Specializarea Contabilitate si Informatică de Gestiune [305414]

[anonimizat]. univ. Dr .Ionescu Ion

Absolvent: [anonimizat], 2018

Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea Contabilitate si Informatică de Gestiune

GESTIUNEA TREZORERIEI ȘI POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE

S.C LUTEREC IMPEX S.R.L

[anonimizat]. univ. Dr .Ionescu Ion

Absolvent: [anonimizat], 2018

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………….4

Capitolul 1

Delimitări și structuri privind trezoreria…………………………………………………………………….5

1.1Definirea si evaluare elementelor de trezorerie………………………………………………………6

1.2Informatia primara si evidenta operatiilor elementelor de trezorerie……………………………………………………………………………………………………………….7

1.2.1Informatia primara si evidenta operativa privind documentele in numerar…………………………………………………………………………………………………………………8

1.2.2 Informatia primara si evidenta operativa privind documentele conturilor curente la banci ……………………………………………………………………………………………………………………………..9

1.3 Conturile de trezorerie din clasa 5…………………………………………………………………………11

Capitolul 2.

Studiu de caz privind reflectarea in contabilitate a operatiilor de trezorerie la societatea S.C LUTEREC IMPEX S.R.L

2.1 Prezentarea societatii S.C LUTEREC IMPEX S.R.L……………………………………………..12

2.1.1[anonimizat]…………………………………………………………………….13

2.1.2 Detalierea activitatii principale a unitatii…………………………………………………………….14

2.2 Reflectarea in contabilitate a operatiilor de incasari si plati in numerar…………………………………………………………………………………………………………………..17

2.3 Reflectarea in contabilitate a operatiilor prin conturile de la banca……………………………………………………………………………………………………………………….22

2.4 Reflectarea în contabilitate a creditelor bancare pe termen scurt………………………………..24

2.5 Reflectarea în contabilitate a viramentelor interne……………………………………………………26

2.6 Bugetarea si controlul trezoreriei……………………………………………………………………………28

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………..30

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………….31

Anexe……………………………………………………………………………………………………………………….32

Introducere

Lucrarea se intitulează „Gestiunea trezoreriei și posibilități de perfecționare”. Evidența existenței și mișcării titlurilor de plasament,disponibilitățile din conturile de la bancă și creditelor bancare pe termen scurt sunt asigurate de către contabilitatea trezoreriei.

Semnificația de trezorerie,în sens larg,înglobează toate resursele pe care o entitate le pune la dispoziție pentru efectuarea plăților,cum sunt:disponibilitățile din casierie și din bănci,valorile mobiliare de plasament,efectele comerciale scontate,creditele pe termen scurt.

Noțiunea de trezorerie,în sens restrâns,cuprinde doar disponibilul de bani ale societății economice care se află în casieria societății la bănci,fie în lei,fie în valută.

Instrumentele financiare intră în alcătuirea trezoreriei și pe care societatea dorește să le dețină pe o perioadă mai mică de un an.Instrumentele financiare pentru a îndeplini condiția de instrument de trezorerie trebuie să atingă mai multe indicii.

Pentru a fi organizată și condusă,contabilitatea trezoreriei,trebuie să realizeze câteva obiective primordiale:

scadenta lor este pe termen scurt si sunt extrem de lichide;

sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar;

pierderea de valoare, in cazul in care se transforma in numerar înainte de

scadență trebuie sa fie cunoscuta si minima.

Importanța trezoreriei a crescut in ultima perioada datorită modificărilor intrevenite

in viata economică, precum:

Evolutia ratei dobanzii si a cursului de schimb valutar;

Amplificarea tranzactiilor economice între diverse entitati;

Procesul de integrare al activitatilor economice nationale in tarile europene;

Trendul ascendent al cresterii economice, inregistrate de ultimii ani.

Contabilitatea trezoreriei este organizată în așa fel încât să permită

realizarea următoarelor obiective:

a. reflectarea, urmarirea si controlul existentei si gestionarii de trezorerie;

b. respectarea disciplinei financiare privind operatiile de incasari in numerar si prin

conturile deschise la banci;

c. urmarirea modificarilor ce intervin in componenta si volumul trezoreriei;

d. asigurarea prompta si corecta a tuturor informatiilor privind elementele de trezorerie

necesare factorilor de decizie existenti la nivelul entitatii.

Lucrarea este structurată în două capitole :Primul capitol înglobează structura,definirea și evaluarea contabilității trezoreriei. Pe parcursul capitolului I am prezentat sistemul de conturi care privește trezoreria,conturile care fac parte din „Clasa 5” și binenînțeles documentele conturilor curente la bănci și documentele conturilor în numerar.

Capitolul II este realizat pe baza practicii efectuate la societatea S.C LUTEREC IMPEX S.R.L. În acest capitol am început prin prezentarea societății S.C LUTEREC IMPEX S.R.L ca societate înființată în anul 1990 în luna decembrie. Societatea s-a înființat în baza Legii 31/1990 dininițiativa domnului CĂPITĂNESCU LUCIAN, care este asociatul unic în societatea .S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L.

https://www.researchgate.net/publication/311722361_Contabilitatea_trezoreriei

CAPITOLUL 1

DELIMITĂRI SI STRUCTURI PRIVIND TREZORERIA

Trezoreria,în cadrul sistemului informațional al societății economice,cuprinde mai multe note definitorii:decizii,reguli și proceduri care au ca obiectiv major menținerea unui echilibru financiar și creșterea valorii financiare a entității.

Poate fi abordat din două puncte de vedere conceptuale de trezorerie și anume:

Organizatoric.Partea din organigrama unei entități economice,cu sarcini și atribuții o reprezintă trezoreria.Funcțiile structurii administrative sunt legate de gestiunea lichidităților,a riscurilor financiare și operaționale.

Structural.Aceasta poate avea două puncte de vedere.În primul rând ,din punct de vedere static,trezoreria se calculează la o dată determinata,ca diferența între fondul de rulment necesar și nevoia de fond de rulment.Și din punct de vedere dinamic,trezoreria se calculează între doua determinate,ca variație între fluxurile de încasări și plăți.

În structura trezoreriei se includ: investiții financiare pe termen scurt, conturi la bănci, casa, acreditive, viramente interne.

" Investițiile financiare pe termen scurt sunt următoarele: acțiuni proprii,obligațiuni emise și răscumpărate,obligațiuni,alte investiții financiare pe termen scurt și creanțe asimilate și vărsăminte de efectuat pentru investitții financiare pe termen scurt.

" Conturile la bănci sunt: valori de încasat (cecuri si efecte de încasat, efecte remise spre scontare); conturi curente la bănci (conturi la bănci în lei și în valută, sume în curs de decontare); dobânzi (de plătit, de încasat),credite bancare pe termen scurt și dobânzi aferente.

" Casa include: casa (în lei, în valută); alte valori (timbre fiscale și postale, bilete de tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie, alte valori).

" Acreditivele sunt disponibilitățile în lei sau în valută, păstrate într-un cont bancar diferit, care stă la dispoziția furnizorului. Pe măsura livrării mărfurilor,realizarea lucrărilor sau punerea în lucru a unor servicii,se achită către furnizor,plățile.De obicei,se utilizează realizarea comerțului internațional.

" Viramentele interne reprezintă transferurile disponibilitătților între conturile de trezorerie.

Definirea și evaluarea elementelor de trezorerie

Evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt are ca obiective principale patru generale:

Evaluarea la intrare în entitate a titlurilor de plasament care sunt achiziționate cu titlu oneros și se realizează la costul de achiziție.

Evaluarea cu prilejiul întocmirii bilanțului contabil se realizează prin compararea valorii de inventor cu cea de intrare și pe categorii de titluri de aceeași natura.

Evaluarea titlurilor de plasament la ieșirea din entitate se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabilă.

Evaluarea provizioanelor,reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor,preconizand a fii necesare pentru întreruperea a obligației.

Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în valută următoarele aspecte:creanțele și datoriile entității,la închiderea exercițiului datoriile și creanțele se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a anului,la închiderea exercițiului financiar disponibilitățile în valută se evalueaza la cursul de schimb în vigoare la acea dată,iar diferențele de curs sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli.

Evaluarea cu ocazia inventarierii se realizează înainte de închiderea conturilor,se face de regulă,la sfârșitul exercițiului.Totodata trebuie să se aibă în vedere reglementările emise de Ministerul Finanțelor Publice.

Evaluarea la închiderea exercițiului financiar,asigură aplicarea efectivă a principiului prudenței ce constă în elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor.

Evaluarea la data ieșirii din entitatea economică se realizează la valoarea lor de intrare,care se utilizează pentru a scădea respectivele bunuri din gestiune.

Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în devize cuprinde aspectele următoare:creanțe și datorii patrimoniale,operațiuni comerciale de decontare în devize,diferențele de curs valutar.

La închiderea exercițiului,creanțele și datoriile în devize se operează în cursul ultimei zile din an.

La închiderea exercițiului financiar,disponibilitățile în devize se calculează la cursul valutar din acea dată stabilită.

1.2.Informația primară și evidența operativă a elementelor de trezorerie

La  organizarea contabilității trezoreriei se au în vedere obiective principale:

evidența și controlul operativ a operațiilor bănești în numerar;

gestiunea și valorificarea disponibilităților bănesți din conturile de la bănci;

efectuarea plăților la termenele scadente;

respectarea legislației financiar-bancare și  fiscale;

alegerea și utilizarea celor mai eficiente instrumente de trezorerie și forme de decontare;

fundamentarea bugetului de trezorerie, urmărirea și explicarea fluxului net de trezorerie din operații de exploatare, investiții și financiare, prin tablourile de flux și finanțare;

utilizarea pe baza unei tactici financiare judicioase a creditelor  bancare pe termen scurt, pentru reglarea lichidităților și menținerea capacităților de plată continue.

Organizarea contabilității are la bază relațiile generale dintre mijloacele bănești, credite pe termen scurt și terți.

Pentru gestionarea și evidența existenței și mișcării mijloacelor bănești în numerar este  organizată casieria întreprinderii, care folosește în principal registrul de casă.

Evidența casieriei și documentelor de încasări și plăți sunt folosite ca suporți ai organizării operațiilor de casă, respectiv pentru iînregistrarea în fișele de cont, jurnalele sau situații ale contului "Casa".

Pentru organizarea contabilității mijloacelor bănești prin conturile de la bancă, prezintă  importantă, circuitul și conținutul extraselor de cont  ale băncii  împreună cu documentele  justificative ale operațiilor din aceste conturi.

Pentru operațiile de transferuri de disponibilități între conturile la bănci și casieriaîntreprinderilor  evidența  se organizează  distinct în contabilitate prin conturi de viramente interne.

Suportul de date pentru organizarea contabilității creditelor  este extrasul contului de credite eliberat de bancă și preluat de întreprindere împreună cu documentele justificative ale operațiilor.

Pe extrasul de cont, contabilitatea firmei face gruparea operațiilor pe conturi corespondente debitoare sau creditoare și este utilizat pentru completarea  jurnalelor sau fișelor de cont sintetic   ale creditelor bancare cu dezvoltarea în analitic a acestor conturi, care au în structura lor credite pe mai multe destinații.

1.2.1 Informația primară și evidența operativă privind documentele în numerar

Societățile economice gestionează ,in mod diferit,operațiile de încasări si plăți în numerar,de altfel și pe cele care se referă la alte valori de trezorerie asimilate lichidităților in numerar.

Agenții economici efectuează o sumă de operațiuni prin casierie,dintre care cele mai importante sunt:

La încasări:încasarea contravalorii produselor livrate lucrărilor executate,serviciilor prestate;a contravalorii materiilor prime și a materialelor vândute,a căror valoare este relative mica;ridicarea din conturile deschise la bancă a numerarului necesar desfășurării unor activități ;încasarea unor debitori.

La plăți:plata chenziunii I,plata lichidării,plata ajutoarelor materiale,plata dividendelor,acordarea unor avansuri de trezorerie,efectuarea unor cheltuieli curente.

Valorile de încasat sunt instrumente de plată la termen aflate în posesia beneficiarului pentru a fi încasate în termen scurt. În această categorie se includ: cecul, biletul la ordin, cambia și warantul. Cecul este titlul de credit prin care trăgătorul (creditorul) da ordin trasului – băncii sale la care are deschis contul bancar, banca ce are calitatea de debitor, să plătească suma înscrise pe cec beneficiarului sau la ordinul acestuia. Deci cecul se aseamănă cu cambia (trata).

„Societățile comerciale și persoanele fizice sau juridice își plătesc obligațiile bănești în numerar sau fără numerar.Documentele de încasări în numerar sunt următoarele și pe care societatea S.C LUTEREC IMPEX S.R.L le folosește:

Chitanța este un document justificativ,pentru a încasa o sumă în numerar în casieria entității.

Împuternicirea este un document justificativ prin care o persoană este autorizată pentru a încasa drepturi bănești de la casieria entității.

Borderoul reprezintă documentele achitate cu cecuri de decontare și care este folosit ca document justificativ,odata cu anexele,pentru achitarea sumelor cu cecuri de decontare din carnete care au sau nu limită de sumă.

Registrul de casă,care este în lei sau în valută,este folosit ca document centralizator,de încasare și plată în numerar care sunt realizate de casieria entității pe baza documentelor justificative.(anexa nr.1)

Factura și factura fiscală este un document și pe baza lui se realizează instrumentelor de plată a diferitelor servicii prestate.”

1.2.2 Informația primară și evidența operativă privind documentele conturilor curente la bănci

„Documentele care se folosesc în contabilitate se clasifică în: documente primare, documente de sinteză, documente centralizatoare și documente statistice.

Documentele primare se completează doar pentru o singura tranzacție, în momentul desfășurării fenomenului economic. În această categorie intră cecurile, ordinele de încasare sau de plată.

Documentele de sinteză atrag mai multe informatii, într-o configurație sistematică din punct de vedere contabil, reflectând un fenomen mai plurivalent sau o activitate economica. Sunt constituite pe baza celorlalte documente justificative. În această categorie se încadrează jurnalele contabile, balanța de verificare, bilanțul.

Documentele  centralizatoare adună, mai multe documente care urmăresc acelasi fenomen sau proces economic. Se realizează pe baza unei serii de documente de același tip. În aceasta categorie intră borderourile de cecuri de decontare.

Documentele statistice sunt utilizate în evidențele statistice și apar sub forma unor liste sau situații. De exemplu, situatia creditelor acordate de bancă.

Dintre documentele operative utilizate în sectorul bancar se disting:

Ordinul de plată – este folosit ca și act pentru a returna fără numerar care se realizează între două persoane din domeniul juridic sau doua persoane fizice sau intre o persoană fizică și una juridica ,fiind un act justificativ pentru a debita sau credita un cont curent al unui client și mai este folosit și pentru a realiza o dispoziție centralizatoare de plată

Cecul bancar – Este o modalitate de plată între doi oameni din domeniul economic.

Cambia – Modalitate de plată tipizat prin care trăgătorul dă o dispoziție necondiționată de a plati celuilalt beneficiar, la vedere sau la termen, o anumită sumă de bani.

Biletul la ordin – este un titlu de credit,care se află sub semnatură privată, care intersectează o legatură între două persoane, emitentul și beneficiarul.

Cecul de numerar – Este utilizat ca document pentru ridicarea de numerar din contul de disponibil al persoanelor juridice.

Dispozitia de plată valutară externă – Este un document folosit pentru transferul valutar ordonat de o persoană juridică cu cetățenie română către nerezidenți sau ca document pentru luarea de valută în numerar din contul persoanelor juridice române.

Cererea de deschidere acreditiv – servește ca document pentru deschiderea unui acreditiv de către o persoană juridică româna în favoarea unei persoane juridice nerezidente.

Cererea de credit – servește ca act premergător pentru înfăptuirea dosarului economic al celui care solicită creditul, ca bază de date pentru identificarea clientului și se întocmește de către cel care solicită care se inmânează într-un singur exemplar. Circulă la registratura societății bancare pentru înregistrarea în Registrul de intrare si înscrierea numărului de ordine, la conducătorul unitații si la serviciul de credite unde se arhivează la dosarul economic al clientului.

Contractul de credit – reprezintă documentul care necesită acordul de voință dintre bancă și client în ceea ce privește acordarea unui credit și care cuprinde clauzele referitoare la valoare, obiect, garantie, termen de rambursare, dobânzi, etc.

Cecul de călătorie – Este folosit ca instrument într-o oarecare valută și se tipărește într-un singur exemplar.

Cererea de deschidere de cont – reprezintă solicitarea persoanelor fizice sau juridice băncii printr-un document specific pentru deschiderea unui cont. Acesta trebuie să ajungă la serviciul decontari – clienti, unde se verifică documentele și se atribuie numărul de cont, la directorul economic și la directorul băncii pentru semnare.

Fișa specimen de semnatură – reprezintă documentul prin care persoanele fizice si juridice comunică băncii persoanele autorizate sa dispuna de conturi. Se întocmeste în două exemplare.

Foaia de vărsământ – este un document justificativ,în care poți depunde o sumă la casieria unei bănci ,ori o persoană fizica ori juridică,dar mai poate fi folosit și ca document justificativ dea înregistra în registrul de casă. Se întocmeste în doua exemplare din care unul se înmâneaza clientului si unul se arhiveaza la casierie dupa ce a fost înregistrat în registrul de casa.

Borderoul de cec – este un document care însoțește cecurile depuse de beneficiarii acestora la bancă și act justificativ în instanță pentru depunerea cecurilor. Se întocmeste în trei exemplare si circulă de la beneficiar la ghiseul de decontări – clienți unde  se efectuează ștampilarea celor trei exemplare.

Împuternicirea – este un document justificativ prin care o persoană este autorizată pentru a încasa drepturi bănești de la casieria entității. Se întocmeste de catre titularul drepturilor banesti si circula la conducerea unitatii pentru aprobare si la casierie pentru eliberarea sumelor.”

1.3. Conturile de trezorerie din clasa 5

Realizarea plăților fără numerar sau altfel spus, prin virament,precum și strângerea tuturor banilor disponibili,este realizată cu ajutorul costurilor deschise la bănci.

Pentru urmărirea în contabilitate a acestor operații se utilizează conturile ce se reprezintă în continuare:

Conturile amintite au funcția contabilă de activ implicit solduri finale debitoare, care reprezintă disponibilitățile bănești existente in conturile de la bănci, înscriindu-se in grupa activelor circulante din cadrul bilanțului contabil.

Decontările fără numerar sunt acele tranzacții bancare prin care încasările se fac prin virare ,a sumei de bani datorate de cel care cumpără din contul său de la bancă în contul de la bancă al cărui titular este furnizorul.

Conturile deschise la bănci pun la dispoziție realizarea categoriilor de operații care se referă la:

Valorile de încasat(cecurile si efectele comerciale depuse la bănci)

Disponibilitățile in lei si devize

Creditele bancare pe termen scurt

Dobânzile aferente disponibilităților și creditelor bancare.

Pentru toate cele enumerate mai sus se folosește câte un cont sintetic de gradul I și II ,în vederea respectării ordinii în care sunt reprezentate în Planul general de conturi,grupa 51“Conturi la bănci”.

În ceea ce privește conturile 5121 "Conturi la bănci in lei" si 5124 "Conturi la bănci în devize"se reține particularitatea că pot avea sold creditor atunci când unitatea patrimonială, pe bază de contract încheiat cu banca, beneficiază de credite de trezorerie sau pentru activitatea curentă în vederea diferenței în plus între plățile angajate la un moment dat si disponibilitățile bănești pe care le are în cont, denumite și credite pentru plăti.

Sistemul de conturi privind trezoreria

Clasa 5 „Conturi la trezorerii și instituții de credit grupa 56 „Disponibil al instituțiilor publice și activităților finaanțate integral sau parțial din venituri proprii”, se modifică și se completează astfel: – Simbolul și denumirea contului 560 „Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii” se modifică astfel: 560 01 02 „Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii – Disponibil curent la instituții de credit”, cu aceeași funcțiune și conținut. – Contul 561 „Disponibil al instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții” și contul 562 „Disponibil al activităților finanțate din venituri proprii” se elimină și se introduc cu conținutul prevăzut la Capitolul XVI: Contabilitatea operațiunilor specifice bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii,activități finanțate integral din venituri propri

Această clasă de conturi,respectiv clasa 5,este alcatuită din următoarele grupe de conturi:

50-„Investiții pe termen scurt”

51-„Conturi la bănci”

53-„Casa”

54-„Acreditive”

58-„Viramente interne”

59-„Ajustări pentru pierderea de valore a conturilor de trezorerie”

Grupa 50” Investiții pe termen scurt” fac parte următoarele conturi:

Contul 501 “Acțiuni deținute la entitățile affiliate”prin intermediul acestui cont„501”se înregistrează o statistică a documentelor aflate la societățile afiliate,cumpărate cu scopul de a obține bani într-o perioadă scurtă.

Contul 506 “Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate”prin intermediul acestui cont 506 amintim depozitele bancare pe termen scurt ,a investiților pe termen scurt creanțele assimilate cumpărate.

Contul 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investiții pe termen scurt”

Grupa 51 „Conturi la bănci”din această grupă fac parte următoarele conturi:

Contul 511 “Valori de încasat” din acest cont fac parte valorile de încasat ,cecurile,efectele comerciale primate de la clienți.

Contul 512”Conturi curente la bănci”prin intermediul acestui cont se ține contabilitatea în lei și valută aflate în conturile de la bănci și a sumelor în curs de decontare.

Contul 518 “Dobânzi”

Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt”

Grupa 53”Casa”

Contul 531 „Casa” -reprezintă urmărirea numerarului aflat în casieria societății.

Contul 532 „Alte valori”-reprezintă bonurile valorice,timbrelor fiscale și poștale ,biletele de tratament și odihnă,tichete de călătorie,de masă.

Grupa 54 „Acreditive”

Contul 541 „Acreditive”-reprezintă acreditivele deschise în bănci pentru efectuarea de plăți în favoarea terților.

Contul 542 „Avansuri de trezorerie”

Grupa 58 “Viramente interne”

Contul 581 „Viramente interne”

Grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”

Contul 591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entităților afiliate”

Contul 595 “Ajustări pentru pierderea a obligațiunilor emise și răscumpărate”

Contul 596 “Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor”

Contul 598 “Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiților pe termen scurt și creanțe asimilate”

CAPITOLUL 2

STUDIU DE CAZ PRIVIND REFLECTIA IN CONTABILITATE A OPERATIILOR DE TREZORERIE LA SOCIETATEA S.C LUTEREC IMPEX S.R.L

2.1 Prezentarea societății S.C LUTEREC IMPEX S.R.L

Prezenta lucrare a fost eliberată la S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L., societate înființată în anul 1990 în luna decembrie. Societatea s-a înființat în baza Legii 31/1990 dininițiativa domnului CĂPITĂNESCU LUCIAN, care este asociatul unic în societatea .S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L.

Are sediul social în localitatea CRAIOVA, judetulDOLJ, fiind înregistrată la Registrul Comerțului din judetul DOLJ, sub ART.238-239 LG.31/1990, înregistrare făcută în baza actului constitutiv și a sentintei judecătorești.

Capitalul social al societății la înființare era de 1700 RON, aport în numerar al asociatului, depus pe baza foii de vărsământ.S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L. Este persoană juridică română având forma juridică de S.R.L cu capital privat. La înființare administratorul a hotărât ca tip de impozit,impozitul pe veniturile microîntreprinderii.

Majorarea capitalului social se face corespunzător intereselor asociatului unic cu respectarea dispozițiilor legii.Bunurile în natură aduse în societate cu scopul de majorare a capitalului nu pot fi grevate de sarcini ,cf.Art.210-211 din Lg.31/1990.

Profilul de bază al societății constă în fabricarea altor produse din minerale nemetalice. Activitatea se desfăsoară într-un spațiu situat in Craiova,strd.Siretului nr.35 jud.Dolj.

Angajarea și salarizarea personalului se face în conformitate cu prevederile Codului Muncii și al Legii Salarizării.Structura organizatorică a societății reprezintă ansamblul persoanelor și compartimentelor de muncă, tehnice, economice și administrative, modul cumacestea sunt constituite și grupate si principalele legături ce se stabilesc între ele în vederea ralizării în cat mai bune condiții a obiectivelor propuse.

2.1.1 Organizarea compartimentului financiar-contabil

Compartimentul contabilitate al unității este organizat conform prevederilor articolului 11 din legea contabilității NR. 82/1991 pe compartimente distincte conduse de contabilul șef. Compartimentele care funcționează în cadrul unității sunt:-Compartimentul Aprovizionare ; Compartimentul Contabilitate si Compartimentul Financiar.

Aprovizionarea se face cu mijloace de transport proprii însoțite de delegații unitătii, sau sunt aduse de către furnizor, caz în care sunt percepute cheltuieli de transport.La sosirea mărfii aceasta este recepționată de către gestionar și comisia de receptive care confruntă cantitățile din factură cu cele înregistrate faptic.

Daca nu s-au constatat diferențe se întocmește nota de intrare recepție al cărui număr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semnează de primirea mărfii.

Daca se constată diferențe tot pe spatele facturii se menționează marfa refuzată la plată și numărul notei de intrare recepție după care se semnează de cei care au recepționat marfa.De aici factura merge la contabilitate unde este trecută în registrul de scadență.Oganizarea ca funcție managerială reprezintă ansamblul acțiunilor întreprinse în vederea utilizării la maxim a resurselor materiale, umane și financiare pe care le are la dispoziție societatea.La nivelul S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L.

Organizarea reprezintă:determinarea, enumerarea și gruparea activităților necesare realizării obiectivului stabilit printr-o utilizare cât mai rațională și eficiența a tuturor resurselor;crearea relațiilor organizatorice capabile să asigure integritatea sistemului condus.Rezultatul organizării îl reprezintă funcțiunile, activitățile, atribuțiile și sarcinile.Rezultatul organizării structurale îl reprezintă serviciile, birourile,compartimentele, atelierele și secțiile denumite compartimente operaționale și funcționale.

Organizarea contabilității necesită folosirea de documente contabile care să reflecte operațiunile economice și financiare efectuate de acestea. Orice operațiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.Documentele justificative sunt documente primare care probează operațiune, iar pentru a fii document justificativ, un document trebuie să cuprindă :denumirea documentului, denumirea și sediul persoanei juridice care întocmește documentul, numărul și data întocmirii acestuia, menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economice, conținutul operației economice, datele cantitative și valorice ale operațiunii efectuate, numele persoanelor care le-au întocmit și aprobat.Operațiunile cuprinse în documentele justificative și înregistrate în contabilitate trebuie să se regăsească în registrele contabile obligatorii: registrul jurnal, registrul inventar și registru Cartea Mare.

Societatea la care am realizat lucrarea de față utilizează forma de înregistrare în contabilitate ,,pe jurnale''.Registrele și formularele principale care se utilizează sunt: registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare, jurnale auxiliare, balanta de verificare.

Registrul jurnal, servește la înregistrarea cronologică a operațiilor economico – financiare.

Registrul inventar, document contabil care se întocmește la sfârșitul exercitiului financiar și în care se înscriu bunurile patrimoniale inventariate.

Registrul Cartea Mare serveste la gruparea informatiilor economice și financiare în raport de natura lor pentru realizarea de evidențe sistematice

Registrul jurnal de încasări și plăți – se întocmește de agenții economici persoane fizice (meseriasi) și asociații familiale și înregistrează atât operațiile în numerar cât și pe cele din bancă indiferent daca a avut loc plata sau încasarea efectivă

2.1.2 Detalierea activității principale a unității

Asociatul unic a convenit ca obiectul de activitate al societății să fie comerțul cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie. Sediul societății a fost și se afla situat pe Strada Siretului nr35 , în care societatea își desfășoară principalele activități administrative, reprezentând totodată și un potențial economic pentru acesta.

Formularele de lucru utilizate sunt: jurnale, registru jurnal, situații auxiliare,fișe de cont analitice, balanțe de verificare, bilanțul contabil, registrul inventar, etc.În cazul societății comerciale S.C.LUTEREC IMPEX S.R.L.decontul pentru TVA se întocmește lunar în urma totalizării fișelor de operațiuni diverse ale conturilor 4426 –TVA deductibilă și 4427 – TVA colectată. Regularizarea taxei pe valoarea adaugată se face cu ajutorul contului 4423 – TVA de plată și 4424 – TVA de recuperat.

Registrele de contabilitate precum și documentele justificative care au stat la baza înregistrării lor în contabilitate se păstrează în arhiva unităților timp de zece ani, cu excepția statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.

Forma de înregistrare contabilă poate fi definită ca ansamblul mijloacelor de lucru existente și a modalităților de utilizare a acestora folosite în contabilitatea curentă a agenților economici. Ea asigură înregistrarea documentelor justificative în ordinea cronologică și sistematică privitoare latoate operațiile economice ale entităților.Formele principale de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare în cazul societăților care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt : ,,pe jurnale'',  ,,maestru – sah'' și forma combinată ,, maestro sah cu jurnale''.

Forma de înregistrare contabilă maestru – sah -În această formă de înregistrare contabilă se utilizează două fișe pentru fiecare dintre conturile, una pentru debit cu dezvoltare pe conturi corespondente creditoare și alta pentru credit cu dezvoltare pe conturi corespondente debitoare, denumite 'cartea mare' (sah).

Forma de înregistrare contabilă pe jurnale-În această formă de înregistrare contabilă jurnalele se utilizează pentru a înregistra sistematic creditul fiecărui cont în concordanță cu conturile debitoare.

Formularele folosite în cadrul acestei forme de înregistrare contabilă sunt următoarele:jurnalele multiple sunt utilizate la înregistrarea cronologică și sistematică specific conturilor sintetice;situații pentru debitul unor conturi (de exemplu, pentru debitul conturilor Casa si Conturi curente la bănci);Cartea mare, realizează un registru anual, care se completează în fiecare  lună, pe baza datelor preluate din jurnalele de .

Organigrama productiva și funcționala a unității

FIG.2.1 Organigrama societății S.C LUTEREC IMPEX S.R.L

2.2.Reflectarea în contabilitate a operațiilor de încasări și plăți în numerar

Contabilitatea valorilor de încasat se realizează cu ajutorul contului de activ 511 "Valori de încasat", care se desfășoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II :

·        5112 "Cecuri de încasat"

·        5113 "Efecte de încasat"

·        5114 "Efecte remise spre scontare"

Redăm funcționarea acestor conturi prin următoarele aplicații:

1. Societatea S.C LUTEREC IMPEX S.R.L livrează societății S.C ERPIA S.A mărfuri în valoare de 10.000.000 lei si TVA 19%. Costul de achiziție al mărfurilor vândute este de 6.000.000 lei. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea S.C.ERPIA S.A. Să se înregistreze operațiile în contabilitatea celor doi parteneri.

a) In contabilitatea societatii S.C LUTEREC IMPEX S.R.L :

b) În contabilitatea societății S.C ERPIA S.A :

2.Operațiuni de încasări și plăți efectuate în numerar de catre SC LUTEREC IMPEX SRL:

¤  se ridică în numerar de la bancă suma de 1000 lei, conform cecului de numerar, extrasului de cont și registrului de casă  ;

5311                     =                   581    1000 lei

Casa în lei                                  Viramente interne

581                      =                    5121  1000 lei

Viramente interne                      Conturi la banci

¤ se încasează de la clienți,  pentru livrări de produse, mărfuri, materiale și prestări servicii suma de 23800 lei ;

5311                     =                    411   23800 lei

Casa în lei                                   Clienți

¤ se înregistrează avansuri primite de la clienți pentru diverse livrări ulterioare 3000 lei ;

5311                     =                    419   3000 lei

Casa în lei                                   Clienți-creditori

¤ se înregistrează încasări din vanzarea mărfurilor cu numerar 32100 lei ;

5311                     =                      %                           32100 lei

Casa in lei                                    707                          26975 lei

Venituri din vânzarea marfurilor

4427                                    5125 lei

TVA colectată

¤ se plătesc furnizori cu numerar conform chitanțelor emise de aceștia 2300 lei :

401                      =                       5311                       2300 lei

Furnizori                                       Casa in lei

¤ plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plata 4500 lei :

421                      =                        5311                      4500 lei

Personal-remunerații datorate      Casa in lei

¤ plata ajutoarelor materiale datorate personalului conform documentelor de plata 700 lei :

423                      =                        5311                      700 lei

Personal-ajutoare materiale          Casa in lei

¤ acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasări în interes de serviciu 550 lei:

542                      =                        5311                      550 lei

Avansuri de trezorerie                                                   Casa in lei

¤ se înregistrează avansuri de trezorerie neconsumate  și restituite 75 lei ;

5311                     =                     542                          75 lei

Casa în lei                                    Avansuri de trezorerie

3.Achitarea unor cheltuieli privind transportul unor bunuri:

3.Achizitionarea bonurilor de combustibil:

4.Se achizitioneaza de către S.C LUTEREC IMPEX S.R.L cu plata în numerar timbre poștale de 60 LEI și tichete de călătorie de 150 LEI, T.V.A. 19%. Se înregistrează utilizarea de timbre poștale de 30 LEI și tichete de călătorie de 60 LEI.

·       achizitionarea de alte valori:

·       utilizarea timbrelor postale:

·       utilizarea tichetelor de calatorie:

5.Ridicari de numerar din finantarea bugetara 3000 lei, pe baza cecului de numerar din casieria societății S.C.LUTEREC IMPEX S.R.L

achitarea avansurilor din salarii (chenzina I)in suma de 3000 lei, pe baza listei de plata;

incasarea unui debit de 2000 lei;

achitarea abonamentului efectuat la publicatii de specialitate, 4200 lei, pe o perioada de sase luni, pe baza chitantei;

achitarea burselor elevilor in suma de 2500 lei;

se achita salariile personalului (chenzina II) in suma de 3600 lei, pe baza statului de salarii;

2.3 Reflectarea în contabilitate a operațiilor prin conturile de la bancă

Decontările fără numerar se fac prin virarea unor sume în lei sau în valută din contul debitorului în contul creditorului. Decontările fără numerar utilizează instrumente și mijloace de plată emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic.

Pentru disponibilitățile în valută se deschid conturi distincte pentru fiecare tip de valută. Încasările și plățile în valută se echivalează în lei la cursul zilei, iar la sfârșitul perioadei (de regulă exercițiu financiar), disponibilitățile în valută se evaluează în lei la cursul din ultima zi.

În încheiere vom lua câteva exemple privind decontările fără numerar:

1. Se primește un credit bancar pe 3 luni în sumă de 90.000.000 lei, care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârșitul primei luni. Dobânda este de 20% pe an și trebuie achitată lunar. Din cauza unor dificultăți financiare, rata și dobânda aferente ultimei luni se achită în luna următoare.

2. O intreprindere deschide un acreditiv in suma de 10.000.000 lei din care se fac plati catre furnizori in valoare de 9.500.000 lei. Acreditivul neutilizat se vireaza in contul curent.

3. O intreprindere achizitioneaza din import marfuri in valoare de 1.000 USD la cursul de 28.000 lei/USD. Taxa vamala  de 10% si TVA-ul se achita prin banca, in lei. Pentru achitarea datoriei se deschide un acreditiv in valoare de 1.200 USD la cursul de 29.000 lei/USD. La data platii furnizorului extern cursul valutar este de 28.500 lei/USD. Acreditivul neutilizat se vireaza la sfarsitul lunii in contul de disponibilitati in valuta la cursul de 30.000  lei/USD.

4. Se vireaza suma de 30.000.000 lei intr-un cont distinct in vederea cumpararii de dolari americani. Se cumpara 1.000 USD la cursul de 29.000 lei/USD, comisionul achitat fiind de 400.000 lei. Suma ramasa se transfera in contul de disponibil in lei. La sfarsitul anului cursul este de 28.500 lei/USD, cand se inregistreaza diferentele de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta.

5.Societatea comercială S.C ERPIA S.A depune la bancă un efect comercial în vederea scontării. Valoarea înscrisă pe efectul de comerț este de 10.000.000 lei, iar taxa scontului percepută de către bancă este de 5%. La scadența ,banca încasează contravaloarea efectului scontat.

La sfarsitul lunii, pentru efecturea lucrarilorde incheiere a acestei perioade de gestiune, se inregistreaza documentele primite de la clienti si nedecontate la banca (ordine de plata vizate de banca emitentului si mandate postale) pentru incasarea produselor livrate, in suma de 4000 RON, si de la debitori pentru stingerea obligatiile pe care acestia le au (mandate postale sau confirmari de la unitat[le unde sunt salariati in sensul retinerii si virarii debitelor), in suma de 500lei

Inregistrare documente primite

5121 Conturi la banci in lei = 5125 Sume in curs de decontare     4500

b. In primele zile ale lunii urmatoare, sumele inregistrate la operatia anterioara sunt incasate si inscrise in extrasul de cont

5125 Conturi la banci in lei = 4111 Sume in curs de decontare     4500

461   Debitori diversi                        500

c.Se reflecta in contabilitate operatiile de plati inscrise in extrasul contului de disponibil in lei, dupa cum urmeaza:

-decontarea la scadenta a obligatiei fata de furnizor, pe baza unui efect commercial in valoare de 3000;

401 Furnizori           = 403 Efecte de platit  3000  la data emitere cec

403 Efecte de platit  =5121 Conturi la banci in lei  3000   la data platii efectului prin extras

-rambursarae ratei scadente, de 500, din creditul pe termen mediu primit anterior;

a. primire credit 15000  (rata lunara 200, dob. Lunara 50 lei)

5121Conturi la banci in lei = 519Credite bancare pe termen scurt 15000

b.plata primei rate din credit

519Credite bancare pe termen scurt = 5121 Conturi la banci in lei 200          (prin extras )

666Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei     50            (prin extras)

-decontarea impozitului pe salarii in suma de 50;

a.stabilirea impozitului de platit

421Personal-salarii datorate = 444Impozitul pe salarii  50

b.plata impozitului

444Impozitul pe salarii = 5121 Conturi la banci in lei  50

-plata sumei de 80 reprezentand impozitul pe profit;

441Impozitul pe profit=5121Conturi la banci in lei       80

-achitarea taxei pe valoare adaugata datorata bugetului de stat in suma de 50;

4423 TVA de plata = 5121 Conturi la banci in lei                       50

2.4 Reflectarea în contabilitate a creditelor bancare pe termen scurt

Trezoreria cuprinde lichiditățile monetare în lei și devize concretizate în: numerar din caserie, disponibilitățile în conturi la banci și avansuri de trezorerie, precum și echivalentele de numerar (investiții financiare pe termen scurt, concretizate în: valori de încasat, titluri de plasament, alte valori).

Fluxurile de trezorerie sunt operații monetare și financiare, prin care se asigură mijloace bănești și se fac plăți.

În conturile deschise la bănci, societățile comerciale efectuează operații cu:

a) lichidități – reprezentate de: disponibilități în conturi, depozite în conturi curente, CEC-uri de încasat, sume în curs de decontare;

b) acreditive – disponibilități în cont distinct, puse la dispoziția unei terțe persoane, pentru decontarea anticipată pe o perioadă de maxim 45 de zile, deschisă la cerere și închise la expirarea termenului, la cererea plătitorului său dupa folosirea integrală a sumei;

c) avansuri de trezorerie – respectiv sume puse la dispozitia terților, virate prin bancă sau plătite în numerar, din care se fac diferite plăți necesare activității curente din întreprindere;

d) credite bancare curente (pe termen scurt, de trezorerie) – acordate de bani până la un plafon de creditare în scopul acoperirii unor plăți angajate de întreprindere, atât în lei cât și în valută.

Operații efectuate prin conturi bancare: încasări, plăți, transferuri bănești (viramente interne) între conturile de trezorerie.

Documentele utilizate:

– Extrasul de cont (pentru evidența operativă, eliberat de bancă și care oferă informații privind: Și la începutul zilei, încasări, plăți, Sf; Sf = Si + I – P);

– Instrumente de plată: Ordinul de plată, Dispoziția de plată pentru CAS, Biletul la ordin, CEC-ul;

Decontările în numerar –reprezintă operațiuni de încasări și plăți efectuate prin caseria unității în lei și valută.Valoarea plafonului de casa și a încasărilor numai este limitată din decembrie 2004 conform regulamentului privind operațiile în numerar. Se limitează valoarea maximă a încasării sau plății către un terț ce nu poate fi mai mare de 5000 lei fără posibilitatea de defalcare a sumelor mai mari.

Operații efectuate prin caserie:încasări,plăți,transferuri bănești.

Documente utilizate:

-registrul de casă(document de evidență operativă,întocmit în 2 exemplare zilnic ,și care oferă informații privind fondul la începutul zilei ,încasările,plățile,soldul la sfârșitul zilei)

-anexele la registrul de casă :chitanța,dispoziție de plată-încasare către caserie,monetar,decont de cheltuieli ,cec numerar.

Soldul final al zilei se preia din registrul de casă conform relației: Soldul inițial+încasări –plăți;

4a)

4d)

SC LUTEREC IMPEX SRL contractează la Raiffeisen Bank un credit bancar de 180000 lei pe o perioda de 6 luni cu o dobanda de 12 % pe an. Rambursarea creditului urmează să se facă lunar când se plătesc și dobânzile aferente ratelor de credit.

¤ 01/03/2018 se înregistrează primirea creditului in suma de 180000 lei

5121                            =                                  5191                            180000 lei

Conturi la banci in lei                           Credite bancare pe termen scurt

¤ se inregistreaza chetuielile cu dobanda aferenta creditului bancar in luna martie 2009: 180000 lei x  12% x 30/360 zile= 1800 lei

666                                          =                                  5198                            1800 lei

Cheltuieli privind dobanzile                  Dobanzi aferente creditelor bancare

Pe teremen scurt

¤01/03/2009rambursarea primei rate a creditului : 180000 lei/6 luni=30000 lei

5191                                        =                                  5121                            30000 lei

Credite bancare pe termen scurt            Conturi la banci in lei

¤01/03/2009 plata dobanzii aferenta primei rate : 180000 lei x 12% x30/360 zile = 1800 lei

5198                                        =                                  5121                            1800 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare                   Conturi la banci in lei pe termen scurt

2.5 Reflectarea în contabilitate a viramentelor interne

Există anumite operații care reprezintă transferuri de mijloace bănești dintr-un cont în altul de trezorerie și anume:

a)între conturile bancare deschise la aceeași bancă sau la bănci diferite;

b)între conturile bancare și casieria unității.

Întrucât aceste operații se evidențiază în mai multe registre (registru de casă, extrase de cont), există riscul unor înregistrări duble sau omiterea înregistrării acestor operații.Pentru evitarea acestor riscuri, se pot utiliza viramentelor interne, modalitate ce dă posibilitatea ca dintr-o formulă să se construiască doua formule contabile prin intercalarea unui cont ajutător.

Conturi utilizate:

581 "Viramente inerne"-cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența viramentelor de disponibilități între conturile de trezorerie.

În debitul contului 581 se înregistrează:

-sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (515, 531, 541, 542).

În creditul contului 581 se înregistrează:

-sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541 542).

De regulă, contul 581 nu prezintă sold final.

Studiu de caz;

1.S.C.LUTEREC IMPEX   S.R.L .înregistrează atât în extrasul de cont cât și registrul de casă formulele contabile privind următoarele operații:

-ridicare de la bancă a sumei de 2000;

-ridicarea de la casierie a sumei de 800 si depunerea ei la bancă;

-deschiderea unui acreditiv  în sumă de 1000;

-restituirea în contul de disponibil a unui acreditiv în valoare de 350.

a)Ridicare numerar de la bancă

581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei                              2000

5311 Casa în lei           = 581 Viramente interne                                      2000

b)Ridicare numerar din casierie și depunerea acestuia la banca

581 Viramente interne         = 5311 Casa în lei                                          800

5121 Conturi la bănci în lei =581 Viramente interne                                 800

c)Deschidere acreditiv în lei

581 Viramente interne =5121 Conturi la bănci în lei                               1000

5411 Acreditive în lei  = 581 Viramente interne                                      1000

d)Restituire acreditiv

5121 Conturi la bănci în lei =581 Viramente interne                                 350

581 Viramente interne         =5411 Acreditive în lei                                  350

2. Se ridica o suma de 600 ron din casieria societății S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L si se depune la banca :

a) ridicare sumei din casierie:

581 “ Viramente interne” = 5311 “ Casa in lei “ 600 ron

b) depunerea sumei in banca :

5121” Conturi la banci in lei “ = 581 “ Viramente interne “ 600 ron

3. Se ridica o suma de 1000 ron din banca si se depune in casieria unitatii S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L:

a) ridicarea sumei din banca :

581 “ Viramente interne “ = 5121 “ Conturi la banci in lei “ 1000 ron

b) depunerea la banca :

5311 “ Casa in lei “ = 581 “ Viramente interne “ 1000 ron

Operatiunile 1.a) si 2. b) se inregistreaza in registrul de casa in timp ce 1.b) si 2.a) sunt operatiuni ce se consemneaza in registrul de banca.

2.6 Bugetarea și controlul trezoreriei

Gestiunea trezoreriei ➾  presupune elaborarea unor activități ce duc la planificarea și controlul financiar.

Procesul de planificare financiară ➾ presupune previziunea cifrei de afaceri,a veniturilor și a volumului total de active circulante necesare activității de producție (volumul de active – de ex:stocuri :de materii prime,materiale,mărfuri.

Controlul financiar ➾  se referă la aceea fază de implementare a planului sau strategiei financiare la modificarea acestuia în activitatea firmei.

Trezoreria  ➾  presupune elaborarea unui buget.

Bugetul ➾  reprezintă un plan în care se stabilesc cheltuielile prevăzute pentru o anumită activitate și de unde se vor atrage resurse necesare acoperirii acestor cheltuieli astfel încât respectiva activitate să fie dusă la bun sfârșit.

Bugetul de trezorerie prezintă în detaliu :

necesarul financiar pentru achiziționarea  de materii prime,materiale mărfuri ;

necesarul financiar pentru remunerarea (plata) forței de muncă ;

necesarul financiar pentru achiziționarea sau modernizarea echipamentelor de producție ;

necesarul financiar destinat procesului de producție în general și a proceselor de aprovizionare și desfacere în mod special.

Trezoreria   = Active de   –   Pasive de

trezorerie      trezorerie

Trezoreria  =  (Lichiditati + Active )  –  Pasive de

financiare     trezorerie

Structura activelor trezoreriei :

lichidități( ce se găsesc în contul curent sau în casieria firmei)

efecte comerciale de încasat( facturi, ordine de plată, cambii)

titluri de plasament(acțiuni și obligațiuni)

certificate de depozit

titluri de trezorerie- titluri de valoare emise de autoritățile statului

Structura pasivele de trezorerie :

credite de trezorerie( credite pe TS destinate activității curente)

creditul de scont( credite de refinanțare)

Bugetul de trezorerie ➾  reprezintă un document de previziuni financiare ce sintetizează volumul și structura tuturor fluxurilor financiare de încasări și plăți ce se nasc datorită activități curente a firmei pentru o perioadă determinată de timp.Bugetul de trezorerie este elaborat pe parcursul unui an calendaristic și defalcat pe cele 12 luni.

Fluxuri de încasari destinate trezoreriei cuprind :

vânzari cu plata imediată

contravaloarea  amânată a vânzarii cu plata amânată

venituri din vânzării activelor  imobilizate

valoarea împrumutului pe termen scurt

încasarea de chirii ,rente, dobânzi, dividende.

Plățile destinate trezoreriei cuprind :

cheltuieli cu achiziția de active circulante cu plata la vedere sau amânată

cheltuieli cu salariile și alte drepturi aferente

cheltuieli de exploatare( cheltuieli aferente procesului de producție)

cheltuieli cu aprovizionarea sau desfacerea

impozite și taxe datorate statului ca urmare a desfășurării activității curente

achiziționarea de imobilizări

plata ratei scadente dobânzilor aferente creditelor pe termen scurt

plata dividendelor

Trezorierul are sarcina de a asigura :

folosirea surselor atrase

necesarul de finanțare prin credite bancare

sarcina de a plasa excedent de trezorerie ce se degaja din activitatea curentă( în dobânzi bancare, diverse active ce  pot  fi transformate în lichidități ce asigură excedent în casieria firmei

Construcția unui buget de trezorerie urmărește: ca pe parcursul perioadei analizate firma să îndeplinească urmatoarele faze :

previziunea încasărilor și plăților

determinarea soldului de trezorerie înainte de acoperirea în cazul în care este deficitar

acoperirea soldului deficitar

valorificarea soldului de trezorerie în cazul în care este excedentar

determinarea soldului final de trezorerie

Documente necesare bugetului de trezorerie :

bilanțul activității anterioare

ultima balanță de verificare

planul de investiții a firmei

Bugetul anual este un buget global, de sinteză cu defalcări lună de lună sau pe semestre și grupează previziunile de resurse și plăți de trezorerie.

Bugetul de trezorerie se bazează pe previzionarea fluxurilor de intrare și de ieșire.

Previzionarea fluxurilor de intrare:

fluxurile cerute de exploatare;

fluxurile provenite din împrumuturile întreprinderii;

fluxul generat de creșterea capitalului propriu al întreprinderii.

Fluxurile exploatării sunt dependente de veniturile întreprinderii, de aceea prevederea veniturilor constituie elementul fundamental al analizei previzionale. Ele sunt un produs al funcției comerciale și al comportamentului financiar. Analiza internă este completată de analiza externă în scopul elaborării previziunilor de integrare a evoluției nivelurilor prețurilor, a segementului de piață al întreprinderii. Aceste studii interne și externe sunt hotărâtoare în previzionarea veniturilor ca flux al intrărilor.

Previzionarea fluxurilor de ieșire este rezultatul:

deciziilor pe termen lung: rambursări de împrumuturi, angajamente și reglementări privind achizițiile de imobilizări;

deciziile de exploatare privind reglementări, înțelegeri cu furnizorii, plăți pentru cheltuieli comerciale, salarii etc.6

Concluzii

În lucrarea de față mi-am propus să prezint atât contabilitatea trezoriei precum și gestiunea trezoreriei. Am considerat adecvat să încep cu „DELIMITĂRI SI STRUCTURI PRIVIND TREZORERIA” și să finalizez cu “BUGETAREA SI TREZORERIA”.

Ca știință și practică economică,contabilitatea a apărut și s-a dezvoltat o dată cu producția de mărfuri,cu importanța și desfășurarea afacerilor,în ordinea lor cronologică.Luca Pacciolo,fiind primul învățat italian care a dat o definiție a contabilității ,de altfel a fost și cel care a întemeiat știința contabilă,care a publicat la Veneția în anul 1494 lucrarea sa “Summa de l’aritmetica,geometria proporționi e proporțilonalita” și în care spunea că”obiectul contabilității este tot ce are pe lume comerciantul ,ca averi mișcătoare și nemișcătoare și ca datorie ,precum și toate afacerile mari și mici ,în ordinea în care au avut loc”

Contabilitatea reprezintă în primul rând ,bunurile economice ,în forma lor,mișcarea parcursă de acestea în procesul economic ,modificările aduse asupra acestor bunuri precum și obligațiile dar și drepturile pe care le impune ținerea lor.

În cadrul unei societăți ,activitatea curentă a acesteia presupune atât operații propriu-zise de obținere a producție de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor cât și tranzacții financiare ce se pot concretiza sub diferite forme.

De asemenea ,într-o întreprindere este foarte importantă contabilitatea și gestiunea trezoreriei deoarece cu ajutorul acestora știm cum se gestionează banii,modalitățile în care sunt încasați (prin bancă,casă,virament),instrumentele de plată.

Prezenta lucrare este structurată în două capitole. Primul capitol înglobează structura,definirea și evaluarea contabilității trezoreriei. Pe parcursul capitolului I am prezentat sistemul de conturi care privește trezoreria,conturile care fac parte din CLASA 5 și binenînțeles documentele conturilor curente la bănci și documentele conturilor în numerar.

Capitolul II este realizat pe baza practicii efectuate la societatea S.C LUTEREC IMPEX S.R.L. În acest capitol am început prin prezentarea societății S.C LUTEREC IMPEX S.R.L ca societate înființată în anul 1990 în luna decembrie. Societatea s-a înființat în baza Legii 31/1990 dininițiativa domnului CĂPITĂNESCU LUCIAN, care este asociatul unic în societatea .S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L.

Are sediul social în localitatea CRAIOVA, judetulDOLJ, fiind înregistrată la Registrul Comerțului din judetul DOLJ, sub ART.238-239 LG.31/1990, înregistrare făcută în baza actului constitutiv și a sentintei judecătorești.

Capitalul social al societății la înființare era de 1700 RON, aport în numerar al asociatului, depus pe baza foii de vărsământ.S.C. LUTEREC IMPEX S.R.L. Este persoană juridică română având forma juridică de S.R.L cu capital privat. La înființare administratorul a hotărât ca tip de impozit,impozitul pe veniturile microîntreprinderii.

Dupa ce am prezentat obiectivele societății am trecut la prezentarea organizării compartimentului financiar-contabil în care am expus principala organigrama de funcționare a societății,precum și forma de înregistrare contabilă,programul de gestiune utilizat care duce la buna funcționare a societății ( Societatea utilizează programul de gestiune Navision.În momentul introducerii datelor din documentele primare în machete, programul generează automat înregistrările contabile aferente,acestea putând fi vizualizate imediat.Modulul principal Navision oferă următoarele facilități de gestionare:

1.Evidenta contabila

2.Stocuri

3.Furnizori și clienți

4.Încasări și plăți

5.Liste și rapoarte

6.Inventare

În continuare am vorbit despre reflectarea în contabilitate a operațiilor de încasări și plăți în numerar: Valorile de încasat sunt instrumente de plată la termen aflate în posesia beneficiarului pentru a fi încasate în termen scurt. În această categorie se includ: cecul, biletul la ordin, cambia și warantul. Cecul este titlul de credit prin care trăgătorul (creditorul) da ordin trasului – băncii sale la care are deschis contul bancar, banca ce are calitatea de debitor, să plătească suma înscrise pe cec beneficiarului sau la ordinul acestuia. Deci cecul se aseamănă cu cambia (trata). De asemenea am prezentat și despre reflectarea în contabilitate a operațiilor prin conturile de la bancă: Decontările fără numerar se fac prin virarea unor sume în lei sau în valută din contul debitorului în contul creditorului. Decontările fără numerar utilizează instrumente și mijloace de plată emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic.

Dupa ce am exemplificat introducerea operațiilor de încasări și plăți în numerar și a operațiilor prin conturile de la bancă ,am trecut la tehnici și proceduri contabile privind trezoreria. În care am vorbit despre trezoreria care cuprinde lichiditățile monetare în lei și devize concretizate în: numerar din caserie, disponibilitățile în conturi la banci și avansuri de trezorerie, precum și echivalentele de numerar (investiții financiare pe termen scurt, concretizate în: valori de încasat, titluri de plasament, alte valori).

Fluxurile de trezorerie sunt operații monetare și financiare, prin care se asigură mijloace bănești și se fac plăți.

În ultimul subcapitol am prezentat “Bugetarea și trezoreria” care presupune bugetul de trezorerie reprezentând un document de previziuni financiare ce sintetizează volumul și structura tuturor fluxurilor financiare de încasări și plăți ce se nasc datorită activități curente a firmei pentru o perioadă determinată de timp.Bugetul de trezorerie este elaborat pe parcursul unui an calendaristic și defalcat pe cele 12 luni.

În concluzie ,tema aleasă mi-a plăcut foarte mult,deoarece am putut afla mai multe lucruri despre cum gestionează mai eficient o întreprindere disponibilitățile bănești. Am aflat că noțiunea de trezorerie se referă, cu precădere, la încasări, lichidități, disponibilități bănești în conturi bancare și casa în lei sau devize la un moment dat, degrevate de datoriile trezoreriei, dar în același timp, noțiunea de trezorerie se folosește și pentru a desemna diferența dintre fondul de rulment și nevoia de fond de rulment sau diferența dintre încasări și credite bancare pe termen scurt.

Bibliografie

1.*** Legea contabilității nr. 82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2.*** 31/1990 privind societățile comerciale republicată, cu modificările și completările ulterioare

3.Paliu – Popa, L., Contabilitate financiară I, Editura Academica Brâncuși, Târgu Jiu, 2013.

4. Brâncuși, Paliu – Popa, L., Contabilitate financiară, Editura Academica Târgu Jiu, 2013.

5. Paliu – Popa, L., Contabilitate financiară II, Editura Academica Brâncuși, Târgu Jiu, 2014.

6. Paliu – Popa, L., Ecobici, N., Contabilitate financiară aplicată. Ghid contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010.

7. Pântea Iacob, P., Bodea, Gh., Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014.

8. Mateș, D. și colab., Contabilitate financiară. Concepte de bază. Tratamente specifice. Studii de caz, Editura Mirton, Timișoara, 2010.

9. Matiș, D., Pop, A. (coordonatori), Contabilitate financiară, Ediția a III-a, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010.

11. *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.

12. *** Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1802/2014 privind documentele financiar contabile.

13.Luță Dorian (coordonator)Contabilitate Financiară,Ed. Indepența Economică,Pitesti,2006

14.Criveanu Maria,Contabilitate Financiara,Ed. Universitaria si Ed.Prouniversitaria Craiova si Bucuresti 2014

15.Avram M,Management contabil,Ed.Universitaria,Craiova,2010