SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [612841]

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

Conducător științific:
Lect.univ.dr. Laura Danilescu Absolvent: [anonimizat]
2015

UNI VERSITATEA “DANUBIUS” din GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Sistem informatic pentru evidența tran sportur ilor rutiere
la firma de transport MIRINEC s.r.l. Bosanci

Galați
2015

-2- CUP RINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
Capitolul I. Analiza sistemului informațional existent ………………………….. ………… 7
1.1. Descrierea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.2. Definirea problemei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
1.3 Analiza resurselor inform aționale ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
1.4 Tehnologia prelucrării informaționale ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.5. Motivarea necesității și oportunității realizării unui sistem informatic, ”Evidența
transporturilor rutiere la firma de transport MIRINEC srl ………………………….. ………………………….. . 10
Capitolul II. Proiectarea de ansamblu a sistemului informatic pentru evidența
transporturilor rutiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
2.1. Obiectivele și structura funcțională a sistemului informatic ………………………….. ……… 11
2.2. Definirea ieșirilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
2.3. Definirea intrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
2.4. Proiectarea bazei de d ate ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
2.5. Codificarea atributelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 16
Capitolul III. Descrierea instrumentelor software folosite ………………………….. …. 20
3.1 SGBD MS Access 2013 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 20
3.2 Interogarea bazelor de date ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
Capitolul IV. Proiectarea de detaliu a sistemului informatic pentru evidența
transporturilor. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 24
4.1 Definirea funcțiunilor și a structurii funcționale a sistemului preconizat …………………. 25
4.2. Proiectarea ieșirilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
4.3. Proiectarea intrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
4.4 Proiectarea bazei de date ………………………….. ………………………….. …………………………. 28
4.5. Specificațiile procedurilor automate ………………………….. ………………………….. …………. 31
4.6. Specificațiile fișierelor bazei de date ………………………….. ………………………….. …………. 32
4.7. Specificații ale procedurilor manuale ………………………….. ………………………….. ………… 33
4.8. Realizarea programelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 51

-3- BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 53

Tabelul 1. Lista și descrierea documentelor de ieșire ………………………….. ………………. 13
Tabelul 2. Lista și descrierea tabelelor bazei de date ………………………….. ………………. 13
Tabelul 3. Lista și descrierea documentelor de intrare ………………………….. …………….. 14
Tabelul 4. Dicționarul atributelor ………………………….. ………………………….. …………….. 16
Tabelul 5. Codificarea atributelor ………………………….. ………………………….. …………….. 17
Tabelul 6. Tabela “Personal” ………………………….. ………………………….. …………………… 29
Tabelul 7. Tabela “Comanda” ………………………….. ………………………….. …………………. 30
Tabelul 8. Tabela “Ruta” ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
Tabelul 9. Tabela “Clienți” ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
Tabelul 10. Tabela “Automobile” ………………………….. ………………………….. ……………. 31

Figura 1. Relațiile dintre tabelele bazei de date ………………………….. ……………………… 33
Figura 2. Câmp simplu de date din macheta ecran ………………………….. ………………….. 34
Figura 3. Câmp de tip listă din macheta ecran ………………………….. ……………………….. 35
Figura 4. Formularul principal “Evidența transporturilor rutiere” …………………………. 35
Figura 5. Macheta “Adaugare/Modificare inregistrari in Baza de Date” ………………… 36
Figura 6. Macheta “Automobile” ………………………….. ………………………….. ……………. 37
Figura 7. Macheta “Clientii” ………………………….. ………………………….. …………………… 38
Figura 8. Macheta “Comanda” ………………………….. ………………………….. ………………… 39
Figura 9. Macheta ”Person alul” ………………………….. ………………………….. ………………. 40
Figura 10. Macheta „Adaugare/Stergere înregistrări transporturi rutiere” ………………. 41
Figura 11. Macheta “Autocamioane disponibile” ………………………….. …………………… 41
Figura 12. Macheta „Measaj de cautare !!!” ………………………….. ………………………….. 42
Figura 13. Rezultatul interogării pentru autovehicul disponibil ………………………….. … 42
Figura 14. Macheta “Pre zentarea tuturor autocamioanelor disponibile ” ………………… 43
Figura 15. Macheta “Soferi disponibili” ………………………….. ………………………….. …… 43
Figura 16. Rezultatul căutării ”cauta sofer” ………………………….. ………………………….. . 44
Figura 17. Macheta ”Date sofer” ………………………….. ………………………….. ……………… 44

-4- Figura 18. Rapoarte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 45
Figura 19. Submeniul “Curse soferi” ………………………….. ………………………….. ……….. 46
Figura 20. Submeniul “Nr de comenzi efectuate de client ” ………………………….. ……… 46
Figura 21. Submeniul “Confirmare comandă” ………………………….. ……………………….. 47
Figura 22. Submeniul “Foaie de parcurs/CMR” ………………………….. …………………….. 48
Figura 23. Submeniul “Fisa personala” ………………………….. ………………………….. …….. 49
Figura 24. Formularul “Cautare avansata” ………………………….. ………………………….. … 49
Figura 25. Ma cheta „Rezultatul cautarii” ………………………….. ………………………….. ….. 50

-5- INTRODUCERE
Progresul tehnologic în etapa actua lă cuprinde o sferă din ce în ce mai largă a
activității umane, influ ențînd și modul în care aceasta se desfășoară . El oferă o gamă
largă de posibilități, nefolosirea cărora ar fi ineficientă pen tru firmă . Pentru o activitate
economică profitabilă este nevoie de o utilizare la maximum a posibilităților pe care le
oferă tehnologia .
Pentru îndeplinirea acestui scop , este nevoie de un șir de activități, care se
regăsesc în proiectarea sistemelor info rmatico -economice, fără de care adaptarea
sistemului informatic la mediul nou nu ar fi posibilă. Vor fi descris e toate fazele prin
care trece SI proiectat , pentru a indeplini toate cerințele de ca re are nevoie unitatea
beneficia ră:
 creșterea eficienței activității firmei
 mărirea potențialului de activitate al firmei
 creșterea veridicității datelor
 mărirea potențialului de gestiune al firmei
etc.
Eficacitatea sistemului informatic depinde în mare măsură de corectitudinea
fundamentării, determinării compone ntelor lor principale , atât a mijloacelor tehnice și
matematice cât și a metodelor de prelucrare a informației și în special de prelucrarea
automatizată a informației, care reunește toate com ponentele într -un sistem unitar.
La nivel de proces tehnologic -informațional , se rezolvă multe probleme sistemice
cum ar fi : formularea cerințelor față de componentele principale ale sistemului
informațional, regimul de funcționare și interacțiune.
Problema studiată se referă la gestiunea informației, operativitatea cu care va
răspunde sistemul la cererea utilizatorului, veridicitatea datelor care evident sunt un
factor determinat în luarea deciziilor de către conducere.
În această lucrare, va fi argumentată necesitatea elaborării unui sistem
informatic în cadrul S.C. MI RINEC SRL BOSANCI , al cărui scop va fi evidența
transporturi lor rutiere, cum ar fi : prezentarea datelor generale privind o tranzacție
rutier ă, a unei sortări de tranzacții, prezentarea șoferilor și respectiv a autoveh iculelor
disponibile pentru a efectua c omanda și multe alte date importante , într-un mod
automatizat , fără prea mult efort din partea personalului implicat în lucrul cu
transporturi le efectuate de firmă .

-6- Până acum , aceste operațiuni se efectuau în mod manual și necesitau prea
mult timp și efort din partea personalului angajat, dar odată cu implementarea unui
sistem informatic , timpul și efortul personalului angajat se va reduce substanțial .
În primul capitol din lucrare sunt prezentate: date generale ale firmei și
cerințele de proiectare ale SI . Tot în acest capitol se face și analiza resurselor
informa ționale de care dispune firma și tehnologia prelucrării informației. La sfârșitul
capitolului se va argumenta necesitatea cre ării SI privind „Evidența transporturi lor
rutiere”.
Capitolul 2 întit ulat „Proiectarea de ansamblu a sistem ului informatic privind
evidența transporturi lor la S.C. MIRINEC SRL BOSANCI ” va descrie obiectivele și
structura funcțională a SI preconizat, și de asemenea va defini ieșirile SI. Tot aici se
vor determina și intrările SI precum și baza informațională. La punctul 5 al acestui
capitol se vor elabora codurile, iar după aceasta se va estima necesarul de resurse
hardware și soft ware .
În capitolul 3 sunt prezenta te pe scurt instrumentele utilizat e pentru efectuarea
aplica ției, sunt descri se pe scurt sistemul de gestiune a bazelor de date MS Acces,
limbajul SQL folosit in MS Acces și interogarea bazelor de date .
În capitolul 4 se definește structura funcțională a SI, se proiectează ieșirile și
intrările sistem ului, după car e se proiect ează baza informațională la punctul 4 din
capitol. De asemenea , sunt specifica te procedurile automate, fișierele și baza de
date, procedurile manuale ale SI privind „Evidența transporturi lor la S.C. MIRINEC
SRL BOSANCI , se descri u realizarea pr ogramelor și procesul tehnologic de
prelucrare a datelor.

-7- Capitolul I . Analiza sistemului informațional
existent
1.1. Descrierea firmei
Societatea cu răspundere limitată S.C. MIRINEC SRL BOSANCI are sediul
social în comuna Bosanci, nr. 1807a , jud. Suceava . A fost fondată în anul 2003 și
înregistrată la Registrul Comerțului Suceava cu nr. J33/1195/2003 . Domeniul
principal de activitate este ”Transporturi rutiere de m ărfuri”, cod CAEN 4941 . Firma
are 12 angajați și o cifră de afaceri de 4.179.446 lei.
1.2. Definirea problemei
A fost pusă problema creării unui SI privind evidența transportu rilor rutiere .
Această problemă constă în automatizarea tuturo r activităților ce țin de prelucrarea
datelor necesare evidenței transporturi lor rutiere.
Sistem ul “Evidența transporturi lor rutiere la firma de transport MIRINEC SRL
este destinat administr ării informațiilor referitoare la transporturi le rutiere efectuate de
firmă .
În cad rul problemei studiate , au fost identificate următoarele elemente care
conduc la necesit atea implemet ării acestui sistem informatic .
 Obținerea operativă a informației referitore la evidența transporturi lor rutiere;
 Obținerea datelor de ieșire după criteriile dorite;
 Arhivarea informației pentru păstrare îndelungată cu scopul u tilizării repetate;
 Creșterea nivelului și calității dirijării mijloacelor auto .
Rezultanta imple mentării sistemului informatic sunt documentele de ieșire ,ca
de exemplu:
1. Foaie de parcurs;
2. Fisa personala ;
3. Curse soferi;
4. Curse autocamioane;
5. Confirmare comandă; et c.
Exploatare a aplicației de baze de date “Evidența transporturi lor rutiere la firma
de transport MIRINEC SRL ” va fi realizată de către Dispeceratul și Administrația
firmei .

-8- 1.3 Analiza resurselor informaționale
Analiza resurselor informaționale evidențiază volumul de date supuse
prelucrării, circuitele și fluxur ile informaționale care reflectă relațiile inf ormaționale
legate d e rezolvarea problemei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Totodată,
se evidențiază deficiențele manifestate în funcționarea SI existent (ca de exemplu:
nivel insuficient de satura ție cu informații, lipsa informațiilor operative, caracter
nestructural și nerațional al fluxurilor informaționale, grad necorespunzător de
selectare și ierarhizare a informațiilor, inexistența unei abordări moderne în procesul
de prelucrare a informațiilo r, etc.).
Una dintre cerințele de bază a le existenței unui sistem este prezența fluxului
informațional care este asigurat de către resursele informaționale.
Privind resursele informaționale (RI) din penct de vedere organizatoric, ele pot
fi clasificate în:
1. Baza Info rmațională (BI) – cuprinde atât datele de intrare suspuse
prelucrarii c ât și fluxurile informaționale, sistemele și nomenclatoarel e de coduri,
precum și datele de ieșire cuprinse între două spații informaționale: cel național și cel
internațional.
2. Ba za Științifico -metodologică – este constituită din metodologii, metode și
tehnici de realizare a produselor și serviciilor informaționale, algoritmi, metode
matematice ale proceselor și fenomenelor economice.
3. Baza Tehnico -materială – include suporturile: tehnic (ech ipamente, rețele),
logic (soft ware -ul de bază și de aplicație ) și material (imobil, supor turi informațional e,
material e consumabile ).
4. Resurse Umane –reprezintă at ât pers onalul de specialitate (analișt i,
proiectanți, programatori, ingine ri de siste m, operatori), cât și diverse categorii de
utilizatori și beneficiari de produse și servicii informaționale și informatice
(reprezentanții conducerii unitații beneficiare c ât și reprezentanții compartimentelor
funcționale ale unității în car e funcționează SI).
5. Resurse Financiare – reprezintă resurse proprii ale întreprinderilor destinate
informatizării locale, sursele bugetare pentru informatizarea administrației publice,
etc.
6. Cadrul Organiza toric – este cel specificat în regulamentul de organizare și
funcționare a unității pentru care este realizat SI.
7. Tehnologii Informaționale și Comunicații

-9- 1.4 Tehnologia prelucrării informaționale
Tehnologia existentă de prelucrare a informației, aplicată pentru soluționarea
acestei probleme este bazată pe prelucrarea manuală a informației. Procesul
tehnologic de prelucrare a informați ei cuprinde un ansamblu de operații, realizate
într-o continuitate strict determinată din clipa apariției datelor și până la primirea
informației finale.
Mai jos vom descrie modelul de organizare a procesului existent de prelucrare
a informației.
În etapa primară are loc colec tarea datelor inițiale care se compun din
Factura fiscală, Comanda/Contract, Carnetul de tir, C.M.R. -ul etc. Aceste documente
se transmit dispecerilor pentru a fi înregistrate și se efectuează un control vizual al
lor. Dacă sunt depistate erori , documentele care nu cores pund cerințelor sunt
corectate.
În etapa pregătitoare are loc recepționarea, controlul, înregistrarea
informației în SI și transferul informației pe supo rtul tehnic. Dacă sunt depistate erori
ele sunt corectate și are loc verificarea din nou a documentelor și corectarea lor.
La etapa de bază se prelucrează datele. Aici documentele se prelucrează
manual și acesta este cel mai mare neajuns deoarece consumă mult timp. Pe
parcursul acestei etape are loc prelucrarea unui mare flux de documente pe supor de
hârtie , de unde și probabilitatea mare de a comite erori.
La etapa finală are loc generarea documentelor de ieșire și tr ansmiterea lor
către aprobare.

-10- 1.5. Motivarea necesității și oportunității
realizării unui sistem informatic, ”Evidența
transporturi lor rutiere l a firma de transport MIRINEC
srl
Automatizarea sectoarelor de evidență a transporturi lor rutiere are rolul de a
facilita activita tea dispecerului, de a reduce erorile comise în procesul manual de de
selectare și calcul a informației necesare la un moment dat , sau informațiile necesare
pentru raportări .
Ca efecte a le implementării noului SI vom avea un circuit redus de documente
pe supor t de hârtie și posibilități mai mari de transfer a datelor. Păstrarea datelor și
analiza acestora se va efectua pentru termene mai îndelungate de timp. Ca rezultat ,
vom obți ne o evidență mai exact ă a stării personalului, vom obține o precizie mai
mare a rezultatelor.
Ca și concluzie la capitolul I , putem afirma că analiza sistemului informațional
este necesară pentru a fundamenta direcțiile de perfecționare și modernizare a
sistemului informațional existent și înlocuirea acestuia cu un sistem informatic care
să satisfacă toate cerințele informaționale ale conducerii unității economice și
compartimentelor funcționale.
Analiza sistemului informațional trebuie să ofere conducerii unității economice
informațiile necesare fundamentării deciziei de perfecționare a sistemului
informațional și de proiectare a unui sistem informatic care să asigure soluția de
principiu în coordonatele căreia se va dezvolta din punct de vedere informațio nal
activitatea unității economice.

-11- Capitolul II . Proiectarea de ansamblu a
sistem ului informatic pentru evidența
transporturi lor rutiere
2.1. Obiectivele și structura funcțională a
sistem ului informatic
Obiectivele unui sistem sunt scopuri imediate și de perspectivă ale
perfecționării activi tății economice și de conducere , în vederea ridicării nivelului de
informare operativă și previzională a structurilor organizatorice, a perfecționării
metodelor și proceselor tehnico -informaționale și de conducere p entru asigurarea
maximizării eficienței economice și rentabilității unității beneficiare.
Întregul SI din care urmează să facă parte și SI “Evidența transporturi lor
rutiere” este un sistem destinat conducerii activității comerciale a firmei MIRINEC srl.
Scopul de bază al SI “ Evidența transporturi lor firmei de transport” este de a
crea un sistem capabil să integreze totalitatea cerințelor descrise în conținutul
problemei.
Obiectivele sistemului informatic se împart în generale și specifice .
Obiectivele gen erale ale unui sistem informatic vizează probleme cu caracter
global pentru activitatea firmei , și de asemenea , problemele funcționale legate de
activitatea departamentelor din firmă . Soluționarea lor urmărește îndeplinirea
cerințelor conducerii de vârf și ale conducătorilor de departamente în exercitarea
funcțiilor lor.
Conform conținutului și importanței lor, obiectivele generale pot fi clasificate în:
Obiective de conducere care urmăresc aspectele globale de c onducere ale
firmei; de obicei aceste obiecti ve se realizează în cadrul sistemului informatic de
conducere. Aceste obiective au în vedere rezolvarea următoarele probleme:
 rentabilizarea activităților economice;
 asigurarea unei coordonări a întregului sistem informațional;
 fundamentarea deciziilor de conducere tactică;
 furnizarea eficientă a informațiilor globale, etc;
Obiectivele funcționale ale sistemului informațional au în vedere informarea
activităților legate de realizarea anumitor funcții ale unității economice ce se
desfășoară în subdiviziunil e ei:

-12-  Crearea unei baze de date privind evidența transporturi lor rutiere;
 Crearea documentelor de ieșire:
1. Foaie de parcurs;
2. Confirmare comandă;
3. Fișa personală a șoferului;
4. Curse autocamioane; etc.
 Realizarea procesului de asigurare informațională în regim de timp real;
 Asigurarea flexibilității sistemului și posibilității modificării lui;
 Posibilitatea dezvoltării sistemului în perspectivă;
 Simplitatea însușirii procesului tehnologic informațional (PTI)
 Posibilitatea:
a) de a corecta documentul de intrare la orice etapă de introducere a
acestuia;
b) de a corecta documentele de intrare și după introducerea lor în baza de
date;
c) de a completa documentele de intrare;
d) de a lista documentele introduse în ordinea prezentării lor;
 Punerea la dispoziție a informației ne cesare (vizualizarea flexibilă pe
ecranul calculatorului, vizualizarea explicită a fișierelor tabelare, efectuarea
rapoartelor zilnice, lunare sau anuale)
 Posibilitatea de a urmări rezultatele activității în evoluția lor ;
 obiectivele SI preconizat trebuie să asigure utilizarea eficientă a întregului
ansamblu de echipamente de calcul prin:
a) Alegerea modului optim de prelucrare a datelor pentru a obține la
ieșire totalitatea informației preconizate;
b) Asigurarea confidențialității și securității colecțiilor de date.

-13- 2.2. Definirea ieșirilor
Structura generală de principiu a unui SI cuprinde un ansamblu de intrări,
perlucrări și ieșiri, care sunt definite în funcție de obiectivele noului sistem, adică SI
asigură prelucrarea mulțimii intrărilor sub diverse vari ante, în vederea obținerii
mulțimii ieșirilor.
Principalul obiectiv al acestui SI este de a se obține liste-situații de ieșire
corespunzătoare cerințelor date. Pentru aceasta se vor crea videoformate care vor
reprezenta structura definitorie a documentelor de ieșire pe ecran.
Proiectul prevede întocmirea documentelor de ieșire pe baza videoformatelor
prevăzute de meniul principal .
Lista documentelor de ieșire coincide cu lista documentelor și video formatelor
inițiale și a masivelor de stocare . Numărul fina l de documente de ieșire sunt
determinate de :
 capacitatea de stocare a calculatorului;
 limitele funcționale ale tehnologiei de elaborare a documentelor de ieșire .
Lista și descrierea documentelor de ieșire este descrisă în tabelul 2.1.
Documentul de ieșir e Periodicitate a și termenele
prezentării Utilizatorii informației Nr. de doc
Foaie de parcurs la cer ere Conducerea MIRINEC
srl după
necesitate Confirmare comandă la cer ere Conducerea MIRINEC
srl 1
Fișa personală a șoferului la cer ere Conducerea MIRINE C
srl 1
Curse șofer lunar,
la cerință Conducerea MIRINEC
srl 1
Curse autocamioane lunar,
la cerință Conducerea MIRINEC
srl 1
Tabelul 1. Lista și descrierea documentelor de ieșire
Structura documentelor va fi prezentată detaliat la etapa proiectării de detaliu.
Lista și descrierea tabelelor bazei de date este prezentată în tabelul 2.2.
Denumirea Forma de prezentare
datele generale privind transporturi le rutiere MIRINEC srl Videoformat
autovehicule disponibile Videoformat
șoferi disponibili Videoformat
autovehicule r Videoformat
personal Videoformat
clienți Videoformat
comenzi Videoformat
rute Videoformat
Tabelul 2. Lista și descrierea tabelelor bazei de date

-14- 2.3. Definirea intrărilor
Intrările re prezintă partea principală a datelor care împreună cu informația
normativă se prelucrează și formează fluxul informațional de ieșire.
Document de intrare Forma de
prezentare Periodicitatea și termenul
prezentării
Factura fiscală Document La cerere
Coman da întreprinderii
beneficiare Document La cerere
Carnetul de TIR1 Document La cerere
CMR2 Document La cerere
Tabelul 3. Lista și descrierea documentelor de intrare
CMR, Carnet TIR, Comanda/Contract, Factura f iscală , reprezin tă documente
primare care se completează de către firma de transport, firmele declarante sau de
către vama. Documentele completate sunt transmise șoferi lor odată cu marfa , pentru
a fi iniția transportul .
2.4. Proiectarea bazei de date
Faza de proiectare a BD presupune determinarea completă și corectă a
mulțimilor atributelor de intrare necesare pentru îndeplinirea tuturor cerinț elor și
obținerea ieșirilor dorite .
Proiectarea BD implică două faze:
 Determinarea structurii BD și algoritmii utilizați.
Determin area datelor de intrare se realizează în funcție de modul de obținere
a atributelor de ieșire. Sub aceste aspect, atributele pot fi structurate în două
submulțimi:
a) submulțimea atributelor de ieșire obținute ca rezultat al prelucrării sau
reproducerii un or atribute sinonime din datele de ieșire.

1 Carnetul TIR este un document cu valoare, care gara ntează plata taxelor vamale a mărfurilor
transportate în regim TIR, până la concurența sumei de 50.000 USD. El poate fi emis în țara de plecare sau în
țara în care titularul este stabilit sau domiciliat.
2 Acord internațional privind contractele de transpo rturi rutiere (= CMR provine din limba franceză,
Convention relative au contrat de transport international de marchandises par route). CMR -ul, denumit și
scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de orice fel, cu autocamioane. Se folos ește când
locul de încărcare și locul de descărcare sunt în țări diferite. Cel puțin una dintre aceste țări trebuie să fie membră
CMR. Acest lucru este valabil indiferent de sediul sau cetățenia părților. Acordul este valid în toate țările
membre ale Uniun ii Europene, precum și în alte câteva țări. În cazul în care o situație nu este reglementată
suficient prin CMR, este aplicabilă în completare legislația națională.

-15- b) submulțimea atributelor de ieșire obținute ca rezultat al utilizări unui algoritm
de calcul sau a unui grup de algoritmi.
Aceste submulțimi se divid prin intermediul algoritmilor de calcul în operanzi
primari. În cazul în care un atribut este supus descompunerii prin intermediul unui a
sau a mai multor algoritmi, atunci toți operanzii primari sunt incluși în datele de
intrare .
Datele de intrare sunt constituite din volumul de date înscris e în documentele
“CMR, Ca rnet TIR, Factura Fiscală, Comanda/Contract” și sunt enumerate în tabelul
2.4 „Dicționarul atributelor ”, cu următoarele atribute:
N/O Denumire atribut Identificator Format
Tip Lungime
1 Codul nomenclator Cod_nomenc Number Long integer
2 Denumirea se rviciilor auto Den_serv_auto Short Short
Text 25
3 Unitatea de măsură Un_mas Short Text 10
4 Cantitatea mărfurilor Cant_marf Number Long integer
5 Valoarea unui articol, fără TVA,lei Val_art Currency
6 Cota TVA, % TVA Number Long integer
7 Suma fără TVA, lei Suma TVA Currency
8 Accize ,lei Accize Currency
9 Suma+TVA ,lei S/T Currency
10 Valoarea mărf.,serviciilor , lei Val_marf Currency
11 Tip ambalaj Tip_ambalaj Short Text 10
12 Număr locuri Nr_loc Number Long integer
13 Masa brută,tone Masa Number Long integer
14 Marca automobilului Marca_automobil Short Text 20
15 Anul produc ției Anul_productiei Date/Time Short date
16 Numarul automobilului de înmatriculare Numar_automobil Short Text 10
17 Marca remorcăi Marca_remorca Short Text 25
18 Numarul remorcăi de înmatriculare Marca_remorca Short Text 10
19 Tipul remorcii Tip_remorca Short Text 25
20 Data comenzii Data_comanda Date/Time Short date
21 Numărul comenzii Numar_comanda Short Text 7
22 Obiectul pentru transpor Obiect_transport Short Text 50
23 Greutatea Tonaj Numeric
24 Costul transportului Costul_transport Currency

-16- 25 Distanța Distanta Number Long integer
26 Numele șoferului Nume_lucrator Short Text 20
27 Prenumele șo ferului Prenume_lucrator Short Text 15
28 Data plecare Data_ plecare Date/Time Short date
29 Data încărcare Data_încarcare Date/Time Short date
30 Țara plecare Tara_plecare Short Text 20
31 Oraș plecare Oras_plecare Short Text 30
32 Tara destinație Tara_destinatie Short Text 20
33 Oraș destinație Oras_des tinatie Short Text 30
34 Data descărcare Data_descarcare Date/Time Short date
35 Data sosire Data_sosire Date/Time Short date
Tabelul 4. Dicționarul atributelor
Astfel, datele de ieșire s unt constitui te din atributele primare împreună cu
submulțimea operanzilor primari.
 Structurarea conținutului BD în entități.
Structura datelor de intrare reprezint ă gruparea conținutului acestora într-un
ansamblu de entități care sunt integrate sistemic prin intermediul legăturilor dintre ele
și funcționează ca un tot . La structurarea B D se respectă principiul independenței
logice și fizice a prelucrărilor față de colecțiile de date.
La e tapa proiectării de detaliu a BD se va explica detaliat împărțirea BD în
entități precum și relațiile dintre acestea.
2.5. Codificarea atributelor
Necesitatea codificării atributelor este impusă de cerințele de grupare și
ierarhizare a atributelor care oferă multiple posibilități de prelucrare a colecțiilor de
date în care va fi transpusă baza de date . Codificar ea atributelor conduce la
utilizarea intensivă a suportului direct adresabil și a memoriei interne, ceea ce
permite optimizarea accesului la diverse valori a atributelor componente cu
minimizarea timpului de prelucrare a valorilor colecțiilor de date.
De asemenea , codurile aferente B D pot asigura confidențialitatea și
integritatea necesară pentru valorile atributelor, ceea ce conferă colecțiilor de date
protecție și securitate în timpul prelucrării.
Codificarea informației tehnico -economice e necesară pen tru organizarea
efectivă a stocării , regăsirii și prelucrării informației.

-17- Atributele B D de intrare sunt grupate după anumiți parametri în submulțimi ale
fluxurilor de intrare. Mai jos va fi prezentă modalitatea de codificare a intrărilor și
descrierea str ucturii codului.
Nr.
Crt Denumire atribut Identificator
1 Data comenzii Data_comanda
2 Denumirea firmei Denumire_firma
3 Țara originară clientului Tara_client
4 Numărul comenzii Numar_comanda
5 Data plecării Data_plecare
6 Data încărcării Data_ incarcare
7 Țara plecării Tara_plecare
8 Orașul plecării Oras_plecare
9 Țara destinației Tara_destinatie
10 Orașul destinației Oras_destinatie
11 Data descărcării Data_descarcare
12 Data întoarcerii Data_sosire
13 Obiectul transport ului Obiect_transpo rt
14 Tonajul încărcă turii Tonaj
15 Costul transportului Cost_transport
16 Distanța parcursă Distanta
17 Numele șoferului Nume_ angajat
18 Prenumele șoferului Prenume_ angajat
19 Marca automobilului Marca_masina
20 Numărul de înmatriculare al automobi lului i Numar_ masina
21 Nr de înmatriculare al remorcii Numar_remorca
Tabelul 5. Codificarea atributelor

-18- Atributele trebuie grupate în relații (tabele) astfel încât să se minimizeze
redundanța datelor și să se reducă spațiul d e stocare necesar relațiilor de bază
implementate.
Structura tabelelor bazei de date este următoarea :
 Codul clientului
 Denumirea firmei
 Țara
 Orașul
 Adresa
 Telefon
 Fax
 Cod fiscal.
Clasificatorul comenzilor conține:
 Codul comenzii
 Codul clientului
 Codul rutei
 Data comenzii
 Numarul comenzii
 Obiectul de transport
 Tonajul
 Costul transport
 Distanța.
Clasificator ul automobilelor conține:
 Codul
 Marca automobil
 Anul producției
 Numărul automobilului
 Marca remorcă
 Numărul remorcii
 Tipul remorcii.
Clasificatorul rutelor conține:
 Codul rutei
 Data plecare
 Data încărcare
 Tara plecare
 Oraș plecare
 Țara destinație

-19-  Oraș destinație
 Data descărcare
 Data sosire
 Cod angajat
 Cod automobil.
Clasificatorul șoferilor conține:
 Cod angajat ului
 Nume
 Prenume
 Data nasterii
 Funcția
 Starea civilă
 Nr bul etin
 Cod fiscal
 Localitate
 Adresa
 Telefon
 Telefon mobil.

-20- Capitolul III . Descrierea instrumentelor software
folosite
3.1 SGBD MS Access 20 13
O bază de date este o colecție de informații corelate, referitoare la un anumit
subiect , sau, colectate, organizate și memorate într-un anumit scop. O simplă
agendă personală, o carte de telefon, un orar al trenurilor sau un catalog de produse
– toate sunt baze de date.
Sistemul care permite colectarea, organizarea, memorarea și regă sirea
informa țiilor dintr -o bază de date se numește sistem de gestiune a bazelor de date
(SGBD). SGBD poate s ă fie convențional: informațiille sunt stocate pe foi de hârtie
(sau alte suporturi) depuse în dosare, registre, rafturi, fișete, încăperi etc sau
computerizat: informațiile sunt păstrate în volume, fișiere pe suport magnetic.
Într-o bază de date cel mai important element este data; din această cauză
baza de date de multe ori este considerată ca o colecție de date. În teoria bazelor de
date, datele mai sunt numit e atribute, iar obiectele entități. Obiectul, atributul și relația
sunt noțiunile fundamentale în teoria bazelor de date. Obiectul (entitatea) – este ceva
existent , el poate fi numit acel «ceva» care are nume și care poate fi diferențiat de
oricare alt obiect asemănător. Obiecte pot fi nu numai obiecte materiale (firmă, om,
fluture), dar și noțiuni mai abstracte, ce reflectă lumea înconjurătoare (filme, cărți,
norme de drept, noțiuni filozofice). Atributul (data) este o caracteristică a unui obiect
și poate primi valori numerice, text , logice sau alte valori. De exemplu, facultatea este
obiect, numărul studenților din facultate este un atribut ce primește o valoare
numerică, denumirea facultății este un atribut ce primește o valoare de tip text, etc.
Baza de date care este alcătuită din tabele bidimensionale se numește relațională.
Pentu a facilita gestiunea colecțiilor de date , este necesar ă organizarea lor
conform unui model. Cel mai răsp ândit model de baze de date utilizat în prezent
datorită simplității și ușurinței cu care poate fi imple mentat este modelul relațional. În
acest model , o bază de date este privită ca o mulțime de tabe le, grupate în jurul unui
oiect bine definit. Pentru a opera cu date din diferite tabele se definește o legătură
între tabele .
Microsoft Access este un sistem computerizat de gestiune a baze lor de date
relaționale ce ne dă posibilitatea să organizăm, memorăm, corelăm, regăsim, și să
prezentăm datele de care dispunem.
Toate datele se stochează în tabele. Fiecare coloană a tabelul ui este
denumită câmp (Field), iar fiecare rând – o înregistrare (Record).

-21- Pentru găs irea și selectarea datelor ce satisfac anumite condiții din tabele, se
folosesc interogările (cererile). Cererile se folosesc de asemenea la re înnoirea sau
lichidarea înre gistrărilor, la efectuarea diferitor calcule.
Pentru vizualizarea, întroducerea sau modificarea datelor direct în tabele se
folosesc formularele. Un formular ne dă posibilitate a de a selecta date dintr -o tabelă
sau mai multe tabele și de a afișa aceste dat e pe ecran, utilizând o machet ă de
afișare standart sau una creat ă de proiectant.
Pentru analizarea datelor sau tipărirea lor după un model bine definit , se
folosesc rapoartele. De exemplu, se poate crea și tipări un raport în care datel e sunt
grupate și s unt calculate tol alurile pentru aceste grupuri, sau se poate crea un raport
pentru tipărirea adreselor poștale

3.2 I nterogarea bazelor de date
În prezent, multe firme își asigură profitul nu doar prin utilizarea eficientă a
resurselor tradiționale: energ ie electrică, cărbune, oțel etc., ci mai ales a acelei
resurse numite INFORMAȚIE. Datele și informațiile acumulate într -o firmă reprezintă
un bun valoros ce trebuie valorificat corespunzător. Pentru a -și maximiza profitul,
aceste date trebuie astfel organi zate încât să poată fi utilizate în cel mai eficient mod
posibil. Aceasta constă de obicei în crearea, întreținerea și utilizarea unor baze de
date pe sisteme de calcul moderne.
O bază de date este formată dintr -o colecție de date diverse și un software
care să controleze accesul la acestea, cunoscut sub numele de sistem de gestiune al
bazelor de date (SGBD). Un SGBD este un program ce furnizează o interfață între
sistemul de operare și utilizator, cu scopul de a simplifica pe cât posibil accesul la
date.
Un SGBD îndeplinește următoarele funcții importante:
 stocarea, regăsirea și actualizarea datelor; astfel – un SGBD permite
utilizatorilor să creeze și să manipuleze date într -un mod facil, fără a fi
necesar să cunoască structura internă a datelor;
 crearea ș i întreținerea dicționarului de date (catalogul de sistem);
 gestionarea facilităților legate de accesarea simultană a unor înregistrări ale
bazei de date de către mai mulți utilizatori;
 păstrarea unei copii de siguranță ("back -up") și posibilitatea de a re cupera
datele în cazul "căderii" sistemului;
 probleme de securitate a datelor (parole de acces ale utilizatorilor, verificări,
vizualizări ale datelor etc.).

-22- Gestionarea informației sub macheta unor baze de date prezintă o serie de
avantaje ce sunt prezent ate în cele ce urmează:
1. Independența datelor . Într -o bază de date, datele sunt păstrate astfel încât
schimbarea structurii acesteia să nu afecteze nici unul din programele de
aplicație ce utilizează datele din baza de date respectivă, spre deosebire de
o abordare orientată spre fișiere, unde o modificare chiar nesemnificativă în
structura fișierului poate necesita un efort considerabil din partea
programatorului.
2. Consistența datelor . Modificarea articolelor din baza de date este percepută
de fiecare dintre utilizatorii sistemului de baze de date.
3. Controlul redundanței . În sistemele de gestiune neorientate spre baze de
date, aceeași informație poate fi păstrată în mai multe fișiere di ferite și în
consecință crește nejustificat spațiul fizic ocupat pe disc, dar și timpul
consumat cu actualizarea datelor redundante.
4. Integritatea datelor . În sensul corectitudinii lor. Un SGBD furnizează
utilizatorilor posibilitatea specificării anumitor r estricții. Spre exemplu când se
face înregistrarea unui nou produs în baza de date, impunem să fie adăugat
și prețul acestuia, astfel că elementul "preț" nu va putea fi niciodată omis.
5. Securitate mai mare a datelor . Astfel, un SGBD va asigura faptul că doa r
utilizatorii autorizați vor avea acces la date.
6. Un control centralizat al datelor , prin intermediul unui administrator al bazelor
de date.
7. Cantitate mai mare de informație disponibilă utilizatorilor. Cu un sistem de
baze de date. Utilizatorii accesează i nformația ce a fost anterior păstrată în
fișiere aflate pe sisteme de calcul diferite, chiar incompatibile între ele.
Orice SGBD modern furnizează un limbaj de interogare a datelor, de obicei tip
SQL ("Structured Data Language") sau cel puțin câteva instru cțiuni SQL, ce permit
utilizatorilor să obțină mult mai rapid și mai simplu informațiile dorite, decât dacă ar
utiliza un program scris într -un limbaj procedural pentru care efortul de programare
nu ar fi fost deloc neglijabil.
Limbajele de interogare pot fi clasificate în două categorii:
a) limbaje algebrice, în care interogările asupra relațiilor sunt exprimate prin
intermediul unor operatori aplicați asupra lor. În această categorie se
încadrează limbajul SQL.

-23- b) limbaje bazate pe calcul relațional, în care in terogările asupra relațiilor
sunt exprimate prin intermediul unor condiții (predicate) pe care tuplele
relațiilor trebuie să le satisfacă.
Pentru reprezentarea structurii logice a datelor dintr -o bază de date s -au
impus de -a lungul ultimelor decenii trei modele și anume: modelul ierarhizat, care
presupune crearea unei structuri arborescente de reprezentare a datelor, modelul
rețea, în care elementele ce reprezintă datele sunt legate între ele prin pointeri,
formându -se astfel o rețea, și modelul relațional , acesta din urmă impunându -se net
în fața celorlalte două, fiind la ora actuală la baza realizării majorității produselor
software din lumea bazelor de date.
În esență, o bază de date relațională poate fi gândită ca o colecție de tabele
bidimensionale ce se numesc relații, coloanele (atributele relației) au nume distincte,
iar rândurile (tuple) conțin elemente ale datelor ce poartă numele de entități. Făcând
analogia dintre o relație și un fișier, fiecărei tuple îi corespunde o înregistrare, iar unui
atribut un câmp al înregistrării.
Pentru a păstra o mulțime variată de informații pe un suport magnetic al unui
sistem de calcul, sunt mai multe posibilități de organizare a datelor sub forme de
tabele și relații. Organizarea datelor într -o bază de date sub macheta mai multor
tabele poartă numele de schema reprezentării datelor . O schemă nu specifică doar
care sunt coloanele ce intră în componența fiecărui tabel, ci va stabili de asemenea
legătura logică între entitățile stocate în baza de date.

-24- Capitolul IV . Proiectarea de detaliu a sistem ului
informatic pentru evidența transporturi lor.
Obiectivul general al proiectării de detaliu (PD) a sistem ului informatic ( SI)
presupune transformarea modelului conceptual al noului sistem într -un model
operațional (tehnic).
Alte obiective secundare sunt:
 alegerea soluției optime de gestiune a datelor;
 proiectarea structurilor de date, inclusiv prelucrările specifice la nivelul
unităților funcționale (UF) și de prelucrare (UP);
 realizarea efectivă a specificațiilor pentru pro cedurile care vor asigura
parametrii optimi de funcționare ai noului sistem în etapele de implementare
și exploatare.
În rezultatul PD sunt obținute:
1) un ansamblu de fișiere sau baze de date;
2) proceduri de introducere sau creare a datelor, proceduri de
actua lizare și obținere a rezultatelor;
3) reguli tehnice de utilizare și exploatare a întregului SI.
Proiectarea de detaliu a sistem ului informatic preconizat include următoarele
elemente:
 definirea structurii funcționale a sistem ului informatic;
 proiectarea ieși rilor;
 proiectarea intrărilor;
 proiectarea bazei informaționale;
 specificații proceduri automate;
 specificații fișiere și baze de date;
 specificații proceduri manuale;
 realizarea programelor;
 procesul tehnologic de prelucrare a datelor.

-25- 4.1 Definirea func țiunilor și a structurii
funcționale a sistemului preconizat
Definirea structurii funcționale a sistem ului informatic presupune concretizarea
funcțiilor viitorului SI în concordanță cu obiectivele stabilite la etapa proiectării
generale. Totodată, se scoat e în evidență locul și rolul SI în structura generală a SIF
existent, se elaborează schema funcțională a SI, legăturile funcționale cu alte
sistem e.
Pe baza principiilor și posibilităților funcționale ale sistemului informatic, se
definesc funcțiile sistem ului proiectat. Ierarhia funcțională se bazează pe principiile
tehnologice de prelucrare a informației și procedurile de realizare a ei.
După cum a fost menționat anterior , având în vedere specificul activității
sistemului informatic , mai predomină unele p roceduri manuale de prelucrare a
informației. Procedurile manuale ale sistem ului proiecta t se reduc la lucrul cu
suporturile de informație și procedurile de colectare și i ntroducere a informației de la
tastatur ă.
Procedurile automate de prelucrare a inform ației se bazează de asemenea pe
schema funcțională a sistem ului. Procedurile automate utilizate de către sistem , sunt:
 procedura de întroducere a date lor în tabelele bazelor de date; procesul de
actualizare fiind efectuat de utilizator.
 procedura de modif icare a datelor întroduse ; aceasta se realizează în
procesul de actualizare a datelor; permite corectarea datelor în momentul
întroducerii.
 procedura de vizualizare -imprimare, permite vizualizarea datelor, imprimarea
rezultatelor prelucrării la imprimant a locală în numărul necesar de
exemplare; se realizează de sis temul de vizualizare a datelor .
Cronologic , procedurile automate au loc în modul următor: prima procedură
este de introducere a informației în baza de date a sistem ului de actualizare, apoi
urme ază cea de corectare/modificare (dacă e necesar), informația este înregistrată în
baza de date, după aceasta urmeaza transferul fișierului pe discul logic și
înregistrarea lui în sistem ul de vizualizare . Procedurile automate se termină cu
imprimarea docume ntelor de ieșire .

-26- 4.2. Proiectarea ieșirilor
Din punct de vedere tipologic, ieșirile SI pot fi prezentate ca liste/situații de
ieșire ce furnizează informa ții referitoare la intrări de noi date despre transporturi le
rutiere. Aceste documente de ieșire conțin cîțiva indicatori analitici și sinteti ci, grupați
într-o formă ce asigură integral cerințele faț ă de sistem. Prin conținutul lor, ei reflectă
starea și dinamica proceselor în firmă .
Definitivarea fiecărui document de ieșire presupune concretizarea
următoarelor atribute pe care trebuie să le conțină:
1. Foaie de parcurs;
 Denumirea firmei; X(50)
 Țara client; X(20)
 Data comanda; D(10)
 Număr comanda; X(7)
 Data încărcare; D(10)
 Țara plecare; X(20)
 Țara destinație; X(20)
 Data descărcare; D(10)
 Obiect tran sport; X(50)
 Tonajul; N(5)
 Costul transport; C(6)
 Distanța; N(6)
 Nume angajat ; (20)
 Marca automobil; (20)
Legendă:
 activitate: contabil itate;
 subactivitate: evidența transporturi lor rutiere;
 număr exemplare: 1;
 frecvența: la cer ere;
 dispozitiv periferic de obținere: imprimantă / videoterminal.

2. Confirmare comandă;
 Denumirea firmei; X(50)
 Țara client; X(20)
 Data comanda; D(10)
 Număr comanda; X(7)
 Data încărcare; D(10)

-27-  Țara plecare; X(20)
 Țara destinație; X(20)
 Data descărcare; D(10)
 Obiect transport; X (50)
 Tonajul; N(5)
 Costul transport; C(6)
 Distanța; N(6)
Legendă:
 activitate: contabil itate;
 subactivitate: evidența transporturilor rutiere;
 număr exemplare: 1;
 frecvența: la cerere;
 dispozitiv periferic de obținere: imprimantă / videoterminal.

3. Eidenț a numarului de curse efectuate de șofer ;
 Numele șoferului X(25)
 Prevumele șoferului X(15)
 Patronimicul șoferului X(15)
 Numarul de curse efectuate =CountOf(Cod_ruta)

Legendă:
 activitate: contabil itate;
 subactivitate: evidența transporturilor rutiere;
 număr exemplare: 1;
 frecvența: la cerere;
 dispozitiv periferic de obținere: imprimantă / videoterminal.

-28- 4.3. Proiectarea intrărilor
Intrările SI sunt reprezentate de activitatea agenților economici și mediul în
care se desfășoară. Informațiile de intrare ale sistemului se regăsesc în: C.M.R.,
Carnet TIR, Comanda/Contract, Factura Fiscală. Documentele completate sunt
transmise șoferilor. La firmă, documentele sunt recepționate după derularea
transporturilor auto internaționale , adică după ce marfa a fost t ransmisă la destinatar,
iar datele corespunzătoare au fost introduse în SI.
Datele privito are la atributele documentului de intrare „C.M.R., Carnet TIR,
Comanda/Contract, Factura Fiscala”:
 Seria, Numărul documentului ;
 Data ;
 Furnizor ;
 Destinatarul ;
 Locul prevăzut pentru livrarea mărfii ;
 Locul prevăzut pentru încărcarea mărfii ;
 Codul și denumirea marfurilor ;
 Unit. de măsură, Greutatea kg ;
 Cantitatea ;
 Prețul ;
 Suma ;
 TVA ;
 Suma cu TVA ;

4.4 Proiectarea bazei de date
Un princ ipiu important la proiectarea BD este asigurarea informațională a SI
atât externă cât și internă. Asigurarea informațională internă este reprezentată prin
intermediul colecțiilor de date. Colecțiile de date sunt completat e cu date din
documentele primare. La proiectarea SI o atenție deosebită s -a acordat proces ului
de definire a structurii BD . Este necesar ca structura și ordinea documentelor primare
să fie în concordanță cu structura și ordinea colecțiilor de date din SI. Colecțiile de
date se prezintă prin entități, iar denumirea generală a datelor se prezintă ca atribute.
Între entități se creează legături, formându -se astfel, datele de intrare.
Asigurarea informațională internă se realizează prin intermediul sistemului de
clasificare și codificare.

-29- Descrierile atributelor din “Personalul”, “Comanda”, “Ruta”, “Automobile”,
„Clienții”, sunt prezentate în Tabelele 6, 7, 8, 9, unde am folosit următoarele tipuri de
date:
N– numeric – se referă numerele întregi;
X – caracter – orice combinație de litere, numere și simboluri;
C – valut a – pentru valori monetare ;
D – data – pentru datele calendaristice;
A − auto numerotare –pentru numere întregi cu autoincrementare .
Structura datelor de intrare reprezintă gruparea conținutului acestora într -un
ansamblu de entități, inclusiv corespondențele dintre ele și se realizează prin
intermediul unui model de reprezentare care asigură independența logică și fizică a
prelucrărilor față de colecțiile de date în care va fi transpusă B D.
Denumi re Nume câmp Tipul câmp ului
Codul angajat ului Cod_ angajat A(3)
Numele angajat ului Nume_ angajat X(20)
Prenumele angajat ului Prenume_ angajat X(15)
Data nașterii Data_nas terii D(8)
Funcția angajat ului Funct ia X(35)
Starea civilă Starea civila X(11)
Num ărul buletinului Nr_buletin X(25)
Codul fiscal Cod fiscal X(25)
Localitatea angajat ului Localitate X(20)
Adresa angajat ului Adresa_ angajat X(30)
Telefonul angajat ului Telefon_ angajat X(10)
Telefonul mobil al angajat ului Telefon mobil_ angajat X(10)
Tabelul 6. Tabela “Personal”

-30- Denumire Nume câmp Tipul câmp ului
Codul comenzii Cod_comanda X(6)
Codul rutei Cod_ruta X(20)
Data efectuării comenzii Data_comanda D(10)
Numărul comenzii Numar_comanda X(7)
Obiectul de transportat Obiect_transport X(25)
Cantitatea transportată Tonaj N(8)
Costul transportului Cost_transport C(8)
Distanța de transport Distant a N(7)
Tabelul 7. Tabela “Comanda”
Denumire Nume câmp Tipul câmp ului
Codul rutei Cod_ruta N(5)
Data plecării spre destinație Data_plecare D(10)
Data î ncărcării obiectului Data_i ncarcare D(10)
Țara de plecare Tara_plecare X(20)
Orașul de plecare Oras _plecare X(25)
Țara destinție Tara_destinatie X(20)
Orașul destinație Oras _destina tie X(25)
Data descărcării Data_desc acare D(10)
Data sosirii Data_sosire D(10)
Codul angajat ului Cod_angajat N(3)
Tabelul 8. Tabela “Ruta”
Denumire Nume câmp Tipul câmp ului
Codul clientului Cod_client N(5)
Denumirea firmei Denumire_firma X(20)
Țara clientului Tara_client X(20)
Orașul clientului Oras_client X(15)
Adresa clientului Adresa_client X(50)
Telefonul clientului Telefon_client X(15)
Faxul clientului Fax_client X(15)
Codul fiscal Cod_fiscal X(14)
Tabelul 9. Tabela “Clienți”

-31- Denumire Nume câmp Tipul câmp ului
Codul automobilului Cod_automobil N(5)
Marca automobilului Marca_automobil X(20)
Anul producției Anul_prod N(4)
Numărul automobilului Numar_automobil X(10)
Marca remorcii Marca_remorcă X(25)
Numar remorcă Numar_remorca X(10)
Tipul remorcii Tip_remorca X(15)
Date suplimentare Alte date X(50)
Tabelul 10. Tabela “Automobile”

Mulțimea datelor de ieșire a le SI este formată din totalitatea indicatorilor
structurați în cadrul ieșirilor.
Ea conțin e o parte a informației inițiale , iar restul sunt prelucrări sub formă de
indicatori și rapoarte. Pe lângă aceasta, are loc prelucrarea selectivă a indicatorilor
după anumite criterii specificate în i interpgări .

4.5. Specificaț iile procedurilor automate
Procedurile automate reprezintă partea de bază a programului, și se măsoară
prin volumul de lucru care este îndeplinit de către calculator în procesul de prelucrare
a datelor. La crearea acestui SI, s-a stabilit drept scop înlocu irea părții majore de
lucru cu documentele privind evidența transporturi lor rutiere executate până în
prezent manual , cu lucru l automatizat, în scopul minimizării timpului de lucru. De
aceea, majoritatea operațiilor sunt executate automat. Partea manuală r evine sferei
de colectare și introducere a datelor în SI, precum și crearea inter ogărilor către baza
de date.
Procesul de prelucrare a datelor include o serie de proceduri automate care
sunt executate in mod definit anterior prin textul programului , de pro gramator. Astfel,
odată introduse, datele sunt supuse unor serii de modificări și prelucrări, țin ânduse
cont de criteriile stabilite de utilizator. Acest SI conține o serie de modu le care
lucrează independent unul față de altul și totodată unitar în contex tul programului
elaborat .
Gruparea datelor este executată la intrarea datelor în sistem, astfel cre ându-
se entitățile SI. Pentru a se executa mai departe procesul de prelucrare a datelor,
este necesar ca fluxul informațional să urmeze procesul de sortare și filtrare , care

-32- permite ca să fie prelucrate numai o categorie de date care e ste predefinită prin
interogări .
Scopul de bază al sistemului este obținerea rapoartelor , motv pentru care
operațiune importantă . Programul ne permite obținerea tuturor documente lor de
ieșire , create în cadrul inter ogărilor, și mai mult, ni se dă posibilitatea ca în orice
moment să putem introduce noi modificări în cadrul structurii sistemului pentru a
obține noi colecții de informații la ieșire.
O altă facilitate din punct de ved ere al automatizării este afișarea
documentelor de ieșire pe ecran, cât și posibilitatea de imprimare și păstrare a lor pe
suporturi tehnice.

4.6. Specificații le fișiere lor baze i de date
Sistem ul informatic "Eviden ța transporturi lor rutiere " cum am mai me nționat,
se realizează cu software -ul de aplicație MS Access, care rulează în sistemul de
operare Windows.
Baza de date „ Eviden ța transporturi lor rutiere ” este compusă din 5 tabele:
 Personalul
 Comanda
 Ruta
 Clienții
 Automobile
Relațiile dintre tabele pre cum și între cereri sunt prezentate în figura
următoare:

-33-
Figura 1. Relațiile dintre tabelele bazei de date
Informația de intrare se introduce în tabelele bazei de date enumerate mai sus
prin intermediul unor mach ete ecran .

4.7. Specificații ale procedurilor manuale
Deoarece SI “Evidența transporturi lor rutiere ” la firma de transport MIRINEC
este un sistem automatizat, o mică parte a operațiunilor sunt realizate de utilizator.
Printre aceste operații uni pot fi enu merate : colectarea datelor, introducerea lor în
sistemul de calcul de la tastatură. Prin procesul de vizualizare a datelor se confirmă
macheta dorită de obținere a datelor, de asemenea în orice moment pot fi create noi
schimbări în sistem, precum și introd ucerea sau modificarea unor colecții de date.
Din acest punct de vedere , sistemul conține un grad de flexibilitate la mediu, adică pe
parcurs pot fi modificate unele componente, adăugate altele, astfel perfec ționându -se
întregul sistem.
În general, însă, l ucrul cu calculatorul se realizează după un anumit scenariu,
inițiatorul căruia este programul de aplicație . Utilizatorul selectează de fiecare dată
pasul următor din meniu. Toate datele se introduc și se modifică de la tastatură.

-34- 4.8. Realizarea programe lor
Sistemul Informatic “Evidența transporturi lor rutiere” gestionează informații
despre transporturi le rutiere efectuate de firmă . Informațiile s unt stocate în baze de
date și consultate cu ajutorul programului “Evidența transporturi lor rutiere” care
perm ite:
 căutarea în bazele de date;
 corectarea înregistrărilor;
 listarea documentelor de ieșire la imprimantă; etc.
Sistemul elaborat în Micr osoft Acces poate fi utilizat pe calculatoare cu
sistemul de operare Windows, în regim de lucru local sau în rețea.
Execuția aplicației are loc prin lansarea programului “ Evidența transporturi lor
rutiere” . În continuare activitatea utilizatorului este bazat ă pe un sistem de machete
(formulare) și alegerea funcțiunii respective sau întroducerea unor date pentru
selectare c are se realizează prin intermediul butoanelor.
Machetele (form ularele ) reprezint ă structuri de date care sunt af ișate la un
moment dat pe ecran , dup ă activarea unui buton. Machetele se folosesc pentru
introducerea, actualizarea , consultarea (vizualizarea) datelor introduse. Machetele
pot fi :
 de tip info , care prezintă pe ecran structura unei singure inregistrări;
 de tip tabel , care prezintă pe ecran o structura tabelară cu mai multe
inregistrări;
Machetele afi șate la un moment dat pe ecran prezintă ma i multe categorii de
elemente:
Structura inregistrării (c âmpurile) se completează de către ope rator cu datele
corespunzătoare , de la tastatură . După completarea unui anumit c âmp se ac ționează
tasta Enter sau Tab , sau se pozițion ează cu mouse -ul pe c âmpul p e care dorește să –
l completeze si acțin ează Click.
Câmp urile din structura machetei pot fi :
Câmp simplu de date (Fig. 2) , care se completează prin introducerea valorilor
corespunzătoare,

Figura 2. Câmp simplu de date din macheta ecran

-35- Câmp de tip listă (Fig. 3 ) care are în dreapta lui o sageată, care prin
acționarea mouse -ului afi șează o list ă din care se selectează valoarea dorită. În
aceste liste nu se completează, doar se face selecția unui element din list ă.

Figura 3. Câmp de tip listă din macheta ecran
Machete (form ulare ) prin intermediul cărora are loc introducerea informației
sunt prezentate în figur ile de mai jos.
Formularul principal “Evidența transporturi lor rutiere” (Fig. 4) cu ajutorul căr uia
utilizatorul gestionează p rogramul, avînd acces la formularele de introducere și
modificare, c ăutare rapid ă, selecț ie a informației. Tot prin intermediul acest ui form ular
pot fi vizualizate documentele de ieșire .

Figura 4. Formularul principal “Evidența transporturilor rutiere”
Astfel , formularul “Evidenta tra nzactiilor rutiere” este compus din dou ă meniuri :
unul care este plasat în st ânga form ularului de bază și conține butoane de
deschider e a machetelor principale de lucru cu baza de date; al doilea plasat la

-36- dreapta și este compus din date ce reflectă informa ții principale despre transporturi le
rutiere efectuate de firmă . Formularul “Evidenta transporturi lor rutiere” mai conține
câteva but oane de navigare (Prima înregistrare, Precedenta înregistrare, Următoarea
înregistrare, Ultima înregistrare), un buton de căutare (Căutare înregistrare ) și un
buton (STOP) care termină sesiunea de lucru a aplicației.
În continuare sunt prezentate machetel e (formularele ) care se deschid prin
intermediul butoanelor.
1. Modificarea înregistrărilor în Baza de date
Prin intermediul butonului “Adaugare/Modificare inregistrari in Baza de Date”
deschidem o machet ă denumit ă “Modificarea inregistrarilor in BD” (Fig . 5) alcătuit ă
din cinci butoane de vizualizare a formularelor „Automobile”, „Personal”, „Clienți”,
„Comenzi”, „Ruta” ș i un buton de închidere a formularului curent și ieșirea către
macheta principală a aplicației “Evidența transporturi lor rutiere”

Figur a 5. Macheta “Adaugare/Modificare inregistrari in Baza de Date”

1.1 Automobile
Macheta (form ularul ) “Automobile” (Fig. 6) se deschide prin intermediul
butonului cu aceeași denumire “Automobile” al form ularului “Modificarea
inregis trarilor în BD”.

-37-
Figura 6. Macheta “Automobile”
Macheta dată este compusă din următoarele elemente :
 butoane de adăugare (Adauga); ștergere (Sterge); de salvare a datelor
(Salveaza); butoane de navigare: Primul – trece direct la prima înregistrare,
Precedentul, Urmatorul, Ultimul și butonul „Iesire la nivelul precedent” prin
intermediul c ăruia se închide form ularul activ și se deschide form ularul
precedent .
 câmpuri pentru înregistrări.
Butoanele enumerate mai sus se regăsesc și in celelalte patru formulare:
Personal, Clienți, Comanda, Ruta.
Astfel , dacă dorim să ștergem o înregistrare executăm click pe butonul
“Sterge”. Pentru a confirma ștergerea înregistrării , executăm click pe butonul
“Salveaza”. Pentru a insera o nouă înregis trare executăm click pe butonul “Adauga”
și înserăm noile date în câmp urile r espsctive, pentru a trec e de la un câmp la altul
acționăm tastele “Tab” sau “Enter”, sau executăm un click pe butonul stîng al mouse –
lui pe câmp ul dorit . Pentru a confirma înregis trarea facem click pe butonul
“Salveaza”.

1.2 Clientii
Formularul “Clientii” (Fig. 7) se deschide prin intermediul butonului cu aceeași
denumire “Clientii” al machetei “Modificarea înregistrarilor în BD”.

-38-
Figura 7. Macheta “Clientii”
Macheta este alcătuită din aceleși componente ca și macheta precedentă
”Automobile ”, cu diferența că sunt prezente alte câmp uri .
Pentru a î nregistra un nou client, sau a șterge un client, efectu ăm click pe
butoanele “Adauga” și respectiv “Sterge” ș i confirmăm acțiunile corespunzătoare prin
apăsarea butonului “Salveaza”. Celel alte butoane au aceleași funcțiuni ca și cele din
macheta “Automobile”.

1.3 Comanda
Pentru a vizualiza macheta “Comanda” (Fig. 8) facem click pe butonul
“Comanda ” din macheta “Modificarea inregistrarilor in BD”. Prin intermediul machetei
date putem înregistra o nouă comandă sau putem face modificări dacă e cazul .
Macheta dată conține aceleași butoane ca și machetele Automobile, Clienți ale căror
funcții au fost menționate mai su s.

-39-
Figura 8. Macheta “Comanda”

1.4 Personalul
Făcînd un click pe butonul „Personalul ” din macheta “Modificarea
inregistrarilor in BD ” putem vizualiza macheta cu același nume „Personalul ” (Fig. 9).
Macheta dată ne permite să intr oducem în baza de date un nou angajat (șofer), să
facem modificări referitoare la angajații (șoferii) existenți deja în BD, sau să ștergem
un angajat (șofer).

-40-
Figura 9. Macheta ”Personalul”
Macheta dată conține aceleași butoane ca și machet ele de mai sus și
îndeplinesc aceleași funcții (adăugare, salvare, ștergere, navigare, ieșire din
machetă).

2. Adaugare/Stergere înregistrări transporturi rutiere
Pentru a deschide macheta „Adaugare/Stergere înregistrări transporturi
rutiere” (Fig. 10) efectuăm click pe butonul cu același nume „Adaugare/Modificare
înregistrări transporturi rutiere” (Fig. 4) din macheta principală “Evidența
transporturi lor rutiere”. Prin intermediul machetei putem introduce noi înregistrări
privind noua comandă, noul client, noua rută , codul șoferului și a autovehicolului prin
intermediul cărora se va executa transporul mărfii.

-41- Figura 10. Macheta „Adaugare/Stergere înregistrări transporturi rutiere”

3. Autocamioane disponibile
Macheta “Autocamioane disponibile” ( Fig.11 ) se dechide cu ajutorul butonului
“Autocamioane disponibile ” (Fig. 4) component al machetei principale.
Figura 11. Macheta “Autocamioane disponibile”
Macheta “Autocamioane disponibile” ne permit e vizualzarea autovehiculelor
disponibile în două moduri:
 Prezentarea disponibilității autovehicolului căutat pentru a efectua comanda;
 Prezentarea tuturor autovehiculelor disponibile pentru a efectua comanda.

-42- Pentru a efectua primul mod de c ăutare facem click pe butonul “Autovehic ul
disponibil la introducerea mărcii și numărului de înmatriculare”, astfel vi zualizăm o
machetă „Measaj de cautare !!!” (Fig. 12), care ne invită să introducem marca și
numărul de înmatriculare a autovehic ulului căutat.
Figura 12. Machet a „Measaj de cautare !!!”
Introducînd sau selectînd din câmp urile de tip listă : marca și numărul de
înmatriculare a autovehic ulului, efectuăm click pe butonul ”caută ” și in rezultat
obținem o machetă (Fig. 13) care ne pr ezintă infomația dacă automobilul este
disponibil sau nu de a prelua comanda.
Figura 13. Rezultatul interogării pentru autovehicul disponibil
Autocamionul poate fi disponibil în caz ul în care :
 Nu este plecat în rută;
 Este în stare tehnică normală;
Al doilea mod de vizualizare ne permite să vizualizăm toate autovehic ulele
disponibile. Astfel , prin intermediul butonului “Toate autovehiculele disponibile”
vizualizăm macheta “Prezentarea tuturor autocamioanelor disponibile ” (Fig. 14).

-43- Figura 14. Macheta “Pre zentarea tuturor autocamioanelor disponibile ”
4. Șoferi disponibili
Prin butonu l „Soferi disponibili” component al machetei „Evidenta
transporturilor rutiere” (Fig. 4) vizualizăm macheta “Soferi disponibili ” (Fig. 15).

Figura 15. Macheta “Soferi disponibili”
Macheta de mai sus ne prezintă toți șoferii disponibili la momentul de față
pentru îndeplinirea comenzii. Prin intermediul butoanelor de navigare îi putem
vizualiza unul c âte un ul. Macheta prezintă și informații despre șofer , cum ar fi: data
nașterii, starea civilă, nr. Buletinului, codul fiscal, etc. Prin butonul “Cauta sofer”
putem vizualiza date despre un anumit șofer. Astfel , prin apăsarea butonului “Cauta
sofer“ primim un me saj (Fig. 16) care ne invită să introducem date despre șoferul
căutat.

-44-
Figura 16. Rezultatul căutării ”cauta sofer”
Astfel dacă dorim să efectuăm căutarea facem click pe butonul Cauta , dacă
nu, efectuăm click pe Anulare . La apă sarea butonului Cauta vizualizăm macheta din
figura de mai jos (Fig. 17).
Figura 17. Macheta ”Date sofer”

5. Meniul Rapoarte
Pentru a vizualiza meniul „Rapoarte” (Fig. 18) facem click pe butonul
Rapoarte component al machete i prin cipale (Fig. 4).

-45- Figura 18. Rapoarte

Meniul “Rapoarte ” este compus din șapte submeniuri (Curse autocamioane,
Curse soferi, Numarul de comenzi efectuate de client, Confirmare comanda, Foaie
de parcurs, Fisa pers onala, CMR) și but onul de revenire la macheta principală
“Revenire la macheta principala”. Submeniurile prezintă date necesare firmei sub
formă de simple rapoarte (Curse aut ocamioane, Curse soferi, Nr. comenzi ef ectuate
de client) sau acte necesare pentru efectuarea transpo rtului rutier (Foaie de parcurs,
Confirmare comanda, etc.)
5.1. Submeniul “Curse autocamioane”
Pin meniul Rapoarte/Curse autocamioane deschidem submeniul (Fig. 18),
care afișează date despre cursele efectuate de fiecare autocamion. Putem vizualiza
informaț ia sub formă de raport efectuînd click pe butonul Vizualizare raport .

5.2 Submeniul “Curse soferi”
Rapoarte/Curse soferi deschide submeniul “Curse soferi” (Fig. 19). Acest
submeniu ne pre zintă i nformații referitoare la șoferi și numă rul de curse efectuate de
acești a. La fel , putem vizualiza informația sub formă de raport prin intermediul
butonului Vizualizare raport .

-46- Figura 19. Submeniul “Curse soferi”
6.3 Submeniul “Nr de comenzi efectuate de client ” (Fig. 20)
Figura 20. Submeniul “Nr de comenzi efectuate de client ”
Se deschide prin intermediul meniului Rapoarte/ Nr de comenzi efectuate de
client .
Submeniul ne permite vizualizarea datelor privind numărul de comenzi
efectuate de client sub form ă de tabe l și respectiv raport.

-47- 6.4 Submeniul “Confirmare comandă” (Fig. 21)
Figura 21. Submeniul “Confirmare comandă”
Meniul Rapoarte/Confirmare comanda dechide acest submeniu.
Efectu ând dublu click pe num ărul comenzii ob ținem raportul referitor la
confirmarea comenzii respective . Documentul de ieșire se printează și se anexează
la actele șoferului. De asemenea , putem vizualiza și confirm ările precedente care au
fost deja efectuate prin intermediul butoanelor de navigare.

6.5 Submeniul “Foaie de parcurs/CMR” (Fig 22)
Submeniul se deschide prin intermediul meniului Rapoarte/”Foaie de
parcurs/CMR“ . Submeniul vizualizează un mesaj, care ne invită să i nserăm num ărul
comenzii în câmp ul gol al submeniului pentru crearea documentelor: Foaie de
parcurs și CMR – ul pentru comanda dată.

-48- Figura 22. Submeniul “Foaie de parcurs/CMR”
Astfel , inserăm numarul comenzii în câmp ul respectiv și alegem tipul
documentului pentru vizualizare executînd click pe butonul corespunzător ( Foaie de
parcurs, CMR ). În privința CMR -ului, baza de date ne permite să includem doar
câteva date în document; restul datelor se completează manual pe parcursul
efectuării transportului.

6.6 Submeniul “Fisa personala” (Fig. 23)
Submeniul afișează date re feritoare la fișele personale a le întregului personal
al firmei. Se vizualizează prin meniul Rapoarte/Fisa personală. Pentru a vizualiza
fișa personală a angajat ului sub formă de raport se execută dublu click pe numele
angaj atului respectiv.

-49- Figura 23. Submeniul “Fisa personala”

Formularul de căutare “Cautare avansata” (Fig. 24)

Figura 24. Formularul “Cautare avansata”
Se vizualizează prin intermediul butonului Cauta inregistrare din macheta
principală „Evidenta tran sporturi lor rutiere”. Macheta de mai sus ne permite căutarea

-50-
datelor referitoare la transpoturile rutiere efectuate după diferite criterii, ca de
exemplu cele efectuate cu clienti din orasul Suceava , sau afișarea datelor referitoare
la tranza cția rutieră a unei anumite comenzi, etc.
Execut ând click pe butonul ”caută ”, obținem ca rezultat o nouă machetă
„Rezultatul cautarii” (Fig. 25). Macheta “Rezultatul cautarii ” ne prezintă date
importante despre transporturi le rutiere după criteriul de cău tare selectat .
Figura 25. Machet a „Rezultatul cautarii”
Pentru a închide macheta de căutare executăm click pe butonul OK.
Pentru a încheia sesiunea de lucru cu baza de date „Evidenta tran nsporturi lor
rutiere” executăm click pe buto nul
.

-51- CONCLUZII
Din capitolele lucrării se desprinde ideea de bază ce a condus la proiectarea
acestui sistem: asigurarea operativității și calității de prelucrare a datelor din sistem ul
"Evidența transporturi lor rutiere ”. După reali zarea aplicației, acest sistem este propus
spre imp lementare firmei beneficiare.
Etapa de imple mentare finalizează etapa de proiectare și realizare a
sistem ului informatic. Ea are ca obiectiv testarea funcționării noului sistem în
condițiile concrete și cu date reale ale firmei beneficiare , pentru aducerea noului
sistem informatic la stadiul de expl oatare efectivă.
În cadrul acestei etape se testează, se verifică și se asimilează de către
beneficiar toate soluțiile stabilite în etapele anterioare și se vali dează rezultatele
obținute. La sfîrșitul acestei etape se pune în funcțiune sistem ul proiectat. Activitățile
de implementare su nt îndeplinite de firma beneficiară care răspunde de crearea
condițiilor organizatorice și de calitatea datelor furnizate precum și de proiectant, care
trebuie să asigure fiabilitate a procedurulor manuale și automate.
Imple mentarea constă în realizarea activităților de întroducere, listare,
experimentare și funcționare a sistem ului informatic în condiții de eficiență
economică.
Realizarea unei imple mentări eficiente presupune participarea următorilor
factori:
– firma beneficiară MIRINEC SRL , în care se va impl ementa noul sistem
proiectat trebui e să asigure condițiile tehnice , organizatorice, informaționale și
informatice în vederea î ntroducerii și funcționării sistem ului informatic. De asemenea,
beneficiarul trebuie să asigure operativitatea, calitatea și acuratețea datelor de
intrare;
– proiectantul trebuie să acorde asistență tehnică pe tot parcursul etapei de
imple mentare a noului sistem ;
– sistemul electronic de calcul trebuie să asigure prelucrarea datelor în baza
de date proiectată ;
– personalul implicat în etapa de proiectare aparține unității beneficiare și este
format din cadre de conducere, personalul din compartimentele fu ncționale,
contabilitate și operatori pentru sistemele de calcul ;
– sistem ul informatic proiectat, constituit din proceduri manuale,automate și de
comunicație ce realizează practic obiectivele noului sistem proiectat;

-52- – cadrul organizatoric și informaționa l ce impune existența condițiilor
financiare, materile și organizatorice pentru transmiterea datelor și obținerea
rezultatelor;

Sistemul proiectat are un caracter dinamic și flexibil , ceea ce permite atât
extinderea ulterioară a funcțiilor sistemului, câ t și implementarea lui in cadrul altei
firme .

-53- BIBLIOGRAFIE
1. Connolly Th., Begg C., Strachan A. – “Baze de date – proiectare, implementare,
gestionare”, Editura Teora, 2002
2. Danilescu, L . – Baze de Date , Suport curs, Galați , 2013
3. Danilescu, L . – Proiect area sistemelor informatice de gestiune , Suport curs, Galați ,
2013
4. Raluca Constantinescu , Ionut Danaila , – Baze de date – Microsoft Access 2013 –
Editura Euroaptitudini , București 2013
5. Gh.Sabau, I. Lungu, M.Velicanu, S. Ionescu,, E.Posdarie, D.Sandu „ Sisteme
Informatice.Analiza, proiectare si implementare ”-ed.Econimica, Bucuresti 2003
6. Hernandez M. – “Proiectarea bazelor d e date”, Editura Teora,2003
7. Militaru Gh. – “Sisteme informatice pentru management”, Editu ra All, 2003
8. Muntean M., Lupulescu M., Popovics A., Dănăiață D., Margea R. – Medii de
programare, Visual Basic & Access , Editura Mirton, Timișoara, 1999
9. Oprea D., Airi nei D., Fotache M. – “Sisteme informaționale pentru afaceri“ – Editura
Polirom, 2002
10. Oprean D., Racovițan D. M., Oprean V. – Informatica de gestiune și managerială ,
Editura Eurounion, Oradea, 1994