Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune [609603]

UNIVERSITATEA ROMÂNO -GERMANĂ DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

Managementul și analiza
eficienței gestiunii
economico -financiare în
cadrul firmei

Coordonator științific
Conf. Univ.dr. George Bălan

Absolvent: [anonimizat]
2017

2 CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………… ……… 4
STUDIU DE CAZ ……………………………………………………………… …… …6
CAPITOLUL I ROLUL GESTIUNII ȘI ANALIZEI FINANCIARE …………… 7

1.1. Gestiunea economico -financiară ………… ……………………………………….. 7
1.2. Analiza economico -financiară ……………………………………………………. 8
1.3. Tipuri de analiză ………………………………………………………………….. 10
1.4. Utilizatorii rezultatelor gestiunii și analizei economico -financiare ……………… 11
CAPITOLUL II PREZENTAREA S.C. ROMPROD SRL G iurgiu ……… ……… 13
2.1. Prezentarea generală a firmei …………………………………………………….. 13
2.1.1. Elemente de identificare ………………………………………………………… 13
2.1.2. Obiectul de activitate …………………………………………………………… 14
2.2. Principalii indicatori economico -financiari …………………………………… …15
CAPITOLUL III ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE LA S.C. ROMPROD SRL
Giurgiu …………….. ……………………………… ………………………………….. 18
3.1 Analiza stabilității financiare ………………………………………………………. 18
3.2. Analiza autonomiei financiare ………………………………………………….. 20
3.2.1. Rata autonomiei fi nanciare globale ……………………………………………… 20
3.2.2. R ata autonomiei financiare la termen ……………………………………………..21
3.3. Analiza îndatorării ………………………………………………………………… .22
3.4. Analiza ratei imobilizărilor corporale …………………………………………… …24
3.5. Analiza ratei stocurilor …………………… ………………………………………. .25
3.6. Analiza ratei creanțelor …………………………………………………………… .27
3.7. Analiza ratei disponibilităților ……………………………………………………. .28

3 CAPITOLUL IV ANALIZA GESTIUNII CREAN ȚELOR Ș I DATORIILOR S.C.
ROMPROD SRL GIURGIU ………………………………………………… ….… 31
4.1. Analiz a gestiunii creanțelor totale ………………………………………………… 32
4.2. Analiza Gestiunii Creanțelor -Clienți ……………………………………………… 33
4.3. Analiza gestiunii datoriilor totale …………………………………………………. 38
4.4. Analiza gestiunii creditului -furnizor ………………………………………………. 39
CONCLUZII SI PRO PUNERI ……………….. ……………… ………… …………. .44
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………… …………… 45

4 INTRODUCERE
Simbioza dintre poten țialul resurselor ș i rezultatele ob ținute urmează, î n practica
economic ă, o evolu ție în spiral ă având la baz ă corelarea și condi ționarea reciproc ă dintre ele.
Pe de parte, poten țialul resurselor umane, materiale, financiare și informa ționale condi ținează
și restric ționeaz ă nivelul performantelor care se ob țin într-un ciclu de utlizare/produc ție, iar pe
de alt ă parte nivelul rezultatelor ob ținute în urma valorific ării potentialului resurselor creeaz ă
sursele și cuantumul acestora, ce poate fi alocat pentru amplificarea poten țialului resurselor.
În contextul economic actual se impune luarea unor decizii de management r apide
referitoare la activitatea întreprinderii, la urm ărirea și atingerea obiectivelor sale
fundamentale, acestea determin ând însăși existen ța pe pia ță a agentului economic.
De-a lungul timpului s -au identificat ca obiective generale: supravie țuirea, profitul și
creșterea economic ă. Drept scopuri financiare au fost identificate: echilibrul financiar,
rentabilitatea financiar ă, creșterea economic ă, flexibilitatea. Criteriile de m ăsurare a atingerii
acestor scopuri și obiective sunt fie m ărimi ab solute, precum fondul de rulment, trezoreria
netă, cifra de afaceri, capacitatea de autofinan țare, fie m ărimi relative, precum rata îndator ării,
rata rentabilit ății etc.
Activitatea desf ășurată de o întreprindere în decursul unei perioade de ti mp se reflect ă
în situa ția financiar ă a acesteia. Starea financiar ă a unei întreprinderi, indiferent de sectorul de
activitate, de dimensiune sau structura capitalului, este o consecin ță a gestion ării resurselor
până la momentul efectu ării anal izei ș i o pr emis ă esențială a dezvolt ării ulterioare.
Analiza financiar ă este sursa principal ă de informatii necesare fundament ării deciziilor
tactice și strategice la nivel microeconomic. Ea const ă într-un ansamblu de instrumente și
metode care permite ap recierea situa ției financiare (gestiune, echilibru financiar, structur ă
financiar ă, bonitate) și a performan țelor unei întreprinderi.
În ultimul timp importan ța analizei financiare este amplificat ă de numeroasele
solicit ări, de un grad mare de sintez ă, generate în special de:
 necesitatea informa țiilor financiare prelucrate, pentru îmbun ătățirea gestion ării
întreprinderii și luării deciziilor de participare pe piata financiar ă;
 dezvoltarea și diversificarea pietei financiare;

5  restructurarea întreprinderilor și privatizarea acestora;
 interesul pentru studiul celorlalti parteneri și în special al concurentilor;
 necesitatea inform ării actualilor și poten țialilor ac ționari despre performan telor
întreprinderii.
Analiza economico -financiar ă este practic indispensabil ă în conducerea și gestionarea
unei afaceri, motiv pentru care ea se constituie într-un instrument de baz ă la îndem âna
managementului întreprinderilor.
Una din principalele functii ce revin analizei economico -financiar e este aceea de
instrument al managementului întreprinderii, deoarece a conduce competent înseamn ă a
cunoa ște realit ătile vietii economice în care întreprinderea activeaz ă, a cunoa ște plusurile și
minusurile entit ătii pe care o conduci, ori acest lucru nu este posibil f ără o analiz ă pertinent ă.
O a doua functie important ă a analizei economico -financiare const ă în diagnosticarea
fenomenelor și proceselor economice, respectiv diagnosticarea st ării de performant ă pe care o
întreprindere o realizeaz ă la un moment dat, în vederea lu ării unor decizii privind evolutia
viitoare a acesteia.
Informatiile necesare analizei financiare sunt preluate din conturile anuale, care
cuprind: bilantul, contul de profit și pierdere, anexa la bilant. Prezen tarea informatiilor în
bilantul contabil referitoare la sursele financiare și mijloacele economice r ăspunde unor
cerinte de ordin fiscal, contabil și juridic, f ără a răspunde cu promptitudine obiectivelor
financiare, care urm ăresc mai ales probleme prezent e și viitoare dec ât probleme trecute. În
consecin ță, bilan țul contabil este supus unor corec ții și regrup ări care s ă ordoneze elementele
de activ și pasiv în funcție de gradul de lichiditate, respectiv gradul de exigibilitate. Aceasta
retratare a bilan țului contabil are ca scop final ob ținerea bilan țului financiar.

6 STUDIU DE CAZ
„Managementul și analiza eficienței gestiunii economico -financiare în cadrul firmei.
Studiu de caz la SC ROMPROD SRL Giurgiu” este un model de analiz ă care îmbin ă teoria
cu un studiu de caz ilustrativ pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei – menționate
mai sus – în cunoa șterea și interpretarea situa ției financiare a întreprinderii.
Obiectivul prezentei lucr ări este reprezentat de diagnostic area situa ției financiare a
firmei luate în studiu în perioada 2014 – 2016, consider ând anul 2014 drept an de referin ță.
Scopul lucrării const ă în:
 aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico -financiari ai întreprinderii;
 analiza structuri i financiare a firmei;
 analiza gestiunii crean țelor și datoriilor;
 aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;
 analiza boni tății financiare analiza rentabilit ății comerciale, economice și financiare a
firmei respective.

7 CAPITOLUL I

ROLUL GESTIUNII ȘI ANALIZEI FINANCIARE

1.1 Gestiunea economico -financiară

Conceptul de gestiune se referă la activitatea de administrare a bunurilor unei
întreprinderi, constând dintr -un ansamblu de operațiuni privind primirea, păstrarea ,
administrarea și vânzarea de bunuri materiale și a fondurilor financiare.
Indiferent de tipul întreprinderii, conducerea acesteia este confruntată cu luarea unor
decizii financiare. Chiar dacă instrumentele utilizate pentru luarea acestor decizii sunt d iferite
de la o întreprindere la alta, în funcție de mărime, sectorul de activitate, principiile și
conceptele financiare sunt similare pentru toate entitățile economice.
Gestiunea financiară a întreprinderii cuprinde un ansamblu de metode de analiză și
de tehnici operative având drept scop buna administrare a patrimoniului material și uman.
Deciziile de investire și finanțare mai ales în condițiile economiei de piață nu mai pot fi
adoptate pe baza unor aprecieri empirice, sau utilizând doar anumite extrapo lări bazate pe
perioada anterioară. Fiecare întreprindere trebuie să -și evalueze prin metode moderne
eforturile și efectele concretizate în rezultatele financiare.
Obiectivul fundamental al întreprinderii este obținerea de profit prin maximizarea
acestuia. Teoria neoclasică și teoria financiară au stabilit ca obiectiv primordial maximizarea
valorii întreprinderii sau maximizarea averii proprietarilor (capitalurile proprii).
Întreprinderile cotate la bursă au ca obiectiv central maximizarea capitalizării bur siere.
Valoarea patrimonială a întreprinderii are la baza conceptul de activ net și se
calculează ca diferență între activul total și datoriile totale, principala sursă de creștere a
activului net fiind profitul net.
Valoarea unei întreprinderi nu poate f i asimilată numai valorii prezente a activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, ci trebuie apreciată și în raport cu alte elemente interne sau
externe întreprinderii.
Valoarea întreprinderii este influențată de următoarele aspecte:
 patrimoniul prezen t al întreprinderii;
 rezultatele așteptate ale activităților și proiectelor viitoare (valoarea financiară);
 riscurile specifice întreprinderii;
 riscurile induse de mediul extern.
Valoarea financiară (VF) se stabilește pe baza speranțelor de câștig pe care le va
aduce firma cu capitalul său. Valoarea financiară se determină conform relației:
n nkVR
kCFVF
) 1(
) 1( 


CF – cash-flow-urile estimate din anii viitori;
k – rata de actualizare, egală cu rata medie a dobânzii de piață;
n – durata de viață economică a întreprinderii, exprimată în ani;

8 VR – valoarea reziduală, respectiv valoarea de piață a întreprinderii estimată a rămâne
la terminarea duratei de viață economică.
Goodwillul ( GW) reprezintă excedentul de valoare a întreprinderii peste valoarea de
piață a tribuită elementelor identificabile ale activelor sale, la un moment dat. Goodwillul
reprezintă diferența pozitivă dintre valoarea financiară ( VF) și valoarea patrimonială, conform
relației 1:
VP VF GW

Dacă diferența este negativă, atunci ace asta exprimă un badwill.
Gestiunea financiară a întreprinderii are următoarele obiective:
 maximizarea valorii întreprinderii prin angajarea patrimoniului întreprinderii în
proiecte de investiții, care să -l valorifice prin rezultatele pozitive viitoare;
 menținerea performanțelor financiare pe termen scurt și lung la un nivel
satisfăcător;
 menținerea solvabilității și lichidității la un nivel acceptabil;
 controlarea și stăpânirea riscurilor financiare.
Profitul este diferența dintre venituri și cheltuieli. Profitul nu este o mărime monetară,
ci doar o potențialitate de a se transforma în timp sub formă de cash -flow.
Cash -flow-ul (CF) reprezintă diferența dintre încasări și plăți.
Diferența între profit și cash -flow constă în decalajele de timp dintre veni turile și
cheltuielile din contul de profit și pierdere și încasările și plățile aceleiași perioade. O
întreprindere poate avea profit deoarece veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, dar cash –
flow-ul poate fi negativ întrucât întreprinderea nu a înca sat creanțele sale care au fost
înregistrate ca venituri în momentul vânzării produselor sau prestării serviciilor. În această
situație, o întreprindere deși are profit poate intra în faliment din lipsa lichidităților.

1.2 Analiza economico -financiară

Procesul de conducere nu se poate baza doar pe rutină și intuiție, ci și pe o analiză
științifică, pe o cunoaștere temeinică a situației date, o identificare a vulnerabilităților și
oportunităților de dezvoltare.
Analiza reprezintă o metodă de cercetare c are constă în descompunerea sau desfacerea unui
întreg (obiect, fenomen sau proces) în elementele componente, procedând la identificarea
factorilor, cauzelor și condițiilor care l -au generat, respectiv influențat.

1 Stancu I. – Finanțe, Piețe financiare și gestiunea portofoliului, Investițiile reale și finanțarea
lor, Analiza și gestiunea financiară a întreprinderii, ediția a treia, Editura Economică,
București, 2002, pag. 751

9 Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al
consumului de resurse și al rezultatelor obținute.
Analiza financiară reprezintă un studiu metodic și sistematic al situației și evoluției
unei entități privind structura sa financiară și rentabilitatea, pornind de la bilanț (poziția
financiară), de la contul de profit sau pierdere (performanța financiară), de la situația
fluxurilor de numerar (de trezorerie), precum și de la situația modificării capitalurilor proprii.
Analiza economico -financiară reprezintă un ansamb lu de concepte, metode, tehnici,
procedee și instrumente care asigură tratarea informațiilor interne și externe, în vederea
formulării unor aprecieri referitoare la situația economico -financiară a unui agent economic,
identificarea factorilor, cauzelor și condițiilor care au determinat -o, din punct de vedere al
utilizării eficiente a resurselor umane, materiale și financiare.
Analiza economico -financiară cercetează fenomenele din punct de vedere economic,
esențialul constituindu -l sesizarea relațiilor cauză -efect . Diagnosticul economico -financiar
reprezintă finalitatea analizei economico -financiare.
Analiza economico -financiară studiază mecanismul de formare și modificare a fenomenelor
economice prin descompunerea lor în elemente componente , în părți simple și prin stabilirea
factorilor de influență.
Ca activitate practică, analiza economico -financiară are un caracter permanent, deoarece prin
valorificarea informațiilor furnizate de sistemul și politicile contabile, se pot formula
concluzii pertinente asupra activității întreprinderii.
Analiza economico -financiară ajută utilizatorii să înțeleagă cadrul metodologic al
cunoașterii și folosirii resurselor umane, materiale și financiare, precum și aspecte deosebit de
importante pentru orice entitate: producția și comercializarea acesteia, veniturile și
cheltuielile, poziția și performanța financiară, fluxurile de trezorerie, gestionarea potențialului
intern.
Interpretarea rezultatelor analizei economico -financiare se realizează prin
intermediul relației cauză -efect și oferă suportul unor concluzii necesare elaborării uni
diagnostic financiar de evaluare a punctelor tari și a punctelor slabe ale activității
întreprinderii.
Analiza economico -financiară cercetează fenomenele din punct de vedere economic,
esențialul c onstituindu -l sesizarea relațiilor cauză -efect . Spre deosebire de analiză, sinteza
presupune o examinare a elementelor unui fenomen în unitatea sa.
Diagnosticul economico -financiar reprezintă finalitatea analizei economico -financiare.

10 Analiza economico -financiară studiază mecanismul de formare și modificare a fenomenelor
economice prin descompunerea lor în elemente componente , în părți simple și prin stabilirea
factorilor de influență.
Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în vederea ide ntificării cauzelor
finale care explică o anumită stare de fapt la un moment dat.
Analiza economico -financiară se definește prin următoarele:
 elementele , reprezintă părți componente ale fenomenului analizat;
 factorii, sunt forțe motrice care provoacă, dete rmină un fenomen, un rezultat;
 cauzele finale, reprezintă acele împrejurări care în anumite condiții explică
apariția unui fenomen precum și starea și evoluția acestuia.
Analiza economico -financiară are un caracter complex întrucât:
 același efect poate av ea cauze diferite (reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri poate fi datorată: creșterii productivității muncii, reducerii costului cu
materiile prime, reducerii costului cu salariile personalului);
 aceiași cauză poate produce efecte diferite;
 efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de factori sau
forțe;
 complexitatea și intensitatea cauzei pot determina nu doar intensitatea
fenomenului ci și calitatea lui;
 în realitatea obiectivă însușirile esențiale se combină cu cele ne esențiale,
secundare sau întâmplătoare;
 în fenomenul analizat pot apărea însușiri pe care nu le -a avut nici unul din
elementele fenomenului.

1.3 Tipuri de analiză

Analiza postfactum presupune cercetarea unei activități desfășurate și urmărește
relevarea modului de îndeplinire a obiectivelor stabilite.
Analiza previzională se desfășoară înaintea fenomenului cercetat și presupune
estimarea evoluției acestuia.
Analiza calitativă urmărește esența fenomenului, însușirile principale ale acestuia, respectiv
factorii care determină fenomenul. Prin această analiză calitativă se folosește principiul
descompunerii în trepte ce permite trecerea de la o esență mai puțin profundă la una mai
profundă.

11 Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări
comensurabile exprimate prin greutate, volum, suprafață, durată.
Procesul de analiză economico -financiară reprezintă inversul evoluției reale a fenomenului.
Drumul pe care -l parcurge analiza poate fi redat în următoarele etape:
a. Stabilirea obiectului anali zei, presupune constatarea anumitor fapte, fenomene,
rezultate. Delimitarea se face în timp și spațiu, calitativ și cantitativ, utilizând
anumite metode de calcul și evaluare.
b. Stabilirea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului studiat. Stabilirea
elementelor presupune efectuarea unei analize structurale. Factorii se urmăresc în
mod succesiv, plecând de la cei cu acțiune directă la cei cu acțiune indirectă până
la stabilirea cauzelor finale.
c. Determinarea corelației dintre fiecare factor și fenomen an alizat precum și a
corelațiilor dintre diferiții factori care acționează. Se urmărește practic relația
cauză -efect și raporturile dintre factori.
d. Măsurarea (cuantificarea) influențelor elementelor și factorilor asupra modificării
fenomenului studiat, se fa ce cu ajutorul analizei calitative.
e. Sintetizarea rezultatelor analizei, presupune stabilirea concluziilor și aprecierilor
asupra activității studiate.
f. Elaborarea măsurilor are rolul să asigure folosirea optimă a resurselor și sporirea
eficienței în viitor.

1.4 Utilizatorii rezultatelor gestiunii și analizei economico -financiare

Situațiile financiare reprezintă principala sursă de informații pentru diversele
categorii de utilizatori interesați de poziția și performanța financiară a întreprinderii, și
constituie în același timp o bază bună pentru orice analiză financiară.
Principalii utilizatori ai informațiilor furnizate de analiza economico -financiară sunt:
1) Furnizorii de capital, includ:
 acționarii (interesați de performanțele curente ale investiției);
 investitorii în obligațiuni (interesați de capacitatea de plată a întreprinderii);
 băncile și alți investitori (interesați de capacitatea de plată și gradul de îndatorare
al firmei).
2) Partenerii de afaceri, cuprind ;
 furnizorii (interesați de dezvoltarea viit oare cu partenerii comerciali și
solvabilitatea firmei);
 clienții (interesați de stabilitatea financiară, calitatea produselor);
 angajații și organizațiile sindicale (interesați de securitatea locurilor de muncă,
salarii).
3) Statul, reprezentat de:
 direcțiil e de finanțe (interesate de profit, valoarea adăugată);

12  guvernul (formarea politicilor economice, probleme sociale, solvabilitatea
firmei);
 autoritățile locale (emisiunea de obligațiuni, acordarea de facilități, atragerea
investitorilor).
4) Alți utilizatori, includ:
 managementul firmei (analiza propriilor rezultate și performanțe economico –
financiare);
 organizațiile profesionale (reducerea interferențelor statului în activitățile firmei);
 analiștii și consultanții (furnizarea de informații pentru cei interesa ți);
 auditorii (evaluarea activelor și datoriilor, continuitatea activității);
 publicul.

Metodele și tehnicile calitative utilizate în analiza economico -financiară sunt
următoarele:
A. Diviziunea și descompunerea rezultatelor;
B. Gruparea;
C. Comparația;
D. Model area fenomenelor economice.

Metodele de analiză cantitativă permit măsurarea acțiunii fiecărui element sau factor asupra
rezultatului analizat, prin care se dă finalitate de mărime și sens legăturilor cauzale, de a
reliefa factorii cu acțiune mai importan tă asupra rezultatelor și de a aprecia măsura în care au
fost folosite resursele întreprinderii. Metodele cantitative utilizate sunt următoarele: metoda
bilanțieră, metoda substituirilor în lanț, metoda corelației, metoda scorurilor, metoda ratelor,
metoda calculului matricial, metoda Pareto, metode ale cercetării operaționale.

13 CAPITOLUL II
PREZENTAREA S.C. ROMPROD SRL Giurgiu
2.1. PREZENTAREA GENERAL Ă A FIRMEI
2.1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE
1. Denumirea: S.C. ROMPROD SRL GIURGI U
2. Sediul social: Giurgiu, str. 1 decembrie 1918, jud. Giurgiu
3. Telefon: 0246/233376
4. Fax: 0246 -333377
5. Num ăr înregistrare ORC: J20/2076/1994
6. Cod fiscal: R0 1289223
7. Persoan ă juridic ă: – societate cu r ăspundere l imitat ă
– persoan ă juridic ă română
– capital integrat privat
8. Durata de func ționare: nelimitat ă
2.1.2. SCURT ISTORIC
S.C. ROMPROD S.R.L. a fost înființata în anul 1994, în urma înregistrării la Ofic iul
Registrului Comerțului , după obținerea codului fiscal și a avizelor necesare de funcționare
(avizul sanitar, avizul de mediu, avizul PSI și avizul de protecție a muncii). Obiectul principal
de activitate l -a constituit executarea de construcții noi, reparațiile la construcțiile existente,
lucrările de instalații la construcții , lucrări de modernizare drumuri și poduri, confecții din
lemn și metal.
În 1996, societatea a fost atestat ă pentru executarea de rețele de alimentare cu ap ă, dar
și de realizare rețele stradale, branșamente și lucrări interioare de gaze naturale, ș i a început

14 execuția acestui tip de lucrări . De asemenea , în anul 2000 unitatea a realizat din surse
europene un atelier de tâmplărie pentru executarea confecțiilor din lemn necesare lucrărilor de
construcții în execuția societ ății. În acest atelier s -a executat și mobilier de birou cu materiale
de import, existând o colaborare cu firme de prestigiu din Europa.
În timp, S.C. ROMPROD S.R.L. Giurgiu și-a diversificat gama de produse ș i servicii
oferite, adaptându -și domeniul de activitate cerințelor pieței , ceea ce face ca la acest moment
să fie lider î n domeniul său.
Societatea are propriul manual de calitate pentru construcții în conformitate cu HG nr.
261/1994 și este atestată în:
 execuț ia sistemelor de alimentare cu gaze naturale conform I6 -86;
 recuperarea ș i valorificarea deșeurilor metalice;
2.1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE
În baza statutului societ ății, principalele activitate desfășurate de S.C. ROMPROD
S.R.L. Giurgiu sunt:
– lucrări de construcții noi, modernizări și reparații capitale la clădiri (sociale,
administrative) ș i construcții speciale industriale ș i agrozootehnice;
– lucrări de instalații interioare de gaze naturale, rețele de medie și redus ă presiune din
conducte de oțel și polietilenă ;
– lucrări de instalații termice și sanitare, centrale ș i rețele termice, alimentare cu apa,
stații pompare ș i de hidrofor;
– lucrări de drumuri, că i ferate uzinale, terasamente, ziduri de sprijin, regularizări de
râuri,
– lucrări de hidroizolații cu materiale din import
– lucrări de instalații electrice interioare și branșamente , confecționat tablouri electrice;
– lucrări de proiectare pentru categoriile de lucrări enumerate mai sus;

15 – lucră ri de construcții și confecții metalice la hale industriale, piloni pentru susținerea
conductelor aeriene, piloni de telecomunicații , precum și prelucrări mecanice pentru
nevoi proprii ș i terți;
– lucrări de confecționare mobilier de birotică cu mate riale din import, binale pentru
construcții ;
– lucrări de asfaltare și modernizare drumuri,asfaltare si betonare;
– lucrări de demolare ș i refacere poduri.
Activitatea de execuție a societ ății se desf ășoară în principal î n județul Giurgiu,
realizând în cadrul lucrărilor contractate cu beneficiarii ș i lucrările legate de asigurarea
cerințelor de apă industrial ă și potab ilă, epurarea apelor evacuate , provenite de la unitățile
industriale ș i de la activitate social ă, respectiv grupuri sociale, cantine, co rpuri administrative
și locuințe .
2.2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO -FINANCIARI
Principalii indicatori economico -financiari ai S.C. ROMPROD SRL Giurgiu la
sfârșitul celor trei exerciții financiare luate î n considerare (2014, 2015, 2016) sunt următorii :
– Cifra de afaceri reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale întreprinderii , deoarece
este criteriul major după care se judec ă performanț ele întreprinderii în mediul concurențial în
care aceasta activează . Cifra de afaceri reflectă rezult atul global al unei perioade de gestiune,
fiind principala formă de venit a firmei. Cifra de afaceri are ca sursă de formare activitatea de
exploatare a întreprinderii , neincluzând veniturile financiare ș i excepționale .
– Producția exercițiului reprezi ntă totalitatea bunurilor ș i serviciilo r produse de firma pe
o perioadă de un an. Principalele elemente componente ale acestui indicator sunt: producția
vândută (care însumează bunurile ș i serviciile facturate la preț de vânzare ), producția stocată
(a cărei valoare pozitivă indică creșterea stocului final), producția imobilizată (destinată
nevoilor proprii firmei).
– Valoarea adăugat ă exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producție , îndeosebi a factorilor muncă ș i capital, p este valoarea materiilor prime,
materialelor ș i serviciilor cumpărate de la terți. Valoarea adăugată reprezintă sursa de

16 acumulări bănești care asigură remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea
economică a întreprinderii : personalul, statul, creditorii, acționarii , întreprinderea .
– Rezultatul din exploatare măsoară , în mărimi absolute, rentabilitatea procesului de
exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatării (plătibile și executabile) din
veniturile exploatării (incasabile și calculate).
– Rezultatul brut al exercițiului este determinat de rezultatele activităților de exploatare,
financiare ș i excepționale , obținându -se prin diferența între veniturile și cheltuielile totale.
Acest indicator exprim ă, în mărimi absolute, rentabilitatea brută sau pierderile aferente
activității firmei.
– Rezultatul net al exercițiului reprezintă , în mărimi absolute, măsura rentabilității
financiare a capitalului propriu subscris de acționari . Acesta urmează să se distribuie sub
formă de dividende î n raport cu numărul acțiunilor sau părților sociale deținute , sau să se
reinvestească în firmă . Profitul net se obține prin deducerea impozitului pe profit din profitul
brut.

Principalii indicatori economico -financiari
Tabelul nr. 2 .2.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA
2014 2015 2016
1. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180
2. Producția exercițiului mii lei 9754976 10601841 17333605
3. Valoarea adăugata mii lei 4242548 3694040 6822260
4. Rezultatul brut al exploatării mii lei 2856536 1702578 2456843
5. Rezultatul brut al exercițiului mii lei 2865367 1709526 2274964
6. Rezultatul net al exercițiului mii lei 2865367 1281115 1926165
7. Număr mediu de salariați (cu contract
de munca) persoane 69 71 67
8. Num ăr mediu de colaboratori (cu persoane 19 – –

17 convenție civila)

Din tabelul nr. 2 .1. prezentat mai sus se poate observa c ă:
– cifra de afaceri și producția exercițiului au înregistrat un trend crescător pe parcursul
perioadei analizate;
– valoarea adăugată a înregistrat o tendinț ă oscilant ă, nivelul indicatorului fiind î n
creștere în anul curent 2016 față de anul de baz ă 2015;
– rezultatul brut al exploatării , rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al
exercițiului au manifestat, de as emenea, o tendinț ă oscilant ă, valorile obținute fiind de
data aceasta î n scădere în anul 2016 față de anul 2014.

18 CAPITOLUL III
ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A S.C. ROMPROD SRL
GIURGIU
Analiza structurii patrimoniale urmărește reflectarea raporturilor dintre diferite
elemente patrimoniale, mutațiile calitative î n situația mijloacelor și surselor generate de
schimbările interne ș i de interacțiunea cu mediul economico -social [1], precum ș i
fundamentarea politicii și strategiei financiare.
Prin structura financiară a unei întreprinderi , în sens larg, se înțelege raportul existent
între finanțările pe termen scurt ș i cele pe termen lung [2]. Structura financiar ă a întreprinderii
se analizează :
– din punctul de vedere al surselor de finanțare (reflectate î n pasivul bilanțului );
– din punctul de vedere al utilizării acestora (reflectate î n activul bilanțului ).
Elementele de pasiv definesc structura financiar ă de capital, î n timp ce elementele de
activ (plasamentele) def inesc structura economic ă de capital a întreprinderii .
Ratele de structură ale bilanțului se stabilesc ca raport î ntre un post sau o grup ă de
posturi din activ sau pasiv și totalul bilanțului , precum și ca raport î ntre diferitele componente
de activ sau pasiv.
Sursele informaționale utilizate pentru efectuarea calculelor sunt bilanțul financiar și
contul de profit ș i pierdere.
3.1. ANALIZA STABILIT ĂȚII FINANCIARE
Rata stabilității financiare ( Raf) reflect ă ponderea capita lurilor permanente in totalul
surselor de finanțare (pasive totale). Capitalurile permanente sunt formate din capitalul
propriu ș i capitalul împrumutat cu o durată mai mare de un an, motiv pentru care se mai
numesc și surse stabile de finanțare .
Relația de calcul este:

19

unde: CP = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung
Nivelul minim admis al ratei este de 50%, dar st abilitatea financiară a întreprinderii
este cu atât mai mare cu câ t nivelul ratei este mai aproape de 100. O întreprindere cu un gra d
mare de stabilitate financiară poate realiza strategii pe termen lung atât în ceea ce privește
procesul investițional (activele imobilizate), cât și î n ceea ce privește procesul de exploatare
(activele circulante), deoarece ponderea mare a surselor stabile de finanțare aflate la dispoziția
sa permite acest lucru.
Rata stabilității financiare
Tabelul nr. 3.1.
Nr.
crt. SPECIFIC ATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP=Cor+DTML
2. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT=CP+DTS
3. Rata stabilității
financiare % 46,06 54,07 49,62 Raf=CP/PT
4. Indicele de creștere a
CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CP/CP 0
5. Indicele de creștere a
PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PT n/PT 0
6. Valoarea minim
acceptabila % 50,00 50,00 50,00 Min

Pe întreaga perioadă de analiză firma dispune de un grad relativ scăzut de stabilitate
financiară , nivelul ratei situându -se sub nivelul minim admisibil de 50%, cu excepția anului
2015, când se constată o ușoar ă îmbun ătățire. Indi catorul a crescut de la 46,06% î n anul de
bază 2014 la 49,62% î n anul curent 2016, reflectând din a cest punct de vedere o ameliorare a
stabilității financiare a întreprinderii . Creșterea valorii indicatorului în perioada curentă față

20 de perioada de bază arată creșterea ponderii resurselor stabile î n totalul surselor de finanțare
ale firmei. Cauza evoluț iei înregistrate de rata stabilității financiare este dată de faptul că
ritmul de creștere a capitalului permanent (140,82%) a devansat ritmul de creștere a pasivului
total (123,56%), respectiv I CP>IPT.
3.2. ANALIZA AUTONOMIEI FINANCIARE
Rata a utonomiei financiare (Raf) reflect ă ponderea capitalurilor proprii î n totalul
surselor de finanțare , respectiv măsura în care sursele de finanțare aparțin întreprinderii . În
practic ă exist ă două tipuri de autonomie financiar ă, și anume:
– autonomie financiară globală , când sursele proprii se compară cu totalul surselor de
finanțare ;
– autonomie financiară la termen, când sursele proprii se compară doar cu sursele
permanente de finanțare .
3.2.1. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE
Rata autonomiei financiare globale ( Rag) reflectă ponderea surselor proprii î n totalul
surselor de finanțare și se calculează ca raport între capitalul propriu ș i pasivul total.
Indicatorul arată gradul de independență financiară a societ ățrii.
Formula de calcul este:

Valoarea indicatorului diferă de la o întreprindere la alta î n funcție de p olitica
financiară promovată . Tocma i de aceea este foarte dificil de stabilit valoarea de referință a
acestei rate. Se consideră satisfăcătoare pentru echilibrul financiar o rat ă Rag >1/3 (respectiv
33%).
Rata autonomiei financiare globale
Tabelul nr. 3 .2.1
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016

21 1. Capital propriu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cor
2. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT
3. Rata autonomiei
financiare globale % 46,06 54,07 49,62 Rag=Cor/PT
4. Indicele de creștere a Cor % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cor n/Cpr 0
5. Indicele de crestere a PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PT n/PT 0
6. Valoarea minim
admisibila % 33,33 33,33 33,33 Min
Pe parcursul celor trei ani de analiz ă firma a înregistrat o autonomie fi nanciară globală
ridica tă, valorile calculate fiind peste nivelul minim admisibil. Autonomia financiară globală a
crescut de la 46,06% î n anul de referință 2014 la 49,62% î n anul curent 2016, reflectând
creșterea ponderii surselor proprii î n pasivul total al firmei.
Cauzele acestei evoluții sunt următoarele :
– creșterea capitalurilor proprii cu 140,82% în perioada curentă față de perioada de
bază;
– creșterea pasivului total cu doar 123,56% în perioada curentă față de perioada de baz ă.
3.2.2. RATA AUTONOMIEI F INANCIARE LA TERMEN
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) consider ă că sursele de finanțare cu
caracter permanent se mențin într-o anumită structur ă doar o perioad ă limitată de timp. Ea se
calculează ca raport î ntre capitalul propriu și capitalul permanent și reflectă ponderea surselor
proprii î n totalul surselor permanente de finanțare . Formula de calcul este următoarea :

Nivelul ac estei rate are o mare importanță pentru deciziile viitoare de politic ă
financiară pe care managementul firmei intenționează să le ia. Se consideră că firma
beneficiază de o structură financiar ă sănătoas ă, căreia îi este asociat un grad scăzut de risc,
atunci când ponderea surselor proprii î n sursele permanente este de cel puțin 50%, respectiv
Raft ≥ 50%.

22
Rata autonomiei financiare la termen
Tabelu l nr. 3 .2.2
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Capital pro priu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cor
2. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP=Cpr+ITML
3. Rata autonomiei financiare
la termen % 100,00 100,00 100,00 Raft=Cpr/CP
4. Indicele de creștere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cpr n/Cpr 0
5. Indicele de creștere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CP n/CP 0
6. Valoarea minim
acceptabila % 50,00 50,00 50,00 Min
Rata autonomiei financiare la termen s -a menținut constant ă (100%) pe parcursul
întregii perio ade analizate ș i mult peste nivelul de referință (minim admisibil). Aceasta
înseamnă că resursele permanen te ale firmei sunt constituite î n proporție de 100% din
capitaluri proprii. Se consideră că firma are o situație favorabila, ca urmare a creșterii
capitalului propriu ( confirmându -se astfel desfășurarea unei activit ăți profitabile) ș i a politicii
întreprinderii de neapelar e la credite pe termen mediu ș i lung.
3.3. ANALIZA ÎNDATORĂ RII
Ratele de îndatorare caracterizează dependența financiară a întreprinderii și gradul de
risc a l politicii sale financiare. Altfel spus, ele măsoară ponderea obligațiilor în patrimoniul
întreprinderii , calculându -se în următoarele variante:
– rata de îndatorare globală ;
– rata de îndatorare la termen [3].
Rata îndatorării globale (Rig) măsoară ponderea d atoriilor – indiferent de natură ,
durata și originea lor – în totalul surselor de finanțare . Relația de calcul es te:

23

unde: Dt = ITML + DTS
PT = Cpr + ITML + DTS = Cpr + Dt
Nivelul de îndatorare maxim acceptat este de 66%. Cu câ t nivelul r atei este mai mic
decât acest nivel, cu atât riscul imposibilității de a onora aceste dat orii este mai mic, iar
dependența față de creditori este mai scăzut ă. Dac ă nivelul îndatorării scade, odată cu
reducerea gradului de îndatorare are loc creșterea gradului de autonomie financiar ă.
Rata îndatorării global e
Tabelul nr. 3 .3.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Împrumuturi pe termen
mediu si lung mii lei 0 0 0 ITML
2. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS
3. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt=ITML+DTS
4. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT
5. Indicele de creștere a Dt % 100,00 69,06 208,82 IDt=Dt n/Dt 0
6. Indicele de creștere a PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PT n/PT 0
7. Rata îndatorării globale % 53,94 45,93 50,38 Rig=Dt/PT
8. Valoarea maxim
admisibila % 66,00 66,00 66,00 Max
Gradul de îndatora re al S.C. ROMPROD SRL Giurgiu înregistrează valori normale,
cifrându -se sub nivelul maxim admis de 66%. Rata de îndatorare global ă a scăzut de la
53,94% în anul de bază la 50,38% î n anul curent, semnificând reducerea gradului de
îndatorare a firmei (ș i implicit creșterea autonomiei financiare), diminuându -se totodată riscul
incapacității de plat ă.
Evoluția ratei de îndatorare global ă a avut drept cauze:

24 – creșterea datoriilor totale cu 108,82% în perioada curentă față de perioada de bază ;
– creșterea pasivului total cu 123,56% în perioada curent ă față de perioada de bază ;
– sau, altfel spus, ritmul de creștere a datoriilor totale a fost devansat de ritmul de
creștere a pasivului total cu 14,74% (123,56% – 108,82% = 14,74%).
3.4. ANAL IZA RATEI IMOBILIZĂ RILOR CORPORALE
Rata imobilizărilor corporale reflectă greutatea specifică a activelor imobilizate
tangibile î n totalul patrimoniului și măsoară gradul de investire a capitalului î n unitate. Rata
imobilizărilor corporale (Ric ) arat ă ponderea imobilizărilor corporale î n total active
imobilizate, respectiv î n total activ. Formulele de calcul sunt următoarele :
;

Nivelul minim admisibil este de 85% din activele imobilizate nete.
Mărimea acestui indicator depinde, î n primul rând, de natura activității , fiind mult mai
ridicat î n cazul r amurilor din industria grea față de ramurile care solicit ă o slab ă dotare
tehnică. Dacă se analizează întreprinderi din același sector de activitate, rata imobilizărilor
corporale depinde de opțiunile strategice al e fiecăreia , de politica de dezvoltare, de condițiile
concrete î n care își desfășoară activitatea. Pentru întreprinderile care au o valoare foarte mare
a acestei rate este mai dificil ă conversia activelor sale î n lichiditatea .
Rata imobilizărilor corporale
Tabelul nr. 3 .4.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Imobilizări corporale mii lei 1740233 2564742 6076966 Ic
2. Active imobilizate nete mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creștere a Ic % 100,00 147,38 349,20 I=Ic n/Icn-1

25 5. Indicele de creștere a Ain % 100,00 134,46 318,53 I=Ain n/Ain n-1
6. Indicele de creștere a AT % 100,00 81,11 223,56 I=AT n/AT n-1
7. Rata imobilizărilor
corporale I % 91,20 99,96 99,99 Ric=Ic/Ain
8. Rata imobilizărilor
corporale II % 32,28 58,66 50,43 Ric=Ic/AT
9. Valoarea minima
acceptabila (in Ain) % 85,00 85,00 85,00 Min
În anul curent 2016 ponderea imobilizărilor corporale în total active imobilizate a fost
de 99,99%, mai mare cu 8,79% față de anul de referință . Cauzele acestei evoluții au fost:
creșterea imobilizărilor tangibile cu 249,20% în 2016 față de 2014, comparativ cu creșterea
activelor imobilizate nete cu doar 218,53%. Situația poate fi interpretat ă ca fiind pozitiv ă,
dacă ținem cont de faptul c ă valorile obținute pentru rata imobilizărilor corporale au fost peste
nivelul minim admisibil de 85%.
În același timp, ponderea imobilizărilor corporale î n activu l total a crescut de la
32,28% î n anu l de bază 2014 la 50,43% î n anul curent 2016, respectiv cu 18,15%. Evoluția
înregistrat ă de indicatorul calculat a avut drept cauze: creșterea imobilizărilor corporale cu
249,20% în 2016 față de 2014, î n comparație cu creșterea activului total cu doar 123, 56% î n
aceeași perioad ă.
3.5. ANALIZA RATEI STOCURILOR
Rata stocurilor (Rst) arată care este ponderea activelor c irculante de natura stocurilor
în tota l active circulante, respectiv î n total activ. Relațiile de calcul sunt următoarele :
;

Situația se poate considera nor mală când stocurile nu depășesc 50% din total active
circulante.
Rata stocurilor este influențată de următorii factori:

26 – sectorul de activitate unde își desfășoară activitatea întreprinderea ; astfel, r ata
stocurilor este mai ridicată la întreprinderile din sfera producției și distribuției și foarte
scăzută la întreprinderile din sfera serviciilor;
– durata ciclului de exploatar e: rata stocurilor este ridicată la întreprinderile cu dura ta
ciclului de exploatare lung și este redusă la întreprinderile cu ciclu de exploatare scurt;
– factori conjuncturali și condițiile pieței : specularea fluctuațiilor de preț de pe piață .
Creșterea stocurilor este justificată doar atunci când este determinat ă de sporirea
volumului de activitate, respectiv când indicele de creștere a cifrei de afaceri este mai mare
decât indicele de creștere a stocurilor (I CA > I St), și este nejustificată atunci când duce la
formarea de stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă .
Rata stocurilor
Tabelul nr. 3 .5.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Stocuri mii lei 128345 0 2860179 St
2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creștere a St % 100,00 – 2228, 51 I=St n/Stn-1
5. Indicele de creștere a Ac % 100,00 51,88 171,52 I=Ac n/Ac n-1
6. Indicele de creștere a AT % 100,00 81,11 223,56 I=AT n/AT n-1
7. Rata stocurilor I % 3,69 0,00 47,89 Rst=St/Ac
8. Rata stocurilor II % 2,38 0,00 23,73 Rst=St/AT
9. Valoarea maxima
admisibila (in Ac) % 50,00 50,00 50,00 Max
10. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
11. Indicele de creștere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA n-1
Ponderea stocurilor î n total active ci rculante a crescut de la 3,69% î n anul d e bază la 47,89%
în anul curent (respectiv cu 44,20%), cauzele acestei evoluții fiind: creșterea stocurilor cu

27 2128,51% comparativ cu creșterea activelor circulante cu doar 71,52%. Dacă ținem cont de
valoarea maximă admisibilă (50%), se poate aprecia că situația este pozitivă .
De asemenea, ponderea stocurilor în tot al activ a crescut de la 2,38% î n anul de
referinț ă 2014 la 23,73% î n anul curent 201 6 (respectiv cu 21,35%). Această evoluție a avut
drept cauze: creșterea stocurilor cu 2128,51% ș i creșterea activului total cu numai 123,56%.
Dacă facem corelația cu cifra de afaceri rezultă o situație nefavorabil ă pentru
întreprindere , deoarece indicele de creștere a stocurilor devansează cu mult indicele de
creștere a cifrei de afaceri (I St > ICA).
3.6. ANALIZA RATEI CREANȚ ELOR
Rata creanțelor (Rcr) arată ponderea creanțelor pe care le are întreprinderea în tota l
active circulante, respectiv în total activ. În general, o valoare ridicată a acestei rate poate
contribui la dinamizarea cifrei de afaceri, dar creează dificultatea de lichiditate.
Relațiile de calcul sunt:
;

Rata creanțelor este influențată de domeniul de activitate (fiind foarte scăzută sau nulă
în cazul firmelor aflate în contact direct cu o clientelă numeroasă ce achit ă cumpărăturile în
numerar – comerț cu amănuntul , prestări de servicii către populație -, și înregistrând valori
mai ridicate î n cazul relațiilor inter-întreprinderi ), de natura relațiilor comerciale, precum și de
termenele de plată practicate.
Rata creanțelor
Tabelul nr. 3 .6.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Creanțe mii lei 2644492 565838 2006790 Cr
2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac

28 3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creștere a Cr % 100,00 21,40 75,89 ICr=Cr n/Cr 0
5. Indicele de creștere a Ac % 100,00 51,88 171,52 IAc=Ac n/Ac 0
6. Indicele de creștere a AT % 100,00 81,11 223,56 IAT=AT n/AT 0
7. Rata creanțelor I % 75,94 31,32 33,60 Rcr= Gr/Ac
8. Rata creanțelor II % 49,06 12,94 16,65 Rcr=Cr/AT
9. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
10. Indicele de creștere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA 0
În anul curent 2016 ponderea creanțelor în total active circulante a fost de 33,60%,
mai mic ă cu 42,34% f ață de anul de referinț ă, cauza fiind scăderea creanțelor cu 24,11% ș i
creșterea activelor circulante cu 71,52% în perioada curentă față de perioada de baz ă (iac >
Cr). Totodată , a scăzut și ponderea creanțelor în activul total, de la 49,06% î n anul de baz ă la
16,65% în anul curent; această evoluție s-a datorat reducerii creanțelor cu 24,11% ș i creșterii
activului total cu 123,56% (I AT > Cr). Situația poate fi apreciată ca fiind favorabil ă, datorit ă
faptului că cifra de afaceri a crescut cu 82,71%, iar creanțele s-au diminuat cu 24,11% î n anul
curent 2016 fa ță de anul de baz ă 2014 (I CA > Cr), aceasta semnificând reducerea duratei medii
de încasare a creanțelor , cu efecte pozitive pentru firmă .
3.7. ANALIZA RATEI DISPONIBILITĂȚ ILOR
Rata disponibil ităților bănești și plasamentelor (Rdb) reflect ă ponderea
disponibilităților bănești în patrimoniul întreprinderii , adică gradul de lichiditate imediată a
activelor curente.
Relațiile de calcul sunt următoarele :
;

La nivelul unei întreprinderi se consideră acceptabile următoarele nivele (de referință )
ale ratei disponibilităților :
– nivel ul minim acceptat este de 3 -5% î n total active ci rculante, iar cel maxim de 25%
în total active circulante;

29 – nivelul minim acceptat este de 1,5 -2% în total activ , iar nivelul optim este de 10% din
total activ.
Rata disponibilităților
Tabelu l nr. 3 .7.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Disponibilitatea mii lei 709501 1240702 1105975 Db
2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creștere a Db % 100,00 174,87 155,88 IDb=Db n/Db 0
5. Indicele de creștere a Ac % 100,00 51,88 171,52 IAc=Ac n/Ac 0
6. Indicele de creștere a AT % 100,00 81,11 223,56 IAT=ATn/AT 0
7. Rata disponibilităților I % 20,37 68,68 18,52 Rdb=Db/Ac
8. Valoare minim
admisibila % 5,00 5,00 5,00 Min (in Ac)
9. Valoare maxim
admisibila % 25,00 25,00 25,00 Max (in Ac)
10. Rata disponibilităților II % 13,16 28,38 9,18 Rdb=Db/AT
11. Valo are minim
admisibila % 2,00 2,00 2,00 Min (in AT)
12. Valoare optima % 10,00 10,00 10,00 Opt (in AT)
Pe parcursul perioadei analizate, disponibilitățile bănești au avut o evoluție oscilant ă.
Se poate observa c ă în anul 2015 valoarea ratei disponibilităților a fost mult peste nivelul
maxim admis, respectiv nivelul optim, acest lucru fiind semnul deținerii unor resurse
ineficient utilizate. Î n ceilalți doi ani ai perioadei de analiza (anul de baz ă și anul curent),
valorile indicatorului s -au încadrat între nivelul minim ș i nivelul maxim admis, reflectând o
utilizare eficientă a resurselor întreprinderii .
Ponderea disponibilităților bănești în activele circulante a scăzut de la 20,37% î n anul
de referinț ă la 18,52% î n anul curent, ca u rmare a creșterii activelor circulante cu 71,52% față
de creșterea disponibilităților cu doar 55,88%.

30 De asemenea, ponderea disponibilităților bănești în activul total a scăzut de la 13,16%
în 2014 la 9,18% în 2016, cauza acestei evoluții descr escătoare fiind devansarea ritmului de
creștere a disponibilităților (55,88%) de ritmul de creștere a activului total (123,56%),
respectiv I AT > IDb, cu efecte pozitive asupra lichidit ății firmei.

31 CAPITOLUL IV
ANALIZA GESTIUNII CREAN ȚELOR ȘI DATORIILOR
S.C. ROMPROD SRL GIURGIU
Exprimarea modului de gestionare a resurselor se realizează prin viteza lor de rotație ,
cu ajutorul căreia se măsoară durata în timp necesară parcurgerii tuturor fazelor ciclului de
exploatare și comercia lizare. Viteza de rotație a resurselor completează informațiile privind
lichiditatea întreprinderii și, in același timp, furnizează cele mai importante informații
calitative asupra activității financiare, reflectând în ultima instanță modul î n care
managem entul se implic ă în folosirea resurselor disponibile [4].
Activitatea de exploatare presupune parcurgerea unor procese financiare succesive de
alocare de fonduri bănești pentru desfășurarea producției și de achitare a obligațiilor bănești
pe de o parte, ș i de recuperare a lor din încasarea vânzărilor sau completarea cu surse
împrumutate , pe de altă parte. Aceste procese d e mo bilizare ș i alocare de fonduri, de încasare
a creanțelor și de plata a datoriilor exprim ă manifestarea dinamic ă a echilibrului financiar al
întreprinderii . Din acest motiv, cel mai sigur echilibru financiar este cel realizat pe seama
încasărilor din vânzările proprii, adică pe seama cifrei de afaceri.
Drept urmare, fiecare element de activ circulant va fi reînnoit într-un interval de timp
specific prin cifra de afaceri, ia r fiecare datorie va fi achitată î ntr-un anumit timp prin
componenta v alorică corespunzătoare din cifra de afaceri.
Măsurarea vitezei de rotație se realizează cu ajutorul a doi indicatori, ș i anume:
· numărul de rotații (nr.) – exprim ă numărul de rotații pe care îl efectuează elementele
de activ sau de pa siv[5] prin cifra de afaceri î ntr-o perioada de gestiune.
Cifra de afaceri
nr =
Element de activ sau de pasiv

32 · durata î n zile a unei rotații (dz) – măsoară durata în zile necesară elementului de
activ sau de pasiv analizat pen tru a parcurge întregul ciclu economic ș i a se reîntoarce
în firmă sub form ă băneasca inițială .
Element de activ sau de pasiv
dz =
* 360
Cifra de afaceri
Accelerarea sau încetinirea vitezei de rotație are ca efect direct eliberarea ( E) sau
imobilizarea (I) absolută sau relativ ă de resurse. Elibera rea (relaxarea) sau imobilizarea
(presiunea) de resurse se determină cu relația :

Analiza vitezei de rotație presupune urmărirea obiecti velor [6] menționate mai jos:
– măsurarea vitezei de rotație și identificarea elementelor de calcul;
– interpretarea ș i semnificația modificării vitezei de rotație ;
– ident ificarea factorilor de influență ș i interpretarea lor;
– efectele creșterii vitezei de rotație .
Sursele informaționale utilizate î n vederea efectuării calculelor sunt bilanțul financiar
și contul de profit ș i pierdere.
4.1. ANALIZA GESTIUNII CREANȚ ELOR TOTALE
Rata de gestiune a creanțelor exprim durata medie î n zile de încasare a contravalorii
creanțelor pe termen scurt (furnizori -debitori, clienți , alte creanțe ). Valoarea minim ă care
asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanțelor este de 8 rotații , care corespunde unei durate
medii de încasare a creanțelor de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile [7].

33 Relațiile de calcul sunt următoarele :
;

Viteza de rotație a creanțelor totale
Tabelul nr. 4 .1.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Creanțe totale mii lei 2644492 565838 2006790 Crt
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotații rotații 3,54 17,09 8,53 nr=CA/Crt
4. Durata in zile zile 102 21 42 dz=(Crt/CA)*360
5. Valoare minima rotații 8,00 8,00 8,00 Min

Din tabelul nr. 4 .1. se deduce că în anul de bază 2014 numărul de rotații a fost cu mult
sub nivelul minim admis, durata medie de încasare a creanțelor pe termen scurt fiind fo arte
mare (102 zile). Se observă însă o reală îmbunătăț ire la nive lul ultimilor doi ani de analiză .
În ultimul an de analiză creanțele totale se roteau prin cifra de afaceri de 8,53 ori,
recuperându -se sub formă bănească inițial ă într-un termen mediu de 42 zile. Numărul de
rotații a crescut cu 4,99 rotații față de anul de bază , iar durata medie de încas are a creanțelor a
scăzut cu 60 zile față de același an. Accelerarea vitezei de rotație a creanțelor totale înseamnă
un decalaj favorabil î n încasarea creanțelor curente î n perioada curent ă față de perioada de
referință , cu impact favorabil asupra lichidit ăților firmei.
4.2. ANALIZA GESTIUNII CREANȚELOR -CLIENȚ I
Pentru realizarea echilibrului financiar, întreprinderea va trebui să acționeze atât
asupra vitezei de rotație a stocurilor, câ t și asupra creditului comercial. Creditul comercial se
regăsește sub două forme:
– creditul client

34 – creditul furnizor
Rata de gestiune a clienților [8] reflectă relațiile stabilite de întreprindere cu clienții
și, indirect, poziția deținut ă pe piață față de concurență. Această rată exprimă creditul client
acordat de firm ă, adică durata medie î n zile de încasare a contravalorii mărfurilor vândute de
la bene ficiari. Practic indică decalajul mediu în zile î ntre data facturării și data încasării
contravalorii mărfurilor vândute . Valoarea minim ă[9] care asigur ă o stare acceptabil ă a
gestiunii creanțelor față de clienți este de cel puțin 12 rotații , care corespunde unei durate
medii de încasare a creanțelor de 30 de zile.
Rata de gestiune a clienților se exprimă prin:
– numărul de rotații :

– durata î n zile a unei rotații :

O viteză de rotație mică înseamnă utilizarea de câtre clienți pe o perioadă mare de
timp a resurselor întreprinderii , stare nefavorabilă care est e amplificat ă dacă tendința vitezei
de rotație este î n scădere . În situația în care durata î n zile a unei rotații depășește 30 de zile,
înseamnă ca întreprinderea se confrunt ă cu probleme î n ceea ce privește încasarea facturilor.
Dacă durata de încasare a creanțelor nu dep ășește 30 de zile, atunci întreprinderea se afl ă într-
o situație favorabilă în cazul î n care viteza de rotație a creditului client este mai mică decât
viteza de rotație a creditului furnizor.
Mărimea ratei de gestiune a clienților este influențată de:
– poziția întreprinderii furnizoare;
– relațiile stabilite cu clienții (se va acorda un termen mai lung clienților tradiționali ,
marilor întreprinderi al căror ciclu de producție este important, întreprinderilor străine
care pe rmit întreprinderii să-și dezvolte exportul, întreprinderilor care prezintă garanții
serioase);

35 – specificul producției ;
– conjunctura economică ;
– politica de credit practicat ă pe piață (dacă crește rata dobânzii pe piață, durata
creditelor acordate va scădea ; iar dacă scade rata dobânzii pe piața , efectul va fi
creșterea duratei creditului clienți ).
Politi ca de credit a firmei trebuie să urmărească creșterea vânzărilor în măsura în care
aceste vânzări contribuie la creșterea profit ului.
Viteza de rotație a creditului -client
Tabelul nr. 4 .2.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Clienți mii lei 907999 178962 1440484 Cl
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotații rotații 10,32 54,04 11,89 nr=CA/Cl
4. Durata unei rotații zile 35 7 30 dz=(Cl/CA)*360
5. Valoare maxima zile 30 30 30 Max
6. Presiune(+), relaxare( -) mii lei +572767 -752265 -237836 Efect
7. Indicele de creștere a
Cl % 100,00 19,71 158,64 ICl=Cl n/Cl0
8. Indicele de creștere a
CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA 0

Pe parcursul celor trei ani de analiz ă viteza de rotație a creditului -client are o evoluție
oscilant ă. În ultimul an de analiz ă creanțele -clienți se roteau pri n cifra de afaceri de 11,89 ori,
recuperându -se într-un termen mediu de 30 de zile. Fa ță de anul de baz ă 2014 numărul de
rotații a crescut cu 1,57 rotații , iar durata medie î n zile a unei rotații a scăzut cu 5 zile, ceea ce
înseamnă reducerea duratei medii de recuperare a creanțelor . Accelerarea vitezei de rotație a

36 creditului -client a generat efecte asupra trezoreriei, respectiv o relaxare financiară (cu 237836
mii lei).
Cuantificarea influenț ei fiecărui factor la evoluția vitezei de rotație a creditului –
client este determinat ă prin următoarele modele factoriale de analiz ă.
a) Analiza factoriale a numărului de rotații a creditului -client
Abaterea absolută a numărului de rotații este:
∆nr = n r1 – nr0 = 11,89 – 10,32 = +1,57 rotatii
Factorii de influentă sunt:
– cifra de afaceri
– valoarea clienților (la sfârșitul perioadei de gestiune)
a1) Influenta modificării cifrei de afaceri:

rotații
a2) Influenț a modificării valorii clienților :

rotații
Relația de verificare este: ∆ nr. = ∆n r(CA) ± ∆n r(Cl)
b) Analiza factorială a duratei î n zile a creditului -client
Abaterea absolută a duratei î n zile este:
∆dz = d z1 – dz0 = 30 – 35 = -5 zile
Factorii de influență sunt:
– cifra de afaceri

37 – valoarea clienților
b1) Influenț a modificării cifrei de afaceri:

zile
b2) Influenț a modificării valorii clienților :

zile
Relația de verificare este: ∆d z = ∆d z(CA) ± ∆d z(Cl)
În perioada analizată a avut loc o creștere a numărului de rotații a creditului -client cu
1,57 rotații , respectiv o scădere a duratei de încasare a creanțelor de 5 zile.
Creșterea numărului de rotații a clienților a fost determinată de următoarele
modificări :
– creșterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei î n anul 2014 la 17124 180 mii lei î n
anul 2016, respectiv cu 82,71%, a determinat sporirea numărului de rotații cu 8,54
rotații ;
– creșterea creanțelor față de clienți de la 907999 mii lei în 2014 la 1440484 mii lei î n
2016, respectiv cu 58,64%, a determinat reducerea număru lui de rotații cu 6,97 rotații .
Scăderea duratei î n zile a numărului de rotații cu 5 zile a fost determinată de:
– creșterea cifrei de afaceri a determinat reducerea duratei medii de încasare a
creanțelor cu 16 zile;
– creșterea valorii creanțelor a determinat sporirea duratei î n zile cu 11 zile.
Încasarea creanțelor cu 5 zile mai repede este un aspect pozitiv pentru gestiunea
întreprinderii , cu atât mai mult cu c ât nu este depășit nivelul maxim acceptabil (de 30 de zile).

38 4.3. ANALIZA GESTI UNII DATORIILOR TOTALE
Rata de gestiune a datoriilor curente exprim ă durata medie î n zile de plat ă a
contravalorii datoriilor pe termen scurt ( împrumuturi pe termen scurt, furnizori, clienți –
creditori , alte datorii). Ea arată de câte ori, respectiv î n cate zile, s -ar putea restitui datoriile pe
seama cifrei de afaceri.
Relațiile de calcul sunt:
– numărul de rotații :

– durata î n zile a unei rotații :

Valoarea minim ă[10] care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor curente este
de 6 rotații , care cores punde unei durate medii de plată a datoriilor de 60 de zile. Valoarea
optim ă a perioadei de decontare este de maxim 30 de zile.
Viteza de rotație a datori ilor totale
Tabelul nr. 4 .3.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotații rotații 3,22 4,82 2,82 nr=CA/Dt
4. Durata unei rotații zile 112 75 128 dz=(Dt/CA)*360
5. Valoarea minima rotații 6,00 6,00 6,00 Min

În ultimul an de analiză datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri de 2,82 ori,
recuperându -se sub formă bănească inițială î ntr-un term en mediu de 128 de zile. Numărul de
rotații a scăzut de la 3,22 rotații în anul de bază la 2,82 rotații în anul curent (respectiv cu 0,4
rotații ), iar durata medie de recuperare a dator iilor a crescut de la 112 zile î n 1999 la 128 zile

39 în 2001 (respectiv c u 16 zile). Reducerea vitezei de rotație a datoriilor înseamnă creșterea
duratei de creditare comercială și financiară a societ ății, fapt ce a generat efecte negative
asupra firmei, î n sensul diminuării eficientei utilizării resurselor împrumutate și atras e.
Pentru ultimul an al perioadei analizate durata încasării creanțelor curente este mult
mai mică decât durata de plată a datoriilor curente, însemnând – din acest punct d e vedere – o
relaxare financiară asupra trezoreriei nete.
4.4. ANALIZA GESTIUNII CRE DITULUI -FURNIZOR
Rata de gestiune a furnizorilor [11] reflectă relațiile stabilite cu furnizorii ș i încrederea
pe care o prezintă întreprinderea pentru furnizori. Aceasta deoarece creditul furnizor
reprezintă pentru întreprindere o sursă de finanțare pe termen scurt, care contribuie la
creșterea solidității financiare a întreprinderii .
Viteza de rotație a furnizorilor exprimă credit ul-furnizor primit de firm ă, adică durata
medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziționate de la furnizori. Practic indică
decalajul mediu în zile î ntre data facturării și data plății contravalorii mărfurilor cumpărate .
Valoarea minim ă[12] care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor față de furnizori
este de cel puțin 12 rotații , care corespunde unei dura te medii de plată a facturilor de 30 de
zile.
Relațiile de calcul sunt:
– numărul de rotații :

– durata în zile a unei rotații :

În mod practic, deși o vitez ă mică de rotație permite agentului economic să folosească
resursele furnizorului, aceast ă stare poate conduce la î nrăutățirea relațiilor dintre cei doi
parteneri.
Creditele furniz or constituie o parte importantă a îndatoririlor pe termen scurt, ele
finanțând un procentaj mai mare sau mai mic al stocurilor, în funcție de sectorul de activitate.

40 Reducerea vitezei de rotație a furniz orilor reflectă o stare nefavorabil ă pentru
întreprindere , cu influenț e asupra capacitații de plat ă a acesteia. Presiunea financiar ă asupra
firmei scade î nsă dacă viteza de rotație a creditului furnizor este mai mic ă decât viteza de
rotație a creditului cl ient.
Viteza de rotație a creditului -furnizor
Tabelul nr. 4 .4.
Nr.
crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2014 2015 2016
1. Furnizori mii lei 384851 1018357 3302908 Fu
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotații rotații 24,35 9,50 5,18 nr=CA/Fz
4. Durata unei rotații zile 15 38 69 du=(Fz/CA)*360
5. Valoare maxima zile 30 30 30 Max
6. Presiune(+), relaxare( -) mii lei -104139 +617932 +2568627 Efect
7. Indicele de creștere a
Fz % 100,00 264,61 858,23 IFz=Fz n/Fz 0
8. Indicele de creștere a
CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA 0
În anul 2016 datoriile față de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de 5,18 ori,
achitându -se intr-un termen mediu de 69 de zile. Numărul de rotații a scăzut de la 24,3 5 rotații
în anul de referinț ă la 5,18 rotații în anul curent, iar durata medie in zile a unei rotații a crescut
de la 15 zile in 2014 la 69 de zile în 2016, ceea ce înseamnă creșterea duratei medii de
achitare a datoriilor comerciale. Reducerea vitezei de rotație a creditului -furnizor a generat
efecte negative asupra trezoreriei, respectiv o presiune financiar ă de 2568627 mii lei.
Din tabelul nr. 4 .4. se poate observa c ă tendința duratei medii î n zile de achitare a
creditului comercial este de creștere (situându -se în ulti mul an mult peste durata normală de
decontare de 30 de zile), aceasta situație fiind un semnal că firma se confruntă cu greutatea de
plată (lipsa de lichiditatea ), putând genera înrăutățirea relațiilor cu furnizorii.

41 De reținut este faptul c ă, în situația în care comparatorul se găsește în poziție
dominantă față de furnizor, el poate negocia credite furnizor avantajoase.
Situația comparativ ă a creanțelor clienți și a datoriilor comerc iale prezentată î n tabelul
nr. 4 .5. arată că durata creditului -furnizor este mai mare decât durata creditului -client,
reflectând din acest punct de vedere un excedent de resurse financiare pentru
întreprindere [13].
Situația comparativă a creditului -client și a creditului -furnizor
Tabelul nr. 4. 5.
Tipul de credit
Indicator CREDITUL -CLIENT CREDITUL -FURNIZOR
nr 11,89 rotatii 5,18 rotatii
dz 30 zile 69 zile
Pentru a putea măsura influenț a factorilor asupra modificării vitezei de rotație a
furnizorilor, se folosesc următoarele două modele de analiz ă factoriale .
a) Analiza factorială a numărului de rotații a creditului -furnizor
Abaterea absolută a numărului de rotații este:
Δnr = n r1 – nr0 = 5,18 – 24,35 = -19,17 rotații
Factorii de influență sunt:
– cifra de afaceri
– valoarea furnizorilor (la sfârșitul perioadei de gestiune)
a1) Influenț a modificării cifrei de afaceri:

rotații

42 a2) Influenț a modificării valorii furnizorilor:

rotații
Relația de verificare este: Δn r = Δn r (CA) ± Δn r(Fz)
b) Analiza factorială a duratei î n zile a unei rotații
Abaterea absolut ă a duratei î n zile este:
Δdz = d z1 – dz0 = 69 – 15 = +54 zile
Factorii de influență sunt:
– cifra de afaceri
– valoarea furnizorilor
b1) Influenț a modificării cifrei de afaceri:

zile
b2) Influenț a modificării valorii furnizorilor:

zile
Relația de verificare este: Δd z = Δd z (CA) ± Δd z(Fz)
În perioada analizată a avut loc o reducere a numărului de rotații a creditului -furnizor
cu 19,17 rotații , respectiv o creștere a duratei de plat ă a obligațiilor comerciale cu 54 de zile.
Reducerea numărului de rotații a furnizorilor a avut următoarele cauze:
– creșterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei î n anul de referința 2014 la 17124180
mii lei î n anul curent 2016, respectiv cu 82,71%, a determinat sporirea numărului de
rotații cu 20,14 rotații ;

43 – creșterea obligațiilor față de furnizori de la 384851 mii lei in 2014 la 3302908 mii lei
în 2016, respectiv cu 758,23%, a determinat reducerea numărului de rotații cu 39,31
rotații .
Creșterea duratei î n zile a unei rotații a fost determinată de:
– creșterea cifrei de afaceri, care a generat reducerea duratei medii de achitare a
datoriilor comerciale cu 7 zile;
– creșterea valorii furnizorilor , care a determinat sporirea duratei medii de plată cu 61
de zile.
Durata de plat ă a furnizorilor în peri oada curentă (69 de zile) se menține la un nivel
mult peste durata normal ă de decontare (30 de zile). Aceasta situație poate fi provocată de
lipsa de disponibilitate pentru plata obligațiilor curente, ceea ce poate genera întreruperea
livrărilor de către furnizori și blocarea procesului de producție (cu excepția situației in care
aceast ă întârziere este rezultatul unor înțelegeri prealabile ale întreprinderii cu furnizorii).

44 CONCLUZII SI PROPUNERI
În urma studiului de caz realizat la SC ROMPROD S RL Giurgiu se trag următoarele
concluzii:
– cifra de afaceri si producția exercițiului au înregistrat un trend crescător pe parcursul
perioadei analizate;
– valoarea adăugată a înregistrat o tendința oscilantă, nivelul indicatorului fiind î n
creștere în anul curent 2016 fa ță de anul de baz ă 2015;
– rezultatul brut al exploatării , rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al
exercițiului au manifestat, de asemenea, o tendinț ă oscilant ă, valorile obținute fiind de
data aceasta î n scădere în anu l 2016 față de anul 2014;
– creșterea capitalurilor proprii cu 140,82% în perioada curentă față de perioada de baz ă;
– creșterea pasivului total cu doar 123,56% în perioada curentă față de perioada de baz ă
– Pe parcursul perioadei analizate, disponibil itățile bănești au avut o evoluție oscilant ă
Prin urmare, î n condițiile accentuării concurenței în domeniul să u de a ctivitate, societatea
comercială SC ROMPROD S.R.L. – deși înregistrează o scădere a ratelor de rentabili tate –
are o bonitate financiară b ună, fiind c aracterizată printr -un nivel acceptabil de eficiență al
gestiunii resurselor financiare. În fond, firma dispune de o autonomie financiar ă ridicat ă și un
grad redus de îndatorare , cu impact favorabil asupra lichidității și solvabilității firmei.
În ansamblu, situația financiară a S.C. ROMPROD SRL Giurgiu poate fi apreciată ca relativ
bună, întreprinderea având un potențial ridicat de dezvoltare î n perspectiv a.
PROPUNERI: – Major area capitalului propriu; – Vânzarea unor imobilizări corporale ; – Atragerea
unor parteneri puternici; – achiziționarea unor utilaje de ultimă generație care să ducă la respectarea normelor de
mediu și la diminuarea duratei de execuție a lucrărilor; – promovarea pe piață și implementarea unoi noi
tehnologii revoluționare în domeniu.

45 BIBLIOGRAFIE

1. Batrancea Ioan, Staneanu Gheorghe – „Analiza fluxurilor de trezorerie”, Editura
Dacia, Cluj -Napoca, 1997
2. Buglea Alexandru, Eros -Stark
Lorant – „Evaluarea întreprinderii . Teorie si studiu de
caz”, Editura Marineasa, Timisoar a, 2001
3. Lazar Ioan, Batrancea Ioan – „Analiza economico -financiara a
intreprinderilor”, Editura Intelcredo, Deva,
1997
4. Margulescu Dumitru (coordonator) – „Analiza economico -financiara a societatilor
comerciale. Metode si tehnici”, Supliment la
„Tribuna Economica”, Bucuresti, 1994
5. Margulescu Dumitru, Niculescu
Maria, Robu Vasile – „Diagnostic economico -financiar. Concepte,
metode, tehnici”, Editura Romcart, Bucuresti,
1994
6. Mihai Ioan, Buglea Alexandru,
Stefea Petru – „Analiza financiara a int reprinderii.
Indrumator metodologic”, Editura Marineasa,
Timisoara, 1999
7. Mihai Ioan (coordonator) – „Analiza economico -financiara”, Editura
Mirton, Timisoara, 1999
8. Niculescu Maria – „Diagnostic global strategic”, Editura
Economica, Bucuresti, 1997
9. Stancu Ion – „Finante. Teoria pietelor financiare, finantele
intreprinderilor, analiza si gestiunea
financiara”, Editura Economica, Bucuresti,
1997