SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE [610163]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
CONDUC ĂTOR ȘTIINȚIFIC:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
ABSOLVENT: [anonimizat], 2015
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE
STUDIU PRIVIND FISCALITATEA
ȘI CONTABILITATEA IMPOZITULUI
ȘI CONTRIBU ȚIILOR SOCIALE AFERENTE
VENITURILOR SALARIALE ȘI ASIMILATE
ACESTORA
CONDUC ĂTOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. SANDU MARIA
ABSOLVENT: [anonimizat], 2015
3
CUPRINS
INTRODUCERE………… …………………………………………………….1
CAPITOLUL 1. DELIMIT ĂRI PRIVIND VENI TURILE SALARIALE,
IMPOZITUL ȘI CONTRIBU ȚIILE SOCIALE AFERENTE ………………4
1.1. Fundamente teoretice priv ind veniturile de natur ă salarială………………..4
1.1.1. Aspecte generale ……………………………………….………………… 4
1.1.2. Defini ția și componentele veniturilor salariale………………….…… 5
1.2. Noțiuni teoretice privind impozitul pe salarii…….. ……………….. …………….9
1.2.1. Calcularea impozitului pe venituri salariale…………………………. 9
1.2.2. Aspecte fundamentaleprivind deducerea personal ă- ………………. 10
1.3. Aspecte esen țiale privind contribu țiile sociale aferente veniturilor salariale
și asimilate acestora …….. ………………… ……………….. ……………….. …………….11
1.3.1. Contribu țiile sociale obligatorii……………………………..…….. .11
1.3.2. Baza de calcul a contribu țiilor sociale individuale……….….. 12
1.3.3. Contribu ția pentru asigur ări sociale de stat……..………..……….. 13
1.3.4. Contribu ția de asigur ări sociale de s ănătate……..………..………. 14
1.3.5. Contribu ția pentru concedii și indemniza ții………..…………….. 14
1.3.6. Contribu ția de asigur ări pentru șomaj…………………………….. 15
1.3.7. Contribu ția de asigurare pentru accidente de munc ă și boli
profesionale…………… ……………………………………………..… 15
1.3.8. Contribu ția la Fondul de garantare pentru plata crean țelor
salariale………………….……. ………………. ………………. ……………… 16
1.4. Obliga ții ale plătitorilor de venituri salarial e/Documente necesare pentru
reflectarea în contabilitate a ven iturilor salariale, impozitului și contribu țiilor
sociale aferente…………..………. ……………………. …………….. …………….. ……….16
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND REFLECTAREA ÎN
CONTABILITATE A VENITURILOR SALARIALE, A IMPOZITULUI
ȘI A CONTRIBU ȚIILOR SOCIALE AFERENTE LA S. C. CASA ETHOS
S.R.L. …………… …………………… ………………… ……………….. ……………….. ………….19
2.1. Aspecte generale privind activitatea desf ășurată de S.C. CASA ETHOS
S.R.L. Craiova ………………………………………………………………….19
2.2. Contabilitatea veniturilor salariale, a impozitului pe venituri salariale
și a contribu țiilor sociale aferente la S. C.CASA ETHOS S. R. L.…………….23
2.3. Înregistrarea în cont abilitate a principalelor opera ții economice privind
veniturile salariale, impoz itul pe venituri salariale și contribu țiile sociale
aferente, la S.C. CASA ETHOS S. R.L.CRAIOVA………….. ………………………26
CONCLUZII ……………………………………………… …………………..31
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………33
ANEXE
1
INTRODUCERE
Din punct de vedere st rict fiscal, sensul și conținutul noțiunii de salariu se vor în țelege
corect și pe deplin numai dac ă este privit atât din punct de vedere al celui care îl acord ă (al
angajatorului, care este pl ătitorul de salarii), cât și din punct de vedere al celui care îl prime ște
(al salariatului, care este beneficiarul venitur ilor din salarii).
Salariatul este o persoan ă încadrată cu contract individual de munc ă, cu timp integral
sau parțial de munc ă, pe o perioad ă nedeterminat ă sau determinat ă. Atât timp cât nu exist ă un
contract individual de munc ă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu. Calitatea de salariat se
capăta numai și numai prin încheierea unui contract individual de munc ă.
Interesul tot mai mare pentru o politic ă eficientă izvorăște din convingerea tot mai
evidentă a economi știlor și a altor speciali ști în domeniu c ă remunera ția este nu numai o
consecință ci și o premis ă a unei activit ăți economico-sociale eficiente.
În acest sens, concluzia practic ă ce s-a impus pe plan mondial este c ă politica salarial ă,
judicious elaborate și perfect armonizat ă cu politic ă generală a întreprinderii, este de natur ă să
stimuleze cre șterea eficien ței economice mai mult decât s ă o afecteze.
Prin urmare, o politic ă eficientă în domeniul salariz ării este necesar, în primul rând, s ă
se înscrie în politica de ansamblu a întreprinderii și să răspundă, pe de o parte, cerin țelor
generale, obiective ale cre șterii eficien ței activității desfășurate, iar pe de alt ă parte, să asigure
accentuarea cointeres ării salaria ților nu numai pentru re alizarea de performan țe individuale, ci
îndeosebi pentru un aport sporit la performan ță globală a întreprinderii pe termen mediu sau
lung.
De asemenea, ast ăzi, în multe țări ale lumii, dezvoltarea managementului resurselor
umane trece pr intr-o profund ă schimbare, în conformitate cu strategiile în domeniul
salarizării, care servesc drept fundament pentru ela borarea politicilor salariale, private în
general, ca instrumente specifice, opera ționale de realizare a obiectivelor strategice. Politicile
salariale constituie din acest punct de ve dere, un ansamblu de decizii de ac țiune direc ționale
privind obiectivele pe care orice organiza ție și le propune în domeniu salariz ării, precum și
mijloacele de realizare a acestora.
Deși administrarea salariz ării este adesea considerat ă că o funcție specializat ă, totuși, la
fel ca și alte aspecte ale managementului resurselor umane, dezvoltarea unei politici salariale
sau abordarea pe baze științifice a acesteia este o activitate complex ă care impune luarea în
considerare a tuturor lan țurilor de esen ță ale salariului, a sarcinilor și funcțiilor de baz ă ale
acestuia, a corela țiilor acestuia cu cele mai diferite variabile economice și sociale, precum și a
implicațiilor acestora asupra tuturor interese lor, de cele mai multe ori divergen țe ale agen ților
economici.
Astfel, pentru posesorul de capital, pentru întreprinz ător salariul constituie, adesea, cel
mai important element al costurilor de produc ție, principalul s ău post de cheltuieli, iar
minimizarea acestuia este o cerin ța esențială a menținerii și chiar a cre șterii competitivit ății,
capacității concuren țiale și a viabilit ății întreprinderii pe pia ță. De aceea se afirm ă , deseori, c ă
politicile salariale ale agen ților particulari sunt mai ales pol itici ale controlului costurilor.
Pentru posesorul de for ță de munca, pentru anga jat, salariul reprezint ă venit, este
principalul mijloc de existen ță a sa și a familiei sale, iar reac ția acestuia va fi de a încerca s ă
maximizeze salariul nu numai pentru a ob ține un minim de subzisten ță ci de a ob ține o
remunerare cât mai mare. De aceea, politicile salariale nu trebuie s ă neglijeze nevoile și
scopurile fundamentale ale oamenilor, salari ul fiind un mijloc de a satisface nu numai
necesitățile fizice și biologice de baza ale angaja ților, ci și un mijloc de a satisface nevoile
sociale și personale ale acestora. Aceast ă cu atât mai mult cu cât, indivizii intr ă în organiza ții
cu speran ța satisfacerii nevoilor lor personale.
2Organizațiile au și ele obiectivele lor, îns ă esențialul pentru atingerea acestora const ă în
a ști să câștige serviciile angaja ților, să-i motiveze pentru nivele înalte de performan ță,
asigurându-se astfel c ă aceștia vor continua s ă-și îndeplineasc ă obligațiile lor fa ța de
organizație.
Aceasta este, de fapt, o problem ă a organiza țiilor care ține de managementul resurselor
umane și care const ă în a reduce diferen țele între nevoile organiza ției și nevoile angaja ților,
acceptând nevoile acestora din urm ă și utilizându-se pentru a stimula participarea și
performan ța lor.
Întreprinderile au, într-adev ăr, nevoie s ă diminueze costurile de produc ție, dar au nevoie
mai ales de motivarea oamenilor în munc ă, ceea ce face ca atitudinea managerilor fa ță de
angajați și reacția acestora la aceast ă atitudine s ă capete o tot mai mare importan ță.
În acest context, o cerin ță deosebit de important ă de care trebuie s ă țină seama în
politica salarial ă o constituie asigurarea cadrului necesar pentru c ă o parte echilibrat ă din
valoarea nou creat ă să revină angajaților deoarece exagerarea dintr-o direc ție sau alta poate
avea efecte nedorite atât în ceea ce prive ște eficien ța activității desfășurate cât și asigurarea
caracterului stimulativ al salariului.
În ceea ce prive ște puterea sau autoritatea public ă, aceasta prive ște salariul, atât sub
aspect economic cât și social, atât de pe pozi ția pieței muncii, cât și a instituțiilor existente, de
pe poziția echilibrelor economice și a echilibrelor sociale.
Prin urmare, contradic țiile și dezacordurile generate de interesele divergente ale
agenților economici, care sunt sursa disfunc ționalităților în cadrul organiza țiilor, reclam ă
dezvoltarea unor asemenea politici salariale care s ă determine adeziunea angaja ților la
organizație, și care să permită accentuarea cointeres ării acestora, stimularea și motivarea lor,
îndeosebi pentru un aport sporit la performan ță globală a întreprinderii pe termen mediu sau
lung. Aceasta înseamn ă că politica salarial ă trebuie, printre altele, s ă fie rezultatul și totodată
să asigure concentrarea intereselor agen ților economici, ale partenerilor sociali atât sub
aspectul recompens ării particip ării la munc ă, cât și al realiz ării obiectivelor generale ale
organizației.
Dacă la nivel macroeconomic, politica salarial ă este conceput ă ca o component ă a
strategiei economice generale, al ături de politica ocup ării forței de munca, de politica fiscal ă,
monetară, bugetară și de credit, la nivel microeconomic politica salarial ă constituie parte
intrinsecă a strategiei firmei care implic ă o latura intern ă și una extern ă deoarece vizeaz ă:
– modelarea și susținerea prin salariu a raporturilor de munc ă din interiorul
întreprinderii, respectiv a raportului dintre con ținutul muncii desf ășurate și modalitățile de
plată;
– o anumit ă aliniere realizat ă prin mecanismele de pia ță între nivelul și structura
salariilor pl ătite și cele practicate de alte firme cel pu țin pentru profesiile sau meseriile de
bază.
Prin politica salarial ă organiza ția se angajeaz ă în dezvoltarea unui sistem de salarizare
vizând performan ța în munca, aceast ă înseamnă că urmărește sporirea caracterului incitativ al
salariului, sus ținerea presupune realizarea unei strânse leg ături între rezultatele muncii pe de o
parte și plată acesteia pe de alt ă parte.
În țară noastră, după cum se apreciaz ă în unele publica ții de referin ță, datorită faptului
că încă nu s-au modificat sim țitor sistemele de salarizare, c ă firmele nu și-au creat înc ă o
politică proprie în materie de remunera re a muncii, salariul nu opereaz ă încă, în mod
corespunz ător pe pia ță muncii și își îndepline ște defectuos func țiile sale de recompensare a
muncii, de echilibru economic și social.
Încheierea contractului individual de munca, prin care se stabile ște salariul angajatului,
atrage asupra angajatorului obliga ția expresă de a determina, deconta, re ține și vira la bugetul
statului și la bugetele asigur ărilor sociale de stat a contribu țiilor și a impozitului pe venit ce
reies din aplicarea prevederilor Codului Fiscal, aspect ce st ă la baza prezentei lucr ări.
Lucrarea de fa ță își propune s ă aducă în actualitate principalele aspecte teoretice și
3practice în leg ătură cu așezarea, urm ărirea și perceperea principalelor impozite și contribu ții
sociale specifice ve niturilor persoanelor fizice în Români a, cu impact economico-social atât
asupra agen ților economici cât și asupra persoanelor fizice.
Conținutul lucr ării aduce informa ții cu privire la aspectel e concrete ale mecanismului
de administrare fiscal ă a celor mai importante venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor
locale, respectiv: impozitul pe venitul din salarii, contribu țiile aferente acestora.
Întreaga problematic ă este abordat ă atât din punctul de vede re al contribuabililor
plătitori cât și al activit ății desfășurate de aparatul fiscal , cunoscut fiind faptul c ă impozitele
și contribu țiile influen țează, pe de o parte persoanele fizice și juridice, indiferent de modul de
desfășurare a activit ății și de sursa de realizare a venitu rilor impozabile, iar pe de alt ă parte
veniturile fiscale ale bugetului de stat și bugetelor locale.
În acest sens primul capitol cuprinde informa ții teoretice cu privire la determinarea
veniturilor impozabile, baza de calcul a impozitului, delimitarea contribu țiilor sociale
aferente salariilor și documente utilizate pentru raport ări fiscale.
În capitolul doi este prezentat ă contabilitatea impozitului pe salarii și contribu țiile
aferente acestora, respectiv contabilitatea datoriilor c ătre bugetul asigur ărilor sociale și
protecție socială, contabilitatea impozitului pe salarii, contabilit atea fondurilor speciale,
contabilitatea altor datorii și creanțe cu bugetul statului cu exemple de înregistr ări la o unitate
studiată.
4CAPITOLUL 1
DELIMIT ĂRI PRIVIND VENITURILE SALARIALE, IMPOZITUL
ȘI CONTRIBU ȚIILE SOCIALE AFERENTE
1.1. F undamente teoretice privind veniturile
de natur ă salarială
1.1.1. Aspecte generale
„Oricine munce ște are dreptul la un salariu echitabil și suficient” este lozinca
ce nu ar trebui s ă lipsească de pe pia ța muncii.
Din punct de vedere fiscal, sensul și conținutul no țiunii de salariu se vor în țelege
corect și pe deplin numai dac ă este privit atât din punct de vedere al celui care îl
acordă – al angajatorului, care este pl ătitorul de salarii și pentru care acesta reprezint ă
o cheltuial ă impusă de necesitatea desf ășurării activit ății, cât și din punct de vedere al
celui care îl prime ște – al salariatului, care este beneficiarul venitului din salariu și
pentru care, acesta reprezint ă un venit ob ținut prin munc ă, acordat de angajator dup ă
ce s-au calculat și reținut de acesta toate obliga țiile de plat ă datorate statului. El
reprezintă cea mai frecvent ă formă de venit și face parte din gama instrumentelor de
măsură a capacit ății de munc ă, fiind considerat instrument de plat ă pentru serviciul
prestat. Sintetizând, putem spune c ă salariul reprezint ă „ expresia b ănească a valorii
forței de munc ă ” . Salariul difer ă de la individ la individ, în func ție de capacitatea
productiv ă și de gradul de instruire al fiec ăruia. În general, sala riul este format din :
salariul nominal – suma pl ătită de produc ător, stabilit ă în conformitate cu mecanismele
pieței reale ; salariul global – salariul fa ță de care se porne ște în cazul negocierilor ;
salariul real – cantitatea de bunuri și servicii ce se poate cump ăra pe baza salariului
nominal. Salariul se stabile ște prin negocieri colective și / sau individuale între
angajator, pe de o parte și salariați organiza ți î n s i n d i c a t e , p e d e a l t ă p a r t e . Î n
stabilirea acestuia se ține seama de legisla ția în domeniu, având ca punct de plecare
un nivel minim, f ără a se neglija nivelul de preg ătire și sectorul de activitate.
„Salariul reprezint ă contrapresta ția muncii depuse de salari at în baza contractului
individual de munc ă ”1. De subliniat este faptul c ă salariul este confiden țial și că
angajatorul are obliga ția de a lua m ăsurile necesare pentru asigurarea confiden țialității.
Plata salariului se poate realiza în numerar dar și prin virament într-un cont
bancar în func ție de modalitatea de plat ă prevăzută în contractul de munc ă. Există
însă și situația în care o parte din salariu se poate pl ăti și în natur ă, cu condi ția ca
această parte să nu depășească 30% din salariu.
Un element esen țial legat de salarizare este timpul de munc ă.
Pentru a defini timpul de munc ă efectuat de un salariat în cadrul unei entit ăți
este suficient s ă amintim faptul c ă acesta reprezint ă „ orice perioad ă în care salariatul
prestează munca, se afl ă la dispozi ția angajatorului și îndepline ște sarcinile și atribuțiile
sale, conform prevederilor cont ractului individual de munc ă, contractului colectiv de
muncă și / sau legisla ției în vigoare ” 2.
Nu trebuie omis faptul c ă, atunci când din motive tehn ice sau din alte motive,
activitatea a fost întrerupt ă, salariații vor primi 75% din salariul de baz ă individual,
singura condi ție fiind urm ătoarea : încetarea lucrului s ă nu se fi produs din vina lor și
ei au rămas în acest timp la dispozi ția unității.
1 Legea nr. 53 /2003 – Codul Muncii , art. 154, modificat ă și completat ă ulterior.
2 Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I.
3 Art. 117 – Codul Muncii privind informarea salaria ților cu privire la programul de munc ă.
5 Programul de munc ă și modul de repartizar e a acestuia pe zile sunt aduse la
cunoștință salariaților și sunt afi șate la sediul angajatorului 3.
Potrivit legisla ției (Codul Muncii, Titlul III Timpul de munc ă și timpul de odihn ă),
angajatorul are obliga ția de a ține eviden ța orelor de munc ă prestate de fiecare angajat
și de a supune controlului inspec ției muncii aceast ă evidență ori de câte ori este
solicitat. Potrivit aceleea și legislații, munca suplimentar ă se compenseaz ă prin ore libere
plătite în urm ătoarele 30 de zile dup ă efectuarea acesteia. În aceste condi ții, angajatul
beneficiaz ă de salariul corespunz ător pentru orele prestate pest e programul normal de lucru.
În cazul în care compensarea prin ore libere nu este posibil ă în termenul prev ăzut de
legislație, în luna urm ătoare munca suplimentar ă va fi pl ătită salariatului prin ad ăugarea
unui spor la salariu corespunz ător duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentar ă,
se stabile ște prin negociere, în cadrul contractului colectiv de munc ă sau dup ă caz, al
contractului indi vidual de munc ă și nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de baz ă.
Munca prestat ă între orele 22:00 și 6:00 este considerat ă muncă de noapte;
angajatorul, care în mod frecvent utilizeaz ă munca de noapte este obligat s ă informeze
despre aceasta inspectorat ul teritorial de munc ă (art. 122- Codul Muncii ).
Un alt termen de care ne lovim este norma de munc ă. Aceasta exprim ă
cantitatea de munc ă necesară pentru efectuarea opera țiunilor sau lucr ărilor de c ătre o
persoană cu calificare corespunz ătoare, care lucreaz ă cu intensitate normal ă, în
condițiile unor procese tehnologice și de munc ă determinate. Norma de munc ă
cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desf ășurarea procesului
tehnologic, timpul cu pauze legale în cadrul programului de munc ă (art.126 – Codul
Muncii). Normarea muncii se aplic ă tuturor categoriilor de salaria ți conform normativelor
în vigoare.
1.1.2. Defini ția și componentele veniturilor din salarii
Reprezint ă venituri din salarii , „ toate veniturile în bani și/sau în natur ă
obținute de o persoan ă f i z i că ce desf ășoară o activitate în baza unui contract
individual de munc ă sau a unui statut special prev ăzut de lege, indiferent de
perioada la care se refer ă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele
se acord ă, inclusiv indemniza țiile pentru in capacitate temporar ă de munc ă ”3.
Veniturile de natur ă salarial ă sunt venituri din activit ăți dependente, adic ă
venituri din orice activitate desf ășurată de o persoan ă fizică într-o rela ție de angajare4,
dacă îndeplinesc urm ătoarele condi ții :
9 părțile care intr ă în relația de munc ă – angajator și angajat stabilesc de la început
felul activit ății, timpul de lucru și locul desf ășurării activit ății;
9 partea care utilizeaz ă forța de munc ă – angajator, pune la dispozi ția celeilalte p ărți –
angajat, mijloacele de munc ă : spații cu înzestrare corespunz ătoare, îmbr ăcăminte
specială, unelte de munc ă, etc.
9 persoana care activeaz ă contribuie numai cu presta ția fizică sau cu capacitatea ei
intelectual ă, nu și cu capitalul propriu;
9 persoana care lucreaz ă sub autoritatea altei persoane este obligat ă să r e s p e c t e
condițiile impuse de aceasta ;
9 plătitorul de venituri salariale suport ă cheltuielile de deplasare în interesul
serviciului ale angajatului, cum ar fi indemniza ția de delegare – deta șare în țară și
3 Legea nr. 571 / 2003, privind Codul fiscal, Titlul III.
4 Art. 7, alin. 1, în conformitate cu prevederile legii 571/2003, privind Codul fiscal.
6în străinătate, precum și indemniza ția de concediu de odihn ă și indemniza ția pentru
incapacitatea temporar ă de munc ă suportată de angajator.
Începând cu data de 1 iulie 2010, conform prevederilor Codului fiscal, orice
activitate poate fi reconsiderat ă ca activitate dependent ă dacă îndepline ște cel pu țin
unul din urm ătoarele criterii:
" beneficiarul de venit se afl ă într-o rela ție de subordonare fa ță de plătitorul de
venit, respectiv organele de conducere ale pl ătitorului de venit și respectă condițiile
de muncă impuse de acesta : atribu țiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora,
locul desf ășurării activit ății și programul de lucru ;
" beneficiarul de venit c ontribuie numai cu presta ția fizică sau cu capacitatea
intelectual ă, nu și cu capitalul propriu ;
" în prestarea activit ății, beneficiarul de venit folose șt e b a z a m a t e r i a l ă a
plătitorului de venit, respectiv spa ții cu înzestrare corespunz ătoare, echipament special
de lucru sau de protec ție, unelte de munc ă, ș.a.m.d.
" plătitorul de venit suport ă cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit și
anume indemniza ția de delegare – deta șare în țară și în străinătate, cât și alte
cheltuieli de aceast ă natură ;
" plătitorul de venit suport ă indemniza ția de concediu de odihn ă și indemniza ția
pentru incapacitate temporar ă de munc ă, în contul beneficiarului de venit ;
" orice alte elemente care reflect ă natura dependent ă a activit ății.
Revenind la veniturile de natur ă salarială, putem spune c ă pentru persoanele fizice
care desf ășoară activități pe teritoriul României, acestea reprezint ă sume primite de la
angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum și de la angajatori cu
sediul sau cu domiciliul în str ăinătate, indiferent unde este primit ă suma.
Aș sublinia faptul c ă, veniturile din salarii reprezint ă o categorie de venituri care,
începând cu 1 ianuarie 2005, se supun unui impozit lunar final în cot ă unică de 16 %,
având ca temei legal Legea nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal, cu modific ările și
completările ulterioare. Ele nu se mai cumuleaz ă la nivel de an cu alte venituri în
vederea impunerii. În cadrul veniturilor din salarii se includ :
" salariile propriu–zise, inclusiv indemniza ții pentru incapacitate temporar ă d e
muncă ;
" veniturile asimilate salariilor.
"Salariile propriu-zise sunt reprezentate atât de veniturile în bani, cât și de
echivalentul în lei al veniturilor în natur ă, inclusiv avantajele primite, ca urmare a
unei rela ții contractuale de munc ă indiferent de perioada la care se refer ă, obținute de
o persoan ă fizică și care sunt realizat e din sume primite pentru munca prestat ă ca
urmare a contractului individual de munc ă/contractului colectiv de munc ă.
Salariile propriu-z ise cuprind :
a) salariile de baz ă;
b) sporurile și adaosurile de orice fel;
c) indemniza ții pentru trecerea temporar ă în altă muncă, pentru reducerea timpului
de muncă, pentru carantin ă;
d) recompensele și premiile de orice fel;
e) sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate, potrivit legisla ției,
personalului din institu țiile publice, cele reprezentâ nd stimulentele acordate
salariaților entităților;
f) sume primite pentru concediul de odihn ă cu excep ția sumelor primite de
salariat cu titlu de desp ăgubiri reprezentând contra valoarea cheltuielilor
salariatului și familiei sale în vederea revenirii la locul de munc ă, precum și
eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de
odihnă ;
7g) sume primite în caz de incapacitate temporar ă de munc ă ;
h) orice alte câ știguri în bani și în natur ă, primite de la angajatori de c ătre
angajați, ca plat ă a muncii lor.
" În ceea ce prive ște veniturile asimilate salariilor, se poate spune c ă acestea
se trateaz ă ca și salariile, pl ătitorii de venituri având acelea și obligații ca și
angajatorii, iar beneficiarii veniturilor având acelea și obligații ca și angajații.
Veniturile asimilate salariilo r care sunt supuse impozit ării sunt reprezentate de
următoarele:
a) indemniza țiile din activit ăți desfășurate ca urmare a unei func ții de demnitate public ă ;
b) indemniza țiile din activit ăți desfășurate ca urmare a unei func ții alese în cadrul
persoanelor juridice f ără scop patrimonial;
c) drepturile de sold ă lunară, indemniza țiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi
ale personalului militar, acordate conform legii ;
d) indemniza ția lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii / societ ăți naționale, societ ăți comerciale, la care statul sau o autoritate a
administra ției publice locale este ac ționar majoritar, precum și la regiile autonome ;
e) remunera ția obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor
legii societ ăților comerciale ;
f) remunera ția primită de președintele asocia ției de proprietari sau de alte persoane,
în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiin țarea, organizarea și
func ționarea asocia țiilor de proprietari ;
g) sumele primite de reprezentan ții în organisme tripartite ;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societ ăților comerciale constituite prin
subscripție publică ;
i) sumele acordate de organiza ții nonprofit și de alte entit ăți neplătitoare de impozit pe
profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin indemniza ția primit ă p e
perioada deleg ării și detașării, în alt ă localitate, în țară și în străinătate, în interesul
serviciului pentru salaria ții din institu țiile publice ;
j) sumele primite de reprezentan ții în adunarea general ă a acționarilor, în consiliul de
administra ție, în comitetul de direc ție și în comisia de cenzori ;
k) indemniza ția lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declara ția
de asigur ări sociale ;
l) indemniza ția administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite
administratorilor societ ăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilit ă d e
adunarea general ă a acționarilor și asociaților ;
m) alte sume sau avantaje de natur ă salarială ori asimilate salariilor.
Conform legisla ției din țara noastr ă, ve n i t u r i l e c a r e n u f a c p a r t e d i n c a t e g o r i a
veniturilor salariale și nu sunt impozabile sunt urm ătoarele:
– ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospod ăriile proprii ca
urmare a calamit ăților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru
naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salaria ților, cadourile oferite
salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de munc ă al salariatului, costul
prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salaria ții proprii și membrii
de familie ai acestora, acorda te de angajator pentru salaria ții proprii sau alte persoane, astfel
cum este prev ăzut în contractul de munc ă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angaja ților, cu ocazia
Paștelui, zilei de 1 iunie, Cr ăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum și cadourile oferite angaja telor de 8 martie sunt neimpozabile, în m ăsura în care
valoarea cadoului oferit fiec ărei persoane nu dep ășește 150 de lei.
– drepturile de hran ă acordate de angajatori angaja ților, în conformitate cu legisla ția în
vigoare ;
– cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuin țele puse la dispozi ția oficialit ăților
publice, a angaja ților consulari și diplomatici care lucreaz ă în afara țării ;
– contravaloarea folosin ței locuinței de serviciu sau a locuin ței din incinta unit ății, potrivit
repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificit ății activității prin cadrul normativ
specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de ap ărare
8națională, ordine public ă și siguran ță națională, precum și compensarea diferen ței de chirie
suportată de persoana fizic ă, conform legilor speciale ;
– contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protec ție și de
lucru, a alimenta ției de protec ție, a medicamentelor și materialelor igienico – sanitare, a altor
drepturi de protec ție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de
echipament, ce se acord ă potrivit legisla ției în vigoare ;
– contravaloarea cheltuielilor de deplasare pent ru transportul între localitatea în care
angajații își au domiciliul și localitatea unde se afl ă locul de munc ă al acestora, la nivelul
unui abonament lunar, pentru situa țiile în care nu se suport ă contravaloarea chiriei sau nu se
asigură locuință ;
– sumele primite de angaja ți pentru acoperirea cheltuielilor de transport pe perioada unei
delegări sau a unei deta șări în altă localitate, în țară și în străinătate, în interes de serviciu ;
– sumele primite potrivit dispozi țiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în
interesul serviciului ;
– veniturile din salarii, ca urmare a activit ății de creare de programe pentru calculator5 ;
– indemniza țiile de instalare ce se acord ă o singur ă dată, de regul ă la încadrarea într-o
unitate situat ă într-o alt ă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dup ă
absolvirea studiilor precum și indemniza țiile de instalare și mutare acordate personalului din
instituțiile publice și celor care î și stabilesc domiciliul în localit ăți din zone defavorizate în
care își au locul de munc ă ;
– cheltuieli efectuate de angajator pentru preg ătirea profesional ă și perfec ționarea
angajatului legat ă de activitatea desf ășurată ;
– sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activit ăți dependente desfășurate
într-un stat str ăin, indiferent de tratamentul fiscal din respectivul stat, excep ție făcând
veniturile salariale pl ătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România
sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de
desfășurare a activit ății în străinătate ;
– costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice. Aici se mai includ
cheltuielile cu cartelele telefonice efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, dar și
alte sume conforme cu prevederile legii.
Dac ă la nivel macroec onomic, politica salarial ă este conceput ă ca o component ă
a strategiei economice generale, al ături de politica ocup ării forței de munc ă, de
politica fiscal ă, monetar ă, bugetar ă și de credit, la nivel microeconomic, politica
salarială constituie partea intrinsec ă a strategiei firmei care implic ă o latură internă și
una extern ă deoarece vizeaz ă: modelarea și susținerea prin salariu a raporturilor de
muncă în interiorul întreprinderii; alinierea realizat ă prin mecanismele de pia ță între
nivelul și structura salariilor pl ătite și cele practicate de alte entit ăți, cel pu țin pentru
profesiile și meseriile de baz ă.
Prin politica salarial ă, entitatea se angajeaz ă în dezvoltarea unui sistem de
salarizare, vizând performan ța în munc ă. Aceasta înseamn ă că urmărește realizarea unei
strânse leg ături între rezultatele muncii și plata acesteia, salariul reprezentând nu doar o
sursă de venituri, ci mai degrab ă o r e c u n o a ștere concret ă a valorii angajatului în
organizație.
Obiectivele politicii salariale dintr-o entitate se refer ă la: recompensarea
performan țelor angaja ților ; oferirea de salarii competitive cu cele de pia ță pentru a
atrage, a motiva și a reține personalul în societate ; reflectarea responsabilit ăților ce
revin fiec ărui post; asigurarea utiliz ării eficiente a resurselor financiare ale firmei.
Salariul se înmâneaz ă numai titularului sau pers oanei împuternicite, dovada pl ății
făcându-se prin semnarea ștatului de plat ă sau a altui document justificativ, dup ă caz.
5 Încadrarea în activitatea de crea ție de programe pentru calculator se face prin ordin comun al
ministrului muncii, solidarit ății sociale și familiei, al ministrului comunica țiilor și tehnologiei informa ției
și al ministrului finan țelor publice.
9
1.2. Noțiuni teoretice privind impozitul pe salarii
1.2.1. Calcularea impozitulu i pe venituri salariale
Impozitele și taxele constituie cea mai important ă resursă financiar ă a statului și
cea mai veche, n ăscută din necesitatea pentru stat de a avea la îndemân ă mijloacele
cu care s ă satisfacă nevoile sale care se confund ă cu cele ale vie ții în comun a
cetățenilor. Fiec ărui moment de dezvoltare al societ ății îi corespunde un anumit nivel
al impozitelor, nivel care se schimb ă pe măsura acestei dezvolt ări.
Sub aspect evolutiv, se apreciaz ă că primul impozit la noi în țară datează încă de
pe vremea turcilor (1700-1800) și este cunoscut sub numele de “haraci”. De-a lungul
timpului, impozitul a avut mai multe denumiri, ca de exemplu: dijm ă, goștină, oierit, v ăcărit,
pogonărit, vinărit, tutunărit, cuniță, etc.
În perioada modern ă, odată cu dezvoltarea statului, rolul impozitului devine din
ce în ce mai important, el devenind o metod ă de conducere prin care se regleaz ă
mecanismele pie ței. Astfel, în func ție de necesitate, el este instrument de stimulare sau
frânare a unor activit ăți de cre ștere ori reducere a produc ției sau consumului unui
anumit produs. Aceast ă metodă, numită pe bun ă dreptate metod ă interven ționistă cu
caracter conjunctural/structural, este folosit ă pentru corectarea evolu ției, pentru
stabilizarea și echilibrarea cre șterii economice.
Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaz ă în faptul c ă, prin intermediul lor,
statul redistribuie o parte important ă din produsul intern brut între clase și grupuri
sociale, între persoanele fizice și cele juridice, în acest mod, având loc o anumit ă
rectificare a discrepan țelor dintre nivelurile veniturilor.
Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, sl ăbind inițiativa și multiplicând
fenomenele de evaziune și fraudă fiscală, generând infla ția.
Definiția clasică a impozitului spune că acesta este o contribuție obligatorie ,
necondiționată și fără contrapresta ție la suportarea sarcinii publice .
Elementele impozitului sunt: subiectul impo zabil, suportatorul impozitului, obiectul
impozabil, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota de impunere, termenul de
plată, asieta (modul de a șezare a impozitului)6.
În ceea ce prive ște contribuabilii care realizeaz ă venituri din salarii, ace știa sunt
obligați să plătească un impozit lunar final , calculat și reținut de c ătre plătitorul de
venituri. Perioada impozabil ă este anul fiscal care corespunde celor 12 luni ale unui
an calendaristic. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabil ă cuprinde
numai num ărul de luni din anul calendaristic pân ă la data decesului.
Impozitarea veniturilor salariale se realizeaz ă în fiecare lun ă de către angajator 7. Acesta
este obligat s ă calculeze, s ă r ețină și să vireze bugetului de stat impozitul
corespunz ător.
Cota de impozit aplicată asupra bazei de calcul, conform legisla ției este de 16 %.
Baza de calcul a impozitu lui pe veniturile salariale se stabile ște în mod diferit
pentru salariile realizate în func ția de baz ă8 și, respectiv pentru veniturile ob ținute în
celelalte cazuri.
6 Sandu M., Contabilitate și fiscalitate, Editura Reprograph, Craiova, 2013, pag. 14.
7 Persoană juridică sau fizic ă, orice entitate la care î și desfășoară activitatea una sau mai multe persoane
fizice și care presteaz ă muncă în schimbul unei pl ăți.
8 Pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munc ă, ultimul loc înscris în carnetul de munc ă
sau în documentele specific; în cazul cumulului de func ții, locul declarat /ales de persoanele fizice.
10În prima situa ție, baza de calcul a impozitului asupra veniturilor salariale
realizate la func ția de baz ă, beneficiarii de venitu ri din salarii datoreaz ă un impozit
lunar, final, care se calculeaz ă și se reține la surs ă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determin ă la locul unde se afl ă funcția de baz ă, prin aplicarea
cotei de 16 % asupra bazei de calcul. Impozitul pe venituri salariale se calculeaz ă și
se reține la data efectu ării ultimei pl ăți a drepturilor salariale, aferent ă fiecărei luni,
indiferent c ă salariile se pl ătesc o singur ă dată pe lună sau de dou ă ori sub form ă de
avans și lichidare.
Elementele opera ției de impozitare sunt urm ătoarele:
9 venitul brut lunar – totalitatea veniturilor realizate de o persoan ă fizică într-lună
pe fiecare loc de realizare;
9 venitul net din salarii – calculat prin deducerea din venitul brut a contribu țiilor
obligatorii ale personalului re ținute pentru asigur ări sociale (contribu ția individual ă de
asigurări sociale de 10,5%, contribu ția pentru asigur ări de sănătate -5,5% și contribu ția
pentru șomaj – 0,5% );
9 venitul net impozabil ( bază de calcul ) – stabilit ca diferen ță între venitul net și
deducerile: deducerea personal ă acordată pentru luna respectiv ă; cotizația sindical ă plătită
în luna respectiv ă; contribu țiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la
nivelul anului s ă nu se dep ășească echivalentul în lei a 400 euro.
Transformarea contribu țiilor reținute pentru fondurile de pe nsii facultative, din lei
în euro, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na țională a
României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se pl ătesc drepturile salariale. În
situația mutării unui angajat, care ob ține venituri din salarii la func ția de bază, în cursul lunii
la un alt angajator, calcului impozitului se realizeaz ă separat pentru fiecare surs ă de venit.
În ceea ce prive ște deducerea personal ă, aceasta se acord ă numai de primul
angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectiv ă până la data lichid ării.
Atunci când reangajarea are loc în aceea și lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de
calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în aceast ă
lună, de la angajatorul urm ător nu se va lua în calcul deducerea personal ă.
Contribu țiile sociale obligator ii, deducerea personal ă și cotizația sindical ă sunt sume
neimpozabile, dar în acela și timp, deducerea personal ă, cotizația sindical ă și contribu ția la
fondurile de pensii facultative sunt admise ca sume deductibile la calculul impozitului
pe venituri salariale numai la uni tatea la care angajatul are func ția de baz ă.
În cea de a doua situa ție, baza de calcul a impozitu lui asupra veniturilor
obținute în afara func ției de baz ă, trebuie subliniat c ă aceasta este reprezentat ă de
venitul net impozabil , calculat ca diferen ță între venitul brut realizat într-o lun ă și
contribuțiile obligatorii, pe fiecare loc de realizare a acestora. Aceast ă regulă se aplic ă
și în cazul: indemniza ției lunare a asociatului unic; drepturilor de natur ă salarială acordate
de angajator persoanelor fizice ulterior încet ării raporturilor de munc ă ; salariilor sau
diferențelor de salarii stabilite în baza unor hot ărâri judec ătorești definitive și
irevocabile. În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferen țelor de venituri din salarii
stabilite pentru perioade anterioare, impozitul se calculeaz ă și se reține la data efectu ării
plății, în conformitate cu reglement ările legale în vigoare priv ind veniturile realizate în
afara func ției de baz ă la data pl ății și se vireaz ă până la data de 25 a lunii urm ătoare
celei în care s-au pl ătit.
1.2.2. Aspecte fundamentale privind deducerea personal ă
În conformitate cu prevederile legale9, persoanele fizice re zidente române, cu
domiciliul în România , c a r e o b ți n v e n i t u r i a t â t d i n R o m â n i a c â t și din afara
României, precum și persoanele fizice care îndeplinesc condi țiile de reziden ță prevăzute
9 Art. 56 , Codul fiscal.
11de legisla ție au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub
forme de deducere personal ă10 , acordat ă pentru fiecare lun ă a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din sa larii, la locu l unde se afl ă funcția de baz ă, în limita
venitului realizat.
Referitor la deducerea personal ă precizăm următoarele aspecte:
– reprezint ă o sumă neimpozabil ă acordat ă contribuabilului, sum ă c e e s t e
stabilită în func ție de venitul brut lunar din salarii și numărul de persoane aflate în
întreținerea acestuia.
– pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut 11 de până la 1000 RON
inclusiv, aceast ă deducere este:
• 250 lei – pentru contribuabilii care nu au persoane în între ținere ;
• 350 lei – pentru contribuabilii care au o persoan ă în întreținere;
• 450 lei – pentru contribuabilii care au dou ă persoane în între ținere;
• 550 lei – pentru contribuabilii care au trei persoane în între ținere;
• 650 lei – pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în între ținere.
– contribuabilii care realizeaz ă venituri brute lunare di n salarii cuprinse între
1.001 lei și 3 000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive f ață de cele
enumerate și se stabilesc prin ordin al ministrului finan țelor publice;
– pentru venituri brute lunare de peste 3 000 lei, nu se acord ă deducere
personală.
Persoana în între ținere poate fi so ția/soțul, copiii sau al ți membri de familie,
rudele contribuabilului pân ă la gradul al doi lea inclusiv, ale c ărei venituri impozabile și
neimpozabile nu dep ășesc 250 lei lunar. Persoana aflat ă în între ținere poate avea sau
nu domiciliu comun cu contribuabilul în a c ărui întreținere se afl ă. O persoan ă poate
fi întreținută de mai mul ți contribuabili. În cazul acesta, suma reprezentând deducerea
personală se atribuie unui singur contribua bil. De asemenea, sunt considera ți întreținuți
și copiii minori în vârst ă de până la 18 ani împlini ți.
Pentru stabilirea deducerii pe rsonale, la care are dreptu l, contribuabilul trebuie s ă
depună la plătitorul de venituri din salarii o declarație pe propria r ăspundere , care
trebuie s ă cuprind ă informa ții privitoare la: datele de identificare a contribuabilului
care realizeaz ă venituri din salarii (numele și prenumele, domiciliul, c odul numeric personal) ;
datele de identificare a fiec ărei persoane aflat ă în între ținere (numele și prenumele,
codul numeric personal).
Legislația prevede și persoane care nu sunt consider ate persoane aflate în
întreținere, ca de exemplu persoanele fizice care de țin terenuri agricole și silvice în
suprafață de peste 10 000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în
zonele montane.
Deducerea personal ă n u s e a c o r d ă personalului trimis în misiune permanent ă în
străinătate.
1.3. Aspecte esen țiale privind contribu țiile sociale
aferente veniturilor salariale și asimilate acestora
1.3.1. Contribu țiile sociale obligatorii 12
Orice contribu ții care trebuie pl ătite în conformitate cu legisla ția în vigoare
pentru protec ția șomerilor, pentru asigur ări de sănătate sau asigur ări sociale reprezint ă
10 Art. 40, alin. 1 lit. a și alin. 2, Codul fiscal.
11 În vederea stabilirii deducerilor personale, venitul brut lunar din salarii se rotunje ște la nivel de leu
fără subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru frac țiunile de peste 50 de bani inclusive și prin neglijarea
fracțiunilor de pân ă la 50 de bani. De exemplu, sumele cuprinse între 1001 și 3000 de lei sunt
calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul c ă fracțiunile sub 10 lei se majoreaz ă la 10 lei.
11 Începând cu data de 1 01. 2011, contribu țiile sociale sunt reglementate și de Codul Fiscal.
12contribuții sociale obligatorii.
Conform legisla ției (art. 2, Titlul I, Codul Fiscal), contribu țiile sociale obligatorii sunt :
" contribuția individual ă de asigur ări sociale și contribu ția datorat ă de angajator la
bugetul asigur ărilor sociale de stat;
" contribuția individual ă de asigur ări sociale de s ănătate și contribu ția datorat ă de
angajator la Bugetul fondului na țional unic de asigur ări sociale de s ănătate ;
" contribuția pentru concedii și indemniza ții de asigur ăr i s o c i a l e d e s ănătate
datorată de angajator la Bugetul fondului na țional unic de asigur ări sociale de s ănătate
" contribuția individual ă la bugetul asigur ărilor pentru șomaj și contribu ția
datorată de angajator la bugetul asigur ărilor pentru șomaj ;
" contribuția de asigurare pentru accidente de munc ă și boli profesionale datorat ă
de angajator la bugetul asigur ărilor sociale de stat ;
" contribuția la Fondul de gara ntare pentru plata crean țelor salariale datorat ă de
persoanele juridice și fizice care au calitatea de angajator.
Conform legisla ției, sunt obliga ți la plata contribu țiilor sociale urm ătorii contribuabili :
– persoanele fizice rezi dente care realizeaz ă venituri din desf ășurarea unor activit ăți în
baza unui contract individual de munc ă, a unui raport de serv iciu sau a unui statut
special prev ăzut de lege, atât pe perioada în care desf ășoară activitate, cât și pe
perioada în care beneficiaz ă de concedii medicale și indemniza ții de asigur ări sociale
de sănătate, precum și persoanele care realizeaz ă venituri de natura celor prev ăzute de
legislație ( art. 55, alin. 2) ;
– persoanele fizice nerezidente care realizeaz ă veniturile prev ăzute la lit. a), cu respectarea
prevederilor instrumentel or juridice interna ționale la care Ro mânia este parte;
– persoanele care realizeaz ă venituri de natur ă profesional ă, altele decât cele de natur ă
salarială (venituri realizate din drepturi de autor și drepturi conexe de finite potrivit art.
7, alin. 1, punctul 13^1 din Legea nr . 571 / 2003, venituri realizate din activit ăți
profesionale desf ășurate în baza contractelor/conven țiilor încheiate potrivit Codului
civil) ; – pensionarii cu venituri din pensii care dep ășesc 740 lei ;
– orice pl ătitor de venituri de natur ă salarială sau asimilate salariilor ;
– următoarele institu ții publice care calculeaz ă, rețin, plătesc și după caz, suport ă
contribuții sociale obligatorii, în numele asiguratului (Agen ția Națională pentru
Ocuparea For ței de Munc ă (ANOFM); Agen ția Națională pentru Presta ții Sociale;
Autoritățile administra ției publice locale; Casa Na țională de Pensii și Alte Drepturi de
Asigurări Sociale; Ministerul Justi ției; Ministerul Administra ției și Internelor; Secretariatul
de Stat pentru Culte; Casa Na țională de Asigur ări de Sănătate; Unit
ățile trimițătoare,
pentru personalul român trimis în misiune permanent ă în străinătate, pentru so țul/soția
care înso țește personalul, pentru memb rii Corpului diplomatic și consular al României;
Autoritățile administra ției publice locale).
1.3.2. Baza de calcul a contribu țiilor sociale individuale
Pentru persoanele fizice rezidente, care realizeaz ă venituri din desf ășurarea unor
activități în baza unui contract individual de munc ă, a unui raport de serviciu sau a
unui statut special prev ăzut de lege, atât pe perioada în care desf ășoară activitate, cât
și atunci când beneficiaz ă de concedii medicale și indemniza ții de asigur ări sociale de
sănătate, pentru persoa nele care realizeaz ă venituri asimilate salariilor, precum și pentru
persoanele fizice nere zidente care realizeaz ă venituri men ționate anterior, baza lunar ă
de calcul a contribu țiilor sociale individuale obligatorii reprezint ă c âștigul brut
realizat din activit ăți dependente, în țară și în străinătate.
Aceasta include urm ătoarele elemente:
13- veniturile din salarii, reprezentate de toate ven iturile în bani și / sau în natur ă obținute
de o persoan ă fizică ce desf ășoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special prev ăzut de lege, indiferent de perioada la care se
referă, de denumirea venitu r i l o r o r i d e f o r m a s u b c a r e s e a c o r d ă, inclusiv
indemniza țiile pentru incapacitate temporar ă de munc ă;
– indemniza țiile din activit ăți desfășurate ca urmare a unei func ții de demnitate public ă
și ca urmare a unei func ții alese în cadrul persoanelor juridice f ără scop patrimonial;
– drepturile de sold ă lunară, indemniza țiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi
ale personalului militar, acordate potrivit legii ; – indemniza ția lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor
la companii / societ ăți naționale, comerciale, la care statul sau o autoritate a
administra ției publice locale este ac ționar majoritar, regiile autonome ;
– remunera ția obținută de directori în baza unui contract de mandat, conform legii ;
– sumele primite de reprezentan ții în adunarea general ă a acționarilor, în consiliul de
administra ție, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghe re, în comisia de cenzori;
– sumele primite de reprezentan ții în organisme tripartite, potrivit legii ;
– indemniza ția administratorilor, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor
societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau adun ării generale a ac ționarilor ;
– indemniza țiile lunare pl ătite conform legii de angajato ri pe perioada de neconcuren ță,
precum și indemniza țiile primite pe perioada deleg ării și detașării în alt ă localitate, în
țară și în străinătate, în interesul serviciului ;
– remunera ția primit ă de președintele asocia ției de proprietari sau de alte persoane în
baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea
asociațiilor de proprietari ;
– orice alte sume de natur ă salarială sau avantaje asimilate sala riilor în vederea impunerii.
Eviden ța obligațiilor de plat ă a contribu țiilor sociale datorate de angajatori și
asimilații acestora se ține pe baza codului de identificare fiscal ă, iar cea privind
contribuțiile sociale individuale pe baza codului numeric personal.
1.3.3. Contribu ția pentru asigur ări sociale de stat
Conform art. 6 din Legea 263/2010, categoriile de persoane asigurate obligatoriu
în sistemul public de pensii sunt: – persoanele care desf ășoară activități pe bază de contract individual de munc ă, funcționarii
publici, cadrele militare în activitate; – persoanele care î și desfășoară activitatea în func ții elective sau care sunt numite în cadrul
autorității executive, legislative ori judec ătorești pe durata mandatului, precum și membri
cooperatori dintr-o organiza ție a coopera ției meșteșugărești;
– persoanele care beneficiaz ă de drepturi b ănești lunare ce se asigur ă din bugetul asigur ărilor
pentru șomaj , în condi țiile legii, denumite în continuare șomeri;
– persoanele care realizeaz ă, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu
cel puțin de 4 ori câ știgul salarial mediu brut utilizat la fundamentar ea bugetului asigur ărilor
sociale de stat și care se afl ă în situația: administratori sau manageri care au încheiat contract
de administrare ori de management; membri ai întrepri nderii individuale și familiale ; alte
persoane care realizeaz ă venituri din activit ăți profesionale ;
– cadrele militare trecute în rezerv ă, polițiș
tii și funcționarii publici cu statut special din
sistemul administra ției penitenciare ale c ăror raporturi de servicii au încetat, din domeniul
apărării naționale, ordinii publice, siguran ței naționale ;
– persoanele care realizeaz ă venituri de natur ă profesional ă, altele decât cele salariale din:
drepturi de autor și drepturi conexe, contracte/conven ții încheiate potrivit Codului civil.
Contribuția pentru asigur ări sociale (CAS) este datorat ă :de angajator/pl ătitor de venit ; de
angajat, fiecare suportând o parte din aceasta. CAS este datorat ă și respectiv pl ătită către
14bugetul asigur ărilor sociale de stat, pe baza acesteia de terminându-se dreptul la diferite tipuri
de pensii acordate de st at. CAS se calculeaz ă prin aplicarea unei cote procentuale la o baz ă
de impozitare, nivelul cotei stabilindu-se în fiecare an prin legea anual ă a bugetului
asigurărilor sociale13.
Baza lunar ă de calcul pentru angajat o constitui e venitul lunar realizat, iar pentru
angajator o constituie suma veniturilor sau câ știgurilor brute realizate de persoanele angajate
și nu poate fi mai mare decât produsul dintre num ărul angaja ților și valoarea corespunz ătoare
a de 5 ori câ știgul salarial mediu brut14.
Cota contribu ției de asigur ări sociale datorate de contribuabilii – angajatori este
diferențiată în func ție de condi țiile de munc ă în care î și desfășoară activitatea
contribuabilii, condiții care pot fi: normale; deosebite (loc urile care în mod permanent sau în
anumite perioade pot afecta capacitatea de munc ă a asigura ților datorit ă gradului mare de
expunere la risc); speciale – unit ăți miniere, activit ăți de cercetare, prelucrare a materiilor
prime nucleare, zonele I și II de expunere la radia ții, aviația civilă, activitate artistic ă
desfășurată în anumite profesii.
Începând cu data de 1 octombrie 2014 s-au produs modific ări privind aceast ă
contribuție, astfel: contribuția de asigur ări sociale suportat ă de angajator pe cheltuieli de
exploatare este de 15, 8 % pentru condi ții normale de munc ă, 20,8 % pentru condi ții
deosebite de munc ă și 25,8 % pentru condi ții speciale de munc ă.
Prin însumarea celor dou ă se obțin următoarele contribuții totale pent ru asigur ările sociale
15: 26,3 % pentru condi ții normale, 31,3 % pentru condi ții deosebite și 36,3 % – condi ții
speciale.
Cota contribu ției individuale de asigur ări sociale datorată este de 10,5 % , indiferent de
condițiile de munc ă. În aceast ă contribuție este inclus ă și cota de 5 % aferentă fondurilor de
pensii administrate privat (începând cu anul 2015, ca urmare a modific ării legisla ției; în
anul 2014, aceast ă contribu ție a fost de 4,5%).
CAS nu se datoreaz ă asupra sumelor reprezentâ nd: diurne de deplasare și de delegare,
indemniza ții de instalare, de ședință pentru consilierii locali și județeni, presta ții suportate din
bugetul asigur ărilor inclusiv, pent ru accidente de munc ă și boli profesionale.
1.3.4. Contribu ția de asigur ări sociale de s ănătate
Această contribu ție se stabile ște prin aplicarea cotei pr ocentuale legale la baza
impozabil ă. Sunt obligatorii dou ă contribu ții la asigur ările sociale de s ănătate: datorat ă de
persoana asigurat ă și datorată de angajator. Cota lunar ă a persoanei asigurate este 5,5 %,
iar contribu ția datorat ă de angajator este de 5,2 % asupra fondului de salarii . Persoanele
care se asigur ă facultativ (membri misiunilor dipl omatice acreditate în România, cet ățenii
străini și apatrizii care se afl ă temporar în țară, fără a solicita viz ă de lungă ședere, cet ățenii
români cu domiciliul în str ăinătate, ce se afl ă temporar în țară ) datoreaz ă o contribu ție lunară
calculată prin aplicarea co tei legale (10,7 %) la valoarea a dou ă salarii de baz ă minime brute pe
țară (anul 2015 – 975 lei, pentru perioada 1/01_30/06 și 1050 lei de la 1 iulie -31 decembrie 2015).
1.3.5.Contribu ția pentru concedii și indemniza ții16
Cota procentual ă legală pentru aceast ă contribu ție este de 0,85 % și se aplic ă la
fondul de salarii sau la drep turile reprezentând indemniza ția de șomaj ori asupra veniturilor
supuse impozitului pe venit sau asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare social ă
13 Legea 571 / 2003, Cod fiscal , Legea 263 / 2010 – Legea unitar ă a pensiilor, Legea nr. 187/ 2014 , Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe ntru 2015.
14 Pentru anul 2015, nivelul câ știgului salarial mediu brut a fost stabili t la suma de 2.415 lei.
15 Legea nr. 187/2014, Legea bugetului asigur ărilor sociale de stat pentru anul 2015.
16 Aceasta contributie s-a introdus de la 1 ianuarie 2006.
15și se achit ă la bugetul Fondului na țional unic de s ănătate. Baza de calcul a contribu ției este
limitată la 12 salarii minime brute pe țară x numărul de angaja ți pentru angajatori sau pentru
celelalte persoane asigurate. Din aceast ă contribuție se suport ă următoarele:
"concedii medicale și indemniza ții pentru incapacitate temporar ă de muncă, cauzate de
boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
"concedii medicale și indemniza ții pentru prevenirea îmboln ăvirilor, recuperarea
capacității de munc ă, exclusiv pentru situa țiile rezultate din accidente de munc ă și boli
profesionale;
"concedii medicale și indemniza ții pentru maternitate și risc maternal;
"concedii medicale și indemniza ții pentru îngrijirea copilului bolnav.
Baza de calcul a indemniza țiilor se determin ă ca medie a veniturilor lunare din ultimele
6 luni din cele 12 luni din care se c onstituie stagiul de cotizare, pân ă la limita a 12 salarii
brute pe țară lunar. Cuantumul indemniza ției pentru incapacitate temporar ă de munc ă se
determină prin aplicarea cotei de 75 % la baza de calcul pentru boala obi șnuită, iar pentru
tuberculoz ă, SIDA, neoplazii, infec ții contagioase din grupa A pr in aplicarea cotei de 100 %
din baza de calcul. Calculul și plata indemniza țiilor se fac pe baza certificatului de concediu
medical, care se prezint ă plătitorului pân ă cel mai târziu la da ta de 5 a lunii urm ătoare celei
pentru care a fost acordat concediul.
1.3.6. Contribu ția de asigur ări pentru șomaj
Persoanele prev ăzute în legisla ție pot încheia contract de asigurare pentru șomaj cu
agenția de ocupare a for ței de munc ă în a cărei rază teritorial ă își au domiciliul sau re ședința
dacă au cel pu țin vârsta de 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul
asigurărilor sociale de s ănătate. Venitul lunar pe ntru care se asigur ă aceste persoane nu poate
fi mai mic decât salariul de baz ă minim brut – pentru anul 2015, 975 lei.
Contribu ția angajatorilor și a angaja ților la bugetul asigur ărilor pentru șomaj este de 0,5
% din fondul total de salarii brut realizat . Contribu ția persoanelor asigurate în baza
contractului de asigurare pentru șomaj este de 1 % din venitul luna r declarat în contractul de
asigurare. Plata acestei contribu ții se efectueaz ă până cel târziu la data de 25 a lunii urm ătoare
celei pentru care se datoreaz ă contribuția.
1.3.7. Contribu ția de asigurare pentru accidente de munc ă și boli profesionale 17
Acest mod de asigurare garanteaz ă în favoarea persoanelor asigurate promovarea
sănătății și a securit ății în munc ă și prevenirea accidentelor de munc ă și a bolilor profesionale,
precum și diminuarea și compensarea consecin țelor accidentelor de munc ă și ale bolilor
profesionale. Asigurarea pentru accidente de munc ă și boli profesionale se datoreaz ă și se
plătește lunar de c ătre – angajatori, pentru persoanele care desf ășoară activități în baza unui
contract individual de munc ă, indiferent de durata a cestuia, pentru cele care î și desfășoară
activitatea în func ții elective sau sunt numite în cadrul autorit ății executive, legislative ori
judecătorești, pentru șomeri, ucenici, elevi, studen ți, pe toată durata de practic ă profesional ă ;
și de către – persoanele fizice asigurat e prin contract de asi gurare încheiat individual, de
exemplu : asociat unic, asocia ți, comanditari sau ac ționari, comandita ți, administratori sau
manageri, persoane care desf ășoară activități agricole în cadrul gospod ăriilor individuale sau
activități private în domeniul forestier, membri ai societ ăților agricole.
Suma absolut ă a contribu ției se calculeaz ă prin aplicarea cotei procentuale legale la
17 Legea 346/5.06.2002 privind as igurarea pentru accidente de munc ă și boli profesionale (publicat ă în
Monitorul Oficial nr. 454/27.06.2002), republicat ă în M. Of. nr. 772/12.11.2009, modificat ă și completat ă
ulterior.
16baza de impozitare . Conform prevederilor Legii privind bugetul asigur ărilor sociale de stat ,
în funcție de Codul CAEN al contribuabilului, cota legal ă variază între 0,15 % – 0,85 %.
Termenul de plat ă al contribu ției de asigurare pent ru accidente de munc ă și boli
profesionale este pân ă la data de 25 inclusiv a lunii urm ătoare celei pentru care se efectueaz ă
plata drepturilor salarial e, iar în ceea ce prive ște declarare, aceasta se face de angajatori în
Declarația privind obliga țiile de plat ă a contribu țiilor sociale, impozitului pe venit și evidența
nominală a persoanelor asigurate.
Contribu ția nu se aplic ă sumelor reprezentând: presta ții de asigur ări sociale care se
suportă din fondul asigur ărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se pl ătesc direct
de acesta ; drepturi pl ătite în cazul desfacerii contra ctelor individuale de munc ă; diurnele de
deplasare și de delegare, indemniza țiile de delegare, deta șare, transfer, drepturi de autor, sume
reprezentând participarea salaria ților la profit, premii și alte legi exceptate prin legi speciale.
1.3.8. Contribu ția la fondul de garantare pentru plata crean țelor
salariale
Cota procentual ă a acestei contribu ții, care este datorat ă de angajator, este de 0,25 %
și se aplică asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salaria ții încadra ți prin
contract individual de munc ă încheiat pentru norm ă întreagă sau cu timp par țial sau a unui
contract de munc ă la domiciliu, de munc ă temporar ă sau de ucenicie la locul de munc ă.
Pentru calculul contribu ției, fondul total de salarii brut, rea lizat lunar, cuprinde : a) salariile
de bază aferente personalului roman trimis în misiune permanent în str ăinătate,
corespunz ătoare func țiilor în care sunt încadrate în țară; b) sporurile, adaosurile și
indemniza țiile; c) salariile de merit; d) sume le realizate prin plata cu ora, g ărzile,
indemniza țiile clinice; e) indemniza țiile pentru concediile de odihn ă și incapacitate temporar ă
de muncă ; f) stimulente și premii de orice fel care se pl ătesc din fondul de salarii ; g) orice
alte sume pl ătite din fondul de salarii cu excep ția compensa țiilor acordate și ale contractului
colectiv de munc ă, salariaților concedia ți din motive care nu țin de persoana lor.
1.4. Obliga ții ale plătitorilor de venituri salariale/documente necesare
pentru reflectarea în contabilitate a veniturilor salariale, impozitului
și contribu țiilor sociale aferente
La modul general, obliga țiile plătitorilor de salarii și venituri asimilate salariilor constau în :
– calculul lunar al veniturilor salariale și asimilate acestora și întocmirea documentelor
necesare (liste de plat ă a avansurilor chenzinale, în cazul entit ăților care achit ă salariile în
sistem chenzinal, state de salarii);
– calculul impozitului aferent veniturilor salariale și a contribu țiilor sociale suportate de
fiecare angajat sau persoan ă asimilată la data efectu ării plății acestor venituri – indiferent de
modul în care se face plata;
– stabilirea contribu țiilor sociale suportate de pl ătitorul de venituri salariale/persoana
asimilată;
– reflectarea în contabilitate a veniturilor sa lariale pe fiecare loc de realizare a acestora,
a contribu țiilor sociale, a re ținerilor din veniturile salariale;
– plata avansurilor salariale, dac ă este cazul și a venitului salarial (net sau rest de plat ă);
– întocmirea și depunerea declara țiilor specifice (Declara ția privind obliga țiile de plat ă a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominal ă a persoanelor asigurate) și a
altor documente;
– plata la bugetul de stat pân ă la data de 25 in clusiv, a lunii urm ătoare celei pentru care
se plătesc aceste venituri, a impozitului pe ve nituri de natura salariilor, a contribu țiilor sociale;
17în acest sens se întocmesc dou ă ordine de plat ă (unul pentru impozit și altul pentru contribu ții
sociale). – plata altor datorii înregistrate de en titate, strâns legate de veniturile salariale (c ătre terți
pentru rețineri pentru bunurile cu plata în rate, pensii alimentare, alte re țineri).
" Contractul individual de munc ă (anexa nr. 1, ata șată la sfârșitul lucrării)
" Statul de salarii (anexele nr. 2a, 2b, 2c, 2d, ata șate la sfâr șitul lucr ării)
îndeplinește două funcții
18 importante: document pentru calculul drepturilor b ănești cuvenite
salariaților, precum și al contribu țiilor și al altor sume datorate; document justificativ de
înregistrare în contabilitate. El are toate componentele neces are calculului impozitului pe
venituri salariale și assimilate acestora. Se întocme ște într-un exemplar sau în dou ă, după caz,
lunar, pe locuri de activit ăți, pe baza documentelor de eviden șă a muncii și a timpului lucrat, a
documentelor privind re ținerile legale, a listelor de avan s chenzinal, concediilor de odihn ă,
certificatelor medicale și se semneaz ă de către persoana care determin ă salariul cuvenit și
întocmește statul de salarii. Cuprinde informa ții referitoare la: denumirea unit ății, secției,
serviciului; denumirea formularului , întocmit pentru luna, anul; numele și prenumele, venitul
brut,contribu ția individual de asigur ări sociale, de asigur ări pentru șomaj, asigur ări sociale de
sănătate, venitul net, deducer e personal, venitul baz ă de calcul, impozitul calculate și reținut,
salariul net; semn ături: conduc ătorul unit ății, conduc ătorul compartimentului financiar-
contabil, persoana care îl întocme ște.
" Declarația privind obliga țiile de plat ă a contribu țiilor sociale, impozitului pe venit
și evidența nominal ă a persoanelor asigurate – formular 112 (anexa nr. 3, ata șată la
sfârșitul luctării), ce întocme ște începând cu data de 1 ianuarie 2011. Se depune lunar, la
organul fiscal, pân ă la data de 25 inclusiv a lunii urm ătoare celei pentru care se datoreaz ă
impozitul pe venit și contribu țiile sociale. Se depune prin mijloace electronice de transmitere
la distanță pe portalul e-România pentru care pl ătitorul de ține un certificat calificat (L. nr.
455/2001). Prin excep ție, până la data de 1 iulie 2011, aceast ă declarație s-a depus la organul
fiscal competent sau la ofic iile acreditate de MFP, în format de hârtie semnat și ștampilat
însoțit de declara ția în format electronic, pe suport electronic.
Mai men ționăm și alte documente întocmite de unitatea pe exemplul c ăreia am
elaborate lucrarea de licen ță:
" Liste de pl ăți zilieri (anexa nr. 2d, ata șată la sfârșitul lucrării), ce se întocmesc lunar
pe locuri de activitate.
" Listă lunară pentru concedii medicale (anexa nr. 4a, 4b, 4c, 4d), respectiv
Centralizatorul privind certificatele de concediu medical, întocmit la sfâr șitul fiecărei luni.
" Listă centralizatoare concedii de odihn ă (anexa nr. 5 ).
" Foaia colectiv ă de prezen ță (anexa nr. 6). Timpul de munc ă reprezint ă timpul pe
care salariatul îl folose ște pentru îndeplinirea sarcinilor de munc ă.
Durata normal ă a timpului de munc ă este de 8 ore pe zi și 40 ore pe s ăptămână realizate
în 5 zile, de regul ă în intervalul luni-vineri cu dou ă zile repaus.
La locurile de munc ă unde, datorit ă specificului activit ății, nu exist ă posibilitatea
încadrării în durata normal ă a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de
organizare a timpului de lucru, dup caz, în tur ă, tură continuă, turnus, program frac ționat;
locurile de munc ă la care se aplic ă aceste forme specifice de organizare, precum și
modalitățile concrete de organizare și evidența muncii prestate se stabilesc prin Regulamentul
intern.
La nivelul general, când munca se efectueaz ă în schimburi, durata timpului de munc ă
va putea fi prelungit ă peste 8 ore pe zi și peste 48 ore pe s ăptămână, care include și orele
suplimentare, cu condi ția ca media orelor de munc ă, calculată pe o perioad ă de referein ță de
po lună calendaristic ă, să nu depășească 48 ore pe s ăptamână.
18 Sandu M., Contabilitate și fiscalitate, Editura Reprograph, Craiova, 2013, pag. 124.
18Pentru unele activit ăți, locuri de munc ă și categorii de personal, pot fi stabilite
programe de lucru par țiale, corespunz ătoare unor frac țiuni de norm ă, cu o durat ă a timpului de
lucru de 6, 4, sau de 2 ore pe zi. Drepturile salaria ților care lucreaz ă în astfel de situa ții se
acordă proporțional cu timpul lucrat. Orele prestate la solicitarea scris ă a directorului
coordonator, peste programul normal de lucru st abilit în unitate sunt ore suplimentare, f ără a
depăși 360 ore pe an.
Munca suplimentar ă se compenseaz ă prin ore libere pl ătite în urm ătoarele 30 de zile
după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea prin ore libere pl ătite nu este posibil ă
în termenul prev ăzut în luna urm ătoare, munca suplimentar ă v a f i p l ătită salariatului, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Repausul s ăptămânal se acord ă în două zile consecutive, de regul ă sâmbata și
duminica. În cazul în care re pausul în zilele de sâmb ătă și duminic ă ar prejudicia interesul
public sau desfa ășurarea normal ă a activității, repausul s ăptămânal poate fi acordat și în alte
zile, stabilite prin regul amentul intern.În aceast ă situație salariații vor beneficia și de un spor
la salariu, stabilit prin co ntractul individual de munc ă, funcție de bugetul alocat.
Angajații care, datorit ă specificului activit ății, lucrează în zilele de s ărbătoare legal ă în care nu se
lucrează, li se asigur ă compensarea cu timp liber corespunzator în urm ătoarele 30 zile.
Munca prestat ă între orele 22.00 – 6.00 este considerat ă muncă de noapte. Salaria ții
care efectueaz ă cel putin 3 ore de munc ă de noapte beneficiaz ă de un spor la salariu de 25%
din salariul de baz ă pentru fiecare or ă de muncă de noapte prestat ă.
Prezența la lucru a salaria ților se va eviden ția pe baza de semn ătură proprie în condica
de prezen ță a fiecărei subunit ăți.
Foaia colectiv ă de prezen ță se întocme ște pe baza condicii de prezen ță și se înainteaz ă
compartimentului salarizare în timp util, în vederea calcul ării drepturilor salariale (12 ale
fiecărei luni pentru luna precedent ă).
Foaia colectiv ă de prezen ță exprimă numărul orelor de lucru realizate de salaria ții unei
subunități pentru fiecare în parte, pentru o perioad ă de o lun ă de zile, ce corespunde cu
numărul orelor realizate în zile le planificate în grafic și atestate prin condica de prezen ță.
" Fisa veniturilor realizate de angajat (anexa nr. 7) îndeplineste rolul fostei f ișe
fiscale privind impozitul pe veniturile din salarii. E ste un formular ce se transmite la
solicitarea angajatului. Se utilizeaz ă la declararea venitului baz ă de calcul și a impozitului pe
veniturile din salarii și cuprinde informa ții referitoare la: date de id entificare ale angajatorului;
date de identificare ale angajatulu i; date privind perioada angaj ării; deduceri personale;
calculul impozitului pe veniturile din salarii.
ș Plata impozitului și a tuturor contribu țiilor pentru asigur ări sociale (angajator și
angajat) se efectueaz ă se efectueaz ă pe baza ordinului de plat ă (anexele nr. 8a, 8b, 8c) la
următoarele termene:
– data stabilit ă pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazu l angajatorilor ce
efectueaz ă plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urm ătoare
celei pentru care se datoreaz ă plata;
– data stabilit ă pentru plata chenzinei a doua da r nu mai târziu de 25 a lunii urm ătoare
celei pentru care se datoreaz ă plata.
19CAPITOLUL 2
STUDIU DE CAZ PRIV IND REFLECTAREA ÎN
CONTABILITATE A VENI TURILOR SALARIALE,
IMPOZITULUI ȘI CONTRIBU ȚIILOR SOCIALE AFERENTE LA
S.C. CASA ETHOS S.R.L.
2.1. Aspecte generale privind activitatea desf ășurată de S.C. CASA ETHOS
S.R.L. Craiova
De la început țin să precizez c ă am întocmit aceast ă lucrare de licen ță pe exemplul
unității în cadrul c ăreia îmi desf ășor activitatea, respenti v societatea comerical ă CASA
ETHOS S.R.L. Craiova.
Această societate comercial ă are capital integral elve țian ce activeaz ă în domeniul
construcțiilor, tâmpl ăriei (atelier la Bucov ăț), agriculturii (ferm ă agricolă la Ungureni,
comuna Gherce ști) și brutărie. Totodat ă, această unitate editeaz ă revista Ethos. Are sediul
social în Craiova, strada P ăltiniș nr. 57, a fost înregistrat ă la registrul comer țului (ONRC Dolj)
la data de 21 noiembrie 1997, cu num ărul J16/334/1997, primind codul unic de înregistrare
nr 9385733.
Este o societate cu r ăspundere limitat ă și cu asociat unic, persoan ă elvețiană, care își
desfășoară activitatea în temeiul legilor române, înfiin țată pentru un interval de timp nelimitat
ce purcede din momentul în care a fost înregitrat ă în Registrul Comer țului.
Entitatea, pe exemplul c ăreia am efectuat studiul, este indentificat ă prin certificatul de
înregistrare B1832957, emis pe data de 10.03.1997 și eliberat la data 30.04.2009.
Schwengeher Bruno, în calit ate de asociat unic, cet ățean elvețian, domiciliat în Elve ția,
conduce aceast ă entitate denumit ă Casa Ethos, av ănd ca mandatori pe Vieru Levi și Năstăsie
Cătălin, conform procedurii speciale, aceasta fiind autentificat ă de către Găceatu Ilie, av ănd în
vedere prevederile actului adi țional și modificarile anterioare, în temeiul prev ăzut în articolul
204, alineatul 4 din Legea31/1990, privind societ ățile comerciale, modificat ă și completat ă
ulterior.
Conform actului constitutiv19, societatea comercial ă CASA ETHOS S.R.L. dispune de
un capital social subscris și vărsat în valoare de 3.394 lei, re prezentând aport în numerar
10.000 dolari, fiind împ ărțit într-un num ăr de 3.394 p ărți sociale egale, cu o valoare nominal ă
de 1,00 Ron/parte social ă.
Conducerea entit ății se realizeaz ă prin asociatul unic Schwengeher Bruno care are
următoarele atribu ții:
– să aprobe situa ția financiar ă anuală și să stabileasc ă repartizarea profitului net;
– să desemneze pe administratori și cenzori, s ă-i revoce și să le dea desc ărcare de
activitatea lor, precum și să decidă și contractarea auditului financiar, atunci când
acesta nu are caracter obligatoriu potrivit legii;
– să modifice actul consitutiv;
– și alte atribu șți prevăzute de legisla ția în materie.
Capitalul social poate fi modificat prin decizia asociatului unic, cu respectarea
normelor legale în materie.
Decizia de reducere a capitalului social va putea fi f ăcută după trecerea a dou ă luni din
ziua în care aceasta a fost publicat ă în Monitorul Oficial al României.
Capitalul social poate fi majorat, în baza deciziei asociatului unic prin aport în natur ă
sau în numerar. Dac ă majorarea capitalului social se face prin aport în natur ă, asociatul unic
19 Act Constitutiv actualizat la data de 27.02.2009, conform actului adi țional 206/16.02.2009 al S.C. CASA
ETHOS S.R.L.
20va dispune efectuarea unei expertize pentru evaluarea bunului mobil sau imobil. P ărțile
sociale nou constituite vor fi subscrise în to talitatea lor, libere de orice sarcini.
Sub aspect evolutiv, menționăm faptul c ă în anul 1993 a fost înfiin țată Fundația
Creștină Ethos, cu scopul de a veni în ajutorul persoanelor defavorizate din Craiova și din
împrejurimi. Din momentul înfiin țării și până în prezent, prin intermediul gr ădinițelor și școlii
ethos, Funda ția Creștină Ethos ofer ă copiilor o alternativ ă sănătoasă de educa ție.
Menționăm un al doilea moment, importa nt, pentru evolutia activit ății, în sensul c ă
societatea comercial ă Casa Ethos S.R.L. Craiova a func ționat începănd cu noiembrie 1997
sub numele de Editura Ethos, iar cu timpul, s-a impus necesitatea ca societatea comercial ă
să desfășoare o palet ă mai largă de activit ăți prin care s ă poată ajuta Funda ția. Astfel, Editura
Ethos carea avea ca scop principal tip ărirea și comercializarea de diverse materiale scrise și-a
diversificat activitatea, dezvolt ănd proiecte în mai multe domen ii. În anul 2004 societatea
comercial ă s-a transformat în Casa Ethos S.R.L.
Pe parcurs, aria de activit ăți a fost dezvoltat ă în sensul c ă s-au creat noi locuri de munc ă,
entitatea studiat ă contribuind, astfel, la reducerea ratei șomajului în jude țul nostru. Scopul
înființării societății comerciale a fost ca din veniturile ob ținute din activit ățile comerciale, s ă
se poată acoperi cheltuielile privind activitatea def ășurată de Funda ția Creștină, devenind,
astfel, posibil ă continuarea activit ății comerciale.
În acest sens, men ționăm că se desfășoara activit ăți în construc ții, tămplărie, publica ții,
brutărie și agricultur ă. Unitatea beneficiaz ă de o mare recunoa ștere din partea clien ților fideli
datorită calității produselor comerciale, precum și seriozit ății în îndeplinirea solicit ărilor
acestora.
Totodată, menționăm că toate produsele ob ținute în brut ăria ce face parte din structura
organizatoric ă a unității studiate, precum și cele ob ținute din activit ățile agricole se
comercializeaz ă prin cele dou ă magazine ale entit ății, aflate în strada P ăltiniși nr.57 și strada
Bucura nr.69, Craiova.
În continuare, prezent ăm pe scurt, principalele activit ăți desfășurate de aceast ă unitate,
activități care sunt incluse în organigrama prezentat ă în anexa nr 9, ata șată la sfârșitul
lucrării:
ș ACTIVIT ĂȚI
ȘI PRODUSE/EXECUT ĂRI DE LUCR ĂRI ȘI SERVICII
) BRUTARIE (P ĂINE ȘI PRODUSE PATISERIE)
Pentru cei c ărora le place p ăinea proasp ătă scoasă din cuptor, brut ăria din cadrul
societății comerciale CASA ETHOS le ofer ă o păine natural ă cu miez pufos și coajă groasă
crocantă, preparat ă după rețete tradiționale române ști și elvețiene. Păinea obținută este
sățioasă și sănătoasă, fără E-uri (pâine alb ă, integrală sau secar ă) coaptă în tavă sau pe vatr ă,
are o valoare biologic ă și nutrițională ridicată, deci cu un efect pozitiv asupra s ănătății
consumatorilor. In proportie de 60% din pâinea produs ă în brutărie este destinat ă circuitului
social și 40% la vânzare. Tot în cadrul brut ăriei funcționează și o patiserie care produce
diverse produse, ca de exemplu: ștrudele cu mere (din produc ția de mere de la Ungureni),
plăcintă cu brânză sau cu dovleac croissante, brio șe cu stafide, chec asortat, cozonac, etc
) SPECIALIT ĂȚI CULINARE ELVE ȚIENE
În cadrul acestora men ționăm produsele: cârna ți elvețieni și Sandwich-ul Fleishkase ce
sunt preparate în mezel ăria proprie dup ă o rețetă, specifică, elvețiană. Cârnații elvețieni sunt
preparați după o rețetă elvețiană (amestec din pulpa vit ă + pulpa porc, lapte integral,
condimente). Nu con țin șorici sau zgârciuri. Sandwich-ul Fleishkase con ține caș de carne,
pâine, cartofi pr ăjiți, salată varză, muștar și/sau ketchup.
)AGRICULTURA (LIVAD Ă ȘI SERE-FRUCTE ȘI LEGUME)
Livada societ ății comerciale CASA ETHOS este localizat ă în județul Dolj, satul
Ungureni, comuna Gherce ști la o distan ță de 10 kilometri de Craiova. Livada se întinde pe o
21suprafață de 8 hectare unde exist ă culturi de peri, pruni, piersici și meri în cea mai mare parte
(SOI GOLDEN, GALA, FUJI, BRAEBURN), ia r legumele sunt cultivate într-o ser ă cu o
suprafață de 1000 m2. Merele sunt atent culese , sortate, iar, apoi, p ăstrate în depozitul
frigorific al acestei unit ăți. În acest fel, se pot consuma mere de cea mai bun ă calitate chiar și
în luna august a anului urm ător. Ca urmare a p ăstrării merelor în condi ții corespunz ătoare se
oferă asemenea produse agricole în tot timpul anul ui, iar sezonier se vând prin magazinele
menționate: pere, piersici, ro șii, castrave ți, vinete, varz ă, salată, dovlecei, ceap ă, cartofi.
Sucul natural de mere este obținut prin presarea la rece a merelor din so iuri nobile, nu
are adaos de ap ă, conservan ți sau zahăr.
Este pasteurizat și ambalat la 10, 5, și 3 litri în sistem bag-in- box (recipient de plastic cu
robinet în cutie de carton). Gu stul dulce aromat al merelor și parfumul toamnei t ărzii este
intact de la prima pân ă la ultima pic ătură de suc în acest recipient special conceput. Sucul de
mere este tonic muscular și al sistemului antireumatismal, an tiseptic intestinal, depurativ. Este
indicat într-o sum ă de afecțiuni cum ar fi astenie fizic ă și intelectual ă, anemie, demineralizare,
reumatisme, obezitate, st ări febrile, gastrit ă, ulcer gastric insomnie, cefalee. Acest produs
reglează metabolismul osos și digestia, ajut ă la micșorarea nivelului de colesterol, precum și
alte beneficii. Se pot bea c ăte 3 – 4 pahare pe zi, înainte de mas ă cu 30 de minute sau 3 ore
dupa mas ă.
) SPECIALIT ĂȚI CULINARE ELVE ȚIENE
În cadrul acestora men ționăm produsele: cârna ți elvețieni și Sandwich-ul Fleishkase ce
sunt preparate în mezel ăria proprie dup ă o rețetă, specifică, elvețiană. Cârnații elvețieni sunt
preparați după o rețetă elvețiană (amestec din pulpa vit ă + pulpa porc, lapte integral,
condimente). Nu con țin șorici sau zgârciuri. Sandwich-ul Fleishkase con ține caș de carne,
pâine, cartofi pr ăjiți, salată varză, muștar și/sau ketchup.
Cașul de carne este preparat în mezel ări după o rețetă elvețiană (amestec din pulp ă vită
+ pulpă porc, lapte integral, condimente).
) CONSTRUC ȚII
CASA ETHOS are și un domeniu de activit ate axat pe construc ții de case.
Până în prezent au fost construite un num ăr de 24 case în cartierul Romane ști din Craiova și
mai sunt în curs de execu ție încă 2 case. Toate acestea au fost date în folosin ță personalului
din cadrul unit ății. S-a realizat și un azil de b ătrâni care este amplasat în incinta cartierului de
case. Casele sunt construite dup ă un model elve țian combinat cu un model american care
aduce proprietarilo r un stil occidental de locuit.
Domeniul de activitate: construc ții din lemn, lucr ări de instala ții, izolări, amenaj ări
interioare și exterioare, amenaj ări de drumuri și poduri.
) TÂMPLĂRIE
CASA ETHOS este produc ător și distribuitor de articole din lemn. Folosind utilajele
elvețiene se recondi ționează mobilier școlar, uși, mese, scaune, paturi și alte obiecte de
mobilier casnic. Se efectueaz ă și lucrări de montaj și reparații, mobilier și obiecte de interior.
) EXECUT ĂRI DE LUCR ĂRI ȘI SERVICII
Executări de lucr ări
• finisări interioare/exterioare
• termoizola ții
• reparații acoperișuri
• betonări
Închirieri :
• popi metalici reglabili (elve țieni)
• mașini și utilitaje construc ții:
– autoutilitare mici (800kg)
– autoutilitare de capacitate medie (3,5 t)
22 – camion cu macara
– excavator
– buldozer
– autoînc ărcător frontal
Principalii indicatori economico financiari
Conform situa țiilor financiare întocmite în peri oada 2011 – 2014 (anexele nr. 10 a-
10b, 10c, atasate la sfârsitul lucr ării) menționăm urmatoarea situa ție prezentat ă în tabelul 2.1:
Tabel nr. 2.1.
INDICATORI 2011 2012 2013 2014
Cifra de afaceri net ă 1.792.233 1.904.184 1.641.337 1.075.586
Venituri din
exploatare 3.654.975 4.936.016 14.252.097 2.677.821
Cheltuieli din
exploatare 4.283.616 5.584.728 14.059.581 3.265.004
Profit/Pierdere Pierdere/628.641 Pierdere/648.712 Profit/ 192.516 Pierdere/587.183
Venituri financiare 4.376.977 1.323.711 586.535 574.179
Cheltuieli financiare 5.609.015 2.503.532 420.625 985.166
Venituri
extraordinare* – – –
Chelt. extraordinare* – – – –
Profit/Pierdere
financiar ă Pierdere/1.232.0
38Pierdere/1.179.821 Profit/ 165.910 Pierdere/410.987
Venituri totale 8.031.952 6.259.727 14.838.632 3.252.000
Cheltuieli totale 9.892.631 8.088.260 14.480.206 4.250.170
Profit sau pierderea
curentă
(profit/ pierdere
exploatare
+ profit/ pierdere
financiar ă) Pierdere/1.860.679
(628.641+1.232.038)Pierdere/1.828.533
(648.712+1.179.821)
Profit /358.426 Pierdere/998.170
(587.183 + 410.987)
Sursa: Prelucrare dup ă situațiile financiare (Contul de profit și pierdere pe anii 2012-2014; anexele
nr. 11a si 11 d).
Element de noutate: Începând cu anul 2015, conform Ordinului 1802/2014, veniturile
și cheltuielile extraordinare au fost elim inate din planul de conturi general și, implicit,
din situațiile financiare (Bilan ț și Contul de profit și pierdere)
) În concluzie: Prin efectuarea diferen ței dintre venituri și cheltuieli s-a ob ținut
pierdere contabil ă din activitatea curent ă (de exploatare + ac tivitatea financiar ă), în perioadele
următoare: în anul 2011, în sumă de 628.641 lei; în anul 2012 , în sumă de 648.712 lei,
respectiv, în anul 2014 o pierdere în sum ă de 998.170 lei și numai un profit contabil brut
în anul 2013, în sumă de 358.426 lei .
Pentru desf ășurarea în condi ții normale a activit ății, societatea comercial ă ETHOS
S.R.L. Craiova deruleaz ă contracte comerciale cu aproximativ 165 de entit ăți, în calitate de
furnizori (anexa nr. 13 ), printre care exemplific ăm: AVD GOLDACH; DAMILA SRL;
FUNDAȚIA CREȘTINĂ ETHOS; ETHOS OPEN HANDS; MOL ROMANIA SRL, etc.
Totodată, trebuie men ționat și relațiile de decontare (relatiile cu clien ții) privind
vânzarea produselor, lucr ărilor și serviciilor cu apoximativ 140 de clien ți (anexa nr. 14 ),
printre care amintim: AIRTOP GMBH; ETHOS OPEN HANDS; HOLCIM SA; ZERIN SRL,
etc.
În ceea ce prive ște numărul angaja ților, acesta a fluctuat în perioada analizat ă, numărul
mediu de salaria ți în perioada analizat ă este de peste 170 (anexa nr. 15 ).
23
2.2. Contabilitatea veniturilor sa lariale, a impozitului pe
venituri salariale și a contribu țiilor sociale aferente
la S.C. CASA ET HOS S.R.L. CRAIOVA
În ceea ce prive ște organizarea și conducerea contabilit ății în cadrul societ ății
analizate în lucrarea m e a , s e p o a t e s p u n e c ă acestea dou ă s u n t r e a l i z a t e î n
conformitate cu Legea contabilit ății nr. 82 / 1991, modificat ă și completat ă ulterior și
Ordinul Ministerului Finan țelor Publice nr. 1802/2014, Reglement ări contabile privind
situațiile financiare individuale și situațiile financiare consolidate cu aplicabilitate de la 1
ianuarie 201520.
Conform legisla ției, societatea comercial ă, ca de altfel, și celelalte unit ăți din țara
noastă este obligat ă să organizeze contabilit atea financiar ă în partid ă dublă.
Prelucrarea documentelor în contabilitatea general ă, în vederea ob ținerii informa țiilor,
se realizeaz ă cu ajutorul programului informatic P ETRESCU, iar prelucrarea datelor privind
toate opera țiile ce țin de salarizare se efectueaz ă utilizând programul informatic
RADUCANOIU.
A – Contabilitatea veniturilor salariale
În cadrul unit ății analizate, S.C. Casa Ethos S.R.L. Craiova, pentru înregistrarea în
contabilitate a veniturilor salariale se utilizeaz ă contul 421 „Personal – salarii
datorate”. Acest cont ține eviden ța decont ărilor cu personalul pentru drepturile
salariale cuvenite acestuia în bani sau în natur ă, inclusiv a sporurilor, adaosurilor,
premiilor din fondul de salarii. Este un cont de obliga ții cu func ție contabil ă de Pasiv.
Creditul acestui cont oferă, la sfârșitul lunii, informa ții21 privind veniturile salariale și
asimilate acestora, care reprezint ă o cheltuial ă de exploatare pentru entitate prin debitul
contului 641 „Cheltuieli cu salar iile personalului”.
În debitul acestui cont se reflect ă :
a) reținerile din salarii reprezentând contribu ția individual ă pentru asigur ări sociale
(10,5 % indiferent de condi țiile de munc ă), contribu ția pentru fondul de șomaj (0,5 %
pentru anul 2015), contribu ția pentru asigur ările de s ănătate (5,5 %), impozitul pe
salarii datorat statului (16 % stabilit dup ă o procedur ă specifică ), avansuri acordate
personalului, sume opozabile salaria ților datorate ter ților, precum și alte re țineri
datorate prin creditul conturilor : 4312 „Contribu ția personalului la asigur ări sociale”,
4372 „Contribu ția personalului la fondul de șomaj”, 4314 „Contribu ția angaja ților
pentru asigur ări sociale de s ănătate”, 444 „Impozitul pe venitu ri de natura salariilor”,
425 „Avansuri acordate personalului”, 427 Re țineri din salarii datorate ter ților și,
respectiv, 4282 „Alte crean țe în legătură cu personalul” ;
b) salariile nete ce se achit ă personalului, în numerar sau pe cardul fiec ărui
angajat, salariile neridicate în term enul legal – numai atunci când se pl ătesc prin
casierie prin creditul conturilor 53 11 „Casa în lei”, 5121 „Conturi la b ănci în lei”
și, respectiv, 426 „Drepturi de personal neridicate”.
La sfârși t u l l u n i i , s o l d u l c o n t u l u i e s t e c r e d i t o r și reflect ă sumele cuvenite
personalului și nedecontate angaja ților, sold care se lichideaz ă în luna urm ătoare odat ă
cu achitarea salariilor nete.
B – Contabilitatea impozitului pe venituri salariale
20 Ordinul 1802/2014 a abrogat ordinul nr. 3055/2009, privind Reglement ările contabile conforme cu directivele
europene.
21 Staicu C., Contabilitate financiar ă (vol II), Editura Universitaria, Craiova 2010, pag.35.
24 Pentru acest impozit se utilizeaz ă contul 444 „Impozitul pe venituri de natura
salariilor”, cont de pasiv.
În creditul contului, unitatea S.C. Casa Ethos S.R.L. Craiova înregistreaz ă
impozitul aferent drepturilor sala riale, ajutoarelor materiale și particip ării la profit prin
debitul conturilor 421 „Pers onal salarii dato rate”, 423 ‚Personal ajutoare materiale
datorate” și respectiv 424 „Prime re prezentând participarea personalului la profit”,
precum și sumele reprezentând impozitul datorat de c ătre colaboratorii unit ății pentru
plățile efectuate c ătre aceștia prin debitul contului 401 „Furnizori”.
Debitul contului 444, reflectă sumele care se deconteaz ă bugetului de stat, reprezentând
impozitul pe venituri de natu ra salariilor, în coresponden ță cu creditul contului 5121
„Conturi la b ănci în lei”. Soldul contului, la sfâr șitul lunii, este creditor și reprezint ă
impozitul datorat bugetului statului privind veniturile salariale și asimilate acestora,
aferente lunii expirate și care se vireaz ă lunii urm ătoare, cu prilejul achit ării veniturilor
salariale, nu mai târziu de data de 25 a lunii urm ătoare.
C – Contabilitatea contribu țiilor sociale
Pentru contabilizarea decont ărilor privind asigur ările și protecția socială aferentă
angajatorului și angajaților, unitatea S.C. Casa Et hos S.R.L. Craiova utilizeaz ă conturi
sintetice de gradul I și II ordonate în grupa 43 „Asigur ări sociale, protec ția socială și
conturi asimilate” și anume: contul 431 Asigur ări sociale cu sinteticele de gradul II
aferente contribu ției unității la asigur ările sociale (contul 4311), contribu ției personalului
la asigur ările sociale (contul 4312), contribu ției angajatorului pentru asigur ările sociale
de sănătate ( contul 4313) și respectiv contribu ției angaja ților pentru asigur ări sociale de
sănătate (contul 4314) ; contul 437 “Ajutor de șomaj” care are în componen ța sa dou ă
conturi sintetice de gradul II și anume : 4371 „Contribu ția unității la fondul de șomaj”
și 4372 „Contribu ția personalului la fondul de șomaj” ; contul 438 ‚Alte datorii și
creanțe sociale” care reflect ă datorii și creanțe, altele decât cele anterioare, el fiind un
cont bifunc țional datorit ă naturii diferite a celor dou ă conturi sintetice de gradul II și
anume 4381 „Alte datorii sociale”, cont de Pasiv , 4382 „Alte crean țe sociale”, cont de Activ.
În cele ce urmeaz ă voi detalia conturile folosite.
Contul 4311 „Contribu ția unității la asigur ările sociale” ține eviden ța
decontărilor privind contribu ția angajatorului la asigur ările sociale de stat.
Este un cont de pasiv și ca urmare, în creditul c ontului, unitatea înregistreaz ă
contribuția angajatorului la asigur ările sociale de stat.
În debitul contului se înregistreaz ă sume datorate persona lului, ce se suport ă din
asigurări sociale, sumele virate asigur ărilor sociale și datoriilor anulate.
Soldul contului este creditor și reprezint ă sume datorate asigur ărilor sociale de stat.
În contul 4312 „Contribu ția personalului la asigur ările sociale” se ține
evidența decontărilor privind contribu ția individual ă a angaja ților la asigur ările sociale
de stat. Este cont de pasiv și ca urmare, unitatea analizat ă înregistreaz ă în creditul contului
contribuția angaja ților la asigur ările sociale de stat, ce diminueaz ă drepturile salariale.
În debit, unitatea înregistreaz ă sumele virate asigur ărilor sociale.
Soldul contului este creditor, el reprezentând sumele datorate asigur ărilor sociale de stat.
Contul 4313 „Contribu ția angajatorului pentru asigur ări sociale de s ănătate”
ține eviden ța decontărilor privind contribu ția angajatorului la asigur ări sociale de
sănătate, este un cont de pasiv.
În creditul contului, firma înregistreaz ă contribu ția angajatorului la asigur ările sociale
de sănătate, precum și contribu ția angajatorului pentru concedii și indemniza ții la
asigurările sociale de s ănătate.
În debitul contul ui se reflect ă sumele virate asigur ărilor sociale de s ănătate, precum și
datoriile anulate.
25Soldul contului este creditor și reprezint ă sume datorate asigur ărilor sociale de s ănătate.
Contul 4314 „Contribu ția angaja ților pentru asigur ări sociale de s ănătate”
ține eviden ța privind contribu ția personalului la asigur ările sociale de s ănătate, ce se
reține din veniturile salariale realizate de angaja ți. Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistreaz ă contribu ția angaja ților la asigur ări sociale de
sănătate, ce diminueaz ă drepturile salariale.
În debitul contului 4314 se reflect ă sumele virate asigur ărilor sociale de s ănătate. Fiind
cont de pasiv, soldul contului este creditor și reprezint ă datoriile privind asigur ările
sociale de s ănătate neachitate.
Cu ajutorul co ntului 4371 „Contribu ția unității la fondul de șomaj” se ține
evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de angajator.
Este un cont de pasiv. Ca urmare, în creditul contului se înregistreaz ă sume datorate de
angajator pentru constituirea fondului de șomaj.
În debitul contului, se reflect ă sumele virate reprezentând contribu ția unității pentru
constituirea fondului de șomaj, precum și datoriile anulate.
Contul are sold creditor și reprezint ă sume datorate de întreprindere și nedecontate
pentru constituirea fondului de șo m a j .
Contul 4372 „Contribu ția personalului la fondul de șomaj” ține eviden ța
decontărilor privind ajutorul de șomaj, care este datorat de personalul firmei.
Este cont de pasiv. În creditul contului 4372 se înregistreaz ă sume datorate de
personal pentru constituirea fondului de șomaj.
În debit se înregistreaz ă sumele virate aferente contribu ției personalului la constituirea
fondului de șomaj. Soldul contului este creditor și reflect ă s u m e d a t o r a t e d e
întreprindere pentru ajutorul de șo m a j .
Contul 4381 „Alte datorii sociale” ține eviden ța datoriilor de achitat în contul
asigurărilor sociale din exerci țiul ce este în curs, precum și plata lor, este cont de pasiv.
Creditul contului reflectă s u m e c e r e p r e z i n t ă a j u t o a r e m a t e r i a l e achitate în plus
personalului și necuvenite acestuia prin debitul contului 4282 „Alte crean țe în legătură
cu personalul”. În debitul contului, entitatea înregistreaz ă s u m e l e v i r a t e a s i g u r ărilor
sociale și reflectate ca alte datorii. Soldul contului poate fi creditor și reprezint ă
datoriile la sfâr șitul exerci țiului ale unit ății față de bugetul asigur ărilor sociale de stat.
Contul 4382 „ Alte crean țe sociale” este folosit pentru a ține eviden ța
creanțelor de încasat în contul asigur ărilor sociale aferente exerci țiului în curs.
Este cont de activ, deci în debit, unitatea SC SC CASA ETHOS SRL CRAIOVA,
înregistreaz ă obligațiile unității fașă d e sala ria ți, reprezentând ajutoare materiale, la
sfârșitul exerci țiului, pentru care nu s-au întocmit documente corespunz ătoare și
concomitent crearea crean țelor ce trebuie recuperate anterior de la asigur ările sociale
prin creditul contului 4 281 „Alte datorii în leg ătură cu personalul”.
În credit se înregistreaz ă, diminuarea contribu ției unității la asigur ările sociale, în
coresponden ță cu 4311 „Contribu ția unității la asigur ările sociale”. Contul poate avea sold
debitor care reprezint ă sume ce urmeaz ă a fi încasate de la bugetul asigur ărilor sociale.
În afară de aceste conturi, societatea analizat ă în lucrarea mea mai utilizeaz ă
contul 447 „Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate” pentru ținerea eviden ței
datoriilor și vărsămintelor efectuate privind fondurile speciale. Este cont de pasiv.
În creditul contului se înregistreaz ă datorii și vărsăminte de efectuat c ătre organismele
publice prin debitul contului 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate”. În debitul contului se înregistreaz ă plățile efectuate c ătre organismele publice
prin creditul lui 5121 „Conturi la b ănci în lei”, sumele anulate reprezentând fonduri
speciale – taxe și vărsăminte asimilate aferente exerci țiului curent prin creditul contului
758 „Alte venituri din exploa tare”, ori aferente exerci țiilor anterioare, prin creditul
contului 117 „Rezultatu l reportat”. Soldul contului reprezint ă sumele datorate și
vărsămintele ce vor trebui efectuate.
26
2.3. Înregistrarea în contabi litate a principalelor opera ții economice
privind veniturile salariale, impozitul pe venituri salariale și contribu țiile
sociale aferente la S.C. CASA ETHOS S.R.L. CRAIOVA
În cele ce urmeaz ă am încercat s ă surprind operații economice din cadrul entit ății
S.C. CASA ETHOS S.R.L. CRAIOVA ce au leg ătură cu tema mea.
Menționez, de la început, c ă această unitate pl ătește, pe card, salariile angaja ților,
precum și salariile cuvenite zilierilor într-o singur ă tranșă la sfârșitul lunii.
● Operația nr 1. Referitor la impozitul pe veniturile salariale, prezent ăm un exemplu
concret, pentru luna martie 2015, având în vedere un angajat al entit ății cu un venit salarial
de bază, în sumă de 1.456 lei (Badea Mirabela Florentina) la care se adaug ă una zi concediu
de odihnă, în sumă de 76 lei (anexa nr. 2a). Lucrează în condiții normale de munc ă și nu are
persoane în între ținere (deducerea personal ă este în sum ă de 190 lei*).
Total venit salarial pentru luna mart ie 2015 : 1.532 lei ( 1.456 lei + 76 lei CO)
1. Venitul salarial de baz ă lunar 1.456 lei
Concediu odihn ă (una zi ) 76 lei
3. Venitul salarial brut 1.532 lei
4. Contribu ția individual ă la asigurările sociale (1.532 lei x 10,5%) 161lei
5. Contribu ția individual ă la bugetul asigur ărilor pentru șomaj
(1.532 lei x 0,5%) 8 lei
6. Contribu ția asiguratului la asigur ările sociale de s ănătate
(1.532 lei x 5,5%) 84 lei
7. Total contribu ții obligatorii 253 lei
8. Venitul net din salarii (3 – 7) 1.279 lei
9. Deducerea personal ă 190* lei
10. Cotizație sindicat 0 lei
11. Venitul net impozabil sau baza de calcul (8 – 9 -10) 1.089 lei
12. Impozitul pe venitul salarial (1.089 lei x 16%) 174 lei
13. Venitul (salariul) net : (1.532 lei – 253 lei – 0 lei – 174 lei ) 1.105 lei
14. Avans –
15. Rest de plat ă (13 – 14) 1.105 lei
* Conform Ordinului 1016 /18/07/2005, privind aprobarea deducerilor personale.
a. Conform statul ui de salarii (anexa nr. 2c) se înregistreaz ă datoria entit ății față de
angajat privind venitul sa larial brut cuvenit luna martie 2015, în sum ă de 1.532 lei:
641 “Cheltuieli cu salariile
personalului” =
421 “Personal – salarii datorate”
1.532
b. Se înregistreaz ă reținerea impozitului asupra venitului salarial și a contribu țiilor
sociale aferente și achitarea restului de plat ă, în sumă de 1.105 lei:
27421 “Personal-salarii datorate”
=
%
1.532
4312 “Contribu ția personalului la
asigurările sociale” 161
4372 “Contribu ția personalului la fondul de
șomaj” 8
4314 “ Contribu ția angajaților pentru
asigurările sociale de s ănătate” 84
444 “Impozitul pe venituri de natura
salariilor” 174
5121 “Conturi la b ănci în lei” 1.105
● Operația nr. 2
Societatea comercial ă Casa Ethos S.R.L. Craiova a înre gistrat, conform statelor de
salarii și a centralizatorului acestora, datoria sa fa ță de personalul care activeaz ă în
cadrul ei cu privire la venitul salarial brut cuvenit angaja ților pentru luna martie 2015
în sumă totală de 68.309 lei.
Pentru exemplificarea acestei opera ții am luat ca exemplu un stat de salarii pentru
personalul de la Chio șc (anexa nr. 2a, atasat ă la sfârșitul lucrării), precum și Nota de
contabilitate centralizatoare a veniturilor salariale pentru to ți angajații și personalul zilier
(anexa nr. 2e)
Cu alte cuvinte, Nota de contabilitate centr alizatoare include, de fapt, drepturile
salariale cuvenite angaja ților din toate locu rile de activitate:
Tabel 2.1 Tabel privind locurile de activitate și fondul de salarii în luna martie 2015
LOCUL DE ACTIVITATE COD
cont analiticFOND DE SALARII
(Luna Martie 2015)
Administrativ 1 19.535
Construcții 2 12.571
Agricultuara 3 9.486
Tâmplărie 4 5.719
Chioșc (Păltiniș) 5 4.892
Revista 6 942
Mecanic auto 7 2.437
Brutărie 8 7.923
Productie/Marketing/Vânzari/ 9 3.423
Zilieri 10 1.381
TOTAL 68.309
641 = 421 68.309 lei „Cheltuieli cu salariile „Personal salarii
personalului” datorate”
● Operația nr. 3
Se înregistreaz ă contribu ția angajatorului la asigur ări sociale de stat pentru luna
martie 2015 în sum ă de 10.793 lei ( anexa nr. 2e, ata șată la lucrare).
Contribuția este:
Venitul brut lunar x 15,8 % (grupa condi ții normale) = 68.309 x 15,8 % = 10.793 lei
Înregistrarea este urm ătoarea:
6451 = 4311 10. 793 lei „Cheltuieli privind contribu ția „Contribu ția unității la
unității la asigur ările sociale” asigur ările sociale”
28 24
● Operația nr. 4
Se înregistreaz ă în contabilitatea SC Casa Ethos SRL Craiova contribu ția, în calitate de
angajator la bugetul asigur ărilor sociale de s ănătate în sum ă de 3.552 lei; aceast ă sumă
rezultând prin înmul țirea fondului de salar ii cu cota procentual ă legală de 5,2 % (
68.309 x 5,2 % ), Înregistrarea contabil ă este urm ătoarea:
6453 = 4313 / 01 3. 552 lei
„Cheltuieli privind contribu ția „Contribu ția angajatorului
angajatorului la asigur ări sociale pentru asigur ări sociale
de s ănătate” de s ănătate”
● Operația nr. 5
Pe baza fondului de salarii și a cotei procentuale legale de 0,85 % se înregistreaz ă
contribuția angajatorului pentru concedii și indemniza ții la asigur ările sociale de
sănătate în sum ă de 581 lei, sum ă rezultată prin înmul țirea fondului de salarii cu cota
procentual ă legală a acestei contribu ții (68.309 lei x 0,85 %).
6453 = 4313 / 02
581 lei
„Cheltuieli privind contribu ția „Contribu ția angajatorului
angajatorului pentru asigur ările pentru asigur ările sociale
sociale de s ănătate” de s ănătate”
● Operația nr. 6
Se înregistreaz ă contribu ția unității pentru accidente de munc ă și boli profesionale
(0,270 %), în sum ă de 184 lei, rezultat ă prin înmul țirea fondului de sa larii care este
egal cu 68.309 lei. 6451 = 4315 184 le i
„Cheltuieli privind contribu ția „Contribu ția unității pentru fondul
unității la asigur ări sociale” de asigurar e pentru accidente de
munc ă și boli profesionale”
● Operația nr.7
Se înregistreaz ă contribu ția unității în vederea constituirii fondului de șomaj (0,5 %) în
sumă de 342 lei ( 68.309 x 0,5 %).
6452 = 4371 342 lei
„Cheltuieli privind contribu ția „Contribu ția unității la
unității pentru ajutorul de șomaj” fondul de șomaj”
● Operaț
ia nr. 8
Având la baz ă fondul de salarii și cota procentual ă legală (0,25 %), se înregistreaz ă
contribuția unității pentru constituirea fond ului de garantare a crean țelor salariale,
valoarea acestei contribu ții fiind de 171 lei care au rezultat prin înmul țirea fondului de
salarii cu cota procentual ă legală ( 68.309 x 0,25 %).
6452 = 4373 171 lei “Cheltuieli privind contribu ția „Contribu ția unității pentru
unității pentru ajutorul de șomaj” Fondul de garantare”
● Operația nr. 9
Societatea comerciala nu înregistreaz ă c o n t r i b u ția pentru persoane cu handicap
neîncadrate în munc ă.
Dacă ar datora o asemenea contribu ție, ar înregistra astfel:
6458 = 447
“Alte cheltuieli privind asigur ările „Fonduri speciale – taxe și
și protecția socială” v ărsăminte asimilate”
29Unitatea analizat ă respectă Legea nr. 448/6.12. 2006 privind protec ția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap (ce a fost publicat ă în Monitorul Oficial nr. 1006 /
18.12.2006), art. 77, alin. 2, conform c ăreia orice autoritate și instituție public ă,
persoană juridică, publică sau privat ă, care are cel pu țin 50 de angaja ți, are obliga ția
de a angaja persoane cu handi cap într-un procent de cel pu țin 4 % din num ărul total
de angaja ți.
Dacă nu ar respecta condi ția prevăzută anterior, ea ar trebui :
– să plătească lunar c ătre bugetul de stat o sum ă reprezentând 50 % din salariul de
bază minim brut pe țară înm ulțit cu nu m ărul de locuri de munc ă în care nu a
încadrat persoane cu handicap ; sau – să achiziționeze produse sau se rvicii de la unit ăți protejate autorizate, pe baz ă de
parteneriat, în sum ă echivalent ă cu suma datorat ă la bugetul de stat.
●
Operația nr. 10
Se înregistreaz ă următoarele re țineri din total drepturi salariale ale angaja ților care
activează în cadrul firmei SC CASA ETHOS SRL Craiova (a nexa nr. 2 e ):
– contribu ția individual ă a angaja ților la asigur ări sociale de stat, în sum ă de 7.228 lei,
prin apicarea cotei procentuale legale de 10,5% la baza lunar ă de calcul reprezentat ă de
venitul lunar realizat. – contribu ția angajaților pentru asigur ări sociale de s ănătate în sum ă de 3.461 lei
Contribuția se calculeaz ă prin aplicarea cotei de 5,5 % la venitul brut realizat .
– contribu ția angaja ților pentru constituir ea fondului de șomaj, în sum ă de 278 lei.
Contribuția se calculeaz ă prin aplicarea cotei procentuale lega le de 0.5 % la venitul brut
realizat. – impozitul datorat bugetului de stat, este în sum ă de 6.393 lei din care:
– impozitul datorat bugetului de stat este în sum ă de 6.172 lei (444/1) pentru
angajații cu contract de munc ă, pentru toate locurile de activitate;
– impozitul datorat bugetului de stat, pentru personalul sezoni er (444/4), în sum ă de
221 lei. Concomitent se înregistraz ă plata pe card a sumelor nete cuvenite personalului.
421 = % 68.309
„Personal salarii 4312 7.228 datorate” „Contribu ția personalului la
asigur ări sociale”
4314 3.461 „Contribu ția angaja ților pentru
asigur ări sociale de s ănătate”
4372 278 „Contribu ția angajaților pentru
fondul de șomaj”
444 „Impozitul pe veniturile de 6.393 natura salariilor” (444/1 si 444/4) 5121 50.949 „Conturi la b ănci în lei”
● Operația nr. 11
Se înregistreaz ă pe baza extrasului de cont și a ordinelor de plat ă achitarea
obligațiilor create anterior privind: contribu ția unității și a angaja ților la asigur ări
30sociale de stat, la fondul ini țial de asigurare pentru accidente de munc ă și boli
profesionale și la fondul de șomaj :
% = 5121 28.850 4311 „Conturi la b ănci
Contrbuția unității la 10.793
asigur ări sociale”
431Contribu ția personalului
la asigur ări sociale”
4313 / 01, 02 7.228 „Contribu ția angajatorului pentru
asigur ări sociale de s ănătate”
4314 3.4 61
„Contribu ția angajaților pentru
asigur ări sociale de s ănătate”
4315 184
„Contribu ția unității pentru fondul
de asigurare pentru accidente de munc ă și boli profesionale”
4371 342
„Contribu ția unității la
fondul de șomaj”
4372 278
„Contribu ția personalului
la fondul de șomaj”
4373 171
„Contribu ția unității la
fondul de garantare” 444„Impozitul pe venituri 6.393 de natur ă salarială”
31CONCLUZII
Pe baza cuno ștințelor dobândite în facultate și a bibliografiei de specialitate, în lucrarea
de față am încercat s ă abordez legisla ția fiscală și contabil ă actuală, utilizată în entitățile din
țara noastr ă și, implicit, importan ța aplicării corecte a acesteia. Tema surprinde salariul ca
fiind pilonul de sus ținere al universului economic. De ban depinde totul. De la el
pornește „ seva” care irig ă întregul sistem economic. El este elementul care îl motiveaz ă
pe om s ă munceasc ă. Dacă salariul este acceptabil, omul munce ște cu drag și se
dedică muncii. În cazul în care angajatul se dedic ă muncii, productivitatea va tinde s ă
crească. Crescând productivitatea, va cre ște profitul, care se vor reflecta în venituri
salariale. Aceasta va duce implicit la impozite și taxe pe m ăsură. Cu alte cuvinte,
câștigă omul câ știgă și statul.
Este știut faptul c ă fiecărui moment de dezvoltate al societ ății îi corespunde un
anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimb ă pe măsura acestei dezvolt ări.
Problema impozitelor și taxelor datorate bugetul ui de stat este în țeleasă și tradusă de
fiecare prin prisma lui, de cele mai multe ori contribuabilul de rând v ăzând-o într-o
tentă negativă. În realitate, aceast ă problem ă o putem numi „un r ău necesar” f ără de
care statul nu ar putea exista.
În primul capitol din aceast ă lucrare am adus principalele no țiuni teoretice
legate de venit și impozit, despre contribu țiile pe care le datoreaz ă statului atât
angajatorul, cât și angajatul. Am subliniat faptul c ă aceste contribu ții sunt obligatorii
conform legisla ției și că ele reprezint ă sume datorate statului pentru asigur ări sociale,
asigurări de sănătate și protecția șomerilor.
În strânsă legătură cu impozitul pe venituri salariale este prezentat ă și deducerea
personală, ce reprezint ă o sumă neimpozabil ă acordată contribuabilului, sum ă ce este
stabilită în func ție de venitul brut lunar din salarii și numărul de persoane aflate în
întreținerea acestuia. Ea vine în ajutorul contribuabililor încadrându – i pe ace știa după
mărimea salariului și neacordându-se pentru un venit salarial mai mare de 3.000 lei.
O persoan ă poate fi între ținută de mai mul ți contribuabili. În cazul acesta, suma
reprezentând deducerea personal ă se atribuie unui singur contribuabil.
În cel de-al doilea capitol, a m d e s c r i s o p e r a țiile legate de tema mea, pe
exemplul unei entit ăți economice. Entitatea în cauz ă e s t e S . C . C A S A E T H O S S . R . L .
Craiova, unde imi desf ășor activitatea.
Unitatea este supus ă unui permanent proces de perfec ționare și adaptare la
cerințele pieței concuren țiale în domeniile incluse în obiectul de activitate, dar și la noile
reglement ări legale.
Conducerea entit ății este preocupat ă permanent de cerin țele impuse de noile
exigențe ale economiei capitaliste refe ritoare la asigurarea securit ății personalului și a
societății, de asigurarea calit ății produc ției, a calit ății mediului și a măsurilor de
protecție socială, elementul ce caracterizeaz ă societatea în cauz ă fiind munca bazat ă pe
cel mai înalt standard de prof esionalism, orientarea spre cerin țele și nevoile
beneficiarilor, conformarea întregii activit ăți la cerin țele sistemului de management
impuse de Uniunea European ă.
Pe lâng ă un management bine organizat, la reu șite, o contribu ție deosebit ă o are
personalul cu înalt ă calificare și cu o bogat ă experien ță în domeniu. Majoritatea celor
care lucreaz ă ca personal TESA, au studii superioare și doar un num ăr mic au studii
medii. Personalul muncitor din cadrul societ ății s-a perfec ționat și adaptat continuu la
noile cerin țe tehnologice, având în vedere c ă își desfășoară activitatea pe utilaje și
instalații de ultim ă generație, a căror funcționare, în bune condi ții, depinde în mare
măsură de buna lor între ținere și folosire.
32 La fel ca în toate entit ățile de mărimea ei, eviden ța contabil ă este organizat ă în
contabilitate financiar ă în partid ă dublă.
Principiul dublei reprezent ări presupune reflectarea elementelor patrimoniale sub
cele două aspecte :
– sub aspectul componen ței și al destina ției (alocării) bunurilor economice, adic ă a
substanței materiale a patrimoniului ;
– sub aspectul raportu rilor de propriet ate în cadrul c ărora se procur ă și se
gestioneaz ă bunurile economice adic ă sub aspectul modului de dobândire al
acestora, al drepturilor și obligațiilor ca expresie a raporturilor de proprietate.
Principiul dublei înregistr ări are în vedere faptul c ă orice opera ție economic ă,
orice flux creeaz ă un raport valoric de echivalen ță între intr ări și ieșiri, între mijloace
și resurse. Dubla înregistrare asigur ă raporturi de echilibru între venituri, cheltuieli și
rezultate sau într e stocurile ini țiale și intrări, pe de o parte și ieșiri și stocuri finale,
pe de alt ă parte.
Din calculele și înregistr ările efectuate, observ ăm un aport însemn at adus la
bugetul statului prin contribu țiile datorate de angajator (15.623 lei) și angajati (10.967
lei). În perioada studiat ă, în contabilitatea entit ății am întâlnit multiple opera ții economice
datorate tranzac țiilor multiple.
Dacă ne referim la impozitul pe salarii, reg ăsim și aici cifre destul de ridicate
(6.393 lei la un fond lunar de sa larii brut lunar de 68.309 lei).
Un alt aspect legat de decont ările cu personalul este acela al acord ării unei mese
calde la prânz (deoarece entitatea analizat ă nu acordă tichete de masa).
Salariul se pl ătește o singur ă dată pe lună, din sistemul de salarizare lipsind
acordarea avansului.
La înregistr ările efectuate, am ata șat anexe care s ă certifice acest lucru. Dintre
aceste anexe a ș enumera: Stat de plat ă lichidare, Centralizator state lichidare,
Centralizator al contribu țiilor sociale datorate de unitate și salariați, Listă concedii
medicale, Contractul individual de munc ă, Foaia colectiv ă de prezen ță, Declara ția
salariatului în vederea stabili rii deducerii personale, Declara ția privind obliga țiile de
plată a contribu țiilor sociale, im pozitul pe venit și evidența nominal ă a persoanelor
asigurate.
Din cele prezentate anterior ne putem da seama de eficien ța activit ății
desfășurate în cadrul entit ății. La aceasta contribuie o bun ă comunicare ce exist ă în
unitate între angaja ți și superiori.
În opinia mea, sistemul comunic ării poate fi asemuit unui motor care contribuie
la crearea, conducerea și diseminarea unei excelen țe organiza ționale în realizarea
produselor, în procesul de afaceri și în gestionarea capitalului uman. El este, a șa cum
am mai spus, succesul realiz ării produselor, serviciilor și a procesului de afaceri. Este
un rezultat direct al pe rsoanelor implicate: angaja ți, manageri, creditori, furnizori,
clienți.
Din punctul meu de vedere, datorit ă numărului mare de salaria ți (peste 160 la
număr), există riscul pierderii sau denatur ării informa ției contabile în drumul ei de la
emițător la receptor și de aceea, un accent deosebit ar trebui pus pe auditarea
activității și pe prezen ța unui persoane specializate în tr-un asemenea domeniu. Astfel,
printr-un control riguros, ar fi depistate și cele mai mici incoeren țe și s-ar evita
greșelile de mai târziu.
33BIBLIOGRAFIE
Bălună, R. Contabilitatea comer țului exterior, Editura Universitaria,
Craiova, 2009
Bălună, R. Tehnici și proceduri contabile, Manual universitar, 2013
Brabete,V. Drăgan,C. Bazele contabilit ății, Editura Universitaria, Craiova, 2007
Bodea Gh., Pântea I.P. Contabilitate financiar ă, Editura Intelcredo, Bucure ști, 2013
Criveanu M., si colaboratorii Contabilitate financiar ă, Editura Universitaria, Craiova, 2014
Ciurezu,T.
Bălună, R. Evaluarea întreprinderii, Manual universitar, 2013
Domnișoru,S. Audit și control intern, Editura SITECH, Craiova, 2008
Domnișoru,S.
Vînătoru,S. Audit intern, Edituta Universitaria, Craiova, 2009
Goagără,D.
Mihai, M. și colaboratorii
Pârvu C:, Contabilitate informatizat ă, Manual universitar, 2013
Situații financiare anuale și semestriale, Editura Românesc,
Craiova, 2012 Sistemul informa țional contabil, Editura Universitaria,
Craiova, 2007
Sandu,M. Bazele contabilit ății, Editura Reprograph, Craiova, 2012
Sandu,M. Contabilitate și fiscalitate Editura Reprograph, Craiova, 2013
Sandu,M. Criveanu,M. Bazele contabilit ății, Editura Reprograph, Craiova, 2008
Staicu,C.
și colaboratorii Contabilitatea financiar ă Abordare în context european și
internațional, Vol. I și Vol. II, Editura Universitaria, 2010
Vintilă, N.
Și colaboratorii Fiscalitate aplicat ă și elemente de management fiscal, Editura
C.H. Beck, Bucure ști, 2013
Ministerul Finan țelor Publice Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal modificat ă și
completat ă ulterior
*** Legea contabilit ății nr. 82/1991 (M.Of. nr.265/1991),
modificat ă și completat ă ulterior
*** O.M.F.P. nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglement ărilor
contabile privind situa țiile financiare a nuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate
*** O.M.F.P. nr. 3512/27.11.2008 privind documentele financiar-
contabile (M.Of. nr.870/23.11.2009)
*** O.G. nr. 92/2003 (M.Of. nr. 941/2003) privind Codul de
procedură fiscală, republicat ă în 2005, modificat ă și
completat ă ulterior
*** H.G. nr. 44/22.01.2004, pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/22.12.2003, privind
Codul fiscal (M.Of. nr. 112/06.02.2004), modificat ă și
completat ă ulterior
*** Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul s ănătății
*** Legea nr. 399/2006 privind concediile și indemniza țiile
*** http://www.anaf.ro
*** http://www.mfinante.ro
Colecția revistei: Tribuna economic ă: 2012-2015
34
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE [610163] (ID: 610163)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.