Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune [613750]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific:
Prof. Univ. Dr. CRIVEANU MARIA

Absolvent: [anonimizat]
2020
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiun e

POLITICI ȘI PRACTICI CONTABILE
PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE
DIN OPERAȚIUNI COMERCIALE
PE EXEMPLE
LA S.C. METAL LEMN S.R.L.

Coordonator Științific:
Prof. Univ. Dr. CRIVEANU MARIA

Absolvent: [anonimizat]
2020

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4

CAPITOLUL 1. PREZENTAERA GENERALĂ A S.C. METAL – LEMN S.R.L. ………. 6

1.1. Prezentarea generală a S.C. Metal – Lemn S.R.L. ………………………….. ………………… 6
1.2. Definirea și clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale în cadrul S.C. Metal
Lemn S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
1.2.1. Datoriile comerciale ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
1.2.2. Creanțele comerciale ………………………….. ………………………….. ………………………… 18

CAPITOLUL 2. ANALIZA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR ÎN CADRUL S.C.
METAL LEMN S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20

2.1. Aspecte generale privind contabilitatea aplicată în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L.
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2.2. Criterii de evaluare și recunoaștere în contabilitate a datoriilor ……………………….. 21
2.3. Inventarierea datoriilor comerciale ………………………….. ………………………….. ………… 22
2.4. Decontarea creanțelor și datoriilor comerciale în cadrul S.C. Metal Lemn S.A. … 23
2.5. Contabilitatea reducerilor comerciale și financiare primite de la furnizori ……….. 26
2.6. Contabilitatea operațiunilor cu terții în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L. ……………. 29

Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 35

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 36

Introducere

Informația economică este prezentă astăzi în toate domeniile de activitate. Dezvoltare a
economiei de piață și sporirea gradului de complexitate a acesteia impune și dezvoltarea
corespondenței informației economice ca și arie, conținut și operativitate. Pr incipala sursă de
date a sistemului informatic economic este contabilitatea a cărei sferă de acționare o reprezintă
întreprinderea. Realizarea obiectului activității, numit patrimoniu, determină angajarea de relații
juridico -patrimoniale, cu o multitudine de persoane juridice și fizice. Aceste relații dau naștere
la obligații și drepturi de creanță cu influență directă asupra mărimii și structurii patrimoniale a
unității.
Contabilitatea unității trebuie să reflecte naștere și stingerea atât a obligației, c ât și a
drepturilor unității, obiectivul oricărei unități patrimoniale este acela de a obține profit. Pentru
realizarea acestui obiectiv, este necesară stabilirea unor relații care implică drepturi și obligații,
din acest motiv orice firmă se va înfăptui p e piață cu un număr mai mic sau mai mare de furnizori
și clienți.
Faptul de a vizualiza și de a înțelege în mod concret aceste relații pe care întreprinderea
le are cu furnizorii și cu clienții săi, este esențială pentru bunul mers al acesteia. În acest se ns,
lucrarea va evidenția aspecte necesare pentru stabilirea unor relații optime, atât pentru
întreprindere, cât și pentru furnizorii săi.
Lucrarea este intitulată „Politici și practici contabile privind datoriile și creanțele din
operațiuni comerciale la S.C. Metal Lemn S.R.L. ” și abordează o latură extrem de importantă
pentru activitatea celor mai mulți agenți economici, respectiv contabilitatea creanțelor și a
datoriilor în cadrul companiei anterior amintite. Astfel, aprecierea termenelor la care urmează
să încaseze sumele restante de la clienți, respectiv termenele la care urmează să efectueze plăți
către furnizori, și corelarea acestor termene între ele prezintă importanță pentru stabilirea
capacității efective de plată a unității la un moment dat. Însă la baza oricărei aprecieri trebuie să
stea înregistrarea corectă a operațiilor ce apar în relație cu debitorii, respectiv creditorii unității,
cu respectarea legislației și a normelor existente în vigoare la momentul actual.
Indiferent de profilul de acti vitate, orice întreprindere are nevoie de resurse pentru
îndeplinirea obiectivelor sale, indiferent că este vorba de resurse materiale sau resurse umane.
Atragerea cantității suficiente de resurse, în timp util, îi permite acesteia să își îndeplinească
obiectivele stabilite față de clienți, respectiv față de furnizori. De menționat că cu client
satisfăcut în mod necorespunzător sau cu întârzieri de timp reprezintă pe termen lung un client
pierdut, după cum și un furnizor căruia îi sunt restituite sumele cu întârziere va furniza pe viitor
probabil servicii de calitate mai îndoielnică.
Înainte de a efectua analiza creanțelor și datoriilor comerciale, ne -am pus o serie de
întrebări, la care, în urma studiului lucrării de față am încercat să obținem un răspuns. Dintre

acestea menționăm: Care sunt tipurile de creanțe și datorii care apar pe parcursul desfășurării
activității sale? Cum se înregistrează în contabilitate diversele operații legate de creanțe și
datorii? Care sunt termenele de încasare a creanțelor de la debitori? Care sunt termenele de plată
a datoriilor către diverși creditori? Se realizează o corelație între aceste termene în scopul
asigurării atât pe termen scurt, dar și pe termene mediu și lung a asigurării cu resurse a societății?
Pornind de la obținerea unui răspuns la aceste întrebări, lucrarea am structurat -o pe două
capitole. Astfel, la nivelul fiecărui capitol am încercat să lămurim cât mai multe aspecte legate
de problematica creanțelor și datoriilor, astfel încât la finalul acesteia să ne formăm o imagine
cât mai clară a acestei tematici.
Această lucrare este structur ată pe 2 mari subcapitole, fiecare vizând o serie de aspecte
privitoare la analiza creanțelor și a datoriilor care sunt ocazionate în contabilitatea S.C. Metal
Lemn S.R.L.. Capitolul I al lucrării vizează prezentarea societății în care se va face analiza
creanțelor și datoriilor comerciale, respectiv S.C. Metal lemn S.R.L.. Cunoașterea tipurilor de
operațiuni ce se includ în categoriile de creanțe și datorii comerciale ale unității, dar mai ales a
particularităților acestora permit înregistrarea corectă și la timp a acestor operațiuni.
Capitolul II al lucrării vizează reflectarea aspectului practic al acestei teme. Dacă până
în acest moment au fost evidențiate aspectele teoretice privind creanțele și datoriile firmei, acest
capitol vine să surprindă latura p ractică a lucrării. Încercarea noastră este de a da un răspuns cât
mai clar la aceste întrebări, în scopul organizării în cât mai bune condiții a contabilității
creanțelor și a datoriilor pe care societatea S.C Metal Lemn S.R.L. le ocazionează pe parcursul
dezvoltării activității lor.
Punctarea acestor aspecte în cadrul contabilității este extrem de importantă datorită
implicațiilor și consecințelor pe care acestea le au asupra desfășurării activității firmei, la nivel
micro, dar mai ales asupra mediului e conomic, la nivel macro.

CAPITOLUL 1. PREZENTAERA GENERALĂ A S.C. METAL – LEMN
S.R.L.
1.1. Prezentarea generală a S.C. Metal – Lemn S.R.L.

Cu un moto „Peste 50 de ani de tradiție”, firma S.C. METAL LEMN S.A. își face intrarea
pe orice piață din industria mobilei, atât la nivel național, cât mai ales internațional. Practic,
acesta reprezintă „buletinul” său, ce atestă experiența în domeniu și dovada realizării unor
produse de calitate.
S.C. Metal Lemn S.A. a fost înființată în anul 1950 cu capital integral privat, aceasta
evoluând constant de la o firmă de interes local către una ce devine atractivă în zilele noastre la
nivel național.
Din punct de vedere juridic, firma are forma juridică de societate pe acțiuni, constituită
cu res pectarea prevederilor Legii nr 31/1990, cu modificările ulterioare, urmând să își
desfășoare activitatea în conformitate cu legile române și actul constitutiv. S.C. Metal Lemn
S.A. își are sediul deschis în Craiova, Bulevardul Decebal, numărul 85, Dolj, în cadrul Metal
Lemn Business Park. Este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul
J16/1396/1991, cod fiscal RO 2319619.
Are ca obiect principal de activitate producția – cod CAEN 3109 “Fabricarea de mobilă
n.c.a.”, respectiv realizarea de articole de mobilă și mobilier din lemn. S.C. Metal Lemn S.A.
nu este doar o firmă de producție, ci este unul dintre principalii producători de mobilă la nivelul
țării noastre.
De-a lungul istoriei firmei sunt câteva momente notabile, ani în care au fost realizate
diverse proiecte, ce au marcat dezvoltarea acesteia – proiecte de investiții menite să conducă la
îmbunătățirea capacității de producție. Un astfel de moment este anul 1976, când firma își
modifică capacitatea și profilul de activitate în două et ape de dezvoltare. Scopul acestui proiect
a fost creșterea gradului de tehnicizare a societății și mărirea capacității de producție de mobilă,
cât și trecerea la producția unor bunuri de larg consum pentru secția mecanică.
Anii 1983 și 1984 reprezintă alte momente decisive în dezvoltarea firmei. Astfel, în anul
1983 firma adaugă la portofoliul său de produse un produs nou, respectiv mobilierul pliant
pentru camping. Anul 1984 marchează începutul unei noi etape de dezvoltare din viața firmei și
amplificarea producției de mobilier.
În trecut, firma era organizată pe trei activități, în hale dotate cu utilaje care contribuie
la realizarea unor produse de înaltă calitate. Activitatea de producție este structurată pe
următoarele trei direcții, având în vedere str uctura portofoliului de produse al firmei:
➢ Producția de mobilă corp și mic mobilier din lemn;
➢ Producția de mobilier pentru camping, mobilier pentru grădină și terase;
➢ Prelucrări prin așchiere, tâmplărie de aluminiu, confecții metalice.
În momentul de față activitatea firmei s -a dezvoltat foarte mult, astfel încât pe lângă
activitatea de producție aceasta a mai adăugat și alte activități în portofoliul său. Astfel, în
incinta sediului central, s -a înființat Metal lemn Business Park, care oferă spre închirier e spații

de producție, hale de depozitare, birouri și spații comerciale. Pe o suprafață de 9 hectare își
desfășoară activitatea peste 50 de firme. Dintre serviciile oferite firmelor care își dezvoltă
activitatea pe aceste platforme amintim: apă curentă, ca nalizare, curent trifazic; accesul
camioanelor de mare tonaj; pază 24 de ore și iluminat public.
Un alt proiect business este crearea unui parc industrial în comuna Ghindeni, în incinta
fostului complex Malu Mare, unde se pot închiria hale de producție și depozitare, precum și
spații pentru creșterea animalelor.
În ultimii ani firma a demarat proiecte importante, dintre care amintim: Codlea
Residence, la Cittadella Residence, intrând pe piața construcțiilor – case și clădiri de garsoniere
și apartamente.

Misiune și obiective organizaționale

Misiunea firmei, de -a lungul timpului, s -a modificat, fiind adaptată la noile cerințe ale
pieței. La momentul actual, misiunea firmei vizează realizarea de produse de calitate la prețuri
rezonabile, în condiții de sănătate și securitate a muncii, implicarea activă a personalului în
realizarea de produse de calitate, operarea într -o manieră prudentă și transparentă, precum și
cultivarea activă a inovației. Misiunea firmei vizează, de asemenea, menținerea unei relații de
succes cu clienții, bazată pe încredere, dedicație, responsabilitate și avantaj reciproc. Succesul
firmei se bazează pe sprijinul partenerilor, pe inițiativa, creativitatea și devotamentul membrilor
echipei.
Împărtășirea de către firmă a misiunii sale cu managerii, cu angajații și, mai ales cu
clienții, nu a făcut decât să conducă la creșterea încrederii în produsele oferite de companie. O
declarație de misiune clară și bine gândită i -a făcut pe angajați să simtă că fac parte dintr -o
structură unitară și coerentă, care le oferă șansa să facă un lucru bun și util.
În acest context, obiectivul principal al firmei este de a crește în ierarhia producătorilor
de mobilă la nivel național. Îndeplinirea acestui obiectiv a fost posibilă prin diferențierea oferte i
pentru anumite categorii de clienți. Alte elemente care au contribuit la îndeplinirea obiectivelor
au fost:
➢ Creșterea calității și eficienței activității și a potențialului uman prin promovarea unei
culturi organizaționale bazată pe competitivitate și p erformanță;
➢ Stimularea creșterii competitivității firmei prin întărirea parteneriatului cu mediu de
afaceri, comunitatea locală etc.;
➢ Stimularea permanentă a angajaților, întrucât aceștia dau valoare companiei și
particip în mod esențial la succesul aceste ia.
Principalele valori aflate la baza îndeplinirii activității firmei sunt: integritatea,
flexibilitatea, obiectivitatea, competența profesională, confidențialitatea, transparența,
dinamismul și inovația.

Rezultate financiare

Pentru aprecierea situației financiare în care se află la acest moment firma S.C. Metal
Lemn S.R.L. în perioada 2016 – 2019 s -au utilizat situațiile financiare anuale aferente acestor
ani, ale căror date sunt redate în tabelul 1.1:

Tabelul 1.1. Date sintetizate privind Bilanțul și Contul de Profit și Pierdere al S.C. Metal
Lemn S.A. în perioada 2016 – 2019
2016 2017 2018 2019
BILANȚ
Active imobilizate 41.401.148 44.047.096 44.289.761 44.843.043
Active circulante 2.139.831 2.623.122 3.706.917 4.250.283
Stocuri 616.258 1.163.738 2.217.382 2.694.743
Creanțe 857.067 891.726 860.187 1.038.014
Casa și conturi 666.506 567.658 629.348 517.526
Capitaluri proprii 36.903.465 37.809.198 39.186.078 41.063.415
Capital social 7.725.455 7.725.455 7.725.455 7.725.455
Datorii 6.466.755 8.666.283 8.598.720 7.815.630
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
Cifra de afaceri 4.272.718 3.805.924 4.528.673 4.510.086
Venituri totale 5.129.844 4.228.943 4.569.779 5.899.514
Cheltuieli totale 3.032.852 3.144.790 3.121.558 3.868.617
Rezultatul brut
Profit/Pierdere 2.096.992 1.084.153 1.448.221 2.030.897
Rezultatul net
Profit/Pierdere 1.778.867 905.733 1.192.073 1.877.336
SALARIAȚI
Număr mediu de salariați 47 51 46 46
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Pe baza acestor date, se va evalua starea financiară în care s -a aflat firma S.C. Metal
Lemn S.R.L. în ultimii 4 ani. Primii indicatori urmăriți în activitatea firmei este analiza evoluției
este cifra de afaceri și profitul net. Evoluția acestor indicatori în ultimii patru ani este redată în
figura 1.1.:

Figura 1.1. Evoluția Cifrei de afaceri și a profitului net în perioada 2016 – 2019
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Referitor la evoluția cifrei de afaceri pe ultimii patru ani, se constată că în anul 2017 față
de 2016 nivelul acesteia s -a redus. Însă evoluția firmei poate fi apreciată ca fiind favorabilă
având în vedere faptul că reducerea din anul 2017 este recuperată în anul 2018, chiar și depășită.
În anul 2019, nivelul în mărime absolută a cifrei de afaceri înregistrează un nivel ușor mai mic
față de cel înregistrat în anul 2018, dar acest aspect nu este apreciat ca fiind nefavorabil având
în vedere condițiile econo mice.
Astfel, în 2016 cifra de afaceri a înregistrat o valoare de 4.272.718 lei, în anul 2017
scade la valoarea de 3.805.924 lei, cu 466.794 lei, respectiv 10,92% mai puțin față de anul
anterior. Valoarea acestui indicator se schimbă în anul 2018, ajungâ nd la valoarea de 4.528.673
lei, cu 722.749 lei, respectiv 18,99% mai mult față de anul 2017. În anul 2019 creșterea față de
anul 2016, an în care începe analiza, este de 237.368 lei, respectiv 5,56%. Per ansamblu, evoluția
indicatorului este apreciată ca fiind favorabilă.
Această evoluție relativ constantă poate fi pusă pe seama proiectelor încheiate de către
firmă pe perioade medii și lungi. Astfel de contracte îi sunt favorabile firmei, care poate realiza
o bună previziune a activităților sale pe termen mediu și lung și poate găsi finanțare din timp
pentru eventuale noi proiecte de investiții.
Referitor la aprecierea celui de -al doilea indicator prezentat în figura 2.1., se constată că
nivelul cel mai ridicat al indicatorului se obține în anul 2019, în co ntextul în care firma a
desfășurat proiectul de investiții. Analizat în mod individual, acest indicator nu este foarte
sugestiv. Pentru ca valorile sale să reflecte realitatea, este necesar ca acest indicator să fie
apreciat în corelație cu alt indicator, respectiv cifra de afaceri. Evoluția fluctuantă a acestui
indicator, analizată împreună cu cifra de afaceri reflectă faptul că firma a practicat adaosuri
diferite în funcție de tipul proiectului, surprinzând posibilitatea de a obține o serie de venituri
suplimentare.
Pentru a întări cele spuse anterior, în figura 1.2. este redată valoarea marjei de profit nete
practicată de firmă pentru ultimii patru ani. Astfel, în anii 2016 și 2019, acest indicator a avut
valoarea de 41%, în timp de în anii 2017 și 2018, valoarea marjei de profit a variat de la 41%
până la 23%, respectiv 26%. La nivelul anului 2018, deși schematic nu am mai redat acest
aspect, societatea S.C. Metal lemn S.R.L. practica o marjă de 5%, nivel considerat a fi mult prea
scăzut pentru firmă și e ventual insuficient pentru acoperirea eventualelor erori neprevăzute
apărute în activitatea acesteia.

Figura 1.2. Evoluția marjei de profit net în perioada 2016 – 2019
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Per ansamblu, la nivelul cel patru ani de analiză nivelul marjei de profit se menține la
același nivel. Astfel, dacă în anul 2016 nivelul marjei practicate a fost de 41%, același nivel a
fost cal culat și la sfârșitul anului 2019. Important este ceea ce se întâmplă în interiorul acestei
perioade. Nivelul marjei profitului scade la nivelul de 23% în 2017, respectiv 26% în 2018.
Nivelurile mai reduse de marjă de profit practicate de către firmă se da torează faptului că firma
a trebuit să practice adaosuri mai scăzute față de clienții săi în ideea de a -i păstra.
Pentru o mai bună înțelege a evoluției firmei, analiza privind activitatea acesteia poate
fi completată cu analiza veniturile și cheltuielile înregistrate de către firmă în această perioadă.
În tabelul 1.2. este redată evoluția acestor indicatori:

Tabel nr 1.2. Evoluția veniturilor și a cheltuielilor totale în cadrul S.C. Metal lemn
S.R.L. în perioada 2016 – 2019
Indicator 2016 2017 2018 2019
Venituri totale 5.129.844 4.228.943 4.569.779 5.899.514
Rata de creștere a veniturilor totale 118,95% 82,44% 108,06% 129,10%
Cheltuieli totale 3.032.852 3.144.790 3.121.558 3.868.617
Rata de creștere a cheltuielilor totale 79,14% 103,69% 99,26% 123,93%
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Se constată în anul 2019 s -a înregistrat cel mai ridicat nivel al veniturilor din întreaga
perioadă de analiză, respectiv 5.899.514 lei. Față de anul 2016, veniturile înregistrează o
reducere de 17,56%. În următorii doi ani nivelul veniturilor este în creș tere față de nivelul
înregistrat în anul 2017, dar mai accentuat.
Corelat cu evoluția veniturilor, cheltuielile înregistrează o evoluție favorabilă, în sensul
că atunci când veniturile au crescut cheltuielile au scăzut. Aceasta este cea mai bună situație
care poate să apară în activitatea oricărei firme. În anul 2017 cheltuielile înregistrează o creștere
mai mare corelată cu reducerea veniturilor. În anul 2018 situația se echilibrează, astfel încât
evoluția veniturilor este una ascendentă, în timp ce chelt uielile se reduc.
Per ansamblu, analiza corelată a celor doi indicatori, respectiv venituri și cheltuieli ale
firmei, este una favorabilă. În perioada analizată, atât veniturile, cât și cheltuielile înregistrează
creșteri, dar aspectul favorabil este dat d e creșterea veniturilor totale într -un ritm mai accentuat
decât cheltuielile totale. Singurul an care face excepție de la această evoluție este anul 2017,
atunci când veniturile se reduc cu 17,56% , în timp ce cheltuielile cresc cu 3,69%. Analiza
comparati vă se realizează cu cifrele înregistrate în anul 2016. Evoluția nefavorabilă înregistrată
în anul 2017 se corectează în anii ce vor urma.
Pentru aprofundarea aspectelor de această natură și stabilirea cauzei căreia s -a datorat
această fluctuație a venituri lor și cheltuielilor, se poate efectua o analiză a activelor firmei.
Structura activelor firmei este redată în figura 1.3.:

Figura 1.3. Structura activelor firmei în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L. în perioada 2016
– 2019
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Se poate constata că ponderea cea mai mare în total active o reprezintă activele
imobilizate, ceea ce se poate aprecia ca fiind normal având în vedere profilul de activitate,
respectiv activitate de producție.
Personalul se constituie ca o categorie de furnizori căreia compania îi acordă o atenție
deosebită. Experiența i -a confirmat firmei faptul că alegerea unui personal de calitate îi oferă
posibilitatea realizării distribuții de calitate a mărfurilor sale și totodată d ezvoltarea sa.
Evoluția personalului în perioada 2016 – 2019 este înregistrată în figura 1.4..
434445464748495051
2016 2017 2018 20194751
47
46

Figura 1.4. Evoluția personalului firmei în perioada 2016 – 2019
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Referitor la interpretarea acestui indicator în ultimii patru ani, se apreciază că numărul
mediu de salariați din firmă a înregistrat un trend constant, cu mici fluctuații. Astfel, în anul
2016 firma a avut 47 de angajați, 51 în 2017, 47 în 2018, nivel care se reduce foarte puțin în
anul 2019, până la nivelul de 46.
Obiectivul oricărei afaceri este de a obține profit. Din acest punct de vedere, diferitele
categorii de participanți la circuitul economic sunt interesați de valorile ratelor de rentabilitate.
Astfel, de nivelul ratei rentabilității economice sunt interesați, îndeosebi, managerii activității,
aceasta reflectând modul în care sunt utilizate activele disponibile ale firmei. R eferitor la rata
rentabilității capitalului investit, aceasta prezintă interes, pe de o parte, pentru investitorii actuali
și potențiali – acționarii și băncile, care o compară cu rentabilitatea altor forme de plasament –
dobânzile la depozitele bancare, c âștigul din plasarea capitalului la alte întreprinderi. Atâta timp
cât valoarea indicatorului devansează rata dobânzii practicate pe piață – ceea ce se întâmplă și
în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L. – investițiile în firmă vor fi atractive.
Un alt indicator l uat în calcul este rata rentabilității financiare, ce exprimă eficiența
utilizării capitalului propriu sau permanent al firmei. Din acest considerent, rata rentabilității
financiare prezintă o importanță deosebită, în primul rând, pentru acționari, care ap reciază, în
funcție de nivelul acesteia, dacă investiția lor este justificată și dacă vor continua să sprijine
dezvoltarea firmei prin aportul unor capitaluri noi sau prin renunțarea, pentru o perioadă
limitată, la o parte din dividendele cuvenite. Manager ii, la rândul lor, vor fi interesați să păstreze
un nivel corespunzător al acestei rate, pentru a -și păstra pozițiile și a realiza criteriile de
performanță ale firmei.
Evoluția acestor indicatori pentru firma S.C. Metal Lemn S.R.L. este redată în tabelul
1.3.:
Tabelul 1.3. Ratele de rentabilitate în perioada 2016 – 2019
2016 2017 2018 2019
Profit net 1.778.867 905.733 1.192.073 1.877.336
Total Active 43.540.979 46.470.218 47.996.678 49.093.326
Rata rentabilității economice (Profit
net/Total active) 4,09% 1,95% 2,48% 3,82%
Capitaluri proprii 36.903.465 37.809.198 39.186.078 41.063.415
Rata rentabilității financiare (Profit net /
Capitaluri poprii) 4,82% 2,40% 2,48% 4,57%
Cifra de afaceri 4.272..718 3.805.924 4.528.673 4.510.086
Rata rentabilității comerciale 41,63% 23,80% 26,32% 41,63%
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Primul indicator luat în aprecierea situației financiare a întreprinderii este reprezentat de
rata rentabilității economice, ce reflectă capacitatea activelor deținute de firmă în generarea de
rezultate. Se observă că indicatorul înregistrează cel mai ridicat nivel în anul 2016, respectiv
4,09%, după care se reduce brusc la 1,95% în anul 2017. În următorii doi ani nivelul acestui
indicator va înregistra o creștere, ajungând la valori de 2,48% în 2018 și 3,82% în 2019, însă
fără a mai atinge nivelul înregistrat în 2016. Cu toate acestea, nivelul profit ului la nivelul anului
2019 este mai ridicat față de cel înregistrat în 2016, ceea ce poate fi apreciat ca fiind favorabil.
Cel de -al doilea indicator – rata rentabilității financiare reflectă mărimea profitului
generat de capitalurile firmei. Se poate con stata că în anul 2016 indicatorul înregistrează cel mai
ridicat nivel – 4,82%. Indicatorul urmează un trend asemănător cu rata rentabilității economice,

astfel încât nivelul indicatorului se reduce în anul 2017 la 2,40%. În anii 2018 și 2019 indicatorul
crește, dar fără a mai atinge nivelul din 2017.
Indicatorul care oferă cele mai multe informații privind eficiența activității comerciale
este rata rentabilității comerciale. Mai exact, acesta reflectă ponderea profitului net în total cifră
de afaceri. Cu c ât această pondere este mai mare, cu atât activitatea este mai eficientă. Nivelurile
înregistrate de această rată pe cei patru ani ai analizei sunt: 41,63% în 2016, 23,80% în 2017,
26,32% în 2018 și 41,63% în 2017.
Analiza evoluției celor trei indicatori o feră posibilitatea formării unei imagini cât mai
clare asupra eficienței activității desfășurate. Se poate că în toți anii analizați, firma înregistrează
profit.

Concurenți
O firmă, pentru a beneficia de succesul în afaceri, trebuie să furnizeze cliențil or valoare
și satisfacție superioară celei furnizate de concurență. Nu este suficient ca firma să cunoască și
să satisfacă nevoile clienților, ci trebuie să obțină un avantaj concurențial care să le pună în
avantaj față de concurență. Nu există nici o stra tegie concurențială care să fie optimă pentru toți
concurenții.
În acest sens, firma S.C. Metal Lemn S.R.L. trebuie să efectueze o analiză de piață
amănunțită pentru a cunoaște principalii săi concurenți și să -și stabilească strategiile de piață,
care vor conduce la obținerea unei cifre de afaceri superioare. Referitor la sectorul de activitate
în care activează firma, acesta este unul puternic concurențial. Astfel, principalii 9 concurenți
cu care se confruntă firma la nivel național sunt redați în tabelul 1.4.:

Tabel ul 1.4. Principalii concurenți ai S.C. Metal Lemn S.R.L.
Nr crt Denumire firmă Oraș Cifră de afaceri (lei)
1 JOHNSON CONTROLS ROMANIA SRL ARGES 912.612.963
2 ARAMIS INVEST SRL MARAMURES 659.360.337
3 ECOLOR SRL CLUJ 289.111.930
4 TAPARO SA BUCURESTI 282.990.020
5 PGS SOFA & CO SRL BIHOR 249.207.335
6 ADA FABRICA DE MOBILĂ SRL BIHOR 217.684.002
7 SORTILEMN SA CLUJ 181.199.388
8 PLIMOB SA MARAMURES 180.659.398
9 COTTA INTERNATIONAL SRL ARAD 179.358.785
10 GP SOFA SRL SATU MARE 173.299.755
Sursa: www.risco.ro , interogat la data de 19.07.2020

Ca poziție, S.C. Metal Lemn S.A. nu intră în topul primilor 10 producători de mobilă la
nivel național, cifra de afaceri obținută la 2019 fiind de 4.510.086 lei. Raportându -se la cel mai
mare producător de pe piață, cifra de afaceri înregistrată de către firmă reprezintă aproape 0,5%
din valoarea aceluiași indicator. Oportunitățile de creștere din domeniu sunt medii, fapt ce face
ca firma să includă în obiectul său de activitate și alte activități, precum construcția de case și
apartamente.

1.2. Definirea și clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale în cadrul S.C.
Metal Lemn S.A.

În vederea realizării obiectului de activitate, obținerea de profit, agenții economici intră
în relații patrimoniale diverse în cadrul proceselor economice, atât cu persoane fizice și/sau
juridice din afara unității, cât și cu persoane fizice din interioru l unității. Astfel, putem defini
terții ca fiind persoanele fizice și juridice care intervin în derularea operațiilor economice și
financiare ale întreprinderii.
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii față de furnizori pentru
bunurile procurate și serviciile prestate, față de personalul angajat pentru retribuirea muncii, față
de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de alte persoane fizice sau juridice.
Creanțele reprezintă drepturile juridice ale firmei de a primi la o scade nță stabilită prin
contracte o sumă de bani sau alte valori, de la persoane fizice și juridice, ce reprezintă
contravaloarea bunurilor livrate, serviciilor executate și serviciilor prestate.
În contabilitate și rapoartele financiare, datoriile și creanțele se clasifică după diferite
criterii:
1. În funcție de conținutul economic, datoriile și creanțele se împart în:
a) Datorii și creanțe financiare;
b) Datorii și creanțe comerciale;
c) Datorii și creanțe calculate
2. În funcție de termenul de achitare, datoriile și creanțele se împart în:
a) Datorii și creanțe pe termen lung, cu termen de plată, respectiv de încasare mai
mare de un an;
b) Datorii și creanțe pe termen scurt, cu termen de plată, respectiv de încasare mai
mic d e un an;
Luând în considerare primul criteriu de clasificare al datoriilor și creanțelor, respectiv
cel economic, datoriile și creanțele se împart în trei categorii, și anume: datorii și creanțe
financiare, comerciale și datorii și creanțe calculate. În ca tegoria datoriilor și creanțelor
financiare sunt incluse, în general, datoriile sau creanțele care iau naștere în urma contractării
sau acordării de împrumuturi și aferente operațiunilor curente desfășurate prin bancă de către
societatea S.C. Metal lemn S. A..
Datoriile și creanțele comerciale sunt cele are iau naștere în desfășurarea curentă a
activității. Datoriile calculate sunt datorii care se nasc în legătură cu statul și bugetele
asigurărilor sociale de asigurări.
Gruparea creanțelor și datoriilor în funcție de conținutul economic al ace stora este
prezentat în figura 1.5..
Potrivit datelor prezentate în figura 1.5. se poate constata că în cadrul datoriilor totale
ponderea cea mai mare revine datoriilor comerciale, fiind urmate de datoriile calculate ș i
datoriile financiare. Această structură este apreciată ca fiind una adecvată având în vedere
profilul de activitate.
În ceea ce privește creanțele, se poate observa că firma Metal Lemn S.R.L. are în
portofoliul său doar creanțe comerciale.

Figura 1. 5. Structura creanțelor și datoriilor în funcție de conținutul economic în cadrul
S.C. Metal Lemn S.R.L. în perioada 2016 -2019
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

După cel de -al doilea criteriu de clasificare, respectiv al termenului de achitare, datoriile
și creanțele se împart în două mari categorii, și anume: creanțe și datorii pe termen lung și
creanțe și datorii pe termen scurt. Gruparea datoriilor după acest criteriu pentru ultimii patru ani
este redată în tabelul 1.5.:

Tabelul 1.5. Structura datoriilor în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L. în funcție de
termenul de achitare
2013 2014 2015 2016
Datorii totale 6.466.755 8.666.283 8.598.720 7.815.630
Datorii pe termen scurt (lei) 1.865.910 2.610.518 2.195.916 1.915.610
Datorii pe termen scurt (%) 28,85% 30,12% 25,54% 24,51%
Datorii pe termen lung (lei) 4.600.845 6.955.765 6.402.804 5.5900.020
Datorii pe termen lung (%) 71,15% 69,88% 74,46% 75,49%
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Ponderea cea mai ridicată în totalul datoriilor o reprezintă cele cu termen de decontare
mai mare de un an. Firma S.C. Metal lemn S.R.L. încearcă să se împrumute pe perioade mari
de timp, astfel încât să aibă posibilitatea de achitare a acestora, având în vedere și proiectele de
afaceri desfășurate și care generează venituri în timp. Media pe cei patru ani de analiză a
datoriilo r cu termen de decontare lung este de aproximativ 73%.
În ceea ce privește creanțele și modul de împărțire al acestora în timp, analiza acestora
este redată în tabelul 1.6.:
Tabelul 1.6. Structura creanțelor în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L. în funcție de
termenul de achitare
2013 2014 2015 2016
Creanțe totale 857.067 891.726 860.187 1.038.014
Creanțe pe termen scurt (lei) 731.078 771.343 751.803 933.175
Creanțe pe termen scurt (%) 85,3% 86,5% 87,4% 89,90%
Creanțe pe termen lung (lei) 125.989 120.383 108.384 104.839
Creanțe pe termen lung (%) 14,70% 13,50% 12,60% 10,10%
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

În ceea ce privește structura cheltuielilor, se poate observa că ponderea cea mai mare în
totalul acestora o dețin cele cu termen de încasare într -o perioadă mai mică de un an. Ponderea
pe care creanțele pe termen scurt o dețin în totalul creanțelor este în creștere, fapt ce poate fi
apreciat ca fiind favorab il, pentru că în felul acesta firma încasează la termene mai mici, urmând
să plătească furnizorii săi la termene mai îndepărtate.
Din relațiile cu terții se nasc creanțele și obligațiile care iau forma creanțelor și a
datoriilor pe termen scurt. Sunt inclu se în cadrul relațiilor cu terții și decontările între exercițiile
financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercițiu la altul. Nu sunt incluse în
categoria decontărilor cu terții datoriile și creanțele determinate de creditele pe termen scurt
primite, respectiv acordate de întreprindere.
Creanțele pe termen scurt reprezintă valorile economice furnizate de întreprindere
persoanelor fizice și juridice și pentru care întreprinderea trebuie să primească un echivalent
valoric sau o contraprestație. Creanțele sunt structuri patrimoniale de activ.
Datoriile pe termen scu rt reprezintă valorile economice furnizate întreprinderii de către
terțe persoane fizice și juridice (creditori) și pentru care întreprinderea trebuie să acorde un
echivalent valoric sau o contraprestație. Datoriile sunt structuri patrimoniale de pasiv.
Debitorul este persoana fizică sau juridică ce a primit un bun în cadrul unui raport
patrimonial și urmează să ofere un echivalent valoric sau contraprestație.
Creditorul este persoana fizică sau juridică ce a avansat o valoare economică în cadrul
unui rapor t patrimonial și urmează să primească un echivalent valoric sau contraprestație.
Creanțele și datoriile sunt clasificate ca fiind curente atunci când:
➢ se așteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare a întreprinderii;
➢ sunt exigibile în termen de 12 luni de la data bilanțului.

1.2.1. Datoriile comerciale

Datoriile comerciale reprezintă datorii pe termen scurt ocazionate de desfășurarea
activității curente în cadrul S.C. Metal Lemn S.A. Aceste datorii iau naștere prin prisma relațiilor
pe care unitatea le stabilește cu alte unități furnizoare pentru a -și asigura necesarul de materii
prime, materiale și altele necesare pentru bunul mers al activității.
Operațiile de decontare cu furnizorii provin, în principal, din aprovizionări sau cumpărări
cu imobilizări, cu active circulante materiale – materii prime, ma teriale consumabile ori de
natura obiectelor de inventar, mărfuri, ambalaje, animale și păsări, din lucrări executate și
servicii prestate, precum și din alte operații efectuate, de regulă, pe baza unor contracte încheiate
cu diverse perso ane fizice sau ju ridice.
În contextul realizării de produse de mobilier care să satisfacă tot mai multe nevoi în
continuă schimbare, aprovizionarea1 se constituie în una dintre cele mai importante activități
componente ale func țiunii comerciale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. , prin intermediul căreia se
realizează raporturi de colaborare economică, dar și de altă natură, între unitatea economică și
ceilalți membri participanți la viața economică. Aprovizionarea reprezintă o activitate
complexă, un amplu proces decizional, referitoare la achiziția de bunuri și servicii necesare

1 Criveanu, Maria, Contabilitate financiară , Editura Universitaria, Craiova, 2002, pag 157;

activității de producție, prestării de servicii sau desfacerii produselor și mărfurilor către
populație.
Aprovizionarea tehnico -materială reunește ansamblul atri buțiilor prin care se asigură
procurarea materiilor prime materialelor, combustibilului, echipamentelor de producție și a altor
factori materiali de producție necesari realizării obiectivelor societății comerciale.
Obiectivele principale ale aprovizionări i sunt:
➢ Este astfel făcută încât să contribuie la asigurarea completă, complexă și la timp a
întreprinderii cu mijloacele de muncă și obiectele muncii;
➢ asigurarea condițiilor optime de depozitare a resurselor materiale;
➢ alimentarea rațională a locurilor de muncă cu resursele materiale necesare și
utilizarea rațională a resurselor materiale;
➢ astfel încât să se respecte normele de consum stabilite și stocurile de producție
determinate.
Principalele materii prime și materiale care se impun a se achiziționa de către S.C. Metal
Lemn S.A. pentru realizarea produselor sale sunt redate în tabelul 1. 7, în care este identificat
rețetarul de fabricație pentru produsul canapea:

Tabel nr 1. 7. Rețetarul de fabricație utilizat pentru produsul canapea
Nr
crt Material Procent în geutatea
totală a produsului
1 Cherestea 73,20%
2 Placaj 13,15%
3 Furnir 8,70%
4 Materiale pentru tapițerie 3,51%
5 Baițuri organice 0,30%
6 Lacuri 0,90%
7 Cleiuri și adezivi sintetici 0,24%
TOTAL 100%
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Firma S.C. Metal Lemn S.A. optează pentru aprovizionarea de materii prime și
materiale, atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă. Potrivit legii Contabilității nr
82/1991 actualizată, organizarea obligațiilor față de furnizori se realizează pe categorii de
furnizori, interni și externi, fapt respectat și de către S.C. Metal Lemn S.A. Principalele tipuri
de materii prime și materiale auxiliare aprovizionate și condițiile de plată de care beneficiază în
cursul unui an, pe furnizori, sunt redate în tabelul 1.8.:

Tabelul 1. 8. Principalii furnizori ai S.C. Metal Lemn S.A.
Societatea Țara Produsul Condiții de plată
S.C. Sea Trade M.C. România Feronerie La livrare
S.C. FoRexim S.R.L. România Capse Avans
S.C. Teocart S.R.L. România Ambalaje La 30 zile
S.C. Dalena S.R.L. România Buștean La livrare
A.F. Condrea România Buștean Compensare
A.F. Condrea România Cherestea Avans
S.C. Fervent S.R.L. România Cherestea La livrare
Păstăvaru S.A. România Buștean La 15 zile
Persoane fizice România Buștean La livrare

Summit Agro Marea Britanie Sare impregnare La livrare
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Furnizorii cu care S.C. Metal Lemn S.A. are încheiate contracte sunt persoane fizice și
juridice.
Operațiile de decontare cu furnizorii provin, în principal, din aprovizionări sau cumpărări
cu imobilizări, cu active circulante materiale – materii prime, m ateriale consumabile ori de
natura obiectelor de inventar, mărfuri, ambalaje, animale și păsări, din lucrări executate și
servicii prestate, precum și din alte operații efectuate, de regulă, pe baza unor contracte încheiate
cu diverse persone fizice sau ju ridice.
Operațiunile privind decontările cu furnizorii includ:
➢ operațiuni legate de bunurile stocabile privesc cumpărările curente de bunuri;
➢ operațiuni legate de bunurile nestocabile unde regăsim serviciile clasice dar și:
prestațiile pentru care se pri mesc indemnizații de către membrii consiliilor de administrație,
cenzorii, membrii adunării generale a acționarilor ș.a., precum și lucrările specifice experților
contabili și contabililor autorizați și alte lucrări sau activități ce se execută de persoane asimilate
cu cele încadrate pe bază de contracte civile de prestări servicii cu timp de lucru redus;
➢ în categoria operațiilor privind decontările cu furnizorii sunt incluse, de asemenea,
avansurile care se acordă acestor entități și efectele comerciale utilizate pentru stingerea
parțială sau totală a datoriilor privind cumpărările de bunuri, executările de lucrări și prestările
de servicii.

1.2.2. Creanțele comerciale

Creanțele comerciale reprezintă creanțe pe termen scurt ce iau naștere în urma vânzări i
de către S.C. Metal Lemn S.A. a produselor ce fac parte din portofoliul său, dar și a altor bunuri
și servicii ocazionate din activitatea firmei. Aceste creanțe se nasc prin prisma actelor de vânzare
pe care firma metal lemn S.R.L. le încheie cu partenerii săi de afaceri, creanțe a căror valoare
este stipulată în contracte încheiate în acest sens. Scopul contractelor este acela de a proteja
firma împotriva unui risc de neplată din partea clienț ilor săi.
Operațiile de decontare cu clienții provin, în principal, din vânzarea produselor ce
alcătuiesc portofoliul său de produse. Dar, desfășurarea curentă a activității și dorința de a
asigura optimizarea activelor de care firma dispune, face, ca în activitatea curentă să apară
vânzări și de alte active. Acestea generează tot creanțe față de diverse persoane fizice sau
juridice.
Având în vedere profilul său de activitate, respectiv realizarea de produse de mobilier,
în vederea constituirii de creanțe , principala activitate desfășurată de către firma Metal Lemn
S.R.L. este aceea de vânzare . Activitatea de vânzare implică o tranzacție în care părțile
implicate realizează schimbul unui bun pentru o sumă de bani convenită în cadrul unui contract
încheiat între părțile participante.
La fel ca și aprovizionarea, vânzarea este o activitate complexă, ce implică un număr de
participanți și de modul în care aceasta se realizează depinde succesul întregii activități.
Pentru ca activitatea de vânzare să aibă succ es, aceasta trebuie să fie orientată către:
➢ Identificarea celor mai bune oportunități de pe piață;

➢ Identificarea nevoilor în permanentă schimbare ale clienților și adaptarea
portofoliului de produse ale firmei la acestea;
➢ Organizarea procesului de vânzare a produselor pe modelul de achiziție al clienților,
astfel încât plasarea produselor să se realizeze în mod facil;
➢ Căutarea și crearea permanentă de noi oportunități;
➢ Promovarea activă a unor politici de fidelizare a clienților actuali;
➢ Promovarea unei politici de personal adecvate, care să -i determine pe salariați să fie
implicați și devotați în actul de vânzare.
O importanță majoră pentru orice activitate îi revine modului de structurare a cifrei de
afaceri pe categorii de produse. O astfel de sit uație la finele anului 2019 este prezentată în tabelul
1.9.:

Tabel nr 1. 9. Structura portofoliului de produse la finele anul 2019 în cadrul S.C. Metal
Lemn S.R.L.
Nr
crt Articol Procent (%) în
portofoliul de
produse
1 Mobilă bucătărie 23,7%
2 Mobilă baie 19,5%
3 Dormitoare 23,4%
4 Sufragerii 13,90%
5 Mobilier de hol 11,40%
6 Mobilier pentru terase și grădini 8,10%
TOTAL 100%
Sursa: Situațiile financiare anuale ale S.C. Metal Lemn S.R.L. LA 31.12.2019, interogate la data de
22.07.2020

Piața pe care acționează S.C. Metal Lemn S.R.L. este reprezentată țara noastră, aceasta
adresându -se atât persoanelor peroanelor juridice, care achiziționează cantități mai mari de
produse, cât mai ales persoanelor fizice, care achiziționează o cazional cantități mai mari de
astfel de produse. Dintre categoriile de clienți cărora se adresează menționăm: magazine de
bricolaj precum Dedeman, Leroy Merlin etc., restaurante, baruri, pub -uri, magazine cu vânzare
de mobilă en -detail.

CAPITOLUL 2. ANALIZA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR ÎN
CADRUL S.C. METAL LEMN S.R.L.
2.1. Aspecte generale privind contabilitatea aplicată în cadrul S.C. Metal Lemn
S.R.L.

În vederea organizării și conducerii contabilității sintetice și analitice, financiare și de
gestiune, în cadrul S.C. Metal Lemn S.R.L. se pleacă, în primul rând, de la obiectul de activitate
al acesteia, respectiv producția de mobilă. În mod similar și activitatea de contabilitate se
realizează de așa natură încât să se plieze cât mai bine obiectului de activitate al firmei. Sarcina
organizării contabilității de gestiune îi revine Departamentului Financiar -Contabil din cadrul
întreprinderii.
Având în vedere profilul de activitate și specificul acesteia, Departamentului Financiar –
Contabil în cadrul unității de față îi este atribuit un rol deosebit de important, fiind responsabil
de ținerea evidențelor financiare, asigurarea lichidităților companiei, calculații de costuri la nivel
de întreprindere și pe purtători de costuri. Înregistrările fina nciar -contabile vor ajuta membrii
departamentului în identificarea punctelor slabe și a celor forte ale companiei, având în vedere
alocarea eficientă a resurselor și realizarea obiectivelor comparativ cu cele propuse.
Rapoartele pe care acest departament le prezintă în cadrul ședințelor Consiliului de
Administrație sunt extrem de importante pentru că ele vor influența deciziile de care depinde
viitorul companiei. De exemplu, acest departament trebuie să ofere răspuns la întrebări precum:
„Care sunt consumu rile de materiale pe unitatea de produs”, „Câte produse trebuie să mai
vindem pentru a depăși pragul de rentabilitate?”, „Care sunt cheltuielile fixe și variabile pe
unitatea de produs? ”„Putem să plătim salarii mai mari?”, „Este compania noastră profitabi lă?”,
„De ce nu avem profit?”. Având în vedere necesitatea de obținere a unui răspuns la astfel de
întrebări, principalele responsabilități în materie de contabilitate de gestiune ale
Departamentului Financiar -Contabil vizează următoarele:
➢ își asumă responsabilitatea acurateții informațiilor transmise directorului și a celor
prezentate în rapoartele companiei și stabilește bugetul împreună cu acesta și cu ceilalți șefi de
departamente și urmărește, periodic, realizarea în bune condiții a ind icatorilor financiari aprobați
prin bugetul de venituri și cheltuieli precum și respectarea disciplinei de plan și a celei
financiare;
➢ realizează calculația costurilor, pe locuri de generare, pe operații și pe secții;
➢ urmărește respectarea nivelului aces tora cu nivelul planificat în cadrul bugetelor;
➢ stabilește cauzele care determină depășiri față de costurile planificate inițial;
➢ stabilește măsuri corective a situațiilor deficitare;
➢ evaluează fezabilitatea planului de afaceri;
➢ aprobă politica de prețuri și propune metode de maximizare a profitului;
➢ asigură întocmirea, circulația și păstrarea documentelor justificative și contabile,
precum și gestionarea, folosirea și evidența formularelor cu regim special în conformitate cu
dispozițiile legale referitoare la existența și mișcarea bunurilor în cadrul instituției și avizarea
acestora;
➢ asigură protecția datelor și informațiilor gestionate și dispune măsuri de prevenire a
scurgerii de informații clasificate;

➢ asigură îndeplinirea sarcinilor de competența sa cu privire la exercitarea controlului
financiar preventiv și a celui ierarhic operativ -curent;
➢ propune efectuarea inventarierii la termenele stabilite și în conformitate cu
dispozițiile legale;
➢ pregătește Contul de Profit și Pierdere, Bilanțul.
Organizarea co ntabilității cheltuielilor se realizează centralizat la nivelul sediului social
din Craiova, sub directa îndrumare a directorului economic. Cheltuielile totale se împart pe
puncte de lucru pentru stabilirea eficienței fiecărui punct de lucru sub forma cent relor de cost și
profit și centralizate la nivelul sediului central.
De asemenea, pentru desfășurarea eficientă a activității, în cadrul S.C. Metal Lemn S.A.
s-a optat pentru organizarea contabilității cu ajutorul unui sistem informațional. Firma dispune
de o rețea de calculatoare la nivel de sediu, dar și la nivel de punct de lucru, fiind formată din
10 calculatoare, atât pentru serviciul Financiar – Contabil, cât și pentru activitatea de producție.
Sistemul informatic este proiectat să răspundă cerințelo r contabilității sistematice, ținută
pe jurnale, utilizându -se potrivit acesteia o serie de jurnale specifice. Fluxul informațional
informatizat pentru contabilitatea financiară cuprinde: notele contabile, jurnalele generale,
salvarea bazei de date, contab ilizarea bazei de date, imprimarea balanței de verificare,
verificarea balanței de verificare.

2.2. Criterii de evaluare și recunoaștere în contabilitate a datoriilor

Potrivit legislației în vigoare la acest moment, prezentarea creanțelor și datoriilor
comerciale în cadrul unității se face numai prin exprimarea acestora în unități valorice.
Evaluarea este procesul contabil ce constă în activitatea de cuantificare, măsurare și în
mărime valorică a existenței, mișcării și transfo rmării elementelor de bilanț în scopul reflectării
acestora în contabilitate.
Potrivit standardelor internaționale de contabilitate, introduse în aplicare și în țara
noastră, creanțele și datoriile totale, în general, și cele comerciale, în particular, sun t prezentate
în situațiile financiare anuale având în vedere prevederile IAS 39 „Instrumente financiare –
recunoaștere și evaluare”. Aceste creanțe și datorii iau naștere atunci când au la bază un contract,
ocazie cu care intervine și momentul de plată.
Recunoașterea creanțelor și a datoriilor comerciale în situațiile financiare anuale
intervine în momentul în care acestea îndeplinesc cumulativ două cerințe, respectiv:
➢ evaluarea creanțelor și a datoriilor se poate realiza în mod credibil;
➢ există probabilita tea ieșirii de resurse purtătoare de beneficii economice viitoare.
Altfel spus, recunoașterea unei creanțe sau datorii în bilanțul contabil se realizează atunci
când există certitudinea că va fi ocazionată o ieșire de resurse din unitatea S.C. Metal Lemn
S.R.L., purtătoare de beneficii economice ca urmare a stingerii unei obligații curente,
concomitent cu posibilitatea de estimare certă a acesteia.
Evaluarea creanțelor și a datoriilor se face în momentul în care acestea sunt ocazionate
în activitatea firmei S.C. Metal Lemn S. R.L., valoarea acestor elemente fiind consemnată în
documente justificative.
În legătură cu creanțele și datoriile comerciale , o altă problemă care se impune a fi
abordată este legată de evaluarea acestora, astfel:

➢ creanțele și datoriil e comerciale se evaluează și se înregistrează în contabilitate la
valoarea lor nominală;
➢ creanțele și datoriile comerciale în valută se reflectă în contabilitate atât în lei, la
cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor, cât și în valută;
➢ operațiunile cu decontare în valută se evaluează inițial la cursul de schimb în vigoare
la data efectuării tranzacției. Ulterior, diferențele de curs valutar stabilite între data înregistrării
datoriilor în devize sau cu ocazia înregistrării lor în situațiile financiare anterioare și data plății
lor, după caz, influențează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile și,
respectiv, ndavorabile, deci sunt recunoscute în perioada în care apar. O diferență de curs valutar
apare în s ituația în care se produce o modificare a cursului de schimb între data efectuării
tranzacției în valută și data decontării sumei astfel stabilite.
În cazul tranzacțiilor ce se decontează într -un exercițiu financiar ulterior se are în vedere
ca fiecare di n exercițiile financiare respective să fie afectat cu diferența de curs ce apare în cadrul
său, determinată la 31 decembrie, cu prilejul evaluării efectuate la data bilanțului.

2.3. Inventarierea datoriilor comerciale

Activitatea de inventariere a creanțelor și datoriilor comerciale constă în ansamblul
operațiunilor prin care se constată existența acestora în evidențele unității S.C. Metal Lemn
S.R.L., la momentul la care activitatea de evaluare este demarată.
Activitatea de inventari ere anuală are drept scop stabilirea situației reale a tuturor
elementelor de datorii aflate la dispoziția S.C. Metal Lemn S. R..L. , cu scopul întocmirii
situațiilor financiare anuale. Aceste situații trebuie să reflecte cât mai exact și clar poziția
financ iară și performanțele înregistrate, fapt pentru care activitatea trebuie desfășurată oferindu –
i importanța care se cuvine.
Potrivit Legii contabilității nr 82/1991 republicată, cu modificările și completările
ulterioare, societatea S.C. Metal Lemn S. R.L. a avut obligația evaluării elementelor de natura
creanțelor și datoriilor comerciale în momentul începerii activității, cu mențiunea că cel puțin o
dată în cursul unui exercițiu financiar trebuie să efectueze inventarierea acestora. Există o serie
de situaț ii de excepții în care S.C. Metal Lemn S.R.L. trebuie să efectueze evaluarea creanțelor
și datoriilor comerciale, în alte situații decât cele amintite anterior, și anume:
➢ la solicitarea organelor de control sau a altor organe sau în cadrul unor activități de
control;
➢ cu ocazia reorganizării gestiunilor;
➢ ori de câte ori există suspiciunea efectuării unor sustrageri sau a unor lipsuri;
➢ cu ocazia activităților de predare -primire;
➢ în urma manifestării unor situații de calamitate.
➢ În alte cazuri menționate expre s de lege.
Cel mai uzat moment pentru inventarierea creanțelor și datoriilor comerciale în cadrul
S.C. Metal Lemn S. R.L. este reprezentat de la finele exercițiului financiar. Potrivit legii
contabilității nr 82/1991 republicată, cu modificările și completă rile ulterioare, sarcina privind
delegarea activității de inventariere revine administratorului societății S.C. Metal Lemn S.R.L. .
În acest sens, administratorul societății emite o decizie sub formă scrisă în cadrul căreia sunt
stabilite comisiile de inven tariere.

Pentru inventarierea elementelor de creanțe și datorii comerciale se întocmesc situații
analitice distincte. Totalul situațiilor analitice astfel întocmite se verifică cu soldurile conturilor
sintetice corespunzătoare, care se preiau în Registrul -inventar. Rezultatele inventarierii se
stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și înscrise în listele de inventariere cu cele
din evidența tehnico -operativă – fișele de magazie și din contabilitate.
Creanțele și d atoriile comerciale față de ter ți sunt supuse verificării și confirmării pe baza
extraselor soldurilor creditoare ale conturilor de datorii care dețin ponderea valorică în totalul
soldurilor acestor conturi, potrivit „Extrasului de cont” sau punctajelor reciproce scrise.
Nerespectarea a cestei proceduri, precum și refuzul de confirmare constituie abateri de la
prezentele norme și se sancționează potrivit legii. În situația societăților care efectuează
decontarea datoriilor comerciale pe bază de deconturi interne sau deconturi externe peri odice
confirmate de către parteneri, aceste documente pot ține locul extraselor de cont confirmate.
Evaluarea creanțelor și a datoriilor comerciale cu ocazia primei recunoașteri în
contabilitate se face la valoarea nominală sau la valoarea de rambursare, d acă cele două valori
sunt diferite.
Evaluarea la inventar se face de regulă la valoarea probabilă de plată, iar inventarierea
creanțelor și datoriilor pe termen lung se face pe bază de extras de cont.

2.4. Decontarea creanțelor și datoriilor comerciale î n cadrul S.C. Metal Lemn S.A.

Decontarea este operația prin care are loc încasarea, respectiv plata creanței sau a
datoriei.
Stingerea datoriilor și creanțelor comerciale se poate face prin:
➢ operațiuni de decontare în numerar;
➢ operațiuni de decontare fără numerar;
➢ efecte comerciale.
Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr 1802 din 29 decembrie 2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale și situațiile financiare
consolidate mai prezintă și alte moda lități de stingere a obligațiilor, cu modificările și
completările ulterioare, și anume:
➢ transferul altor active;
➢ prestarea de servicii;
➢ înlocuirea respectivei obligații cu altă obligație;
➢ transformarea obligației în capital propriu;
➢ renunțarea de către cr editor la drepturile sale.
În același act normativ se precizează că stingerea unei obligații prezente implică de
obicei renunțarea la anumite resurse care încorporează beneficii economice, în scopul
satisfacerii cerințelor celelalte părți.
Stingerea creanț elor mai poate avea loc (dar nu este de dorit) prin trecerea lor la clienți
incerți sau litigioși.
A. Operații de decontare în numerar
În general, operațiunile de încasări și plăți în numerar dețin o pondere mică în totalul
operațiilor de decontare efectuate de către întreprindere. În casieria unității sunt păstrate sumele
în numerar, atât în lei, cât și în valută. Volumul și gama acestor operații sunt restricționate de
limitele gestiunii și securității banilor la agenții economici și de interesele Băncii Nați onale
pentru asigurarea unei circulații monetare normale.

B. Operații de decontare fără numerar
Decontările fără numerar sunt acele operații bancare prin care plățile, respectiv încasările
se fac prin trecerea (operațiune numită și virare) a unei sume de bani datorate de debitor
(cumpărător) din contul său de la bancă în contul bancar al cărui titular este creditorul
(furnizorul)2.
Plățile din contul debitorului se fac cu consimțământul acestuia, cu excepția celor ce
reprezintă obligații stabilite prin titluri executorii, în limita disponibilităților bănești din cont și
a creditelor contractate.
Formele de decontare fără numerar sunt acceptarea, compensarea datoriilor și
acreditivul.
a) Acceptarea este forma de decontare prin care plățile înt re unitățile patrimoniale se
efectuează pe baza consimțământului debitorului (clientului).
Se poate realiza în două forme:
➢ din inițiativa debitorului . Aceasta permite accelerarea încasării contravalorii
bunurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilo r prestate, reducerea mijloacelor circulante în
faza de decontare și diminuarea cheltuielilor ocazionate de derularea acestor operațiuni;
➢ din inițiativa creditorului . În acest caz furnizorul transmite dispoziția de încasare
băncii sale care va efectua oper ațiile necesare pentru încasarea sumelor ce reprezintă
contravaloarea bunurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate.
b) Compensarea datoriilor între doi sau mai mulți parteneri, care pe lângă operativitate
determină și reducerea volumului ba nilor de cont necesari derulării operațiilor și numărul
acestor operații.
c) Acreditivul este forma de decontare prin care plățile se efectuează, pe măsura livrării
bunurilor, prestării serviciilor și executării lucrărilor, dintr -o sumă rezervată în acest sco p și
ținută la dispoziția furnizorului la unitatea bancară unde acesta își are contul. La cererea
furnizorului, cumpărătorul solicită băncii sale separarea din disponibilitățile bănești a unor sume
care se constituie într -un depozit la bancă, la dispoziția furnizorului în cadrul unității bancare
unde acesta își are contul. Acreditivele pot fi deschise atât în lei cât și în valută. Este modalitatea
de plată cea mai frecvent utilizată în tranzacțiile internaționale, fiind solicitat în special în cazul
contrac telor cu valoare ridicată.
Acreditivul este avantajos pentru furnizor deoarece acesta are garanția încasării
creanțelor conform graficului, dar este dezavantajos pentru cumpărător deoarece acesta își
blochează o parte din resursele sale financiare doar p rin relațiile cu un singur furnizor.
C. Operații de decontare prin efecte comerciale
Efectele comerciale sunt titluri negociabile care reprezintă creanțe decontabile la vedere
sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Acestea se prezintă sub forma unor
înscrisuri solemne, care bazate pe conținutul lor, sunt operabile fără a mai fi necesară
completarea lor cu alte date sau documente.
Din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca:
• Instrumente de mobilizare a datoriilor și creanțelor. Efectele comerciale reprezintă
o modalitate de transformare a datoriilor și creanțelor în valori negociabile sub forma titlurilor
de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie;
• Instrumente de decontare . Efectele comer ciale sunt folosite pentru plata datoriilor,
respectiv încasarea creanțelor.

2 Jalba, Luminița, Contabilitatea in Comerț , Editura Universitară, București, 2011, pag 124;

Sub aspect patrimonial, efectul comercial încorporează o creanță transmisibilă o dată cu
trecerea acestuia din proprietatea unei persoane în proprietatea alteia.
Gama efectelor co merciale este foarte diversă. Cele mai utilizate sunt: cambia, biletul la
ordin și cecul3.
a) Cambia , numită și trată, este obligația scrisă de plăti sau de a face să se plătească la
scadență o sumă de bani determinată. Ea este un înscris prin care creditoru l (trăgător) dă ordin
unei alte persoane (tras) să plătească o sumă determinată, la vedere sau la o anumită dată, uni
terțe persoane (beneficiar). Ordinul trăgătorului poate să prevadă și plata unei sume de către tras
la ordinul beneficiarului.
Pentru a fi valabilă cambia trebuie să conțină o serie de mențiuni obligatorii
standardizate: denumirea de cambie, ordinul necondiționat de plată, numele trasului, data
scadenței și locul plății, numele beneficiarului, data și locul emiterii, semnătura trăgătorului.
O cambie emisă de către trăgător (furnizor) este trimisă spre acceptare trasului
(clientului). Acceptarea este angajamentul luat de către tras față de orice posesor legitim de a
plăti cambia la scadență. Trasul nu este obligat prin lege să accepte cambia, dar dacă acceptă,
devine debitorul principal. Acceptarea este înscrisă într -o rubrică specială pe cambie,
exprimându -se prin cuvântul „acceptat”, o altă expresie echivalentă sau simpla semnătură a
trasului. Trasul poate restrânge acceptarea la o sumă mai m ică decât cea prevăzută în cambie.
b) Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul își ia angajamentul de a
plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim
al efectului. Se deosebește față de ca mbie prin faptul că la acesta nu participă trasul și nu este
nevoie de acceptare. În biletul la ordin trăgătorul și trasul se contopesc în persoana emitentului.
Pentru a fi valabil biletul la ordin trebuie să conțină aceleași mențiuni obligatorii
specifice cambiei, mai puțin elementele de identificare ale trasului. De fapt biletul la ordin
reprezintă un instrument de amânare a plății unei datorii, cu alte cuvinte un instrument de
creditare.
c) Cecul este un înscris solemn prin care o persoană fizică sau jurid ică (trăgător) dă
ordin unei a doua persoane (tras) să plătească o sumă de bani unei a treia persoane (beneficiar).
Beneficiarul și trăgătorul pot fi sau nu aceeași persoană.
În România cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci și nu poate fi emis dec ât dacă
trăgătorul are disponibil la această bancă, asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec.
Deosebirile principale între cec și cambie constau în faptul că cecul poate fi la purtător,
iar cambia nu, deoarece aceasta ar determina nulitatea sa. O a ltă deosebire constă în faptul că
cecul nu trebuie acceptat. În ceea ce privește scadența sa, aceasta este la vedere.
Efectele comerciale pot fi decontate la termenul de scadență înscris în cadrul lor sau pot
fi scontate imediat la bancă. Scontarea este o perația de credit prin care banca pune la dispoziția
posesorului unui efect comercial neajuns la scadență suma corespunzătoare înscrisului,
percepându -i un comision (taxa scontului). În urma acestei acțiuni, banca respectivă devine
beneficiarul efectului c omercial.
Agenții economici pot primi, respectiv acorda avansuri sau aconturi în vederea
livrării/cumpărării de bunuri, lucrări și servicii.

3 Jalba, Luminița, Contabilitatea in Comerț , Editura Universitară, București, 2011, pag 126;

Avansurile reprezintă sume achitate cu anticipație furnizorilor de către cumpărători,
înaintea începerii execuției unei comenzi, deci pentru bunuri, lucrări sau servicii care urmează
a se livra ulterior4.
Aconturile reprezintă sumele achitate cu anticipație furnizorilor de către cumpărători ca
urmare a executării parțiale de către furnizor a comenzilor, deci pentru l ucrări sau o serie de
livrări deja începute5.
Avansurile și aconturile primite de societate de la clienți sunt datorii ale întreprinderii
față de aceștia. Avansurile și aconturile acordate sunt creanțe ale societății față de furnizori.
Cu ocazia decontării datoriilor și creanțelor în valută pot să apară diferențe de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile, ca urmare a modificării cursului de schimb față de cel
existent în momentul inițial, al angajării acestora.
Potrivit IAS 21 „Efectele variați ei cursurilor de schimb valutar”, diferențele de curs
valutar trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar, cu excepția
diferențelor de curs valutar care apar în legătură cu un element monetar care, din punct de vedere
economic, face parte din investiția netă a unei întreprinderi într -o entitate externă.
O diferență de curs valutar apare atunci când există o modificare a cursului de schimb
între data efectuării tranzacției și data decontării oricăror elemente monetare ce rezultă d intr-o
tranzacție în valută. Atunci când tranzacția este decontată în decursul aceluiași exercițiu
financiar în care ea a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acel
exercițiu. Atunci când tranzacția este decontată într -un exerciț iu financiar ulterior, diferența de
curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu ce intervine până în exercițiul decontării este
determinată ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenite în cursul fiecăruia
asemenea exercițiu.

2.5. Contabilitatea reducerilor comerciale și financiare primite de la furnizori

Referitor la mărimea totală a datoriilor față de diferitele categorii de furnizori, se reține
că în cazul S.C. Metal Lemn S.A. există situații în care prețul negociat de către fi rmă cu
furnizorii săi poate fi ușor diferit, aceasta ca urmare a aplicării unor reduceri de preț. Reducerile
de preț care sunt practicate la nivelul acestei societăți îmbracă mai multe forme, și anume:
➢ reduceri de natură comercială , ce exercită o influenț ă directă asupra valorilor
înscrise în facturile comerciale. În această categorie se includ: rabaturile, remizele și risturnurile.
Rabaturile sau bonificațiile constituie reduceri comerciale procentuale de preț uri
acordate de către furnizorii S.C. Metal L emn S.A. în baza facturilor primite de la aceștia, ca
urmare a existenței unor imperfecțiuni sau defecte de calitate constatate la articolele
achiziționate, defecte apreciate ca fiind nesemnificative.
Remizele se referă la reduceri de prețuri care se acor dă de către furnizorii lui Metal
Lemn S.A. având în vedere mai multe situații care se pot înregistra la nivel de firmă. Astfel,
firma Metal Lemn S.A. beneficiază de reduceri de preț în urma achiziției unor cantități mari de
materii prime și materiale. Toto dată, există încheiate, pentru anumite categorii de materiale,

4 Pântea I. P., Dumbravă P. Contabilitatea financiară a agenților economici , Editura Intelcredo, 2005, Deva, pag
198;
5 Idem;

contracte de factoring cu furnizorii, contracte care le oferă posibilitatea achiziției la prețuri
preferențiale. Este vorba aici despre o serie de contracte preferențiale, utilizate de către fi rmă
pentru obținerea unor materiale la prețuri mai avantajoase.
Reflectarea celor două tipuri de reducere amintite anterior nu implică înregistrări efective
în contabilitate, pentru că de cele mai multe ori se procedează la înregistrarea materiilor la
valoarea netă.
Risturnurile primite de către S.C. Metal Lemn S.A. se referă la reducerile de prețuri,
acordate după o anumită perioadă de timp. Ele se determină și se restituie clienților pentru
cumpărările repetate pe care aceștia le -au efec tuat și care depășesc o anumită limtă valorică
minimă într -un anumit interval de timp, de regulă un an. Această categorie de reduceri de prețuri
se consemnează în facturi distincte, în roșu, care se reflectă în contabiliattea ambilor parteneri
prin stornar ea în negru sau în roșu a operației inițiale.
➢ reduceri de natură financiară sau sconturi. Acestea se acordă ulterior facturării
și diminuează nivelul datoriei față de furnizorul în cauză. Acestea constituie reduceri
procentuale de prețuri pe care furnizori i le acordă și le înscriu în facturi distincte în cazul în care
clienții își plătesc datoriile înainte de scadența stabilită
Aceste de reduceri de preț sunt acceptate ca și cheltuieli deductibile în contabilitatea S.C.
Metal Lemn S.A. numai în măsura în ca re acestea îndeplinesc cumulativ o serie de condiții, și
anume:
➢ baza asupra căruia se aplică să nu reprezinte un serviciu;
➢ să aibă la bază facturi fiscale sau alte documente justificative;
➢ să facă obiectul unor hotărâri ale adunării generale a acționarilor sau asociaților.
În ceea ce privește metodologia de calcul și contabilizare a reducerilor de preț trebuiesc
respectate următoarele reguli :
➢ toate reducerile de preț sunt înscrise în facturi;
➢ reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
➢ reducerile s unt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele
absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra netului anterior;
➢ în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile și apoi remizele
și risturnurile;
➢ scont ul de decontare se aplică după ultima reducere comercială, adică la netul
comercial;
➢ taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultimul net determinat (fie la netul
comercial dacă nu există reduceri financiare, fie la netul financiar în caz contrar) și se adună cu
acesta pentru a obține totalul facturii;
➢ reducerile comerciale acordate inițial, în momentul întocmirii facturii, deși înscrise
în factură nu se contabilizează nici la furnizor, nici la client. Astfel, se va înregistra în
contabilit ate la creanțe din vânzări (respectiv datorii din cumpărări) doar valoarea netă
comercială rezultată ca urmare a aplicării acestor reduceri. În situația în care reducerile
comerciale se acordă ulterior după ce a avut loc livrarea mărfurilor și expedierea f acturii, acestea
sunt înscrise în facturi de reducere sau în note de credit. În aceste cazuri, reducerile trebuiesc
contabilizate, deoarece modifică nivelul facturii inițiale;
➢ reducerile financiare se contabilizează ca o cheltuială financiară la cel care î l acordă
(furnizorul) și ca un venit financiar la cel care îl primește (clientul), fie că apar în factura inițială,
fie că fac obiectul unor facturi ulterioare de reducere. Justificarea este următoarea:

– furnizorul care a acordat această reducere înregistre ază o cheltuială, dar și
încasează creanța față de clienți cu una sau mai multe luni mai devreme. Scontul de decontare
acordat de furnizor reprezintă, deci, costul financiar al procurării acestor fonduri mai devreme;
– clientul care beneficiază de această re ducere, pentru că plătește înainte ca anga –
jamentul său financiar să fi devenit scadent, înregistrează un venit. Scontul de decontare este
pentru client randamentul financiar al plasării fondurilor sale.
Legislația în vigoare privind metodologia de calcul a impozitului pe profit precizează că
pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil, reducerile de preț (atât cele comerciale,
cât și cele financiare) trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
➢ să fie efective și în sume exacte, în benefici ul clientului;
➢ să nu constituie de fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o
prestație oarecare;
➢ să fie acordată în baza unei hotărâri a adunării acționarilor sau asociaților;
➢ să fie evidențiate distinct în documente justificative de vânz are.
În practică sunt frecvente situațiile în care reducerile comerciale și financiare se acordă
ulterior facturării, deci după derularea operației de vânzare -cumpărare. În această situație, așa
cum s -a menționat, ele sunt înscrise în facturi de reducere. Aceste facturi sunt utilizate foarte
frecvent în cazul risturnurilor, datorită naturii lor, destul de frecvent în cazul rabaturilor ca
urmare a reclamațiilor clienților, frecvent în cazul sconturilor pentru plata anticipată și destul de
rar în cazul remize lor.
Reducerile comerciale acordate de către furnizori și prevăzute în cadrul facturilor de
achiziție, determină ajustări în valoarea de achiziție a mărfurilor, în sensul reducerii acesteia. În
situația în care achiziția de produse și acordarea de reduceri comerciale sunt activități care sunt
tratate împreună, iar reducerile comerciale acordate afectează valoarea de achiziție a produselor.
În situația în care reducerile comerciale acordate pe bază de factură acoperă în totalitate
valoarea bunurilor achiziți onate, înregistrarea acestora în contabilitate se efectuează la valoarea
justă, în corespondență cu conturile de venituri curente – contul 758 „Alte venituri din
exploatare” – pentru stocuri, conturi de venituri în avans – contul 475 „Subvenții pentru
investiții”, în cazul imobilizărilor corporale și necorporale.
Se pot acorda reduceri comerciale și ulterior facturii de stocuri, iar aceasta corectează
valoarea de intrare a acestora în măsura în care acestea se mai găsesc în stoc la momentul în
care sunt ac hiziționate. În situația în care stocurile pentru care au fost acordate reduceri
comerciale nu se mai regăsesc în gestiunea unității, atunci aceste reduceri comerciale primite se
evidențiază în mod distinct în contabilitate cu ajutorul contului 609 „Reduce ri comerciale
primite” în corespondență cu conturile de terți.
În cazul acordării unor reduceri ulterioare facturării unor imobilizări corporale și
necorporale și care sunt identificabile, valoarea reducerilor reprezintă venituri în avans, care
sunt reflec tate cu ajutorul contului 475 „Subvenții pentru investiții” și sunt reluate în contul de
profit și pierdere pe durata de viață rămasă a imobilizărilor respective. În cazul acordării de
reduceri comerciale pentru achiziția de imobilizări corporale și necorp orale care ulterior nu mai
sunt identificabile, atunci aceste reduceri sunt tratate ca venituri ale perioadei curente și sunt
reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 758 „Alte venituri din exploatare”.
În situația în care vânzarea produselor și a ctivitatea de acordare a reducerilor comerciale
sunt abordate împreună, reducerile comerciale oferite ulterior acordării facturii afectează
veniturile din vânzare. Reflectarea în contabilitate a acestor venituri, indiferent de perioada la
care se referă, s unt evidențiate cu ajutorul contului 709 „Reduceri comerciale acordate”, în
corespondență cu conturile de terți.

Reflectarea în contabilitate a reducerilor comerciale care se referă la activități de prestări
de servicii, indiferent de perioada la care se r eferă, se reflectă în mod diferențiat. În acest sens,
conturile contabile utilizate sunt: 609 „Reduceri comerciale primite” sau 709 „Reduceri
comerciale acordate”.
În cazul primiri sau acordării unor reduceri comerciale ulterioare datei bilanțului și care
determină ajustări ale situațiilor financiare anuale, atunci aceste reduceri sunt înregistrate la
data bilanțului în conturile 408 „Furnizori – facturi nesosite” și respectiv 418 „Clienți – facturi
de întocmit”, fiind astfel cuprinse în cadrul situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
pentru care se întocmește raportarea, având la bază documentele justificative. În măsura în care
stocurile la care se referă reducerile comerciale primite și reflectate la data bilanțului în contu l
408 „Furnizori – facturi nesosite”, atunci se va proceda la corectarea costului de intrare al
acestora în gestiune.
Pe lângă reducerile comerciale, putem discuta și de reducerile financiare primite de la
furnizor. Aceste reduceri sunt repartizate asupra veniturilor perioadei, indiferent de perioada la
care se referă. Reflectarea acestor reduceri financiare primite sunt reflectate în contabilitate cu
autorul contului 767 „Venituri din sconturi obținute”. Reflectarea în contabilitatea furnizorului
a acestor reduceri se realizează, pe seama cheltuielilor curente, indiferent de perioada la care se
referă, și se utilizează contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
În cele ce urmează, am procedat la reflectarea modului în care sunt înregistrate aceste
reduceri primite, indiferent de natura lor, în contabilitatea firmei S.C. Metal Lemn S.A..
În ceea ce privește reducerile comerciale, acordare acestora se poate face în mai multe
situații, astfel:

2.6. Contabilitatea operațiunilor cu terții în cadrul S.C. Metal Lemn S .R.L.

Pentru a înțelege mai bine cum se organizează contabilitatea datoriilor comerciale, am
procedat la prezentarea operațiunilor economice și modul de înregistrare a acestora în
contabilitatea S.C. Metal Lemn S.A. Perioada luată în calcul pentru reflectarea mo dului de
înregistrare în contabilitate a acestor operații efectuate de către S.C. Metal Lemn S.A. este
decembrie 201 9 – ianuarie 20 20.

1. În data de 07.12.2019 se facturează către clientul Marsala S.R.L. contravaloarea
avansului pentru o mobilă de bucătărie în valoare de 1.200 lei, T.V.A. 19%. Totodată, se
înregistrează și încasarea avansului. Valoarea totală a mobilei este de 5.200 lei, valoare fără
T.V.A..
a) Se întocmește factura de avans – 1.200 lei, T.V.A. 19%:

4111
„Clienț i” = %
419
„Clienți – creditori ”
4427
„T.V.A. colectată ” 1.428
1.200

228
b) Se înregistrează încasarea avansului în valoare de 1.428 lei, ce include T.V.A. -ul.

5121
„Conturi la bănci în lei” = 4111
„Clienți ” 1.428

2. În data de 09.12.2019 se întocmește factura către clientul Promobila S.R.L..
Factura include 4 scaune și o masă pentru living, T.V.A. 19%. Valoarea totală a facturi
este următoarea:

Scaun 4 bucăți * 250 lei/bucată = 1.000 lei
Masă 1 bucată * 500 lei /bucată = 500 lei
Total factură = 1.500 lei

Se înregistrează factura de 1.500 lei astfel:

4111
„Clienț i” = %
701
„Venituri din vânzarea
produselor finite ”
4427
„T.V.A. colectată ” 1.785
1.500

285

3. La dat a de 12.12.2019 se înregistrează alte servicii – consultanță tehnică –
prestate societății de către AHG Germania, conform facturii nr. 433013, în valoare de
358.600 lei:

628
„Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți” = 401
„Furnizori” 358.600

Concomitent se înregistrează obligațiile față de bugetul de stat: TVA și alte taxe datorate
(comision și taxă vamală):

4426
„TVA deductibilă” = 446
„Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate” 68.134 lei
635
„Chel tuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate” = 446
„„Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate” 10.758 lei

4. În data de 13.12.2019 se înregistrează factura de stornare a avansului pentru
avansul acordat și pentru diferența de plată se primește un bilet la ordin . Operațiile pe care
se ocazionează această tranzacție sunt următoarele:

a) Se stornează avansul primit anterior, astfel:

4111
„Clienț i” = %
419
„Clienți – creditori ” – 1.428
– 1.200

4427
„T.V.A. colectată ” – 228
b) Se primește biletul la ordin pentru diferența de 3.800 lei, valoare fără T.V.A.. , care
are scadența 05.01.2020:

Valoare bilet la ordin = 3.800 + 3.800 * 19% = 4.522 lei

413
„Efecte de primit de la clienți ” = 4111
„Clienți ” 4.522

5113
„Efecte de încasat ” = 413
„Efecte de primit de la clienți ” 4.522

5. În data de 5.12.2019 se înregistrează livrarea de produse finite către clientul
Prodana S.R.L., la care se cunosc următoarele elemente înscrise pe factură:
– valoarea aferentă cantității totale livrate 6.000 lei
– rabat acordat de client pentru defecte de calitate – 200 lei
– Valoarea netă I 5.800 lei
– Remiză de 1% acordată pent ru vânzări ce depășesc 2.000 lei -38 lei
– Valoarea netă II 5.762 lei
– T.V.A. 1.094,78 lei
Total factură 6.856,78 lei

Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:

4111
„Clienț i” = %
701
„Venituri din vânzarea
produselor finite ”
4427
„T.V.A. colectată ”
6.856,78
5.762

1.094,78

6. La sfârșitul exercițiului se constată diferențe nefavorabile de curs valutar
aferente datoriei față de AHG, Germania în valoare de 1.045 lei:

665
„Cheltuieli din diferențe de curs
valutar” = 401
„Furnizori” 1.045

În situația în care la finele lunii, diferențele ar fi nefavorabile, atunci înregistrările
contabile ocazionate ar fi:
401
„Furnizori” = 765
„Venituri din diferențe de curs
valutar” 1.045

7. La data de 01.01.2020 se înregistrează factura emisă de A pele Române
București, reprezentând cheltuieli cu apa menajeră în valoare de 4.118 lei, TVA 19%,
conform facturii nr. 4479511.

%
605
„Cheltuieli privind energia și apa”
4426
„TVA deductibilă” = 401
„Furnizori” 4.901
4.118
782

8. În data de 05.01.2020 se înregistrează biletul la ordin care a ajuns la scadență,
în valoare de 4.522 lei:

5121
„Conturi la bănci în lei” = 5113
„Efecte de încasat ” 4.522

9. Pe baza facturii nr. 5811876, se înr egistrează în data de 07.01.2020 , achiziția de
materiale consumabile, de la A.F. Condrea.
Societatea analizată utilizează pentru reflectarea în contabilitate a operațiilor privind
achiziția stocurilor metoda inventarului permanent, astfel că, în cazul cump ărărilor de materii
prime și materiale, în contrapartida conturilor din clasa 4 vom avea conturile din clasa 3. Mai
trebuie menționat și faptul că la intrarea în gestiune, materiile prime și materialele se
înregistrează la costul efectiv de achiziție, nu l a un cost standard, prestabilit.

%
3021
„Materiale auxiliare”
3028
„Alte materiale consumabile”
4426
„TVA deductibilă” = 401
„Furnizori” 54.954
33.500
12.680
8.774

10. Se înregistrează în data de 09.01.20 20 servicii informatice prestate de către
S.C. I nformatica S. A. conform facturii nr. 1523784 în valoare de 1.005 lei, TVA 19%:

%
628
„Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”
4426
„TVA deductibilă” = 401
„Furnizori” 1.196
1.005
191

11. În data de 12.01.2020 se înregistrează încasarea creanței de la client, operație
care apare în extrasul de la bancă. Înregistrarea în contabilitate a operațiunii prin care se
încasează creanța este următoarea:

5121
„Conturi la bănci în lei” = 4111
„Clienți ” 6.856,78

12. În data de 15.01.20 20 se înregistrează penalizări datorate societății P rodcim
S.R.L. București ca urmare a neplății la termen a unor obligații ale unității analizate față
de întreprinderea mai sus menționată.

6581
„Despăgubiri, amenzi și penalități” = 401
„Furnizori” 19.820

13. Se ach iziționează în data de 17.01.2020 mobilier de birou de la S.C. N ova Mob
S.R.L. Oradea, în valoare de 14.200 lei, TVA 19%, conform facturii nr. 2117853.

%
214 „Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale”
4426
„TVA deducti bilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 16.898
14.200
2.698

14. Se achită cu chitanță contravaloarea materialelor nestocate achiziționate
anterior până la nivelul sumei 5.000 lei, diferența urmând a fi achitată în mod obligatoriu
prin virament bancar cu ordin de plată. Înregistrările contabile ocazionate sunt
următoarele:

401
„Furnizori” = %
5311
„Casa în lei”
5121
„Conturi la bănci în lei” 5.453
5.000

453
15. Pe bază de ordin de plată se achită prin bancă contravaloarea cheltuielilor de
telefonie în valoare de 140.741 lei, astfel:

401
„Furnizori” = 5121
„Conturi la bănci în lei” 140.741

16. Societatea S.C. Metal Lemn S.A. a achiziționat, în anul 201 9 în mod direct de la
furnizorul S.C. Soceram S.R.L. materii prime în valoare de 600.000 lei, TVA 19%. La
inventarierea efectuată la 31.12.201 9, s-a constatat că firma S.C. Metal Lemn S.A. mai deține
de la firma S.C. Soceral S.R.L. mărfuri în valoare de 45.000 lei. La începutul anului 20 20, firma
S.C. Soceram, S.R.L. emite factura de reducere comercială prevăzută în contract, în care se
consemnează valoarea de 60.000 lei, TVA 19%.
Înregistrările contabile ocazionate sunt următoarele:
a) Se înregistrează mărfurile achiziționate de la furnizorul S.C. Soce ral S.R.L.
în cursul anului 201 9:

%
371
„Mărfuri”
4426
„TVA deductibilă” = 401
„Furnizori” 714.000
600.000
114.000

b) La 31.12.201 9, se înregistrează reducerea de primit prevăzută în contract:

%
371
„Mărfuri”
609
„Reduceri comerciale primite” = 408
„Furnizori – facturi nesosite” -60.000
-45.000

-15.000

c) În anul 2020 se înregistrează factura de reducere primită de la furnizorul S.C.
Soceram S.R.L.:

%
408
„Furnizori – facturi nesosite”
4426
„TVA deductibilă” = 401
„Furnizori” -71.400
-60.000

-11.400

La finele fiecărei luni, S.C. Metal Lemn S.R.L. întocmește Registrul Jurnal, în care sunt
evidențiate toate operațiunile derulate în cursul lunii.

Concluzii

Contabilitatea, datorită rolului important pe care îl are, a devenit o problemă centrală
pentru economia întreprinderii moderne, iar perfecționarea continuă a metodei și procedeelor
sale de lucru se impune ca o cerință de prim ordin.
Prezenta lucrare este consacrată atât problemelor teoretice ale contabilității (con cept,
clasificare, evaluare, metode de inventariere, documente specifice), cât și a problemelor practice
legate de creanțele și datoriile care apar pe parcursul desfășurării activității în cadrul S.C. Metal
Lemn S.R.L. – reflectarea în contabilitate, forme de înregistrare contabilă, tipuri de înregistrări,
documente ce stau la baza înregistrării acestora, categorii de conturi utilizate pentru evidențierea
acestor componente, pentru fundamentarea legităților categoriilor și principiilor acestora, ca
premisă și cerință general valabilă pentru organizarea și funcționarea contabilității într -o
economie cât mai dezvoltată.
În cadrul lucrării de față s -a încercat să se obțină răspuns la o serie de întrebări pe care
ni le-am formulat inițial. Cunoașterea conturilor de creanțe și de datorii care sunt utilizate în
contabilitatea firmei S.C Metal Lemn S.R.L. pentru reflectarea acestor operațiuni, a
documentelor ce stau la baza acestor operațiuni ne permit să ne formăm o imagine foarte clară
cu privire la organizarea co ntabilității acestor operațiuni în cadrul societății anterior amintite.
Contabilitatea creanțelor și datoriilor într -o dinamică continuă se impune ca un important
subsistem de informare și asistare a deciziei în cadrul întreprinderii S.C. Metal Lemn S.R.L ..
Prin operațiunile pe care le generează, vizează creșterea încrederii între partenerii
care participă la viața economică, încredere care să convingă asupra situației financiare a
întreprinderii, a solvabilității, a performanțelor de exploatare, asigurând totodată suficiente
elemente care să ducă la concluzii despre modul în care este condusă gestiunea întreprinderii.
Reprezintă un sprijin important al managementului întreprinderii, furnizând informații menite
să susțină argumentat hotărârea, decizia formu lată.
Contabilitatea creanțelor și datoriilor este sursa informațională a oricărei negocieri, fiind
un instrument de referință pentru determinarea prețurilor motivate economic. Ea servește ca
mijloc de comunicare, utilizând un limbaj comun, acceptat de to ți participanții la viața
economică și socială și ajută la arbitrarea eventualelor conflicte sau neînțelegeri.
Ea reprezintă un subsistem informațional care cuantifică, prelucrează și transmite
informații financiare făcând legătura dintre activitățile eco nomice și factorii decizionali.
În plus, introduce vigoare și ordine în redarea fenomenelor și proceselor economice,
fiind un veritabil consilier.
Creanțele societății trebuie recuperate în cea mai mare măsură conform
termenelor stabilite, iar datoriile societății trebuie plătite de asemenea într -o proporție cât mai
mare.
Între aceste două elemente există o strânsă legătură astfel recuperarea creanțelor creează
flux de numerar societății care ulterior este folosit pentru plata datoriilor.
Chiar dacă prin contractarea unor împrumuturi care reprezintă datorii ale societății,
aceasta își mărește disponibilul, acesta trebuie valorificat astfel încât pe lângă funcția de plată
el trebuie să aducă în cadrul societății stocuri care să fie ulterior transformate apo i în creanțe,
iar încasarea acestora să conducă la posibilitatea achitării datoriilor deci inclusiv a
acestor împrumuturi. Astfel se creează un adevărat lanț în cadrul societății.

Perturbarea unuia dintre elementele acestui lanț pot conduce la producerea
unor fenomene cu consecințe destul de grave în cadrul societății. Astfel imposibilitatea
recuperării unei părți importante din creanțele societății poate conduce la neplata datoriilor.
De asemenea o valoare prea ridicată a datoriilor unei societăți poate conduce la
imposibilitatea de stingere a acestora chiar și prin recuperarea tuturor creanțelor. Astfel viteza
de rotație a debitelor -clienți calculează eficacitatea entității în colectarea creanțelor sale și
exprima numărul de zile până la data la care deb itorii își achita datoriile către entitate.
Valoarea în creștere a indicatorului indică probleme legate de controlul creditului acordat
clienților și, în consecință, creanțe mai greu de încasat (clienți rău platnici). Nivelul acestui
indicator calculată anterior în cadrul studiului de caz, reflectă pentru cei trei ani ai analizei un
termen ridicat în care se pot încasa creanțele, ceea ce reprezintă o situație dezavantajoasă pentru
societatea S.C. Metal Lemn S.R.L., datoriile către această societate fiind recuperate într -o
perioadă lungă scurtă de tim p.

Bibliografie

1. Bărbăc ioru, V., Sandu, M., Bălună, R. , Contabilitate financiară – armonizată cu
Directivele Europene și cu IAS , vol I, Editura Universitaria, Craiova , 2004 ;
2. Boulescu , M., Ghiță, M., Mareș, V., Popeanga, P ., Control financiar de gestiune al
agenților economici , Editura Tribuna Economică, București , 2001 ;
3. Carpon, Michel , Contabilitatea în perspectivă , Editura Humanitas, București , 2005 ;
4. Colasse, Bernard , Contabilitate g enerală , Editura Moldova, Iași , 2005 ;
5. Crăciun, Ștefan , Control și audit financiar. Expertiză Contabilă , Editura Economică,
București , 2002 ;
6. Dumitran, E. , Contabilitatea gestiunii patrimoniului , Editura Gh. Asachi, Iași , 2004 ;
7. Duță, Oan a, Jalba, Luminița co ordonator , Contabilitate în comerț și turism , Editura
Universitară, București , 2009 ;
8. Epuran, M., Băbăiță, V., Bazele contabilității , Editura de Vest, Timișoara , 2005 ;
9. Florea, I., Florea, R. , Control economico -financiar , Corpul Experților Contabili și
Contabililor Autorizați din România, București , 2007 ;
10. Iacob, C., Ionescu, I. , Contabilitate internă de gestiune a unităților economice ,
Reprografia Universității din Craiova , 2005 ;
11. Jalba, Luminița, Contabilitatea in Comerț , Editura Universitară, București , 2011 ;
12. Istrate, C. , Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei , Polirom, Iași , 2000 ;
13. Jalba, Luminița, Contabilitatea in Comerț , Editura Universitară, București , 2011 ;
14. Mureșan, M., Gestionarea patrimoniului , Editura Dacia, Cluj -Napoca , 2003 ;
15. Paraschivescu, Marius Dumitru, Contabilitatea operațiunilor de comerț , Editura
Tehnopress, București , 2007 ;
16. Pîntea, I.P. , Managementul contabilității românești , Editura Intelcredo, Deva , 2008 ;
17. Radu, Emilian , Managementul serviciilor, Editura Expert, Bucure ști, 2000 ;
18. Sandu, M, Trașcă M., Pârvu, C., Contabilitatea firmei , Editura Universitaria, Craiova ,
2002 ;
19. Staicu, Constantin, Rogveanu, Ion, Mih ai, Magdalena, Drăgan, Cristian , Contabilitate
financiară , Editura Universitaria, Craiova , 2003 ;
20. Ordinul Ministrul ui Finanțelor Publice nr. 2634 /2015 privind documentele financiar –
contabile , cu modificările și completările ulterioare ;
21. Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.