Specializarea : Contabilitate și informatic ă de gestiune [629521]

Universitatea OVIDIUS Constanta
Departamentul ID-IFR Facultatea de Științe Eco
nomice
Specializarea : Contabilitate și informatic ă de gestiune
Forma de înv ățământ : ID
Anul de studiu: II Semestrul : II
Valabil începând cu anul univ. 2009-2010
Caiet de Studiu Individual

pentru

PIETE DE CAPITAL

Coordonator disciplin ă: Prof. univ. Dr. PEPI MITICA

Unitatea de înv ățare Nr. 1

PIATA DE CAPITAL

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 1

1.1 Locul si rolul pie ței de capital in economie
1.2 Piața primara
1.3 Piata secundara
1.4 Piata de capital din Romania

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 1
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 1

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 1

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 1 sunt:
 Intelegerea rolului pietei de capital
 Definirea pietei primare de capital
 Identificarea pietei secundare de capital

1.1 Locul si rolul pie ței de capital in economie

Rolul pieteiu de
capital in economie Marele economist Keynes vorbind despre pie țele de capital avea sa spun ă
“Nimic nu este mai periculos decât o politica ra ționala de investi ții, intr-o lume
iraționala”. El a ar ătat ca valoarea ac țiunilor este determinata de p ărerea oamenilor
despre ele si de ce p ărere au anumi ți oameni despre p ărerea altor personalitati.
Piaț a financiara, in ansamblu creeaz ă condițiile fundamentale prin care
economiile, prin intermediul plasamentulu i, sunt dirijate in vederea sus ținerii si
stimulării creșterii economice. Pe pia ța financiara au loc tranzac ții de capital si
credite; include împrumuturi pe termen sc urt, împrumuturi de capital si tranzac ții de
proprietate.
Piaț a de capital reprezint ă ansamblul rela țiilor si mecanismelor prin
intermediul c ărora capitalurile disponibile si disp ersate din economie sunt dirijate
către agenți economici sau c ătre orice entitati publice si private solicitatoare de
fonduri.
Conceptul de pia ța de capital are insa conota ții mult mai pofunde ce decurg
din relațiile de alocare a resurselor disponibile in scopul fructific ării acestora si al
satisfacerii cererii de capital dintr-o economie . Din punct de vedere al sferei sale de
cuprindere, in literatura de speci alitate s-au structurat doua concep ții referitoare la
piața de capital: concep ția anglo-saxona si concep ția continental-europeana (de
origine latina). In concep ția anglo-saxona , piața de capital f
ormează împreuna cu pia ța
monetara ceea ce se nume ște, cu un termen atotcuprinz ător, piața financiara. In acest
concept, piaț a de capital este sinonima cu pia ța valorilor mobiliare (securities
market) si asigura investirea capital urilor pe termen mediu si lung. Pia ța monetara
realizează atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pie ței
interbancare, a pie ței scontului, a pie ței efectelor de comer ț, pieței certificatelor de
depozit, a pie ței eurovalutelor, etc.
In concep ția continental-europeana , piaț a de capital are o structura
complexa, care cuprinde: pia ța monetara, pia ța ipotecara si pia ța financiara.
Piața monetara este piaț a capitalurilor pe termen scurt si mediu fiind
reprezentata de pia ța interbancara si de pia ța titlurilor de crean ța negociabile. Pe
piața interbancara opereaz ă Banca de Emisiune, b ăncile comerciale, b ăncile
specializate, trezoreria publica, casele de economii, care au calitatea de creditori dar
si de debitori in cazul complet ării fondurilor proprii. Pe pia ța titlurilor de crean ța
negociabile, opera torii sunt to ți agenții economici.

Instrume
ntele negociabile sunt:
– Certificatele de depozit (titluri ne gociabile ce atesta existenta unui depozit
in cont).
– Biletele de trezorerie (emise de societati comerciale, cu excep ția
instituțiilor de credit).
– Bonurile de tezaur (emise de trezoreria publica). – Titlurile pe termen scurt (emise de institu ții si societati financiare).
Piața ipotecara este o piaț a specifica construc ției de locuin țe, pe care
acționează organismele ce acorda împrumuturi s ub forma creditului imobiliar, casa
de refinantare care asigura reîntregirea fondurilor b ăncilor creditoare si b ăncile de
ipotecare. Acestea emit bilete ipotecare a c ăror valoare nominala este egala cu
mărimea împrumutului acordat persoanelor particulare care solic ita creditul necesar
construcției de locuin țe. Biletele ipotecare se transfor ma in lichiditati prin vânzarea
lor pe pia ța de capital. Pentru rambursarea creditului, la scadenta, beneficiarul
împrumutului cump ăra de pe pia ța biletele ipotecare de o valoare egala cu cea a
creditului primit, plus dobânda aferenta acestuia. Piața financiara este piața capitalurilor pe termen lung, pe care se emit si se
tranzacționează valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri.
Piața financiara este cea pe care se cumpar a si se vând active fi nanciare, fara a fi
schimbata natura lor. Ea exprima o rela ție directa intre detinator ul si utilizatorul de
fonduri. Practica din România pune in evidenta op țiunea pentru concep ția anglo-
saxona, potrivit c ăreia piaț a de capital este o componenta a pie ței financiare. Piaț a de
capital se prezint ă ca un mecanism de legatura intre investitori si emiten ți, a căror
decizie de investire vizeaz ă doua obiective com
plementare:
 Rentabilitatea, respectiv un grad înal t de fructificare al capitalurilor;
 Lichiditatea, adic ă recuperarea cat mai operativ a a capitalului investit.
Piața de capital prezint ă următoarele trasaturi:
 Este o pia ța deschisa in sensul ca plasamentu l este efectuat in marea masa a
investitorilor, iar tranzac țiile cu valori mobiliare au caracter public;
 Produsele pie ței sunt instrumente pe termen mediu si lung. Pe piaț a de
capital banii sunt investi ți pe o perioada mai mare de un an, in timp ce pe pia ța
monetara, resursele sunt utilizate pentru finan țări pe termen scurt;
 Valorile mobiliare, ca produse ale pie ței se caracterizeaz ă prin
negociabilitate si transferabilitate. Ele pot fi transferate de la un posesor la altul
oferind investitorului posibilitatea de a vinde oricând produsul respectiv la un pret specific condiț iilor pieței, sau care rezulta din negociere la un moment dat;
 Tranzacționarea valorilor mobiliare nu este directa, ci intermediara.
Intermediarii au un rol important, chiar determinant in ceea ce prive ște punerea in
contact a emiten ților cu investitorii, sau a investitorilor ce de țin valori mobiliare in
portofoliu cu cei care doresc sa le cumpere;
Structura pie ței financiare poate fi observata si in urm ătoarea figura:

Schema nr. 1.1. Componenta pieț ei financiare

P I A TA F I N A N C I A R A
P I A T A
M O N E T A RA P I A T A D E
C A P I T A L
Segmentul primar
Oferta
de
capitaluri
“S” Cererea
de
capitaluri
“I”
Segmentul secundar

Segmentul primar este indispensabil deoarece asigura emisiunea si prima
plasare a tuturor titlurilor. Societ ățile antreprenoare, autorizate sa fac ă apel la
economiile publice, se vor adresa segmentulu i primar pentru plasarea noii emisiuni
de titluri. Segmentul primar se organizeaz ă prin intermediul b ăncilor sau al
societatilor de valori mobiliare, care s- au specializat pentru acest gen de opera țiuni.
Ele dispun de pers onal calificat, re țea de subscriere si de capitaluri, prin care se
realizează plasamente operative si garantate.
Segmentul secundar este un gen de pia ța “de ocazie” , de revanzare repetata
a titlurilor dup ă emisiunea si prima lor vânzare. Institu țional, segmentul secundar,
constituie obiectul de activitate al Bursei de Valori si al OTC (pia ța extrabursiera).

Cererea de capital aparține unor operatori cum sun t: societati industriale,
comerciale, publice s
i private, alte categorii de agen ți economici, institu ții financiar-
bancare si de asigur ări, instituții publice, guverne, organi sme financiar-bancare de
pe piaț a internaționala. Cererea de capital se poate grupa in:
 cerere structurala de capital;
 cerere legata de f actori conjuncturali;
Cererea structurala este determinata de nevoia finan țării unor ac țiuni
economice in diverse ramu ri de activitate, achizi ționarea bunurilor de investi ții si
finanțarea unor programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilor
financiare ale institu țiilor si organismelor financiar-bancare na ționale si
internaționale.
Cererea conjuncturala este efectul insufici entei sau indisponibilit ății
resurselor interne, restric țiilor excesive in acordarea creditelor, nevoilor financiare
generate de deficitul buget ar si de cel al balanț ei de plați externe.
Cererea este perturbata de factori precum:
– fluctuaț ia preturilor;
– creșterea ratei dobânzii;
– nerambursarea la termen a împrumuturilor.
Exponenții cererii sunt debitori pe pia ța financiara. Ei se pot clasifica
astfel:
a. după activitatea desf ășurata :
 guverne centrale si locale;
 întreprinderi publice si partic ulare fara profil financiar;
 bănci comerciale si alte institu ții bancare;
 instituții monetare centrale etc.
b. după scopul urm ărit
 finanțarea industriei si gospod ăriei comunale;
 petrol si gaze naturale;
 transport si servicii publice;
 bănci si finan țe;
 organizații internaționale;
 scopuri generale.
Oferta de capital provine din economisire, adic ă din tot ceea ce ramane in
posesia detinatorilor de venituri, dup ă ce isi satisfac necesitatile de consum.
Oferta de capital apar ține detinatorilor de capitaluri, precum:
 societati comerciale;
 bănci;
 case de econ
omii;
 societati de asigurare;
 case de pensii;
 persoane particulare.
Oferta este reprezentata de disponibilitati b ănești, temporar libere pentru care
se caută un plasament cat mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influen țat de
procesul de economisire. Economiile devin oferta pe pia ța de capital numai daca
posesorii lor sunt satisfă cuți de modalitatea de fructificare, adic ă daca piața asigura

rentabilitatea ceru
ta de investitori.
Investitorii se împart in doua mari categorii:
1. Investitori individuali.
Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice, care fac tranzac ții de
dimensiuni modeste pe pia ța titlurilor financiare. Ace știa pot fi:
 Investitorii pasivi pe term en lung, care cumpara si p ăstrează valori mobiliare
cu scopul de a-si asigura câ știguri de capital pe termen lung.
 Negociatori activi, care încearc ă sa valorifice mi șcarea cursului bursier in
vederea ob ținerii de profit.
2. Investitori institu ționali.
Investitorii instituț ionali sunt societati sau institu ții, care fac tranzac ții de
dimensiuni mari. Ace știa cuprind : b ăncile, societ ățile de asigură ri, societati de
investiții, fonduri mutuale, organiza țiile care gestioneaz ă fondurile de pensii.
Mecanismul prin care cererea de capital se intalneste cu ofer ta de capital este
piața de capital sau pia ța valorilor mobiliare.
Contribuțiile importante pe care pie țele de capital pot sa le aib ă asupra
dezvoltării economice sunt:
 Obținerea de fonduri pentru investi ții in active pe termen lung;
 Eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar;
 Mobilizarea economiilor financiare;
 Eficienta de alocare a investi țiilor;
 Solvabilitatea sectorului societatilor comerciale;
 Descentralizarea proprietatii si distribuirea avu ției;
 Accesul societatilor noi si in formare la finan țarea prin ac țiuni;

Test de autoevaluare 1.1
Care sunt conceptiile privind piata de capital?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 14 .

1.2 Piata primara de capital

Identificarea pietei primare de capital

Piața primara de capital reprezint ă acel segment de pia ța pe care se emit si
se vând sau se distribuie valori mobiliare c ătre primii detinatori.
Piaț a primara constituie un circuit de finan țare specializat. Aceasta pia ța
permite transformarea directa a economiilor in resurse pe termen lung, de care vor
beneficia colectivităț ile publice sau private.
Pe piaț a primara se emit valori mobiliare, ce confer ă anumite drepturi
posesorilor s ăi, deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri.
Prin intermediul pie ței primare se pun in evidenta miș cările de capitaluri din
economie, generate de c ătre emiten ți, in calitatea lor de solicitatori de capitaluri.
Aceasta piaț a permite finan țarea agen ților economici.
Participan ții pe piața primara, in cadrul c ăreia se vând si se cump ăra valori
nou emise, sunt:
Solicitatorii de capital:
– statul si colectivit ățile locale; întreprinderile publice si cele private;
Ofertanții de capital:
– persoane particulare; agen ți economici; b ănci; case de economii; societati
de asigurare.
Intermediarii:
– societati de valori mobiliare; b ănci comerciale; societati de investi ții
financiare, care prin re țeaua proprie asigura vânzarea titlurilor.
Piaț a primara de capital are deci rolul de a transforma activele financiare pe
termen scurt in capitaluri disponibile pe termen lung.
Pe pia ța primara se vând valori m
obiliare emise de unele entitati economice
care au nevoie de resurse financiare si se cumpara de c ătre alte entitati posesoare de
economii pe termen mediu si lung.
Emiten ții de valori mobiliare pot opta, privitor la lansarea pe pia ța a titlurilor
emise, intre a derula ei insasi opera țiunea sau a apela la intermediari. Indiferent de
modalitatea aleasa emiten ții atrag resurse financiare pe pia ța primara in scopuri
anunț ate in mod public înainte de derularea ofertei.
Piaț a primara permite atragerea capital urilor in scopul constituirii sau
majorării capitalului social, precum si ap elarea la resurse împrumutate.
Totodat ă, piața primara ofer ă cadrul si posibilitatea practica ca o societate
închisa sa devina societate comerciala de schisa, prin oferta publica de vânzare de
acțiuni, prin emiterea unor obliga țiuni convertibile in acț iuni, etc.

Test de autoevaluare 1.2
Ce reprezinta piata primara de capital?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 14 .

1.3 Piata secundara de capital

Fluxurile
pietei
secundare
de capital

Pia ța secundara de capital asigura prin intermediul bursei de valori
mobiliare si a pie țelor extrabursiere, atât buna funcț ionare a pie ței primare, cat si
lichiditatea si mobilitatea economiilor. Invest itorii au posibilitatea de a negocia, in
orice moment ac țiunile si obliga țiunile deținute in portofoliu sau pot cumpara noi
valori mobiliare.
Lichiditatea pie ței le permite sa realizeze rapid arbitraje de portofoliu, fara a
aștepta scadenta titlurilor deț inute.
Piaț a secundara concentreaz ă cererea si oferta derivata, care se manifesta
după ce piața valorilor mobiliare s-a constituit.
Societăț ile de intermediere se pot specia liza in una sau mai multe activitati:
 Unele ac ționează prioritar pe pia ța primara, asigurând distribuirea si
plasamentul noilor emisiuni;
 Altele ac ționează numai pe piaț a secundara, fiind considerate firme de
“broker/dealer”.
Orice pia ța de capital poate concura la realizarea unor muta ții in structura de
producție a unei economii. In schema urm ătoare sunt prezentate fluxurile nete de
capital dintr-o economie la care participa si pia ța de capital cu cele doua componente
ale sale: pia ța primara si pia ța secundara.
Schema nr. 1.2. Fluxuri nete de capital

Institutii bancare si
financiare
Administratie publica Piata de
capital
Menaje Agenti economici

Noțiunea de flux net sem
nifica soldul tuturor miscarilor de capital ce se
derulează intre investitori si emiten ți. Toate fluxurile nete pornesc de la agen ți ce
dispun de capacitate de finan țare si se îndreapt ă către agenți ce manifesta nevoie de
finanțare.
Cele mai reprezentative fluxuri pornesc de la menaje, de la institu țiile bancare
si financiare, ca si cele ini țiate prin intermediul pie ței de capital.
Fluxul 1 reprezint ă capitaluri plasate de menaje (gospod ăriile popula ției) la
instituțiile bancare si financiare: depozite la vedere, plasamente pe termen efectuate
la bă nci, depozitele efectuate la casele de economii.
Fluxul 2 semnifica subscrieri de valori mobiliare efectuate de menaje pe pia ța
financiara, ca de exemplu: cump ărări de acț iuni de la bursa.
Fluxul 3 reprezintă , in principal, subscrieri ale menajelor la emisiunile de stat
(obligațiuni de stat si munici pale, bonuri de tezaur).
Fluxul 4 eviden țiază creditele acordate de institu țiile bancare întreprinderilor.
Fluxul 5 reflecta subscrierile de ac țiuni si obliga țiuni efectuate de c ătre
instituțiile bancare si financiare pe pia ța de capital.
Fluxul 6 reprezint ă subscrierea de bonuri de tezaur, efectuata de b ănci si alți
interm
ediari financiari, precum si even tualele împrumuturi acordate colectivit ăților
locale si organismelor publice. Fluxul 7 reprezint ă emisiunea de valori mobiliare destinate întreprinderilor
din sectorul public si privat. Fluxul 8 reprezintă finanțarea administra ției publice, prin emisiune de
obigatiuni pe piaț a de capital: împrumuturi de stat, împrumuturi contractate de
colectivitățile locale si de organismele publice.
In schema prezentata, pia ța de capital nu este conceputa ca un agent economic,
ci ca un complex de relaț ii prin care se asigura intersec ția dintre cererea si oferta de
capitaluri pe termen lung. Piaț a secundara este o pia ța organizata care asi gura operatorilor urm ătoarele
avantaje:
 oferă informaț ii referitoare la produsul ce urmeaz ă a fi tranzacț ionat;
 informa țiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a
investitorilor;
 oferă informaț ii privind nivelul si mi șcarea prețului de pia ța;
Obiectivele pie ței secundare sunt:
 protecția investitorilor, realizata prin transparenta, reglementarea si
supravegherea pie ței;
 lichiditatea pie ței si stabilirea cursului – nu exista fluctua ții mari de pret pe o
piața matura, iar pre țul este întotdeauna corelat cu rentabilitatea societatii cotate.
Conform legii nr. 52/1994 romane ști a valorilor mobiliare, “valorile
mobiliare emise de societati emitente (societa
ti ce au intrat in sfera pie ței de capital,
prin faptul ca au f ăcut cel pu țin o data apel la economiile publicului investitor)
trebuie tranzac ționate pe o piaț a secundara organizata ( in cadrul României: Bursa de
Valori Bucure ști – BVB, sau Bursa Electronica – Rasdak)”.
Intre cele doua elemente de pia ța exista o strânsa leg ătura, si mai mult decât
atât ele se influen țează reciproc. Piaț a secundara nu poate exista fara pia ța primara,

deoarece piaț a primara ofer ă pie
ței secundare produsele pe care urmeaz ă sa le
tranzacționeze. In sens invers pia ța secundara ofer ă pieței primare informaț ii despre
vandabilitatea produselor emise si pre țul la care acestea pot fi atrase, precum si
informații cu privire la nivelul de abso rbtie si de remisie al unei ac țiuni.

Test de autoevaluare 1.3
Ce reprezinta piata secundara de capital?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 14

1.4 Piata de capital in Romania

Mic istoric Premisele apari ției pieței de capital in România au fost create o data cu
promulgarea Legii 31/1990 privind societ ățile comerciale, care a asigurat cadrul
legal necesar naș terii si dezvolt ării societatilor de capitaluri si, totodat ă a instituit un
cadru clar pentru principale le produse utilizate pe pia ța de capital: ac țiunile si
obligațiunile. Potrivit acestei legi societ ățile comerciale pe ac țiuni au putut face apel
la economiile publicului pentru înfiin țare sau pentru majorarea capitalului. Primele
atrageri de capital de la popula ție au fost realizate de b ăncile: “Ion Tiriac” si
“Bankcoop”. Astfel, putem defini anul 1990 drept moment al apari ției pieței primare
de capital.
Un moment important l-a constitu it adoptarea Legii nr. 58/1991 a privatiz ării
societatilor comerciale care a relevat, o da ta in plus, nevoia existentei unei pie țe
secundare. Aceasta a introdus pe pia ța financiara, intr-o cantitate masiva, hârtii de
valoare la purt ător – certificate de proprietate-care de și nu au fost considerate valori
mobiliare, au avut rolul de a familiariza publicul cu titlurile de valoare si, nu in ultimul rând, de a demonstra necesitatea cre ării unui cadru organizat pentru vânzarea
/ cumpărarea acestora. Mai mult decât atât, a instituit primii investitori institu ționali
– cele cinci fonduri ale propr ietatii private – care, de și hibrizi au avut de asemenea
rolul de a familiariza popula ția cu institu ția “investitorului de portofoliu”.
In anul 1992, certificatele de proprietate au fost emise si distribuite in forma
materializata la purt ător. Anul 1992 a reprezentat si momentul derul ării primei oferte
publice de ac țiuni contra numerar, din cadrul proces ului de privatizare, oferta ce a
fost efectuata de Agen ția Naționala pentru Privatizare si Banca Romana pentru
Dezvoltare cu sprijinul unei societati de c onsultanta din Marea Brita nie si care a avut
o rezonanta deosebit de mare. Eforturile de a constitui o pia ța secundara organizata pentru certificatele de
proprie
tate au rămas fara rezultat, dar “pia ța gri” a devenit din ce in ce mai activa si
a constituit fermentul pentru apari ția primilor intermediari.

Către sfârș itul anului 1992 s-a înfiin țat Agenția Naționala pentru Titluri de
Valoare, ca direc ție in Ministerul F
inanțelor. Paralel, in Banca Naț ionala a României
s-a creat Centrul de Proiect are si Implementare a Pie țelor de Capita l – “embrionul”
viitoarei Burse de Valori Bucure ști.
S-a sim țit nevoia unei pie țe alternative ce lei bancare, deoarece lipsa
alternativelor de plasament a condus la proliferarea jocuri lor piramidale, iar
tolerarea acestora de c ătre autoritati urmata de pr ăbușirea lor a generat o confuzie la
nivelul investitorilor individuali.
O data cu apari ția Ordonanț ei nr. 18/1993 privind reglementarea tranzac țiilor
nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institu ții de intermediere a fost
înființata Agen ția Valorilor Mobiliare (A.V.M .), prin transformarea Agen ției
Naționale pentru Titluri de Valoare (A.N.T.V.)
Aceasta entitate constituita ca Direc ție Generala in Ministerul de Finan țe a creat
cadrul de reglementare minim necesar pentru începutul pie ței de capital in România,
prin elaborarea Regulamentului privind autorizarea societatilor de intermediere de valori mobiliare si a agen ților de valori mobiliare aprobate de Hot ărârea Guvernului
nr. 788/1993. In acest context a ap ărut o categorie importanta de operatori – intermediarii
autorizați – ca participan ți direcți si exclusivi la încheierea opera țiunilor de vânzare –
cumpărare de valori mobiliare – fapt ce a creat premisele na șterii Bursei de Valori
București si, mai târziu, a pie ței extrabursiere romane ști.
O alta categ
orie de investitori, investitorii institu ționali au ap ărut sub forma
fondurilor mutuale, intr-un moment in care piaț a de capital era practic inexistenta.
Cronologic vorbind, s-a asista t la un fenomen de apari ție a unor fonduri
mutuale (FMOA administrat de SAFI) care, deș i trebuiau sa desf ășoare o activitate
specifica pie ței de capital, ele erau infiintate si func ționau undeva la interferenta
dintre Legea nr. 31/1990 privind societ ățile comerciale, Legea nr.33/1991 privind
activitatea bancara si Codul Ci vil, nefiind autorizate de nici o autoritate specifica
pieței bancare sau a pie ței de capital.
In anul 1994 a fost adoptata Legea nr. 52 privind valorile mobiliare si bursele
de valori care au creat condi ții pentru apari ția de noi institu ții pe piața:
Comisia Na ționala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) prin transformarea
Agenției Valorilor Mobiliare, ca autoritate administra tiva autonoma subordonata
Parlamentului;
Bursa de Valori Bucure ști;
Societati de Depozitare;
Societati de Registru;
Asociații profesionale cu statut de organisme de autoreglementare, care au
condus la apari ția de noi pie țe secundare de tranzac ționare (RASDAQ), altele decât
cele bursiere, etc.
Dup ă apariția Legii nr. 52/1994, atât pia ța primara cat si cea secundara au
devenit din ce in ce mai active, iar num ărul participan ților pe pia ța a crescut
considerabil. Comisia Na ționala a Valorilor Mobiliare a preluat toata activitatea de
reglementare a pie ței de valori mobiliare, autorizând toate entit ățile neautorizate si
dezvoltând-o mai departe.

Începând cu 1995, C.N.V.M. a extins aria
de reglementare si autorizare c ătre
toți actorii pieț ei de capital, fie ei emiten ți, intermediari, depozit ari sau investitori,
cărora li s-a impus un sistem de conduita si reguli pe baza c ărora sa func ționeze,
astfel incat sistemul, respectiv pia ța de capital sa reprezinte o entitate organizata.
In anul 1995 a fost reînfiin țata Bursa de Valori Bucure ști printr-o decizie a
Guvernului României, dup ă o întrerupere de apro ape 50 de ani, ca pia ța de licita ție.
Aceasta a fost finan țata de la bugetul de stat, cu condi ția ca, in termen de 3 ani de la
înființare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzac țiilor efectuate suma
necesitata de înfiin țarea sa .
Anul 1996 este marcat de crearea pie ței RASDAQ, ca piaț a de negociere.
Aceasta asigura o circula ție libera si intensa a valorilor mobiliare la un curs negociat
ce reflecta interesul investitorilor pentru de ținerea titlurilor necotate la bursa.
In 1997 are loc lansarea primul ui indice bursier la B.V.B..
Instituțiile pieț ei de capital sunt:
1. Bursa de Valori Bucure ști;
2. Bursa Electronica RASDAQ;
3. Societatea Na ționala de Compensare, Decontare si Depozitare
(S.N.C.D.D.);
4. Registrele Independente.
Noul cadru legislativ este coerent, unitar si in acord cu normele si practicile
existente pe pie țele interna ționale acesta asigura o mai buna transparenta, o protec ție
a investitorilor la standarde europene, o cre ștere a lichidit ății pieței prin introducerea
de noi instrume
nte financiare, si înt ărirea rolului C.N.V.M. ca autoritate de
supraveghere si control.
Test de autoevaluare 1.4
Care sunt institutiile pietei de capital.?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 14
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 1.
Vă recomand să faceți o recapitulare a principalelo r subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 1 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 1
Prezentați etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital

Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 1 pct. pentru
fiecare flux al pietei de capital, 1 pct pentru calitat ea descrierii, dou ă
puncte pentru explicarea categ oriilor de piata de capital

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 1.1
Conceptul de pia ța de capital are insa conota ții mult mai pofunde
ce decurg din rela țiile de alocare a resursel or disponibile in scopul
fructificării acestora si al satisfacer ii cererii de capital dintr-o
economie. Din punct de vedere al sf erei sale de cuprindere, in
literatura de specialitate s-au structurat doua concep ții referitoare la
piața de capital: concep ția anglo-saxona si concep ția continental-
europeana (de origine latina).

Răspunsul la testul de verificare 1.2
Piața primara de capital reprezint ă acel segment de pia ța
pe care se emit si se vând sau se distribuie valori mobiliare c ătre
primii detinatori.

Răspunsul la testul de verificare 1.3
Pia ța secundara de capital asigura prin intermediul bursei de
valori mobiliare si a pie țelor extrabursiere, atât buna func ționare a
pieței primare, cat si lichiditatea si mobilitatea economiilor.
Investitorii au posibilitatea de a negocia, in orice moment ac țiunile
si obligaț iunile deținute in portofoliu sau pot cumpara noi valori
mobiliare.

Răspunsul la testul de verificare 1.4
Instituțiile pieț ei de capital sunt:
5. Bursa de Valori Bucure ști;
6. Bursa Electronica RASDAQ;
7. Societatea Na ționala de Compensare, Decontare si
Depozitare (S.N.C.D.D.);
8. Registrele Independente.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 1

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 2

ACTIUNILE

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 2

2.1 Actiunile

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 2
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 2

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 2

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 2 sunt:
 Definirea actiunii
 Clasificarea actiunilor

2.1 Actiunile

Structura si
continutul actiunii

Acț iunea este o hârtie de va loare, valoare care înseamn ă o parte din capitalul
social al societatii pe acț iuni emitente. Ac țiunile intra in posesia unor persoane
denumite acț ionari si desemneaz ă raportul juridic dintre ac ționar si societate,
respectiv drepturile si obliga țiile acț ionarului fata de societate.
Astfel, ac ționarul are dreptul de a participa la A.G.A., dreptul de a fi informat
asupra desfasurarii activit ății societatii, dreptul de vot, dr eptul la dividende si nu in
ultimul rând dreptul asupra par ții cuvenite din lichidarea societatii, iar principala sa
obligație este aceea de a efectua plata v ărsămintelor datorate.

Deci, avem urm ătoarele tipuri de ac țiuni:
a) acțiuni nominative , adică acele ac țiuni care sunt personalizate prin
menționarea numelui posesorului lor; ele au o circula ție restrictiva in sensul ca nu
pot fi înstr ăinate decât prin transcrierea tranzac ției in registrul societatii emitente;
b) acțiuni la purtător , au circulaț ie libera, posesorul lo r beneficiind de toate
Dupa forma de existenta
Actiuni dematerializate
Dupa drepturile conferite detinatorului
Actiuni in circulatie Actiuni de trezorerie Dupa detinator Actiuni preferentiale Actiuni ordinare Actiuni materializate Dupa modul de identificare
alproprietaruluiActiuni la purtator Actiuni nominative
Actiunile se
pot clasifica
dupa mai
multe criterii

drepturile si obliga țiile care decurg din de ținerea lor;
c) acțiuni ordinare , aces
tea confer ă dreptul proprietarului lor de incasa
dividendele anuale, a c ăror mărime este direct proporț ionala cu raportul dintre
valoarea ac țiunilor si profitul pe anul expirat, care este repartizat ac ționarilor;
d) acțiuni privilegiate a căror posesie da dreptul ac ționarilor la un dividend fix,
indiferent de m ărimea profitului realizat de societate;
e) acțiuni preferen țiale , sunt acțiuni care nu dau ac ționarului dreptul la vot in
Adunarea Generala, dar care au prioritate la încasarea unor dividende prestabile fie
in valoare absoluta, fie in valoare relativa.
Acț iunile preferen țiale pot fi:
– cumulative – ale căror dividende neplă tite din cauza ineficie ntei societatii se
cumuleaz ă. Ele se pl ătesc înaintea oric ăror altor dividende destinate
acțiunilor comune, in momentul distribu ției profitului;
– noncumulative – ale căror dividende neplă tite din cauza rezultatelor
economice nu se pot acumula in favoarea ac ționarului;
– participante – pe langa dividendul prestabilit la emisiune, acestea mai
primesc un anumit procent din dividendul destinat ac țiunilor comune. Acest
tip de acțiuni cuprinde doua categorii de dividende: un dividend prestabilit
printr-o clauza si un dividend de participare a c ărei mărime reala se
stabileș te odată cu calcularea dividendului ac țiunilor comune;
– nonparticipante – care primesc un dividend fix prestabilit la emisiune;
– cu dividendul variabil – ale căror dividende exprimate sub forma
procentuala se ajusteaz ă in funcție de varia țiile dobânzii la zi;
– prioritare – a că ror plata se efectuează înaintea tuturor acț iunilor
preferențiale si se mai numesc acțiuni senioare ;
– convertibile – la cererea detinatorului se pot transforma in ac țiuni comune;
– revocabile – pentru care emitentul isi rezerva dreptul de a le ră scumpăra de
pe piaț a la un preț prestabilit.
Acț iunile de trezorerie reprezintă acțiuni proprii dobândite de c ătre societate,
caracterizate prin aceea ca nu sunt purt ătoare de dividende iar dreptul de vot este
suspendat pe perioada in care acestea se afla in patrimoniul societatii. Dobândirea ac țiunilor proprii de că tre societate se f ace prin îndeplinirea
cumulativa a urm ătoarelor condi ții:
– dobândirea sa se fac ă in baza unei Hot ărâri a Adun ării Generale
Extraordinare;
– valoarea ac țiunilor proprii dobândit e de societate inclus iv a celor aflate
in portofoliul sau sa nu depaseasca 10% din capitalul social subscris;
– capitalul so
cial subscris sa fie integral v ărsat si acțiunile ce urmeaz ă sa
fie dobândite de c ătre societate sa fie integral eliberate;
– plata acțiunilor sa se fac ă numai din beneficiile distribuibile si din
resursele disponibile ale societatii, cu excep ția rezervelor legale.
Circula ția acțiunilor prin vânzare – cump ărare pe o piaț a specifica se face
liber prin mecanismul cererii si ofertei, formându-se un pre ț numit curs, care poate
fi diferit de pre țul nominal înscris pe ac țiuni.
Varia țiile cursului sunt determinate de r ezultatele economico – financiare ale

societatii emitente, de clim
atul economic c onjuctural, de raportu l dintre cererea si
oferta de ac țiuni, etc.

Test de autoevaluare 2.1
Ce este actiunea?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 19 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 2
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 2 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 2
Prezentați etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea actiunilor ,3 pct pe ntru calitatea descrierii si
clasificarea pe tipuri de actiuni
Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul testul de verificare 2.1 Acț iunea este o hârtie de va loare, valoare care înseamn ă o
parte din capitalul social al societatii pe ac țiuni emitente. Ac țiunile
intra in posesia unor persoane denumite ac ționari si desemnează
raportul juridic dintre ac ționar si societate, respectiv drepturile si
obligațiile acț ionarului fata de societate

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 2

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 3

Obligatiunile

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 3

3.1 Tipuri de obligatiuni
3.2 Caracteristicile obligatiunilor

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 3
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 3

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 3

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 3sunt:
 Intelegerea notiunii de obligatiune
 Tipurile de obligatiuni
 Caracteristicile obligatiunilor

3.1 Tipuri de obligatiuni

Definirea si
clasificarea obligatiunilor

Obliga țiunea e titlu de credit cu venit fix care îndepline ște funcția de
mobilizare de capitaluri pe termen lung pentru sprijinirea realiz ării unor obiective
precizate ale statului sau ale unor particulari; el este deci un împrumut, purt ător al
unor dobânzi pl ătibile periodic, realizat prin intermediul unor hârtii de valoare in
favoarea statului sau al unei soci etati care se obliga la o presta ție oarecare, de obicei
in bani, la un termen specificat. Împrumutul se poate realiza in moneda na ționala, caz in care este vorba
despre un împrumut intern, sau intr-o moneda str ăina, caz in care es te vorba despre
un împrumut extern.
Cel care cumpara obliga țiunile este tocmai beneficiarul presta ției si joaca rolul
de creditor.
Obliga țiunile clasice sau ordinare sunt de doua feluri:
– obligațiuni nominale, in cazul in care creditorul este men ționat in
cuprinsul titlului;
– obligațiuni la purt ător, in cazul in care detinatorul lor este
nespecificat, cu condi ția ca in textul obliga țiunilor de acest fel sa se
precizeze ca detinatorul lor are dreptul la presta ția stabilita.
Emiten ții de obligaț iuni pot fi:
1. societatea comerciale pe ac țiuni;
2. statul sau organele administra ției publice centrale si locale.
Clasificarea obliga țiunilor:
– După modul de identificare a proprietarului, obliga țiunile pot fi:
a) la purtător, caz in care obliga țiunea apar ține posesorului;
b) nominative, deoarece au numele proprietaru lui înscris pe certificat
sau in cont. – După for
ma de emisiune:
a) materializate , sunt emise in forma materiala, pe suport de hârtie;
b) dematerializate , emise prin înscriere in cont, pe suport magnetic.
– După tipul de venit pe care îl sugereaz ă, obligațiunile emise de organele
administra ției publice centrale si locale pot fi:
a) obligațiuni cu dobânda – sunt emise la o valoare nominala, valoare
care se returneaz ă, de regula la scadenta, plus o dobânda care se distribuie
conform unui program de distribuire; b) obligațiuni cu cupon zero sau obligațiuni cu reducere (discount) –

sunt emise la un pre ț de
emisiune mai mic decât valoarea nominala care
este plă tita la scadenta; nu se pl ătește dobânda iar câ știgul consta in
diferența dintre pre țul de cump ărare dat de investitor si pre țul de
răscumpărare la scadenta.

Test de autoevaluare 3.1
Care sunt tipurile de obligatiuni?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 25 .

3.2 Caracteristicile obligatiunilor

Enumerarea caracteristicilor obligatiunilor

Caracteristicile esen țiale ale unei obliga țiuni clasice sunt:
– Valoarea nominala – reprezint ă valoarea titlului obligatar, suma ce va
fi rambursata de c ătre societate, la scadenta împrumutului detinatorului
de obligațiuni.
Pe baza valorii nominale si a ratei dobânzii din contractul de emisiune se calculează dobânda anuala sau c uponul ce recompenseaz ă detinatorul obliga țiunii,
care constituie venitul anual adus de titlu.
Venitul anual (Va) este : Va = Vn x D , unde :
Va = venitul anual (valoarea dobâ nzii anuale ) adus de cupon
Vn = valoarea nominala
D = rata dobânzii din c ontractul de emisiune
– Prețul de emisiune (Pe) reprezint ă preț ul de vânzare al obliga țiunilor
la momentul emisiunii. Aceasta va loare poate fi egala cu valoarea
nominala sau mai mica decât valoarea nominala (obliga țiuni cu cupon
zero sau cu discount).
– Valoarea de pia ța reprezintă valoarea la care obliga țiunea este
tranzacționata curent pe o pia ța organizata. Valoarea de pia ța e reglata
automat prin preturile oferite at ât la vânzare cat si la cump ărare de
profesioni știi pieței.
In condi țiile unei valori mobili are cu venit fix, ace știa folosesc diverse
modele de evaluare pentru a cal cula randamentul, astfel ca pre țul pieței se ajusteaz ă
corespunz ător acestor calcule care iau in consid
erare dobânda acumulata, perioada
de timp rămasa pana la scaden ta sau pana la urm ătoarea data de plata a dobânzii.
Emitentul va oferi spre vânzare obliga țiunile la un pre ț uniform (acela și preț
pentru toate obliga țiunile). Odat ă epuizata emisiunea, respectiv când toate
obligațiunile au fost achizi ționate (închiderea ofer tei), investitorii pot p ăstra
obligațiunile pana la scadenta sau le pot vinde altor persoane.

Daca societatea este deschisa, ea va trebui sa-si înscrie emisiunea pe o pia ța
de tranzac ționare (in cazul nostru BVB sau RASDAQ). Tranzac țiile pe pia ța
secundara au loc la un pre ț care se situeaz ă deasupra sau sub pre țul de emisiune. Cu
alte cuvinte, primul investitor poate vinde obliga țiunea cu profit sau cu pierdere.
Sunt trei factori prin cipali care determin a revanzarea obliga țiunilor pe pia ța
secundara:
– modifică rile ratei dobânzii pe pia ța bancara;
– modifică rile legate de calitatea creditu lui obligatar ( rata dobânzii,
deprecierea sau aprecierea garanț iilor care stau in spatele
obligațiunilor, performantel e societatii, etc.);
– cererea si oferta respectivelor obliga țiuni.
Investitorii trebuie sa fie foarte aten ți când cumpara sau vând obliga țiuni de
pe piața secundara deoarece obliga țiunile cunosc mai multe tipuri de randament.
Cele mai utilizate sunt urm ătoarele trei :
a) randamentul cuponului – exprimat in procente, este randamentul
sau dobânda pl ătita de emitentul obliga țiunii de la emisiune pana la
scadenta; acest randament nu se schimba niciodat ă s i e s t e a n u n țat de
emitent la momentul emisiunii;
b) randamentul curent – este exprimat procentual si ia in considerare
schimbările in valoarea de pia ța a obliga țiunii;este egal cu valoarea
cuponului de dobânda raportat la valoarea de pia ța a obliga țiunii;
c) randamentul pana la scadenta – daca obliga țiunea este cump ărata la
un moment dat de pe pia ța secundara la un pre ț care este m ai mic sau
mai mare decât valoarea nominala si daca investitorul tine obliga țiunea
pana la scadenta, atunci el va înregistra un profit / pierdere in plus fata
de dobânda ob ținuta, calculat ca diferen ța dintre pre țul de achiziț ie si
valoarea nominala.
Astfel , randamentul la scadenta se va calcula dup ă următoarea formula:
Valoarea cuponului de dobânda plus / minus câ știgul / pierderea din
valoarea de cump ărare fata de valoarea nominala pe care o va incasa la scadenta
raportata la perioada de timp r ămasa pana la scadenta, to ate acestea raportate la
media aritmetica dintre preț ul de cumpă rare si valoarea nominala.
Obliga țiunile au o durata de viata limitata. Astfel, drepturile si obliga țiile
aferente unei obliga țiuni iau na ștere in momentul emisiunii si se sting la scadenta.
Societ ățile comerciale emit obliga țiuni dintr-o multitudine de motive:
– emisiunea de obliga țiuni aduce societatii fonduri fara sa creasc ă numărul
de acț ionari, respectiv gradul de dispersare a ac țiunilor.
– prin emisiunea de obliga țiuni societăț ile pot adesea împrumuta bani la o
rata a dobânzii mai mica decât rata creditului bancar. Printr-o emisiunea directa (adresata direct publicului in vestitor) societatea elimina o veriga
intermediara, creditul fiind mai eficient si mai ieftin;
– prin emisiunea de obliga țiuni societatea poate împrumuta la o rata a
dobânzii fixa pentru un termen mai lung decât ce l oferit de b ăncile
comerciale. Adesea, b ăncile nu acorda împrumutur i cu o rata a dobânzii
fixa pe o perioada mai lunga de 5 ani, deoarece se tem ca vor înregistra pierderi daca costurile se ridica la o suma mai mare decât împrumuturile

pe termen lung. Multe societati doresc sa îm
prumute bani pe o perioada
mai mare de timp, de aceea optează pentru emisiunea de obliga țiuni.
– piața obligațiunilor ofer ă o alternativa eficienta de a împrumuta bani si
din considerentul ca nu trebuie negoci at fiecare contra ct de împrumut.
– detinatorii de obliga țiuni nu se implica in activitatea de conducere a
societatii.
Dezavantajele pe care o so cietate comerciala le poate avea când emite
obligațiuni sunt acelea ca trebuie sa pl ătească periodic dobânda (este a șadar nevoie
de o planificare a cash flow-u lui) si sa ramburseze împrumutul la scadenta – trebuie
foarte bine calculat randamentul investi ției care trebuie sa acopere toate platile
viitoare.
Daca rata dobânzii de pia ța este ridicata atunci tr ebuie sa ofere o dobânda
competitiva ceea ce conduce la un cost al resurselor atrase destul de mare.
Raț iunile pentru care invest itorii investesc in obliga țiuni sunt cele legate de
risc ( investiț ia in obliga țiuni este mai pu țin riscanta decât cea in ac țiuni ) si de
asigurare a unui venit regulat ( pr in încasarea cuponul ui de dobânda).
Si obliga țiunile au un preț numit curs, care depinde de rata dobânzii.

Test de autoevaluare 3.2
Care sunt caracteristicile obligatiunilor?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 25 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 3
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 3 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 3
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
fiecare tip de obligatiune , 3 pct pent ru identificarea caracteristicilor.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 3.1
Clasificarea obliga țiunilor:
– După modul de identificare a proprietarului, obliga țiunile
pot fi:
a) la purtător, caz in care obliga țiunea apar ține
posesorului;
b) nominative, deoarece au numele proprietarului
înscris pe certificat sau in cont. – După forma de emisiune:
a) materializate , sunt emise in forma materiala, pe
suport de hârtie; b) dematerializate , emise prin înscriere in cont, pe
suport magnetic. – După tipul de venit pe care îl sugereaz ă, obligaț iunile
emise de organele administra ției publice centrale si
locale pot fi:
a) obligațiuni cu dobânda – sunt emise la o valoare
nominala, valoare care se returneaz ă, de regula la scadenta,
plus o dobânda care se distri buie conform unui program de
distribuire; b) obligațiuni cu cupon zero sau obligațiuni cu
reducere (discount) – sunt emise la un pre ț de emisiune
mai mic decât valoarea nominala care este pl ătita la
scadenta; nu se pl ătește dobânda iar câ știgul consta in
diferența dintre pre țul de cump ărare dat de investitor si
prețul de răscumpă rare la scadenta.

Raspunsul la testul de verificare 3.2
Caracteristicile esen țiale ale unei obliga țiuni clasice sunt:
– Valoarea nominala – reprezint ă valoarea
titlului
obligatar, suma ce va fi rambursata de c ătre societate, la
scadenta împrumutului detinatorului de obliga țiuni.
Pe baza valorii nomi nale si a ratei dobânz ii din contractul de
emisiune se calculeaz ă dobânda anuala sau cuponul ce
recompenseaz ă detinatorul obliga țiunii, care constituie venitul anual
adus de titlu.
– Prețul de emisiune (Pe) reprezintă prețul de vânzare al
obligațiunilor la momentul emisiunii. Aceasta valoare
poate fi egala cu valoarea nominala sau mai mica decât
valoarea nominala (obliga țiuni cu cupon zero sau cu
discount).
– Valoarea de pia ța reprezintă valoarea la care
obligațiunea este tranzac ționata curent pe o pia ța
organizata. Valoarea de pia ța e reglata automat prin

preturile oferite atât la vânzare cat si la cump ărare
de
profesioni știi pieței.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 3

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 4
INVESTITORII SI EMITENTII

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 4

4.1 Investitorii
4.2 Emitentii

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 4
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 4

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 4

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 4 sunt:
 Intelegerea rolului investitorilor
 Intelegerea rolului emitentilor

4.1 Investitorii
Rolul si
clasificarea investitorilor

Investitorii sunt acele persoane fi zice sa juridice care cu mpara, pe cont propriu,
detin si vand valori mobiliare fara a pr actica intermedierea ca fapt de comert.
Nivelul de risc si de castig pe care il au investitorii este in mare masura
determinat de felul in care actioneaza pe pia ța, de identitatea lor si de strategia lor
investitionala.
Clasificarea investitorilor este urmatoarea:
Dupa importanta lor pe piaț a se deosebesc:
 institutii financiare si investitori institutionali – care tind sa domine cel mai
mult pietele financiare: bancile comerciale , societatile de inve stitii si fondurile
deschise de investitii, societatile de asigurare, bancile centrale, institutiile multinationale;
 societatile comerciale – care investesc surplusul de fonduri ce pot aparea in
procesul desfasurarii activitatii. Orice tip de societate comerciala poate efectua investitii pe pia ța de capital ca activitate financiara adiacenta celei de baza.
Astfel societatile cu raspunde re limitata (SRL) au cerinte reduse de investitii pe
piața de capital iar societatile pe actiu ni (SA) prezinta din punct de vedere
investitional doua feluri de surplus: lic hiditati zilnice vari abile din punct de
vedere cantitativ si, din cauza naturii redus e a duratei de viata a acestui tip de
’’cash’’, cele mai multe societati isi plas eaza fondurile in cont uri la vedere sau
depozite pe termen scurt prin intermed iul pietei bancare. Daca totusi in
strategia de dezvoltare a societatii exis ta o cerinta de constituire a unor balante
de lichiditati pe un termen mai lung in aces t caz investitiile pe termen lung vor
putea fi concentrate catre pia ța de capital si achizitia de actiuni sau obligatiuni.
Cat priveste celelalte forme de organizar e a societatilor comerciale, ele nu prea
investesc pe pietele de capital sau o fac sporadic, lucru motivat atat de
lichiditatile mici cat si de lipsa de experienta in ceea ce priveste pia ța de
capital;
 persoane fizice (sau’’ mici investitori’’) – care isi investesc economiile
personale in cantitati reduse de valori mobiliare pentru ca in principiu detin sume mici si au tendinta sa investeasca in sistemul bancar pentru ca li se pare
mai putin sofisticat si cu un grad mai mic de risc. Sunt situatii cand „micii
investitori” se orienteaza cat re fonduri mutuale unde este mai mare riscul dar si
profitul.
Dupa strategia investitionala a investitorilor, se deosebesc:
 investitori strategici – care cumpara un pachet cel putin semnificativ de actiuni

ale unei societatea cu scopul de a-l pastra o perioada ma
i mare de timp si cu
dorinta de a se implica activ in mana gementul societatii . H.G. nr. 55/1998,
pentru aprobarea normelor metodologice privind privatizarea societatilor
comerciale si vanzarea de active, define ste investitorul strategic ca fiind acel
cumparator ce achizitioneaza un procent de 51% din actiunile cu drept de vot
emise de societatea comerciala;
 investitorii de portofoliu sau investitorii institutionali – care cumpara actiuni
ale unei societati comerciale din consid erente de performante ale companiei si
compatibilitate a acestor actiuni cu celelalte active din portofoliu. Ei pot pastra o perioada mai mare de timp acele actiuni in functie de crestere a pe care o aduc
in portofoliu sau le pot vinde atunci cand ex ista nevoie de lichiditati si vanzarea
acelor actiuni aduce profit. In H.G. nr. 55/1998 se defineste investitorul de portofoliu ca fiind acel cumparator ce achizitioneaza cel mult 33% din actiunile
cu drept de vot emise de societatea co merciala la care statul este actionar;
 investitori speculativi – care urmaresc numai obtiner ea unui profit prin vanzarea
actiunilor „scump” si cumpararea lor „ief tin” nefiind interesa ti de societatea in
sine ci doar de evolutia cu rsului actiunilor respective.
Dupa nationalitate , investitorii sunt:
 investitori autohtoni – sunt acei investitori, persoane fizice romane sau
persoane juridice romane sau straine in registrate in Romania, care investesc
in produse ale pieteide capital din Romania;
 investitori straini – sunt acei investitori persoane fizice straine rezidente sau
persoane nerezidente in Romania sau pe rsoane juridice straine neinregistrate
in Romania care investesc in Romania.
Cadrul legislativ se recomanda a fi diferentiat pentru cele doua categorii de
investitori: protectionist pentru autoht oni si stimulativ pentru straini.
Cei mai importanti investitori pe pia ța secundara de capital sunt institutiile
financiare si investitorii institutionali. Bancile comerciale : Cea mai mare partea fondurilor bancare este reinvestita
in procesul bancar. Reinvestirea face part e din managementul de cative al fiecarei
banci prin care se cauta asigurarea unui raport optim in tre tendinta de obtinere a
unui randament ridicat de plasament si me ntinerea unui anumit nivel de lichiditate
necesar lichidarii depozitelor clientilor si celorlalte solicitari de numerar. Una din caile de optimizare a acestui raport o reprezinta investitiile pe o pia ța alternativa a
pietei bancare cea ma i importanta fiind pia ța valorilor mobiliare. In functie de
politica proprie de investitii, bancile isi creeaza un fond propriu care reprezinta
portofoliul da valori mobiliare. Acest fond este utilizat pe piaț a valorilor mobiliare,
cu ajutorul lui obtinindu-se profituri considerabile si pr ezinta avantajul dispersiei
riscului investitional.
Bancile centrale: Organismele din sectorul public sunt cunoscute mai ales ca
fiind solic
itanti de imprumuturi prin emis iunea de obligatiuni, deci ele sunt mai
mult emitente decat cumparatoare pe pietele locale sau multinationale. Cu toate acestea, unele banci centrale la ordinul G uvernului, fac investitii substantiale de
valori mobiliare atunci cand exista fluxuri de trezorerie pozitive.
Societatile de asigurare : Societatile de asigurare sunt societati in general cu
un grad ridicat de risc si ca atare necesita o investire eficienta, pe perioade ce

presupun un timp indelungat, a sum
elor ce reprezinta prime de asigurare.
Specificitatea acestui domeniu consta in faptul ca contractele de asigurare se
incheie pe perioade mari de timp 10-15 ani. Primele de asigurare sunt incasate in
rate, iar nevoia de lichiditati are caracter spontan. Aceste particularitati impun administratorilor societatilo r de asigurare sa constituie un portofoliu de investitii
diversificat.
Piata de capital re prezinta o alternativa de invest ire foarte buna pentru aceste
societati pentru ca ofera posibilitatea obtinerii de lich iditati insemnate intr-un timp
scurt si permite efectuarea de investitii pe orice perioade si cu sume relativ mici.
Institutiile multinationale: Acestea sunt cunoscute pe pia ța de capital mai
mult ca emiten ți de valori mobiliare (solicitanti de imprumuturi), dar ele pot
inregistra in anumite perioade de timp surplus de fonduri ceea ce le readuce in
pozitia de investitori ( ex.: Banca Intern ationala de Reconstructie si Dezvoltare,
Banca Europeana pentru Recons tructie si Dezvoltare etc.).
Societatile de investitii si fondurile deschise de investitii: Sunt intrinsec legate
de piața de capital aparitia lor f iind determinata de dezvoltarea pietelor de capital.
Aceasta legatura intrinseca trebuie privita sub doua aspe cte: atat societatile de
investitii cat si fondurile de schise de investitii (numite si fonduri mutuale)
investesc fonduri banesti, pe care le au la dispozitie, in produse ale pietei de
capital. Si fondurile mutuale concentreaza disponibilita tile banesti ale micilor
investitori, fapt ce le asigura acestora o part icipare activa la pia ța de capital.
Principalele reguli care asigura succesul unui program de investitii sunt: „nu
puneti niciodata toate ouale intr-un singur co s”, „nu investiti nici odata in ceva decat
daca intelegeti bine cum functioneaza acest ceva” si „nu investiti ni ciodata in ceva pe
care nu il puteti urmari periodic”. Investind prin intermediul fondurilor mutuale, investitorii beneficiaza de doua
avantaje foarte importante: diversificarea ( cu o suma unica de bani ei pot investi
intr-un portofoliu diversificat) si managementul profesional (asigurat de o societate de administrare). In Romania se intalnesc doua tipuri de orga nisme colective de plasament:
fondurile deschise de investit ii (fondurile mutuale) si so cietatile de investitii.

Test de autoevaluare 4.1
Ce sunt investitorii?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 32 .

4.2 Emitentii
Rolul si
clasificarea emitentilor

Dupa cum stim, pia ța secundara de capital este pia ța investitorului, fluxurile
financiare fiind directionate de la un investitor la altul, iar pia ța primara de capital
este piața emitentilor. Emitentii nu atrag de pe pia ța secundara resurse financiare ci
castiga numai prestigiu si publicitate. Deci , emitentii de valori mobiliare actioneaza
in mod indirect pe pia ța secundara de capital.
Emitentii de valori mobiliare sunt acele persoane juridice sau organe ale administratiei publice centrale sau locale ce fa c emisiuni de valori mobiliare (actiuni,
obligatiuni). Emitentii de valori mobiliare pot fi clasificati astfel:
 institutiile sau organizatiile multinationale – care sunt emiten ți activi de
valori mobiliare prin lansarea de imprumuturi pe pietele internationale de
capital si pe cele locale in care regl ementarile nationale permit accesul
solicitantilor de imprumuturi straini;
 Guvernul si organele administra tiei publice centrale si locale – Guvernul, in
cele mai multe cazuri, este principalul generator de imprumuturi obligatare.
Existenta unei piete secundare pentru im prumutul contractat de Guvern este
de o importanta majora pentru ca pia ța secundara ii ofera posibilitatea de a
strange aceste fonduri int r-un cadru organizat, in cele mai bune conditii din
punct de vedere al costurilor. Conditiile de obtinere a imprumutului guvernamental sunt de o importanta cruc iala pentru bunastarea economica a
tarii;
 Societatile comerciale – sunt cei mai activi emiten ți de valori mobiliare.
Societatile pot emite atat actiuni cat si obligatiuni. Cat priveste societatile
comerciale mici, acestea emit foarte rar valori mobiliare deoarece capitalul solicitat este prea mic pentru a constitui o oferta atractiva pentru investitori;
 Bancile comerciale – emit atat actiuni cat si obligatiuni pentru propriile lor
necesitati ca orice societate comerciala. Caracteristica valorilor mobiliare
emise de bancile comerciale este volumu l mare al valorilor mobiliare emise si
gradul de atractivitate ri dicat, cunoscut fiind faptul ca actiunile bancare au un
grad de risc scazut si un grad de profitabilitate ridicat.

Test de autoevaluare 4.2
Ce sunt emitentii?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 32 .

În loc de rezumat Am
ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 4
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 4 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 4
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 1 pct. pentru
fiecare investitor identificat , 3 pct pentru calitatea descrierii si
identificarea emitentilor.
Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 4.1
Investitorii sunt acele pe rsoane fizice sa juridice care cumpara,
pe cont propriu, detin si vand valori mobiliare fara a practica
ntermedierea ca fapt de comert.

Raspunsul la testul de verificare 4.2

Emitentii de valori mobiliare sunt acele persoane juridice sau
organe ale administratiei publice ce ntrale sau locale ce fac emisiuni
de valori mobiliare ( actiuni, obligatiuni).
Bibliografie unitate de înv ățare nr. 4

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 5

FONDURI MUTUALE

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 5

5.1 Fonduri mutuale

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 5
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 5

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 5

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 5sunt:
 Definirea fondurilor mutuale
 Atributiile fondurilor mutuale

5.1 Fonduri mutuale

Fonduri
mutuale
Fondurile mutuale sunt societati civile consti tuite in scop de investire a
resurselor banesti ale membrilor lor int r-un portofoliu diversificat de valori
mobiliare. Fondurile mutuale isi desfasoara activitatea prin intermediul unei societati de
administrare a fondului pentru ca fondul nu are personalitate juridica, el fiind o
asociere de persoane ce pun impreuna f onduri banesti in scopul investirii lor in
active ale pietei de valori mobiliare. Fondurile mutuale au ca obiect mobilizarea resurselor financiare atrase, prin emisiunea de titluri ( certificate de invest itor, titluri de participare sau unitati de
fond) de la populatie sau persoane juri dice si plasarea lor in valori mobiliare.
Profitul obtinut de pe urma inve stitiei este reflectat de cresterea valorica pe
care o inregistreaza titlurile de participar e fata de momentul emiterii lor sau de
momentul achizitionarii. Posesorii de titluri de particip are isi recupereaza banii investiti plus cresterea
sau suporta scaderea valorii ti tlurilor respective. Rascumpa rarea se face la valoarea
la zi pe care o anunta societatea de administrare, valoare determinata de
rentabilitatea investitiei efectuata in valori mobiliare. Un fond deschis de investitii poat e fi constituit de un grup de persoane fizice
sau juridice sub conditia acumularii unui minimum de capital ( in sensul de fonduri banesti si nu de capital social) initial. Astfel, conform reglementarilor in vigoare,
exista urmatoarele plafoane minime de cap ital initial raportat la numarul de membrii
initiali:
– pentru 2 – 5 membri un capital initia l de 10.000 lei;
– pentru 6 – 15 membri un capital initial de 25.000 lei;
– pentru 15 – 25 membri un capit al initial de 40.000 lei;
– peste 25 de membri un cap ital initial de 50.000 lei.
Caracteristica oricarui f ond mutual e aceea ca pe parcursul functionarii
prezinta un capital variabil determinat de diferenta dintre numarul intrarilor de
membri (cei care cumpara titluri de participare) si numarul iesirilor de membri (acei
membri care solicita societat ii de depozitare ca fondul sa -si rascumpere titlurile de
participare). Acest capital se modifica practic zilnic, in functie de numarul intrarilor
si retragerilor din fond. Cea de-a doua car acteristica a unui fond mutual este oferta
publica continua de titluri, care este, de fapt, cea care permite cumpararile si
rascumpararile zilnice.

Toate persoanele
care decid constituirea unui astfel de fond se vor numi
membri initiali. Acesti membri initiali vor alege primul Consiliu de Incredere al
Fondului astfel constituit. Toti membri ulterior i ai Consiliului trebuie sa fie propusi
de catre si din randul detinator ilor de titluri si alesi de Adunarea Generala a
Investitorilor care este formata din totalitatea detinat orilor de titluri de participare la
un moment dat.
Fondul mutual prin Cons iliul de Incredere si Adunarea Generala a
Investitorilor are trei atributii: intocmirea contractului de societate civila (actul
constitutiv), realizarea reglementarilor in terne ale fondului, realizarea prospectului
de emisiune al titlurilor de participare. Consiliul de Incredere este cel care incheie contractul de administrare cu o societate de administrare autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. In
acest contract sunt prevazute toate conditiile de lucru dintre cele doua organizatii
(comisioanele percepute de societat ea de administrare, limita maxima a
comisioanelor ce pot fi negociate cu societ atea de depozitare si cea de distributie,
periodicitatea raportarilor societatii de administrare catre Consiliul de Incredere
etc.). Consiliul de Incredere propune spre aprobarea Adunarii Generale a Investitorilor „reglementarile interne ale fondului” (cheltuieli suportate din fond,
obiective de investitii, procedur i de desfasurare a activitatii).
Prospectul de emisiune este alt document important emis la propunerea
Consiliului de Incredere in urma aprobarii Adunarii Generale a Investitorilor. Acest
document reglementeaza raporturile juridice dintre cei care doresc sa achizitioneze
titluri ale fondului si fond si cuprinde info rmatii despre societatea de administrare,
societatea de depozitare, obiectivele financ iare ale fondului, poli tica de investitii,
riscul fondului, procedura de emitere si rascumparare a titlurilor fondului,
caracteristicile unui titlu de participare (valoarea initiala) , metoda de determinare a
valorii activelor nete, comisioane si alte cheltuieli aferente functionarii fondului etc.
Societatea de administrare este o societate comerciala pe actiuni autorizata de
Comisia Nationala de Valori Mobiliare sa desfasoare aceasta activitate de sine
statatoare si independenta de orice alta activitate. Aceasta societate administreaza
activele fondului mutual si este imputer nicita sa incheie contracte in numele
fondului cu societatea de depozitare si societ atea de distributie.
Societatea de depozitare este o societate comerciala pe actiuni autorizata de
Comisia Nationala de Valori Mobiliare sa indeplineasca aceasta activitate. Aceasta
societate primeste si pastreaza activele f ondului, prelucreaza si evidentiaza titlurile,
inregistreaza si monitoriz eaza activele fondului mutual.
In practica romaneasca societat ile ce indeplinesc functia de depozitare pentru
fondurile deschise de investit ii sunt bancile comerciale.
Contractul de depozitare es te documentul care reglementeaza relatiile dintre
societatea de depozitare si so cietatea de administrare, modul in care se desfasoara
activitatea si comisioanele percepute. Societatile de distributie sunt societatile care distri buie unitatile de fond. Pot
fi, conform regulamentului Comisiei Nationa le a Valorilor Mobili are, societati de
depozitare, numai societatile de valori mob iliare si bancile comerciale (altele decat
cele ce presteaza servicii de depozitare) care au autorizatie de dist ributie acordata de

Comi
sia Nationala de Valori Mobiliare.
Toti cei care investesc in tr-un fond mutual contribuie la fond cu o suma de
bani. In schimbul acestei sume investitorul va primi un anumit numar de titluri de
participare care pot fi diferentiate pe gr ad de risc proportional cu valoarea de
rascumparare.
Pretul de emisiune al unui titlu de participare difera de la un fond mutual la
altul dupa cum si denumirea titlurilor de fond poate sa difere. Acest schimb bani – unitate de fond se realizeaza la sediile societatilor de
distributie. Tot la aceste sedii se pot consul ta prospectul de emisiune al fondului si
evidentele privind evolutia valor ii fondului deschis de investitii.

Test de autoevaluare 5.1
Ce sunt fondurile mutuale?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 36 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 5
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 5 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 5
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea fondurilor mutuale , 3 pct pentru calitatea descrierii si
enuntarea atrubutiilor fondurilor mutuale

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 5.1

Fondurile mutuale sunt societati civile constituite in scop de
investire a resurselor banesti ale membrilor lor intr-un portofoliu
diversificat de valori mobiliare.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 5

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 6
SOCIETATILE DE INVESTITII

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 6

6.1 Societatile de investitii

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 6
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 6

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 6

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 6 sunt:
 Definirea societatilor de investitii

6.1 Societatile de investitii

Societatile de
Investitii, structura si organizare

Societatile de investitii sunt societatile comercia le organizate sb forma
societatilor pe actiuni, ce au ca obiectiv excl usiv de activitate plasarea in valori
mobiliare a sumelor de bani reprezentand aportul actionarilor societatii, in scopul
obtinerii unor profituri. In schimbul aportului actionarii vor primi un numar
proportional cu capitalul varsat de actiuni nominative. Structur a organizatorica
are ca organ suprem Adunarea Generala a Actionarilor care hot areste modul de
administrare al societatii: st abilirea unui Consiliu de Admi nistrare din interior sau
incheierea unui contract de administrare cu o societate de administrare autorizata. In
cazul in care se opteaza pent ru prima varianta, societatea trebuie sa faca dovada
capacitatii de administrare la Comisia Nati onala a Valorilor Mobiliare, iar daca se
opteaza pentru a doua varianta, societatea de administrare trebuie sa fie autorizata de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si sa aiba un aviz special pentru respectivul
contract de administrare. Societatea de investitii va incheia un contract de depozitare cu o societate de
depozitare iar daca societatea de investitii este admini strata de o societate de
administrare, contractul de depozitare va fi incheiat de catre aceasta.
Structura societatilor de investitii este asemanatoare cu cea a fondurilor
mutuale dar lipseste veri ga distribuitorilor.
Caracteristica societatilor de investitii este aceea ca ele trebuie sa faca o majorare de capital prin oferta publica. In acest scop societatea trebuie sa
intocmeasca un prospect de emisiune iar dupa incheierea ofertei tr ebuie sa se inscrie
la cota unei burse de valori. Incepand cu momentul inscrierii la bursa, actiunile
societatii de investitii vor avea o valoare de pia ța putand fi achizitionate de orice
persoane. Facand o paralela cu fondurile mutuale putem spune ca, daca in cazul fondurilor mutuale investitorii aveau posibi litatea sa se retrag a oricand din fond,
valoarea de rascumparare fiin d valoarea la zi, in cazul societatilor de investitii
actionarii vor avea posibilitatea instrainarii actiunilor in orice moment prin oferirea
lor spre vanzare la bursa. Din punct de vedere al av antajelor si al dezavantaje lor obtinute de actionari
se poate spune ca, in cazul societatilor de investitii actionarii vor primi dividende
daca exista beneficii reale, iar daca societat ea de investitii nu a inregistrat profit, nu
vor primi nimic. Daca doresc sa vanda actiunile, actionarii vor primi pretul de pia ța
al actiunilor si vor obtine un profit sau pierdere in functie de pretul de achizitie.

Societatile de investitii din Romania (numite si Societati de Investitii
Financiare) au fost create pr in transformarea Fondurilor Proprietatii Private conform
Legii nr. 133/1996 in Societatea de Investitii Financiare.
Societatile de Inves titii Financiare reprezint a un caz particular al
societatilor de investitii prin faptul ca Fondurile Proprietatii de Stat au desfasurat o
activitate diferita decat cea care se refera la pia ța de cappital, iar in momentul
transformarii au avut un obiect de activitate mai extins deca t cel specific societatilor
de investitii.
Drept urmare, anul 1997, a marcat transformarea efectiva a Fondurilor Proprietatii de Stat in societati de inve stitii financiare, transformare urmata de
reconsiderarea activitatii si functionalitatii aces tor entitati. In primul rand, Fondurile
Proprietatii Private s-au inregistrat ca societatea de investitii la Registrul Comertului, schimbandu-si de altfel si denumirea dupa cum urmeaza: S.I.F.
Muntenia, S.I.F. Moldova, S.I.F. Banat – Cris ana, S.I.F. Transilvania, S.I.F. Oltenia.
In al doilea rand, au tinut primele adunari generale ale actionarilor in primavara
anului 1997, pe a caror ordine de zi a figurat problematica modalitatii de
administrare a societatilor de investit ii financiare, respectiv daca acestea se
autoadministreaza sau vor fi administrate de o societate de administrare. Toate
societatile de investitii financiare au hotarat sa se autoadministreze cu exceptia S.I.F.
Muntenia care a decis sa fie administra ta de Muntenia I nvest, societate de
administrare a fondurilor de i nvestitii si a societatilor de investitii. De asemenea,
cele care se autoadministreaza si-au dese mnat, in cadrul aduna rilor generale ale
actionarilor, membrii consiliilor de administratie. Dupa aceste evenimente,
societatile de investitii financiare au depus la Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei ca societati de
investitii. Urmare a cererilor depuse, Co misia Nationala a Valorilor Mobiliare a
procedat la acordarea autorizatiei prealabil a ca societatea de investitii financiare,
urmand ca autorizatia definitiva sa fie acordata in momentul in care se indeplinesc toate conditiile prevazute in Regulamentul nr. 9/1996, in speta cele referitoare la
structura portofoliului si la cotarea lor la bursa, lucruri care s-au si intamplat. Portofoliile lor sunt la aceasta data constituite in cea mai mare parte din actiuni ale societatilor comerciale la car e posesorii cupoanelor si certificatelor de
proprietate nu au subscris di rect, procentele detinute de societatile de investitii
financiare la aceste societati diferind foar te mult si neancadrandu-se in prevederile
Regulamentului nr. 9/1996 cu privire la stru ctura de portofoliu ce trebuie respectata
de orice societate de investitii.
Test de autoevaluare 6.1
Ce sunt societatile de investitii?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 41 .

În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 6
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 6 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 6
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea societatilor de investitii, 3 pct pentru calitatea descrierii
si prezentarea structurii.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 6.1

Societatile de investitii sunt societatile comerciale organizate
sub forma societatilor pe actiuni, ce au ca obiectiv exclusiv de
activitate plasarea in valori mobiliare a sumelor de bani reprezentand aportul actionarilor societatii, in scopul obtinerii unor
profituri.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 6

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 7

SOCIETATILE DE SERVICII DE INVESTITII FINANCIARE

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 7

7.1 Rolul si functiile S.S.I.F.-urilor in cadrul pietei de capital

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 7
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 7

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 7

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 7 sunt:
 Identificarea S.S.I.F.-ului
 Rolul S.S.I.F.-ului
 Functiile S.S.I.F.-ului

7.1 Rolul si functiile S.S.I.F.-urilor in cadrul pietei de capital

Rolul si functiile
S.S.I.F.-urilor
In tara noastra, S.S.I.F.- urile sunt societati comerciale pe actiuni care au ca obiectiv exclusiv de activitate intermed ierea de valori mobiliare. S.S.I.F.-
urile vor avea la infiintare un nivel mini m de capital social si vor mentine pe
tot parcursul desfasurarii activitatii un anumit nivel de capital net a carui
formula de calcul si esenta o voi explica mai tarziu, in cuprinsul acestui capitol.
(1) Esenta si formula de calcul a capitalului net mentinut de S.S.I.F.-uri.
S.S.I.F.-urile se deosebesc fata de celelalte societati comerciale prin
aceea ca ruleaza sume mari de bani apartinand publicului investitor,
comparabile ca marime cu cele rulate de banci, motiv pentru care pot fi
catalogate din acest punct de vedere drept ni ste veritabile mini-banci. Iata de ce
C.N.V.M. a instituit masuri sporite de protectie a clientilor S.S.I.F.-urilor,
generic vorbind a investitorilor, toate acestea dublate de o riguroasa si stricta supraveghere a activitatii acestor societati. In aceasta ordine de idei S.S.I.F.-urile mentin la anumiti parametri doi indicatori: capitalul net si gradul de indatorare al societatii.
Ratiunea acestor restrictii este aceea de a asigura investitorii ca S.S.I.F.-
urile au suficiente active lichide pentru a satisface in orice moment cererile lor precum si pentru a onora celelalte oblig atii ale societatii (fata de creditori
diversi, bugetul de st at, salariati etc.).
Este vorba, asadar, de conceptul de lic hiditate care, in sensul in care este
utilizat in calculul capitalului net difera de conceptul de lichiditate asa cum este utilizat, in general, in contabilitate. Strict in aceasta acceptiune, lichiditatea poate fi transformata in cel mai scurt timp in numerar menita sa acopere toate datoriile societatii si in primul rand fata de clientii sai. Formula de calcul a celor doi indicatori este urmatoarea:
1) Capitalul net = Valoarea actualizat a si ponderata a activelor pietei
de valori mobiliare – Valoarea datoriilor
Nivelul minim al capitalului net ce tr ebuie mentinut a fost prezentat in
tabelul de mai sus, ultima coloana.
Activele pietei de valori mobiliare su nt acele active in care S.S.I.F.-urile
pot sa investeasca in virtutea obiect ului lor de activitate.

Acestea sunt:
a) sume
in cont curent la bancile comerciale;
b) certificate de depozit;
c) depozite la termen si alte instrume nte care evidentiaza depuneri la banci
comerciale ;
d) titluri de stat; titluri emise de autoritati ale administratiei publice;
e) valori mobiliare care au facut obiectul unei oferte publice, tranzactionate
pe piete recunoscute de C.N.V.M., pentru care exista o piata lichida;
f) titluri de participare la fondurile mutuale;
g) sume datorate de clienti pentru valorile mobiliare cumparate in numele
lor;
h) depozite la o societate depozitara la C.N.V.M.;
i) depozite la un alt S.S.I.F., in baza unui contract de compensare aprobat
de C.N.V.M.;
j) obligatiuni municipale;
In vederea calcularii capitalului net fiecare tip de activ din cele
mentionate mai sus pe care societatea il are in portofoliu va fi supus:  unui proces de actualizare
(reevaluarea) – care se realizeaza pentru fiecare
tip de activ in parte:
1) In cazul actiunilor si obligatiunilor cotate la BVB sau pe RASDAQ – in
calcul se va lua valoare (pretul) de piata al acestora. Conform reglementarilor fiecarei piete de tranzactionare pretul de piata reprezinta:
 Pentru actiunile si obligatiun ile tranzactionate la Bursa = Pretul de
inchidere al valorii mobiliare respective din ultima sedinta de
tranzactionare (relativ la momentul incheierii acestei situatii) – daca
in ultimile doua saptamani a avut loc o tranzactie.
 Pentru actiunile si ob ligatiunile tran zactionate pe piata RASDAQ =
Valoarea celui mai mare pret de cumpararea ferm afisat de
formatorii de piata, iar daca nu exista formatori de piata pentru acea
valoare mobiliara, se va considera pretul la care a fost executata
ultima tranzactie (daca in ultimile doua saptamani a avut loc o
tranzactie), iar nu cotatia indicativa.
Observati ca daca o actiune , chiar daca este tranza ctionata pe o piata
organizata, nu are o anumita frecventa si continuitate a tranzactiilor nu intra in aceasta categorie. Intervine aici conceptul de piata lichida pentru o valoare
mobiliara . Piata lichida se refera la o piat a recunoscuta de C.N.V.M. (BVB si
RASDAQ, pana acum) in care valoarea actu alizata a unei valori mobiliare poate
fi determinata, iar plata pentru valoarea mobiliara vanduta poate fi incasata prompt si in conditii de siguranta.
2) In cazul activelor inscrise la punct ele a), b), c), h), I) de mai sus
valoarea de piata este eg ala cu valoarea contabila;
3) In cazul titlurilor de st at si a titlurilor emis e de autoritati ale
administratiei publice locale se ia in calcu l valoarea de piata – daca exista piata
de tranzactionare – iar daca nu, valoarea contabila; 4) In cazul titlurilor de participare la fondurile mutuale valoarea
actualizata o reprezinta valoarea unitara a activelor nete anuntata de fond.

 Unui proces de ponderare (protectie impotriva riscului de
neplata sau scadere a valorii) . Fiecarui activ i se va aplica un coeficient de risc
diferentiat, in functie de gradul de risc atribuit fi ecarui activ (de exemplu:
actiuni, obligatiuni = 30%; titluri de participare la fondurile mutuale = 25%;
titluri emise de autoritati al e administratiei publice local e = 10%; titluri de stat –
2%; depozite la termen = 5%; certif icate de depozit = 20%; numerar si
disponibil la banci = 0%)
Astfel ca, valoarea actualizata si ponderata a activelor pietei de valori
mobiliare = valoarea actualizata – valoarea actu alizata X coeficientul de risc
corespunzator.
2) Gradul de indatorare = Datorii
= 15 = 15
Capital net 1
Gradul de indatorare reflec ta nivelul pana la care o S.S.I.F. se poate
indatora comparativ cu nivelul de capital net pe care il are. Astfel, societatea
poate angaja datorii int r-un volum care sa nu depas easca de 15 ori nivelul de
capital net.
(2) Functiile S.S.I.F. –urilor

S.S.I.F.-urile indeplinesc patru mari functii pe piata de capital:
1. genereaza un mecanism de atrage re a capitalului prin punerea in legatura
a celor care au bani (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emitenti-societati, guverne);
2. genereaza un mecanism al pretur ilor pentru evaluarea investitiilor;
3. genereaza un mecanism pentru invest itori de transformare a investitiilor
in lichiditati;
4. proliferare a produselor pietei. In vederea indeplinirii tuturor acesto r functii, S.S.I.F.-urile presteaza
servicii, actionand fie ca intermediari, fi e in nume propriu pentru cumpararea /
vanzarea valorilor mobiliare si aco rda consultanta persoanelor fizice,
persoanelor juridice sau guvernelor.
1) Rolul de atragere a capitalului
In opinia noastra, termenul de “intermediar financ iar”, reprezinta o
institutie publica sau privata care actioneaza in nume propriu sau ca
intermediar intre un poseso r de fonduri si o persoana care are nevoie de
aceste fonduri. S.S.I.F.-urile alaturi de banci si societati de asigurare sunt
principalii intermediari financiari in virtutea rolului lor de atragere a
capitalurilor. Ele pur si simplu, serves c drept canale pent ru fluxul fondurilor
din anumite sectoare ale economiei care au bani de investit ca tre alte sectoare
care au nevoie de bani. S.S.I.F.-urile indeplinesc aceasta functie prin activitatea de brokeraj.
2) Rolul de mecanism al preturilor
Piata valorilor mobiliare, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti si al pietei RASDAQ, furnizeaza un mecanis m al preturilor care sa ofere

investitorulu
i o imagine reala a valorii investitiei sale.
Cele mai familiare dintre aceste mecanisme sunt, in general, bursele de
valori. Bursele de valori publica preturile actiunilor, obliga tiunilor societatilor
listate (cotatia), zilnic, in presa financia ra. De asemenea, sunt publicate in presa
financiara si valorile mobiliare ale cel or mai tranzactionate societati care nu
sunt listate la bursa de valori, ci pe RASDAQ. Abilitatea domeniului valorilor
mobiliare de a furniza investitorilor aceste informatii, pe o baza zilnica, este una
din cerintele esential e ale unei piete de capital puternice.

3) Mecanismul de transformare a investitiilor in lichiditati
Investitorii doresc sa-si tr ansforme disponibilitatile banesti in investitii,
investitiile in lichiditati in cadrul unui mediu stabil. S.S.I.F.-urile doresc sa
realizeze acele investitii pentru clie ntii lor care sa nu implice o pierdere
majora in ce priveste valoarea investitiilor. Societatile care actioneaza pe aceste piete, numite S.S.I.F.-uri creaza un mecanism important pentru investitori. In cazul valorilor mobiliare cotate pe o piat a investitorii pot
actiona in sensul efectuarii de noi inve stitii sau al obtinerii de lichiditati,
zilnic, fara sa sufere o pierdere majo ra la valoarea invest itiei (fapt ce se
datoreaza mecanismului de tranzactionare). Cu alte cuvinte, pot exista factori
externi care sa afecteze valoarea i nvestitiei, precum zvonurile din lumea
economica, dar in general valoarea nu scade, pur si simplu din cauza
mecanismului de piata.
4) Proliferarea produselor pietei
S.S.I.F.-urile sunt, de asemenea, genera tori de produse financiare prin aceea
ca studiaza necesitatile clientilor, furnizandu-le acestora numeroase posibilitati de a-si invest i banii. S.S.I.F.-urile dezvolta si imbunatatesc
permanent instrumente financiare care sa fie “croite” in functie de nevoile
specifice fiecarui client.
Test de autoevaluare 7.1
Care sunt cele patru functii ale S.S.I.F.-urilor?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 47 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 7
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 7 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 7
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
fiecare rol al S.S.I.F.-urilor , 3 pc t pentru calitat ea descrierii si
identificarea functiilor S.S.I.F.-urilor.
Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 7.1

Functiile S.S.I.F. –urilor
S.S.I.F.-urile indeplinesc pa tru mari functii pe piata de
capital:
1. genereaza un mecanism de atragere a capitalului prin punerea
in legatura a celor care au bani (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emitenti-societati, guverne);
2. genereaza un mecanism al preturilor pentru evaluarea investitiilor;
3. genereaza un mecanism pentru investitori de transformare a investitiilor in lichiditati;
4. proliferare a produselor pietei

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 7

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 8

ORGANIZAREA SOCIETATILOR DE SERVICII DE INVESTITII
FINANCIARE (S.S.I.F-urilor)

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 8

8.1 Organizarea Societatilor de Servic ii de Investitii Fina nciare (S.S.I.F.-
urilor)

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 8
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 8

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 8

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 8 sunt:
 Fluxul informational din interiorul S.S.I.F.-urilor
 Departamentele S.S.I.F.-urilor

8.1 Organizarea Societatilor de Servic ii de Investitii Fina nciare (S.S.I.F.)

Structura
completa si fluxul
informational din interiorul S.S.I.F.-urilor

Pentru a intelege mai bine organizarea si modul de functionare al unei firme de
intermediere (S.S.I.F.), consider utila comparatia cu o firma de productie. Asemanator unui concern de productie , o firma de brokeraj mentine un
departament de marketing/atragere c lienti. Personalul de la “marketing”
determina care sunt valorile mobiliare de care publicul este interesat. Ei isi bazeaza selectia de valori mobiliare pe :
– conditiile economice;
– cresterea economica proiectata;
– conditiile curente ale pietei;
– interesul publicului investitor (clientii firmei).
In cazul in care personalul di n acest sector greseste in deciziile sale, firma
isi poate pierde clientii datorita faptului ca ofer ta nu raspunde cerintelor
investitionale ale clientilor. Intr-o S.S.I.F., personalul care lucreaza in relatia cu clientii trebuie sa fie
agenti de valori mobiliare autorizati de C.N.V.M. Acestia lucreaza impreuna cu
personalul din departamentele de cerceta re (daca exista) ale firmei pentru a
oferi valorile mobiliare cele mai potrivite dorintelor si solicitarilor clientilor; ei lucreaza in birouri cunoscute si sub numele de “front office”, la sediul central al
firmei, la punctele de lucru sau filialele acesteia. In aceste birouri ei intra in contact cu clientii si discuta diferite posibilitati de achizitionare sau vanzare de valori mobiliare. In momentul in care un agent de valori mobiliare (agent de bursa sau trader) efectueaza tranzac tia, intra in actiune zona de “productie”.
Angajatii din “zona de productie” se ocupa de:
– efectuarea tranzactiei;
– intocmirea de inregistrari referitoare la efectuarea tranzactiei; – expedierea banilor ; – miscarea valorilo r mobiliare in conturi ;
– alte operatiuni auxiliare necesare definitivarii actului de vanzare/cumparare.
Serviciul pus la dispozitie prin intermediul sectorului de “productie” este,
prin urmare, o parte foarte importanta din “produsul” firmei. Asadar, efortul principal al tu turor angajatilor societatii trebuie sa se
concentreze asupra clientilor, respectiv asup ra satisfacerii cerintelor lor in cele

mai bune conditii.

Structura organiz
atorica completa a unei S.S.I.F.
In functie de gama activitatilor pe care le desfasoara si de serviciile pe
care le ofera clientilor lor S.S.I.F.-urile se pot clasifica in: a) firme ce asigura servicii complete
b) firme ce asigura servicii specializate sau restranse
a) Firmele ce asigura servicii complete sunt cele care au structura
organizatorica prezentata in anexa si pe care o voi analiza in cuprinsul acestui
subcapitol atat sub aspectul fluxului informational ca t si al mecanismelor din
interiorul societatii. Aceste firme tr ebuie, de asemenea, sa dispuna de
autorizatie pentru efectuarea tuturor act ivitatilor pe care o S.S.I.F. le poate
desfasura. De regula, firmele ce asigura se rvicii complete dispun si de servicii
dezvoltate de cercetare si analiza a pietei si produselor ei, precum si operatiuni
de asitenta a societatilor em itente in vederea finantarii.
b) Firmele ce asigura servicii specializate , spre deosebire de cele
cu servicii complete, chiar daca au in obi ect cuprinse toate activitatile prevazute
de lege, sunt specializate in a desfasur a numai una sau mai multe activitati (dar
nu toate). In tarile dezvoltate specializarea merge pana la a oferi clientilor un singur vehicul investitional, de exem plu: obligatiuni de stat sau numai
obligatiuni emise de societati comerciale sau numai actiuni ale societatilor ce fac parte dintr-o ramura i ndustriala, etc. Exista firm e care executa tranzactii
numai in baza ordinelor primite de la alte S.S.I.F.-uri (nu lucreaza direct cu investitorii) sau sunt firme care lucreaza numai cu clientii de un anumit tip, de
exemplu cu investitorii institutionali sau num ai cu micii investitori, caz in care
au o bogata retea de filiale si sucursale. Si in Romania exista S.S.I.F.-uri care au
inceput sa-si concentreze activitatea numai in oferirea anumitor servicii.
De exemplu: – S.S.I.F.-uri orientat e catre satisfacerea nevoilor micilor investitori
(Romfin, Gelsor, Unicapital, Broker, etc.) care au retele de filiale si sucursale bine dezvoltate; – S.S.I.F.-uri orientate catre investitorii institutionali (BIG, Active
International, Unicapital, BSP Brokers , C.A.I.B., Global Valori Mobiliare,
Danubius, Capital Securities, etc); – S.S.I.F.-uri orientate catre piata primara in sensul efectuarii de
plasamente intermediate (SIVM Broker, Actionarul, Capital Securities, Romaxa, Sansa, Sita Finance, etc.).
Departamentul : Clienti/ Marketing

In acest departament lucreaza, asadar , agenti de valori mobiliare care au
rolul de a atrage clientii prin prezent area unor oferte de cumparare adecvate
fiecaruia dintre investitori. Fiecare client cooptat va lucra numai cu un agent si
nu cu mai multi agenti din cadrul firmei. De asemenea, fiecare agent va avea un
anumit numar de clienti, cati poate sa consulte si sa le preia ordinele.
Dupa ce au stabilit strategia de investitii, clientii dau ordine de

vanzare/
cumparare de valori mobiliare agentilor lor. Agentii vor transmite
aceste ordine spre inregistrare si apoi executie departamentului de “Tranzactii”.
Acesta transmite apoi ordinul spre punctul de executie (Bursa de Valori
Bucuresti sau piata RASDAQ).
In situatia in care tran zactia se executa, departamentul “Tranzactii”
raporteaza conditiile de executie (can titate, prêt, moment al executiei)
departamentului “Clienti” dar si in cazu l neexecutarii ordinelor se raporteaza
acest lucru, astfel incat agentul resposab il sa-si poata informa clientii. Scopul
oricarei intreprinderi este obtinerea de pr ofit, asadar orice societate trebuie sa
obtina venituri. Pentru a prospera si a se dezvolta, firma trebuie sa produca cu
mult mai mult decat che ltuieste. De unde provin venitu rile unei societati? De la
clienti. Cine sunt acesti clienti? Unde locuiesc acestia? Unde lucreaza? Toate
aceste informatii precum si altele sunt inregistrate si actualizate de sectiunea conturi noi. De fapt numele acestui sector difera de la o societate la alta.
Aceasta poate fi “Conturi noi”, “Nume si adrese”, “Informatii despre clienti”,
“Serviciul de date ale clientilor” sau denumiri similare. Firmele mari, cu multe filiale in teritoriu, creaza un nou departament (la nivelul sediului central) sau un serv iciu in cadrul departamentului Clienti
denumit “Conturi noi”.
Departamentul “Conturi noi”

Personalul care lucreaza in acest departament are urmatoarele
responsabilitati:
 Sa intocmeasca pentru fiecare client cate un dosar care include
urmatoarele:
 Formularul de cont – formular completat de client la momentul
deschiderii contului;
 Copiile confirmarilor trimise clientului;
 Autorizarea telefonica (daca este cazul)
 Formularul de transferare a valorilor mobiliare(daca este cazul)
 Sa atribuie un numar de cont fiecarui client si sa-l transmita agentului
autorizat sa mentina relatia cu clientul;
 Sa opereze modificarile transmise de client
pe parcursul colaborarii (modificari de domiciliu, numar de telefon, conturi bancare, stare civila, copii etc.).
Asadar, colaborarea unei persoane fizice sau juridice cu o S.S.I.F. incepe prin efectuarea unei operatii de deschidere de cont. Aceasta operatiune consta in
completarea unor formulare in care trebui e inscrise date despre persoana care
deschide contul, preciza rea tipului de cont, precum si stabilirea, daca este cazul,
prin anexe, a modului in care cei doi part eneri, clientul si S.S.I.F.-ul, isi vor
desfasura colaborarea. De orice tip ar fi el, un cont deschis la o S.S.I.F. are o dubla natura:
contine atat bani (cash) cat si valori mobiliare. Tipurile de conturi pe car e un client le poate deschide determina si
formularele care trebuie completate si de puse. Aceasta clasificare a conturilor
este determinata in buna masura de tipul de relatie ce se doreste a fi stabilita

intre client si S.S.I.F..
Departamentul Tranza
ctii
Departamentul Tranzactii – Procesare Ordine strange toate ordinile de
vanzare/cumparare de la punctele de lucru ale departamentului de
clienti/marketing. In functie de stra tegia organizationala si gradul de
automatizare (informatizare) al firmei a cest departament poate fi structurat sub
forma unor camere de ordine, fiecare dintre acestea preluand ordinile pentru o
anumita categorie de valori mobiliare. Acest lucru este stabilit de firma in
functie de marimea acesteia si de gradul de autorizare.
Departamentul “Vanzari si Cumparari”
(Back- Office)
Odata ordinele de tranzactionare ex ecutate si reconcilierile efectuate, ele
sunt transmise mai departe departamentulu i de vanzari si cumparari. De indata
ce a preluat comanda operatiunilor depart amentul vanzari si cumparari poarta
responsabilitatea indeplinirii a patru atributii majore:
a) Inregistrarea
b) Calculatia
c) Compararea si Reconcilierea
d) Confirmarea si Contabilizarea
Test de autoevaluare 8.1 Care sunt atributiile Departamen tului „Vanzari si Cumparari”?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 53 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 8
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 8 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 8
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
enuntarea departamentelor, 3 pct pentru calitatea desc rierii functiilor
departamentelor.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 8.1 Atributiile Departamentului „Vanzari si Cumparari”
a)Inregistrarea b) Calculatia c) Compararea si Reconcilierea d)Confirmarea si Contabilizarea

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 8

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 9

BURSA DE VALORI BUCURESTI (B.V.B.)

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 9

9.1 Structura organizatorica a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.)
9.2 Functionarea B.V.B.

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 9
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 9

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 9

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 9 sunt:
 Structura organizatorica a B.V.B.
 Functionarea B.V.B.

9.1 Structura organizatorica a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.)

Structura B.V.B.

Cadrul legal de infiintare a unei burse de valori in Romania este Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori. In baza acestei legi C.N.V.M. poate decide infiintarea unei burse de valori, atunci cand primeste o
cerere de infiintare din partea a cel putin cinci societati de valori mobiliare, care formeaza Asociatia bursei de valori.
Bursa de Valori Bucuresti a fo st infiintata la 21 aprilie 1995 prin Decizia
C.N.V.M., ca institutie publica investit a cu personalitate juridica ce isi
desfasoara activitatea pe pr incipiul autofinantarii. In augurarea oficiala a BVB a
avut loc la 23 iunie 1995, in incinta Ba ncii Nationale a Romaniei, unde isi are si
in prezent sediul. Prima sedinta de tranzactionare a avut loc la data de 20 noiembrie 1995, sedinta in care 25 societat i de valori mobiliare, membre ale
Asociatiei Bursei, au putut licita actiunile a 6 societati comerciale inscrise la cota bursei de valori.
In ceea ce priveste resursele materiale initiale necesare pentru infiintarea
bursei, aceasta a primit finantare pentru primul an de activitate de la bugetul
statului, in baza propunerii inintate de C. N.V.M.. Aceste sume vor fi recuperate,
de-a lungul a trei ani, prin intermediul C.N.V.M. (care le va varsa mai departe
bugetului de stat) incepand cu al tr eilea an de functionare a Bursei.
Bursa de Valori Bucuresti prezenta la data de 31 decembrie 1997
urmatoarea structura:
a) Ca organe decizionale:
Asociatia Bursei de Valori Bucuresti
formata din totalitatea societatilor de valori membrei ale bursei care au primit
din partea C.N.V.M. autorizatia de negocie r e i n b u r s a d e v a l o r i s i a u f o s t
acceptati de ceilalti membri ai asociati ei. Numai membrii asociatiei bursei pot
tranzactiona in bursa de valori si au dr eptul la un vot in adunarile generale ale
bursei. Comitetul Bursei este organismul de conducere al Bursei format din 9
reprezentanti alesi in prima sedinta a Asociatiei Bursei. b) Ca organe executive :
Directorul General numit de Comitetul bursei
care nu este reprezentant al vreunui membru al bursei si care exercita
competentele de administrare a activitatii curente a bursei si este abilitat pentru
a reprezenta institutia in fata autoritatilor publice si in relatiile acesteia cu tertii.
c) Ca organisme de supraveghere : Comisarul General al Bursei numit de

catre C.N.V.M. ca reprezentant
propriu, are misiunea de a supraveghea si
controla activitatea acesteia.
Cenzorii interni si cenzorul extern independent al bursei au indatoriri
specifice in procesul de supraveghere , control si raportare al bursei.
d) Ca organisme consultative – comitete si comisii care au scopul de a sista si
consulta conducerea bursei. Acestea sunt:
 Comisia de Etica si Conduita, care are ca principale atributii
constatarea savarsirii fa ptelor care contravin re gimului juridic bursier,
investigarea imprejurarilor in care s-au savarsit acestea, precum si
formularea propunerilor de sancti onare a persoanelor vinovate;
 Comisia de Inscriere la Cota Bursei, care hotaraste asupra inscrierii,
promovarii, suspendarii sau retrogradarii valorilor mobiliare de la cota Bursei de Valori Bucuresti;
 Camera Arbitrala, solutioneaza diferendele dintre membrii Asociatiei Bursei, dintre acestia si agentii lor de valori mobiliare, precum si dintre
clienti si membrii Asociatiei Bursei.
Operatiunile curente sunt asigurate de personalul bursei care este organizat in
urmatoarea structura:
 Directia Membri si Emitenti cu doua servicii:
 Serviciul Membri
 Serviciul Emitenti
 Directia Operatiuni Bursiere si Informatica cu patru servicii:
 Serviciul Tranzactionare si supraveghere a Pietei
 Serviciul de Registru
 Serviciul de Compensare si Control al Decontarii
 Serviciul informatica
 Directia Relatii cu Publicul si Cercetare-Dezvoltare
 Directia Juridica
 Directia Economica

Test de autoevaluare 9.1
Care sunt organismele consultative ale B.V.B.?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 61 .

9.2 Functionarea B.V.B.

Functionarea
B.V.B.

A. Membrii Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti

Memb
rii Asociatiei Bursei sunt societatile de valori mobiliare ce solicita
si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare autorizatia de
negociere in Bursa de Valori Bucurest i si sunt acceptati de Asociatia Bursei.
Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobandita la data inscrierii in
Registrul de Asociati al Asociatiei Bursei.
Pentru a deveni membru al Asociatiei BVB un solicitant trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: a) Membrii conducerii si agentii pentru valori mobiliare trebuie sa aiba o buna reputatie civica, integritate morala si cunostinte si/sau practica profesionala
in unul din urmatoarele domenii: economic, financiar, bancar, afaceri sau juridic;
b) Cel putin 50% din membrii Consiliului de Administratie al membrilor Asociatiei Bursei sa fie autorizati ca agenti pentru valori mobiliare.
c) In cazul in care Consiliul de Administra tie al societatii membre deleaga o
parte din competentele sa le unui Comitet de Dire ctie, cel putin 50% din
membrii sai trebuie sa fie autorizati ca agenti pentru valori mobiliare.
Atat persoanele fizice (angajate ale so cietatii de valori mobiliare), care
executa ordine de tranzacti onare in ringul bursei cat si persoanele fizice care
asigura legatura dintre so cietatea de valori mobiliare si bursa (raportari,
decontari, reconcilieri) trebuie sa fi e autorizati de bursa ca “agenti de
bursa”. In incinta Bursei de Valori Bu curesti nu pot desfasura activitati de
intermediere (brokeraj) agenti de bursa –persoane fizice- decat daca au
calitatea de angajati ai societatii de va lori mobiliare membre ale Asociatiei
Bursei. Atat societatile de valori mobiliare cat si agentii de valori mobiliare care
le reprezinta trebuie sa respecte preved erile “Codului de Etica si Conduita al
Bursei”.
B. Produsele pietei – procedura de inscriere la cota BVB
Pentru a fi
tranzactionate la o bursa de valori, valorile mobiliare trebuie sa
fie admise la cota oficiala a bursei respective. La Bursa de Valori Bucuresti pot fi inscrise la cota urmatoarele tipur i de valori mobiliare: actiuni emise de
societatile comerciale deschise, ob ligatiuni emise de catre societati
comerciale, si organe ale administ ratiei publice centrale si locale.
Dupa modul in care sunt evidentiate valorile mobiliare sus mentionate, bursa de valori accepta la cota urmatoarele tipuri:
 Valori mobiliare evidentiate prin inscriere in cont (in forma dematerializata);
 Valori mobiliare emise in form a fizica si imobilizate conform
procedurilor bursei;

Sectoarele si categoriile de cotare ale BVB
In functie de tipul de valoare mobiliar a, cota bursei es
te structurata pe 3
sectoare dupa cum urmeaza:
1. Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane:
In acest sector sunt inscrise actiuni le societatilor comerciale deschise
(societati emitente). Inscrierea unei societati emitente la cota bursei trebuie sa fie
facuta de catre o societate de valori mobiliare numita initiatoare, care are indatorirea de a reprezenta si sustin e societatea emitenta in procedura de
inscriere, de a inainta documentele emitentului la bursa, de a familiariza respectivul emitent cu activitatil e specifice pietei de capital.
2. Sectorul obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre
autoritatile administratiei publ ice centrale si locale si de catre alte autoritati
Procedura de inscriere la cota a acestui tip de valori mobiliare este
cu mult mai simpla deoarece aceste tipuri de valori mobiliare au conditii de emisiune aparte (ele nu trebuie decat sa fie inregistrate la OEVM). Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autori tati sunt de drept admise la cota din
momentul primirii de catre BVB a resp ectivului document de emisiune si a
platii comisionului prevazut de procedurile bursei.
3. Sectorul international
Inscrierea la cota bursei in sectorul international a valorii mobiliare
emise de o persoana juridica straina tre buie sa fie facuta prin intermediul unei
societati de valori mobiliare membra a asociatiei bursei; acestea vor fi afisate distinct de valorile mobiliare autohtone. Pentru a avea inscrise valorile mobiliare
in cadrul sectorului international, emitentii vor trebui sa intr uneasca conditiile pe
care trebuie sa le indeplineasca si emitentii autohtoni, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobili are desemnate de bursa.
Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane este
structurat pe doua categorii de cotare diferentiate din punct de vedere al
criteriilor de performanta al persoanelor juridice (societati comerciale emitente) care se inscriu la cota astfel:
1. Categoria II (de baza )
Principalele cerinte pentru inscrierea in categoria a-II-a sunt urmatoarele:
 Efectuarea unei oferte publice primare in scopul de a plasa pe piata valori
mobiliare emise in conditiile pr evazute de Legea nr. 52/1994 si
regulamentele C.N.V.M.
 Inregistrarea la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM);
 Libera transferabilitate a valorilor mobiliare;
 Furnizarea de servicii adecvate catre detinatorii de valori mobiliare;
 Furnizarea de informatii;
 Plata comisioanelor;
 Numirea unei persoane de legatura cu Bursa;
 Certificarea datelor furnizate de catre emitent de catre un cenzor extern independent;

 Incheierea angajame
ntului de inscriere si mentinere la cota bursei etc.
2. Categoria I
Principalele cerinte pentru inscrierea in categoria I, care se adauga celor
prevazute pentru inscrierea in cate goria de baza sunt urmatoarele:
 Perioada de activitate de minimum 3 ani;
 Realizarea de profit net in ultimii 2 ani de activitate;
 Personal de conducere recunoscut pent ru competenta profesionala si
integritate morala etc.

Inscrirea si mentinerea la cota bursei
Procedura de admitere la cota bursei consta in parcurgerea a 3 etape:
1) emitentul prin societatea de valo ri mobiliare initiatoare trebuie sa depuna la
bursa o cerere insotita de un dosar, care trebuie sa cuprinda toate
documentele prevazute de procedurile bursei, inclusiv ultimile situatii
financiare din care sa reiasa indeplin irea tuturor conditiilor prevazute pentru
inscrierea in categoria de cotare corespunzatoare;
2) serviciul emitenti examineaza cererea; daca se constata neconcordante,
lipsuri in prezentarea documentatiei se rviciul comunica aceste aspecte si
colaboreaza cu emitentul pana la indep linirea procedurii iar daca procedura
este indeplinita serviciul va inainta ce rerea Comisiei de Inscriere la Cota.
3) Comisia de Inscriere la Cota este singura competenta sa decida asupra
inscrierii la cota bursei; indeplinirea setului de cerinte nu atrage dupa sine
aprobarea automata a cererii de inscriere. Procedura privind mentinerea la cota bursei consta in :
1) respectarea prevederilor privind fu rnizarea continua a informatiilor
2) negarea sau clarificarea oricaror zvonuri legate de activitatea societatilor
emitente, cu ajutorul comunicatelor de presa.
3) Respectarea procedurilor de confidentialitate a informatiilor

Promovarea valorilor mobiliare in categoria I
Promovarea valorilor mobiliare in categoria I va fi facuta prin
intermediul unei societati de valori mobiliare initiatoare.
a) emitentul, prin societatea de valori mobiliare initiatoare inainteaza documentele si informatiile suplimentare necesare pentru promovarea valorii mobiliare in categoria I;
b) societatea membra initiatoare reprezinta in cadrul Bursei societatea emitenta in vederea promovarii valorilor sa le mobiliare in categoria I;
c) Comisia de Inscriere la Cota decide cu privire la promovarea valorilor
mobiliare in categoria I.

C. Mecanismul de tranzactionare
Modalitatea de tranzac
tionare este diferita in functie de specificul pietei
dar mai ales in conformitate cu sist emul de tranzactiona re. In practica

internationala sunt utiliza
te mai multe modalitati de negociere, printre care:
Negocierea pe baza de carnet de ordine – presupune centralizarea de
catre agentii de bursa a ordinelor prim ite de la clienti intr-un document numit
carnet de ordine; el poate sa fie deschis pentru consultare de catre agentii de
bursa terti (cum este cazul la Tokyo Stock Exchange) sau inchis (ca la New
York Stock Exchange si American St ock Exchange), unde numai pretul si
volumul celor mai bune cotatii sunt anuntat e in bursa. Tranzactia este incheiata
atunci cand un agent de bursa a raspuns favorabil la oferta f acuta de un altul.
Este o metoda de tranzactionare depasita dar folosita de bursele mentionate mai
sus din respect pentru traditie.
Negocierea prin inscriere pe tabla – presupune prezentarea ordinelor
astfel incat ele sa poata fi vazute de to ti agentii de bursa care participa la sedinta
respectiva. Aceasta se realizeaza prin inscrierea pe un tabel electronic (la bursa
din Toronto) sau prin inscrierea cu creta (la Hong Kong, Sydney, Singapore) a
primelor doua (cele mai bune) preturi de cumparare (BID) si vanzare (ASK).
Negocierea prin anuntarea publica a ordinelor – se practica atat pe
pietele intermitente, cat si pe cele conti nue (la bursele din Zu rich si Budapesta).
Negocierile sunt deschise de un functi onar al bursei, care striga titlul ce
urmeaza a fi negociat. Apoi agentii de bursa anunta cu voce tare preturile lor “bid” si “ask” si cauta parteneri interesati.
Negocierea in “groapa” – este o varianta a metodei descrise mai sus,
singura diferenta constand in aceea ca tranzactionarea se realizeaza intr-un
spatiu semicircular, foarte aglomerat numit “groapa” unde iau loc agentii de bursa si isi striga preturile de vanzare/cumparare. Este una din metodele cele mai spectaculoase de negociere si se pract ica pentru produsele care se bucura de
un mare dever la bursa. Este o met oda traditionala folosita in SUA.
Negocierea pe blocuri de titluri – are loc, de regula, in afara salii
principale de negocieri a bursei, intr- un spatiu special amenajat din incinta
institutiei. La NYSE se formeaza asa-numita “piata de sus” (upstairs market). Blocurile de titluri sunt tranzactiona te intr-un volum mare (10.000 actiuni sau
mai multe); negocierea lor este supusa unui regim special din cauza impactului
puternic asupra pietei.
Negocierea electronica – presupune utilizarea tehnologiei moderne in
procesul de transmitere a ordinelor si de prezenta re a acestora la bursa.
Electronizarea poate merge si mai depart e, cuprinzand executarea ordinelor si
decontarea tranzactiilor. Unul dintre primele sisteme de tranzactii complet automatizate a fost introdus la Toront o, in 1977, sub denumirea “Sistemul de
Tranzactionare Asistat de Calculator (Computer Assisted Trading System –
CATS).

Test de autoevaluare 9.2
Care sunt sectoarele de cotare ale B.V.B.?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 61 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 9
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 9 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 9
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea sectoarelor , 3 pct pentru descrierea atributiilor fiecarui
sector.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 9.1

Organismele consultative sunt:
 Comisia de Etica si Conduita, care are ca principale atributii
constatarea savarsirii faptel or care contravin regimului
juridic bursier, investigarea im prejurarilor in care s-au
savarsit acestea, precum si formularea propunerilor de
sanctionare a persoanelor vinovate;
 Comisia de Inscriere la Cota Bursei, care hotaraste asupra inscrierii, promovarii, suspendarii sau retrogradarii valorilor mobiliare de la cota Bursei de Valori Bucuresti;
 Camera Arbitrala, solutioneaza diferendele dintre membrii
Asociatiei Bursei, dintre aces tia si agentii lor de valori
mobiliare, precum si dintre cl ienti si membrii Asociatiei
Bursei.

Raspunsul la testul de verificare 9.2

Sectoarele BVB sunt: 1.Sectorul valorilor mobiliare emi
se de persoane juridice
romane:
2.Sectorul obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de

catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati 3.Sectorul international

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 9

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 10

COTAREA VALORILOR MOBILIARE

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 10

10.1 Cotarea valorilor mobiliare

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 10
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 10

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 10

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 10 sunt:
 Admiterea la cota bursei
 Ordinele de bursa
 Tehnici de cotare

10.1 Cotarea valorilor mobiliare

Procedura de admitere la
cota bursei

Tranzactiile bursiere se pot derula cu conditia inscrierii valorilor mobiliare la Cota bursei. Admiterea in co tatia oficiala nu reprezinta un drept, ci
trebuie sa fie solicitata de emitent. Procedura de admitere, in conformitate cu practica internationala comporta trei faze :
a) intocmirea dosaru lui de admitere care cuprinde conturile de
rezultate si bilanturile contab ile aferente ultimilor 3-5 ani
incheiati ;
b) asumarea unor obligatii de catre emitent, cum ar fi :
– punerea la dispozitia pietei a unui cuantum de valori mobiliare
chiar din ziua introducerii in co tatia oficiala si mentinerea unei
piete active si regulate a acestor titluri ;
– informarea autoritatilor bursiere, in timp util, asupra tuturor evenimentelor sociale care af ecteaza existenta juridica a
societatii( modificari statutar e,modificarea capitalului );
– publicarea in presa financiara, ce l putin o data pe trimestru, a
unor informatii privind evolutia activitatii economico-financiare a societatii emitente, inclusiv cifra de afaceri;
– emiterea inscrisurilor in conformitate cu anumite norme impuse pe plan intern si international ;
– asigurarea la banci ori so cietati de asigurare.
c) examinarea si aprobarea cererii de catre organismul de
reglementare si supraveghere a pietei bur siere. Prin intermed iul unor servicii de
studii financiare, emitentul care solicita inscrierea valorilor mobiliare la cota bursei este examinat la sediul acestuia , din punct de vedere al dotarii tehnice,
conditiilor de munca, modului de organi zare a serviciilor administrative si
comerciale. Introducerea valorilor mobiliare in cotatia of iciala presupune si o
publicitate prealabila. Intr- un buletin de anunturi legale se publica : denumirea,
nationalitatea, sediul, obi ectul de activitate, durata, capitalul, ultimul bilant,
pasivul obligatoriu, avantajele stipulat e prin statut, pentru investitori si
administratori. Inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucurest i
(BVB) este reglementata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Societatea care doreste sa fie listata la BVB trebui e sa se supuna legisla-

tiei in vigo
are, regulamentelo r si procedurilor specifice stabilite de catre Bursa.
Societatile comerciale care solicita cotarea actiunilor lor ordinare trebuie
sa indeplineasca anumite conditii. De asemenea, o data cu inaintarea catre Bursa a cererii de inscriere a valorilor mobiliare la cota,insotita de documentele cerute, va fi platit, de catre em itent, un comision de procesar e, nerambursabil, daca
respectiva cerere a fost respinsa.
In situatia in care societatea emitenta a respectivelor valori mobiliare a primit, din partea Comisiei de Inscri ere la Cota, Decizia de Inscriere la
Cota Bursei, atunci trebuie sa platea sca un comision de inscriere, a carui
valoare este stabilita in functie de valoarea nominala totala a valorilor mobiliare respective, emise si aflate in circulatie. Nivelul comisionului
variaza in functie de natura valorilor m obiliare inscrise la cota (actiuni si
obligatiuni emise de persoane juridice ro mane inscrise la categoria I sau la
categoria de baza ; obligatiuni si juridice alte valori mobiliare, de natura acestora emise de stat, judete, orase, comune si de citeva autoritati ale
administratiei publice ce ntrale si locale).
Structura Cotei Bursei de Valori Bucuresti :
– sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane ;
– sectorul obligatiunilor si al altor valori mobiliare, emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati ;
– sectorul international, rezervat valorilor mobiliare emise de persoane juridice din strainatate.
 Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului valorilor
mobiliare emise de persoane juridice romane.
Inscrierea la Cota Bursei a valorilor mobiliare ale unei societati emitente, persoana juridica romana, va fi facuta prin intermediul unei
societati de valori mobiliare membra a Asociatiei Bursei, numita ’’initiatoare’’.Societatea membra ’’i nitiatoare’’ are indatorirea de a
reprezenta si a sustine so cietatea emitenta la proce dura de inscriere, de a
inainta documentele emitentului la Bursa, de a familiariza respectivul emitent cu activitatile specifice pietei de capital. Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane este organizat pe doua categorii : categoria a-II-a (de baza) si categoria I.
Principalele cerinte pentru inscrierea la categoria a II-a (de baza), sunt
urmatoarele :
 libera transferabilitate a valorilor mobiliare ;
 inregistrarea la Oficiul de Ev identa a Valorilor Mobiliare.
Inscrierea valorilor mob iliare la Cota Bursei se face pentru : valori
mobiliare evidentiate prin inscriere in cont sau/si valori mobiliare emise in
forma fizica si imobilizate conform procedurilor Bursei :
 furnizarea de servicii adecvate catre detinatorii de valori
mobiliare ;
 furnizarea de informatii ;
 plata comisioanelor de insc riere la Cota Bursei ;

 legatura cu Bursa (emitentul va numi
o persoana care va
mentine legatura permanenta cu Bursa) ;
 certificarea datelor furnizate de emitent de catre un cenzor
extern independent ;
 aderarea la angajamentul de in scriere si mentinere la Cota
Bursei.
In cazul inscrierii in cate goria I, emitentul va treb ui sa indeplineasca pe
langa cerintele acestei categorii si pe cel e prevazute pentru categoria de baza.
 Perioada de activitate de minimu m 3 ani. Emitentul trebuie sa fi
obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate. In calculul profitului
net nu se ia in considerare profitul aferent venitului financiar.
 Conducerea si alte aspecte lega te de activitatea emitentului.
Bursa poate aprecia competenta profesionala si integritatea morala a personalului de conducere a emitentul ui, precum si aspecte legate de
activitatea economico-financiara a acestuia, cum ar fi capitalul
circulant, fluxul de lichiditati etc.
 Inscrierea la Cota Bursei a actiunilor.
Cel putin 15% din numarul actiunilor emise si aflate in circulatie trebuie
sa fie detinute de cel putin 1.800 de actionari , excluzand persoanele implicate
si angajatii emitentului. Fi ecare dintre acesti 1.800 de ac tionari trebuie sa detina
un numar de actiuni a caror valoare totala minima sa fie de 10 lei. Procentul de
minim 15% mentionat mai sus trebuie sa reprezinte minim 7.5 lei de actiuni.
 Inscrierea la Cota Bursei a obligatiunilor.
Cel putin 30% din numarul obligatiunilor emise si aflate in circulatie
trebuie sa fie detinute de cel putin 1.000 de detinatori , excluzand persoanele
implicate si angajatii emitentului. Fiecare dintre acesti 1.000 de detinatori trebuie sa detina un numar de obligatiuni a caror valoare totala minima sa fie 30 lei . Procentul de minim 30 % mentionat mai sus trebuie sa reprezinte minim
5 lei de obligatiuni. Promovarea in categoria I a valorilor mobiliare ale unei societati
emitente, persoana juridica romana, va fi facuta prin intermediul unei societati
de valori mobiliare membra a Asociatiei Bursei, numita ’’initiatoare’’, care va sustine cererea de promovarea in fata Comi siei de Inscriere la Cota Bursei, dupa
ce va fi examinata de serviciul Emitenti. Decizia de promovare a valorilor mobiliare in categoria I va fi data de catre Comisia de Inscriere la Cota in termen de maximum o luna de la data
depunerii tuturor documentelor solicitate. Intrar ea in vigoare a deciziei de
promovare este conditionata de plata comisionului de promovare.
 Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului
obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati al e administratiei publice centrale si
locale se de catre alte autoritati.
Obligatiunile emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati
ale administratiei publice centrale si local e si de catre alte autoritati sunt de
drept admise la cota la primirea de catre Bursa a respectivului document de emisiune si a platii com
isionului prevazut.

Decizia priv
ind inscrierea la cota a acestor valori mobiliare este luata de
Comisia de Inscriere la Cota, in urma an alizei Cererii de Inscriere la cota BVB
a valorilor mobiliare si a documentulu i de emisiune care o insoteste.
 Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului international.
In cadrul sectorului international se inscriu valorile mobiliare emise de
persoane juridice straine. Conditiile necesare inscrierii la cota a acestor valori mobiliare sunt aceleasi ca si pentru emitentii autohtoni , cu mentiunea de a avea respectivele
valori mobiliare depozitate la o societat e comerciala de depozitare colectiva a
valorilor mobiliare, societate desemnata de Bursa. Pentru a fi inscrise la cota BVB, valorile mobiliare straine vor trebui sa fie inscrise pe o piata organi zata din tara in care au fo st emise si recunoscute de
BVB. Valorile mobiliare de acest fel, acceptate la cota, vor fi afisate distinct de cele autohtone. Mentinerea la Cota Bursei a valorilor mobiliare incepe o data cu intrarea in vigoare a deciziei de inscriere a acestora. Pentru mentinerea valorilor mobiliare la Cota, emitentii acestora vor trebui sa achite comisionul de mentin ere, respectiv vor realiza furnizarea
informatiilor cerute de Bursa, informand permanent si pe deplin publicul atat
despre evenimentele importante, cat si despre deciziile ce pot afecta pretul
valorilor mobiliare. Emitentii ale caror va lori mobiliare sunt inscrise la Cota
Bursei de Valori Bucuresti vor respecta in mod permanent cerintele prevazute la
inscriere. Emitentul ale carui valori mobiliare sunt inscrise la Cota Bursei va trebui sa realizeze furnizar ea informatiilor in cel mai scurt timp posibil, in asa
fel incat sa asigure accesul echitabil al investitorilor la informatiile necesare luarii deciziei de a investi. Emitentul ale carui valori mobiliare sunt inscrise la Cota va inainta Bursei informatiile solicita te anual, semestrial si oricand Bursa
considera necesar, aceasta constituind furnizarea periodica a informatiilor.
Actele sau faptele care pot afecta pretul sau alte aspecte in tranzactiile cu
valori mobiliare ale emitentului, ale soci etatilor comerciale asociate sau ale
acelor societati in care aceasta detine o pozitie majoritara si care devin cunoscute personalului de conducere al emitentului, vor fi aduse imediat la
cunostinta Bursei si publicului. Transmiterea imediata a acestor informatii catre Bursa si public constituie furnizarea continua a informatiilor .

Ordinele de bursa
Orice tranzactie pe piata bursiera este initiata pr intr-un ordin de vanzare
sau de cumparare a valorilor mobiliare.
Dupa determinarea pro cedurii de deschidere de cont, clientul va
completa si semna un ordin de vanzare sau cumparare pentru fiecare tip de
valoare mobiliara, in parte, pe ca re doreste sa o tranzactioneze (sa o
achizitioneze sau sa o instraineze). Transmiterea unui ordin se poate realiza :
 fie prin prezentarea de fiecare data la agentul de valori

mobiliare ca
re se ocupa de contul clientului respectiv;
 fie prin alte mijloace, cum ar fi : telefon, fax, E-mail in functie
de conditiile stabilite in tre client si agentul de valori mobiliare in
momentul deschiderii contului.
Ordinul dat de client este de fapt o oferta (in cazul vanzarii), respectiv
o comanda (in cazul cumpararii) ava nd ca obiect tranzac tionarea unui anumit
volum de valori mobiliare, in anumite conditii. Astfel, ordinul trebuie sa
cuprinda informatii cu privire la :
 sensul operatiunii (vanza re sau cumparare) ;
 produsul bursier ce face obiectul ordinului;
 cantitatea oferita / comandata ;
 tipul tranzactiei ( la vedere / la termen, cu specificarea scadentei in cazul tranzactiilor la termen).
Cea mai importanta indicatie este cea legata de pret , respectiv cursul la
care se ofera sau se comanda produsul bursier. Din acest punct de vedere, in
practica s-au consacrat tipurile de ordi ne prezentate in cele ce urmeaza :
Ordinul la piata (market order) este un ordin de vanzare-cumparare la
cel mai bun pret oferit de piata. Practic, un ordin de cumparare la piata impune
obtinerea celui mai scazut pret existent in bursa, in momentul in care brokerul
de incinta primeste instructiune de execu tare a ordinului. Un ordin de vanzare la
piata trebuie executat la cel mai mare pret existent, cand brokerul de incinta
primeste ordinul. Daca brokerul nu reus este sa execute ordinul in conditiile
respective, se spune ca a pi erdut piata, iar firma de brokeraj este obligata sa
despagubeasca pe client pentru pierde rile suferite de acesta din eroarea
profesionala (sau eventual fr auda) a brokerului sau. Astfel de situatii sunt rare la
bursele consacrate. Ordinul limita (limit order) este cel in ca re clientul precizeaza pretul
maxim pe care intelege sa-l plateasca in calitate de cumparator, respectiv pretul
minim pe care il accepta in calitate de vanzator. Acest ordi n nu poate executat
decat daca piata ofera conditiile impuse prin ordin. Unui ordin cu limita de pret
ii este asociata intotdeauna clauza ’’ la un pret mai bun’’, aceasta inseamna ca
daca brokerul poate cumpara titlurile la un pret mai mic sau le poate vinde la un
pret mai mare, el este obligat sa o faca imediat. In caz contrar, brokerii sunt raspunzatori pentru a fi pierdut piata. Ordinul stop ( stop loss order) are drept sc op limitarea pierderii si
actio-neaza oarecum in sens contrar ordinu lui cu limita de pret. El devine un
ordin de vanzare – cumparare ’’la piata’’, atunci cand pretul titlului evolueaza
in sens contrar asteptarii clientului. Astf el, un ordin stop de vanzare este plasat
la un nivel inferior pretului curent al pietei, pentru prezervarea profitului obtinut
la un titlu cumparat anteri or cu un pret mai mic sau pentru a limita reducerea
pretului pietei la anumite titluri detinute de client.
Sa presupunem ca un investitor a cumparat actiuni ’’X’’la un curs de 3.5lei, iar cursul acestora pe piata a ajuns la 4.5lei. Pentru a se proteja impotriva
unei scaderi ulterioare a cursului, invest itorul adreseaza ordinul ’’vinde stop la
4.3lei’’, ceea ce inseamna ca atunci cand pret ul pietei, in scadere, ajunge la
4.3lei ordinul se executa, ca si cand ar fi un ordin ’’la pia ța’’. Cursul, daca ar fi

crescut in continuare, ordinul ar fi rama
s inactiv.
Un ordin stop de cumparar e este plasat la un ni vel superior cursului
curent al pietei, urmarindu- se reducerea pierde rii la o pozitie de vanzare luata
anterior.
Spre exemplu, un investito r care a vandut actiuni ’’ x’’ la 4 lei isi poate
limita pierderea in cazul cresterii curs ului actiunii ’’x’’, prin adresarea unui
ordin ’’cumpara stop la 4.2lei’’, ceea ce va asigura o limita re a pierderii
investitorului daca cursul creste peste 4.2lei. Ordinele stop limita sunt acele ordine de tranzactie stop care la
declansare devin ordine limita. Astfel, ordinul ’’vinde stop 2.5, limita 2.3’’ se
declanseaza cand cursul, in scadere, ajunge la 2.5 si se poate executa pana canda ajunge la 2.3. Ordinul ’’cumpara stop 2.5, limita 2.75’’ se declanseaza atunci cand cursul, in crestere, ajunge la 2.5 si se executa pana la cel mult 2.75.
Ordine cu mentiuni speciale , ca de exemplu:
 totul sau nimic (all or none), stocul de titluri va fi tranzactionat
integral sau deloc;
 imediat sau anuleaza (immediate or cancel) cere ca tranzactia sa
fie executata imediat total sau partial. Partea neexecutata se anuleaza;
 dintr-o data sau deloc (fill or kill), tranzactia fie se executa
imediat la pretul stabilit, fie se anuleaza;
 ordin la deschidere (at the opening), tranzactia se efectueaza la
cursul de deschidere sau se anuleaza;
 ordin la inchidere (at the end), tranzactia trebuie efectuata in
ultimele 30 de secunde ale zilei de tranzactionare.
Pot exista si alte situatii care impun mentiuni speciale, cum ar fi : ’’in jurul’’,’’cu atentie’’,’’cu grija’’. Ordi nul ’’in jurul’’comporta o limita de curs,
dar lasa intermediarului o oarecare lati tudine de a efectua operatiunea cand se
ajunge in jurul cursului indicat de client . Ordinul ’’cu atentie’’ sau ’’cu grija’’
permite intermediarului sa execute ordi nul in una sau mai multe sedinte de
bursa, in functie de posibilitatile pietei. Clientul are posibil itatea sa anuleze sau sa modifice ordinul sau,
oricand, inainte de executarea acestuia. In executarea ordi nelor de bursa, o problema esentiala o reprezinta
respectarea regulilor de prioritate. Prin prio ritate de pret se intelege faptul ca
agentii de bursa trebuie sa execute ordinele de cumparare la preturi mai mari, inaintea celor date la preturi mai mici: si milar, ordinele de vanzare la preturi
mai mici vor fi executate inaintea celor la preturi mai mari. In cazul ordinelor
date la acelasi pret, se procedeaza conform urmatoarelor reguli:
– prioritatea de timp sau precedenta, inseamna ca primul ordin
plasat va fi primul executat;
– prioritatea de volum arata ca primul ordin executt va fi cel cu
volumul cel mai mare;
– executarea pro-rata inseamna ca toate ordine le la ace
lasi pret
vor fi executate in raport cu volum ul lor. Aceasta regula se aplica
atunci cand pia ța nu permite executarea integrala a ordinelor,

alocandu-se pentru fiecare o rata din volumul disponibil al pietei.
Daca se con
sidera criteriul valabilitatii , ordinele bursiere pot fi:
– ordine valabile o zi, care pot fi executate numai in ziua cand au
fost lansate;
– ordine cu valabilitate prestabilita , (maximum sase luni), care
pot fi anulate de investitor in or ice moment inainte de executie;
– ordine fara valabilitate precizata, care se executa, de regula,
pana la finele lunii in curs (pentru tranzactii cash) sau pana la
finele angajamentului asumat de investitor (pentru tranzactiile la
termen).
Initial, la Bursa de Va lori Bucuresti s-au acceptat doar doua tipuri de
ordine: ’’la pia ța’’ si ’’la limita’’, cu conditia existentei in contul clientului a
disponibilului necesar acoperirii tranzactiei, specificate in ordinul de cumparare
si daca contul de valori mobiliare al clientului acopera in intregime cantitatea
specificata in ordinul de vanzare. Incepand cu anul 1999, pr in adoptarea sistemului de tranzactionare
HORIZON
TM bursa are la dispozitie noi tipu ri de ordine caracterizate de
modalitati specifice de executie in functie de pia ța, utilizand o gama larga de
optiuni.

Tehnici de cotare
Cotarea valorilor mobiliare este operatiunea prin care se inregistreaza
ordinele de vanzare si de cumparare in vederea formarii si efectuarii tranzactiilor. Tehnicile de cotare au evoluat de la cotarea clasica ’’prin strigare’’
la cotarea electronica. Cotarea titlurilor si executarea ordinelor bursiere difera
de la o pia ța la alta in raport de sistemul de tranzactionare adoptat. Tehnicile de
cotare consacrate in practica internationa la sunt prezentate in cele ce urmeaza.

 Cotarea prin anuntare publica a ordinelor este o tehnica folosita atat
pe pietele intermitente, cat si pe cele continue. Fiecare valoare
mobiliara este repartizata pentru tranzactionare la unul din ringurile
aflate in incinta bursei (de aici si denumirea de tranzact ionare in ring).
Negocierile sunt deschise de un functionar al bursei care striga titlul ce
urmeaza a fi negociat. Apoi, agentii de bursa anunta cu voce tare
preturile lor de vanzare si cumpar are, cautand parteneri interesati.
Incheierea tranzactiei are loc atunc i cand un agent de bursa, care a
strigat cotatiile sale, primeste un ras puns afirmativ din partea altui agent
de bursa.
 Cotarea pe baza de carnet de ordine presupune centralizarea de catre
agentii de bursa a ordinelor primite de la clienti intr-un document numit ’’carnet de ordine (order book)’’; el contine ordinele repartizate in
raport cu gradul lor de negociabilitate . Carnetul de ordi ne poate sa fie
deschis pentru consultare de catre ag entii de bursa terti ( cum este cazul
la Tokyo Stock Exchange) sau inchis ( la NYSE si AMEX, unde numai
pretul si volumul celor mai bune cotatii sunt anuntate in bursa).
Contractarea are de regula un carac ter bilateral si se produce atunci
cand un agent de bursa a raspuns favorab il la oferta facuta de alt agent

de bursa.
 Cotarea ’’
prin casier”, care presupune centralizarea de catre agentii de
bursa a ordinelor primite de la clienti, intr-un document denumit carnet
de ordine (order book), ce contine ordinele repartizate in raport cu
gradul lor de negociabilitate.
 Cotarea prin inscrierea pe tabla , in cadrul careia ordinele sunt
prezentate in asa fel incat sa fie vazute de toti agentii de bursa care
participa la sedinta respectiva. Acea sta se realizeaza prin inscrierea pe
un tabel electronic a primelor doua (cele mai bune) preturi de
cumparare si de vanzare, respectiv cotatiile ASK si BID. Contractarea
are loc atunci cand un agent de bursa tert accepta o cotatie ce figureaza
pe tabla.
 Cotarea in ’’ groapa’’ (pit trading), care este o varianta a tehnicii
clasice de tranzactionare in ring. ’’Groapa’’ este un spatiu semicircular
foarte aglomerat, unde iau loc agentii de bursa si isi striga preturile de vanzare si cumparare, putand actiona pe cont propriu sa u in contul unor
terti. Este una din metodele cele mai spectaculoase de cotare, utilizandu-se pentru valorile mobiliare cel mai intens negociate si indeosebi pentru contracte futures si optiuni.
 Cotarea pe blocuri de titluri (block trading), care se deruleaza in afara
salii principale de negocieri a bursei, intr-un spatiu special amenajat. Blocurile de titluri sunt contra cte de volum mare. Dimensiunea
contractelor este atat de insemnata, incat poate influenta situatia pietei.
Din acest motiv, negocierea lor este supusa unui regim special: in tranzactii se tine seama de informatiile venite din sala de negocieri, dar contractarea blocurilor de titluri se realizeaza separat, urmand apoi ca
tranzactia sa fie raportata la bursa, dupa ce a fost incheiata.
 Cotarea electronica presupune utilizarea tehnologiei moderne in
procesul de transmitere a ordinelor si de prezentare a acestora in bursa. Electronizarea poate merge mai de parte, cuprinzand executarea
ordinelor (contractarea) si lichidarea contractelor.
Sistemul de cotare al Bursei de Valori Bucuresti este un sistem
computerizat care permite transmiterea, interactiunea si executia ordinelor pe piața continua. Tranzactiile cu valori mobiliare inscrise la Cota bursei,
dar care se derulau initial in afara si stemului de cotare automat, sunt
considerate tranzactii speciale , tehnica de cotare fiind similara celei pe
blocuri de titluri.

Test de autoevaluare 10.1
Descrieti „ Ordinul La piata”.

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 72 .

În loc de rezumat Am
ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 10
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 10 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 10
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
descrierea ordinului, 3 pct pentru identificarea zonei de aplicare.
Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 10.1

Ordinul la piata (market order) este un ordin de vanzare-
cumparare la cel mai bun pret oferit de piata. Practic, un ordin de cumparare la piata impune obtinerea celui mai scazut pret existent in
bursa, in momentul in care brokerul de incinta primeste instructiune
de executare a ordinului. Un or din de vanzare la piata trebuie
executat la cel mai mare pret ex istent, cand brokerul de incinta
primeste ordinul. Daca brokerul nu reuseste sa execu te ordinul in
conditiile respective, se spune ca a pierdut piata, iar firma de
brokeraj este obligata sa despagubeas ca pe client pentru pierderile
suferite de acesta din eroarea prof esionala (sau eventual frauda) a
brokerului sau. Astfel de situatii sunt rare la bursele consacrate.
Bibliografie unitate de înv ățare nr. 10

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 11

SISTEMUL DE TRANZACTIONARE AL B.V.B.

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 11

11.1 Tranzactionarea in piata intermitenta
11.2 Tranzactionarea in piata continua

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 11
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 11

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 11

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 11 sunt:
 Piata intermitenta
 Piata continua
 Tranzactiile incrucisate

11.1 Tranzactionarea in piata intermitenta

Sesiunile tranzactiona-
rii in piata
intermitenta

Tranzacț ionarea in piaț a intermitenta – este alcă tuita din una
sau mai multe (maximum cinci) sesiuni de tranzac ționare. Prima
sesiune se numeș te sesiune principala
toate celelalte fiind sesiuni
suplimentare . Este necesara aceasta distinc ție deoarece o sesiune
de tranzac ționare este formata din mai multe etape, etape ce difer ă
după cum este vorba de sesiun ea principala sau sesiunile
suplimentare, astfel: Sesiunea principala
presupune:
 Introducerea ordinelor;
 Fixingul (licita ția) care presupune:
 Identificarea tranzac țiilor posibile
 Calcularea si afiș area preturilor de pia ța
 Alocarea
Sesiunea suplimentara presupune:
 Introducerea ordinelor;
 Negocierea surplusului de oferte sau cereri netranzac ționate
 Alocarea
Închiderea

 Tipărirea rapoartelor de tranzac ționare, compensare,
decontare si comision
 Afișarea preturilor valorilor mobiliare tranzac ționate
 Introducerea ordinelor in sistem
Ordinele de vânzare/cump ărare de valori mobiliare sunt
introduse in sistem de c ătre agenții de bursa. Pana in momentul
stabilirii pre țului de pia ța un ordin introdus este revocabil sau
modificabil.
 Identificarea tranzacț iilor posibile
Prețul valorilor mobiliare se calculeaz ă prin algoritmul de
fixing (licita ție), care identifica pre țul la care cea mai mare
cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzac ționata.
 Calcularea si anun țarea preturilor de piaț a
In cazul in care volumul maxim de tranzac ții s-ar putea

efectua la m
ai multe preturi, pre țul la care se tranzac ționează va fi
cel mai apropiat de pre țul de referin ța.
Prețul de referin ța este media ponde rata cu volumul a
preturilor tranzac țiilor efectuate in cursul ș edinței. Toate
tranzacțiile pentru o valoare mobiliara se efectueaz ă la același preț.
Prețul de piaț a este pre țul la care se încheie o tranzac ție
bursiera intr-o sesiune de tranzac ționare.
 Alocarea . Alocarea ordinelor se face dup ă următoarele
reguli si in ordinea descrisa mai jos:
 Toate ordinele de cump ărare ale clien ților, cu pre țul
mai mare (bun) decât pre țul de piața si toate ordinele de
vânzare ale clien ților cu preț ul mai mic (mai bun) decât
prețul de pia ța se vor executa integral, in m ăsura in
care cantitatea de valori mobiliare este suficienta;
 Ordinele care au avut pre țul specificat egal cu pre țul de
piața se vor executa integral, par țial sau deloc;
 După alocarea pre țului de pia ța si alocarea ordinelor cu
preturi mai bune, ordinele cu pre țul egal cu pre țul de
piața sunt alocate astfel:
 Toate ordinele clien ților care au avut pre țul egal
cu prețul de piața au prioritate de alocare fata de
ordinele proprii ale societatii;
 Ordinele clien ților sunt executate in ordinea
crescătoare a cantit ăților; daca este necesara o
alocare in cazul a doua sau mai multe ordine cu cantitati egale, se utilizeaz ă principiul
precedentei (primul venit – primul servit);
 Daca toate ordinele de bursa ale clien ților au
fost executate integral, atunci ordinele proprii
ale societatilor membre vor fi alocate, prioritatea fiind data de timpul la care a fost introdus ordinul in sistem , conform principiului
precedentei (primul venit – primul servit).
 Negocierea surplusului de oferte sau cereri
netranzac ționate
In cazul in care dup ă alocare au mai r ămas ordine neexecutate,
având preț ul egal cu pre țul stabilit in sesiunea principala, va
avea loc o sesiune suplimentara pentru acoperirea cantitatii netranzac ționate aflata in surplus. Pentru cantitatea de valori
mobiliare in surplus, vor putea fi introduse ordine de sens contrar numai la pre țul de piaț a. După expirarea timpului alocat
sesiunii principale, in baza ordinelor introduse si a principiilor de alocare, tranzac țiile se vor executa la pre țul stabilit in
sesiunea principala. Deoarece pr o-ordinele sunt alocate de
sistem după ce toate ordinele clien ților au fost integral
executate, exista posibilitatea ca in aceasta sesiune sa existe

ordine care conduc la formarea unui nou pre ț,
caz in care
sesiunea suplimentara va fi anulata automat si se va activa o
noua sesiune principala.
Exemplu de fixing :
Sa presupunem ca ne aflam la începerea unei ședințe de
tranzacționare. Agen ții de bursa procedeaz ă la introducerea
ordinelor. Pentru societatea co merciala Terapia acestea sunt:
S.S.I.F. Broker: OCc = 375 ac țiuni la pre țul de
5.050
S.S.I.F. IRI : OCp = 100 acț iuni la pre țul
de 5.050
S.S.I.F. Catalina : OCc = 100 ac țiuni la pre țul
de 5.090
OVc = 100 acț iuni la pre țul
de 5.070
S.S.I.F. Global : OCc = 310 ac țiuni la pre țul de 5.110
S.S.I.F. Expandia: OVc = 150 acț iuni la pre țul
de 5.040
S.S.I.F Gelsor : OVc = 150 ac țiuni la pre țul de 5.100
S.S.I.F Șansa : OCp = 125 acț iuni la pre țul de 5.100
S.S.I.F. Romaxa: OVp = 425 ac țiuni la pre țul de 5.090
S . S . I . F . C a p i t a l : O V p = 1 0 0 a c țiuni la pre țul de
5.030 S.S.I.F. Regent : OVc = 25 ac țiuni la pre țul de 5.060
S.S.I.F. Actinvest: OCp = 75 ac țiuni la pre țul de 5.080
S.S.I.F. Strim : OCc = 150 ac țiuni la pre țul de
5.070 S . S . I . F . A c t i v e : O V c = 4 0 0 a c țiuni la pre țul de
5.100 S.S.I.F. INVESTCO: OVp = 245 ac țiuni la pre
țul de
5.050
Unde : OCc = ordin de cump ărare dat de clientul S.S.I.F.;
OCc = ordin de cump ărare dat de S.S.I.F. pentru
portofoliul propriu;

OVc = ordin de vânzare dat de clientul S
.S.I.F.;
OVp = ordin de vânzare dat de S.S.I.F. pentru
portofoliul propriu.
Etape de calcul :
1) aranjarea ordinelor dup ă preț in ordine descresc ătoare;
2) se cumuleaz ă cantitățile separat pe ordine de cumpărare
si pe ordine de vânzare, dup ă următorul model:
OC : 310 + 125 = 435 + 100 = 535 + 75 = 610 + 150 = 760
+0 = 760
OV : 100 + 150 = 250 + 245 = 495 + 25 = 520
Se observa ca sumele se cumuleaz ă începând cu cel mai bun
preț ( la cump ărare de sus in jos si la vânzare de jos in sus);
3) se retine cea mai mica valoare dintre cele doua
(vânzare/cumpă rare) corespunz ătoare cantităț ilor cumulate;
4) valoarea cea mai mare dintre cele calculate in etapa 3 este cea care corespunde preț ului de piaț a , acesta fiind pre țul la
care cea mai mare cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzacționata.
De indata ce calculatorul a stabilit astfel pre țul de pia ța
acesta va fi anun țat prin mesaj pe ecran.
Valoarea cea mai mare de cumpă rare (5110), respectiv
valoarea cea mai mica de vânzare (5030) reprezintă cele mai bune preturi de cump ărare, respectiv de vânzare din pia ța la
momentul fixingului.
Urmeaz ă etapa de alocare, care in exemplul prezentat mai
sus se va efectua astfel:
a) se vor aloca intai ordinele de vânzare in urm ătoarea
ordine:
100 +
150 + 25 + 245 + 100 = 620 ac țiuni care vor
merge la cumparatori in ordinea urm ătoare:
310 + 100 + 150 = 560 reprezentând ordine ale clien ților S.S.I.F.-
urilor si numai 60 ac țiuni pentru ordinul cu cantitatea de 125
acțiuni, ordin care are prioritate fata de ordinul de 75 ac țiuni
deoarece a fost introdus, ca timp, in sistem înaintea celui de al
doilea. Raman astfel nesatisf ăcute cele doua cereri ( prima par țial
– mai puț in 65 acț iuni, iar a doua in tegral), care deș i se încadrau in
prețul de piața nu au mai existat oferte de vânzare (din punct de
vedere cantitativ) spre a fi satisf ăcute.

Test de autoevaluare 11.1
Care sunt sesiunile tranzactionarii in piata intermitenta?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la
pagina 81 .

11.2 Tranzactionarea in piata continua

Sesiunile
tranzactiona-
rii in piata continua

Tranzacț ionarea in pia ța continua – este alcă tuita dintr-o
sesiune de tranzac ționare care parcurge urm ătoarele etape:
 pre – deschidere
 introducerea ordinelor
 deschidere
 identificarea tranzac țiilor posibile, calcularea si
anunț area preturilor de deschidere
 alocarea
 sesiune de tranzac ționare continua
 afișarea ordinelor ramase neexecutate
 introducerea si executarea ordinelor in pia ța
continua
 raportarea continua a tranzac țiilor si transmiterea
informațiilor de piaț a
 închidere
 tipărirea rapoartelor de tranzac ționare, compensare,
decontare si comision
 afișarea preturilor valorilor mobiliare tranzac ționate
 Identificarea tranzacț iilor posibile, calcularea si
anunț area preturilor de deschidere
Pre țul de deschidere este pre țul tuturor tranzacț iilor care se
efectueaz ă in momentul in care se deschide pia ța, fiind calculat pe
baza ordinelor introduse in sistem in cadrul etapei de p
re –
deschidere, pentru fiecare valoare mobiliara, printr-un algoritm de
fixing (licita ție) care identifica pre țul la care cea mai mare
cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzacț ionata.
In cazul in care la deschidere s-au determinat mai multe preturi la care se pot executa tranzac țiile (cantitati egale cu preturi
diferite) si pre țul de referin ța al ședinței precedente este in afara
intervalului format de aceste preturi, atunci pre țul de deschidere
va fi acela care este cel mai apropiat de pre țul de referin ța.

In cazul
in care preț ul de referin ța al ședinței precedente
este cuprins in intervalul dintre aceste preturi, atunci pre țul de
deschidere este chiar pre țul de referin ța.
Alocarea in cadrul etapei de deschidere
Toate ordinele de cump ărare cu un preț mai mare decât
prețul de deschidere si toate ordinele de vânzare cu pre țul mai
mic decât pre țul de deschidere se vo r executa integral in m ăsura
in care cantitatea de valori mobiliare este suficienta. Preturile
tuturor ordinelor cu preturi mai bune decât pre țul de deschidere,
care nu au fost executate in momentul aplic ării algoritmului de
fixing si alocare vor fi modificate in mod automat si vor deveni
egale cu preț ul de deschidere.
Ordinele având pre țul egal cu pre țul de deschidere pot fi
executate integral, par țial sau deloc, astfel:
 prioritatea de alocare a valorilor mobiliare este data de
tipul contului, dup ă cum urmează :
– cont client;
– cont institu ție financiara;
– cont propriu; – cont angajat.
 in cadrul fiec ărui tip de cont, ordinea de execu ție se
stabileș te conform principiului precedentei (primul venit
– primul servit).
Ordinele de cump ărare cu pre țul mai mic decât pre țul de
deschidere si ordinele de vânzare cu pre țul mai mare decât
prețul de deschidere nu se executa.
Afișarea ordinelor ramase neexecutate
După calcularea pre țului de deschidere si raportarea
tranzacțiilor că tre m
embri, cel mai bun (mare) pre ț de
cumpărare si cel mai bun (mic) pre ț de vânzare al fiec ărei valori
mobiliare vor constitui cota țiile de pia ța pentru acea valoare
mobiliara. Introducerea ordinelor poate începe. Cotațiile bursei in orice moment arata cea mai buna cerere si
cea mai buna oferta. Pentru ca ordinele sa poat ă fi executate,
preturile acestora trebuie sa coincid ă cu una din aceste cota ții
(cea mai buna cerere sau cea mai buna oferta).
Introducerea si executarea ordinelor in pia
ța continua.
Fiecare ordin introdus este valabil pana când este
executat, retras, anulat sau blocat de c ătre Bursa.
Priorit ățile de executare a ordinelor in pia ța continua

sunt:
 cel mai bun pre ț (cel mai m
are la cerere / cel mai
mic la oferta);
 la același preț prioritatea de alocare a valorilor
mobiliare este data de tipul contului, dup ă cum urmeaz ă:
cont client, cont institu ție financiara, cont propriu, cont
angajat;
 in cadrul fiec ărui tip de cont, ordinea de execu ție se
stabileș te conform principiului precedentei (primul venit
– primul servit).
Raportarea continua a tranzac țiilor
Bursa va afiș a tranzacțiile pe măsura efectu ării lor, precum
si cotațiile cererii si ofertei atât pe monitoare, cat si c ătre public
prin afișajul electronic.

Test de autoevaluare 11.2
Care sunt sesiunile tranzac tionarii in piata continua?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la
pagina 81 .
În loc de rezumat
Am
ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 11
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principale lor subiecte prezentate în
această unitate și să revizuiți obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 11 pe care urmeaz ă să
o transmiteț i tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 11
Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct.
pentru prezentarea sesiunilor, 3 pct pentru identificarea lor.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 11.1
Sesiunile tranzactionarii in piata intermitenta sunt:
-Sesiunea principala -Sesiunea suplimentara
– Închiderea
-Introducerea ordinelor in sistem
-Identificarea tran
zacțiilor posibile
-Calcularea si anun țarea preturilor de pia ța

Raspunsul la testul de verificare 11.2
Sesiunile tranzactionarii in piata continua sunt:
– pre – deschidere
– introducerea ordinelor
– deschidere
– identificarea tranzac țiilor posibile, calcularea si
anunț area preturilor de deschidere
– alocarea
– sesiune de tranzac ționare continua
– afiș area ordinelor ramase neexecutate
– introducerea si executarea ordinelor in pia ța continua
– raportarea continua a tranzac țiilor si transmiterea
informațiilor de piaț a
– închidere
– tipărirea rapoartelor de tranzac ționare, compensare,
decontare si comision
– afiș area preturilor valorilor mobiliare tranzac ționate
– identificarea tranzac țiilor posibile, calcularea si
anunț area preturilor de deschidere
Bibliografie unitate de înv ățare nr. 11

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 12

PIATA RASDAQ

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 12

12.1 Piata RASDAQ

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 12
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 12

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 12

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 12 sunt:
 Participantii pe piata RASDAQ
 Piata de negociere
 Sistemul de decontare

12.1 Piata RASDAQ

Piata RASDAQ,
platforma de
negociere

Foarte multi investitori sunt in itial derutati in legatura cu
aceasta pia ța deoarece ea nu este amplasata intr-un singur loc, spre
deosebire de bursa de valori ca re are un ring de tranzactionare,
intr-un loc bine determinat. In locul unei „piete” in adevaratul sens al cuvantului exista numai o re tea de telecom unicatii. Aceasta
consta in aceea ca firmele aflate pe ste tot in teritoriu pot incheia
tranzactii intre ele prin intermediu l telefonului. Si deoarece liniile
telefonice se afla apro ape peste tot in lume se poate spune ca pia ța
de tip Over The Counter este o „pia ța fara bariere geografice”.
Participantii pe pia ța RASDAQ
Tranzactiile pe aceasta pia ța sunt efectuate numai de
catre intermediarii de valori mobiliare, respectiv de catre societatile de valori mobiliare autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilo r Mobiliare. (C.N.V.M.).
Societatile de Valori Mobiliare se pot grupa in functie de activitatile pe care le desfasoara, in urmatoarele trei categorii:
– societati de valori mobiliare care actioneaza numai
pe contul clientilor ( BROKERI) – sunt acele societati
de valori mobiliare care prin agentii lor de valori mobiliare (brokeri) – persoane fizice – vand/cumpara valori mobiliare in numele si pe contul clientilor. Aceste societati nu fac altceva decat sa contacteze un alt broker/dealer/formator de pia ța sau pur si simplu sa
introduca ordinul in sistemul de tranzactionare pentru a satisface oferta clientului, sa efectueze tranzactia si sa faca demersurile corespunzat oare pentru efectuarea
operatiunilor de compensare, decontare si inscriere in
Registru.
Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de
valori mobiliare (brokeri) care sunt acele persoane fizice care actioneaza in numele si in interesu l societatii avand obligatia sa
satisfaca in cele mai bune condi tii ordinele clientilor lor.

– Societati de valor
i mobiliare care actioneaza numai
pe cont propriu (DEALERI) – sunt acele societati de
valori mobiliare care pot cumpara/vinde actiuni
pentru/din portofoliul propriu in scop speculativ. O societate de valori mob iliare care actioneaza in nume
propriu poate actiona si in numele si pe contul clientilor.
Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de valori mobiliare (dealeri si brokeri). Acele persoane fizice care efectueaza operatiuni pentru po rtofoliul societatii urmarind
obtinerea unui profit din diferent a de pret dintre pretul de
cumparare si cel de vanzare al valorilor mobiliare se denumesc dealeri, iar cei care action eaza in numele si in interesul
societatii avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii ordinele clientilor lor se numesc brokeri.
Agentii care tranzactioneaza in sistemul RASDAQ se
mai numesc si traderi.
– Societati de valori mobiliare formatoare de pia ța
(market makeri) – sunt acele societati de valori
mobiliare care actioneaza in nume propriu si care au rolul de a face pia ța prin afisarea permanenta de cotatii
ferme, fiind gata in orice moment sa cumpere / vanda
valorile mobiliare pentru care fac piaț a in cantitate
standard (o anumita cantitat e impusa de ANSVM) si la
pretul ferm de oferta.
Formatorul de piaț a este de fapt un dealer care face pia ța
pentru una sau mai multe valori mobiliare, nominalizate, asumandu-si anumite obligatii in plus fata de un dealer obisnuit, precum aceea de a oferi in orice moment un pret de vanzare /
cumparare.
Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de
valori mobiliare (market makeri si brokeri). Acestia sunt acele
persoane fizice care efectueaza operatiuni pentru portofoliul
societatii urmarind introducerea de cotatii avantajoase pentru societate, si cei care action eaza in numele si in interesul
societatii, avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii ordinele clientilor lor (brokerii).
Adaosul / Reducerea / Comisionul
In venitul unei societati de valori mobiliare care
actioneaza in numele si pe contul clientilor (broker) este
comisionul
ce se percepe in urma unei tranzactii. Acest
comision, conform Regulamentului privind autorizarea si exercitarea intermedierii de valori mobiliare, se aplica la valoarea tranzactiei si nu poate sa depaseasca 8 % (inclusiv

taxele si alte cheltuieli lega te de executarea tranzactiei).
Cand
societatea de valori mobiliare nu actioneaza ca
broker ci ca market maker, aceasta nu percepe comision ci:
incearca sa cumpere valorile mobiliare la un pret mai mic decat cel la care societatea se gandeste ca le va vinde si incearca sa
vanda valorile mobiliare la un pret mai mare decat cel de la care le-a cumparat.
Profitul societatii poate avea, in functie de tranzactie, o
dubla natura:
– Daca societatea vinde unui cl ient al sau o valoare
mobiliara din portofoliu, atunc i societatea va inregistra
practic un dublu venit: venitul pe care il inregistreaza
ca diferenta intre pretul de achizitie al valorii mobiliare
respective si pretul de van zare si venitul realizat din
adaosul pe care societatea il percepe ca rezultat al
serviciului prestat (mark up). Aceasta valoare se adauga la pretul de executie al tranzactiei;
– Daca societatea cumpara de la un client al sau o valoare
mobiliara, societatea va inregistra la momentul achizitionarii un venit rezultat din prestarea serviciului (executarii ordinului) catre client. Acest venit numit
reducere (mark down) se deduce din pretul de executie
al tranzactiei;
– Daca societatea vinde / cumpara o valoare mobiliara din / pentru portofoliul propriu de la o alta societate de
valori mobiliare (pia ța inter – dealer) singurul venit
obtinut de aceasta este: la momentul vanzarii, reprezentat de diferenta dint re pretul de cumparare si
pretul de vanzare ia r la momentul cumpararii nu exista
nici un profit.
Piața de negociere
RASDAQ este o pia ța de negociere: se negociaza
preturile intre formatorul de pia ța si agentii de RASDAQ care
actioneaza in numele clientilor lo r sau in numele societatii de
valori mobiliare pentru care lucreaza.
Sistem de piaț a pe baza de cotatii
RASDAQ reprezinta o retea de computere care leaga intre
ele societatile de valori mobiliare aflate in teritoriu. Nu exista un loc unic unde se realizeaza tr anzactiile, orice societate de
valori mobiliare poate incheia o tranzactie cu alta societate de valori mobiliare prin intermediul retelei, la un anumit pret si pentru o anumita cantitate, in a celasi moment in care alte doua
societati de valori mobiliare pot incheia o tranzactie cu aceeasi

valoare m
obiliara la un alt pret, tot prin intermediul retelei.
Totodata, in sistem trebuie sa existe in orice moment,
pentru orice valoare mobiliara, pe ntru care exista formatori de
piața, o cotatie, adica un pret de vanzare si / sau unul de
cumparare.
Sistem de decontare: livra re contra plata
Sistemul de decontare folosit de RASDAQ este unul de
livrare contra plata, ceea ce inseamna ca in momentul in care banii au plecat spre decontare di n contul clientului cumparator,
in acelasi moment au plecat si valorile mobiliare din contul
clientului vanzator.
Consideratii generale si scurt istoric
A fost lansata oficial la 25 octombrie 1996, ca Pia ța
Naționala de Valori Mobili are RASDAQ, pentru a r ăspunde
necesitaț ii existentei unui mediu institu țional si tehnic corect si
transparent pentru tranzac ționarea tuturor ac țiunilor distribuite in
cadrul Programului de Privatizare in Masa. RASDAQ este
rezultatul direct al cooper ării romano-americane, legiferata prin
semnarea in 1995 a unui Memorandum de În țelegere de c ătre
guvernele României si SUA, prin care Agen ția pentru Dezvoltare
Internaționala a Statelor Unite (USAID) se obliga sa deruleze in
România proiectul “Dezvoltarea pie ței romaneș ti de capital”,
pentru sprijinirea programului de reforma al Guvernului României.
Guvernul României s-a obligat la rândul sau sa promoveze o orientare c ătre sectorul privat al institu țiilor pieței de capital si sa
asigure valorile mobiliare intr-un volum care sa justifice asistenta
acordata de USAID. Sistemul ales – NASDAQ – a fost considerat cel mai potrivit, având in vedere caracteristicile noii pie țe romaneș ti de
capital: num ăr mare de societati listate, condi ții mai pu țin
restrictive de listare, sist em de formatori de pia ța (market makers)
– oferind lichiditate si vizibilitate emiten ților – si, nu in ultimul
rând, un num ăr extrem de mare de ac ționari distribui ți arbitrar in
teritoriu – lucru ce impunea un sistem pentru vânzare/cump ărare
u
șor accesibil de la distanta, din orice ora ș. Succesul arhitecturii
concepute pentru sistemul RA SDAQ este dovedit de contribu ția
importanta adusa la proces ul de concentrare a ac ționariatului,
măsurata prin faptul ca pe parcusul celor peste 6 ani de existenta,
prin aceasta pia ța au fost încheiate peste 1,5 milioane de tranzac ții
cu 8,7 miliarde de acț iuni emise de un num ăr de aproximativ 5000
de emiten ți, in valoare totala de ap roape 1,5 miliarde de dolari,
intr-un mediu de tranzac ționare eficient, fiind, prin num ărul
emitenților si al ac ționarilor, pia ța cu cea mai mare dimensiune din
Europa si una dintre primele pie țe din lume. Prin amploarea si
implicațiile sale, RASDAQ s-a identificat cu economia

româneasca si a parcu
rs împreuna cu aceasta toate sui șurile si
coborâș urile tranzi ției, a resim țit toate crizele financiare si politice
si a marcat pozitiv fiecare moment de creș tere.
Sistemul de tranzac ționare RASDAQ este un sistem
electronic de mare capacitate si performanta. Este un sistem de
negociere, in care participan ții afiș ează cotații de cump ărare si/sau
vânzare pentru fiecare valoare m obiliara in care sunt interesa ți (tip
“quote-driven”). In prezent, cir ca 3.000 de societati comerciale –
societati mici, in dezvoltare, dar si companii mari, care au devenit
nume de referin ța – isi tranzac ționează acțiunile la Bursa
Electronica RASDAQ.
RASDAQ opereaz ă folosind tehnologie de înalta clasa intr-
un sistem in care formatorii de piaț a se afla in competi ție pentru a
oferi cele mai bune pret uri de vânzare si cump ărare. In prezent
sunt înregistrate ca participan ți direcți 72 de societati de servicii de
investiții financiare.
Începutul anului 2000 a fost momentul care a marcat diversificarea instrument elor financiare tranzac ționabile pe
RASDAQ, prin introducerea facilita ții de tranzacț ionare a
instrumentelor financiare cu venit fix, de tip certificate de depozit
bancar. Cu toate ca nu a fost lis tata decât o singura emisiune de 10
miliarde de lei si num ărul si valoarea tranzac țiilor au fost reduse,
proiectul a fost considerat un succes: pentru prima oara in pia ța
româneasca de capital f iind emise, tranzac ționate si
compensate/decontate alte valori mobiliare decât ac țiunile, un
exercițiu important atât pentru societ ățile de valori mobiliare cat si
pentru inve
stitori, reprezentând si punctul de plecare pentru alte
proiecte ambiț ioase. Un alt moment de referin ța a fost realizarea
procedurilor si aplica țiilor dezvoltate la solicitarea APAPS, care
au devenit un suport al privatiz ărilor derulate prin pia ța de capital:
licitații speciale, oferte publice la pre ț fix – determinat prin
evaluarea cererii si licita țiile electronice

Bursa Electronica RASDAQ
Principalul atu al Bursei El ectronice RASDAQ, demonstrat
in intreaga sa activitate, ramane superioritatea serviciilor tehnice
furnizate clientilor. Fiabilita tea tehnica garantata 99,9999% a
platformei de tranzactionare (S tratus Continuum Mainframe si
aplicatia de tranzactionare Po rtal – dezvoltata in cadrul
NASDAQ), controlul total asupra resurselor soft ware si serviciile
superioare de acces la date prin vectorii web ( www.rasd.ro ) si
data-feed impun sistemul RA SDAQ ca mediu important de
informare si dezvoltare operationala. In 2003, Bursa Electronica RASD AQ are in dezvoltare noi
module de tranzac tionare pentru diversif icarea instrumentelor

financiare:
– obligatiuni corporative
– obligatiuni municipale
– obligatiuni ipotecare
– oferte publice initiale
Cadrul de
reglementare a fost redactat si supus aprobarii
ComisieiNationale a Valorilor Mobiliare si aplicatiile
corespunzatoare au fost implementate pentru primele doua categorii de instrumente financiare. Pentru implementarea celorlalte produse este necesara colaborarea cu autoritatile. Anul 2003 este anul Consolidarii pietei bursiere din Romania. Bursa Electronica RA SDAQ si Bursa de Valori
Bucuresti si-au anuntat oficial intentia de a fuziona intr-o singura
piata bursiera bine capitalizata si lichida, cu un sistem de
tranzactionare, compensare, decontare si registru modern si cu reglementari compatibile cu ale burselor europene, care sa raspunda mai bine unui mediu nou, concurential. 1995 Piata RASDAQ este rezultatul dir ect al cooperarii
romano-americane, legiferata, prin semnarea in 1995, a unui Memorandum de Intelegere intre Guvernele Romaniei si SUA,
prin care Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite (USAID) a derulat in Romania proiectul “Dezvoltarea pietei
romanesti de capital”.
1996 Piata Nationala a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost
oficial lansata la 25 octombrie. Acest eveniment a reprezentat un pas important in constructia Pietei de Capital din Romania. La
acest moment, Bursa de Valori Bucuresti deja constituita, nu avea
capacitatea preluarii responsab ilitatii tranzact ionarii unui
asemenea numar de emitenti, nici din punct de vedere tehnic, nici
din cel al criteriilor de listare, mai restrictiv e, specifice unei burse
de valori. 1997 RASDAQ a lansat prim a licitatie special a in Romania,
destinata derularii operatiunilor de vanzare a actiunilor detinute de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS).
1997 – 2000 RASDAQ a depasit Bursa de Valori
Bucuresti in valoarea anuala de tranzactionare. 1998 La data de 31 iulie a fost lansat indicele RASDAQ Compozit. 1999 RASDAQ a publicat primul buletin lunar (pe internet) cu cei mai importanti indicatori si evenimente ale lunii anterioare, statistici, rapoarte ale emitentilor, activitatea societatilor de valori mobiliare, evolutia preturilor, etc.
2000 Implementarea platformei RASDAQ de
tranzactionare a certificatelor de depozit bancar a marcat punctul de referinta pentru in ceputul diversificarii valorilor mobiliare

oferite de Pi
ata de Capital din Romania.
2002 RASDAQ a initiat un process complex de transformare
intr-o bursa moderna. Aceasta pr esupune schimbari de structura a
actionariatului, control, procedur i, transparenta si protectia
investitorilor. 2002 Noul Regulament de Integritate si Transparenta a fost
aprobat de CNVM. Cei mai performanti emitenti au fost invitati sa faca parte din Categoriile de Excelen ta, in conformitate cu criterii
financiare si de piata. Au fost impuse, de asemenea, limitari mai stricte ale variatiei zilnice a preturilor.
2002 Au fost lansati of icial doi indici (RAQ-I si RAQ-II),
care urmaresc evolutia zilnica a preturilor actiunilor pentru Categoriile de Excelenta. 2002 Bursa Electroni ca RASDAQ a promovat conceptul de
parteneriat cu emitentii, in special pentru Categoriile de Excelenta,
in baza unui acord de principiu din partea societatilor. Prevederile acestor acorduri se refera la standardele de transparenta ale emitentilor, care nu au fost impuse in anii precedenti. 2002 La data de 10 octombrie a avut loc pentru prima data in Romania Gala Premiilor Pietei de Capital, eveniment menit sa celebreze valorile care si-au f acut simtita prezenta in piata
romaneasaca de capital pe ansamblu. Au fost scoase la rampa performante ale unor companii lista te pe cele doua componente ale
pietei romanesti de capital, precum si contributiile unor institutii sau personalitati la de zvoltarea pietei de capital din Romania
(societati de avocatura, de consu ltanta, personalitati politice, mass-
media, etc). 2002 In data de 28 noiembrie, Bursa Electronica RASDAQ a organizat Seminarul de Instruire pentru emitenti in domeniul Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS). In baza unei colaborari cu firma de audi t si consultanta DELOITTE &
TOUCHE, reprezentanti ai peste 20 de companii listate au avut posibilitatea de a participa la un schimb de experienta pe tema
IAS. Acest eveniment face parte din actiunile intreprinse de Bursa Electronica RASDAQ in scopul apropierii de emitenti si de
promovare a avantajelor apartenent ei la una din Categoriile de
Excelenta RASDAQ. 2003 Bursa Electronica RASDAQ in stransa colaborare cu CNVM s-a angajat intr-un proces de restructurare, in vederea
mentinerii la cota a companiilor care indeplinesc cerinte minime de listare. 2003 18-20 aprilie, a avut loc la Sinaia prima Conventie Anuala a Brokerilor din Romani a care a hotarat sa mandateze
Bursa Electronica RASDAQ si Bursa de Valori Bucuresti pentru a pregati cadrul de reglementare si cadrul operational necesar
aderarii pietei valorilor mobiliare din Romania la tructurile pietei

de capital ale Uniunii Europene. Br okerii au adus unele m
odificari
statutului ANSVM si statutului Bursei Electronice RASDAQ. De
asemenea, pentru a raspunde noilor prevederi legale, societatea cu
raspundere limitata “RASDAQ” a fost transformata in societatea pe actiuni “Bursa Electronica RASDAQ”. 2003 22 mai, Bursa Electronica RASDAQ si Bursa de Valori Bucuresti si-au anuntat oficial in tentia de unific are a celor doua
piete. 2003 29 august, la Consta nta a avut loc seminarul cu tema
“Finantarea Afacerilor pe Piata de Capital”, proiect sponsorizat de
Agentia Americana de Dezvoltare Internationala (USAID) in asociere cu Bursa Electronica RA SDAQ (BER) si Bursa de Valori
Bucuresti (BVB). Obiectul intaln irii a fost prezentarea metodelor
de finantare de pe pietele de capi tal, cu accent pe avantajele aduse
societatilor precum si actionarilor acestora.
A.Listarea la Categoriile de Excelenta.
Cele doua Categorii de Excelenta includ cateva dintre cele
mai cunoscute companii romanesti, care trebuie sa indeplineasca
standarde ridicate de performanta financiara si lichiditate. La
Categoriile de Excelenta sunt list ate in prezent 35 de societati.

Cerinte
Categoria I de Excelenta Catego r
Excele n
1. Profit Cel putin un an din ultimii
doi –
2. Cifra de afaceri > 9 mil. EURO > 2.5 m
3. Active totale > 4.5 mil. EURO –
4. Capital social
> 1 mil. EURO > 0,5 m
5. % free-float sau valoarea
de piata a free-float > 15%

> 150,000 EURO > 10%

> 50.0 0
6. % zile de tranzactionare
/an

> 50%
> 25%
Categoria de Baza RASDAQ este cea mai cuprinzatoare categorie a Bursei Electronice RASDAQ si in prezent cuprinde
circa 3.000 de emitenti. Conditiile pentru inscrierea la Categoria de Baza nu sunt atat de stricte ca la Categoriile de Excelenta. Pe
masura ce se dezvolta, companiile pot opta pentru promovarea la Categoriile de Ex celenta RASDAQ.
Pentru a fi listata la Categor ia de Baza, o companie trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii: – societate deschisa;

– actiunile
companiei sunt inregistrate la Oficiul de
Evidenta a Valorilo r Mobiliare (OEVM);
– societatea are contract de furnizare de servicii cu o
societate de registru indepe ndenta autorizata de CNVM;
– capital social mai mare de 100.000 euro (Legea nr.
525/2002); – numar de actionari mai mare de 100 (Legea nr. 525/2002); –
B. Bursa Electronica RASDAQ nu este o piata OTC (
over the counter)
RASDAQ a fost infiintata ca ur mare a necesitatii existentei
unui mediu organizat, reglementat, transparent, accesibil, pentru
tranzactionarea actiunilor miilor de societati devenite publice ca
urmare a Programului de Priva tizare in Masa. RASDAQ detine un
sistem electronic de tranzactionare accesibil din toate colturile tarii
de catre utilizatori directi si un mecanism automat de decontare
administrat de o societate privat a si independenta. Parametrii unei
tranzactii sunt strict stabiliti prin tr-un set de proceduri tehnice ale
Bursei, fara a fi necesar un schimb fizic de documente.
Institutiile conexe Bursei Electronice RASDAQ
ANSVM
Fidela modelului NASDAQ, proprietarul initial al
sistemului de tranzactionare a fost Asociatia Nationala a
Societatilor de Valori M obiliare – ANSVM, o asociatie
profesionala, non-profit, rolul sa u constand in promovarea celor
mai inalte standarde de conduita in domeniu, reprezentarea intereselor membrilor sai, perfectio narea pregatirii profesionale si
dezvoltarea pietei de capital. Asociatia a fost infiintata in 1995.Membrii sai sunt societatile de servicii de investitii financiare active pe piata romaneasca de capital, autorizate de CNVM. Consiliul Director al ANSVM este constituit din 4 membri si un presedinte, alesi pentru mandate de 2 ani.
Bursa Electronica RASDAQ S.A.
A fost initial constituita ca o structura tehnica afiliata
ANSVM, avand ca obiect de activitat e administrarea sistemului de
tranzactionare, sub forma unei so cietati cu raspundere limitata
aflata in proprietatea ANSVM. Dupa integrarea operationala cu ANSVM din 2002, RASDAQ a preluat si dezvoltat departamentele de emitenti si supravegherea pietei, alaturi de activitatile tehnice aferente. In prez ent este o societate pe actiuni
avand ca actionari ANSVM si membr ii sai, cu participatii egale.
Nici un actionar nu poate detine ma i mult de 5% din drepturile de
vot si nu se distribuie dividende.

Societatea Nationala de Compensare, Decontare si
Depo
zitare (SNCDD S.A.)
Societatea pe actiuni avand ca actionari bancile, societatile de servicii de investitii financiare , ANSVM si alte entitati din piata
de capital. Rolul SNCDD este de a oferi servicii de compensare utilizatorilor directi ai RASD AQ, de a asigura decontarea
actiunilor si de a actiona ca un de pozitar central pentru actiunile
tranzactionate la Bursa Elect ronica RASDAQ. SNCDD actioneaza
si ca un custode, pastrand valorile mobiliare in numele societatilor
de servicii de investitii financiare. SNCDD este de asemenea autoritatea nationala pentru alocarea codurilor ISIN si poate furniza servicii de registru companiilor listate pe piata de capital din Romania.
Registrele independente ale actionarilor.
In prezent sunt active 9 societati de registru (inclusiv
SNCDD) care furnizeaza servicii de registru pentru companiile listate la Bursa Electronica RASD AQ. Registrele sunt implicate
indirect in procesul de tranza ctionare, prin re sponsabilitatea
asumata fata de emitenti de a le oferi, la cerere, lista la zi a actionarilor. Obiectul principal de activitate este inregistrarea
valorilor mobiliare si a detinatorilor acestora pentru fiecare companie listata. Prin conectarea la SNCDD aceste companii primesc informatii privind schimbarile in structura actionariatului ca rezultat al procesului de tranz actionare. Pe de alta parte, ofera
informatii despre actiuni corporatiste: modificari de capital social,
splitari, divizari, fuziuni, etc.
2002 a fost un an cu importa nte realizari pentru Bursa
Electronica RASDAQ. Promovarea pa rteneriatului cu emitentii a
avut rolul de a imbunatati transparenta si de a oferi servicii mai bune investitorilor. Companiile promovate la Categoriile de Excelenta si-au dat acordul pe ntru listarea la categoriile
superioare, angajandu-se sa respec te prevederile legale privind
informarea actionarilor. Astfel, circa 4.000 de rapoarte primite de
la peste 1.000 de emitenti au fos difuzate public in primele trei trimestre ale anului 2003, ceea ce a avut ca rezultat cresterea transparentei si atragerea atentiei potentialilor investitori. Inca din anul 1998 prin intermediul site-u lui RASDAQ puteau fi accesate
informatii privind rapoartele financiare semestriale si anuale pentru peste 4.500 de companii. In 2002, prin Bursa Electronica RASDAQ s-au tranzactionat in medie ac tiuni de peste 514.000 USD/zi.
Capitalizarea pietei a fost la sf arsitul anului 2002 de 1,8 miliarde
USD – cu 71% mai mult decat in anul 2001. In dicele RASDAQ
Compozit a atins un maxim istoric de 1.140,85 puncte – fiind pentru prima oara in ultimii 5 ani cand Indicele Compozit a trecut

de 1.000 de puncte.
In stransa
colaborare cu CNVM, Bursa Electronica
RASDAQ s-a angajat intr-un proce ss complex de restructurare a
pietei. Scopul acestei reforme es te mentinerea la cota numai a
companiilor care indeplinesc cerinte minime de listare. Acest proces face parte dintr-o initiativa mai complexa, avand ca principal obiectiv consolidarea Bursei Electronice RASDAQ, supravegherea si m onitorizarea mai eficienta a
emitentilor de catre CNVM si BER precum si cresterea transparentei pietei. In aceasta privinta, Bursa Electronica RASDAQ lucreaza in prezent la un nou regulament numit “Regulamentul privind admiterea la tranzactionare si mentinerea valorilor mobiliare si a altor instrumente financiare la Bursa Electronica RASDAQ”.
Dupa finalizarea Regulamentului, acesta va fi trimis spre aprobare la CNVM. In primavara anului 2003, Bursa Electronica RASDAQ a anuntat public schimbarea misi unii sale, dorind “sa devina
principala optiune pentru atrage rea de resurse financiare prin
intermediul pietei de capital di n Romania:. Este astfel, pentru
prima data cand Bursa Electronica RASDAQ a incercat sa-si redefineasca rolul si imaginea intr-o economie de piata in crestere.
Astfel, BER poate deveni o solutie pentru companiile care doresc
sa atraga capital, nu neaparat companii de anvergura, ci si companii nou infiintate, sau in d ezvoltare, care au nevoie de
capital. Aceasta trasatura poate sa devina rolul Bursei Electronice
RASDAQ in perspectiva fuziunii cu Bursa de Valori Bucuresti, iar abilitatea de a dezvolta aplicatii noi va reprezenta in mod sigur un
atu important.
RASDAQ 2002 “in cifre”(usd)
Numarul de societati tranzactionabile 3,000
Capitalizarea pietei la finele 2002 1.8 mili a
Volumul total de actiuni 2.1 mili a
Volumul mediu zilnic de actiuni 8.7 mili o
Valoarea total tranzac tionata in 2002($) 127 mil i
Valoarea medie tranzactionata zilnic ($) 0.5 mili o
Cel mai mare volum de tranzact ionare dintr-o zi ($) – 21
oct. 2002 44.2 mi l

Indicele RASDAQ Compozit Inchide r
RAQ I Inchide r
RAQ II Inchide r

Standardele foarte ridicate al e sistemului de comunicare si
ale platformei de tranzactionare, precum si sistemul “quote-driven” bazat pe activitatea fo rmatorilor de piata aflati in
competitie, diferentiaza Bursa Electronica RASDAQ de bursele

tradition
ale. Investitorii nu se mai intalnesc fata in fata pentru a
tranzactiona valori mobiliare, benefi ciind, totodata si de avantajele
competitiei dintre formatorii de piata.
Formatorii de piata sunt memb ri ai Bursei (desi nu toti
membrii BER sunt formatori de pi ata). Ca formatori de piata,
membrii trebuie sa indep lineasca cerinte de capital superioare si sa
se conformeze unor reglementari specifice. De exemplu: – garantarea executiei fiecarui ordin la cel mai bun prêt posibil; – angajamentul de a cumpara si vinde actiunile pentru care sunt formatori de piata; – angajamentul de a fi formatori de piata pe o perioada determinata de timp. Formatorii de piata trebuie sa se inregistreze cu cotatii ferme de cumparare si/sau vanzare pentru actiunile unei anumite companii. Nu exista o limita a numarului de formatori de piata pentru
actiunile unei societati. Bursa Electronica RASDAQ este o piata electronica, iar tehnologiile inalte utilizate – hardware, software si telecomunicatii
– au reprezentat un element cheie in dezvoltarea ei. Informatiile legate de activitatea de tranzacti onare sunt transmise simultan la
peste 90 de terminale din intr eaga tara. Bursa Electronica
RASDAQ furnizeaza tuturor particip antilor la piata acces egal la
informatiile de piata. Investitorii – fie persoane fi zice sau juridice – pot beneficia
de servicii de acces vizual “query only” care le ofera posibilitatea
de a-si plasa ordinele in conformitate cu informatiile primite in timp real. Companiile listate la Bursa Electronica RASDAQ acopera
intreg spectrul economiei romane sti: constructii, transporturi,
comert, finante, energie, industria alimentara, turism, industria farmaceutica, etc. Unele dintre cele mai cunoscute companii au ales RASDAQ: ARGUS Constant a (Industria al imentara),
ALPROM (Metalurgie), HERCULE S Baile Herculane (Turism),
InterContinental Hotel (Turism), SOCEP Constanta (Transporturi), Rompetrol Group (Energie), ASIROM Asigurare-
Reasigurare (Finante), ANA-IMEP (Echipamente electrice), BRAU UNION Romania (Fab ricarea berii), HABER –
(Fabricarea berii), COMPANIA DE BERE Romania- (Fabricarea
berii), BRAICONF Braila (Textile), INT Carpati (Turism), DUCTIL (Echipamente electrice), Braila Shipyard (Constructii navale), SANEX (Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica), IAR Brasov – (Constructii de aeronave). RASDAQ a reprezentat poarta de intrare in economia romaneasca pentru investitori puternici precum LAFARGE,

DAMEN SHIPYARDS, TIMKEN, KOYO SEIKO,

HEIDELBERGER CEMENT si alti investitori strategici.
Sectoare industriale reprezentate pe BER
Industria % din Capitalizare V
2
Alimentara si a berii 12% 1
Chimica si petrochimica 11% 5
Comert 6% 7
Constructii si materiale de constructii 17% 4
Finante 5% 1
Masini si echipamente 8% 8
Metalurgie 14% 4
Turism 7% 2
Altele 19% 1
100% 1

Indici RASDAQ
Indicele RASDAQ Compozit urmareste evolutia valorii de
piata a companiilor listate la Bursa Electronica RASDAQ.
Modificarile de prêt ale fiecarei ac tiuni au ca rezultat cresterea sau
scaderea indicelui, proportional cu valoarea de piata a fiecarui emitent. Valoarea de piata – pretul de inchidere inmultit cu numarul de actiuni emise – este actualizata zilnic. Toate companiile care se tr anzactioneaza pe piata sunt
incluse in indicele RASDAQ Compozit. Aceste include actiunile a aproximativ 3.000 de societati romane sti din domenii variate, de la
agricultura la finante. In 2002 indicele a cres cut cu 27% in ciuda
tendintei de scadere a pietelor din regiune. Indicii RAQ –I and RAQ –II , reflecta evolutia valorii de
piata a companiilor listate la cele doua Categorii de Excelenta si au fost lansati la aniversarea a 6 ani de existenta a Bursei Electronice RASDAQ, pe 29 octo mbrie 2002, la o valoare de
pornire egala cu a i ndicelui RASDAQ Compozit. Metoda de calcul
este aceeasi cu cea a indicelui RASDAQ Compozit, dar numai grupul respectiv de companii. Dupa integrarea operationala a ANSVM/RASDAQ SRL in 2002, Bursa Electronica RASDAQ a preluat si responsabilitatile
de supraveghere a pietei. Cel mai important regulament propriu
ANSVM/RASDAQ este numit “Regulamentul de Practica Onesta”. Acest set de reguli stabileste principiile privind conduita in afaceri, standardele de publicita te, regulile de tranzactionare,
relatiile cu clientii si procedurile disciplinare pentru membri. Departamentul de Supraveghere a Pietei vegheaza la respectarea reglementarilor in vigoare, in scopul protectiei
intereselor investitorilor prin monitorizarea constanta a operatiunilor societatilor de servicii de investitii financiare si

supravegherea respectarii regulilor de tranzactionare din
Regulamentul de Practica Onesta. Folosind ap
licatiile sistemului
de tranzactionare PORTAL, precum si alte aplicatii suplimentare dezvoltate in-house, departamentul supravegheaza activitatea de tranzactionare, intervenind imedia t prin functia de “mesaje” a
programului ori de cate ori exista un motiv de suspectare a nerespectarii Regulamentului de Practica Onesta. Rapoartele de
supraveghere sunt generate la cerere: – Raport privind actualizarea cotatiilor – inregistreaza fiecare modificare in cotatia de cerere/oferta a unui trader si
activitatea trader-ului pe o anumita actiune pe parcursul unei zile de tranzactionare; – Raport privind pretul de tr anzactionare – monitorizeaza
fluctuatia pretului pentru fiecare actiune pe parcursul unei zile si
furnizeaza automat “rapoarte exceptie” cand sunt miscari
semnificative de prêt; – Raport privind volumul de tranzactionare – monitorizeaza
fluctuatiile de volum pentru fiecar e actiune pe parcursul zilei si
furnizeaza automat “rapoarte exceptie” cand exista o crestere a volumului; – Raport de tranzactionare – monitorizeaza operatiunile de
raportare a tranzactiilor pentru respectarea regulilor de tranzactionare; – Raport privind identificarea tr anzactiilor efectuate in baza
informatiilor confidentiale – urmare ste miscarile de prêt si volum
inainte si dupa publicarea informatiilor primite de la emitenti
pentru a determina posibilele tranzactii efectuate in baza
informatiilor confidentiale;
– Raport privind activitatea pe emitenti – identifica traderii, volumele raportate, cotatiile cele mai mici si cele mai mari ale
cererii si ofertei pentru fiecare acti une in timpul zilei, pentru a
determina cele mai tranzactionate actiuni. Rapoartele zilnice sunt discutat e cu Directorul General, iar
problemele importante sunt raport ate Comisiei de Disciplina/
Consiliul de Administratie, pentru cercetari suplimentare si masuri disciplinare, daca este necesar .Principalele atributii ale
Departamentului de Supraveghere a Pietei sunt: supravegherea on-line a activitatii de cotare si tran zactionare, respectarea regulilor de
tranzactionare, comunicarea cu brokerii in vederea ajustarii
cotatiilor si confirmarea/anular ea tranzactiilor, identificarea
situatiilor care necesita investigatii suplimentare, monitorizarea activitatii formatorilor de piata, redactarea Buletinului Informativ transmis prin intermediul sistemului (interpretarea Regulamentului de Practica Onesta, notificari asupr a conditiilor speciale de piata,
notificari asupra ofertelor pietei ), elaborarea si modificarea
regulamentelor, invest igarea reclamatiilor.

.

Test de autoevaluare 12.1 Identificati tipurile de traderi pe Piata RASDAQ.

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la
pagina 97 .

Am ajuns la sfâr șitu
l unității de învățare nr. 12

Vă recoma
nd să faceți o recapitulare a principalelor subiecte
prezentate în aceast ă unitate și s ă revizuiți obiectivele precizate la
început. Este timpul pentru întocm
irea Lucrării de verificare nr. 12 pe care
urmează să o transmite ți tutorelui .
În loc de rezumat

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 12

Prezentați etapele realizarii lucraril or de piete de capital
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea platformei RASDAQ , 3 pct pentru calitatea si
prezentarea corecta a caracteristicilor Pietei RASDAQ..

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 12.1
Tipurile de traderi sunt :
– societati de valori mobiliar e care actioneaza numai pe
contul clientilor ( BROKERI) – sunt acele societati de
valori mobiliare care prin agentii lor de valori mobiliare
(brokeri) – persoane fizi ce – vand/cumpara valori
mobiliare in numele si pe contul clientilor. Aceste societati nu fac altceva decat sa contacteze un alt broker/dealer/formator de pia ța sau pur si simplu sa
introduca ordinul in sistemul de tranzactionare pentru a satisface oferta clientului, sa efectueze tranzactia si sa
faca demersurile corespunzat oare pentru efectuarea
operatiunilor de compensare, decontare si inscriere in

Registru.
Aceste societati isi de sfasoara activitatea prin agenti de
valori mobiliare (brokeri) care sunt acele persoane fizice care actioneaza in numele si in interesul societatii avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune condi tii ordinele clientilor lor.
– Societati de valori mobiliare care actioneaza numai pe
cont propriu (DEALERI) – sunt acele societati de valori mobiliare care pot cumpara/vinde actiuni pentru/din portofoliul propriu in scop speculativ. O societate de valori mobiliare care actioneaza in nume propriu poate actiona si in numele si pe contul clientilor.
Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de
valori mobiliare (dealeri si broke ri). Acele persoane fizice care
efectueaza operatiuni pentru por tofoliul societatii urmarind
obtinerea unui profit din diferent a de pret dintre pretul de
cumparare si cel de vanzare al valorilor mobiliar e se denumesc
dealeri, iar cei care actioneaza in nu mele si in interesul societatii
avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii ordinele
clientilor lor se numesc brokeri.
Agentii care tranzactioneaza in sistemul RASDAQ se mai
numesc si traderi.
– Societati de valori mobiliare formatoare de pia ța
(market makeri) – sunt acele societati de valori mobiliare
care actioneaza in nume propriu si care au rolul de a face
piața prin afisarea permanenta de cotatii ferme, fiind gata
in orice moment sa cumpere / vanda valorile mobiliare
pentru care fac pia ța in cantitate standard (o anumita
cantitate impusa de ANSVM) si la pretul ferm de oferta.
Formatorul de pia ța este de fapt un dealer care face pia ța
pentru una sau mai multe valori mobiliare, nominalizate,
asumandu-si anumite obligatii in plus fata de un dealer obisnuit, precum aceea de a oferi in orice moment un pret de vanzare /
cumparare.
Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de
valori mobiliare (market makeri si brokeri). Acestia sunt acele
persoane fizice care efectueaza operatiuni pentru portofoliul
societatii urmarind introducerea de cotatii avantajoase pentru societate, si cei care actioneaza in numele si in interesul societatii, avand obligatia sa sa tisfaca in cele mai bune conditii
ordinele clientilor lor (brokerii).

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 12

1.Allen L. – “Capital Markets and Institutions: A Global View”,
John Wiley &Sons INC, 2005
2.Anghelache Gabriela – “Bursa si piata extrabursiera”, Editura
Economica Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Luxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura
Exponto Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 13

SISTEMUL DE T RANZACTIONARE RASDAQ

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 13

13.1 Sistemul de tr anzactionare RASDAQ

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 13
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 13

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 13

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 13 sunt:
 Cerintele inscrierii pe platforma RASDAQ
 Identificarea caracteristicilor sist emului de tranzactionare RASDAQ

13.1 Sistemul de tranzactionare RASDAQ

Tranzactionarea pe piata RASDAQ Sistemul de tranzactionare utilizeaza o varianta a programului PORTAL, care
asigura functionarea unei piete distribuite geografic, ai caror participanti sunt
interconectati printr-o retea de date (linii dedicate sau comutate). Astfel, participantii
autorizati pot accesa sistemul prin in termediul unei interfete personale
computerizate (modul Telefon), prin modulul Retea (X25) sau cu ajutorul unei linii
dedicate. Pentru asigurarea securitatii in sistem se utilizeaza coduri si parole
individuale, iar accesul este limitat la functio narii superiori, partenerii si angajatii
autorizati ai fiecarei firme.
Acest sistem permite participarea abonatilo r locali si internationa li si accepta valori
mobiliare (actiuni, obligatiuni, titluri de rivate) ale emitentilor din intreaga lume.
Tipurile de valori mobiliare care sunt tr anzactionate si compensate in sistemul
RASDAQ sunt identificate prin trei tehnici de baza: ISIN, alt numar de identificare,
sau un simbol fixat de RASDAQ.
Piata este creata de intermediarii de valori mobiliare aflati in concurenta.
Accesul sau participarea directa in sist em este limitata la membrii care satisfac
toate cerintele de participare stabilite de ANSVM sau/si de RA SDAQ – SRL. Printre
aceste cerinte se numara:
– un nivel de capital izare mai mare decat cel st abilit de CNVM pentru
intermediarii autorizati sa tranzact ioneze valori mobiliare in calitate
de dealeri;
– o configuratie specifica a echip amentelor si programelor, ca si
anumite particularitati legate de sistemul de telecomunicatii, intretinerea echipamentului, cerint e operationale si de securitate
continute in contractele de servicii, ghiduri ale utilizatorilor sau alte
asemenea documente;
– un minim de personal si de proceduri de supraveghere;
– alte cerinte impuse in viit or de ANSVM sau RASDAQ.
Prin intermediul terminalelor de tranzact ionare conectate in acces direct (direct
acces), participantii la sistem transmit cota tii de cerere si oferta pentru valori
mobiliare. Odata introduse in sistem, cotatiile sunt disponibile in timp real tuturor
participantilor. Datele despre piata pot fi distribuite in timp real investitorilor institutionali si altor parti interesate, prin sistemul de acces vizual ( view only).

Prin functioanarea sa, sistemul asigura tu turor cetatenilor posibilitatea de a vinde si
cumpara actiuni sau alte valori mobiliare, admise in sistem, la un pret corect,
indiferent de locul unde se afla, de capacitatea de asimilare a informatiilor sau de
puterea lor economica. Sistemul este optional nu numai pe pi ata secundara, ci si pe piata primara a
valorilor mobiliare. Principalele caracteristici ale sistemul ui RASDAQ sunt sintetizate in cele ce
urmeaza: Capacitatea de listare: Sistemul RASDAQ are capacitat ea de a stoca informatii cu
privire la tranzactionarea actiunilor, inclus iv istoricul tranzactiilor, informatii cu
privire la emitenti si codul sursa al prog ramului. Sistemul permite listarea a mai
mult de cinci mii de societati. Capacitatea de procesare a tranzactiilor : Sistemul RASDAQ are capacitatea de a
procesa nivelurile specifice ale tranzactiilor executate si raportate. Aceste niveluri
sunt: 3.000 de tranzactii in primele 30 de mi nute de activitate (d eschiderea pietei);
2.000 de tranzactii in ultimele 30 de minute al e activitatii (inchiderea pietei) si 3.000
de tranzactii pe ora pe durata unei zile normale de tranzactionare. Obtinerea pretului : Sistemul RASDAQ permite brokerilor/dealerilor sa actioneze in
calitate de creator de piata, anuntandu-si electronic ofertele de cumparare si vanzare de actiuni la anumite pretur i, astfel, stabilind cel mai bun pret la care se poate
tranzactiona o anumita valoare mobiliara. Acest sistem permite executarea ordinelor limita la un anume volum si pret, mentin erea ordinelor limita pana la executare,
parcurgerea tuturor etapelor de negociere pana la executarea tranzactiei, de la transmiterea ofertelor de vanzare/cumparare de la brokerul/dealerul ce o initiaza, pana la cel caruia i se adreseaza. Alte caracteristici sunt: transparenta – o mare capacitate de diseminare a informatiei
referitoare la tranzacrtii in timp real (pre t, marime,data ultimei tranzactii pentru
fiecare valoare mobiliara); supraveghere – sistemul mentine un registru cu
tranzactiile efectuate si astfel poate depista pe acei participanti care nu respecta
regulile de tranzactionare; drepturi de licenta – accesul la codul sursa permite
modificari care sa intampine cerintele aparute pe piata noastra de capital; acces la
diatanta – sistemul permite conectarea la retele de telecomunicatii prin linii
telefonice si prin satelit, oferind posibili tatea accesului intermediarilor de valori
mobiliare indiferent de amplasarea lor geografica; flexibilitate – sistemul este
capabil sa tina pasul cu modifi carile din domeniul financiar.

Test de autoevaluare 13.1
Care sunt caracteristi cile Pietei RASDAQ?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 103 .

În loc de rezumat Am
ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 13
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 13 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 13
Prezentați etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital.
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea conditiilor de inscri ere pe platforma RASDAQ, 3 pct
pentru calitatea descrierii si identificarea caracteristicilor.
Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul testul de verificare 13.1 Principalele caracteristic i ale sistemului RASDAQ sunt sintetizate in
cele ce urmeaza: Capacitatea de listare : Sistemul RASDAQ are capacitatea de a
stoca informatii cu privire la tr anzactionarea actiunilor, inclusiv
istoricul tranzactiilor, informatii cu privire la emitenti si codul sursa al programului. Sistemul permite listarea a mai mult de cinci mii de societati. Capacitatea de procesare a tranzactiilor : Sistemul RASDAQ are
capacitatea de a procesa nivelurile specifice ale tranzactiilor executate si raportate. Aceste ni veluri sunt: 3.000 de tranzactii in
primele 30 de minute de activitate (deschiderea pietei); 2.000 de
tranzactii in ultimele 30 de minute ale activitatii (inchiderea pietei) si 3.000 de tranzactii pe ora pe durata unei zile normale de tranzactionare. Obtinerea pretului : Sistemul RASDAQ permite brokerilor/dealerilor
sa actioneze in calitate de creator de piata, anuntandu-si electronic
ofertele de cumparare si vanzare de actiuni la anumite preturi, astfel,
stabilind cel mai bun pret la care se poate tranzactiona o anumita
valoare mobiliara. Acest sistem permite executarea ordinelor limita la un anume volum si pret, mentinerea ordinelor limita pana la executare, parcurgerea tuturor et apelor de negociere pana la
executarea tranzactiei, de la transmiterea ofertelor de
vanzare/cumparare de la brokerul/dealerul ce o initiaza, pana la cel caruia i se adreseaza. Alte caracteristici sunt: transparenta – o mare capacitate de
diseminare a informatiei referitoare la tranzacrtii in timp real (pret,
marime,data ultimei tranzactii pentru fiecare valoare mobiliara);

supraveghere – si
stemul mentine un registru cu tranzactii le efectuate
si astfel poate depista pe acei part icipanti care nu respecta regulile
de tranzactionare; drepturi de licenta – accesul la codul sursa
permite modificari care sa intamp ine cerintele aparute pe piata
noastra de capital; acces la diatanta – sistemul permite conectarea la
retele de telecomunicatii prin linii telefonice si prin satelit, oferind
posibilitatea accesului intermediarilo r de valori mobiliare indiferent
de amplasarea lor geografica; flexibilitate – sistemul este capabil sa
tina pasul cu modificarile din domeniul financiar.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 13

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005

Unitatea de înv ățare Nr. 14

COTATIILE IN SISTEMUL DE TRANZACTIONARE RASDAQ

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 14

14.1 Cotatiile in sistemul de tranzactionare RASDAQ

Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 14
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 14

OBIECTIVELE unității de înv ățare nr. 14

Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 14 sunt:
 Tehnicile de negociere si formarea pretului
 Categoriile de cotatii

14.1 Cotatiile in sistemul de tranzactionare RASDAQ

Tipuri de negocieri

Mecanismul de tranzactionare pe piat a extrabursiera are la baza tehnicile de
negociere si formare a pretului, ce se incad reaza in trei categorii : negociere simpla,
licitatie simpla si negociere complexa. Negocierea simpla , are loc atunci cand se afla in competitie cate un singur
participant, pe partea de van zari, si, respectiv, de cumparari. Pretul de start cerut de
vanzator este mai mare decat cel oferit de cumparator. In timpul negocierii, fiecare
isi imbunatateste pretul, din punctual de vedere al cont rapartidei, pretul negociat
avand un nivel de “compromis” intre cele doua limite initiale.
Licitatia simpla se realizeaza atunci cand intre parti exista un dezechilibru in ceea
ce priveste numarul participan tilor: de o parte se situe aza un singur participant, iar
de cealalta parte, mai multi. Caracteristic este faptul ca participantii aflati in
contrapartea participantului unic intra in competitie, imbunatatind pretul de la
valoarea initiala impusa de participantul unic. In acest mod se realizeaza o licitatie,
la sfarsitul careia pretul final va coincide cu cel mai bun nivel de prêt care permite
executia. Negocierea complexa este metoda de formare a pretului in conditiile existentei mai
multor participanti atat pe partea de vanzar i, cat si de cumparar i. Negocierea are la
baza pachete de preturi initiale de ambele pa rti. Partile intra in competitie, liciteaza
imbunatatind preturile, atat la cumparare, cat si la vanzar e, motiv pentru care piata
este “dublu – licitata”. Preturile finale se situeaza intre preturile initiale ale celor
doua parti. Pe piata RASDAQ, negocierea are la baza cota tiile afisate de catre formatorii de
piata. Societatile de valori mobiliare, au posib ilitatea de a se inregi stra (a se declara)
sau de a-si retrage inregistrarea: ca form ator de piata pentru o anumita actiune.
Pretul la care o societate de valori mobilia re formatoare de piata este gata sa vanda,
se numeste cotatie ferma – ASK , iar pretul la care se accepta cumpararea se numeste
cotatie ferma – BID .
Oferind preturi de vanzare si / sau cump arare pentru o anumita valoare mobiliara,
societatea de valori mobiliare respectiv e “face piata” pentru actiunea in cauza.
Formatorii de piata maresc sau reduc pretur ile de vanzare sau de cumparare atunci
cand conditiile pietei se modi fica pe parcursul unei zile.
Formatorii de piata asigura lichiditat ea pietei prin fapt ul ca isi declara
disponibilitatea de a vinde sau cumpara la preturile pe care le afiseaza. Pot fi

Categorii de cotatii introduse in sistem cotatii fe rm
e si cotatii indicative.
– Cotatiile ferme , pot fi introduse de catre fo rmatorul de piata pentru
loturi standard sau pentru loturi disparate. Dimensiunea lotului
standard poate fi oricand redefini ta de catre ANSVM pentru orice
valoare mobiliara sau clasa de valo ri mobiliare in scopul asigurarii
unei tranzactionari normale prin sistemul RASDAQ.
Formatorul de piata are obligatia sa onoreze cererea sau oferta introdusa in system in
cazul in care este contactat de catre o alta societate de valori mobiliare care doreste sa cumpere sau sa vandal acea actiune la pretul si in limitele dimensiunii afisate, in
orice moment, in timpul orarului de functi onare a pietei si daca intre timp cotatia nu
a fost actualizata. Fiecare cerere / oferta ferma introdusa de un formator in system trebuie sa fie in
concordanta cu piata preponde renta pentru actiunea in cau za. Astfel, o cerere ferma
nu poate fi cu peste 10% mai mica decat va loarea celei mai mari cereri ferme, iar o
oferta ferma nu poate fi cu peste 10% mai mare decat valoarea celei mai mici oferte
ferme. La deschiderea pietei , in cadrul fiecarei zile, va loarea de referinta pentru
determinarea deviatiei maxime de 10% es te cea mai mare cerere ferma (cea mai
scazuta oferta ferma) afisata in system pentru respectiva valoare mobiliara la
inchiderea pietei din ziua precedenta. Daca pentru o anumita valoare mobiliara nu s-a inregistrat decat un singur formator de piata, cotatiile ferme se introduc in limita a +
20% fata de pretul ultimei
tranzactii.
– Cotatiile indicative se introduc in sistem de catre societatile de valori
mobiliare care nu au calitatea de formatori de piata. Acestea pot introduce cotatii ca urmare a primirii unui ordin de la client, sau pentru efectuarea de operatiuni in propriul portofoliu, daca actioneaza
in nume propriu, exceptand situatia in care in sistem sunt afisate cotatii ferme a cel putin doi format ori de piata. Intr-o astfel de
situatie, pot fi afisate cotatii care reprezinta in exclusivitate ordinele
clientilor.
O cotatie indicativa are rolul de a informa piata despre intentia unei societati de
valori mobiliare de a negocia termenii unei posibile tranzactii cu un alt participant la sistem. Cotatia indicativa poate fi modificata sau retrasa in orice moment in timpul orarului de functionare. Cotatiile ferme si cele indicative sunt vizu alizate pe ecranele cu cotatii de catre
toate categoriile de utilizatori. Ecranul de cerere BID afiseaza preturile de cumparar e in ordine descrescatoare.
Ecranul de oferta ASK afiseaza preturile de vanzare in ordine crescatoare.
Ecranul combinat BID – ASK afiseaza in partea stanga cotatiile de cerere, iar in
partea dreapta cotatiile de oferta.

Test de autoevaluare 14.1
Care sunt categoriile de cotatii in piata RASDAQ?

Răspunsul se va da în spaț iul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 108 .
În loc de rezumat Am ajuns la sfâr șitul unității de învățare nr. 14
Vă recomand s ă faceți o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă
unitate și să revizuiți obiectivele preci zate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucr ării de verificare nr. 14 pe care urmeaz ă să o
transmiteți tutorelui .

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 14
Prezentați etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital.
Punctajul maxim de 10 puncte, îl ve- ți obține astfel: 2 pct. pentru
identificarea tipurilor de negociere, 3 pct pentru calitatea descrierii
si nominalizarea categoriilor de cotatii.
Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul testul de verificare 14.1 Cotatiile ferme , pot fi introduse de catre fo rmatorul de piata pentru
loturi standard sau pentru loturi disparate. Dimensiunea lotului
standard poate fi oricand redefini ta de catre ANSVM pentru orice
valoare mobiliara sau clasa de valo ri mobiliare in scopul asigurarii
unei tranzactionari normale prin sistemul RASDAQ.
Cotatiile indicative se introduc in sistem de catre societatile de
valori mobiliare care nu au calitatea de formatori de piata. Acestea pot introduce cotatii ca urmare a pr imirii unui ordin de la client, sau
pentru efectuarea de operatiuni in propriul portofoliu, daca
actioneaza in nume propriu, exceptand situatia in care in sistem sunt afisate cotatii ferme a cel putin doi formatori de piata. Intr-o astfel de situatie, pot fi afisate cotat ii care reprezinta in exclusivitate
ordinele clientilor.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 14

1.Allen L. – “Capital Mark ets and Institutions: A Global View”, John Wiley
&Sons INC, 2005 2.Anghelache Gabriela – “Bursa si pi ata extrabursiera”, Editura Economica
Bucuresti,2007 3.Baer G., Padoa – Schiopa T. – “The Werner Report revised”, EC Publications Office, Louxembourg, 2006 4. Pepi Mitica – “Piata de capital si bursele de valori”, Editura Exponto
Constanta, 2005