SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ [610157]

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR ” TÂRGU
MUREȘ

FACULTATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE

GESTIUNEA INFORMATIZATĂ A
STOCURILOR

Coordonator științific : Absolvent: [anonimizat]. univ. d r. IOAN RUS COSTEA BIANCA -ALEXANDRA

TÂRGU MUREȘ
2017

2

CUPRINS
1.Structurarea informatiilor referitoare la gestiunea stocurilor – sisteme informatice
utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
1.1. Aspecte de optimizare a stocurilor ………………………….. ………………………….. …… 4
1.2. Aspecte ale sistemului informațional ………………………….. ………………………….. 13
1.3. Notiunea de informatie ………………………….. ………………………….. ………………… 15
1.4. Produse informatice utilizate pentru gestiunea stocurilor ………………………….. .. 17
1.5. Sistemele integrate utilizate p entru gestiunea stocurilor ………………………….. …. 18
2. ………………………….. ………………………….. ……………………….. Sistemul informatic integrat SAP 21
2.1. Prezentarea generala sistemului integrat SAP ………………………….. ………………. 21
2.2. Implementarea sistemului in gestiunea stocurilor ………………………….. ………….. 22
2.3. Avantaje si dezavantaje ale implementarii SAP ………………………….. ……………. 24
3. ………………………….. … Studiu de caz – Gestiunea stocului la SC MATEROM Targu -Mures 26
3.1. Aspecte organizatorice ale implementarii stocurilor la Materom Targu -Mures .. 26
3.2. Procese experimentate in gestiunea stocului la SC MATEROM ………………….. 29
3.2.1. Crearea de material 29
3.2.2. Creare factura 30
3.3. Intretinere individuala ………………………….. ………………………….. …………………. 32
3.4. Intretinere in masa (MM17) ………………………….. ………………………….. ………….. 35
3.5. Date de intrare folosite la gestiunea stocului ………………………….. ………………… 36
3.5.1. Crearea listei de preturi 36
3.6. Crearea comenzilor de achizitie ………………………….. ………………………….. …….. 39
3.7. Transmiterea comenzilor de aprovizionare ………………………….. ………………….. 42

3
3.8. Date de iesi re privind procesele experimentate ………………………….. …………….. 43
3.8.1. Prognoza totala 43
3.9. Optimizarea stocurilor ………………………….. ………………………….. …………………. 45
3.9.1. Programare rulare prognoza in background 45
3.9.2. Rapoarte aditionale 46
3.9.3. Rulare pr ogram planificare 48
3.9.4. Rulare planificare individuala 49
3.9.5. Evaluare planificare (monitorul de exceptii) 49
4.Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 52
5.Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 53

4
1. Structurarea informatiilor referitoare la gestiunea
stocur ilor – sisteme informatice utilizate

Gestiunea stocurilor presupune analizarea stocurilor existente și viitoare pentru o bună
alocare de fonduri și alocare a spațiului disponibil depozitării.
Stocurile sunt active circulante materiale, destinate utilizări i în procesul de producție daca
este vorba de o societate producătoare de produse finite sau in vedere a revânzării imediate ca
marfă.
Sub aspect financiar, stocurile sunt privite ca alocări de resurse de capital care nu se pot
recupera până la sfarșitul ci clului de explo atare, adică după vânzarea lor.
O bună gestiune a stocurilor înseamnă un management eficient și potrivit societății. Prin
gestiunea ciclului de exploatare se înțelege alocarea optima a capitalurilor pe cele două direcții
specifice activități i de exploatare: stocuri și creanțe, în condițiile minimizării riscurilor specifice.
Gestiunea ciclului de exploatare urmărește :
• rentabilitatea – alocarea unui minim de active circulante pentru realizarea activit ății de
exploatare
• minimizarea riscului – minimizarea costurilor prin alocarea potrivită a pasivelor circulante
necesare finanțării activelor circulante.
Pentru determinarea unei cantității optime de aprovizionare se urmăresc riscurile aferente
aprovizionării : aprovizionare în stocuri mici – riscul de apariție a unor rupturi (gap -uri) sau
aprovizionare în stocuri mari – risc de aparitie a costurilor mari de aprovizionare.
Pentru a determina o bună alocare a stocurilor, societățiile cauta soluții de optimizare a
stocurilor, prim armonizarea relației care există între cheltuielile de aprovizionare, care variază
în funcție de cantitatea comandată și cheltuielile de stocare, care variază în funcție de marimea
stocurilor.

1.1. Aspecte de optimizare a stocurilor

Orice societate dorește sa aibă vânzări cât m ai mari pentru un profit mare la fiecare
exercițiu economic și financiar. Pentru asta ei urmăresc evoluțiile stocurilor de la intrare până la
ieșire pentru a vedea dacă au produse “problemă”, adică produse care se vând greu din diferite
motive.

5
Pentru a preîntâmpina problemele, societatea trebuie să își asigure resursele necesare
realizării oricărui sistem de producție, iar acestea se regăsesc pe următoarele domenii: 1
• asigurarea resurselor materiale ;
• asigurarea resurselor de forță de muncă ;
• asigurarea re surselor financiare ;
• asigurarea resurselor informaționale.

Pe lângă creșterea profitului, societățiile sunt procupate în optimizarea managementului
stocului pentru urmatoarele efecte pozitive :
• Reducerea costurilor operaționale ;
• Evitarea utiliz ării exce sive a liniilor de fabricație pentru producția de cantități mari de stocuri
nevandabile ;
• Îmbunatățirea relațiilor cu furnizorii;
• Creșterea marjei de profit;
• Flexibilitatea crescută în relația cu clienții.

Managementul stocurilor este deosebit de importan t pentru:

• asigurarea ritmica a vânzărilor ș i evitarea pierderii din vâ nzări și chiar a încrederii
cumpără torilor ;
• asigurarea cu materii prime si materiale a productiei si evitarea golurilor de producti;
• mentinerea capacitatii de plata inteprinderilor, u n management defectuos putand cauza
falimentul;

1 Asigurarea și gestiunea resurselor materiale: Marketingul aprovizionării , Cârstea Gheorghe, ed. Editura
Economică, București, 2000, pag. 20
Figura 1.1 Domeniul de asigurare al resurselor

6
• performantele intreprinderii, avand in vedere relatia directa dintre cheltuielile aferente
stocurilor si profitul intreprinderii ;
• implicatiile asupra ciclurilor de conversie a numerarului, conversia stocului in lichiditati fiind
o componenta importanta a acestui ciclu.

furnizori
stocuri – materii prime
productie – stoc productie
neterminata
stocuri – produse finite
distribuitori
detailiti

Optimizarea m arimii stocurilor presupune o monitorizare a acestuia pe diferite faze ale
ciclului de productie, pe locuri de munca, ceea ce va permite reducerea stocului si eficientizarea
activitatii cu conditia existentei unei programari detaliate si a unui control rig uros. Ameliorarea
calitatii presupune si modificarea raporturilor intreprinderii cu furnizorii. Alegerea furnizorilor
presupune o analiza comparativa in functie de criterii ca : starea financiara, conditii de
desfasurare a activitatii, evolutia preturilor, modul de colaborare, servicii oferite.

Abordari ale notiunii de stoc :
• dupa fazele ciclului de aprovizionare – productie – vanzare
– stocuri de materii prime si materiale
– stocuri ale productiei neterminate si in curs de executie
– stocuri de produse finite s i marfa
• in functie de momentul in care sunt evaluate :
– stocuri initiale
– stocuri finale
– stocuri medii
• in functie de destinatie :
– stocuri de lucru
– stocuri de siguranta
• in functie de fazele ciclului de existenta a unui stoc :
– stocuri maxime
– stocuri de comandă – nivelul stocului dintr -un anumit artico l, la atingerea caruia
trebuie lansata o noua comanda
– stocuri de siguranta – nivelul stocului unui anumit articol care permite intreprinderii sa
faca fata disfunctionalitatilor generate de cresterea cerer ii sau intarzieri in livrarea
bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc.

7
– stocuri minime – nivelul la care activitatea se poate derula inca la cote normale, in absenta
manifestarii oricaror fenomene aleatorii, perturbare.

Prin gestiunea stocurilor se cauta raspuns la urmatoarele doua intrebari fundamentale:
CAND sa se comande un nou lot de marfa, pentru a satisface cererea in perioada urmatoare, si
CAT de mare trebuie sa fie acest lot. Răspunsurile la cele două întrebări, în ordine, arată dacă
există o politică de gestiune de două tipuri : tip calendaristic (cand→ cât) și de tip cantitativ
(cât→cât).2 Particularități ale politicii de gestiune sunt :
• Caracterul cererii ;
• Tipul de stoc (curent , de siguranță, maxim sau minim) ;
• Reguli de aprovizionare adoptate (la comandă) – se referă la gradul de variabilitate a
cantitățiilor de la o comandă și respectiv intervalele de timp dintre comenzi (constante la
inervale egale,constante la intervale varia bile, variabile la intervale constante, variabile la
intervale variabile) ;
• Reguli de gestiune (calendaristic sau cantitativ) ;
• Reguli de reînnoire a stocurilor (lansare de comenzi);
• Costul de gestiune.
Gestiunea modernă a stocurilor la întreprindere prevede nu numai dimensionarea acestora
prin determinarea mărimii și structurii, dar și urmărirea dinamicii stocurilor cu limitele
admisibile în scopul menținerii acestora la nivelul stabilit.
Pentru preîntâmpinarea lipselor de stoc, între momentele de comandă și primire (momentul
in care stocul este disponibil) există un timp numint timp de asigurare hotărât în cadrul politicii
de gestiune, prin anumite reguli :
a. Regula puctului de comandă
Conform acestei reguli, comanda se face în momentul în care nivelul stocului a atins
punctul critic (punct de siguranță cand stocul este aproape pe terminate și în funcție de comenzile
generale de pastrează un stoc minim de siguranță până la primirea noii comenzi) .

2 Asigurarea și gestiunea resurselor materiale: Marketin gul aprovizionării, Cârstea Gheorghe, ed. Editura
Economică, București, 2000, pag. 146
Figura 1.2 Regula punctului de comanda

8
Ss – stocul de siguranta
Q – cantitatea pe care o primeste la o aprovizionare
q – cantitatea la care se declanseaza o noua comanda
d – durata de timp necesara pentru a primi efectiv comanda anuntata
NS(t) – nivelul de stoc care depinde de timp
t – intervalul de timp avut în vedere (de regula un an)
T – intervalul de timp necesar consumului cantitatii Q

b. Regu la intervalului de comandă
Conform acestei reguli, comanda se face la anumite intervale de timp (intervale de
comand ă), care este o decizie cu un impact puternic , producând o creștere a stocului mediu în
neconformitate cu cererea sau in sens invers, de insuficiență de stoc. Intervalul de comandă,
respectiv momentele de lansare trebuie să fie astfel încât săn fie asigurat un nivel al stocului care
să permită continuarea activității normal.

c. Reguli mixte de com andă
Acesată regula se împarte în două reguli mixte: regula celor două depozite și regula la
anumite interval de timp cu punct de comandă.
Figura 1.3 Regula intervalului de comanda

9
Regula celor doua depozite presupune împărțirea în două a stocului fizic în două entități (S
si s). Prima data si in mod curent se v -a utiliza stocul S, pna la e puizar e, apoi sa se utilizeze
stocul s și sa lanseze o noua comandă.

Regula la anumite intervale de timp cu punct de comandă se refera la preluarea
principiului de la regula de bază la intervale de timp, dar ii adaugă princiul lansării comenzilor
numai i n momentul in care stocul atinge punctul critic.

Figura 1.4 Regula celor doua depozite
Figura 1.5 Regula la anumite intervale

10

Particularitățiile identificate care c aracterizează organizarea proced uală și structurală de
asigurare a materialelor, presupune evidențierea noilor trăsături :3
• relațiile dintr e societate și mediul econi mic de care aparține din aval – punctul A
– răspunde la întrebările : ce se cere?, cum se cere?, cât se cere?, unde se cere?, la ce preț?
– este punct de pornire pentru fundamentarea cererii, caracterizate in economia de piață
prin:
▪ identificarea cererii de f iecare agent economic,
▪ cererea se percepe, în general, ca fiind redusă și instabilă față de economia centralizat
planificată , unde se caracterizează prin stabilitate și grad ridicat de mărime ;
▪ ca toate avantajele să fie obținute in condițiile unei asemenea cereri, se face trecerea
la principiul „produce și apoi vinde” la principiul “produce ce se vinde ”.
• relațiile dintr subsistemul de producție (consumator) și subsistemul de asigurare a
materialelor – punctul B
– răspunde la întrebările : ce se cere?, cât se c ere?, când se cere?, cum se cere?, la ce cost se
cere?
– nevoia de resurse era impusă de producție și/sau de existența unui s istem centralizat de
repartizare.
• relațiile dintre societate (subsistemult de asigurare a materialelor) și mediul economic din
amonte – punctul C

Un nivel optim al stocurilor are în vedere realizarea unui efect mare, pentru ca entitățiile
economice să -ți desfășoare activitatea economică cu cheltuieli cât mai reduse și beneficii cât mai
ridicate, inclusiv cheltuieli de stocare mici.

Pentru un management eficient a stocurilor trebuie să asigure continuitatea consumului.
Aceasta se poate realiza prin eliminarea sau diminuarea incertitudinii în aprovizionare și prin
asigurarea echilibrului între potențialul de livrare al furnizorului și c ererea de resurse.
Incertitudinea în asigurarea consumului poate să fie determinată de: necunoașterea cererii de
resurse, potențialul de livrare, nerespectarea termenelor de livrare. În toate aceste situații,
disfuncțiile sunt preluate de către stocurile d e siguranță sau de rezervă.

3 Asigurarea și gestiunea resurselor materiale: Marketingul aprovizionării, Cârstea Gheorghe, ed. Editura
Economică, București, 2000, pag. 21-25

11

Figura 1.6 Relatii subsistem si sistem

12

Principalele elemente ale procesului de gestiune a stocurilor sunt:
• Cererea pentru consum, care influențează mărimea și ritmul eliberărilor de materii prime și
materiale pentru procesul de producție din stocuri și ritmul apr ovizionărilor pentru întregirea
stocurilor.
• Necesarul de aprovizion at pentru perioada de gestiune – cantitatea de resurse materiale care
urmează a fi asigurată de la furnizori.
• Loturile de livrare – volumul de resurse materiale care se aduce la un moment d at de la
furnizori.
• Parametrii de timp:
– perioada de gestiune a stocurilor, care este de un an calendaristic și se împarte pe luni;
– intervalul de timp dintre două reaprovizionări succesive;
– momentul de declanșare a acțiunilor de reaprovizionare – data la ca re se emit comenzile,
sau se ia legătura pentru efectuarea livrărilor;
– durata de reaprovizionare, reprezintă durata dintre momentul declanșării acțiunii de
reaprovizionare și cel al intrării resurselor materiale în depozitele întreprinderii.

În procesul g estiunii stocurilor se parcurg mai multe etape:
• Se elaborează nomenclatorul pe grupe și sortimente de materii prime și materiale care
urmează a fi aprovizionate și stocate în depozitele întreprinderii. Pentru aceasta se întocmește
o listă centralizată în c are se cuprind toate materialele.
• Analiza și gruparea materialelor din nomenclator în funcție de mai multe criterii, printre care
principalii sunt ordinea de prioritate și influența economică pe care o au acestea în procesul
de producție.
• Stabilirea metode lor pentru dimensionarea stocurilor în dependență de influența factorilor
asupra nivelului stocurilor. Mărimea stocurilor depinde de folosirea materiilor prime și
materialelor în procesul de producție și este influențată de următorii factori:
– tehnologici c are presupun tipul resurselor materiale și forma de utilizare a acestora în
procesul de producție;
– organizaționali care cuprind alegerea fabricării unui anumit sortiment de producție pentru
o perioadă dată; metodele de determinare a normelor de consum și a deșeurilor rezultate
din producție; cantitatea de resurse materiale folosite pentru fiecare produs în parte;
– tehnici care sunt reprezentați de utilajele și capacitățile de producție ale acestora, folosite
în procesul de producție;

13
– economici.
• Aplicarea met odelor pentru dimensionarea stocurilor pe tipurile stabilite la etapa precedentă.
• Stabilirea politicii de conducere, coordonarea și control a procesului de formare și consum a
stocurilor.

1.2. Aspecte ale sistemului informațional

Sistemul informa țional este ansamblul de elemente implicate în procesul de colectarea,
transmisie, prelucrare de informații. Rolul sistemului informational este de a transmite info rmația
între diferite elemente.4
În sistemul informațional se regasesc urmatoarele : informația transmis e, documentele
purtătoare, personalul, mijloacele de comunicare, sisteme de prelucrare a informațiilor și altele
precum: achiziționarea de informații din sistemul de bază, completarea documentelor, transferul
lor între diferite compartimente, centralizarea datelor.
Sistemul informatic reprezinta o parte a sistemului informational care permite realizarea
operatiilor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare a datelor si difuzare a informatiilor astfel
obtinute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei info rmatiei (TI) si a personalului specializat în
prelucrarea automata a datelor.
Într-un sistem informatic pot intra urmatoarele componente fizice și hardware : calculatoare,
sisteme de transmitere a datelor, alte componente hardware , soft -uri, datele gata prelucrate,
personalul ce exploateaza tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare și
altele.5
Sistemele informatice acoperă domenii diverse în funcție de specializare, cum ar fi:
• Sisteme specializate – pentru rezolvarea unui tip de promblemă dintr -un domeniu
• Sisteme de uz general – care ajută la rezolvarea u nei game largi de probleme
• Sisteme locale – utilizate la prelucrarea datelor aflate pe un singur sistem de calcul
• Sisteme pe rețea – o rețea de calculatoare, în care, datele și progeamele sunt utilizate și
procesate de mai multe stații de lucru.
Sistemele expert (SE) se caracterizeaza prin stocarea experientei si cunostintelor expertului
uman, referitoare la un anumit domeniu (problema), într -o baza de cunostinte care va fi utilizata

4 Analiza si proiectar ea sistemelor informatice – Ileana Ștefan, ed. Universitatea Petru Maior, 2006, Târgu –
Mureș, pag. 1
5 Analiza si proiectarea sistemelor informatice – Ileana Ștefan, ed. Universitatea Petru Maior, 2006, Târgu –
Mureș, pag. 2

14
în deducerea unor concluzii, prin derularea unor rationamente automate uti lizând fapte descriind
problema concreta de rezolvat.
Sistemele expert în informatica de gestiune , v-a îndeplinii următoarele funcționalități :6
• preluarea și prelucrarea datelor necesare unei analize, de asemenea cunoștințe explicite si
cunoștințe tactice din diferite surse de date în sistemul societății ;
• stocarea datelor achiziționate în baza de date ;
• alipirea datelor pentru efectuarea automată a calculelor necesare pentru determinarea
indicatorilor de analiză ;
• punerea la dispoziția utilizatorilor a aplicațiilor pentru gestiune, în “n” modele economice.
Sistemele informatice de gestiune se compun du pă următoarea schemă : 7

Sistemele informatice de gestiune sunt realizate pe urmatoarele principii:
• Cunoașterea globală a problemei de rezolvat, în care se specifică prioritatea de realizare a
sistemului, cu o structura flexibilă ;
• Utilizarea unei metodolo gii unitare pentru proiectarea și realizarea sistemului ;
• Orgazinarea sistemului independent de structura organizatorică din societate ;

6 Sisteme expert în contabilitate și informatică de gestiune, seria 10, Știința calculatoarelor nr.34, – Ec.
Eugenia Luchian Iancu, ed. Politehnica, 2011, Timișoara, pag. 87
7 Baze de date în sisteme informatice de gestiune – Borza Sorin, ed. Editura Universității “Lucian Blaga ”,
Sibiu, 20 03. pag. 15
Figura 1.7 Sisteme informatice d e gestiune

15
• Restectarea cadrului legislativ privind determinarea indicatorilor și elaborarea lucrării de
sinteză ;
• Păstrarea în bună stare a sistemului de gestiune și îmbunătățirea lui la zi.

1.3. Notiunea de informatie

Pentru început a fost folosit terme nul de “informație” în domeniu tehnic, pentru a putea fi
definită o eventuală incertitudine eliminată prin testarea unui evenitmen dintr -un set de
evenimente probabile. În funcție de contextu folosit a avut diferite semnidicații.
Într-o mare măsură informația este caracterizată printr -un grad ridicat de subiectivitate –
obiectivitate prin care subliniaza dependența informației de utilizator, intervalul de timp la care
se refera, dar și ca aspecte calitative și cantitative. Valoarea de utilitate a unei informații este
dorect dependentă de aspectul ei fizic, dar și de aspectul de uzură morală, un aspect ce devine
prioritar într -un mediu pemanent dinamic.
Într-o teorie statistică a comunicației, informația arată incertidudinea înlăturată la afișarea
unui șir de simboluri, definind o stare, din mai multe stări posibile.
Informația este un mesaj, un semnal, care reflectă starea unui sistem sau a med iului în care
acesta funcționează și aduce receptorului său un nivel de cunoaștere mai ridicat. Data reprezintă
o însușire de caractere numerice sau alfanumerice, ce au o anumită semnificație .
Clasificarea informațiilor :
Delimita informațiile î n funcție d e forma de exprimare, si avem :
• informație analogică – ca relație între diverse date de intrare (în procesul de producție)
• informație cntitativă – reflectă cantitativ activitatea economică
• informație calitativă – reclectă calitatea activității economice

Dupa conținut avem :
• informație elemtară – reflectă un singur moment din activitatea economică (obținute prin
prelucrarea datelor ca urmare a producerii unui fenomen economic)
• informație complexă – obținute prin prelucrări succesive de informații elementare (cu rol de
centralizare a întregii activități desfașurate într-o anumită perioadă)

16
• informație sintetică – obținute în procesul de analiză și ca urmare a prelucrării a informațiilor
elemtare și sintetice (cu rol de a caracteriza activitatea economică pe o perioada mai mare de
timp si pentru evidenșierea cauzelor și factorilor care au avut influențe).

După situarea în timp :
• informație activă (sau operativă) – reflectă activitatea curentă (locul și momentul producerii
unui efect sau proces economic)
• inform ație pasivă – reflectă o activitate trecută și sunt utilizate de către conducere pentru a
influența perioada viitoare
• informație previzionară – reflectă o activitate viitoare care se așteaptă sa fie, obținută de la
analiza informațiilor istorice.

Informaț ia poate fi sub trei aspecte :
• aspect semantic – se refer ă la semnificația pe care o are
• aspect sintactic – definește măsura în care semnele compun informația, înlăturând
incertitudinea
• aspect pragmatic – se referă la utilitatea practică a informației pen tru receptor.

Cerințele informației :
• să fie reale;
• să fie multilaterale;
• să fie sintetice și concise;
• să fie precise și sigure;
• să fie furnizate în timp util ;
• să aibă caracter dinamic;
• să aibă o orientare prospectivă;
• să fie adaptate la specificitatea personalului implicat.

Evenimentele care pot declanșa acest proces sunt: privatizarea firmei, restructurarea firmei,
elaborarea strategiei și politi cii firmei, scăderea vânzărilor, scăderea producției, deficiențe în
aprovizionare, producție, vânzări, inca pacitatea financiară, schimbarea managementului,
informatizarea, modificări în legislație, diagnosticarea firmei.
Sfera de cuprindere a studiului poate fi:
• globală – se referă la firmă în ansamblu,

17
• parțială – se referă doar la anumite activități.

Clasif icarea sistemului informațional :
a) Identificarea elementelor informaționale ale domeniului investigat:
• caracterizarea succintă a subsistemului informațional;
• întocmirea listei cu documentele informaționale utilizate;
• preluarea de machete pentru principalele documente informaționale;
• reprezentarea grafică a circuitului documentelor informaționale cu folosire periodică;
• descrierea procedurilor utilizate;
• inventarierea mijloacelor de tratare a informațiilor.

b) Analiza critică a sistemului informațional:
• analiza u tilității și costurilor documentelor informaționale;
• depistarea deficiențelor informaționale cronice;
• analiza cerințelor de raționalitate a informațiilor;
• analiza principiilor de concepere și funcționare a sistemului informațional.

c) Perfecționarea sistemul ui informațional:
• stabilirea configurației de ansamblu a sistemului informațional îmbunătățit
• proiectarea de detaliu a componentelor informaționale la care intervin schimbări;
• stabilirea eficienței aplicării măsurilor preconizate.

d) Implementarea perfecțio nărilor informaționale :
• asigurarea premiselor tehnico -materiale, umane, informaționale și financiare necesare;
• pregătirea climatului din firmă pentru minimizarea rezistenței la schimbări și obținerea
implicării personalului.
• evaluarea stării de fapt și a p erformanțelor urmată de decizii corective pentru diminuarea
cauzelor generatoare de abateri negative și aplicarea de recompense și sancțiuni personalului
implicat.

1.4. Produse informatice utilizate pentru gestiunea stocurilor

18
În decursul ultimilor cinci d ecenii, au apărut schimbări semnificative în configurația
produselor informaționale a societățiilor, care au devenit tot mai informatizate. Până în anii 1960,
sistemele informaționale aveau un rol simplu de întregistrare a operațiunilor legate de funcțiuni
critice si de procesare a tranzacțiilor. Sfârșitul anilor 1960 aduce conceptul de sistem
informațional managerial, care avea să se transforme cu timpul in sistem informatic managerial,
cu rolul de a furniza rapoarte predefinite pentru manageri , rapoarte c are redau informații care
ajutau la luarea deciziilor. 8

Funcții Atribuții tehnice Control managerial Inima acțiunilor institu ționale
Perioada 1950 1960 -1970 1980 -1990

Între anii 1970 -1980 s -a observat că rapoartele predefinite nu ofereau informații pentru
luarea deciziilor, ținând cont de schimbarile semnificative în condițiile de mediu și a nivelului de
piață de referință. A apărut conceptul de sisteme suport a deciziilor, care ofereau utilizatorilor
finali un suport interactiv în luarea deciziilor fiind mai bine adaptate diferitelor stiluri
manageriale.
Între anii 1980 -1990 noi roluri au fost scoase în evidență ale sistemelor informaționale,
caracterizând perioada de dezvoltare a microcalculatoarelor, pachetelor de aplicații software și a
rețelelor de telecomunicații.
Neutilizarea directă a rapoartlor furnizate de sistemele informaționale manageriale si nici
de modelele furnizate de sistemele suport de catre manageri, s -a dezvoltat sistemul informatic
executiv care furniza informații critice exact cum managerii îl doreau și in formatul pe care îl
doreau. Tot șa sfârșitul anilor 1980 au fost dezvoltate și aplicații de inteligență artificială în
procesele de afaceri . Chiar și astăzi sistemul expert pentru afaceri joacă un rol important în
problemele econo mice.
În ultimul deceniu este caracterizat de dezvoltarea sistemelor informatice strategice, jucând
un rol important în obținerea avantajelor în competitivitatea societățiilor, care trebuie să se
bazeze pe tehnologia informației.

1.5. Sistemele integrate utili zate pentru gestiunea stocurilor

8 Proiectarea sistemelor informatice de gestiune – Gabriela Vârlan, Universitatea “Danubius” Galați,
departamentul de studii pentru învăłământ la distanță, ed. Editura Fundației Academice “Danubius” Galați,
2008

19
Mediu de afaceri tot mai schimbător, creșterea complexității activitățiilor dintr -o societate,
care necesită o adaptare permanentă, în ritm alert, care uneori este peste capacitatea de efort si
analiză a factorului uman, s istemele si aplicațiile create ca soluții la aceste provocări, pentru a
procesa volume mari de date si informații cu scopul optimizării și eficientizării proceselor.9
Un sistem integrat de aplicații pentru întreprinderi este o soluție software complexă, de
nivel înalt, multi -modulară, ale cărei elemente sunt integrate într -o platformă comună, care oferă
suport pentru gestiunea resurselor si coordonarea diferitelor procese dintr -o firmă în vederea
realizării obiectivelor de afaceri , ca soluția caută să moder nizeze, să integreze procesele
economice, să sincronizeze funcțiile întreprinderii si să coordoneze alocarea resurselor. De
asemenea, virtual, permite extinderea firmei dincolo de limitele sale fizice: spre furnizori, clien ți
si parteneri.
În practi că aces te sisteme de aplicat ii se regăsesc sub diferite denumiri: ERP, SCM, CRM,
PLM, BI etc.
În continuare sunt descrise o serie de tipuri mai importante de aplica ții:
• ERP (Enterprise Resource Planninng) – în sens restrâns se referă la aplicaț iile pentru
planifi carea si urmărirea proceselor de producț ie, cu luarea în considerare a materialelor,
proceselor tehnologice si resurselor (masini, utilaj e) disponibile.
• SCM (Supply Chain Management) – se referă la gestiunea lan țului de aprovizionare din punct
de vedere a l planificării cantită ților de produse transferate si stocate într e "verigile" unui
astfel de lanț – furnizori de materii prime, prod ucători, distribuitori si clienț i. Se urmăresc
astfel optimizări pentru întregul lanț , în locul optimizărilor locale ale fi ecărei întreprinderi.
Func ționarea unui astfel de lan ț de aprovizionare presupune relaț ii de parteneriat între
întreprinderi, care să faciliteze integrarea soluț iilor software ale acestora, exemplul tipic fiind
industria construc ției de automobile.
• CRM (Cu stomer Relations Management) – sunt aplica ții care sprijină implementarea unei
strategii de orientare spre client, prin gestiunea unitară a tuturor proceselor ce presupun
interac țiunea cu clientul: vânzari, servicii de garan ție si post -garanț ie (callcenter / support)
etc.
• BI (Business Intelligence) – sunt aplica ții destinate proceselor de decizie de nivel înalt ale
întreprinderii. Aplica țiile de acest tip realizează colectarea si agregarea datelor tranzac ționale
(referitoare la derularea proceselor întrepr inderii), pe baza unui sistem de indicatori de
performan ță. Bazate pe tehnologii de tip Data Warehouse/OLAP, aceste aplicatii permit

9 Proiectarea sistemelor informa tice de gestiune – Gabriela Vârlan, Universitatea “Danubius” Galați,
departamentul de studii pentru învăłământ la distanță, ed. Editura Fundației Academice “Danubius” Galați,
2008

20
analize detaliate ale datelor pentru identificarea tendin țelor de evoluț ie si a cauzelor acestora.
Prin instrumente vizuale panou de bord, se pot urmari performantele întreprinderii,
cuantificate prin indicatorii de performanț ă, fiind indicate si abaterile acestora de la valorile
planificate.
• PLM (Product Lifecycle Management) – se referă la procesel e de gestiune a ciclului de viață
al produselor si serviciilor , trecând prin etapele de concepț ie, proiectare, produc ție, service si
retragere. Prin gestiunea unitară a datelor despre produse se urmăreste accelerarea lansării
produselor (time -to-market), îmbunăta țirea calităț ii si s căderea costurilor.

21

2. Sistemul informatic integrat SAP

Având ocazia să cunosc acest sistem, am ales să fac lucrarea de licenta pe aces sistem.
SAP reprezintă Sistemul Aplicațiilor și Produselor realizat de firma germană SAP AG.
SAP-ul este la ora actuală cel mai important program de tip ERP (Planificarea resurselor
întreprinderii) din lume.
Programul SAP este foarte complex, fiind de mare ajutor în Servicii de Afacerii, Soluții
Tehnologice, în arii precum Contabilitate, Managementul Relațiilor cu Clienții , Lanțuri de
Furnizare și Aprovizionare, Bancar, Asigurări, Infra structură IT, Servicii Software. 10

2.1. Prezentarea generala sistemului integrat SAP

SAP a dezvoltat pe baza vastei sale experiențe SAP Business Suite, un set complet de
soluții pentru afaceri ad aptate cerințelor economice actuale. SAP asigură colaborarea eficientă a
angajaților, clienților și partenerilor de afaceri – oriunde, oricând. SAP este deschis și flexibil,
fiind compatibil cu baze de date, aplicații, sisteme de operare și hardware de la majoritatea
furnizorilor.
Folosind cele mai bune tehnologii, servicii și resurse de dezvoltare, SAP a realizat o
platformă de soluții care pune în valoare resursele informaționale, îmbunătățește eficiența
lanțului de aprovizionare și contribuie la constru irea unor relații solide cu clienții. Pentru a
asigura poziția SAP de lider în tehnologie, SAP investește în noi companii care dezvoltă și oferă
tehnologii noi, inovative. Iar cu ajutorul SAP Research, sunt puse în valoare idei noi pentru
soluții viitoare.
SAP oferă o gamă completă de soluții care asigură instrumentele complete necesare pentru
operațiunile desfășurate. Se câștigă vizibilitatea necesară pentru a elimina ineficiențele și pentru
a obține avantaje competitive. Se obține viziunea de a identifica rapid noi oportunități de afaceri
și agilitatea de a răspunde realităților economice în schimbare. Se dispune de funcționalitățile
necesare pen tru optimizarea operațiunilor și resursele pentru a extinde cele mai bune practici de
afaceri în cadrul întregului lanț de valoare.
Soluțiile SAP sunt mai mult decât o promisiune: sunt soluții specifice, adaptate domeniului
de afaceri al companiei, și nu soluții generale.

10 SAP – Date generale

22
Soluțiile SAP încorporează experiența de peste trei decenii și expertiza dobândită de SAP
prin integrarea modelelor de afaceri ale celor mai de succes companii din lume.
Fondată în 1972, SAP este liderul recunoscut în soluții software c olaborative pentru afaceri
pentru toate industriile și toate piețele semnificative.
Cu peste 12 milioane de utilizatori, 100.000 de instalări de software și 1,500 de parteneri,
SAP este cea mai mare companie de software pentru afaceri și al treilea produc ător independent
de software la nivel mondial. Avem o istorie bogată de inovare și dezvoltare, care a transformat
SAP în liderul domeniului său de afaceri. Astăzi, SAP are peste 37,000 de angajați în mai mult
de 50 de țări. Profesioniștii noștri își dedică activitatea pentru a furniza cele mai bune soluții și
servicii clienților SAP.
SAP include totodată scenarii de afaceri specifice fiecărei industrii și oferă o experiență
intuitivă utilizatorilor pentru a simplifica adoptarea acesteia de catre angajații c ompaniei.SAP
asigură funcționalitățiile principale necesare orcărei companii precum: gestiunea financiară,
gestiunea contabilă, gestiunea mijloacelor fixe, aprovizionarea și gestiunea stocurilor, gestiunea
și contabilitatea producției, vanzări și distribuț ie, sevicii post -vânzare, managementul centrelor
de cost, înglobând cele mai bune practici pentru afaceri, procese de afaceri pre -configurate și
consultanță locală pentru o implemantare rapida.

2.2. Implementarea sistemului in gestiunea stocurilor

Implementar ea unei solutii SAP atrage dupa sine multe schimbari la nivel organizational,
schimbari de management, de norme, in modul de lucru, imbunatatirea serviciilor furnizate
clientilor, etc.
Fiind un proces indelungat (de regula dureaza 1 -2 ani in functie de sol utie), in
implementare sunt implicati atat cei care ofera suportul tehnic SAP cat si end -useri din diferite
departamente ale companiei care asigura respectarea de catre consultanti intocmai a proceselor
de business ce se desfasoara in cadrul companiei.
Procesul are in vedere 4 faze principale de implementare:
• faza de pregatire a proiectului
• analiza si intocmire a planului (blueprint)
• crearea structurilor functionale SAP si testarea solutiei
• ultima etapa:transferul solutiei in productie
• Go Live

23

Ce urmares te fiecare etapa?

Etapa de pregatire urmareste in principal 2 obiective:
• sa se identifice solutia SAP care corespunde cel mai bine obiectului principal de activitate al
companiei
• stabilirea si specializarea personalului care se va ocupa de asistenta tehni ca SAP

Etapa de analiza si intocmire a planului (blueprint) presupune:
• stabilirea celui mai bun furnizor al solutiei informatice avand in vedere costurile
• identificare posibilelor probleme de implementare si a modalitatilor de recuperare a datelor
• crearea si specializarea unei echipe de suport tehnic in implementarea si dezvoltarea solutiei
• specializarea end -userilor in utilizarea solutiei informatice
• stabilirea unui centru de date SAP (centrul serverelor care sustin solutia)
• instalarea solutiei si compone ntelor necesare companiei
• alocarea personalului calificat pentru asigurarea suportului informatic, creare unui Help Desk
SAP
Crearea structurilor functionale SAP are ca obiective:
• intocmirea unui plan al schimbarilor organizationale pe care il va aduce imp lementarea
solutiei informatice
• intocmirea unui set de reguli n privinta gestionarii sistemului informatic (SAP Best Practices)
• testarea stabilitatii proceselor business SAP, si integrarea lor cu alte procese SAP.
• Faza finala urmareste in principal:
• monito rizarea serviciilor de asistenta urmarind in primul rand respectarea indicilor de calitate
si performanta(SLA, KPI).
• transferul solutiei din dezvoltare si test in productie.
• Activarea solutiei in productie (GO live)

Principalele motive pentru care compani ile trebuie să instaleze si să implementeze un
sistem ERP sunt enumerate mai jos:11

11 Curs SAP – http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/ PIPPS/curs -01.pdf

24
• Integrarea informațiilor financiare. Atunci când managerul unei companii încearcă să
descopere performanța de ansamblu a întregii sale companii, el poate găsi mai multe vers iuni
ale stării adevărate a firmei.
• Integrarea informațiilor despre comenzile de la clienți. Sistemul ERP este locul unde sunt
procesate comenzile de la clienți din momentul în care acestea sunt primite de către serviciul
de relații cu clientii până în mom entul în care produsele sunt livrate și este emisă factura
pentru comanda respectivă. Păstrând aceste informații într -un singur sistem, poate fi mai ușor
de urmărit traseul unei comenzi, stadiul în care ea se află în orice moment, și de asemenea,
pot fi co ordonate mai ușor toate departamentele firmei, indiferent de locația unde se află.
• Standardizarea și creșterea vitezei de producție. Sistemele ERP oferă premizele pentru a
standardiza diferitele etape ale procesului de producție, standardizare ce reduce c osturile,
mărește viteza și productivitatea sectorului respectiv.
• Reduce timpul pierdut prin inventariere. Cunoscându -se în orice moment situația stocurilor,
pot fi făcute planuri mult mai precise de livrare a produselor la clienți și coordonarea mult
mai bună a distribuției acestora.

2.3. Avantaje si dezavantaje ale implementarii SAP12

Principalele avantaje sunt enumerate mai jos:
• Reducerea considerabilă a timpului de procesare a unei comenzi. Având în vedere că
parcurgerea traseului se face în mod automatizat , este evident că timpul este mult diminuat.
• Angajații din fiecare departament au acces la aceleași informații, pe care le pot vizualiza
și/sau modifica în caz de necesitate. Atunci când un departament finalizează activitatea la o
anumită comandă, aceasta este automat direcționată de către ERP spre următorul
departament.
• Poate fi cunoscut în fiecare moment stadiul în care a ajuns o comandă. Pentru aceasta, este
suficient să te conectezi la sistemul ERP pentru a vedea la ce departament a ajuns respectiva
comandă.
• În mod asemănător cu procesul de prelucrare a comenzilor de la clienți, ERP poate aduce
beneficii și celorlalte departamente ale companiei, cum ar fi cele care se ocupă de
contabilitate și de raportările financiare .

12 Curs SAP – http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -01.pdf

25
Folosind aplicația ERP adecvată, se pot spori performanțele companiei:
• se gestionează mai simplu structuri complexe, canale de piață și scenarii de afaceri
• se uniformizează procesele și tranzacțiile de afaceri
• se optimizează resursele și activele cu adevărat valoroase ale companiei
• se accelerează timpul de comercializare și timpul de valorificare
• se îmbunătățesc serviciile oferite angajaților și clienților, precum și satisfacția acestora.
Principalele dezavantaje pe care le au sistemele ERP sunt următoarele:
• costul sistemelor ERP poa te fi considerabil;
• implementarea poate fi dificilă și de lungă durată; deși foarte mulți vânzători prezintă în
reclame că implementarea se realizează în 3 -6 luni, de cele mai multe ori timpul real este de
1-3 ani în medie;
• la început poate încetini cons iderabil activitatea companiei, deoarece angajații erau obișnuiți
cu vechile programe iar noul sistem informatic integrat introduce nu numai noi programe, dar
și schimbări în activitatea acestora;
• implementarea ERP presupune foarte multe schimbări în modul de lucru al departamentelor
companiei.

26
3. Studiu de caz – Gestiunea stocului la SC MATEROM
Targu -Mures

Am ales SC MATEROM Târgu -Mureș pentru a face partea practică a lucrării de licență
din două motive : unul ar fi ușurința de procurare a informațiilor și prietenia ce am legat -o cu
angajații de la Materom.

3.1. Aspecte organizatorice ale implementarii stocurilor la Materom
Targu -Mures

Înființată în 1998, ca afacere de familie, avenând ca obiect de activitate comerțul de piese
auto din dezmem brari, cu un sistem simplu de gestiune într -un excel.
În anii 2001 -2004 și -au extins afacerea și au contruit un depozit de piese auto cu
dezvoltarea stocurilor, aducând și piese noi sau aftermarket. Cu această dezvoltare trebuia
îmbunătățit și programul de gestiune și evidență a stocurilor, așa că au căutat pe piață programul
potrit.
Între anii 2005 -2006 au implementat primul program integrat din societate: SAP ERP 4.7,
care a adus un plus de eficientizare în activitate.
Când societatea a deschis depozitul mare din comuna Cristești, au avut un mare succes la
nivel de țară așa ca au deschis 4 depozite regionale și au lansat primul propriu webshop în 2008.
Evoluția pozitivă a activității le -a permis în perioada 2010 -2012 să îmbunătățească
sistemul aducând s istemul SAP Warehouse Management, SAP CRM, și SAP PPM, ceea ce a
permis si deschiderea unei noi filiale mai mare.
Figura 3.1 Imagine generala Materom

27
Anii 2013 -2015 a adus expansiune teritorială mare: 10 depozite regionale, deschiderea
unui centru autorizat Mercedez Benz la Bistrița și prel uarea dealerului mureșan Skoda Ingricop.
Pentru anii 2016 -2018 și viitor societatea dorește expensiunea într -un depozit mai mare în
oraș și lărgirea gamei de produse.
În prezent MATEROM deservește o rețea de peste 5.000 de clienți din categoriile: service
auto, magazine de piese auto, dealer auto, societăți de asigurări, flote comerciale, persoane fizice.
DEPOZITUL CENTRAL
Depozitul principal este amplasat în centrul țării, la Tîrgu -Mureș și dispune de o suprafață
de peste 11.570 mp., fiind dotat cu si stemul SAP Warehouse Management, unul dintre cele mai
noi și performante sisteme logistice.

Distribuția națională este asigurată de depozitul central, rețeaua de 19 depozite regionale și
de cele 2 reprezentanțe auto.
Figura 3.2 Depozitul central Materom

28
În cadrul depozitului central sunt stocate 45.000 de articole diferite, pe o suprafață de
15.000 mp, iar gestionarea se face cu sistemul SAP Warehouse Management. Aprovizionarea se
face centralizat, iar din depozitul central se fac livrări zilnice spre depozitele regionale. Flota
Materom nu mără peste 150 de vehicule comerciale cu care se transportă zilnic, la intervale de 1 –
2 ore, comezile spre clienți, asigurând astfel o livrare rapidă.
Depozitul principal este amplasat în centrul țării, la Tîrgu -Mureș, fiind dotat cu sistemul
SAP Warehouse Management. Depozitele regionale se află în cele mai importante orașe din țară:
București Vitan, București Colentina, București Militari, Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, Brașov,
Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Ploiești, Deva, Bacău, Galați, Oradea, Pite ști, Suceava, Bistrița
și Tîrgu -Mureș, de unde livrarea spre clienți se face din 2 în 2 ore.
CENTRU LOGISTIC
Materom se preocupă să susțină creșterea planificată prin construirea la Tîrgu -Mureș a
unui nou centru logistic cu o suprafață totală de teren de 43.000 mp, suprafață utilă 23.000 mp
din care zona pentru depozit este de 14.000 mp și o zonă de recepție – livrare de cca. 3.000 mp.

Figura 3.3 Cladire birour i
Figura 3.4 Centrul logistic

29
3.2. Procese experimentate in gestiunea stocului la SC MATEROM
În cadrul practicii făcute la societatea Materom în cadrul departamentului Comercial –
Aprovizionare, am lucrat pe partea de alocare a produselor pentru vânzare și asigurarea stocului
de siguranță pentru depozit.

3.2.1. Crearea de material

Fiecare departament creează propriul său material.
Prima etapă în pla nificarea producției este Crearea de materi al (fig.4.5 .) se desfășoară după
cum urmează:
• Se va crea un material cu datele disponibile alegându -se Logistics → Materials Management
→ Material Master → Material → Create (special) din meniul SAP Acces
• Tranz acția cu codul MMF1
• Apare un ecran inițial pentru a crea un material și se introduc următoarele date:
– Numărul de Materiale;
– Sectorul industrial;
– Tipul de material.
– Pentru o înregistrare a materialului prima oară se introduc datele:
– Key data de la care materialul este valabil.
• Dacă s -a introdus o dată de început, sistemul verifică să nu preceadă -valabile de la data în
care materialul s -a înregistrat.
• Se alege Enter.
Figura 3.5 Crearea de material

30
• Selectare bifa de la Organizational level și apare caseta de dialog. Opiniile e xpuse în acest
moment depinde de informațiile introduse despre material.
• Se selectează câmpurile în care dorim să introducem informații mai detaliate despre produsul
creat.
• Aceste câmpuri pot fi: Date de bază 1 și 2, toate cele 4 Vânzări, toate cele 4 M RP-
uri(Management Resource Planning), Programul de lucru, Contabilitate 1 și 2, Costuri 1 și 2.
• Se alege Enter.
• În câmpul cu Date principale despre material se introduce descrierea materialului de bază (cu
dimensiuni) și unitatea de măsură. În câmpul d e Vânzări se introduce: unitatea de vânzare,
domeniul de impozitare a taxelor, modul de transport și modul de încărcare.
• În câmpul de MRP se introduce: tipul MRP -ului, tipul producției, timpul de programare a
producției.
• În câmpul de Contabilitate se in troduce: clasa produselor finite și prețul standard.
• În câmpul de Costuri se selectează pentru a afișa datele finale, și se selectează pentru a
afișa datele suplimentare.
• Se salvează datele selectând Material → Save, Ctrl + S, sau .
• Sistemul afișea ză un mesaj care să confirme că materialul a fost creat.
• Apare ecranul inițial, în cazul în care puteți începe să creați următoarea înregistrare de
materiale.
• Aceste informații sunt obligatorii și identice pentru toate departamentele de utilizator.
Acești pași se face pentru fiecare material în parte, și pentru materialele componente ale
materialului principal.

3.2.2. Creare factura

Facturile sunt date esențiale pentru pentru materialele gestionare și de control al producției.
În departamentul de design, u n nou produs este conceput potrivit pentru producție și în scopul
propus. Rezultatul acestei faze sunt desenele și o listă cu toate piesele necesare pentru a produce
produsul. Această listă este factura de materiale. Factura de material este complectată cu lista
componentelor care alcătuiesc un produs sau de asamblare. Factura conține numărul din fiecare
componentă, împreună cu cantitatea și unitatea de măsură. O factură de material nu poate decât
să se refere la o cantitate de cel puțin un obiect și este e tapa a doua în procesul de producție :

31

Figura 3.6 Creare factură pentru material

A doua etapă în planificarea producției este Crearea de factură pentru material se
desfășoară după cum urmează:
• Se va crea câte o factură pentru fiecare material în parte alegandu -se din meniul SAP drumul
următor: Logistics → Production → Master Data → Bills of Material →Bill of material →
Material BOM → Create
• Tranzacția cu codul CS01
• Se va introduce următoarele date:
• Denumirea materialului creat la etapa precedentă
• Unitatea logistică în care se dorește a fi valabilă factura
• Datele de a defini perioada de valabilitate
• Se selectează Enter.
• Se confirmă date de intrare
• Se introduc toate elementele pe care le nece sită.
• Se salvează factura.
• Se va primi mesaj: Factură pentru materialul <material number> creat

32
3.3. Intretinere individuala

Pentru intretinerea individuala a unui cod de material, fie la crearea lui, fie ulterior, se va
folosi tranzactia MM01 si se v or selecta imaginile PNM si PROGNOZARE:

33
In ecranul PNM1 se completeaza:
• Grup PNM – intotdeauna MTR
• Indicator ABC – se alege din lista, foloseste pentru a clasifica materialele = se completeaza
automat de SAP pe unitate logistica
• Tip PNM – se alege VV, V1 sau V2
• In functie de tip PNM vor fi solicitate completarea altor campuri. Ex. In cazul V1 trebuie
completat Punct reaprovizionare [ROP]
• Controlor PNM – se alege conform grupei materialului
• Marime lot –se alege EX, HB
• Valoare de rotunjire -se alege, co nform unitatii de impachetare.

Crearea cod material la societatea Materom se folosteste tranzactia MM01 si se vor
completa detaliile specifice produsului intregistrat : denumire scurta, cod in sistem, unitate de
masura .

Se completeaza: Cheie limita Timp pt programare – ‚000’ intotdeauna.

34
Profil acoperire – MT2
Gr.dep. pt.aprov.ext – se completeaza cu locul de depozitare unde se incarca
piesa(aecst camp sistemul isi aduce automat in c -da aprovizionare aceasta informatie)
Se poate intretine in masa dupa act ivarea ecranelor PNM cu: CATT sau mai rapid in
MM17 – varianta Z07 .
PROGRAMARE
Se completeaza termenul de livrare planificat pentru material> Timp livr.planif.
Se completeaza termenul de prelucrare intrare bunuri pentru material> Timp prelucr.IntB.

CAL CUL NECESAR NET
Se completeaza: Stoc de siguranta, Nivel serviciu (%) [Servive level = nivel de deservire]

NOTA : imaginile PNM3 si PNM4 nu se completeaza, ele folosesc in cazul utilizarii
modulului PP.

Ecranul Prognozare se com pleteaza astfel:
• Model pro gnoza – se alege modelul corespunzator , in general T=tendinta sau W= medie
ponderata
• Perioade istorice : – de exemplu 6 (perioadele istorice in functie de care se face prognoza)

35
• Perioada prognoza : – de exemplu 3 (prognoza vanzarilor se va face pe 3 luni in acest caz)
• Perioade initializare : de exemplu 6 –perioade utilizate la prima rulare pentru initializarea
modelului
• Grup ponderare – de exemplu 02 – se utilizeaza in cazul in care se utilizeaza model medie
ponderata si expirma ponderea perioadelor istorice in modelul de prognoza
In final SALVARE.

3.4. Intretinere in masa (MM17)

Tranzactia MM17 (modificare in masa)

Intretinere in masa – “Parametri prognoza”:

36

Actualizare in masa – “Date privind unitatea logistic apt.material” (PNM 1 + 2)

3.5. Date de intrare folosite la gestiunea stocului

3.5.1. Crearea listei de preturi

Creare inregistrare individuala
Se foloseste tranzactia ME11

37

Se completeaza cu codul furnizorului, codul materialului si departamentul de aprovizionare
MATR, apoi EN TER
Se completeaza:
Nr.Material la Furnizor – NPFurnizor . Apoi ENTER

38
Se completeaza:
Timp livrare planificat = numarul de zile in care marfa intra in stocul MATEROM
Pret NET – pret conform liseti de preturi de la furnizor pentru materilul respectiv

Apoi se apasa butonul ‚Conditii’

Se completeaza cu conditia ZCL care insumeaza procentul de costuri aditionale de
achizitie la furnizorul respectiv (transport, asigurari, etc). In final ‚Salvare’

Conditii pret suplimentare
ZRA1 Transport cost
ZTU1 Turnover bonus
ZMA1 Marketing bonus
ZNE1 Nexus bonus
ZPY1 Payment condition
ZSU1 Urgent supply
ZPO1 Political criteria

39

3.6. Crearea comenzilor de achizitie

Se foloseste tranzactia ME58
Se alege:
Furnizorul – codul acestuia
Unitate logistica – 1000
Data livrare – intervalul de data de livrare pentru care se face comanda
Continut lista – ALV -preferabil
In antet gasiti grupate referatele, in partea de jos aveti lista lor . La nevoie puteti apasa
butonul detaliu pozitie
Se selecteaza linia furnizorului, a poi se apasa ‚Creare comanda aprovionare’ Selec
tati linia

40

In situatia in care nu mai sunt alte modificari de facut, Salvare .
Referatele sterse vor ramane in lista de referate de necesitate deschise. Pentru a crea
comanda si pentru ele, se trage cu mouse -ul lista „ref erat de necesiotate deschis” in cos.

41

Se salveaza a doua comanda. Daca si a doua comanda are mai mult de 480 de linii, se
procedeaza la fel si se mai genereaza inc a o comanda.
Se verifica existanta MESAJ in comanda de aprovizionare (ex. XM01, XLS)

42
3.7. Transmiterea comenzilor de aprovizionare

Pentru transmiterea comenzilor de aprovizionare catre furnizor se utilizeaza tranzactia
ME9F.
Mesajul se trimite catre adresa de email definita in date FURNIZOR

43
3.8. Date de iesire privind procesele experimentate

3.8.1. Prog noza totala

Pentru a rula prognoza unui set de materiale folositi tranzactia MP38

Completati:
Unitatea logistica – 1000
Material – puteti selecta o anumita plaja de materiale
Indicator ABC – puteti rula prognoza numai pentru o clasa de materiale – de exem plu A,
cele mai importante
Indicator perioada – M
Executie prognoza : A
Salvare – se bifeaza
Inregistrare jurnal – se bifeaza

Apoi EXECUTARE. Sistemul va afisa lista rezultatelor:

44

Lista se poate salva in fisier local sau se poate tipari.

NOTA : rezulta tul rularii programului de planificare este calculul prognozei de vanzari
pentru lunile urmatoare.

45
3.9. Optimizarea stocurilor

3.9.1. Programare rulare prognoza in background

Se utilizeaza tranzactia MPBT

pentru definirea periodicitatii se ap asa ‚Schedul e periodically’

Apoi Create si, pentru a vizualiza planificarea, Show schedulling :

46

3.9.2. Rapoarte aditionale

3.9.2.1. Liste de materiale PNM

Se foloseste tranzactia ZMATPNM

S-au definit urmatoarele variante de raport:

47

• ZBLOCAPR – pentru vizualizarea materiale lor blocate la achizitie
• ZGRUPMRP – pentru vizualizarea campurilor PNM pentru materialelel unui controlor PNM
• ZMAT+MRP -PRG – materiale cu PNM dar fara Prognoza
• ZMAT -PNM -PRG – Materiale cu ecrane MRP dar ara grup PNM
• ZPR – materiale cu promot ie

3.9.2.2. Raport STOC
Tranzactie MB52

48
3.9.3. Rulare program planificare

3.9.3.1. Rulare planificare totala

Pentru ca sistemul sa faca propunerile de achizitie pentru perioadele urmatoare se va rula
programul de planificare (tranzactia MD01 )
Se completeaza:
• Unitate logistica : intot deauna 1000
• Cheie prelucrare : NEUPL – se va rula pentru toate materialele
• Creare referat de necesitate : 1- se vor crea referate
• Linii de program livrare : 1 – fara linii de program
• Mod planificare : 3 -stergere si recreare date planificare
• Creare lista PNM : 1- pentru a crea lista
• Data planificare – implicit data curenta, nu se modifica
• Afisare lista de materiale –daca doriti afisarea dupa rulare
• Cheie utilizator – intotdeauna PNM
• Parametri iesire utilizator – se completeaza cu codul grupei PNM pentru care se ruleaza
planificarea
Apoi ENTER pentru executie.

49

3.9.4. Rulare planificare individuala

MD03 – Carry out single -item, single -level planning

3.9.5. Evaluare planificare (monitorul de exceptii)

Lista materiale – se analizeaza exceptiile rezultate in plani ficare
Se foloseste tranzactia MD06, MD07 .
Se selecteaza materialele, de exemplu dupa grupa PNM

50
Pentru verificarea erorilor se da dublu click pe material

51
MD07

52
4. Concluzii
Curiozitatea de a vedea mai multe detalii a gestiunii de stocuri, începută la orele de
Contabilitate de gestiune și curiozitatea de a vedea ce înseamnă un program integrat de gestiune,
începută la orele de Proiectarea sistemului informatic de gestiune , am decis s ă fac o lucrare care
le combină.
De-a lungul celor trei capitole am urmărit ce î nseamnă gestiunea stocurilor, gestiunea
informarizată a stocurilor, evoluția sistemelor integrate și dezvoltarea societății Materom.
În primul capitol am cautat informații despre gestiunea stocurilor, sistemul informatic,
sitemele integreate, produse infor matice utilizate la gestiunea stocurilor.
Am urmărit ce presupune gestiunea stocurilor, cum se asigură stoc suficient pentru
producți și di stribuție, procesul de gestiune. Ce inseamnă sistemult informațional si la ce se
folosesc , ce sunt sistemele integrea te de gestiune și care sunt .
În al doilea capitol am studiat ce este sistemult integrat SAP, ce a însemnat implementarea
sistemului pentru societăți, care sunt motivele pentru care o societate ar trebui să utilizeze aces
sistem, care au fost avantajele și dezavantajele acestui sistem.
Pentru capitolul trei, am urmărit evoluția societății Materom, care sunt procesele efectuate
în gestiunea stocului, care sunt procesele in optimizare , rapoartele urmărite de societate pentru o
bună optimizare, prognoze pentru luarea deciziilor, achiziția și vânzarea de produse.
A fost interesant să aflu că societatea prin prgnozele lunare sau săptămânale își pot da
seama dacă un produs v -a avea viață lungă în gestiunea societății sau nu.
Nu am observat detalii deosebite pentru gestiunea societății care să nu fie optimizată,
pentru că au un ajutor de nădejde, sistemul SAP, așa că nu pot da sugestii pentru societate.

53
5. Bibliografie

1. Asigurarea și gestiunea resurselor materiale: Marketingul aprovizionării, Cârstea
Gheorghe, ed. Editura Economică, București, 2000, pag. 20 , pag. 146 , pag. 21 -25
2. Analiza si proiectar ea sistemelor informatice – Ileana Ștefan, ed. Universitatea Petru
Maior, 2006, Târgu -Mureș, pag. 1 , pag.2
3. Analiza si proiectarea sistemelor informatice – Ileana Ștefan, ed. Universitatea Petru
Maior, 2006, Târgu -Mureș, pag. 2
4. Sisteme expert în contabilitate și informatică de gestiune, seria 10, Știința calculatoarelor
nr.34, – Ec. Eugenia Luchian Iancu, ed. Politehnica, 2011, Timișoara, pag. 87
5. Baze de date în sisteme informatice de gestiune – Borza Sorin, ed. Editura Universității
“Lucian Blaga ”, Sibiu, 20 03. pag. 15
6. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune – Gabriela Vârlan, Universitatea
“Danubius” Galați, departamentul de studii pentru învăłământ la distanță, ed. Editura
Fundației Academice “Danubius” Galați, 2008
7. SAP – Date generale
8. Curs SAP – http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -01.pdf