SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [310757]

UNIVERSITATEA DE VEST „[anonimizat]: [anonimizat]. Univ. Dr. Radu Claudia Roman Cristina

2018

UNIVERSITATEA DE VEST „[anonimizat]: [anonimizat]. Univ. Dr. Radu Claudia Roman Cristina

2018

CUPRINS

LISTA TABELELOR SI FIGURILOR

Introducere

Lucrarea de față își propune să analizeze indicatorii de echilibru financiar pentru SC DG SARCOM SRL.

Această lucrare este întocmită pe baza unei bibliografii selective susținută prin informațiile de actualitate provenite de la S.C. DG SARCOM S.R.L.

Într-o [anonimizat], indiferent de obiectul său de activitate urmărește atingerea a cel puțin două scopuri principale: realizarea de profit și satisfacerea necesităților unei anumite categorii de clienți. Pentru realizarea acestor două scopuri este necesară informația care să dezvăluie poziția financiară a entității și profitabilitatea acesteia. [anonimizat], reprezintă cea mai importantă sinteză informațională a contabilității, [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a societății.

Cerința fundamentală care asigură menținerea funcționalității normale a mecanismului întreprinderii o reprezintă existența echilibrului financiar. [anonimizat] a [anonimizat], atât în ipostaze de program cât și execuție. [anonimizat].

În cazul în care sursele permanente sunt mai mari decât necesitățile permanente de alocare a [anonimizat], adică de un excedent de resurse permanente. O companie va putea să facă față riscurilor pe termen scurt cu ajutorul fondului de rulment care va permite acest lucru și care reprezintă o marjă de securitate financiară.

O etapă importantă în planificarea echilibrului financiar pe termen scurt o [anonimizat]. În același timp pentru acoperirea nevoii de fond de rulment este necesr să se stabilească resursele de capitaluri circulante posibile de mobilizat.

Nevoia totală de capitaluri pentru procurarea stocurilor și desfășurarea eficientă a ciclului de exploatare este exprimată de necesarul de finanțare a ciclului de exploatare.

Punctul de plecare în determinarea fondurilor bănești acoperitoare îl reprezintă dimensionarea stocurilor.

Existența unor stocuri de mijloace circulante în toate fazele activității economice din întreprinder asigură funcționarea normală și continuă a ciclului de exploatare.

Materiile prime si materialele aflate atât în diferite stadii de prelucrare cât și sub formă de produse finite sau mijloace de decontare, precum și disponibilităților în casă și în bancă, intră în categoria stocurilor de mijloace circulante.

Studiul de caz privind analiza echilibrului financiar s-a realizat pe exemplul societății comerciale DG Sarcom S.R.L., fiind pusți în evidență principalii indicatori prin intermediul cărora poate fi apreciată activitatea desfășurată de întrepindere pe parcursul a trei exerciții financiare consecutive.

Lucrarea este structurată în două mari capitole:

CAPITOLUL I: Analiza situației financiar-patrimonială a întrepinderii

CAPITORLUL II : Analiza indicatorilor echilibrului financiari la S.C. DG SARCOM S.R.L

CAPITOLUL I.

ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE A ÎNTRPERINDERII

Diagnosticul financiar al întreprinderii

Situația financiar-patrimonială reprezintă o anumită stare a capitalului din punct de vedere al existenței, componenței materiale și a rezultatelor obținute, reprezentând o premisă și în același timp o consecință a desfașurării proceselor care formează obiectul de activitate al firmei, constituind cadrul financiar al acesteia, fluxurile de numerar pe care le implică și le degajă.

Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanțul, contul de profit și pierdere și anexele la bilanț, acestea din urmă oferind explicații necesare unei înțelegeri mai bune a bilanțului și contului de profit și pierdere, aducând clarificări privind politicile firmei în materie de investiții, de finanțare, de fiscalitate, de evaluare a patrimoniului.

Într-o abordare generală, pentru afacerile aflate în derulare, diagnosticul financiar cuprinde:

Un studiu al bilanțului, (static și dinamic, pe orizontală și pe verticală, fiecare punând în evidență corelații cu semnificații deosebite în aprecierea situației financiare a întreprinderii);

Un studiu al contului de rezultat pentru a studia performanțele degajate de întreprindere.

Analiza planului financiar pentru afacerile aflate atât la debut (cu rolul de a documenta, justifica și convinge) cât și pentru cele în derulare (în vederea unor noi investiții).

Pentru necesitățile de analiză financiară se are în vedere posibilitatea utilizării a următoarelor tipuri de bilanț:

bilanț financiar (patrimonial) sau lichiditate – exigibilitate, are ca finalitate descrierea (inventarierea) patrimoniului întreprinderii și are meritul de a pune în evidență riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Construcția acestuia se face prin gruparea elementelor de activ după criteriul lichidității iar a celor din pasiv după criteriul exigibilității. Abordarea financiară se bazează pe ipoteza lichidării întreprinderii constuind subiect de interes pentru investitori și creditori pentru că oferă informații privind capacitatea acesteia de a-și achita datoriile.

bilanț funcțional sau economic, care regrupează posturile de bilanț pe marile funcțiuni ale întreprinderii (investiții, exploatare, trezorerie, finanțare) în scopul explicării funcționării economice a întreprinderii. Abordarea funcțională se bazează pe ipoteza continuității activității și prezintă interes pentru manageri fiind asociată unei analize interne.

Analiza bilanțului financiar

Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și pasiv (mijloacele și resursele) la încheierea exercițiului, precum și în alte situații prevazute de lege, grupate după natură, destinație și lichiditate, respectiv după natura proveniență și exigibilitate. Elementele de activ vizează fondurile de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale asociaților, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizările acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) și cu titlu provizoriu și ciclic (active circulante).

O etapă importantă în planificarea echilibrului financiar pe termen scurt o reprezintă fundamentarea nevoii de fond de rulment, deoarece ne furnizează informații privind mărimea investițiilor de capital în active circulante.

Activul și pasivul reflectă aceeași realitate vazută sub forma mijloacelor de finanțare și a utilizării acestora la același moment, ceea ce impune echilibrul permanent între activele și pasivele bilanțului, indiferent de forma de prezentare a acestuia(tabelară sau în listă).

Schematic bilanțul financiar se prezintă astfel:

Tabelul 1.1

Bilanțul financiar

Activ = Necesar Pasiv = Resurse

Sursa: Prelucrare proprie

Importanța bilanțului financiar în analiza financiară a întreprinderii decurge din faptul că, acesta servește la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă față reiscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.

Analiza bilanțului funcțional

Schematic, bilanțul funcțional se prezintă astfel:

Tabel 1.2.

Bilanțul funcțional

Activ = Utilizari Pasiv = resurse

Sursa: Prelucrare proprie

Bilanțul economic elaborat în optica funcțională permite evidențierea a două categorii de utilizări în activ (de exploatare și în afara exploatării), iar în pasiv a două categorii de resurse(de exploatare și în afara exploatării).

Importanța bilanțului funcțional în analiza constă în faptul că permite aprecierea stabilității structurii financiare a întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete și exprimă independența dintre structura financiară și natura activității sale.

Indicatorii echilibrului financiar

Aprecierea echilibrului financiar din cadrul unei entități constituie obiectul analizei financiare. Prin echilibru financiar se înțelege acea stare a mărimilor valorice dintr-o întreprindere definită prin existența unei anumite corespondențe, reflectată printr-un sistem de corelații între:

sursele de finanțare necesare desfășurării în condiții normale a activității pentru atingerea obiectivelor entității și destinația de finanțare a resurselor;

încasări și plăți, creanțe și obligații;

risc și rentabilitate (Dănulețiu, A.E., 2009, pag.79)

Analiza echilibrului financiar poate fi realizată fie pe baza metodelor tradiționale ( studierea bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere), fie apelând la metode bazate pe studiul fluxurilor financiare.

Bilanțul reprezintă procedeul specific contabilității prin care se realizează prezentarea sintetică a datelor contabile referitoare la situația patrimoniului și a rezultatelor activității unei entități. Analiza activității întreprinderilor economice pe baza bilanțului urmărește atât precizarea strategiilor care trebuie adoptate pentru îmbunătățirea activității, cât și pentru folosirea rațională a resurselor acesteia.

Echilibrul financiar al bilanțului contabil presupune un echilibru între cele două componente ale sistemului: utilizări (nevoi) și resurse. Pentru a se asigura o stare de echilibru perfect, ar trebui ca activele și pasivele să fie perfect corelate din punct de vedere al „maturității”, respectiv:

Active cu lichiditate peste un an (active imobilizate) = Pasive cu exigibilitate peste un an (capital permanent);

Active cu lichiditate sub un an (cu excepția celor de trezorerie) = Pasive cu exigibilitate sub un an (cu excepția celor de trezorerie);

Active de trezorerie = Pasive de trezorerie

În practică rareori se va asigura această stare de echilibru. O astfel de gestiune ar presupune ca toate scadențele plăților și ale încasărilor să fie perfect corelate, respectiv zilnic să se poată asigura un echilibru perfect între încasări și plăți.

Menținerea echilibrului financiar se realizează atunci când resursele permanente finanțează utilizările permanente și resursele temporare finanțează utilizările temporare.(Gerogescu, N., 1999, pag.94)

Analiza activului patrimonial urmărește evidențierea schimbărilor intervenite în cadrul activelor ca urmare a desfășurării activității, dar și a interacțiunii entității în mediul extern. Pentru aceasta se pot utiliza rate analitice precum:

Rata activelor imobilizate;

Rata activelor circulante;

Rata stocurilor;

Rata creanțelor;

Rata disponibilitășților bănești.

Analiza structuală a pasivului patrimonial oferă informații despre politica financiară a întreprinderii, respective despre sursele de finanțare a bunurilor aflate în patrimonial acesteia.aceste informații sunt furnizate de ratele de structură a pasivului, constituite fie ca ponderi ale unor grupe de posture în totalul pasivului, fie ca raporturi îmtre doua subgrupe. Principalele rate de structură ale pasivului bilanțier sunt rata stabilității financiare și rata de îndatorare globală. Pentru oferirea de informații suplimentare privind stabilitatea fianciarp se pot calcula rate analitice, și anume: rata autonomie fianciare, rata datoriilor, rata datoriilor financiare, rata capitalului propriu,rata solvabilității generale.

Pentru a vedea dacă întrepirnderea se află într-o poziție financiară avantajoasă, caracterizată printr-o bună gospodărire a resurselor și creșterii valorii patrimoniale, se calculează o serie de indicatori de echilibru fiananciar:

Fondul de rulment (FR)

Necesarul de fond de rulment (NFR)

Trezoreria netă (TN)

În cazul existenței echilibrului financiar, fondul de rulment trebuie să fie egal cu nevoia de fond de rulment și să degaje o trezorerie netă pozitivă. Echilibrul financiar rezultă din confruntarea acestor indicatori cu relația:

FR – NFR = TN

Fondul de rulment

Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permannet destinată și utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare. Acesta poate fi considerat ca o marjă de siguranță atunci când creditorii solicit rambursarea datoriilor pe termen scurt. Activele circulante trebuie să fie mai mari decât datoriile pe termen scurt. Cu mențiunea că această marjă siguranță poate fi denumită fond de rulment. (Chirilă, 2006, pag.184)

Constituirea și nivelul fondului rulment, oferă posibilitatea întreprinderilor să aplice trei linii strategice cu implicații diferite.

Prima strategie pe care întreprinderile o pot aplica, este aceea de a-și constitui un fond de rulment care să le acopere nevoile medii de active circulante.

Cea de-a doua strategie vizează construirea de către întreprindere unui fond de rulment deasupra oricărei oscilații trimestriale a necesarului de active circulante. Această strategie este una conservatorie care urmărește renunțarea totală la creditele pe termen scurt, dar și realizarea în același timp de excedent permanent de lichidități care să poată fi utilizat în cazul oricărei creșteri neașteptate a activelor circulante.

Ultima strategie, însă nu cea din urmă, urmărește formarea unui fond de rulment care să fie constant, inferior oscilanțiilor activelor circulante din cursul anului. În acest caz, nivelul costurilor este ridicat deoarece întreprinderea este nevoită să apeleze permanent la credite de trezorerie, și pentru că întreprinderea depinde de deciziile băncii cu privire la nivelul creditelor și dobânzilor. Datorită acestor lucruri este considerată ca fiind o politică riscantă a fondului de rulment.

Pentru ca activele circulante să aiba un volum mai mare decât datoriile pe termen scurt este necesară existența unei marje de securitate, care în această situație este reprezentată de fondul de rulment.

Prezintă interes pentru analiști două formulări ale noțiunii de fond de rulment: fondul de rulment net sau permanent, pe de o parte, și fondul de rulment propriu pe de altă parte.

Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanțului financiar mai este întâlnit sub numele de fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar „FRF” și poate fi stabilit prin două modalități:

FR = Capitaluri Permanente – Nevoi permanente (Active imobilizate nete),

unde,

Capitalurile permanente = Capital propriu + Datorii pe termen lung

Activele imobilizate nete = Active corporale+ Active necorporale+Active financiare

În această abordare fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajată de etajul superior al bilanțului pentru a acoperi nevoile de finanțare din partea de jos a bilanțului (a activelor circulante), rămasă după finațarea imobilizărilor.

FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un an

unde,

Activ circulant net = Active cirnulante(nete)+ Cheltuieli în avans

Datorii pe termen scurt = Datorii pe termen scurt inclusiv creditele bancare curente+ Venituri înregistrate în avans

În această exprimare, fondul de rulment financiar constituie un criteriu de lichiditate și evidențiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanțată de datoriile pe termen scurt.

Prima modalitate de exprimare este specifică practicii și literaturii de specialitate din Franța, iar a doua, țărilor anglo-saxone. Indiferent însă de modalitatea de calcul, în logica financiară nu există decât un singur fond de rulment financiar.

În funcție de mărimea celor două mase bilanțiere din partea de sus a bilanțului financiar, pot fi puse în evidență următoarele trei situații:

FRF > 0, Capitaluri permanente > Activ imobilizat net

Un fond de rulment financiar pozitiv indică faptul că, capitalurile permanente finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a imobilizărilor nete. Această situație pune în evidență fondul de rulment financiar ca expresie a realizării a echilibrului financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

FRF < 0, Capitaluri permanente < Activ imobilizat net

Valoarea negativă a FRF reflectă insuficiența resurselor permanente și alocarea unei părți din resursele temporare pentru finanțarea unor nevoi permanente, contrar principiului de finanțare: nevoilor permanente li se alocă resurse permanente. Această situație generează un dezechilibru financiar, care trebuie analizat în funcție de specificul activității desfășurate de întreprinderea respectivă. Dezechilibrul poate fi considerat o situație periculoasă, alarmantă în cazul întreprinderilor cu profil industrial, fiind o situație permisă întreprinderilor cu activitate comercială, pentru care datoriile față de furnizorii de mărfuri pot fi asimilate resurselor permanente.

FRF = 0, Capitaluri permanente = Activ imobilizat net

Această situație mai puțin probabilă, implică o armonizare totală a structurii resurselor cu necesitățile de alocare a acestora.

Analiza va urmări pe lângă dinamica fondului de rulment și dinamica elementelor din structura acestuia:

– creșteri/reduceri ale capitalului propriu

– creșteri/reduceri ale datoriilor pe termen lung

– creșteri/reduceri ale activelor imobilizate

Pornind de la a doua modalitate de calcul a fondului de rulment financiar, pe baza elementelor din partea de jos a bilanțului, pot fi evidențiate de asemenea trei situații:

FRF > 0, Activ circulant net > Datorii pe termen scurt

Această situație reflectă o perspectivă favorabilă întreprinderii sub aspectul lichidității sale.

FRF < 0, Activ circulant net < Datorii pe termen scurt

Situația în care activele circulante transformabile în lichidități sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt și reflectă, cel puțin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situație nefavorabilă sub aspectul solvabilității. Dacă scadența medie a activelor circulante este mai apropiată decât a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unui FRF negativ. Acesta este cazul întreprinderilor cu activitate comercială.

FRF = 0, Activ circulant net = Datorii pe termen scurt

În această situație, cel mai puțin probabilă, activele circulante acoperă „strict” datoriile pe termen scurt, fără posibilitatea degajării unui excedent de lichiditate.

Se constată că ambele modalități de stabilire a fondului de rulment pun în evidență două aspecte diferite dar complementare ale aceluiași indicator.

Fondul de rulment este totodată și un indicator de lichiditate: cu cât fondul de rulment este mai mare, cu atât mai mari vor fi datoriile pe termen scurt pentru finanțarea activelor circulante.

Din punct de vedere al conținutului, fondul de rulment poate fi de patru feluri:

fond de rulment brut (FRB) – se mai numește fond de rulemnt total sau economic. Acesta desemnează toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate în bani într-un termen mai mic de un an, adică să se reînnoiască, să efectueze cel puțin o rotație, un rulment. Fondul de rulment ca ansambu al elementelor de activ caracterizate prin lichidități pe termen mai mic de un an și se compune din stocuri diverse, creanțe, clienți, avansuri acordate furnizorilor, disponibilităților bănești în casă, în cont, în carnete de cecuri eliberate.

fond de rulment net (RFN) sau permanent – reprezintă, acea parte din capitalul permanent care poate fi utilizat pentru finanțarea activelor circulante, adică excedentul de capital permanent față de activele imobilizate, sau excedentul activelor circulante cu lichidități mai mici de un an față de datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an. FRN prezintă cea mai mare însemnătate din punt de vedere operațional și sub aspectul analizei economice.

FRN se calculează deci în două variante:

FRN = Capital permanent – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

fond de rulment propriu (FRP) – definește excedentul capitalului propriu față de activele imobilizate și semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în materie de finanțare a investițiilor. FRP se calculează în două moduri:

FRP = Cpital propriu – Active imobilizate

FRP = FRN – Datorii la temen

fondul de rulment străin (FRS) – poate fi interpretat ca fiind egal cu datoriile la termen sau este egal cu diferența dintre fondul de rulment net și fondul de rulment propriu. FRS se poate calcula astfel:

FRS = Capital permanent – Capital propriu ( Datorii la termen)

FRS = Fondul de rulment net – Fondul de rulment propriu

O întreprindere poate să îsi verifice valoarea fondului de rulment prin analiza existenței unei triple corelații între activele circulante (Ac), resursele de trezorerie (Rt) și fondul de rulment net (FRN) de unde o să rezulte un fond de rulment pozitiv, neutru sau negativ, după cum urmează:

Ac > Rt FRN > 0 FRN pozitiv – indică o solvabilitate bună;

Ac = Rt FRN = 0 FRN neutru – indică o solvabilitate bună;

Ac < Rt FRN < 0 FRN negativ – indică o insolvabilitate.

Fondul de rulment net global (FRGN) este definit ca fiind excedentul resurselor permanente în raport cu activele imobilizate:

FRGN = Capitaluri proprii + Amortizări si provizioane + Datorii – Active imobilizate brute

În România , FRGN se determină după următoarea relație:

FRGN = Capitaluri permanente + Provizioane pentru deprecierea activelor circulante – Active imobilizate nete.

Dacă avem în vedere structura de finanțare a fondului de rulment financiar, constatăm că existența acestuia (FR pozitiv) nu exprimă întotdeauna o situație de echilibru financiar în condiții de autonomie financiară (FR propriu – poate fi negativ), întrucât fondul de rulment financiar poate fi constituit integral pe seama împrumuturilor pe termen lung (FR împrumutat – pozitiv), iar marja de siguranță pe care acesta o asigură pentru finanțarea nevoilor temporare protejează întreprinderea de riscul insolvabilității numai până la scadența acestor datorii nu și în perspectivă

Nevoia fond de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezintă necesarul de finanțat ca urmare a decalajului temporar dintre plăți și încasări și în speță, dintre fluxurile de exploatare și fluxurile datoriilor față de furnizori. (Staicu, Mihai și Ciurezu, 2002, pag.29)

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare și resursele temporare, bilanțul patrimonial pune în evidență un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR), ca indicator privind necesarul de finanțare a activului circulant.

Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puțin disponibilitățile) ce trebuie finanțate din fondul de rulment, permițând urmărirea echilibrului curent prin compararea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării(fără credite de trezorerie), fiind legat de decalajul între încasări și plăți. Cu alte cuvinte, necesarul de fond de rulment exprimă un decalaj între fluxuri și se determină ca diferență între utilizări și resurse, diferență ce corespunde acelei părți necesare pentru ciclul de exploatare care nu a fost finanțată de resursele generate de acest ciclu și trebuie acoperită de finanțări complementare (fond de rulment sau credite bancare pe termen scurt)

Se exprimă prin relația de calcul:

NFRE = Ae – Pe

în care:

Ae = active de exploatare, respectiv plasamentele de capitaluri în stocuri de materii prime, producție neterminată, produse finite precum și în creanțe față de terți (creditul comercial acordat clienților, TVA deductibilă);

Pe = pasive de exploatare (pasive stabile).

În ceea ce privește nevoia de fond de rulment putem afirma că în urma efectuarii operației de calcul, acesta poate să dobândească valori pozitive sau negative. Dacă valoarea rezultată este pozitivă, atunci acesta indică un surplus de nevoi temporare însă, este considerată a fi o situație normală numai în cazul în care acest surplus se datorează unei politici de investiții privind activele imobilizate sau ca urmare a creșterii volumului vânzărilor.

Nevoia de fond de rulment globală (NFRG) include în structura sa pe lângă nevoia de fond de exploatare și nevoia de fond de rulment aferentă activităților financiare și excepționale, mai exact nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE) care se calculează dupa formula următoare:

NFRAE = Aae –Pae

Aae = active în afara exploatării;

Pae = pasive în afara exploatării;

Aae = Diverse creanțe +Capital subscris apelat și nevărsat + Valori mobiliare de plasament;

Pae = Datorii privind imobilizările + Datorii fiscale + Alte datorii + Venituri înregistrate în avans.

Din analiza relației de mai sus, constatăm că nevoia de fond de rulment globală reprezintă suma dintre nevoia de fond de exploatare și nevoia de rulment în afara ativității de exploatare conform relației:

NFRG = NFRE + NRFAE

Pentru finanțarea nevoii de fond de rulment este necesară existența unor surse, care pot fi grupate astfel:

surse exogene provin din afara întreprinderii în completarea celor interne;

surse endogene care există în mecanismul financiar al întreprinderii.

Sursele interne curpind:

fondul de rulment;

sumele afectate din profitul net finanțării activelor circulante;

alte surse.

Sursele externe cuprind:

subvențiile de la bugetul pentru regii autonome;

creditele pe bonuri de trezorerie sau bonuri de casă;

credite sau sume primite de la grupul de întreprinderi din care face parte întreprinderea;

creditele bancare pe termen scurt;

alte surse și anume, avansuri de la clienți pentru realizarea de produse, sumele de care beneficiază întreprinderea ca înlesniri sau scutiri de impozite, prime pentru export.

Trezoreria netă

În cadrul analizei patrimoniale, diferența dintre fondul de rulment financiar și nevoia de fond de rulment reprezintă trezoreria netă (TN).

TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie,

unde,

Active de trezorerie = Disponibilități (casă, conturi bancare) + Valori mobiliare de plasament,

Pasive de trezorerie = Credite pe termen scurt (linii de finanțare deschise) + soldurile creditoare al conturilor la bănci.

Analizând acest indicator, se poate identifica trei situații posibile :

TN > 0; Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii, expresie a existenței unui excedent de disponibilități rezultat din evoluția operațiunilor de încasări și plăți derulate în întreprindere în cursul exercițiului financiar, fără ca maximizarea acesteia să constituie obiectiv al managementului financiar. Dacă trezoreria netă este pozitivă, atunci excedentul de finanțare, expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităților bănești în conturi bancare și în casă. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciții succesive evidențiază o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.

TN < 0 ; Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situație evidențiază dependența întreprinderii de resursele financiare externe și astfel se limitează autonomia financiară a întreprinderii pe termen scurt. Această dependență financiară nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate.

Echivalența între fondul de rulment financiar și nevoia de fond de rulment corespunde unei situații în care echilibrul trezorerie este perfect asigurat, fără excedent sau fără deficit. Aceasta înseamnă că fondul de rulment financiar permite finanțarea integrală a nevoii de fond de rulment, și, atunci, întreprinderea poate evita dependența sa față de resursele de trezorerie.

Evoluția trezoreriei nete cere prudență în interpretare deoarece nivelul său înregistrat la un moment dat (pozitiv sau negativ), nu are relevanță deoarece nivelul său fluctuează semnificativ la intervale foarte scurte de timp ceea ce face ca interesul analiștilor să se orienteze către analiza în dinamică într-o succesiune de perioade de timp.

Factori care acționează asupra structurii patrimoniale a firmei

Sistemul de factori care aționează asupra structurii patrimoniale a firmei sunt următorii:

Factorii legați de natura activității (intensitatea capitalizării, durata de viață a imobilizărilor, viteza de depreciere a acestora) se reflectă în structura activelor, în primul rând în ponderea imobilizărilor corporale. Acestea au o pondere ridicată în ramurile industriei grele, în cele care solicită o infrastructură importantă și echipamente costisitoare (în industria turismului). Durata procesului de producție, dependentă de asemenea de natura activității, acționează asupra mărimii, respectiv a ponderii stocurilor în totalul activelor (activitățile cu ciclu de exploatare lung înregistrează, de regulă, o pondere ridicată a stocurilor, mai ales a celor de producție neterminată).

Natura relațiilor cu partenerii externi. Practicile acestora în materie de livrări, condițiile de plată pe care le aplică de obicei influențează asupra ponderii stocurilor și creditului furnizori. Astfel, o firmă care beneficiază de un raport favorabil de forțe în raport cu furnizorii săi ar putea obține o reducere relativă a stocurilor (printr-o aprovizionare JIT), prin fracționarea livrărilor și corelarea cu fluctuația nevoilor. De asemeni, în funcție de relațiile firmei cu partenerii situați în “amonte”, firma poate beneficia de termene de plată favorabile, discounturi, sau dimpotrivă poate fi obligată să accepte condițiile impuse de aceștia. Relațiile cu clienții și alți parteneri situați “în aval” influențează într-o manieră asemănătoare asupra ponderii creanțelor.

Mărimea firmei, ca factor de influență, se reflectă atât în structura financiară cât și în structura activelor. Astfel, rata de îndatorare crește o dată cu creșterea dimensiunii firmei în sectorul industrial, construcții de locuințe, agricultură, chiar și turism, această relație fiind puțin pregnantă în comerțul cu amănuntul, cu ridicata, în alimentația publică. Din analize statistice rezultă că întreprinderile mici sunt mai prudente, au mai multe fonduri proprii și mai puține surse externe de finanțare, iar în cadrul surselor externe au mai multe surse pe termen scurt, comparativ cu marile companii. Mărimea firmei influențează și asupra structurii activelor, atât imobilizate, cât și activelor circulante, care cresc odată cu dimensiunea firmei.

Opțiunile tactice și strategice ale firmei respective, au o mare influență asupra structurii financiare a firmei, analiza financiară evidențiind aspectele privind nevoile de finanțare, capacitatea de finanțare, situația trezoreriei etc.

Factorii conjuncturali (economici, sociali, juridici, legislativi), a căror acțiune este orientată preponderent asupra activelor circulante. Astfel, o reducere temporară a activității, generată de factori conjuncturali sau sezonieri se va reflecta într-o creștere a stocurilor. Evoluția favorabilă a costurilor de aprovizionare pe piață poate să conducă la un suprastocaj tranzitoriu, după cum o diminuare a ratei dobânzilor pe piața creditelor poate conduce la creșterea ponderii datoriilor în totalul pasivului cu modificări corespunzătoare în activ etc.

Băncile acordă credite bancare pe termen scurt, doar acelor societăți care lucrează rentabil penru activități de aprovizionare, producție si comercializare care au un cont în bancă și care prezintă garanții ferme.

Răspunsul băncii la problemele apărute în livrarea serviciilor (din eng. service recovery) se referă la modalitatea în care organizația bancară gestionează dificultățile apărute în relațiile cu clienții, în special cu privire la livrarea serviciilor. (Filip, 2009, pag. 255)

Diferă prin obiect, modalități de acordare, garantare, rambursare, durată și cost, existând mai multe tipuri de credite.

În țara noastră, agenții economici pot beneficia de următoarele tipuri de credite pe termen scurt: creanțe comerciale, credite de trezorerie, credite pentru export.

CAPITOLUL II

ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR

LA S.C. DG SARCOM S.R.L.

Prezentarea societății S.C DG SARCOM S.R.L.

.

S.C. DG SARCOM S.R.L. este o persoană juridică română cu capital integral privat, având forma juridică de societate cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea 31/1990 a societăților comerciale și cu prevederile statului. S.C. DG SARCOM S.R.L. a fost înființată în anul 1993 pe o durată nelimitată. De la începutul activității și până în prezent, firma cunoscut o continuă dezvoltare, având o creștere a profitului de la an la an. Este o afacere născută în baza unei dorințe sau a unui vis și pusă în practică pentru a fi împlinită .Sediul societății este în localitatea Ngerești Îas, str. Victoriei, județul Satu Mare. În decursul acestor ani, prin obiectul său de activitate, societatea a încercat și a reusit în cea mai mare parte să ofere clienților servicii de calitate și produse recomandate la prețuri avantajoase în comparație cu cele existente pe piață.

Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrul Comerțului este: RO 4862068 , iar numărul de ordine la Registrul Comerțului Satu Mare este: J30/1291/1993.

S.C. DG SARCOM S.R.L. este un agent comercial ca plătitor de impozit pe profit începând cu data de 01.01.2003.

Firma este plătitoare de TVA începând cu data de 09.11.1993.

În prezent societatea are 20 de angajați. În ultimi 11 ani cifra de afaceri a prezentat creștere astfel:

anul 2007 4.957.929 lei;

anul 2008 6.492.443 lei;

anul 2009 7.487.650 lei;

anul 2010 8.640.082 lei;

anul 2011 9.616.217 lei;

anul 2012 11.245.765 lei;

anul 2013 12.204.199 lei;

anul 2014 11.522.563 lei;

anul 2015 11.234.524 lei;

anul 2016 12.203.800 lei;

anul 2017 14.061.462 lei.

Figură 2.1 Cifra de afaceri a S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2007-2017

Sursa: Prelucrare proprie

S.C. DG SARCOM SRL ocupă locul 1, în Top Afaceri România, în localitatea Negrești Oaș, pe domeniul codului CAEN 4711: Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predomninantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

Durata funcționării este nelimitată.

Obiectul de activitate

În momentul de față firma are ca obiect de activitate comeț cu amănuntul , conform CAEN 4711: Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predomninantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

Structura organizatorică și funcțională a societății

Prezentarea structurii organiatorice și funționale a societății este prevăzută în Regulamentul de Organizare și Funcționare sau în statutul societății. Prin structura organizatorică și funcțională sunt scoase în relief următoarele:

Ierarhizarea diferitelor structuri organizatorice, respectiv gruparea posturilor de lucru în birouri, în funcție de segmentul de activitate analizat;

Încadrarea activității analizate în structura organizatorică specifică beneficiarului (trebuie identificate compartimentele sau persoanele specializate care realizează în principal activitatea analizată);

Inventarierea celorlalte funcții și subfuncții ale societății ale societății pentru a cerceta în ce măsură modul concret de derulare a acestora influențează activitatea analizată.

Pentru ca societatea să poată să își desfășoare activitatea într-un mod cât mai eficient și pentru a satisface cât mai cerințele clienților aceasta colaborează cu firmele furnizoare. Acestea sunt, printre care se numără: SC Metro Cash&Carry SRL, SC Friesland Romania SRL, SC Ferma Zootehnica SRL, SC Multi Lact SRL.

Nivelul și dinamica principalilor indicatori economico-financiari la S.C DG SARCOM S.R.L.

Indicatori de structură ai activului

Rata activelor imobilizate reflectă ponderea imobilizărilor în activul total al întreprinderii.

Tabel 2.1.

Active imobilizate, active circulante, total active în perioada 2015-2017

Sursa: Bilanț 2015, 2016, 2017

Figură 2.2. Rata activelor imobilizate la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Observăm că rata activelor este în scădere in anul 2016 față anul precedent cu 5,94 %, iar în anul 2017 a scăzut cu încă 11% față de anul 2016.

Rata activelor circulante arată ponderea activelor circulante în activul total al întreprinderii.

Tabel 2.2.

Valoare stocuri, creanțe, casa și conturi la bănci, active circulante , în perioada 2015-2017

Sursa: Bilanț 2015-2017

Figură 2.3. Rata activelor ciculante la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Se poate observa ca rata activelor circulante este în creștere de la un an la altul, datorită faptului că și activele circulante au crescut. Astfel in anul 2016 rata a crescut cu 5,94 % fată de anul precedent, iar în anul 2017 a crescut cu 16,95 % față de anul 2015 și cu 11% fată de anul 2016.

Rata stocurilor reprezintă ponderea stocurilor în activul total.

Figură 2.4. Rata stocurilor la S.C. DG SARCOM S.R.L. , în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În anul 2016 rata stocurilor a crescut cu doar 1,02% față de anul 2015, iar în anul 2017 a înregistrat o scădere de 13% față de anul 2016.

Rata creanțelor reflectă ponderea creanțelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.

Tabel 2.3.

Valoarea creanțelor comerciale, alte creanțe, total crențe (Mii lei)

Sursa: Bilanț 2015-2017

Figură 2.5. rata creanțelor la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Datorită faptului ca au crescut creanțele în anul 2016, rata creanțelor a crescut cu 0,31% fața de anul precedent și este mai mare cu 0,73% fața de anul 2017.

Rata disponibilităților bănești reflectă ponderea disponibilităților bănești în activul total al întreprinderii.

Figură 2.6. Rata disponibilităților bănești la S.C. DG SARCOM S.R.L.,în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Se poate observa din graficul de mai sus că rata disponibilităților bănești a înregistrat cea mai mare crestere în anul 2017, cu 29,65% față de anul 2015 , respectiv cu 23,69% față de anul 2016.

Indicatori de structură ai pasivului

Rata stabilității financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent, aflat în mod stabil la dispoziția întreprinderii și patrimoniul total.

Capitalul permanent = Capitalul propriu + Credite pe termen mediu și lung

Total pasiv = Capitaluri + Provizioane pentru riscuri și cheltuieli + Venituri înregistrate în avans + Datorii pe termen scurt

Tabel 2.4.

Valoarea capitalului propriu, creditelor pe termen lung, provizioanelor, datoriilor pe termen scurt, total pasiv, la S.C. SG SARCOM S.R.L. în perioada 2015-2017 ( mii lei)

Sursa: Bilanț 2015-2017

Figură 2.7. Rata stabilității financiare la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioda 2015-2017

Sursa: prelucrare proprie

În anul 2016 rata stabilității financiare a înregistrat o scădere de 7,22% față de anul 2015, dar în anul următor aceasta crește cu 4,91%, situația fiind favorabilă pentru societate deoarece crește capital propriu pentru a-și deșfășura activitatea.

Rata de îndatorare globală măsoară ponderea obligațiilor total în patrimoniul întreprinderii.

Tabel 2.5.

Valoarea datoriilor pe termen scurt și termen lung și a datoriilor totale

Sursa : Bilanț 2015-2017

Figură 2.8. Rata de îndatorare globală la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Ratele în valoare absolută sunt foarte mari, depășesc 100%, deci datoriile sunt foarte mari comparativ cu capitalul propriu, deci îndatorarea firmei este mare. O asemenea situație poate fi considerată ca fiind nefavorabilă societății, care se bazează într-o proporție mare pe datorii față de furnizori. Se poate observa din figura de mai sus o scădere a ratei de îndatorare globală față de anul anterior cu 42,33% , ceea ce semnifică o îmbunătățire a situației societății, prin creșterea capitalului propriu.

Indicatori de structură ai bilanțului

Lichiditatea generală măsoară gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.

Figură 2.9. Lichiditatea generală la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Lichiditatea generală se apreciază ca fiind favorabilă atunci când are o mărime supraunitară ( cuprinsă între 1,5 și 2,5). Cu cât raportul este mai mare decât 1, cu cât întreprinderea este pusă mai bine la adăpost de o insuficiență de trezorerie care ar putea fi provocată de rambursarea datoriilor la cererea creanțierilor.

Rata lichidității generale la S.C. DG SARCOM S.R.L. a crescut de la an la an și a înregistrat valori favorabile.

Lichiditatea imediată exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe permen scurt din creanțe și disponibilități.

Figură 2.10. Lichiditatea imediată la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În teoria economică se apreciază corespunzătoare o rată mai mare decât 0,3 .Capacitatea de plată este o rezultantă a fluxurilor materiale si bănesti, un efect și o condiție a rotației de ansamblu a fondurilor și a echilibrului financiar, fiind satisfăcătoare atunci când firma dispune de lichidități și alte valori transformabile imediat ân moneda corespunzatoare acoperirii obligațiilor scadente. Deși, teoretic, o rată ridicată indică o lichiditate ridicată, ea poate avea și alte semnificații, cum ar fi, folosirea neeficientă a resurselor disponibile. O valoare redusă a ratei de lichiditate imediată poate fi compatibilă cu menținerea echilibrului financiar, dacă întreprinderea minimizează valoarea încasărilor sale, deținând în schimb valori de plasament, creanțe, stocuri usor lichidabile în concordanță cu exigibilitatea obligațiilor imediate.

În cei trei ani de analiză S.C. DG SARCOM S.R.L. a înregistrat o rată a lichidității imediate favorabilă, lucru ce îi oferă întreprinderii echilibrul financiar asigurat.

Rata solvabilității generale reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma toate activele sala în cash pentru plata tuturor datoriilor.

–

Figură 2.11. Rata solvabilității generale la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderea înregistrează o situație favorabilă pentru că rata solvabilității generale are un nivel supraunitar în cei trei ani, adică resursele sunt mai mari decât utilizările.

Indicatori de gestiune

Rotația activului total (viteza de rotațoe în zile a activului) exprimă numărul de zile în care activul total se transformă în capital lichid.

Figură 2.12. Rotația activului total la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Se poate observa creșterea în fiecare an a vitezei de rotație a activului ceea ce semnifică creșterea eficienței utilizării activelor, respectiv creșterea gradului de lichiditate a acestuia.

Rotația activelelor circulante (viteza de rotație în zile a activelor circulante) exprimă numărul de zile în care activele circulante se transformă în capital lichid.

Figură 2.13. Rotația activelor circulante la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Conform uzanțelor internaționale se consideră normală o durată a rotației de 45 de zile. În urma rezultatelor observăm o creștere a rotației activelor circulante din anul 2015 până în anul 2017, însă se încadrează în limitele normale.

Indicatorii de analiză ai echilibrului financiar

Fondul de rulment total reprezintă activele circulante- se determină ca diferență între activele totale și activele imobilizate ale întreprinderii.

FRt 2015 = 1.479.450 – 700.060 = 779.390 lei

FRt 2016 = 1.744.952 – 722.024 = 1.022.928 lei

FRt 2017 = 2.272.906 – 690.299 = 1.582.607 lei

Figură 2.14. Fondul de rulment total la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Atât în anul 2015 cât și în următorii doi ani, îăn ceîntreprinderea a înregistrat un fond de rulment total pozitiv, crescând de la un al la altul, ceea ce indică o situație favorabilă.

Fondul de rulment net, se determină astfel:

FRN = Active circulante nete – Datorii pe termen scurt

FRN 2015 = 779.390 – 898.994 = – 119.604 lei

FRN2016 = 1.041.261 – 1.198.774 = -157.513 lei

FRN2017 = 1.582.607 – 1.431.176 = 151.431 lei

Figură 2.15. Fondul de rulment net la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Analizând primii doi ani din eșantion, observăm că întreprinderea a înregistrat un fond de rulment negativ în anii 2015 și 2016, prezentându-se astfel în situația în care activele circulante transformabile în lichidități sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt și reflectă, cel puțin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situație nefavorabilă sub aspectul solvabilității. Dacă scadența medie a activelor circulante este mai apropiată decât a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unui FRF negativ. Acesta este cazul întreprinderilor cu activitate comercială, și în această categorie se încadreaza si societatea DG SARCOM S.R.L. Totuși în anul 2017 întreprinderea a înregistrat un fond de rulment net pozitiv, semn că societatea se prezintă într-o situație favorabilă.

Fond de rulment propriu, se determină astfel:

FRpr = Capital propriu total – Total active imobilizate

FRpr. 2015 = 544.761 – 700.060 = -155.299 lei

FRpr. 2016 = 564.511 – 722.024 = -157.513 lei

FRpr. 2017 = 841.730 – 690.299 = 151.431 lei

Figură 2.16. Fondul de rulment propriu la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În anii 2015 și 2016 întreprinderea a înregistrat un fond de rulment propriu negativ. Acest lucru înseamnă că pentru finanțarea imobilizărilor, societatea a folosit și ale surse pe termen lung. Un fond de rulment propriu negativ nu trebuie interpretat ca fiind o situație nefavorabilă, cel puțin pe termen scurt, ci doar un potențial semnal de alarmă pentru viitor. În anul 2017 societatea a înregistrat un fond de rulment propriu pozitiv, lucru ce denotă faptul o situație favorabilă, respectiv entitatea are capacitatea de a-și finanța activitatea curentă.

Fondul de rulment străin sau împrumutat (FRS) poate fi determinat ca diferență între fondul de rulment net și fondul de rulment propriu. Acesta este egal cu datoriile pe termen lung.

FRS = FRN – FRpr

FRS 2015 = -119.604 – (-155.299) = 35.695 lei

FRS 2016 = -157.513 – (-157.513) = 0 lei

FRS 2017 = 151.431 – 151.431 = 0 lei

Figură 2.17. Fondul de rulment străin la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Pe baza calcului observăm că fondul de rulment străin sau împrumutat este pozitiv în anul 2015 (FRS > 0) , ceea ce înseamnă că societatea a fost nevoită să apeleze la de surse străine pentru a putea finanța toate activele imobilizate. În anii 2016 și 2017, întreprinderea a prezentat un fond de rulment străin egal cu zero ceea ce semnifică că societatea nu a avut nevoie de surse externe pentru finanțare.

Necesarul de fond de rulment reprezintă necesarul resurselor de finanțat ca urmare a decalajului temporar între încasări și plăți și deci dintre fluxurile de exploatare și fluxurile datoriilor față de furnizori.

NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii pe termen scurt

NFR2015= (482.549+20.573) – 898.994 = -395.872 lei

NFR2016= (581.693+11.363) – 1.198.774 = -605.445 lei

NFR2017= (462.079+22.243) – 1.431.176 = -946.854 lei

Figură 2.18. Necesarul de fond de rulment la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În toți cei trei ani de analiză, S.C. DG SARCOM S.R.L. a prezentat un necesar de fond de rulment negativ, lucru ce evidențiază surplusul resurselor temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesități temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat. Asemenea situație poate fi apreciată favorabil, dacă este rezultatul accelerării rotației activelor circulante și al angajării, concomitent, de datorii în condiții avantajoase pentru întreprindere (cu scadențe mai mari), adică s-au urgentat încasările și s-au relaxat plățile.

Acesta este un caz frecvent întâlnit la întreprinderile cu activitate comercială, datorită creditelor – furnizor mult mai mari decât creditele – client.

Fondul de rulment net global se determină ca diferență între capitalul permanent și activele imobilizate ale întreprinderii.

FRglobal = Capital propriu + Credite pe termen mediu și lung – Total active imobilizate

FRglobal2015= 544.761 +35.695-700.060 = -119.604 lei

FRglobal2016= 564.511+ 0 – 722.024 = -157.513 lei

FRglobal2015= 841.730+ 0 – 690.299 = 151.431 lei

Figură 2.19 Fondul de rulment net global la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Din figura de mai sus se poate vedea că întreprinderea înregistrează în anii 2015 și 2016 un fond de rulment net global negativ, care denotă o stare de dezechilibru financiar, care trebuie analizată în funcție de specificul activității desfășurate de întreprindere. Această situație reflectă nerespectarea principiului de finanțare, potrivit căruia nevoile permanente sunt finanțate din resurse permanente, deoarece o parte din resursele temporare sunt utilizate pentru finanțarea unor nevoi permanente. În schimb în anul 2017 societatea a înregistrat un fond de rulment net global pozitiv, ceea ce reflectă faptul că, capitalurile permanente pot asigura finanțarea integrală a activelor imobilizate, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea financiară a unei parți din activele circulante.

Trezoreria netă reflectă necesitățile de finanțare a activității de exploatare, respectiv a stocurilor și a creanțelor.

TN = FRN – NRF

TN2015 = -119.604 – (- 395.872) = 276.268 lei

TN2016 = -157.513 – (- 605.445) = 447.932 lei

TN2017 = 151.431 – (- 946.854) = 1.098.285 lei

Figură 2.20. Trezoreria netă la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderea înregistrează o trezorerie netă pozită în cei trei ani de analiză. Acest lucru îî oferă societății posibilitatea de a efectua plasamente financiare diverse.

Rata autonomiei financiare este dată de raportul dintre capitalul propriu și capitalul permanent al întrepinderii. Din considerente impuse de normele bancare, în relațiile de credit cu întreprinderea acest raport trebuie să fie mai mare sau egal cu 0,5 .

Figură 2.21. Rata autonomiei financiare la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderea înregistrează în cei trei ani de analiză o rată a autonomiei financiare crescute ceea ce indică faptul că este asigurată independeța financiară a firmei.

Rata datoriilor financiare este o rată complementară cu rata autonomiei fiananciare și este dată de raportul dintre datoriile pe termen mediu și lung și capitalul permanent.

Figură 2.22. Rata datoriilor financiare S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Rata datoriilor financiare a scăzut din anul 2015 de la 7,02% la 0% în anul 2016 și s-a menținut la fel și în anul 2017.

Rata datoriilor este dată de raportul dintre datoriile totale și activele totale ale societății.

Figură 2.23. Rata datoriilor la S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

În anul 2016 rata datoriilor a crescut cu 5,53% față de anul anterior, însă a scăzut în anul 2017 cu 5,74% În toți cei trei ani de analiză, accest indicator este subunitar, ceea ce indică faptul că societatea are capacitatea de a-și onora obligațiile față de terți din activele sale.

Rata capitalului propriu față de activele imobilizate exprimă condițiile de finanțare a imobilizărilor.

Figură 2.24. Rata capitalului propriu la S.C. DG SARCOM S.R.L. , în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Rata capitalului propriu a crescut de la an la an de la 0,77 în anul 2015 până la 1,22 în anul 2017.

Indicatorii de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.

Rata rentabilității economice exprimă capacitatea întreprinerii de a obține profit din întreaga activitate economico-financiară.

Tabel 2.6.

Valoarea veniturilor și a cheltuielilor totale, profitului brut și a profitului net (mii lei)

Sursa: Contul de profit și pierdere, raportul adminitratorului 2015-2017

Figură 2.25. Rata rentabilității economice S.C. DG SARCOM S.R.L., în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Observăm că în anii 2015-2017 rata rentabilității economice este pozitivă și în continuă creștere. Aceasta înseamnă că societatea se află într-o situație favrabilă pe piață.

Rata rentabilității resurselor consumate se determină ca raport între profitul net și cheltuielie totale ale întreprinderii.

Figură 2.26. Rata rentabilității resurselor consumate la

S.C. DG SARCOM S.R.L. în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrare proprie

Analizând figura de mai sus, observăm că rata rentabilității resurselor consumate are valori pozitive care este în creștere de la un an la celălalt. Acest lucru înseamnă că folosirea resurselor disponibile este eficientă.

CONCLUZII

Lucrarea cuprinde o analiză a indicatorilor echilibrului financiar la societatea S.C. DG SARCOM S.R.L. din localitatea Negrești –Oaș, judetul Satu Mare. Această analiză cuprinsă în 2 capitole și subcapitolele aferente.

Capitolul I tratează analiza situației financiar-patrimoniale a întreprinderii, pe baza bilanțului. De aici reiese că bilanțul constituie un model de cunoaștere și gestiune patrimoniuluiși este un isntrument cu ajutorul căruia se sintetizează și se generaliează datele contabile.

O altă problemă studiată în acest capitol este definirea, modul de calcul și tipurile de indicatori pe baza carora se realizează diagnosticul financiar al unei firme. Acești indicatori permit cunoașterea bunurilor deținute de întreprindere, a schimbărilor intervenite în activul patrimonial ca urmare a desfășurării activități, dar și a modului de utilizare a resurselor în vederea acoperii nevoiilor de finanțare.

Astfel putem afirma că în funcționarea unei întreprinderi activele circulante dețin un rol important, fiind condiția financiară esențială a asigurării continue și în cadrul parametrilor prestabiliți a programului de producție.

În urma analizei la S.C. DG SARCOM S.R.L. am constatat următoarele:

Rata activelor imobilizate a fost în scădere în cei trei ani de analiză, de la 47,31% în anul 2015 la 41,37% în anul 2016, iar în anul 2017 a fost de 30,37%.

Pe cealalta parte, activele circulante inregistreaza o creștere a ponderii in cadrul resurselor economice de la 52,68% în anul 2015, la 69,62% în anul 2017. Interesant este ca dintre activele circulante, disponibilitățile bănești inregistreaza o creștere a ponderii de la 18,67% în anul 2015 la 24,63% în anul 2016, respectiv 48,32% în anul 2017 în defavoarea creanțelor și stocurilor care cresc anul 2016 față de anul 2015 cu 0,31% , respectiv 0,72% , dar scad în anul 2017 cu 0,73% , respectiv 13%. Aceasta situație poate reflecta în anul 2017 o mai buna gestionare a stocurilor si a creanțelor.

În ceea ce privește indicatorii de structură ai pasivului, am observat o scădere a ratei stabilității financiare în anul 2016 față de anul 2015 cu 7,22%, dar acest lucru se redresează în anul următor, când înregistrează o crestere cu 4,91%, lucru favorabil deoarece creștere capitalului propriu.

Ratele în valoare absolută sunt foarte mari, depășesc 100%, deci datoriile sunt foarte mari comparativ cu capitalul propriu, de unde rezultă o îndatorare a firmei mare. Ponderea cea mai mare a datoriilor sunt datoriile pe termen scurt ceea ce ar putea duce la aparitția unor dificultați ulterioare ca urmare a concentrării scadențelor pentru diverse datorii într-un termen foarte scurt.

Rata lichidității generale la S.C. DG SARCOM S.R.L. a crescut de la an la an ajungând în anul 2017 la valoarea de 1,1 ceea ce semnifică faptul că societatea poate să-și achite obligațiile curente.

În cei trei ani de analiză a societății comerciale DG SARCOM S.R.L. rata lichidității imediate a înregistrat valori crescătoare favorabile, peste limita considerată de teoria economică ca fiind corespunzătoare. Acest lucru îi oferă societații echilibrul financiar asigurat.

Din calculele efectuate pe baza bilanțului societății din analiză, reiese că întreprinderea înregistrează o situație favorabilă în ceea ce privește solvabilitea generală. Rata solvabilității înregistrează un nivel supraunitar în toți cei trei ani, adică resursele sunt mai mari decât realizările.

Atât în anul 2015 cât și în următorii doi ani, S.C. DG SARCOM S.R.L., a înregistrat un fond de rulment total pozitiv care a crescut de la an la an, ceea ce indică o situație favorabilă.

Analizând primii doi ani din eșantion, observăm că întreprinderea a înregistrat un fond de rulment net negativ, Dacă scadența medie a activelor circulante este mai apropiată decât a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unui FRF negativ. Acesta este cazul întreprinderilor cu activitate comercială, și în această categorie se încadreaza si societatea DG SARCOM S.R.L. Totuși în anul 2017 întreprinderea a înregistrat un fond de rulment net pozitiv, semn că societatea se prezintă într-o situație favorabilă.

Fondul de rulment propriu a fost și el negativ în anii 2015 și 2016, deoarece societetea a avut nevoie de surse de finanțare pe termen lung pentru a-și asigura buna desfășurare a activitării sale. Situația s-a redresat în anul 2017, când societetea a înregistrat un fond de rulment propriu pozitiv, ceea ce reprezintă faptul că entitatea are capacitatea de a-și finanța activitatea curentă, din sursele sale.

În urma analizei fondului de rulment străin sau împrumutat, putem observa că acesta a înregistrat valori pozitive în anul 2015, când entitatea a contractat credite pe termen lung pentru a-si desfășura activitatea, valori egale cu zero în anii 2016 și 2017, semn că întreprinderea a reușit sa își finanțeze activitatea din sursele proprii.

Necesarul de fond de rulment calculat pe baza bilanțurilor în cei trei ani ai S.C. DG SARCOM S.R.L. 2015,2016, respectiv 2017, a înregistrat valori negative, lucru ce evidențiază surplusul resurselor temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Această situație poate fi apreciată ca favorabilă deoarece, activitatea societății fiind una de comeț cu amănuntul, ea încasează mult mai repede (încasări cash de la persoane fizice), iar plățile au scadențe mai mari de rambursare.

Întreprinderea înregistrează în anii 2015 și 2016 un fond de rulment net global negativ, care evidențiază în prima fază o stare de dezechilibru financiar, dar care trebuie analizată în funcție de specificul activității desfășurate de întreprindere. Această situație reflectă faptul că o parte din resursele temporare sunt utilizate pentru finanțarea unor nevoi permanente. În schimb în anul 2017 societatea a înregistrat un fond de rulment net global pozitiv, ceea ce denotă faptul că, societatea degajă un surplus de resurse stabile care pot fi utilizate pentru finanțarea altor nevoi ale acesteia, rezultate din desfășurarea activității.

În cei trei ani de analiză, intreprinderea înregistreaza o trezorerie netă pozitivă (TN>0), ce îi oferă acesteia posibilitatea de a efectua plasamente financiar diverse. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciții succesive evidențiază o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.

O decizie importantă de politică financiară constă în alegerea unui anumit nivel al fondului de rulment și finanțarea complementară a necesarului financiar din resurse de trezorerie.

În concluzie, lucrarea de față reprezintă o analiză în detaliu a indicatorilor echilibrului financiar la S.C. DG SARCOM S.R.L.

BIBLIOGRAFIE

Achim, M., Borlea, S.(2012), Analiza financiară a entității economice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

Burja, C. (2009), Analiza economico-financiară. Aspecte metodologice și aplicații practice, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca;

Bușe, L.(2005), Analiza economico-financiară, Ed. Economică, București;

Chirilă, E. (2006), Curs de finanțele firmei, Ed. Universității din Oradea, Oradea;

Dănulețiu, A.E. (2009), Analiza echilibrului financiar al firmei, Ed. Aeternitas, Alba Iulia;

Duran, V.,Târlea, M. (2005), Finanțe managerial, Ed. Eurostamp, Timișoara;

Filip, A. (2009), Finanțarea firmei, Ed. Tribuna Economică, București;

Georgescu, N. (1999), Analiza bilanțului contabil, Ed. Economică, București;

Mihai, R., Corina, G. (2012), Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, Ed. CECCAR, București;

Mihai, M., Frăgan, C. (2006), Contabilitate financiară, Ed.Sitech, Craiova;

Pătrașcu, D., Necula, A., Popescu, L. Georgescu, R., Ilie S. Oancea, E. (2007), Finanțarea afacerii, Ed. Oscar print, București;

Popa, I., Cardoș, V., Ienciu, A., Șpan G.,Garcia, F., Corte, J. (2011), Bazele contabilității, Ed. Intelcredo, Deva;

Sighigea, N., Berceanu, D. Giurcă, L. (2003), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova;

Staicu, C., Mihai, M., Ciurezu, T. (2002), Situații financiar-contabile armonizate cu directivele europene, Ed. Universitaria, Craiova;

Vintilă, G. (2003), Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București;

***Revista CECCAR Nr.12 Decembrie 2013

***Revista CECCAR Nr.2 Februarie 2015

***http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

ANEXE

Anexa 1: Bilanț prescurtat S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2015

Anexa 2: Contul de profit și pierdere al S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2015

Anexa 3: Bilanț prescurtat S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2016

Anexa 4: Contul de profit și pierdere la S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2016

Anexa 5: Bilanț prescurtat S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2017

Anexa 5: Contul de profit și pierdere la S.C. DG SARCOM S.R.L. la 31.12.2017