcție de beneficiile economice
aferente, similar cheltuielilor efectu ate în legătură cu imobilizările corporale proprii.
II. Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la
intervale regulate de timp. Entitatea recunoaște în valoarea contabilă a unui element
de imobilizări corporale costul părț ii înlocuite a unui astfel de element când acel cost
este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere pentru
imobilizările corporale.
Entitatea recunoaște în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul
părții înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite
criteriile de recunoaștere pentru imobilizările corporale.
În cazul inspecțiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de entitate pentru depist area
defecțiunilor, la momentul efectuării fiecărei inspecții generale, costul acesteia poate fi recunoscut
drept cheltuială sau în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale ca o înlocuire,
dacă sunt respectate criteriile de recunoaștere. Î n cazul recunoașterii costului inspecției ca o
componentă a activului, valoarea componentei se amortizează pe perioada dintre două inspecții
planificate.
Prevederile referitoare la posibilitatea recunoașterii costurilor cu revizii și inspecții drept
componente ale imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror
costuri de inspecție și revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime și fluviale,
echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.
Costul reviziilor și inspecțiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă a
imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei.
Imobilizările în curs de execuție reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie
proprie sau în antrep riză. Acestea se evaluează la costul de producție sau costul de achiziție,
după caz.
Imobilizările în curs de execuție se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția,
darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.
Costu l unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind
aceleași principii ca și pentru un activ achiziționat. Astfel, dacă entitatea produce active similare,
18
în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacții normale, atunci costul activului este, de obicei,
același cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne
sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi,
manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum și pierderile care au
apărut în cursul construcției în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului.
2.1.5. Definirea și structura veniturilor la instituții publice
Veniturile sunt impozitele, contribuțiile, taxele și acele sume de încasat potrivit legii,
precum și prețul bunurilor vâdute și a serviciilor prestate, aferente unei perioade de timp.
Veniturile instituțiilor publice cuprind veniturile proprii, veniturile extrabugetare, alocații
de la bugetul de stat, intrări de credite externe , contribuții financiare nerambursabile, alte venituri
ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale.
Contabilitatea fondurilor speciale, a veniturilor buge tare și a veniturilor proprii se
realizează pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor și pe subdiviziunile clasificației bugetare,
conform clasificației indicatorilor privind finanțele publice.
În funcție de momentul formării veniturilor distingem următoarele tipuri de venituri:
venituri angajate care urmează a se încasa ulterior, venituri constante în momentul încasării lor și
venituri calculate care nu presupun o încasare, așa cum este cazul provizioanelor.
În cadrul contabilității instituțiilor publice, veniturile se structurează după cum urmează:
venituri din activități economice, venituri din alte activități operaționale, venituri din producția de
active fixe, venituri fiscale, venituri din contribuții de asigurări, venituri nefiscale, venitur i
financiare, finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu
destinație specială, venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare,
venituri extraordinare.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.
Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o entitate, ca parte integrantă a
obiectului său de acti vitate, precum și activitățile conexe acestora.
Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări,
prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividende.
Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat
din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de
19
profit și pierdere, câștigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile
aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare".
Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de
agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea
curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acționează în
nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situație, veniturile din
activitatea curentă sunt r eprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr ‐o tranzacție este determinată, de obicei, printr ‐un acord
între vânzătorul și cumpărătorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma oricăror reduceri
comerciale.
Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare.
2.1.6. Realizarea veniturilor
Veniturile sunt înregistrate în contabilitatea instituțiilor publice, pe baza documentelor care
atestă crearea dreptului de creanță (decizia emisă de organul fiscal sau declarația fiscală), facturi,
avie de expediție, alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în
situația în care nu există documente anterioare încasării pent ru înregistrarea creanței.
Realizarea veniturilor bugetare presupune parcurgerea următoarelor etape: așezarea,
lichidarea, emiterea titlului de percepere și perceperea.
Așezarea veniturilor bugetare constă în idntificarea materiei impozabile, aceasta
constituind baza perceperii și determinării mărimii lor.
Lichidarea veniturilor presupune stabilirea cotelor de impozitare și a altor condiții,
aplicabile asupra materiei impozabile și pe categorii de plătitori, în funcție de care se determină
cuantumul veniturilor bugetare.
Înscrierea cuantumului într -un act în baza căruia se autorizează organele abilitate se
efctuează încasarea, reprezintă operațiunea specificăcelei de -a treia fa ze a execuției bugetare a
veniturilor, respectiv emiterea titlui de percepere.
Opereațiunea de percepere reprezintă încasarea efectivă a veniturilor bugetare, inclusiv
prin apelul la procedura de urmărire, în cadrul căreia se identifică executarea silită, ipotecarea
bunurilor aflate în proprietatea debitorilor, dar și alte proceduri.
20
Delimitarea instituțională a fazelor de natură administrativă se realizează și în cazul
veniturilor, a căror executare se realizează de organele cu atribuții fiscale, de oper ațiunea de
încasare propriu -zisă care se realizează prin intermediul trezoreriei statului și se consemnează în
contabilitate de către ”gestionarii conturilor”.
2.2. Recunoașterea structurilor din contul de activitate
2.2.1. Recunoașterea veniturilor prin IAS 18 ”VENITURI”
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere, potrivi t cadrului contabil general
IAS, atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ
sau diminuării unei datorii, mod ificare ce poate fi evaluată credibil și are un grad suficient de
certitudine. În schimb, în mod practic, după cum prevede IAS18 ”Venituri” criteriile de
recunoaștere a veniturilor sunt aplicate, de obicei, separat pentru fiecare tranzacție, pentru a putea
reflecta realitatea economică. Spre exemplu, atunci când prețul de vânzare al unui produs include
o sumă identificabilă pentru servicii succesive, această sumă este înregistrată în avans și
recunoscută ca avenit pe parcursul perioadei în care s -a efectual service -ul.
2.2.2. Recunoașterea cheltuielilor și veniturilor din contul 121 ”PROFIT ȘI PIERDERE”
Cadrul contabil general IASB evidențiază faptul că recunoașterea cheltuielilor în contul de
profit și pierdere are loc atunci când a avut loc o reducer e a beneficiilor economice viitoare,
aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate să fie evaluatăcredibil
și care are un grad suficient de certitudine.
Crieteriul menționat anterior se evidențiază prin:
a) Conectarea costur ilor de venituri, de fapt, recunoașterea combinată/simultană a veniturilor
cheltuielilor care rezultă direct și concomitent din aceleași tranzacții sau evenimente. Ca
exemplu, cheltuielile privind mărfurile sunt recunoscute prin atașarea acestora la venitu rile
rezultate din vânzare;
b) Alocarea sistematică și rațională atunci când se așteaptă să se obțină beneficii economice
în decursul mai multor perioade contabile. De exemplu,cheltuielile cu amortizarea
activelor;
21
c) Activele recunoscute anterior nu mai aduc be neficii economice. Aici menționăm creanțele
devenite irecuperabile;
d) Transferul de beneficii economice în afara inteprinderii fără echivalent. Aici sunt incluse
cheltuielile cu impozitele și taxele sau cheltuielile cu garanțiile acordate pentru produsele
vândute.
Concluzionând, o mare diversitate de operații economice contribuie la trasnformarea unor
elemente ale patrimoniului economic în rezultate economico -financiare care:
În sens larg , se concretizează astfel:
a1) Cheltuieli, care, în pricipiu, reprezintă o sărăcie a firmei, generată fie de micșorarea unor
elemente de activ patrimoniale, fie de creșterea unor elemente de pasive patrimoniale. Precum
Cadrul conceptual IASC suține, cheltuielile reprezintă ”diminuări ale beneficiilor economice
înregi strate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale capitalurilor
activleor sau creșterii datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acetsora către acționar i”.
a2) Veniturile, care, în princpiu, reprezintă o îmbogățire a unor elemente de active
patrimoniale, fie printr -o mișcare a unor elemente de pasive patrimoniale. Cadrul conceptual IASC
prin prevederile sale, definește veniturile ca fiind Țcreșteri ale b eneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor/ descreșteri ale
datoriilor, care concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
contribuții ale acțio narilor.”
În sens restâns , se concretizează prin:
b1) Profit, dacă într -o perioadă de timp detreminată, de regulă un exercițiu financiar,
veniturile sunt mai mari decât cheltuielile,
b2) pierderile, dacă într -o perioadă de timp, determinată , de regulă un exercițiu financiar,
veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
Rezultatele economico -financiare ale inteprinderilor se găsesc sistematizate și prezentate
în ”Contul de profit și pierdere” astfel:
22
Rezultatele de exercițiu sunt definite în practic a contabilă curentă ca fiind rezultatele
economico -financiare.
Făcând recurs la diagrama prezentată anterior, putem determina reultatele economico –
financiare parțiale:
a) Rezultatul de exploatare (+/ -RE): RE=VE -CE
b) Rezultatul financiar (+/ -RF): RF=VE -CE
c) Rezul tatul curent al exercițiului (=/ -RC): RC=+/ -RE+/ -RF
d) Rezulatul extraordinar (+/ -REX): REX=VEX -CEX
e) Rezulatul brut al exercițiului (+/ -Rn): Rn=+/ -RB-IP
Firește, prin substituirea termenilor putem obține și alte relații. Sistemul contabil
generalizat în Români a la 1 ianuarie 1994 a aoperat cu clasificarea rezultatelor economico –
financiare în: curente (din exploatare și financiare) și excepționale.
Cadrul general IASC intervine cu clasificarea rezultatelor economico -financiare în curente
(din exploatare și finan ciare) și extraordinare. IASC definește elementele extraordinare ca fiind
”venituri sau cheltuieli ce rezultă din evenimente și tranzacții care sunt în mod clar difeite de
activitățile curente ale unei inteprinderi și care prin urmare, nu se așteaptă să se repete într -un mod
frecvent sau regulat”. Cheltuieli și venituri
Cheltuieli
1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE (CE)
2. CHELTUIELI FINANCIARE (CF)
3. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT (IP)
4. PIEREDEREA NETĂ ( -Rn)Venituri
1. VENITURI DIN EXPLOATARE (VE)
2. VENITURI FINANCIARE (VF)
3. PROFIT NET (+Rn)Contul de profit și pierderiRezultatul exercițiului economico -financiar
23
Capitolul 3. Organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor
Organizarea contabilității veniturilor și a cheltuielilor trebuie să aibă în vedere următoarele
aspecte:
Obiectivele urmărite și factorii de influență;
Sistemul documentelor justificative și de evidență operativă;
Sistemul contabil al conturilor utilizate.
3.1. Contabilitatea cheltuielilor pe activități
Cheltuielile reprezintă fie o diminuare a unor elemente de activ, fie majorări a unor
elemente de pasiv, acestea generând o majorare a beneficiilor economice.
Cheltuielile unității patrimoniale semnifică sumele plătite sau de plătit pentru consumul
materiei prime și materiale, pentru lucrările executate și serviciile prestate de terți, plat a
personalului și a altor obligații sau contractuale, amortizarea impozitelor, valoarea contanilă a
activelor cedate, dispărute sau distruse, precum și provizioanele constituite pentru acoperirea
deprecierilor reversibile care afectează activele inteprinde rii.
Cheltuielile pot lua forma:
Creșterii datoriilor ca urmare a achiziționării de active, sau diverse servicii de la
terți;
Reducerii de active în situația plății de lichidități sau a consumului de active de
natura stocurilor sau a imobilizărilor.
O chel tuială este recunoscută în contabilitate dacă satisface următoarele două condiții:
a) Răspunde definiției menționate în standarde;
b) A avut loc ca o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui
activ sau creșterii unei datorii care poate fi evaluată în mod credibil.
Efectuarea cheltuielilor are loc în patru etape succesive simultan, după cum urmează:
1. Angajarea cheltuielilor în momentul achiziționării de bunuri, lucrări executate și
servicii prestate, când se creează obligația cumpărătorul ui față de furnizor;
2. Consumul, ca utilizare efectivă a resurselor în procesul de exploatare (consumul de
stocuri pentru obținerea de produse).
24
3. Plățile, reprezentând achitarea unei sume de bani furnizorilor pentru stingerea
datoriilor sau achitarea altor ob ligații terților.
4. Conectarea (imputarea), respectiv suportarea cheltuielilor din veniturile realizate.
Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
‐ consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază entitatea;
‐ cheltuieli cu personalul;
‐ executarea unor obligații legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a
desfășurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
În contul de profit și pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă,
exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".
În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se c uprind, de asemenea, provizioanele,
amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanțe și debitori diverși")
se recunoaște, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor
primite și valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.
În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregistrează valoarea
contabilă a acestora.
În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mic decât valoarea
lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea acestora.
Cheltuielile cu provizioanele, amortizările și ajustări le pentru depreciere sau pierdere de
valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidențiază distinct, în funcție de natura lor.
3.2. Contabilitatea veniturilor pe activități
Veniturile reprezintă creșterea unor elemente de activ, fie diminuări ale unor elemente de
pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.
Veniturile unităților patrimoniale cuprind sumele sau valorile încasate sau de încasat din
activități curente, dar și alte surse.
Veniturile pot lua forma de:
Creșteri de active, respectiv a numeralului, creanțelor, bunurilor și serviciilor
primite în schimbul celor furnizate
25
Lichidarea datoriilor în situația când o inteprindere furnizează bunuri și servicii
unui credito r în scopul lichidării unei datorii (împrumut).
3.3. Obiectivele organizării contabilității veniturilor și a cheltuielilor
Obiectivele care trebuie luate în considerare în activitatea de organizare a contabilității
cheltuielilor sunt următoarele:
Evidența permanentă a nivelului veniturilor și cheltuielilor fiecărei probe de gestiune;
Încadrarea veniturilor și cheltuielilor în nivele prevăzute în bugetele de venituri și
cheltuieli;
Delimitarea cheltuielilor și veniturilor în cadrul gestiunilor, iar prin intermediul acestora a
rezultatelor, în funcție de natura acestora;
Afectarea cheltuielilor în concordanță cu resursele disponibile;
Cunoașterea cauzelor care au generat nerealizarea rezulatatelor financiare în conformitate
cu programul stabilit;
Reflectarea cheltuielilor și veniturilor prin contabilitatea financiară și de gestiune;
Previzionarea cheltuielilor pe fiecare perioadă de gestiune și loc de generare;
Cunoașterea veniturilor încasate și a celor neîncasate aferente fiecărei perioade conatbile
3.4. Factorii specifici de influență al veniturilor și cheltuielilor
În scopul realizării obiectivelor pentru organizarea contabilității veniturilor și a
cheltuielilor trebuie să fie luați în considerare următorii factori:
Forma de organizare juridic ă a firmei;
Natura tranzacțiilor încheiate;
Mărmiea firmei (microîntreprindere, întreprindere mijlocie sau mare);
Metode de contabilizarea și evaluare a stcourilor;
Calitatea partenerilor firmei;
Modalitățile și instrumentele de decontare;
Ponderea rezulta tului din exploatare, a celui din activitatea financiară și a rezultatului din
activitatea extraordinară în ansamblul rezultatului brut;
26
Regimul deductibilității fiscale a cheltuielilor;
Sistemul de amortizare folosit;
Corelația cheltuielilor și a venituri lor cu contabilitatea de gestiune, în cadrul căreia se
calculează costurile și rentabilitatea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu.
3.5. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare
Cheltuieli de exploatare au proveniența din activitatea de bază respectiv consumuri,
angajamente și plăți care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de înfiintare ce
definesc profilul principal și activitățile conexe ale entității. Acestea sunt formate din activitatea
de bază a unei înteprinderi, prin intermediul cheltuielilor, producția și desfacerea bunurilor,
lucrărilor și serviciilor, precum și operațiile privind investițiile prin care se realizează producția și
construcția proprie de i mobilizări corporale.
Din această categoie, cea a cheltuielilor de exploatare, fac parte:
Cheltuieli cu stocurile;
Cheltuieli cu persoanlul;
Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;
Cheltuieli cu alte lucrări și servicii executate de terț i;
Cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate;
Alte cheltuieli de exploatare.
3.6.Veniturile din exploatare
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea de produse și mărfuri, precum și prestări de servicii. În
această categorie se includ și veniturile realizate din vânzarea de locuințe de către
entitățile ce au ca activitate principală obținerea și vânzarea de locuințe;
b) venituri a ferente costului producției, reprezentând variația în plus (creștere) sau în
minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și
servicii în curs de execuție de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale al e
27
produselor și serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustările pentru
depreciere reflectate;
c) venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate
pentru ea însăși, care se înregistrează ca imobilizări corporale și necorporale;
d) venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea
diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care
beneficiază entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate,
penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum și alte
venituri din exploatare.
Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție pe parcursul peri oadei
reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a majorat
nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile aferente costului producției în curs de execuție se înscri u, alături de celelalte
venituri, în contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare") se
recunoaște, de asemenea, diferența dintre valo area titlurilor primite ca urmare a participării cu
mărfuri la capitalul altor entități și valoarea mărfurilor, la data dobândirii acelor titluri.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere
de valoar e se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în
care nu s e mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibilă.
3.7.Veniturile financiare
Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizări financiare;
b) venituri din investiții pe termen scurt;
c) venituri din investiții financiare cedate;
d) venituri din diferențe de curs valutar;
e) venituri din dobânzi;
f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
28
g) alte venituri financiare.
În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor se înregistrează prețul de
vânzare al acestora.
În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare decât valoarea
lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câștigul rezultat din vânzarea acestora.
Pe seama veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se recunosc
diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite și valoarea neamortizată a
imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul a ltor entități, precum și
diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu creanțe la capitalul altor
entități și valoarea nominală a creanțelor care fac obiectul participației, la data dobândirii acelor
titluri. Similar se în registrează și valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii.
3.8.Venituri din vânzări de bunuri
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baz a facturii sau în alte condiții prevăzute în contract,
care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienți.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiții:
a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg
din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut ‐o, în mod
normal, în cazul deținerii în proprietat e a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv
asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către entitate;
e) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.
Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele
semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a
circumstanțelor în care s ‐a desfășurat tranzacția. În ce le mai multe cazuri, transferul riscurilor și
avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau
cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu
29
amănuntul. Î n alte cazuri, transferul riscurilor și avantajelor aferente dreptului de proprietate apare
într‐un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii
bunurilor în posesia cumpărătorului. Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent
dreptului de proprietate, atunci tranzacția reprezintă o vânzare și veniturile sunt recunoscute. De
exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura
că va încasa suma ca re se datorează. Într ‐un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile și
beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacția este o vânzare și veniturile
sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea păstrează doar un risc n esemnificativ aferent
dreptului de proprietate poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul
în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul
vânzării, presupunându ‐se că vânzăt orul poate estima în mod fiabil retururile viitoare și poate
recunoaște un provizion aferent retururilor pe baza experienței anterioare și a altor factori
relevanți.
O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.
Pentru bunurile livrat e în baza unui contract de consignație, se consideră că livrarea
bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar
clienților săi.
Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării confo rmității, se
consideră că transferul proprietății bunurilor a avut loc la data acceptării bunurilor de către
beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformității sunt bunurile oferite de furnizor
clienților, aceștia având dreptul fie să le achiziționeze, fie să le returneze furnizorului. Contractul
aferent bunurilor livrate în vederea testării este un contract provizoriu prin care vânzarea efectivă a
bunurilor este condiționată de obținerea de rezultate satisfăcătoare în urma testării de c ătre clientul
potențial, testare ce are scopul de a stabili că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul
respectiv.
Pentru stocurile la dispoziția clientului, se consideră că transferul proprietății bunurilor are
loc la data la care clientul in tră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziția clientului reprezintă o
operațiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri într ‐un depozit propriu sau într ‐un
depozit al clientului, prin care transferul proprietății bunurilor intervine, pot rivit contractului, la
data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de
producție.
30
3.9.Venituri din prestarea de servicii
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări și orice alte operațiuni care
nu pot fi considerate livrări de bunuri.
Stadiul de execuție al lucrării se determină pe bază de situații de lucrări care însoțesc
facturile, procese ‐verbale de recepție sau alte documente care atestă stadiul realizării și recepția
serviciilor prestate.
În cazul lucrărilor de construcții, recunoașterea veniturilor se face pe baza actului de
recepție semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul și‐a îndeplinit obligațiile
în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție.
Contravaloarea lucrărilor nerecepționate de beneficiar până la sfârșitul perioadei se
evidențiază la cost, în contul 332 "Servicii în curs de execuție", pe seama contului 712 "Venituri
aferente costurilor serviciilor în curs de execuție".
În cazul în care prețul de vânzare include o valoare disti nctă, specificată contractual,
destinată prestării ulterioare de servicii (de exemplu, asistența tehnică și perfecționarea produsului
după vânzarea unui program informatic), acea sumă este amânată (contul 472 "Venituri
înregistrate în avans") și recunosc ută ca venit pe parcursul perioadei în care se prestează serviciile,
dar nu mai târziu de încheierea perioadei pentru care a fost contractată prestarea ulterioară de
servicii.
3.10. Venituri din redevențe, chirii, dobânzi și dividende
Veniturile d in redevențe, chirii, dobânzi și dividende se recunosc astfel:
a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilității de angajamente;
b) redevențele și chiriile se recunosc pe baza contabilită ții de angajamente, conform
contractului;
c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul a cționarului de a le încasa.
31
Capitolul 4. Planul de conturi
Conturile pot avea funcțiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncționale (A/P).
În general, conturile cu funcțiune contabilă de activ corespund elementelor de natura activelor și
cheltuielilor, iar conturile cu funcțiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura
datoriilor, capitalurilor proprii și ven iturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare.
În conturile cu trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operațiuni de sens contrar celor
acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.
Conturile în afara bil anțului sunt conturi care se debitează și se creditează în funcție de
modalitatea de înregistrare în conturile de bilanț a operațiunii, la scadență sau la data realizării
acesteia.
4.1. CLASA 6 "CONTURI DE CHELTUIELI"
Din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" fac parte următoarele grupe de conturi:
60 "Cheltuieli privind stocurile",
61 "Cheltuieli cu serviciile executate de terți",
62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți",
63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate",
64 "Chelt uieli cu personalul",
65 "Alte cheltuieli de exploatare",
66 "Cheltuieli financiare",
68 "Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreci ere sau pierdere de
valoare",
69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite".
Contu rile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funcție de activ, cu excepția
contului 609 "Reduceri comerciale primite", care are funcție de pasiv. Conturile din clasa 6
"Conturi de cheltuieli" pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operați unile în participație, cu
sumele transmise pe bază de decont. La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se
transferă asupra contului de profit și pierdere (121).
32
4.1.1. GRUPA 60 "CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE"
Din grupa 60 "Cheltuieli privind stocurile" fac parte:
I. Contul 601 "Cheltuieli cu materiile prime"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ch eltuielilor cu materiile prime. În debitul contului
601 "Cheltuieli cu materiile prime" se înregistrează:
– valoarea la preț de înregis trare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate
lipsă la inventar sau distruse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum și cele aflate
la terți și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente (301, 308, 351);
– valoarea la preț de înr egistrare a materiilor prime aprovizionate, în cazul folosirii
metodei inventarului intermitent (401);
– sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
II. Contul 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența chel tuieli lor cu materialele consumabile. În debitul
contului 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate
lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum și a celor aflate la terți și a
diferențelor de preț nefavorabile aferente (302, 308, 351);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile aprovizionate, în cazul
folosirii metodei inventarului intermit ent (401);
– sume clarificate trecute pe cheltuieli (473);
‐ valoarea materialelor consumabile achitate din avansuri de trezorerie (542).
III. Contul 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind materialele de natura
obiectelor de inventar la darea în folosință a acestora. În debitul contului 603 "Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar" se înregistrează:
‐ valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe
cheltuieli, constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile și a celor aflate la
terți și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente (303, 308, 351);
‐ valoa rea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
aprovizionate, în cazul folosirii inventarului intermitent (401);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
33
IV. Contul 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate"
Cu aj utorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind materialele nestocate. În
debitul contului 604 "Cheltuieli privind materiale nestocate" se înregistrează:
‐ valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori (401, 408);
‐ sume î n curs de clarificare (473);
– valoarea materialelor nestocate achitate din avansuri de trezorerie (542).
V. Contul 605 "Cheltuieli privind energia și apa"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind consumurile de energie și
apă. În debitul contului 605 "Cheltuieli privind energia și apa" se înregistrează:
‐ valoarea consumurilor de energie și apă (401, 408, 471, 542); ‐ sume clarificate trecute
pe cheltuieli (473).
VI. Contul 606 "Cheltuieli privind activele biologice d e natura stocurilor"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu animalele și păsările ieșite din
unitate. În debitul contului 606 "Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor" se
înregistrează:
‐ valoarea la preț de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vândute,
constatate lipsă la inventar, precum și diferențele de preț nefavorabile, aferente (361, 368);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
VII. Contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind mărfurile. În debitul
contului 607 "Cheltuieli privind mărfurile" se înregistrează:
‐ valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventar, depreciate ireversibil
(371); ‐ valoarea mărfurilor și a produselor aflate la terți pentru care au fost emise documentele
de livrare sau constatate lipsă la inventar (354, 357);
‐ valoarea mărfurilor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent
(401);
‐ sume clari ficate trecute pe cheltuieli (473).
VIII. Contul 608 "Cheltuieli privind ambalajele"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind ambalajele. În debitul
contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele" se înregistrează:
34
‐ valoarea ambalajelor aflate în consignație la terți, pentru care au fost emise documentele
de vânzare (358);
‐ valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor vândute, constatate lipsă la inventariere,
precum și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente (381, 388);
‐ valoarea ambalajelor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent
(401);
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate (409);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
IX. Contul 609 "Re duceri comerciale primite"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale primite ulterior
facturării. În creditul contului 609 "Reduceri comerciale primite" se înregistrează:
‐ valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării și care nu corectează costul
stocurilor la care se referă (401).
4.1.2. GRUPA 61 "CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI"
Din grupa 61 "Cheltuieli cu serviciile executate de terți" fac parte:
I. Contul 611 "Cheltuieli cu întreți nerea și reparațiile"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile
executate de terți. În debitul contului 611 "Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile" se
înregistrează:
‐ valoarea lucrărilor de înt reținere și reparații executate de terți (401, 408, 471, 512, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
II. Contul 612 "Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu redevențele, locațiile de
gestiune și chiriile. În debitul contului 612 "Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile" se înregistrează:
‐ cheltuielile cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate sau plătite (401, 408,
471, 512, 531, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
35
III. Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu primele de asigurare. În debitul
contului 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" se înregistrează:
‐ valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare
(401, 408, 471, 512, 531, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
IV. Contul 614 "Cheltuieli cu studiile și cercetările"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu studiile și cercetările. În debitul
contului 614 "Cheltuieli cu studiile și cercetările" se înregistrează:
‐ valoarea studiilor și a cercetărilor executate de terți (401 , 408, 471, 512, 542); ‐ sume
clarificate trecute pe cheltuieli (473).
V. Contul 615 "Cheltuieli cu pregătirea personalului"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu pregătirea personalului. În
debitul contului 615 "Cheltuieli cu pregătirea personalului" se înregistrează:
‐ sumele reprezentând cheltuielile cu pregătirea personalului (401).
4.1.3. GRUPA 62 "CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI "
Din grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți" fac parte:
I. Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu colaboratorii. În debitul contului
621 "Cheltuieli cu colaboratorii" se înregistrează:
‐ sumele datorate colaboratorilor pentru prestațiile efectuate (401, 471);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
II. Contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele și onorariile"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor reprezentând c omisioanele datorate
pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament,
comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere, contencios, expertizare, precum și a altor
cheltuieli similare. În debitul contului 622 "Cheltuieli privind comisioanele și onorariile" se
înregistrează:
36
‐ sumele datorate privind comisioanele și onorariile (401, 408, 471, 512, 531, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
III. Contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor de protocol, reclamă și
publicitate. În debitul contului 623 "Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate" se
înregistrează:
‐ sumele datorate sau achitate care pr ivesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate
(401, 408, 471, 512, 531, 542);
– sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
IV. Contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilo r privind transportul de bunuri și
personal, executate de terți. În debitul contului 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri și
personal" se înregistrează:
‐ sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri, precum și pentru transportul
colectiv de personal (401, 408, 471, 512, 531, 532, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
V. Contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu deplasările, detașăril e și
transferările personalului. În debitul contului 625 "Cheltuieli cu deplasări, detașări și
transferări" se înregistrează:
‐ sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
(inclusiv transportul) (401 , 408, 471, 512, 531, 532, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
VI. Contul 626 "Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor poștale și a taxelor de
telecomunicații. În debitul contului 626 "Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații" se
înregistrează:
– valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate sau achitate (401, 408,
471, 512, 531, 532, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
37
VII. Contul 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu serviciile bancare și asimilate. În
debitul contului 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate" se înregistreaz ă:
‐ valoarea serviciilor bancare și asimilate plătite (471, 512); ‐ sume clarificate trecute pe
cheltuieli (473).
VIII. Contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor cheltuieli cu servicii le executate de terți. În
debitul contului 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți" se înregistrează:
‐ sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terți (401, 408, 471, 512,
531, 542);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
4.1.4. GRUPA 63 "CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE
ASIMILATE"
Din grupa 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" face parte:
I. Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, datorate bugetului statului sau altor organisme publice. În debitul contului 635
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asi milate" se înregistrează:
‐ prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426);
‐ taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop
personal, predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor
peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma
avantajelor în natură (4427);
‐ decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe și vărsăm inte asimilate, cum sunt:
diferențele de preț la gaze și țiței obținute din producția internă, impozitul pe clădiri și impozitul
pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum și alte impozite și taxe
(446);
‐ datoriile și vărsămintele de efectuat către alte organisme publice, potrivit legii (447);
‐ sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).
38
4.1.5. GRUPA 64 "CHELTUIELI CU PERSONALUL"
Din grupa 64 "Cheltuieli cu personalul" fac parte:
I. Contul 641 "Cheltuieli cu sa lariile personalului"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului. În debitul
contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează:
‐ valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personal ului (421);
‐ drepturi de personal pentru care nu s ‐au întocmit statele de plată, aferente exercițiului
încheiat (428).
II. Contul 642 "Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltu ielilor cu avantajele în natură, respectiv cu
tichetele de masă, de vacanță, de creșă și cadou acordate salariaților, potrivit legii. În debitul
contului 642 "Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților" se înregistrează:
‐ contravaloarea avantajelor în natură acordate salariaților (421);
‐ valoarea tichetelor acordate salariaților (532).
III. Contul 643 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de
capitaluri proprii. În debitul contului 643 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri
proprii" se înregistrează:
‐ valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților (103).
IV. Contul 644 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu primele reprezentând participarea
personalului la profit, acordate potrivit legii. În debitul contului 644 "Cheltuieli cu primele
reprezentând participarea personalului la profit" se înregistrează:
‐ valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora
(424).
V. Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială"
39
Cu ajutor ul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția
socială. În debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială" se
înregistrează:
‐ sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția s ocială (423);
‐ contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate (431);
‐ contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437);
‐ contribuția unității la fondurile de pensii facultative (438);
‐ contribuția unităț ii la primele de asigurare voluntară de sănătate (438);
‐ contribuția unității la asigurările de viață (438).
4.1.6. GRUPA 65 "ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE"
Din grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" fac parte:
I. Contul 652 "Cheltuieli cu p rotecția mediului înconjurător"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu protecția mediului înconjurător,
aferente perioadei. În debitul contului 652 "Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător" se
înregistrează:
‐ taxele de me diu achitate (5121);
‐ certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate (401);
‐ cheltuielile efectuate în avans, aferente exercițiului în curs (471).
II. Contul 654 "Pierderi din creanțe și debitori diverși"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența pierderilor din creanțe. În debitul contului 654
"Pierderi din creanțe și debitori diverși" se înregistrează:
‐ sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidență a clienților incerți sau a
debitorilor (411, 451, 453, 461 );
‐ diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor primite și valoarea mai
mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri (411).
III. Contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale"
40
Cu ajutorul acestui c ont se ține evidența descreșterii rezultate din reevaluarea
imobilizărilor corporale. În debitul contului 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor
corporale" se înregistrează:
‐ valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale, recunoscută ca o
cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este
înregistrată o sumă referitoare la acel activ (211 la 217).
IV. Contul 658 "Alte cheltuieli de exploatare"
Cu ajutorul acestui co nt se ține evidența altor cheltuieli de exploatare. În debitul contului
658 "Alte cheltuieli de exploatare" se înregistrează:
‐ cheltuielile efectuate în avans, aferente exercițiului în curs (471);
‐ valoarea despăgubirilor, amenzilor și penal ităților, datorate sau plătite terților și bugetului
(401, 404, 448, 462, 408, 512);
‐ valoarea donațiilor acordate (301, 302, 303, 345, 347, 371, 381, 512, 531);
‐ valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale, scoase din ac tiv (203,
205, 206, 2071, 208, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217);
‐ valoarea imobilizărilor în curs, scoase din evidență (231, 235);
‐ valoarea stocurilor distruse prin calamități (301, 302, 303, 341, 345, 347, 361, 371,
381);
‐ sume clarif icate trecute pe cheltuieli (473);
‐ sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând
creanțe față de clienți, debitori diverși etc. (411, 461 și alte conturi în care urmează să se
evidențieze sumele prescri se sau anulate);
‐ cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor acte normative
speciale, altele decât cele prevăzute de Codul fiscal.
4.1.7. GRUPA 66 "CHELTUIELI FINANCIARE"
Din grupa 66 "Cheltuieli financiare" fac parte:
I. Contul 663 "Pierderi din creanțe legate de participații"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența pierderilor din creanțe imobilizate. În debitul
contului 663 "Pierderi din creanțe legate de participații" se înregistrează:
‐ valoa rea pierderilor din creanțe imobilizate (267).
41
II. Contul 664 "Cheltuieli privind investițiile financiare cedate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind investițiile financiare
cedate. În debitul contului 664 "Cheltuieli privind investițiile financiare cedate" se
înregistrează:
‐ valoarea imobilizărilor financiare scoase din activ (261, 262, 263, 265);
‐ pierderea reprezentând diferența dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe
termen scurt și pre țul lor de cesiune (501, 506, 508).
III. Contul 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind diferențele de curs
valutar. În debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar" se înregistrează:
‐ diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanțelor în
valută (267, 411, 413, 451, 453, 456, 461);
‐ diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor în va lută, la
finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (267, 411, 413, 418, 451, 453, 456,
461);
‐ diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în
valută (512, 531, 541);
‐ diferențele nefavora bile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută, la
finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 269, 401, 403,
404, 405, 408, 451, 453, 455, 462, 509);
‐ diferențele nefavorabile de curs v alutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv
la închiderea exercițiului financiar, a disponibilităților bancare în valută, a disponibilităților în
valută existente în casierie, precum și a depozitelor și altor valori de trezorerie în valută (512, 531,
541, 542, 267, 508);
‐ diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor, a
acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută (267, 508, 541, 542);
‐ diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într ‐o
entitate externă care a fost cuprinsă în consolidare (107);
‐ diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale
consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr ‐o investiție netă a entității într ‐o
entitate străină (103).
IV. Contul 666 "Cheltuieli privind dobânzile"
42
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind dobânzile. În debitul
contului 666 "Cheltuieli privind dobânzile" se înregistrează:
‐ valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate (168);
‐ dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar (404);
‐ valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la ent ități afiliate,
entități asociate și entități controlate în comun (451, 453);
‐ valoarea dobânzilor cuvenite acționarilor/asociaților pentru disponibilitățile lăsate
temporar la dispoziția entității (455);
‐ valoarea dobânzilor repartizate pe ch eltuieli pentru operațiunile de cumpărare cu plata în
rate (471);
‐ valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente
(512);
‐ valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt (518, 519).
V. Contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind sconturile acordate clienților,
debitorilor sau băncilor. În debitul contului 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate" se
înregistrează:
‐ valoarea sconturilor acordate clienților, debitorilor sau reținute de bănci (411, 461, 511,
512).
VI. Contul 668 "Alte cheltuieli financiare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor financiare, altele decât cele
înregist rate în celelalte conturi din această grupă.
Contul 668 "Alte cheltuieli financiare" funcționează similar celorlalte conturi din grupa 66
"Cheltuieli financiare". În debitul contului 668 "Alte cheltuieli financiare" se înregistrează:
‐ diferențele nefavorabile aferente furnizorilor și creditorilor, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar sau cu ocazia decontării lor (401, 404, 408, 462, 512);
‐ diferențele nefavorabile aferente datoriilor din leasing financiar, exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii,
respectiv la închiderea exercițiul ui financiar (167);
‐ diferențele nefavorabile aferente clienților și debitorilor, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar sau cu oca zia decontării lor (411, 418, 461);
43
‐ diferențele nefavorabile aferente datoriilor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și
entitățile controlate în comun, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei
valute, re zultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar
sau cu ocazia decontării lor (451, 453, 512);
‐ diferențe nefavorabile aferente creanțelor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și
entitățil e controlate în comun, precum și a creanțelor imobilizate, exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii,
respectiv la închiderea exercițiului financiar sau cu ocazia decontă rii lor (451, 453, 267);
‐ diferențele nefavorabile din evaluarea la încheierea exercițiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (501, 506);
‐ partea cuvenită investitorului din pi erderea înregistrată în exercițiul financiar curent de
entitățile asociate și entitățile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în
echivalență a participațiilor deținute de investitor în aceste entități (264).
4.1.8. GRUPA 68 "CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE"
Din grupa 68 "Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare" fac parte:
I. Contul 681 "Chelt uieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și
ajustările pentru depreciere"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor de exploatare privind amortizările,
provizioanele și ajustările pentru depreciere. În debitul contului 681 "Cheltuieli de exploatare
privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere" se înregistrează:
‐ valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce
urmează a se acorda personalului din profitul re alizat, potrivit prevederilor legale (151);
‐ amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale și corporale (280, 281);
‐ valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale,
constituite sau majorate (290, 291, 293);
‐ valoarea ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial (2071);
‐ valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție,
constituite sau majorate (391 la 398);
44
‐ valoarea ajustărilor pentru deprecier ea creanțelor neîncasabile și a clienților dubioși, rău ‐
platnici sau în litigiu, constituite sau majorate (491, 496).
II. Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările
pentru pierdere de valoare"
Cu ajutorul ac estui cont se ține evidența cheltuielilor financiare cu amortizările,
provizioanele și ajustările pentru pierdere de valoare. În debitul contului 686 "Cheltuieli
financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierdere de valoare" se
înregistrează:
‐ valoarea primelor de rambursare a obligațiunilor și a altor datorii, amortizate (169);
‐ valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296);
‐ valoarea ajustărilor pentru deprecierea cr eanțelor din decontări din cadrul grupului și cu
acționarii/asociații, constituite sau majorate (495);
‐ valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investițiilor pe termen scurt, constituite
sau majorate (591, 595, 596, 598);
‐ valoare a actualizării provizioanelor (151).
4.1.9.GRUPA 69 "CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE"
Din grupa 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite" fac parte:
1. Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu impozitul pe profit. În debitul
contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" se înregistrează:
‐ valoarea impozitului pe profit (441).
2. Contul 698 "Cheltuieli cu impozitul pe ven it și cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de
microîntreprinderi și a altor impozite, conform reglementărilor emise în acest scop. În debitul
contului 698 "Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de
mai sus" se înregistrează:
‐ valoarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor (441).
45
4.2. CLASA 7 "CONTURI DE VENITURI"
Din clasa 7 "Contur i de venituri" fac parte următoarele grupe:
70 "Cifra de afaceri netă",
71 "Venituri aferente costului producției în curs de execuție",
72 "Venituri din producția de imobilizări",
74 "Venituri din subvenții de exploatare",
75 "Alte venituri din exploatare",
76 "Venituri financiare"
78 "Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare".
Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri" sunt conturi cu funcție de pasiv. Fac excepție
conturile 7 09 "Reduceri comerciale acordate", care are funcție de activ, și cele din grupa 71
"Venituri aferente costului producției în curs de execuție", care sunt bifuncționale. Conturile din
clasa 7 "Conturi de venituri" pot fi debitate, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din
operațiuni de participație transferate coparticipanților. La sfârșitul perioadei, soldul acestor
conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).
4.2.1. GRUPA 70 "CIFRA DE AFACERI NETĂ"
Din g rupa 70 "Cifra de afaceri netă" fac parte:
1. Contul 701 "Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a
activelor biologice de natura stocurilor"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența vânzărilor de produse finite, produse a gricole și
active biologice de natura stocurilor. În creditul contului 701 "Venituri din vânzarea produselor
finite, produselor agricole și a activelor biologice de natura stocurilor" se înregistrează:
‐ prețul de vânzare al produselor finite, p roduselor agricole și al activelor biologice de
natura stocurilor, vândute clienților (411);
‐ prețul de vânzare al produselor finite, produselor agricole și al activelor biologice de
natura stocurilor, pentru care nu s ‐au întocmit facturi (418);
46
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
2. Contul 702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor"
Cu ajutorul acestui cont se ține evid ența veniturilor din vânzarea semifabricatelor. În
creditul contului 702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor" se înregistrează:
‐ prețul de vânzare al semifabricatelor, vândute clienților (411);
‐ prețul de vânzare al semifabricatelor, pentru care nu s ‐au întocmit facturi (418);
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
3. Contul 703 "Venituri din vânzarea produselor rezidu ale"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din vânzarea produselor reziduale. În
creditul contului 703 "Venituri din vânzarea produselor reziduale" se înregistrează: ‐ prețul de
vânzare al produselor reziduale, vândute clienților (411);
‐ prețul de vânzare al produselor reziduale pentru care nu s ‐au întocmit facturi (418);
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun ( 451, 453).
4. Contul 704 "Venituri din servicii prestate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din servicii prestate. În creditul
contului 704 "Venituri din servicii prestate" se înregistrează:
‐ tarifele serviciilor pre state, facturate clienților (411);
‐ tarifele serviciilor prestate pentru care nu s ‐au întocmit facturi (418);
‐ venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs (472);
‐ tarifele serviciilor prestate, în casate în numerar (531);
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
5. Contul 705 "Venituri din studii și cercetări"
Cu ajutorul acestu i cont se ține evidența veniturilor din studii și cercetări. În creditul
contului 705 "Venituri din studii și cercetări" se înregistrează:
‐ valoarea studiilor și a contractelor de cercetare, facturate clienților (411);
‐ valoarea studiilor și a contractelor de cercetare pentru care nu s ‐au întocmit facturi
(418);
47
‐ valoarea studiilor și a contractelor de cercetare înregistrate în avans, aferente perioadei
curente sau exercițiului în curs (472);
‐ sume cuvenite din vânză ri de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
6. Contul 706 "Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din redevențe, locații de gestiune și
chirii. În creditul contului 706 "Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii" se
înregistrează:
‐ valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune, chiriilor facturate către
conce sionari, locatari, chiriași (411);
‐ valori primite de la terți privind locații de gestiune, licențe, brevete și alte drepturi
similare (461);
‐ valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chiriilor pentru care
nu s‐ au întocmit facturi (418);
‐ sumele datorate de personal, reprezentând chirii care se fac venituri ale entității (428);
‐ venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs (472);
‐ sumele încasate reprezentând valoarea redevențelor cuvenite pentru concesiuni, a
locațiilor de gestiune și a chiriilor, precum și pentru folosirea brevetelor, mărcilor și a altor
drepturi similare (512, 531);
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de serv icii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
7. Contul 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din vânzarea mărfurilor. În creditul
contului 70 7 "Venituri din vânzarea mărfurilor" se înregistrează:
‐ prețul de vânzare al mărfurilor, vândute clienților (411);
‐ prețul de vânzare al mărfurilor, pentru care nu s ‐au întocmit facturi (418);
‐ sumele încasate în numerar din vânzarea m ărfurilor (531);
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
8. Contul 708 "Venituri din activități diverse"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din diverse activități, cum sunt:
comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziția terților a personalului
48
unității, venituri din valorificarea ambalajelor, precum și alte venituri realizate din rela țiile cu
terții. În creditul contului 708 "Venituri din activități diverse" se înregistrează: ‐ sumele
facturate clienților, reprezentând venituri din activități diverse (411);
‐ sumele datorate de clienți, pentru care nu s ‐au întocmit facturi (418);
‐ sumele datorate de personal, reprezentând consumuri efectuate pentru acesta și care se
fac venituri ale entității (428);
‐ sumele încasate de la terți, reprezentând venituri din activități diverse (512, 531);
‐ venituri înregistrate în avans, aferente perioadei curente sau exercițiului în curs (472);
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienți (419);
‐ sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către en tități afiliate, entități
asociate și entități controlate în comun (451, 453).
9. Contul 709 "Reduceri comerciale acordate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale acordate ulterior
facturării. În debitul contului 709 "Reduceri comerciale acordate" se înregistrează:
‐ valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (411).
4.2.2. GRUPA 71 "VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE
EXECUȚIE"
Din grupa 71 "Venituri aferente costului producției în curs de execuție" fac parte:
1. Contul 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența costului de producție al produselor stocate,
precum și variația acestuia. În credi tul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse ” se înregistrează:
‐ la sfârșitul perioadei, costul produselor în curs de execuție (331);
‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al produselor obținute, la finele p erioadei,
constatate plus la inventar (341 la 347);
‐ diferențele de preț în plus sau nefavorabile (costul de producție este mai mare decât
prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (348);
‐ costul de prod ucție sau prețul de înregistrare al activelor biologice de natura stocurilor
obținute din producție proprie, diferențele de preț aferente, precum și sporurile de greutate și
49
plusurile la inventar (361, 368). În debitul contului 711 "Venituri aferente c osturilor stocurilor
de produse" se înregistrează:
‐ reluarea produselor în curs de execuție, la începutul perioadei (331);
‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al produselor vândute, constatate lipsă la
inventar (341 la 347);
‐ diferențele de preț în plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor ieșite din
gestiune (348);
‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al activelor biologice de natura stocurilor
lipsă la inventar, precum și diferențele de preț aferente (361, 368).
2. Contul 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența costului de producție al serviciilor în curs de
execuție, precum și variația acestuia. În creditu l contului 712 "Venituri aferente costurilor
serviciilor în curs de execuție" se înregistrează:
‐ la sfârșitul perioadei, costul serviciilor în curs de execuție (332); În debitul contului
712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de e xecuție" se înregistrează:
‐ reluarea serviciilor în curs de execuție, la începutul perioadei (332).
4.2.3. GRUPA 72 "VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI"
Din grupa 72 "Venituri din producția de imobilizări" fac parte:
1. Contul 721 "Venituri din producția de imobilizări necorporale"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din producția de imobilizări
necorporale. În creditul contului 721 "Venituri din producția de imobilizări necorporale" se
înregistrează:
‐ valoarea imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu (203, 206, 208). Contul
722 "Venituri din producția de imobilizări corporale" Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
veniturilor din producția de imobilizări corporale, altel e decât investițiile imobiliare. În creditul
contului 722 "Venituri din producția de imobilizări corporale" se înregistrează:
‐ costul de producție al amenajărilor de terenuri, realizate pe cont propriu (211, 231);
‐ costul de producție al celorlalte imobilizări corporale, realizate pe cont propriu,
precum și al investițiilor efectuate la cele existente (231).
50
2. Contul 725 "Venituri din producția de investiții imobiliare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din producția de investiții
imobiliare. În creditul contului 725 "Venituri din producția de investiții imobiliare" se
înregistrează:
‐ valoarea investițiilor imobiliare realizate pe cont propriu (235).
4.2.4.GRUPA 74 "VENITURI DIN SUBVENȚII D E EXPLOATARE "
Din grupa 74 "Venituri din subvenții de exploatare" face parte:
3. Contul 741 "Venituri din subvenții de exploatare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența subvențiilor cuvenite entității în schimbul
respectării anumitor condiții referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. În creditul
contului 741 "Venituri din subvenții de exploatare" se înregistrează:
‐ subvențiile de exploatare primite sau ce urmează a fi primite (512, 445);
‐ subvenții pentru venituri, recunoscute anterior ca venituri amânate (472).
2.4.5. GRUPA 75 "ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE"
Din grupa 75 "Alte venituri din exploatare" fac parte:
1. Contul 754 "Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creanțelor reactivate privind clienții și debitorii
diverși. În creditul contului 754 "Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși" se
înregistrează:
‐ veniturile din creanțele reactivate (411, 461, 451, 453).
2. Contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creșterii rezultate din reevaluarea imobilizărilor
corporale. În creditul contului 755 "Venituri din reevaluarea imobilizăr ilor corporale" se
înregistrează:
51
‐ valoarea creșterii față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea
imobilizărilor corporale, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea,
recunoscută anterior la acel activ (211 la 217).
3. Contul 758 "Alte venituri din exploatare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor realizate din alte surse decât cele
nominalizate în conturile distincte de venituri ale activității de exploatare. În creditul contului
758 "Alte venituri din exploatare" se înregistrează:
‐ sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite,
avansuri nejustificate (428);
‐ valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terților (461);
‐ valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate de terți (411, 451, 453, 461,
418);
‐ cota‐parte a subvențiilor pentru investiții trecută la venituri, corespunzător amortizării
înregistrate sau la scoaterea din evidență a activelor (475);
‐ bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512, 531);
‐ bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizări (301, 302, 303);
‐ drepturi de personal neridicate, prescrise, potrivit l egii (426);
‐ sumele cuvenite unității, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite și taxe
(448);
‐ prețul de vânzare al imobilizărilor necorporale și corporale cedate (451, 453, 461);
‐ diferența dintre valoarea participaț iilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la
capitalul altor entități și valoarea mărfurilor care fac obiectul participației (261, 262, 263, 265);
‐ sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii față de furnizori,
creditori diverși, acționari/asociați (401, 404, 462, 455, 457 și alte conturi în care urmează să se
evidențieze sumele respective);
‐ sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii privind asigurările
sociale, ajutorul de șomaj, impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, alte impozite,
taxe și vărsăminte asimilate, fonduri speciale, dividende de plătit și alte datorii cu bugetul statului
(431, 437, 441, 4423, 446, 447, 448, 444, 438).
2.4.6. GRUPA 76 "VENITURI FINANCIARE"
52
Din grupa 76 "Venituri financiare" fac parte:
1. Contul 761 "Venituri din imobilizări financiare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din dividende aferente imobilizărilor
financiare. În creditul contului 761 "Venituri din imobilizări financiare" se înregistrează:
‐ dividendele de încasat/încasate, aferente titlurilor imobilizate (451, 453, 461, 512).
2. Contul 762 "Venituri din investiții financiare pe termen scurt"
Cu ajutorul ace stui cont se ține evidența veniturilor din investiții financiare pe termen
scurt. În creditul contului 762 "Venituri din investiții financiare pe termen scurt" se
înregistrează:
‐ dividendele de încasat/încasate, aferente investițiilor financiare pe termen scurt (451, 461,
512).
3. Contul 764 "Venituri din investiții financiare cedate"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor rezultate din vânzarea investițiilor
financiare. În creditul contului 764 "Venituri din investiți i financiare cedate" se înregistrează:
‐ prețul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate (451, 453, 461);
‐ câștigul rezultat din vânzarea investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare
decât valoarea contabilă (461, 512, 53 1).
4. Contul 765 "Venituri din diferențe de curs valutar"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din diferențe de curs valutar. În
creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar" se înregistrează:
‐ diferen țele favorabile de curs valutar, rezultate la încasarea creanțelor în valută (512,
531);
‐ diferențele favorabile de curs valutar, rezultate la evaluarea creanțelor în valută,
înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financi ar (267, 411, 413, 418, 451,
453, 456, 461);
‐ diferențele favorabile de curs valutar, rezultate din decontarea datoriilor în valută, și
evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167,
168, 269, 401, 403, 404, 405, 408, 451, 453, 455, 462, 509);
‐ diferențele favorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea disponibilităților în valută,
existente în casierie sau în conturi la bănci, precum și a depozitelor și a altor valori de trezoreri e
în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (512, 531, 267,
508, 541, 542);
53
‐ diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într ‐o
entitate străină care a fost cuprinsă în consolidare (107);
‐ diferențele favorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale
consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr ‐o investiție netă a entității într ‐o
entitate străină (103).
5. Contul 766 "Venituri din dobânzi"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor financiare din dobânzile cuvenite
pentru disponibilitățile din conturile bancare, pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările
pe credit, inclusiv dobânda aferen tă creanțelor imobilizate. În creditul contului 766 "Venituri
din dobânzi" se înregistrează:
‐ dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor acordate entităților afiliate, entităților
asociate și entităților controlate în comun (451, 453);
‐ dobânda aferentă creanțelor imobilizate (267, 512);
‐ dobânzile aferente sumelor datorate de către debitorii diverși (461);
‐ dobânzile primite, aferente disponibilităților aflate în conturi curente (512);
‐ dobânzi de primit aferente dis ponibilităților aflate în conturi curente (518);
‐ valoarea dobânzilor înregistrate pe venituri, pentru operațiunile de vânzare cu plata în
rate (472).
6. Contul 767 "Venituri din sconturi obținute"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din sconturile obținute de la furnizori și
alți creditori. În creditul contului 767 "Venituri din sconturi obținute" se înregistrează:
‐ valoarea sconturilor obținute de la furnizori sau alți creditori (401, 404, 462, 512).
7. Contul 768 "Alte venituri financiare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența titlurilor primite ca urmare a majorării capitalului
social, prin încorporarea profitului, precum și a celorlalte venituri financiare, altele decât cele
înregistrate în cel elalte conturi din această grupă.
Contul 768 "Alte venituri financiare" funcționează similar celorlalte conturi din grupa 76
"Venituri financiare". În creditul contului 768 "Alte venituri financiare" se înregistrează:
‐ valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a majorării capitalului social al entității
la care se dețin participații, prin încorporarea beneficiilor (261, 262, 263, 265);
54
‐ diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării în natură la
capitalul altor entități și valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale și necorporale care fac
obiectul participației (261, 262, 263, 265);
‐ diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu creanțe la
capitalul altor entități și valoarea creanțelor care fac obiectul participației (261, 262, 263, 265);
‐ valoarea titlurilor imobilizate primite fără plată, potrivit legii (261, 262, 263, 265);
‐ contravaloarea acțiunilor pe termen scurt primite fără plată, potrivit legii (501);
‐ diferențele favorabile aferente furnizorilor și creditorilor cu decontare în funcție de cursul
unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului
financiar, sau cu ocazia dec ontării lor (401, 404, 408, 462);
‐ diferențele favorabile aferente datoriilor din leasing financiar exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii,
respectiv la închider ea exercițiului financiar (167);
‐ diferențele favorabile aferente clienților și debitorilor, a căror decontare se face în funcție
de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financia r, sau cu ocazia decontării lor (411, 418, 461, 512);
‐ diferențe favorabile aferente datoriilor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și
entitățile controlate în comun, cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau cu ocazia decontării lor
(451, 453);
‐ diferențele favorabile aferente creanțelor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și
entitățile controlate în comun, precum și a creanțelor imobilizate, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (451, 453, 267, 512);
‐ diferențele favorabile din evaluarea, la încheierea exercițiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (501, 506);
‐ partea cuvenită investitorului din profitul înregistrat în exercițiul financiar curent de
entitățile asociate și entitățile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în
echivalență a participațiilor deținute de investitor în aceste entități (264).
2.4.7. GRUPA 78 "VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU
PIERDERE DE VALOARE"
55
Din grupa 78 "Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare" fac parte:
1. Contul 781 "Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind
activitat ea de exploatare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor obținute din diminuarea sau anularea
provizioanelor, a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale, a activelor
circulante, precum și a veniturilor c orespunzătoare fondului comercial negativ. În creditul
contului 781 "Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare" se înregistrează:
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor (151);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea
imobilizărilor (290, 291, 293);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execuție (391 la 398 );
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea
creanțelor ‐ clienți (491, 496); ‐ cota‐parte din fondul comercial negativ, transferată la venituri
(2075).
Contul 786 "Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor financiare din ajustări pentru pierdere
de valoare. În creditul contului 786 "Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare"
se înregistrează:
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare (296);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea
creanțelor ‐ decontări în cadrul grupului și cu acțion arii/asociații (495);
‐ sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie (591, 595, 596, 598).
4.3. Reflectarea veniturilor și cheltuielilor în situațiile financiare
În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului
financiar.
56
Rezultatul exercițiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile
exercițiului.
Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la în chiderea acestuia și
reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea
situațiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformi tate cu prevederile
legale în vigoare.
Recunoașterea reprezintă ”procesul care constă în încorporarea, în bilanț sau în contul de
profit și pierdere, a unui articol ce satisface definiția unui element, precum și a criteriilor de
constatare”2
Sumele repreze ntând rezerve constituite din profitul exercițiului financiar curent, în baza
unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106
"Rezerve". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la încep utul exercițiului
financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în contul 117
"Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinații hotărâte de adunarea
generală a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.
Evidențierea în contabilitate a destinațiilor profitului contabil se efectuează după adunarea
generală a acționarilor sau asociaților care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea
sumelor reprezentând divid ende cuvenite acționarilor sau asociaților, rezerve și alte destinații,
potrivit legii.
Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" și 129 "Repartizarea profitului" se
efectuează la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întoc mesc situațiile
financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanțul
întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile financiare anuale.
În contul 117 "Rezultatul reportat" se evidențiază distinct rezultatul reportat provenit din
preluarea la începutul exercițiului financiar curent a rezultatului din contul de profit și pierdere al
exercițiului financiar precedent, precum și rezultatul reportat provenit din modificările politicilor
contabile, resp ectiv din corectarea erorilor contabile.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar curent,
după aprobarea situațiilor financiare anuale conform legii, și cel reportat aferent exercițiilor
financiare precedente, din reze rve, prime de capital și capital social, potrivit hotărârii adunării
generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.
2 Feleagă Niculae, Sisteme conatbile comparate, vol. II, Normele contabile internaționale, Editura Economică,
București, 2000, pag. 38
57
În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea
contabilă este la lat itudinea adunării generale a acționarilor sau asociaților, respectiv a consiliului
de administrație.
58
Concluzii și propuneri
Lucrarea ” CHELTUIELI ȘI VENITURI LA SOCIETATEA COMERCIALĂ S.C.
MIRAJ CONSTRUCT SRL ” este structurată în 4 capitole.
Lucrarea își propune să studieze și să analizeze cauzele care au influențat desfășurarea
activității firmei, acest lucru se realizează prin intermediul celor patru capitole cuprinse în structura
prezentei lucrări.
În primul capitol se prezintă în mod gene ral societatea comercială S.C. MIRAJ
CONSTRUCT SRL .
În al doilea capitol se prezintă aspecte generale ale veniturilor și cheltuielilor precum
definiții, trăsături, elemente, principii și clasificări ale acestora.
În cel de -al treilea capitol mi -am propu s să ilustrez organizarea contabilității veniturilor și
a cheltuielilor. De asemenea sunt redate exemple pentru fiecare tip de activitate cuprinsă în cadrul
temei studiate. Totodată, am evidențiat reflectarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilo r în
situațiile financiare.
În capitolul patru este prezentat planul de conturi cu clasele și grupele aferente temei
studiate. De altfel, este prezentat și contul de profit și pierdere în situațiile financiare.
Acest ultim capitol va cuprinde câteva concluzii legate de desfășurarea activității la S.C.
MIRAJ CONSTRUCT SRL , legate în principal de tema lucrării, veniturile și cheltuielile din cadrul
societății , dar și unele considerente persoanale cu privire la aceste drepturi și obligații .
Satisfacerea nevoilor colective ale oricărei societăți impune realizarea unor venituri
publice. În consecință, statul procedează la repartiția sarcinilor publice între membrii societății,
instrumentul financiar și juridic fiind obligația fiscală sub forma taxelor și a impozitelor. Sistemul
fiscal trebuie conceput ca un tot unitar care cuprinde trei elemente interdependente: legislația
fiscală (care reglementează și instituie impozitele și taxele); mecanismul fiscal (care constituie o
sumă de modele, procedee, tehnici p rin care se realizează acțiunea de urmărire și percepere); și
aparatul fiscal (care, bazându -se pe legislația fiscală, pune în mișcare sistemul fiscal în scopul
realizării obiectivului final: urmărirea și perceperea impozitelor și taxelor).
Se cunoaște fa ptul că activitatea oricărei întreprinderi se constituie din diefrite procese de
transformare, acestea generând consumuri (cheltuieli), și în același timp produc rezultate
(venituri).
59
Dintr -o analiză a organizării și conducerii contabilității veniturilor și cheltuielilor se pot
extrage următoarele concluzii:
La nivelul unei întreprinderi cheltuielile, în ansamblul lor, sunt eterogene;
Cheltuielile și veniturile constituie elemente legate direct de evaluarea performanțelor
întreprinderii;
Cheltuielile sunt reprezentate de consumatori, dtaorii și plăți care afectează nivelul
performanțelor;
În contabilitatea de gestiune cheltuielile se reflectă după criteriul destinației și funcției lor,
prin colectarea și repartizarea acestora pe obiect de activitate (produs e, lucrări, servicii), în
vederea determinării costului activității.
Contabilitatea reprezintă un instrument de cunoaștere și gestiune a situației patrimoniale, a
situației financiare și a rezultatului obținut de către o entitate.
Contabilitatea trebuie să asigure informații pentru investitorii de capital, fiscalitatea ca
reprezentant al statului, bancheri, furnizori – ca parteneri de afaceri ai întreprinderii, organelor de
sinteză informațională ale guvernului și salariații întreprinderii. În raport cu ace ști utilizatori,
contabilitatea trebuie să se înscrie pe coordonata neutralității și adevărului, furnizând o informație
fidelă asupra sitauției patrimoniale și financiare, precum și asupra rezultatului.
Principalele particularități ale contabilității finan ciare a veniturilor și cheltuielilor sunt:
În categoria cheltuielilor se cuprind diminuări ale beneficiilor economice și, din
acest punct de vedere, nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli;
Cheltuielile, ca și veniturile sunt contabilizate pe măsu ra generării și angajării lor,
și nu cu ocazia încasării sau plății lor, în conformitate cu principiile contabilității
de angajamente;
Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și, din acest punct de
vedere, nu diferă ca natură de alte tip uri de cheltuieli;
La reflectarea contabilă a cheltuielilor și a veniturilor ne interesează doar valoarea
acestora, și nu secția, produsul sau activitatea care generează venitul respectiv
cheltuiala;
Cheltuielile includ și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea
cursului de schimb valutar, în cazul unor împrumuturi sau datorii în valută, iar la
rândul lor veniturile includ și beneficia nerealizate (spre exemplu, cele din
diferențele favorabile de curs valutar)
60
Venituile și cheltuielil e se delimitază riguros în timp, pentru a se putea separa
veniturile și cheltuielile exercițiului current de veniturile și cheltuielile altor
perioade (exerciții);
Cheltuielile și veniturile înregistrate în avans se contabilizează într -un cont distinct,
afectând exercițiile financiare la care se referă.
Un agent economic al societății comerciale ”SC MIRAJ CONSTRUCT SRL” înregistreaz ă
în cursul lunii ianuarie 2020 următoarele venituri și cheltuieli:
Consum de materii prime: 5.000 lei
Consum de material auxiliare: 1.000 lei
Consum energie și apă: 2.000 lei
Costul m ărfurilor v ândute: 3.000 lei
Salarii brute: 4.000 lei
Repara ții curente: 1.000 lei
Venituri din v ânzarea produselor finite : 10.000 lei
Venituri din v ânzarea m ărfurilor : 7.000 lei
Venituri din servicii: 3.000 lei
a.) Înregistrarea cheltuielilor
601 = 301 5.000 lei
6021 = 3021 1.000 lei
605 = 401 2.000 l ei
607 = 371 3.000 lei
641 = 421 4.000 lei
611 = 401 1.000 lei
b.) Înregistrarea veniturilor
4111 = 701 10.000 lei
5311 = 707 7.000 lei
4111 = 704 3.000 lei
c.) Decontarea cheltuielilor
121 = % 16.000 lei
601 5.000 lei
6021 1.000 lei
605 2.000 lei
61
607 3.000 lei
611 1.000 lei
641 4.000 lei
d.) Încorporarea veniturilor în rezultat
% = 121 20.000 lei
701 10.000 lei
704 3.000 lei
707 7.000 lei
Contabilitatea și fiscalitatea constituie două discip line adesea independente una de alta, dar
societățile comerciale, regiile autonome și alte instituții de stat prezintă un asamblu de documente
contabile și fiscale care trebuie analizate în ansamblu și nu independent unul de altul.
62
ANEXE
63
64
65
66
67
68
69
Bibliograf ie
1. L. Pop, L. M. Harosa. Drept civil, Drepturile reale principale. București : Universul juridic,
2006, p. 13.
2. Bârsan, C. Drept civil, Drepturile reale principale în reglementarea noului Cod Civil.
București : Hamangi u, 2013, p. 9.
3. Cenar, Iuliana. Contbilitatea instituțiilor publice. Alba Iulia : Seria Didactica, 2017, p. 61.
4. Niculae, Feleagă. Sisteme conatbile comparate, vol II, Normele contabile internaționale.
București : Editura Economică, 2000.
5. Adriana, D uțescu. Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor internaționale de
Contabilitate. București : Editura CECCAR, 2001.
6. Ordin Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 – Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situțiile financiare anuale consolidate. 2014,
Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie. s.l. : Ministerul Finanțelor Publice.
7. Cenar, Iuliana. Bazele contabilitatii. Alba Iulia : Seria Didactica, 2015.
8. Ristea, M. Contabilitatea societăților comerciale. București : s.n., 2002.
9. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf. [Interactiv]
10. Vasile, Dedu. Gestiune bancară. București : s.n., 1995.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [620341] (ID: 620341)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.