Specializarea: Contabilitate și informatică de gestiune [612809]

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
Specializarea: Contabilitate și informatică de gestiune
An de studii: II

CONTABILITATE DE GESTIUNE
Caiet de aplica ții

1. Impactul costului produsului și a cost ului perioadei asupra rezultatului din exploatare
2. Calculul costului bunurilor vândute pe fazele circuitului economic
3. Alocarea rezonabilă a costurilor de structură și impactul asupra rezultatului din
exploatare
4. Modelul general de calculație a costurilor
5. Calculația costurilor pe activități
6. Sistemele de calculație a costurilor parțiale. Analiza marjelor

2
IMPACTUL COSTULUI PRODUSULUI ȘI A COSTULUI PERIOADEI
ASUPRA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Aplica ția nr. 1
Se cunosc:
– sold ini țial produse finite = 7.960 l ei (aferent 400 buc);
– cheltuieli de exploatare = 70.140 lei, din care:
 costul materiilor prime consumate = 36.540 lei
 costul cu manopera directă = 12.750 lei
 regia de produc ție = 12.450 lei
 costul administra ției generale = 6.300 lei
 costul distribu ției = 2 .100 lei
– produc ția ob ținută = 3.000 buc
– produc ția vândută = 3.200 buc
– preț de vânzare = 25 lei / buc
Delimita ți costul produsului de costul perioadei și calcula ți rezultatul din exploatare. Verifica ți apoi
concordan ța cu rezultatul determinat în contabilit atea financiară.
Notă: pentru evaluarea stocurilor se utilizează metoda costului mediu ponderat

Aplica ția nr. 2
Se cunosc:
– sold ini țial produc ție în curs = 6.000 lei
– cheltuieli aferente lunii curente = 65.000 lei, din care:
 costul materiilor prime consum ate = 18.000 lei
 costul cu manopera directă = 12.000 lei
 costuri cu între ținerea și func ționarea utilajelor = 7.000 lei
 regia generală a sectoarelor productive = 6.000 lei
 costul administra ției generale = 13.000 lei
 costul distribu ției = 9.000 lei
– produc ția neterminată la sfâr șitul lunii = 2.600 lei
– produc ția ob ținută = 4.000 buc
– produc ția vândută = 3.800 buc
– preț de vânzare = 16 lei / buc
Delimita ți costul produsului de costul perioadei și calcula ți rezultatul din exploatare. Verifica ți apoi
concordan ța cu rezultatul determinat în contabilitatea financiară.

Aplica ția nr. 3
Se cunosc:
– sold ini țial produse finite = 15.500 lei (aferent 500 buc);
– cheltuieli de exploatare = 120.000 lei, din care:
 costul materiilor prime consumate = 49.000 lei, din care rebutur i 1.000 lei
 costul cu manopera directă = 27.000 lei
 regia tehnologică = 8.000
 regia generală a sectoarelor productive = 13.200 lei

3  costuri din afara produc ției = 22.800 lei
– valoarea produc ției neterminate finale = 6.200 lei
– produc ția ob ținută = 3.000 buc
– produc ția vândută = 3.400 buc
– preț de vânzare = 40 lei / buc
Delimita ți costul produsului de costul perioadei și calcula ți rezultatul din exploatare. Verifica ți apoi
concordan ța cu rezultatul determinat în contabilitatea financiară.
Notă: pentru evaluarea s tocurilor se utilizează metoda FIFO

Aplica ția nr. 4
Se cunosc:
– sold ini țial produse finite = 38.400 lei (aferent 5.000 buc);
– sold ini țial produc ție în curs de execu ție = 4.800 lei
– cheltuieli de exploatare = 85.000 lei, din care:
 costul materiilor prime c onsumate = 28.000 lei
 cheltuieli cu între ținerea depozitelor de materii prime = 3.100 lei
 costul de prelucrare = 35.800 lei, din care pierderi din prelucrare = 2.000 lei
 costul distribu ției = 6.500 lei
 costul administra ției generale = 11.600 lei
– produc ția obținută = 9.000 buc
– produc ția vândută = 12.500 buc
– preț de vânzare = 10 lei / buc
Delimita ți costul produsului de costul perioadei și calcula ți rezultatul din exploatare. Verifica ți apoi
concordan ța cu rezultatul determinat în contabilitatea financiară.
Notă: pentru evaluarea stocurilor se utilizează metoda costului mediu ponderat

Aplica ția nr. 5
Se cunosc:
– sold ini țial produse finite = 10.800 lei (aferent 500 buc);
– sold ini țial produc ție în curs de execu ție = 2.800 lei
– cheltuieli de exploatare = 150.000 lei, din care:
 costul materiilor prime consumate = 50.000 lei
 costul cu manopera directă = 34.000 lei
 regia de produc ție = 37.000 lei, din care costul subactivită ții = 3.000 lei
 costuri din afara produc ției = 29.000 lei
– produc ție neterminată la sfâr șitul lunii = 6.300 lei
– produc ția ob ținută = 5.725 buc
– produc ția vândută = 5.000 buc
– preț de vânzare = 25 lei / buc
Delimita ți costul produsului de costul perioadei și calcula ți rezultatul din exploatare. Verifica ți apoi
concordan ța cu rezultatul determinat în c ontabilitatea financiară.
Notă: pentru evaluarea stocurilor se utilizează metoda FIFO

4
Aplica ția nr. 6
La începutul lunii valoarea produselor finite existente în stoc este de 10.000 lei (aferente celor 500 buc).
Firma realizează un produs intermediar (se mifabricat) și produsul finit.
Pentru luna analizată consumurile de resurse efectuate pentru fabricarea a 9.500 buc semifabricat sunt
de 104.500 lei.
Dintre cele 9.500 buc semifabricate ob ținute 8.000 buc se prelucrează pentru ob ținerea produsului finit,
iar 1.500 buc se vând la pre ț de vânzare de 15 lei / buc.
Pentru prelucrarea celor 8.000 buc semifabricate se consumă materiale în valoare de 12.000 lei și
manoperă 14.100 lei. În cursul lunii se predau depozitului 8.000 buc produse finite și se vând 8.200 buc
la pre ț de vânzare de 20 lei / buc.
Au mai fost constatate cheltuieli ale administra ției generale și cheltuieli de distribu ție în valoare totală
de 35.280 lei.
Să se determine rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune și să se verifice c oncordan ța cu
rezultatul din contabilitatea financiară.
Notă: pentru evaluarea stocurilor se utilizează metoda costului mediu ponderat

5
CALCULUL COSTULUI BUNURILOR VÂNDUTE PE FAZELE CIRCUITULUI ECONOMIC

Aplica ția nr. 1
Activitatea de produc ție a firmei „Pantoful” S.A. presupune fabricarea a două game de produse finite:
pantofi și cizme. Produsele finite sunt realizate în cadrul unei singure sec ții de produc ție, prin
consumarea unei materii prime (piele) și a unui material auxiliar (tălpi).

Referitor la activitatea lunii martie se cunosc următoarele:
– situa ția stocurilor la începutul lunii:
Element stocabil Stoc Cost unitar
Piele 800 m 38,515 lei / m
Tălpi 1.000 perechi 6,22 lei / pereche
Pantofi 200 perechi 154,3807 lei / pereche
Cizme 260 perechi 231,8385 lei / pereche

– achizi ții în cursul lunii:
Piele: 2.744 m cu 39,5871 lei / m
Tălpi: 790 perechi cu 6,1785 lei / pereche

– produc ția realizată în cursul lunii:
Pantofi: 750 bucă ți
Cizme: 450 bucă ți

– consumuri de materie primă pe unitatea d e produs finit:
Pantofi Cizme
Piele 1,85 m / pereche 3,97 m / pereche

– valoarea manoperei directe: 9.129 lei, din care 5.009 lei pentru fabricarea pantofilor și 4.120 lei pentru
fabricarea cizmelor

– costurile indirecte de produc ție: 73.404 lei, baz a de repartizare fiind reprezentată de numărul orelor
manoperă (650 ore pentru pantofi și 350 ore pentru cizme)

– la finele lunii se constată existen ța unei produc ții neterminate în sumă de 1.696 lei în faza de finisat
pentru cizme, produc ția de cizme ter minată și predată depozitului fiind de 440 de perechi

– cifra de afaceri (produc ția vândută * pre țul de vânzare):
Pantofi = 830 perechi * 174,1 lei / pereche
Cizme = 442 perechi * 274,1 lei / pereche

Se cere: – calcula ți costul produc ției vândute și apoi determina ți marja brută din vânzări;
– calcula ți rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune și contabilitatea
financiară.

6
Aplica ția nr. 2
O firmă fabrică două produse P1 și P2, pentru care se folosesc două materii prime M1 și M2. Materi ile
prime, achizi ționate de la furnizori, sunt stocate în magazie. Produsele ob ținute sunt stocate la depozit.
Nu există stocaje intermediar și nici produc ție neterminată.
Pentru luna curentă se cunosc:
– solduri ini țiale: 500 unit M1 evaluate la 10 lei/ u nit, 1.000 unit M2 evaluate la 12 lei/unit, 300 buc P1
evaluate la cost de produc ție de 48 lei/buc și 700 buc P2 evaluate la cost de produc ție de 64 lei/buc.
– în cursul lunii firma achizi ționează 7.000 unit M1 în valoare de 72.100 lei și 9.000 unit M2 î n valoare de
109.800 lei. În produc ție se consumă 3.700 unit M1 și 4.000 unit M2 pentru produsul P1, respectiv 3.500
unit M1 și 4.500 unit M2 pentru produsul P2.
– valoarea manoperei directe este de 23.084 lei pentru P1 și 11.370 pentru P2.
– costurile in directe de produc ție sunt de 58.000 lei și se repartizează pe produse în func ție de numărul
orelor manoperă directă (1.300 ore pentru P1 și 1.200 ore pentru P2).
– costurile de administra ție generală și de distribu ție sunt de 60.000 lei.
În cursul lunii s e ob țin 2.800 buc P1 și 2.000 buc P2 și se vând 3.000 buc P1, la pre ț de 65 lei/buc și 2.500
buc P2, la pre ț de 80 lei/buc.
Se cere:
a) calcula ți costul de produc ție total și unitar pentru cele două produse;
b) calcula ți costul produc ției vândute și rezult atul în contabilitate de gestiune și în contabilitatea
financiară.

Aplica ția nr. 3
O firmă fabrică două produse X și Y, cu ajutorul a 2 materii prime A și B. Materiile achizi ționate de la
furnizor sunt stocate până în momentul consumului. Nu există stoc aje intermediare și nici produc ție
neterminată.
Pentru luna analizată se cunosc:
– solduri ini țiale: 1.200 unită ți A evaluate la 3 lei/unitate, 1.800 unită ți B evaluate la 4 lei/unitate, 400
buc X evaluate la cost de produc ție de 15 lei/buc și 200 buc Y ev aluate la cost de produc ție de 19 lei/buc.
– în cursul lunii firma achizi ționează 10.000 unită ți A la un pre ț de 3,2 lei/unitate și 15.000 unită ți B la un
preț de 4,5 lei/unitate.
– în procesul de produc ție se consumă 0,8 unită ți A/bucată X, 1,1 unită ți A/bucată Y, 1,2 unită ți
B/bucată X și 1,5 unită ți B/bucată Y.
– valoarea manoperei directe este de 46.600 lei, din care 21.700 lei pentru produsul X și de 24.900 lei
pentru produsul Y.
– costurile indirecte de produc ție sunt de 44.000 lei, care se repartiz ează pe produse în func ție de
numărul loturilor de produse fabricate (600 de loturi X și 500 de loturi Y);
– costurile de administra ție generală sunt de 60.000 lei
În cursul lunii se ob țin 6.000 bucă ți X și 5.000 bucă ți Y și se vând 6.300 bucă ți X la pre țul de 20 lei/buc și
5.100 bucă ți Y la pre țul de 25 lei/buc.
Se cere:
a) calcula ți costul de produc ție total și unitar pentru cele două produse;
b) calcula ți costul produc ției vândute și rezultatul în contabilitate de gestiune și în contabilitatea
financiară .

7
ALOCAREA REZONABILĂ A COSTURILOR DE STRUCTURĂ
ȘI IMPACTUL ASUPRA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Aplicația nr. 1
Cheltuielile aferente producției unei firme în luna analizată sunt de 249.000 lei, din care costuri de
structură (fixe) 180.000 lei. Cheltu ielile de administrație generală sunt de 51.000 lei. Cu potențialul
deținut, firma poate fabrica în condiții normale 1.600 buc produse finite pe lună. În perioada analizată
au fost prelucrate și finisate 1.200 buc, din care s -au vândut 1.000 buc la preț de vânzare de 260 lei /
buc.
Determinați rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune, cu și fără alocarea rezonabilă a regiei
fixe de producție. Verificați apoi concordanța rezultatelor cu cele din contabilitatea financiară.

Aplicația nr. 2
În cursul unei luni, o firmă înregistrează cheltuieli în valoare totală de 550.000 lei , din care ch eltuieli
aferente producției 497.500 lei. Dintre cheltuielile aferente producției, 237.500 lei sunt costuri variabile.
Capacitatea de producție practică a firme i este de 32.000 buc, însă ținând seama de cererea medie
pentru produsele sale se dimensionează un nivel normal de activitate de 31.250 buc. În luna analizată au
fost obținute 25.000 buc, din care s -au vândut 21.000 buc la preț de vânzare de 25 lei / buc.
Determinați rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune, cu și fără alocarea rezonabilă a regiei
fixe de producție, conform reglementărilor contabile românești în vigoare. Verificați apoi concordanța
rezultatelor cu cele din contabilitatea fina nciară.
Ce efecte ar antrena utilizarea capacității de producție practică asupra rezultatului din exploatare?

Aplicația nr. 3
Cu potențialul pe care îl deține, o firmă poate fabrica în cursul unei luni 50.000 buc, timpul unitar de
prelucrare fiind de 30 min / buc. În luna analizată a fabricat efectiv 45.000 buc în cursul a 24.000 ore.
Costurile aferente producției au fost de 500.000 lei, din care 320.000 lei costuri fixe. Costurile
administrației generale au fost de 60.000 lei. În cursul lunii au fost vâ ndute 40.000 buc la un preț de 13
lei / buc.
Determinați rezultatul din exploatare (în contabilitatea de gestiune și în contabilitatea financiară) cu
alocarea rezonabilă a regiei fixe de producție, în cazul în care activitatea sectorului productiv este
exprimată în: (a) cantitate de produse fabricate și (b) număr ore manoperă.
În ce situație rezultatul obținut este cel corect? Care este rezultatul din exploatare în cazul eliminării
ineficiențelor generate de neutilizarea integrală a capacității și de randam entul muncitorilor direct
productivi?

8
MODELUL GENERAL DE CALCULA ȚIE A COSTURILOR

Aplica ția nr. 1
O entitate fabrică două produse A și B. Întreprinderea dispune de un sector productiv (prelucrare), de 2
sectoare auxiliare (atelier mecanic și centrală electrică) și un sector administrativ.

În perioada analizată au fost efectuate următoarele consumuri de resurse (lei):
 cheltuieli cu materiile prime: produsul A = 10.000, produsul B = 12.000
 cheltuieli cu materialele auxiliare: produsul A = 2.000, produ sul B = 1.500
 cheltuieli cu alte materiale consumabile: atelier mecanic (AM) = 300, centrala electrică (CE) = 800,
prelucrare (PREL) = 400, administra ție generală (AG) = 500;
 cheltuieli cu energia tehnologică: 4.500;
 cheltuieli cu energia pentru încălzit: AM = 100, CE = 400, PREL = 300, AG = 300;
 cheltuieli de protocol: 200;
 cheltuieli cu comisioanele bancare: 100;
 cheltuieli cu serviciile prestate de ter ți: 500;
 cheltuieli cu salariile și asigurările sociale: A = 8.000, B = 7.000, AM = 1.000, CE = 3.000, P REL = 9.000,
AG = 7.000;
 cheltuieli cu amortizarea: AM = 100, CE = 4.600, PREL = 2.400, AG = 2.000.

Referitor la activitatea sectoarelor auxiliare, pentru perioada de calcula ție se cunosc următoarele:
– atelierul mecanic prestează în total 325 ore servici i de repara ții, din care centralei electrice 75 ore,
secției prelucrare 150 ore și administra ției generale 100 ore;
– centrala electrică livrează în total 3.786 kW, din care atelierului mecanic 500 kW, sec ției prelucrare
2.300 kW, iar administra ției genera le 986 kW.
Serviciile prestate reciproc între sectoarele auxiliare sunt evaluate la cost standard de 8,2 lei / oră
pentru atelierul mecanic și 2,5 lei / kW pentru centrala electrică.

Gradul de ocupare a capacită ții de produc ție în sec ția de bază este de 8 5%, din totalul costurilor
indirecte de produc ție 11.201 lei, fiind variabile. Pentru repartizarea costurilor indirecte de produc ție se
alege ca bază de repartizare numărul orelor manoperă directă (3.518 ore pentru produsul A și 3.729 ore
pentru produsul B ).

În cursul lunii sunt lansate în fabrica ție 1.200 bucă ți produs A și 1.500 bucă ți produs B. La finele lunii
întreaga cantitate de produse lansată în fabrica ție este finită și predată depozitului. Costul planificat la
care se evaluează produc ția predată depozitului este de 25 lei / buc pentru A și 20 lei / buc pentru B.

În cursul lunii se vând 1.000 buc produs A la pre ț de vânzare de 32 lei / buc și 1.400 buc produs B la pre ț
de vânzare 26 lei / buc.

Se cere:
a) determina ți costul de produc ție total și uni tar al celor două produse finite;
b) calcula ți apoi rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune;
c) reconstitui ți rezultatul din exploatare în contabilitatea financiară;
d) ce efect antrenează asupra rezultatului cre șterea gradului de ocupare a capacită ții ?;
e) comenta ți alegerea bazelor de repartizare a costurilor indirecte;
f) care ar fi rezultatul întreprinderii dacă toată produc ția finită ar fi vândută ?

9 Aplicația nr. 2
O firmă fabrică două produse (X și Y) și dispune de un sector productiv, două sectoa re auxiliare
(transport și între ținere -repara ții) și sectorul administrativ. În perioada de analiză au fost efectuate
consumuri în valoare totală de 175.000 lei, astfel:
– costuri directe aferente produsului X= 48.000 lei;
– costuri directe aferente produsului Y = 40.000 lei;
– costurile sectorului transport = 9.000 lei;
– costurile sectorului între ținere și repara ții = 3.000 lei;
– costurile sectorului productiv = 51.000 lei;
– costurile administra ției generale = 24.000 lei.

Sectorul transport prestează sectorului în treținere -repara ții 200 km, sectorului de bază 200 km și
administra ției generale 500 km. Sectorul între ținere și repara ții prestează sectorului transport 100 ore,
pentru sectorul de bază 300 ore. Decontarea reciprocă între sectoarele auxiliare se face la c ost standard
astfel: 9 lei / km prestat de sectorul transport și 7 lei / oră prestată de sectorul între ținere repara ții.

Dintre costurile indirecte de produc ție 30.000 sunt costuri de structură, gradul de ocupare a capacită ții
de produc ție fiind de 85%. C osturile indirecte de produc ție se repartizează în func ție de numărul orelor
manoperă (300 ore pentru produsul X și 200 ore pentru produsul Y).

În luna analizată au fost lansate în fabrica ție 3.200 buc X și 3.000 buc Y terminate integral. În cursul lunii
au fost vândute 3.000 buc X la pre ț de vânzare de 33 lei /buc și 2.750 buc Y la pre ț de vânzare de 27 lei
/buc.
Se cere:
a) determina ți costul efectiv de produc ție pentru cele două tipuri de ma șini;
b) determina ți rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune; verifica ți concordan ța cu
rezultatul din contabilitatea financiară.

Aplica ția nr. 3
În structura organizatorică a companiei Beta se regăse ște un sector de bază (în cadrul căruia se fabrică
un singur produs) și 2 sectoare auxiliare (atelier meca nic și centrală electrică). În perioada de calcula ție
se înregistrează următoarele consumuri de resurse:
– chiria utilajelor productive: 8.000 lei
– materii prime: 74.000 lei
– materiale auxiliare: 15.000 lei
– comision bancar: 900 lei
– materiale utilizate în secto rul mecanic: 2.100 lei
– manopera directă (inclusiv asigurări sociale): 51.000 lei
– piese de schimb utilizate la centrala electrică: 2.400 lei
– energie tehnologică: 45.000 lei
– salariile personalului de conducere administrativ: 23.000 lei
– amortizarea utilajelor de la centrala electrică: 4.600 lei
– salariile personalului din atelierul mecanic: 3.200 lei
– salariile personalului din centrala electrică: 4.100 lei
– salariile angaja ților indirect productivi din sectorul de bază: 39.000 lei
– amortizarea clădirii: 5.400 lei
– amortizarea utilajelor de produc ție: 2.000 lei

10 În clădire se găse ște atât sectorul de bază, sectoarele auxiliare, cât și administra ția generală, acestea
ocupând următoarele suprafe țe: 800 mp (sectorul de bază), 100 mp (atelierul mecanic), 700 mp
(centrala electrică) și 400 mp (administra ția generală).

Atelierul mecanic prestează centralei electrice 50 ore și sectorului productiv 350 ore, iar centrala
electrică deserve ște sectorul de bază 1.000 kw și administra ția generală a unită ții 500 kw. Presta țiile
între sectoare auxiliare se decontează la cost standard de 15 lei / oră.

Dintre cheltuielile sectorului productiv 40% sunt costuri fixe, gradul de ocupare a capacită ții fiind de
80%. În cursul lunii au fost fabricate 8.000 buc produs finit din care s -au vân dut 7.500 buc la 40 lei / buc.
Se cere:
a) calcula ți costul de produc ție efectiv;
b) determina ți rezultatul din exploatare în contabilitatea de gestiune; verifica ți apoi
concordan ța cu rezultatul din contabilitatea financiară;

11
CALCULA ȚIA COSTURILOR PE ACTIVI TĂȚI

Aplica ția nr. 1
Aerotech Company fabrică 3 tipuri de plăci electronice pentru imprimante. Modelul 1, din care firma
fabrică și vinde 10.000 buc, este placa cu cel mai simplu circuit. Modelul 2, mai complex decât primul se
fabrică și vinde în cantita tea cea mai mare dintre toate cele trei modele, 20.000 buc. Modelul 3 prezintă
cel mai complicat circuit, dar și cel mai scăzut volum al vânzărilor 4.000 buc.
Pentru perioada analizată se cunosc:
Model 1 Model 2 Model 3
Cantitate fabricată 10.000
(1 lot) 20.000
(4 loturi) 4.000
(10 loturi)
Materiale directe (componente) 50 lei / buc 90 lei / buc 20 lei / buc
Ore manoperă directă 3 ore / buc 4 ore / buc 2 ore / buc
Ore de func ționare a utilajelor 1 oră / buc 1,25 ore / buc 2 ore / buc
Timpi pentru seta rea liniilor de fabrica ție 10 ore / lot 10 ore / lot 10 ore / lot
Preț de vânzare 261,25 lei / buc 328 lei / buc 250 lei / buc

Compania vizează ob ținerea unei marje de profit de 25% (pre țul de vânzare țintă = 125% * costul de
produc ție).
Muncitorii dire ct productivi sunt remunera ți cu un salar de 20 lei / ora manoperă.

Cheltuielile indirecte de produc ție sunt de 3.894.000 lei, baza de repartizare pe cele 3 modele fiind
totalul orelor manoperă. În urma unei analize a acestor cheltuieli s -au identificat următoarele grupe de
cheltuieli:
Grupa de cheltuieli Valoare Generator de costuri Observa ții
– cheltuieli privind utilajele (între ținere,
consum energie, calibrare, depreciere) 1.212.600 Ore de func ționare a
utilajelor
– cheltuieli privind setarea lini ilor de
produc ție 3.000
(10 ore x 20 lei /
oră x 15 loturi) Număr de loturi produse
– cheltuieli privind proiectarea (salariile
proiectan ților, materiale, software,
deprecierea echipamentelor) 700.000 Număr de proiectări
specifice * Modelul 1 = 25%
Model ul 2 = 45%
Modelul 3 = 30 %
– cheltuieli de uzină (deprecierea clădirii,
management, între ținere, impozite pe
proprietate, asigurări, securitate) 507.400 Număr ore manoperă
directă
– cheltuieli privind recep ția și controlul 200.000 Propor ția în care fie care
activitate este consumată
de către fiecare model * Modelul 1 = 6 %
Modelul 2 = 24 %
Modelul 3 = 70 %
– cheltuieli privind manipularea
materialelor 600.000 Propor ția în care fiecare
activitate este consumată
de către fiecare model * Modelul 1 = 7 %
Modelul 2 = 30 %
Modelul 3 = 63 %
– cheltuieli privind asigurarea calită ții 421.000 Propor ția în care fiecare
activitate este consumată
de către fiecare model * Modelul 1 = 20 %
Modelul 2 = 40 %
Modelul 3 = 40 %
– cheltuieli privind ambalajul și
transportu l 250.000 Propor ția în care fiecare
activitate este consumată
de către fiecare model * Modelul 1 = 4 %
Modelul 2 = 30 %
Modelul 3 = 66 %
* – propor ția este estimată de echipa care proiectează calcula ția pe activită ți

Să se determine costul unitar pentru fiecare model prin calcula ția tradi țională și prin calcula ția pe
activită ți. Analiza ți diferen țele între acestea.

12
Aplica ția nr. 2
O firmă ce activează în sectorul alimentar fabrica un singur produs – cozonaci cu stafide, produ și și
ambala ți în unită ți de un kilogram. Recent a adăugat un al doilea produs: torturi cu fructe. În sistemul
anterior de calcula ție, cheltuielile generale legate de produc ție erau repartizate în func ție de numărul
total de unită ți produse. Costurile directe se prezintă astfel:
Cozonaci cu stafide Torturi cu fructe
Costul materiilor prime 0,6 $ / kg 0,9 $ / kg
Costul cu manopera directă 0,14 $ / kg 0,2 $ / kg

Pentru perioada analizată firma a fabricat și vândut 160.000 kg cozonaci cu stafide și 40.000 kg torturi cu
fructe. Nive lul total al cheltuielilor legate de produc ție este de 210.800 $.
În prezent, decide să implementeze un sistem de calcula ție pe activită ți, identificând cinci activită ți,
inductorii de cost aferen ți, precum și volumul acestor inductori.

Activitate Costuri Inductor de cost Volumul inductorului
Cozonaci Torturi
Frământare 49.600 $ Ore de muncă 600.000 640.000
Coacere 67.200 $ Ore de coacere 240.000 240.000
Răcire 15.200 $ Ore de răcire 360.000 400.000
Cremă 6.000 $ Ore-mașină 0 24.000
Ambalare 72.800 $ Ore-mașină 350.000 560.000
TOTAL 210.800 $

1. Calcula ți costul unitar al celor două produse folosind sistemul tradi țional de calcula ție a costurilor.
2. Calcula ți costul unitar al celor două produse folosind sistemul de calcula ție a costur ilor pe activită ți.
3. Explica ți diferen țele dintre costurile unitare calculate prin cele două sisteme de calcula ție. Descrie ți
situa ții în care firma ar putea utiliza datele furnizate de calcula ția pe activită ți.

Aplicația nr. 3
O firmă fabrică două mod ele de televizoare: Monarch, vândut la prețul de 900 $ și Regal, un model mai
nou, vândut la prețul de 1.140 $. În perioada de analiză firma a fabricat și vândut 20.000 de unități
Monarch și 5.000 de unități Regal. Costurile unitare directe pentru cele dou ă produse se prezintă astfel:

Monarch Regal
Materii prime 308 $ 584 $
Manopera directă 18 $ 42 $

Firma ia în considerare implementarea unei calculații pe activități, identificând în acest sens șase
activități, pentru care se cunosc:
Activitate Cost t otal Inductor de cost Volumul inductorului
Monarch Regal
Sudare 942.000 Nr. puncte de sudură 1.185.000 385.000
Livrare 860.000 Nr. livrări 16.200 3.800
Controlul calității 1.240.000 Nr. inspecții 56.200 21.300
Comenzi de cumpărare 950.400 Nr. de co menzi 80.080 110.000
Întreținere utilaje 57.600 Nr. ore mașină 176.000 16.000
Reglare utilaje 750.000 Nr. de reglări 16.000 14.000
TOTAL 4.800.000

13
1. Utilizând ca și cheie de repartizare a tuturor costurilor indirecte numărul orelor mașină, calcula ți
costurile totale și unitare ale celor două modele de televizoare, precum și rezultatul companiei.
2. Folosind calculația costurilor pe activități determinați profitabilitatea celor 2 modele.
3. Explicați de ce rezultatele obținute la punctele anterioare diferă.

Aplica ția nr. 4
Un centru de sănătate gestionează 3 programe: (1) reabilitarea persoanelor suferind de alcoolism, (2)
reabilitarea persoanelor dependente de droguri și (3) servicii post -tratament (sprijin și consultan ță).
Pentru anul curent chel tuielile se prezintă astfel:

Salariile personalului medical 2.550.000 $
4 medici generali ști * 150.000 $ 600.000 $
18 psihologi * 75.000 $ 1.350.000 $
20 asistente medicale * 30.000 $ 600.000 $
Furnituri și materiale medicale 300.000 $
Cheltuieli gen erale (salariile personalului administrativ, chirie,
încălzire, apă, electricitate etc.) 880.000 $

Directorul centrului dore ște să determine costul fiecărui program. Pentru asta dispune de următoarele
informa ții:
 numărul de angaja ți din fiecare program:
Alcoolism Dependen ță
de droguri Servicii post –
tratament TOTAL angaja ți
Medici generali ști 4 4
Psihologi 6 4 8 18
Asistente medicale 4 6 10 20

 în programul de tratare al alcoolismului sunt înscri și 80 de pacien ți, iar în cel de tratare a
dependen ței de droguri 100 de pacien ți, fiecare pe o durată medie de 6 luni de spitalizare.
 consumul de furnituri medicale depinde de numărul mediu de pacien ți pe an .
 cheltuielile generale sunt formate din: chiria și între ținerea clădirii clinicii – 180.000 $, servi cii de
laborator – 100.000 $ și cheltuieli administrative (gestiunea pacien ților, alimenta ție, spălătorie)
– 600.000 $
 alte informa ții:
Alcoolism Dependen ță de
droguri Servicii post –
tratament TOTAL
Suprafa ța ocupată de fiecare program 9.000 9.000 12.000 30.000
Număr mediu de pacien ți pe an 40 50 60 150
Număr de teste de laborator 400 1.400 700 2.500

1. Selectând bazele care vă par cele mai potrivite pentru repartizarea costurilor indirecte între diferitele
programe, calcula ți costul fiecărui program și costul pe pacient pentru programele de tratare a
alcoolismului și a dependen ței de droguri.
2. Ce avantaje poate aduce implementarea acestui sistem de calcula ție centrului de sănătate?

14
SISTEMELE DE CALCULAȚIE A COSTURILOR PARȚIALE. ANALIZA MARJELOR

Aplica ția nr. 1
O întreprindere fabrică 2 produse X și Y pe care le comercializează în 2 regiuni diferite. Un studiu
previzional anticipează vânzarea a 80.000 buc (produsul X) și 15.000 buc (produsul Y) în regiunea 1 și
20.000 buc (produsul X) și 10.000 b uc (produsul Y) în regiunea 2.

Costurile previzionate sunt calculate pentru fabricarea și vânzarea a 100.000 buc din produsul X și
25.000 buc din produsul Y. Ele se prezintă astfel:
– Cheltuieli de producție previzionate:
X Y
Cheltuieli variabile 50 le i / buc 80 lei / buc
Cheltuieli fixe indirecte 1.700.000 lei

– Cheltuieli de distribuție previzionate:
Regiunea 1 Regiunea 2
Cheltuieli variabile 5% din cifra de afaceri 5% din cifra de afaceri
Cheltuieli fixe directe 2.000.000 lei 1.200.000 lei
Cheltuieli fixe indirecte 100.000 lei

– Cheltuieli generale de administrație = 500.000 lei

Prețurile de vânzare practicate sunt aceleași, indiferent de regiune: produsul X = 100 lei / buc, produsul
Y = 140 lei / buc.
Se cere:
 Calculați marja pe costul spec ific pentru fiecare regiune și rezultatul previzionat;
 Este justificată vânzarea în cele 2 regiuni?
 Ce rezultat ar obține întreprinderea dacă abandonează vânzarea în regiunea 2 ?

Aplicația nr. 2
O firmă producătoare de autoturisme fabrică în cursul perio adei de analiză 3 modele: M1, M2 și M3. În
perioada de calcula ție au fost constatate următoarele consumuri, grupate astfel:
M1 M2 M3 Total
Cantitate fabricată 800 unități 500 unități 1.000 unități
– Costuri cu materiile prime 1.800.000 1.450.000 2.200. 000
– Costul cu manopera directă calculată în
funcție de volumul producției 1.150.000 1.600.000 2.250.000
– Cheltuieli cu chiria utilajelor specializate (în
sumă forfetară) 300.000 200.000 150.000
– Cheltuieli cu energia tehnologică 7.000.000
– Regia generală a sectoarelor productive 8.500.000
– Costul administrației generale 4.600.000

Pentru repartizarea costurilor cu energia tehnologică se alege ca bază de repartizare consumul de
energie tehnologică pentru fiecare produs. Acesta este: 2 .000 kw pentru M1, 1.000 kw pentru M2 și
5.000 kw pentru M3. Regia generală a sectoarelor productive se repartizează proporțional cu valoarea
manoperei directe.

15
În cursul lunii au fost vândute:
M1: 800 unități * 12.000 lei/ unitate
M2: 490 unități * 20. 000 lei/ unitate
M3: 970 unități * 17.000 lei/ unitate

Determina ți contribu ția fiecărui produs la acoperirea costurilor fixe indirecte, precum și rezultatul din
exploatare în cost specific.

Aplicația nr. 3
O braserie, înființată în 1930, are reputația unui producător de bere de înaltă calitate, comercializată în
regiunea alsaciană. După cel de -al doilea război mondial, dezvoltarea pieței de desfacere a berii i -a
asigurat o creștere rapidă care a dus la diversificarea producției și lărgirea distribuției .

Deși produsul tradițional care i -a adus reputația este berea Angulair, vândută în căni de 1/3 l, societatea
a început să fabrice o bere de consumație curentă Groutenbourg, vândută în butoaie de 30 l. În fine, cel
mai recent produs lansat este berea Synb iere (amestec între bere și cidru cu gust de măr),
comercializată în căni de 1/3 l. Aceste produse sunt comercializate în toată Franța, prin intermediul
distribuitorilor situați la Strasbourg, Paris, Lyon și Bordeaux. Cifra de afaceri realizată în fiecare zonă
geografică precum și marjele obținute sunt diferite, ele depinzând, în special, de clauze contractuale de
livrare încheiate cu fiecare distribuitor.

Succesul parțial al noului produs, Synbiere, a fost catalogat de către controlorul de gestiune ca fii nd un
semieșec, ce are drept cauză politica de producție și desfacere a societății. În consecință, capacitățile de
producție sunt utilizate aproape la maxim și rentabilitatea actuală a afacerii nu permite luarea în
considerare a unei investiții prea mari p e care o presupune crearea unei noi braserii. Este necesară
optimizarea prealabilă a cuplului produs – piață în scopul majorării capacității de autofinanțare în
exercițiile viitoare. Acest lucru va fi posibil dacă studiile de piață realizate recent demonst rează că
diferiții distribuitori vor putea creste fără dificultate vânzările în regiunile respective.

Pornind de la aceste informații, propuneți o nouă politică pentru exercițiile viitoare, pe baza unei analize
a marjei pe costurile specifice și pe costur ile variabile și determinați un program de producție și de
distribuție optim.

Informații privind costurile pentru exercițiul N:
1. Costuri directe de producție:
Materii prime (hamei, orz, apă etc):
Angulair (1/3 litri) 1,50 € / litru produs
Groutenbou rg (30 litri) 1,10 € / litru produs
Synbiere (1/3 litri) 1,20 € / litru produs

Manoperă și energie:
Angulair (1/3 litri) 4,20 € / litru produs
Groutenbourg (30 litri) 1,45 € / litru produs
Synbiere (1/3 litri) 3,60 € / litru produs

Amortiza rea utilajelor și echipamentelor de producție:
50.000 € pentru secția de producție a berii Angulair
140.000 € pentru secția de producție a berii Goutenbourg
30.000 € pentru secția de producție a berii Synbiere

16
2. Cheltuieli de distribuție
Cheltuielile de distribuție depind de fiecare tip de produs și de zona de distribuție (costuri pe lot), astfel:
Strasbourg Paris Lyon Bordeaux
– lot de 1.000 căni 80 € 200 € 240 € 280 €
– lot de 10 butoaie 84 € 130 € 156 € 182 €

Cheltuielile de comercializare (comisi oane, publicitate) sunt estimate la 10% din prețul de vânzare en –
gros aferent fiecărei zone de distribuție. Printre altele, firma impune distribuitorilor constituirea unui
stoc important care să răspundă imediat variațiilor cererii. În contrapartidă, socie tatea participă la
cheltuielile de depozitare în baza unei sume forfetare anuale de 60.000 € pentru Strasbourg și Paris și
40.000 € pentru fiecare dintre celelalte depozite.

3. Cheltuielile generale de administrație sunt estimate la 430.000 € anual.

Informații privind vânzările exercițiului N:
Cantitatea vândută și prețul de vânzare
Strasbourg Paris Lyon Bordeaux
Angulair 120.000 căni cu
2,80 € 70.000 căni cu
3,00 € 43.000 căni cu
2,60 € 18.000 căni cu
2,20 €
Groutenbourg 8.000 butoaie cu
140,00 € 6.500 butoaie cu
148,00 € 2.400 butoaie cu
136,00 € 2.500 butoaie cu
120,00 €
Synbiere 54.000 căni cu
2,20 € 32.000 căni cu
2,40 € 28.000 căni cu
2,00 € 32.000 căni cu
2,00 €

Capacitatea de absorbție a pieței
Strasbourg Paris Lyon Bordeaux
Angulair 150.000 căni 90.000 căni 50.000 căni 30.000 căni
Groutenbourg 10.000 butoaie 8.500 butoaie 4.000 butoaie 4.000 butoaie
Synbiere 60.000 căni 80.000 căni 50.000 căni 50.000 căni

Capacitatea de producție a braseriei
Angulair 280.000 căni
Groutenbourg 25.000 butoaie
Synbiere 150.000 căni

Notă: Pentru a răspunde cerințelor problemei, determinați marjele pe costurile specifice pe produse
(cele 3 tipuri de beri) și pe regiuni de comercializare (cele 4 orașe).