SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMARICĂ DE GESTIUNE [310652]

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ”ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMARICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. univ. dr. RADU POP

ABSOLVENT:

2015

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ”ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMARICĂ DE GESTIUNE

SERVICII ȘI PRODUSE BANCARE.

STUDIU DE CAZ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. univ. dr. RADU POP

ABSOLVENT:

2015

CUPRINS

INTRODUCERE

După 1989, produsele și fenomenele bancare au cunoscut o [anonimizat]-[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] a sistemului bancar.

Printre factorii care au propulsat activitatea bancară  menționez: [anonimizat], consumul, creditul, inflația.

Dacă, [anonimizat], tendința de dezvoltare nu a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], perioade scurte de reducere a creditului, ceea ce a condus la dimunuarea investițiilor.

Băncile, [anonimizat], ser-vicii și produse bancare. Băncile, [anonimizat], băncile nu pot să se dezvolte decât prin cucerirea de noi clienți și printr-o restructurare a factorilor care concurează la realizarea profitului. [anonimizat].

[anonimizat]-[anonimizat], agricultură, in-dustrie, [anonimizat].

[anonimizat], îndeosebi asupra clientelei generatoare de dobânzi și comisioane mari. [anonimizat]-ființate. Tocmai de aceea se poate vorbi de o strategie comercială a societăților bancare. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a cecurilor, ope-[anonimizat] a creditelor, [anonimizat], [anonimizat], pre-[anonimizat], [anonimizat]-trol, de studii de fezabilitate și analize.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], administrarea investițiilor. În cazul unora dintre aceste operațiuni reușita este dificilă. Intervine, deci strategia. Intervenția are în vedere nu numai sporirea profitului bancii, ci și acceptarea riscului de către partenerii ei.

CAPITOLUL I

PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE

1.1. Definirea serviciilor bancare

Instituțiile de credit efectuează pentru clienți săi o gamă largă de servicii care aduc venituri, de regulă, din comisioanele, spezele și tarifele încasate pe baza contractelor încheiate.

Instituțiile de credit deschid pentru persoanele fizice și pentru cele juridice, următoarele tipuri de conturi:

conturi curente (la vedere) în lei și valută, conturi prin care titularii pot efectua
operațiuni de încasări și plăti curente;

conturi de depozit (la termen) în lei și în valută, conturi în care depunerile se fac
pentru un anumit termen, în care titularii nu pot efectua nici depuneri în cont, nici
plăți din aceste conturi;

conturi blocate, în care sunt depuse sume în lei și valută, reprezentând capitalul social
necesar constituirii unei societăți comerciale.

De asemenea o altă serie de servicii bancare cuprind deschiderea de alte conturi blocate cu destinație specială. Acestea sunt conturi în care disponibilitățile titularului sunt temporar blocate, în raport de o anumită operațiune, ca măsură de protecție pentru bancă și pentru buna desfășurare a unor obligații de plată către străinătate (acreditive, garanții etc).

O legătură solidă între serviciile și produsele bancare o reprezintă deschiderea de conturi pentru credite ce sunt destinate să evidențieze creditele (în lei și valută) acordate de banca clienților și din care urmează ca aceștia să dispună plăți.

Serviciile privind unele operațiuni valutare determină inițierea unor conturi în care se evidențiază sumele în lei sau valută dobândite prin participare la licitațiile valutare sau se înregistrează sumele în lei sau valută rezultate din operațiunile de vânzare sau cumpă-rare de pe piața interbancara, ordonate de client si efectuate de bancă în contul acestuia.

O categorie a pieței serviciilor bancare o reprezintă serviciile de afaceri (business service) adresată firmelor. În acest context instituțiile de credit promovează metode noi de finanțare prin care intermediază pentru clienții lor, servicii de leasing, factoring sau le deschid accesul la casele de emisiuni de hârtii de valoare și de participare la capital.

O mare parte a serviciilor bancare nu presupun angajarea bilanțieră; nu contribuie la majorarea resurselor și nu afectează activul băncilor.

Dar aceste servicii angajează riscuri în activitatea bancară, aducând concomitent și anumite venituri. Aceste operațiuni sunt evidențiate de bănci și deci grupate, din punct de vedere patrimonial, ca operațiuni extrabilanțiere.

Serviciile bancare de acest gen sunt compuse din două largi categorii:

operațiuni de comision

operațiuni privind obligații anticipate sau condiționate.

Deci, instituțiile de credit acționează în numele și prin conturile clienților săi, din ordinul acestora, și pentru aceste operațiuni percepe un comision

Printre cele mai frecvente operațiuni din prima categorie sunt cele legate de efec-tuarea plăților, îndeosebi cele de încasare a creanțelor.

Privind serviciile bancare de natura obligațiile anticipate sau condiționate, într-o primă grupă, acestea încadrează obligațiile anticipate ale băncii privind acordarea de credite. Și sunt, pe de o parte, de natura liniilor de credite, când obligația privește suma creditului întrucât condițiile de acordare sunt îndeplinite de credibilitatea clientului. Pe de altă parte când banca acordă credite reînnoibile (revolving loan agreament) din care se poate beneficia, de anumite sume, pe durata contractului în condițiile stabilite, și când pentru aceste avantaje clienții plătesc băncii un anumit comision și o dobândă majorată.

O a doua grupă a obligațiunilor anticipate bancare decurge din circuitul cambial și este cunoscută sub denumirea de servicii pentru credite de semnătură.

Prin semnătura sa, banca garantează angajamentul clientului său către terți. Prin acest serviciu, banca nu avansează fonduri, dar susține prin propriul sau angajament încre-derea pe care o inspira clientului. Ea nu se angajează fără să fi evaluat riscurile operațiunii care pot în cazuri extreme să-i atragă întreaga răspundere. Expunerea la risc pe care și-o asumă implică încasarea unor sume cu care beneficiarul garanției remunerează banca.

A treia grupă de activități de plasament cuprinde servicii bancare cu aceleași caracteristici ca și cele anterioare. Printre aceste activități menționăm:

angajamente anticipate de a acorda credite (forward commitements),

angajamente anticipate de a vinde sau a cumpăra titluri,

operațiuni bancare denumite opțiuni (financial futures sau options),

angajamente anticipate supra dobânzii (interest rate swaps),

operațiuni privind cursuri de schimb (currency swaps).

Prin serviciilor bancare, în altă ordine de idei, instituțiile de credit, efectuează și ope-rațiuni de vânzare și cumpărare de titluri (achiziție, plasament, investiții) pentru clienții lor.

În același segment de piață sunt cuprinse și serviciile de mandat, operațiuni efec-tuate în numele băncii, dar pentru contul clienților, care în general se referă la adminis-trarea portofoliilor de hârtii de valoare și chiar la administrarea patrimoniilor (executori testamentari, a fondurilor de tutelă sau a diverselor fundații).

Un serviciu operativ curent de pe urma căruia instituțiile de credit încasează anumite venituri sunt procurările de valută pentru clienți.

Oferta și cererea monetară privită prin prisma valutară, o dată cu punerea în circulație a monedei euro, a schimbat structura pieței valutare.

Instituțiile de credit vând monedă străină (valută) la cursuri de schimb competitive și percep un comision, pentru serviciul prestat. Principalii concurenți ai băncilor, în acest domeniu, sunt casele de schimb valutar și agențiile de turism, în special din zonele de destinație ale călătoriilor de vacanță.

Aceste două tipuri de organizații trebuie să își procure, la rândul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumpărând valută de la bănci).

Rezumând cele prezentate anterior se observă că principalele servicii bancare sunt legate de deschiderea conturilor curente și de depozit și acestea se pot grupa în funcție de multitudinea operațiunilor dispuse de clientela bancară privind plata datoriilor și încasarea creanțelor.

Însă, pe lângă aceste servicii bancare în cadrul procesului bancar are loc și un comerț cu instrumente de plată, titluri de credit. Din această sferă de instrumente, opera-țiunile cu cecurile de călătorie sunt încă, pe lângă cele cu cârduri, cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care călătoresc în străinătate.

Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor și serviciilor, în toate țările lumii sau pot fi schimbate, oricând, în numerar.

Cecurile de călătorie se pot procura de la orice bancă. Până de curând, majoritatea băncilor emiteau propriile cecuri de călătorie. In prezent, cele mai multe bănci au încheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internaționale de cecuri de călătorie.

Din sfera serviciilor bancare se mai desprind următoarele;

Încasarea taxelor și a amenzilor

Persoanele care trebuie să plătească taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituții și terțe persoane

Servicii de executor testamentar

Instituțiile de credit oferă clienților acest tip de serviciu specializat, legat de moștenirile și proprietățile clienților decedați. Băncile tratează rezolvarea acestor probleme cu autoritățile administrative, în numele și la cererea urmașilor sau a beneficiarilor respectivei proprietăți. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, în funcție de valoarea proprietății.

Seifuiri și casete pentru păstrarea valorilor

Pe baza acestui serviciu, care se numește casete pentru păstrarea valorilor băncile încasează un comision. Astfel, clienții își pot lăsa spre păstrare articole de valoare, cutii închise, testamente sau alte documente importante. Instituțiile de credit întocmesc o serie de documente pentru bunurile lăsate în păstrare, asumându-și răspunderea asupra acestora. Casetele de valori se păstrează, de regulă, în tezaur.

În cazul folosirii seifurilor, clientul depozitează, singur, bunurile, în seiful său. Accesul la seif poate avea loc oricând în timpul orelor de program ale băncii, timp în care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.

An de an se dezvoltă un alt serviciu numit „banca la domiciliu”

Această denumire a serviciului respectiv reprezintă un termen relativ nou, utilizat în practica bancară contemporană și se referă la posibilitatea instituțiilor de credit de a oferi clienților săi un serviciu bancar acasă sau prin telefon. Astfel, prin metode electronice, clienții au acces la conturile lor fără să-și părăsească domiciliul.

Legat de acest serviciu acesta reprezintă cererea din partea clientelei bancare de a efectua operațiuni bancare după programul normal de lucru, cum sunt depunerile pentru o noapte.

Această facilitate este oferită acelor clienți care doresc să depoziteze fonduri, în timpul când banca este închisă. Cei care apelează cel mai des la acest serviciu sunt gestio-narii și casierii marilor magazine (moluri, supermarketuri, depozite, ș.a.), care doresc sa își depoziteze, pentru siguranță, încasările zilnice la bancă.

Pentru aceasta în general, sunt două metode de administrare a depozitului.

Banca poate să deschidă depozitul în absența clientului (după verificarea sumelor aduse) și apoi să crediteze contul clientului, în a doua variantă, clientul adună banii desti-nați depozitării peste noapte, urmând să-i verse, cu regularitate sau la anumite perioade de timp. Pentru astfel de operațiuni, băncile au spații special amenajate și, bineînțeles, percep un comision.

Un serviciu special oferit de marile bănci este legat de Eurocecuri

Acest serviciu permite clientului să schimbe cecuri, în numerar, la băncile afiliate la sistemul Eurocec. din orice țară din Europa. Avantajul utilizării eurocecurilor. comparativ cu folosirea cecurilor de călătorie este dat de faptul că, în limita unei anumite sume (de ex. 300 euro), clientul nu trebuie să achite în prealabil contravaloarea acestora. In momentul transmiterii lor la banca emitentă, valoarea cecurilor este debitată în contul clientului. Cărțile de credit eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale.

Piața serviciilor „unit trust”

Serviciu bancar „unit trust” se referă la operațiuni de investiții, de plasamente, care permite unui investitor să investească într-un portofoliu de acțiuni, micșorând marja de risc a investiției. La astfel de servicii apelează clienții care au fonduri limitate de investit sau clienți care nu cunosc modul de funcționare a bursei. Comisionul perceput de bănci este în funcție de suma investită.

Vânzarea și achiziționarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare

Instituțiile de credit pot oferi clientelei servicii de vânzare și cumpărare de hârtii de

valoare (acțiuni, obligațiuni ș,a.). Când un client dorește să facă astfel de afaceri, în primul rând va solicita băncii cursul pe piață al hârtiilor de valoare pe care dorește să le cumpere sau, după caz, să le vândă. Banca obține aceste informații de la un broker care îi va comu-nica ultimul curs înregistrat pe piață. În baza informației primite, clientul este cel care decide. Tranzacția este executată de către bancă, potrivit ordinului clientului, iar executarea acesteia trebuie confirmată în scris. Pentru acest serviciu, banca primește un comision de la broker și nu de la client.

Serviciul de consultanță

Acest tip de serviciu este oferit de instituțiile de credit, pentru afaceri financiare. Societatea bancară se comportă ca un analist financiar și sfătuiește clientul cum să își conducă afacerile financiare. O alta categorie de servicii s-au dezvoltat in sfera afacerilor internaționale: încasarea operațiunilor de export, finanțarea exportului prin instituțiile inter-naționale de garantare a creditului pentru export, negocierea si scontul cambiilor străine, facilitarea importului prin credite documentare, operarea in conturi de valuta, angajarea în opțiuni în monedă străină.

Servicii privind transferul fondurilor

Societățile bancare furnizează și servicii privind plățile prin transferul fondurilor (atât electronic, cât și prin instrumentele de plată), în numele și la cererea clienților lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a cărui mărime variază în funcție de valoarea sumei și de tehnica de transfer a banilor.

Plăți privind derularea cheltuielilor guvernamentale

Societățile bancare efectuează plăți și în numele guvernului, în special cele privind finanțarea unor proiecte de investiții de stat. Spre exemplu, statul poate finanța constituirea unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de construcție vor primi bani aferenți lucrărilor efectuate și finanțate din fondurile statului, prin intermediul băncilor.

Asigurarea de călătorie

Societățile bancare oferă un pachet standard prin care asigură clientul împotriva principale riscuri de călătorie, contra plății unei prime de asigurare. Principalul risc, acope-rit prin aceste asigurări, este cel privind asistența medicală, în puține țări străine având acces direct la un tratament de urgență gratuit. Asigurarea de călătorie permite rambursarea sumelor cheltuite, deși poate exista o limită maximă a sumei recuperabile. Țările din Uniunea Europeană au încheiat acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistenței medicale.

1.2. Definirea produselor bancare

Dezvoltarea gamei de produse bancare este strâns legată de condițiile ce le oferă economia de piață, ocupând un loc central în strategia fiecărei instituții de credit, în condițiile intensificării concurenței și a luptei tot mai acerbe pentru păstrarea sau lărgirea segmentului de piață.

Este foarte greu de delimitat serviciile de produsele bancare în sensul că au fost inovate noi produse bancare pe lângă cele tradiționale cunoscute. Astfel, o dată cu modifi-carea reglementărilor bancare, au fost introduse în sistem noi produse bancare cum este leasingul. Implementarea prin lege a leasingului a condus la o modificare a structuri sferei creditelor bancare, care conduce la o scădere considerabilă a creditelor pe termen mijlociu.

Principala caracteristică a produselor bancare este faptul că nu fac obiectul uzurii fizice și morale și sunt purtătoare de dobândă. De altfel, prin asta se deosebesc de serviciile bancare pure pentru care clienții băncilor plătesc diferite comisioane și speze bancare.

Veniturile băncilor se reîntregesc în mare măsură pe seama produselor bancare. Acestea au suport de capital, iar prețul lor (creanțele ce se încasează) este egal cu rata procentuală efectivă aplicată în fiecare caz în parte. Produsele bancare sunt imateriale și sunt condiționate de reglementările bancare și fiscale.

Unitățile operative ale societăților bancare livrează direct clientelei produse și nu există posibilitatea unor concesionari, redistribuiri sau revânzări a acestor bunuri imateri-ale, decât rambursarea lor. Beneficiarul lor trebuie să întocmească o documentație specială, proprie (conform procedurilor bancare) și astfel se realizează o colaborarea de concepție, de creație monetară controlată de creditor.

Dintre produsele tradiționale oferite de bănci clientelei sale, și cel mai des uzitat, îl constituie creditul.

Creditele reprezintă creanțe asupra clientelei bancare, persoane juridice și persoana fizice, acordate pentru finanțarea acestora.

Clasificarea creditelor se poate face după mai multe criterii printre care se pot menționa:

în funcție de durata pe care sunt acordate:

pe termen scurt (până la un an)

pe termen mediu (de la 1 la 5 ani) – pe termen lung (peste 5 ani)

în funcție de natura activităților desfășurate de clienții beneficiari:

credite acordate clientelei nefinanciare, ocupând ponderea covârșitoare a creditelor acordate și a clienților beneficiari. Această clientelă este formată din persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activități comerciale și necomerciale cu excepția celor care desfășoară activități de mobilizare a resur-selor bănești, pe piața de capital.

credite acordate clientelei financiare, formată din cooperative de credit, societăți de investiții financiare, agențiile de schimb valutar și intermediari, societăți de valori mobiliare și altele.

în funcție de destinația sau scopul pentru care se acorda creditele clientelei nefinanciare vor remarca:

creanțele comerciale;

creditele de trezorerie;

creditele pentru export;

credite pentru echipament;

creditele pentru bunuri imobiliare;

alte credite acordate clientelei.

în funcție de forma sub care se acordă creditele se clasifică astfel:

avansuri în cont (cont curent autorizat să aibă sold debitor);

credite acordate sub formă de lichidități (creditarea contului clientului);

credite de plăți (achitarea nemijlocită, din credite, a unor datorii ale clienților);

cesiune de creanțe (scontare, factoring);

credite pe semnătura sau angajament de garanție.

în funcție de măsurile asigurătorii luate de bănci distingem:

credite cu garanții: cauțiuni, gaj are de titluri;

credite fără garanție sau credite în alb.

O a doua abordare a produselor bancare decurge din circuitul cambial și este cunoscută sub denumirea de credite prin semnătură.

Prin semnătura sa, în diverse forme (acceptare, aval) banca garantează angaja-mentul clienților săi către terți. Banca nu avansează fonduri, dar susține, prin propriul său angajament, încrederea pe care o inspiră clientul. Banca nu se angajează fără să fi evaluat riscurile operațiunii, care pot în cazuri extreme să-i atragă întreaga răspundere. Expunerea la risc pe care și-o asumă, implică încasarea unor sume cu care beneficiarul garanției renumerează banca.

Dintre modalitățile folosite de bănci privind mobilizarea resurselor bancare de la diverse persoane, cele mai folosite sunt:

certificatele de depozite;

instrumente bancare pasive, ce au la bază contracte (convenții) de constituire a
depozitelor în conturi în lei s-au valută, pe diferite termene, cu capitalizarea sau fără
capitalizarea dobânzii;

depozite pentru pensii cu asigurări pe domenii

depozite colaterale pentru diverse garanții ș.a.

Deciziile bancherilor de a diversifica gama de produse bancare este strict legată și orientată spre necesitățile clienților.

Față de produsele tradiționale apar noi mutații si datorită folosirii sistemelor expert, a exploziei revoluției informatic-informaționale din cadrul sistemului bancar.

1.3. Dezvoltarea produselor și serviciilor financiar-bancare

Activitatea de dezvoltare a produselor financiar-bancare este supusă unor restricții cu caracter legislativ, tehnic, precum și ca urmare a unui risc ridicat de copiere din partea concurenței. Ca urmare activitatea instituțiilor financiare, în această privință, va fi direcți-onată spre fidelizarea clienților prin adaptări și particularizări ale produselor. Procesul de abordare a dezvoltărilor de noi produse comportă următoarele stadii:

GENERAREA IDEII

EVALUAREA ȘI ANALIZA

DEZVOLTAREA ȘI TESTAREA

TESTAREA DE MARKETING

ACTIVITATEA DE MARKETING

EVALUARE POST-LANSARE

Generarea ideii – în mod normal organizațiile financiare au un departament de cercetare-dezvoltare a cărui sarcină principală este de a dezvolta idei de produse și servicii noi. Cu toate acestea, instituțiile financiare trebuie să dea dovadă de deschidere față de ideile venite din partea angajaților proprii sau a clienților, practica demonstrând că de foarte multe ori ideile de produse noi au provenit din sursele menționate.

Evaluarea și analiza – are ca scop luarea deciziei cu privire la viabilitatea ideii. în cadrul acestei etape, specialiștii de marketing vor trebui să decidă asupra următoarelor aspecte:

Există oportunitatea pătrunderii pe piață pentru produsul creat?

Nivelul cererii potențiale precum și ponderea de piață ce va putea fi atinsă;

Momentul optim pentru introducerea produsului;

Influența ofertei concurenților;

Existența capacității operaționale pentru dezvoltarea produsului;

Existența resurselor materiale pentru implementare;

Existența legăturilor între dezvoltarea acestui produs și obiectivele și imaginea instituției financiare;

Respectarea cerințelor legale prin dezvoltarea produsului;

Existența criteriilor de raționalitate economică, posibilitatea de a obține profit.

Dacă oricare din aceste aspecte menționate este susceptibil de a genera un răspuns negativ, trebuie analizate modalitățile de corectare a neajunsurilor produsului dezvoltat, devenind necesară amânarea lansării acestuia până nu există certitudine cu privire la potențialul pe piață.

Dezvoltarea și testarea reprezintă momentul în care instituția financiară poate testa potențialul unui produs pe piață. Pentru aceasta, multe societăți financiare vor alege să discute produsul propus cu clienții și vor înregistra orice feed-back venit din partea acestora.

Testul de marketing al produsului nu este foarte des folosit în sfera serviciilor fi-nanciar-bancare deoarece:

Poate fi la fel de costisitor precum lansarea propriu-zisă a produsului;

Serviciul poate fi o copie a unuia deja oferit de concurenți, astfel încât nu are nevoie de testare;

Cercetarea a stabilit deja valoarea beneficiilor produsului aduse clientului;

Este foarte dificil să creezi pentru testare condiții clare de piață;

Timpul necesar pentru realizarea testării ar putea permite concurenților să imite sau să lanseze produse similare.

Activitatea de marketing – se referă la totalitatea acțiunilor de conștientizare a pieței în privința produsului și a beneficiilor pe care le oferă.

Evaluare post-lansare – odată ce produsul a fost lansat pe piață, activitatea societății financiare trebuie să fie direcționată spre revizuirea aspectelor privind progresul și succesul produsului financiar.

1.4. Ciclul de viață al produselor financiar-bancare

Datorită dinamicii de pe piață, concretizată în special prin concurență ridicată și dezvoltarea unor noi tehnologii, și în domeniul produselor și serviciilor financiare este important să se studieze oportunitatea ofertei și nivelul vânzărilor din produse. Astfel, apa-re necesitatea revizuirii produselor în legătură cu stadiile din ciclul de viață.

Faza de dezvoltare și lansare este una din cele mai costisitoare datorită creșterii lente a volumului de vânzări. In această fază, atenția va fi acordată unei promovări intense pentru a se asigura o acceptabilitate ridicată a produsului. O condiție importantă a succe-sului rămâne în această fază introducerea lor rapidă pe piață deoarece pot fi ușor copiate de către concurență.

Faza de creștere se caracterizează printr-o dezvoltare a vânzărilor, stabilizare a costurilor, produsul începând să devină profitabil. Dacă în această fază se observă o copie-re accentuată din partea concurenților, trebuie găsite modalități de accelerare a creșterii pentru realizarea unei poziționări cât mai bune pe piață. De asemenea, tot în acest stadiu, poate fi introdusă lărgirea serviciului prin explorarea de noi piețe țintă, precum și utilizarea de noi canale de distribuție.

În faza de maturitate vânzările încep să se mențină la un nivel constant și în plus produsul este deja bine cunoscut pe piață. În acest stadiu este important să se mențină ponderea de piață și pentru aceasta cei care lucrează în departamentul de marketing trebuie să se preocupe de:

Posibilitățile de îmbunătățire a produsului financiar;

Necesitatea reducerii prețului;

Identificarea unor noi segmente de piață prin reproiectarea produsului;

Posibilitățile de susținere a schimbărilor necesare prin acțiuni de promovare.

În stadiul de declin al serviciului, vânzările încep să scadă și trebuie luate decizii în privința retragerii sau menținerii serviciului până când acesta dispare în mod firesc.

CAPITOLUL II

FORME DE CREDIT ȘI INSTRUMENTE MODERNE DE PLATĂ

Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi angajând modalități diferite, pe termen scurt și pe termen mijlociu și lung, privind operații bazate pe înscrisuri sau fără, garantate, sau negarantate, în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general.

În raporturile de credit cu banca se pot angaja și persoane care în acest cadru nu au calitatea de agenți economici. Noi ne vom referi în continuare la raporturile de credit în care sunt angajate întreprinderile.

Raporturile de credit ale întreprinderilor cu băncile sunt de regulă reciproce. Pe de o parte, întreprinderile având conturi deschise la bănci formează depozite care pot fi folosite de către acestea, ca resurse. Pe de altă parte, băncile cu recuperare ulterioară, pentru investiții.

Esențial în aceste raporturi este faptul că unul din parteneri este banca, iar relațiile între bancă și partener se desfășoară pe termenul valorificării capitalurilor disponibile și realizarea de profituri, în principal sub formă de dobânzi.

Formarea depozitelor bancare reprezintă obiectul unui studiu aprofundat în legătură cu funcțiile băncilor comerciale. Vom examina în continuare operațiile de credit bancar în sensul raportului banca-întreprindere, respectiv principalele credite acordate de bănci.

Avansurile în cont curent sau creditele de casă reprezintă raporturile de credite întemeiate pe o deplină cunoaștere a activității întreprinderii, fără a fi consemnate prin înscrisuri relative la fiecare angajament.

În fapt aceste credite nu sunt garantate formal. Ele sunt menite să satisfacă necesitățile curente privind acoperirea cheltuielilor de producție cu caracter imprevizibil și greu de localizat, în obiecte care să reprezinte o garanție veridică. Aceste credite nu au stabilite termene de rambursare.

De regulă, acordarea de astfel de credite este întemeiată pe depozite compensa-torii. Funcția acestor depozite decurge într-un sens din faptul că întreprinderile își păstrea-ză toate disponibilitățile în conturile de la bancă, ceea ce permite băncii să acopere necesitățile unor întreprinderi de alte întreprinderi. Pe de altă parte, existența permanentă a depozitelor compensatorii înseamnă pentru bancă o reducere a resurselor utilizate, iar pentru întreprindere un mijloc de păstrare a solvabilității.

O altă caracteristică a acestor credite este și faptul că acestea, neavând la bază înscrisuri, nu au posibilitatea de recreditare, bazându-se pe principalele resurse ale băncii. De aici și nivelul dobânzii mai ridicat, dar stabilit de regulă, în corelație dobânda cu dobânda de piață și în mod obișnuit utilizarea suplimetară pentru remunerarea băncii, a unui comision.

Sistemul de acordare general este linia de credit, în condițiile căreia se stabilește limita maximă a creditului acordat în acest cadru.

Într-o formă primară, această linie de credit conferă întreprinderii un credit provizoriu, întrucât banca poate cere oricând acoperirea debitului.

O formă mai favorabilă întreprinderii este linia de credit confirmată, pe baza unui acord scris, în care posibilitatea de acordare a creditului se menține pentru o perioadă stabilită în contract.

Linia de credit revolving implică utilizarea curentă a acestui mod de obținere a nivelul creditului, permite în etape ulterioare, obținerea unor noi credite, în limitele stabilite, deoarece, potrivit condițiilor acestui acord, posibilitatea de creditare se reinoiește.

Creditele exemplificate până aici, strâns legate și necesitate de activitatea de producție, asigură întreprinderii aflux de capital circulant, care este folosit de aceasta potrivit necesității sale și liberului său arbitru, fără a se motiva utilizarea lui, putând fi caracterizate, prin aspectul lor general.

O serie de alte credite bancare, de care pot beneficia întreprinderile necesită, vis-a vis de bănci, o motivare clară și condiționare a utilizării lor și adesea garantate. Astfel, după modul lor de angajare și folosință, ele pot fi caracterizate ca explicite.

Creditele explicite pot fi în ansamblul lor considerate drept credite pentru stocuri.

Între acestea creditele de producție sezonieră cunoscute sub numele de credite de campanie. Acestea sunt menite să asigure resursele necesare în cazul iregularității ciclului aprovizionare-producție-vânzări, de pildă, producția de conserve, blănuri, jucării. Aceste credite sunt garantate cu mărfurile aflate în procesul de producție sau de circulație.

Aspectele tratate aici sunt departe de a cuprinde și explica gama largă a operațiunilor de creditare desfășurate de bănci.

Mai ales asupra operațiilor de credit pe termen scurt desfășurate de bănci, întrucât ele sunt majoritatea în activitatea băncilor în general, a celor comerciale în special.

Așa cum se va vedea în mod practic, soluțiile optime de acoperire necesităților de investiții, de construire de noi fabrici sau capacități de producție și alte majorări de capital fix prin preluări și achiziții, se realizează pe alte căi, și dacă se apelează la credit, aceasta acționează în sfera creditului obligatar.

2..1. Creditul obligatar

Creditul obligatar reprezintă o grupă a operațiunilor de credit cu existență seculară care se referă la relațiile de credit în care partenerii sunt instituțiile statale sau întreprinderile economice în calitate de debitori, care emit obligațiunile, în această calitate, pe de o parte, și creditorii, subscriitori și deținători ai acestor obligațiuni, care-și angajează astfel capitalurile, în vederea obținerii unui venit sigur sub formă principală de dobânzi.

Deci obligațiunea este înscrisul care consemnează raportul de debit și forma prin care, în principal, se desfășoară. De aici expresia de credit obligatar.

Obligația este un titlu de recunoaștere a datoriei care reprezintă o creanță financiară, pe care deținătorul o are asupra emitentului, sau altfel spus, este o promisiune scrisă de a plăti o sumă de bani la o dată stabilită. Deținătorul încasează de regulă, periodic dobânzile convenite în raportul de credite.

O mare parte a a obligațiunilor sunt emise de stat fie către tezaur fie de instituțiile locale.

Obligațiile societăților este raportul de credit obligatar în care întreprinderile emitente sunt debitori, iar subscriitorii, creditori.

Specificul acestor raporturi în economia de piață, este faptul că ele se angajează primordial în sfera publică, respectiv este deschis tuturor doritorilor de a investi. Pe de o parte subscrierile au caracter public, ele fiind de regulă, precedate de campanii publicitare susținute. Pe de altă parte, subscrierea încheiată, obligațiile fac obiectul negocierii la bursa de valori. Ele sunt solicitate la achiziție de investitori și oferite de deținători care au nevoie de lichidități la achiziție de investori și oferite de deținători care au nevoie de lichiditate la achiziție de investitori și oferite de deținători care au nevoie de lichidități, prin natura lor și a condițiilor de piață, obligațiunile reprezentând unul din activele finaciare ușor lichidabile. În aceste condiții obligațiile sunt preferate primordial de investitori, în special de cei care doresc o investiție, necondiționată de timp, și în măsură să le asigure, oricând, rapid și fără mari diferențe valorice, schimbarea opțiunii.

Emisiunea de obligații este o sursă preferată de capital pentru întreprinderi.

Întreprinderile, de regulă societăți pe acțiuni, având o structură dată a deținătorilor și deținătorilor de capital și prin acesta, o repartizare dată în poziția puterii în consiliul de administrație, evită noile emisiuni de acțiuni ca sursă de sporire a capitalurilor, situație care ar putea duce la schimbarea raportului de forțe. Acest fapt explică, preponderent, preferința pentru împrumut, în opoziție cu posibilitatea de sporire a capitalului propriu prin emitere de acțiuni.

De fapt apar și alte avantaje decurgând din ieftinătatea și comoditatea soluției. În primul rând, creditorul este remunerat prin dobânzi, care, fie mobile, fie fixe incumbă o prestație mai mică, decât dividentul ce ar reveni furnizorilor de capital, în condițiile în care aceeștia ar avea calitatea de acționari. Apare din aceasta o diferență în favoarea întreprin-derii și respectiv, a veniturilor repartizate acționarilor.

Pe de altă parte, creditorul este un factor comod în activitatea întreprinderii, creanța nu-i permite imixtiunea în activitatea unității, ci numai așteparea pacientă a termenelor de plată.

Aceste avantaje specifice, pentru ambele părți, determină accepțiunea deschisă pentru acest sistem, fapt evident, prin dimensiunile covârșitoare ale creșterii sale în toată lumea.

Este evident că accelerarea ritmurilor, în ultimele perioade reprezentate, tendința ce se menține, subliniază, încă o dată, predominanța creditului obligatar și creșterea rolului acestuia în economia întreprinderii, în asigurarea premiselor de înfăptuire, în ritmuri înalte, a reproducției.

Există o gamă largă de forme de existență a obligațiunilor și prin acestea de posibilități de stimulare a deținătorilor de capital în a participa la subscriere și deci de a deveni creditori ai acestor societăți. Aceste aspecte vor fi amănunțite în cadrul unei alte discipline.

Urmărind fenomenul obligatar, ca fenomen economic și ca raport de credit trebuie să subliniem importanța în creșterea accelerată a acestei componente în formarea surselor de dezvoltare a întreprinderilor economice, deci la asigurarea înfăptuirii investițiilor.

Între sursele împrumutate, sumele obținute din emisiunea de obligații sunt utilizate cu prioritate sau în exclusivitate, în majorarea capitalului fix, fie în noi investiții, în clădiri, echipamente, utilaje, componente ale noilor tehnologii, fie în operații de preluare și achiziții de întreprinderi.

Sumele obținute din plasarea de obligații fiind utilizate cu prioritate pentru satisfacerea nevoilor de investiții ale întreprinderilor de producție, circulația mărfurilor și servicii, și având prin acestea o destinație specială, au de regulă, ca sursă de proveniență, capitalurile disponibile specifice. Cu alte cuvinte, există creditori specializați ai întreprin-derilor decurgând din deținerea de obligații. Astfel, potrivit datelor existente în SUA, companiile de asigurări pe viață asigură mai mult de o treime, iar fondurile de pensii particulare și publice acoperă o altă treime din deținerile de obligații emise de societăți.

A treia treime își găsește acoperirea printr-o gamă largă de resurse provenind de la băncile mutuale de economii, fondurile comune de plasament, fondurile fundațiilor instituțiilor de educație, religioase și de caritate, investitorii străini.

Procurarea de resurse prin emiterea de obligații s-a dezvoltat și în domeniul capitalului circulant, obligații cunoscute sub numele de bonuri de depozit, certificate de depozit și în special sub denumirea de amplă utilizare în SUA, “commercial papers”.

Prin natura lor hârtiile comerciale sunt bilete de ordin, negarantate, pe care întreprinderile le vând pe piață, pentru a-și acoperi necesitățile de resurse pe termen scurt. Aceasta reprezintă pentru deținătorii de capitaluri disponibile pe termen scurt, o modalitate de valorificare superioară, vis-à-vis de alte utilizări, în special față de posibilitățile de a constitui depozite bancare pe termen scurt, slab rambursabile. Ofertanții sunt adesea alte întreprinderi deținătoare, temporar, de asemenea disponibilități, care își găsesc astfel o bună valorificare, asigurându-și concomitent o lichiditate înaltă, acestea putând fi operativ revândute pe piață.

Bineînțeles, mai ales pentru hârtiile comerciale puse pe piață, oferite publicului deci, firmele emitente trebuie să prezinte o încredere fermă, sau cum se exprimă curent – să aibă un credit excelent. De fapt, numai societățile importante și puternice din punct de vedere financiar, cu rezultate, o asemenea emisiune, dat fiind că, așa cum s-a precizat, aceste obligații nu au garanții decât bunul mers al întreprinderii.

Din aceste cauze o serie de societăți recurg la plasarea privată a acestor hârtii, adresându-se băncilor de afaceri sau altor instituții de credit specializate. În aceste condiții plasamentele se fac în condiții individuale.

Dezvoltarea pe scară largă a creditului obligatar a reactivat și extins activitatea instituțiilor de rating. Ratingul este un proces de evaluare a standingului financiar al unui titlu de împrumut, în scopul de a exprima o apreciere asupra riscurilor legate de rambur-sarea sau plata dobânzilor.

Agențiile de rating se situează ca instituții neutre desfășurând o activitate de expertizare, în ultima instanță, în favoarea investitorilor. De fapt, emitenții sunt interesați să aibă o bună apreciere a acestor agenți, pe această cale promovându-și propriile emisiuni.

Agențiile desfășurând o activitate de interes public trebuie să se bucure de o deplină independență financiară. Independența și calitatea, integritatea aprecierilor sale, fiind o premisă a bunului său renume și credibilității sale, asigurând prin acestea îndepli-nirea scopului propus. De regulă, expertiza se desfășoară la cererea emitentului și prin contribuția financiară a acestuia.

Analiza se desfășoară pe baza rezultatelor economice și financiare a întreprinderii emitente pe câțiva ani, se apreciază calitatea organizării, eficiența comercială și tehnică, situația firmei pe piață, sector, zonă.

Notațiile specifice având valoarea unui calificativ și exprimând o ordine ierarhică.

Se publică cu consimțămîntul emitentului, și sunt folosite de investitori pentru orientare. Obligațiile, ca obiect de sine, reprezintă temeiul desfășurării unor alte operații de credit. Obligațiile pe termen scurt și lung, emise de stat sau întreprinderi particulare, de regulă, societăți, reprezintă, prin cantitatea lor, active substanțiale în patrimoniul fiecărei întreprinderi sau bănci. Ele reprezintă în forme speciale modalitatea, preferată de dețineri de lichidități pe termen scurt, întrucât obligațiile se caracterizează prin siguranță și facilităte, prin valorificare imediată.

Obligațiile se vând în mod curent între întreprinderi și bănci și între bănci și banca centrală, în cadrul operațiilor de optimizare a plasamentelor pe care le urmăresc fiecare. De asemenea, activele în obligațiuni creează temei unor operații de împrumut declanșate de deținătorii care primesc credite prin gajarea acestora. Prin aceasta, pe de o parte, deținătorii obțin cu ușurință disponibilitățile lichide în momentele considerate oportune, în condițiile avantajoase, iar pe de altă parte, păstrează în continuare calitatea de proprietar al acestor obligațiuni și, deci, privilegiul de a încasa, la termenele stabilite, dobânzile ce li se cuvin.

Iată de ce obligațiunile, în sine, prezintă fondul material al unor ample operații bancare active, și generează și susțin, așa cum se va vedea, numeroase și felurite operații de credit bancar.

Desfășurarea largă a operațiilor de împrumut pe gaj de efecte publice, denumite și operații de lombard, rolul lor uneori prioritar, a desemnat dobânda specifică acestor opera-țiuni, taxa de lombard, ca un instrument important al reglării creditului, similar cu taxa scontului. În acest context, creditul bancar își sporește substanțial sfera de cuprindere și își mărește elasticitatea și eficiența în a acoperi necesitățile tuturor clienților, și în special, ale întreprinzătorilor.

2.1.1. Creditul ipotecar

Creditul ipotecar reprezintă una din cele mai importante categorii de credit din sistemul național în economia de piață, economie care cultivă și dezvoltă, sprijină și susține, proprietatea individuală.

Creditul ipotecar este principală modalitate de sprijinire a proprietății imobiliare.

Creditul ipotecar presupune o convenție între creditor și împrumutat în care se prevede, în general:

proprietatea ce servește ca garanție a rambursării împrumutului

condițiile de remunerare și scadențele de rambursare

penalitățile în caz de rambursare anticipată, parțială sau completă a împrumutului

circumstanțele în care prin nerespectarea condițiilor de împrumut debitorul poate pierde proprietatea.

Principalul tip de împrumut pe ipotecă comportă o sumă de rambursare și o rată a dobânzii fixă (constantă și identică). Rambursările periodice sunt prevăzute pe întreaga perioadă și fiecare rambursare cuprinde, deopotrivă dobânda și suma cu care se reduce datoria în curs. De regulă, în cadrul ratei fixe, în timp, scade partea privind dobânzile și crește partea privind rambursarea propriu-zisă.

În ultimul timp s-au dezvoltat și alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi:

împrumut pe ipotecă cu dobânzi variabile

împrumut pe ipotecă cu rambursare progresivă

împrumut pe ipotecă inversat, purător de anuități

Împrumutul pe ipotecă cu dobânzi variabile s-a instituit în special datorită creșterii și variației dobânzii în anii ‘80, în care s-a produs creșterea costurilor de procurare a fondurilor de împrumut.

Creditul de ipotecă cu dobânzi variabile presupune variația acestora în funcție de un indicator precis al pieții financiare.

Creditele de ipotecă cu rambursarea progresivă satisfac cerințele crescânde ale familiilor cu venituri modeste, aflate la începutul activității, care au perspectiva ameliorării veniturilor lor. Formulele propuse prevăd pentru perioadele inițiale, redu-ceri între 9 și 95% față de rambursările constante.

Creditul ipotecar inversat, purtător de anuități, umărește să valorifice capitalul imobilizat în locuințe proprietate, fără a se renunța la dreptul de proprietate și la uzufruct. Ca atare, împrumutul obținut prin ipotecarea unei părți a proprietății servește la achiziționarea unui contract de anuități și aduce astfel proprietarului un venit regulat. Este un sistem considerat de perspectivă.

Dimensiunile ample ale creditului ipotecar în toate țările dezvoltate, implică o mobilizare vastă de resurse, de regulă, capitalurile disponibile pe termen lung.

Întrucât o serie de instituții de credit și financiare constituie asemenea resurse pe termen lung, care în mod necesar implică valorificarea și garanții sigure de rambursare, s-a creat în toate țările o piață ipotecară firească.

Între băncile și instituțiile ce constituie asemenea resurse, se afirmă primordial: casele de economii, respectiv băncile mutuale de economii, companiile de asigurări pe viață, băncile de credit ipotecar, asumându-și rolul de creditor în cadrul unor contracte de credit.

Într-o etapă mai apropiată, fluxurile de constituire și redistribuire s-au organizat în forme distincte.

În unele țări cum ar fi SUA funcționează sistemul fondurilor comune de plasament constituite prin obligații emise de agențiile ipotecare federale cum sunt: GNMA (Gover-nement National Mortgage Association), FNMA (Federal National Mortgage Association), FALMC (Federal Home Loan Mortgage Corporation).

Sistemul francez este caracterizat printr-o piață distinctă a creditului ipotecar unde operațiile se desfășoară sub supravegherea unei instituții de credit specializate, Creditul Funciar. Pe această piață, obligațiile ipotecare nu sunt decât obiect-gaj al operațiunii. Creditele se negociază prin instrumente speciale de către utilizatorii lor, bănci sau instituții, care acordă efectiv credit ipotecar.

Operațiile pe această piață se desfășoară între instituții de credit după modelul pieței monetare, iar influențele reciproce orientează adesea evoluția prețurilor de piață, în același sens, deși nivelul acestora este, pe fiecare piață diferit.

Întrucât creditul ipotecar are un rol deosebit în expansiunea și propășirea proprie-tății sprijinul statului se manifestă pe scară largă în toate țările, pe multiple planuri: supraveghere, asigurare, impozitare, gestiunea datoriei.

2.1.2. Creditul de consum

Creditul de consum este creditul pe termen scurt sau mediu, acordat persoanelor individuale, destinat a acoperi costul bunurilor și serviciilor de care beneficiază prin rețeaua de comercializare și servicii, sau pentru recreditarea creanțelor contractate în acest scop.

Creditul de consum s-a afirmat, de timpuriu, între celelalte forme de credit, și, într-o formă inițială, a existat sub forma “creditului deschis”, respectiv a posibilității sub forma “creditului deschis”, a posibilității pe care comerciantul o acordă clienților, de regulă celor solvabili, de a achiziționa mărfuri potrivit necesității, urmând ca lichidarea sau regularizarea datoriilor să se facă ulterior, potrivit angajamentelor personale diferite de la caz la caz. Forma astfel practicată a fost considerată drept credit cu rambursarea neeșalonată.

Producția de masă de bunuri de folosință îndelungată și necesitatea de a asigura accesul deschis la acestea a cumpărătorilor a determinat, îndeosebi de la începutul secolului XX, statuarea, în fiecare din țările dezvoltate, a unor norme precise de creditare, precum și a unei rețele ample și diversificate de instituții de credit, în mare parte legate de firmele producătoare. Astfel că, cea mai mare parte a creditelor de consum există și se acordă sub forma creditelor eșalonate, formă în care termenii creditării; scadențe, cuan-tumul ratelor etc., se stabilesc la acordarea creditului.

La polul opus, creditul cu scadență nedeterminată implică operații de credit deschis, credite acordate comercianților cu amănuntul sau de către aceștia, credite privind anumite servicii. În aceste operațiuni, înseamnă că debitorul va efectua plata în timp util (maximum fiind convenit) dar în momente prielnice lui, pe care le stabilește personal.

O formă deosebită, în deplină dezvoltare ce aparțin creditelor eșalonate îl reprezintă creditul revolving, apărut la sfrșitul anilor ‘30. Îndeosebi această formă s-a extins odată cu amplificarea utilizării cărților de credit

Elementele caracteristice acestui tip de credit sunt:

se acordă în cadrul unei convenții stabilite între părți;

permite consumatorului să efectueze cumpărările sau să obțină împrumuturi fie direct, asupra creditorului, fie indirect, prin cărțile de credit, în momentul oportun pentru el;

consumtorul are posibilitatea să efectueze plata fie în totalitate pentru creditul în curs, fie prin plăți parțiale, periodice, după posibilități;

Prin facilitățile acordate beneficiarului de credit și prin costurile diminuate.

Această formă s-a impus în ultima vreme și tinde să devină preponderentă în operațiiile de credit de consum.

Utilitatea econimică și socială este preponderentă în aprecierea creditului de consum.

Creditul comercial a avut și are un rol deosebit în dezvoltarea economiei de consum, respectiv a producției și circulației mărfurilor, destinate marii mase a consuma-torilor.

Creditul de consum anticipează momentul intrării în posesia bunurilor și permite accesul cumpărătorilor cu venituri mai mici la bunurile de folosință îndelungată de valoare mare. Prin acestea se acționează pe două planuri, pe de o parte, se asigură satisfacerea facilă, a dorințelor și necesităților marii mase de consumatori, iar pe de altă parte, se promovează pe scară largă producția și circulația unei game extinse de mărfuri, dincolo de cererea solvabilă a populației și chiar, după unele aprecieri, dincolo de capacitățile normale de plată a populației, luată în ansamblul ei.

De aici s-a tras și concluzia că, pe unele planuri acțiunea creditului de consum este destabilizatoare pentru economie, oferind terenul unor producții supradimensionate, ea acționând ca un factor de expansiune a economiei de consum.

Pe planul general, așa cum experiența a arătat în marea majoritate a cazurilor, creditul de consum a contribuit direct la creșterea în ritmuri rapide a nivelului de trai a unei părți mari a populației, iar responsabilitatea vis-à-vis de datoriile contractate a acționat ca un factor al întăririi disciplinei în muncă și, în ansamblu, a contribuit la afirmarea progresului economic și social.

Totodată, o cerere sporită și stabilă de mărfuri de larg consum a contribuit la aplica-rea rapidă a cuceririlor științei și tehnicii, tehnologiilor în producție, în folosul întregii societăți. Creditul de consum acționează astfel în sensul recuperării rapide a cheltuielilor avansate în producție, spre realizarea constantă și oportună a produselor puse pe piață. Acest fapt permite producătorului reluarea imediată a proceselor de producție, desfășurarea lor accelerată, creșterea cifrei de afaceri și implicit a profitului.

De aici și interesul sporit al producătorilor de automobile, echipamente electro-menajere etc., în a dezvolta, ei înșiși, rețeaua de credite privind vânzarea propriilor pro-duse, implicit prin înființarea sau dirijarea unor bănci sau societăți financiare cu asemenea profil.

Dată fiind importanța economico-socială a creditelor de consum, acestea reprezintă sfera cu cea mai mare implicare a reglementărilor și controlului de stat.

În această sferă s-a exercitat cu precădere controlul selectiv pe linia îngrădirii și eliminării înlesnirilor acordate beneficiarilor de credit în scopul limitării producției de asemenea bunuri, atunci când interesele naționale aveau alte priorități.

De asemenea, cerințele specifice în această sferă au orientat către desfășurarea unor măsuri de protejare a debitorului pe multiple planuri, dispoziții care privesc limitarea sarcinilor financiare ale persoanelor și familiilor, folosirea mijloacelor legale privind plățile, evitatea discriminării în relațiile de credit de consum.

Celelalte categorii de credite: bancar, ipotecar și de consum, presupun desfășurarea unor raporturi de credit complementare intermediate prin bănci.

În fapt, raporturile de credit se desfășoară în mod necesar pe două planuri:

procesul de mobilizare a capitalului disponibile, în situația în care creditorul este deținătorul de disponibilități, iar depozitar, banca. Acest raport este în mod necesar prealabil.

procesul de distribuție a capitalurilor disponibile, în care utilizatorii în calitate de debitori, recurg în mod necesar la bănci comerciale sau specializate.

Nu se poate spune că intervenția băncilor este exclusă din primul grup la care ne-am referit. Dimpotrivă transefrul creanțelor de credit, comercial prin operații specifice, dintre care acontarea și rescontarea sunt larg folosite în toate țările, implică rolul de intermediar al băncii, iar operațiile de vânzare cumpărare de obligații, sau acordarea de credite pe garanții de oferte obligatare, fac indispensabil rolul băncii în derularea acestor operații potrivit voinței și în interesul creditorilor sau debitorilor implicați în creditul obligatar.

2.2.Instrumente moderne de plată

2.2.1.Multicash

Multicash este un sistem de plăți electronice care nu mai presupun întâlnirea directă, fizică între client și bancă decât cea prin intermediul calculatorului. Acest lucru presupune ca respectivul client al băncii să apeleze la serviciile specializate ale băncii, servicii numite “electronic banking” sau în cazul realizării conexiunii via internet, a “internet banking”.

În primul caz, al conectării directe “modem to modem”, legatura este personalizată și mai sigură și riscul de a intra în rețea intruși este extrem de redus, acest lucru fiind dublat de criptarea performantă a fișierelor.

În cazul “internet banking-ului” riscul este mai crecut deoarece internetul prin excelență este o rețea deschisa oricărei persoane. Dar și în acest caz criptarea fișierelor sunt cheia unei siguranțe relativ sporite.

Conform sistemului de plați multicash, clientul primește în schimbul abonamen-tului la acest tip de servicii, acces la contul sau 24 ore/24 ore, posibilitatea realizării de plăți on-line, interne și externe, posibilitatea să cumpere și să vândă devize. De asemenea este informat în timp real de schimbarea cursurilor valutelor. Sistemul multicash se potri-vește foarte bine firmelor care-și desfășoară activitatea, astfel încât au un volum mare de viramente de efectuat. Acest serviciu scutește firma de cheltuieli de deplasare a perso-nalului implicat în aceste activități de relație cu banca. Astfel angajatul (angajatii) devin mai productivi, se economisește combustibilul aferent deplasărilor, plata parcărilor, scade riscul de accident auto, scade uzura fizică a autovehiculelor, cu atât mai mult cu cât de obicei activitatea aferentă relației bancă-client se desfășoară la ore la care aglomerația este cea mai mare. Un alt avantaj al acestui tip de serviciu este că el oferă mobilitate celui ce-l folosește. Astfel utilizatorul, dotat cu un notebook și un telefon celular poate să realizeze tranzacții în timp ce se află în timpul unei deplasări, astfel el deține un control mai mare asupra lichidităților firmei. Costul abonamentului unui asemenea tip de serviciu este compensat parțial sau total de faptul că majoritatea băncilor care-l practică oferă asociat acestui tip de serviciu reducerea comisioanelor cu 10-20%. Astfel se poate ajunge în cazul firmeor cu operațiuni frecvente să fie acoperit integral acest abonament din reducerile de comisioane.

2.2.2.Cardurile bancare

Cardul reprezintă un instrument de decontare prin intermediul căruia posesorul autorizat poate să achiziționeze bunuri sau servicii fără prezența efectivă a numerarului. Cardul facilitează legătura financiară între comercianți și consumatori, fiind o simplă cheie de acces la un cont bancar; acela al deținătorului de card.

Având caracteristicile universale unui instrument de plată, cardul asigură și posibiltatea obținerii necondiționate de numerar fie de la automatele de bani (ATM) fie de la ghișeele băncii (în cazul sumelor mari) înlăturându-se astfel orice barieră funcțională de utilizare. Datorită acestor caracteristici, cardul este un instrument de plată universal aplicabil și global acceptabil.

Elementele care se regăsesc pe fața cardului sunt enumerate mai jos:

numele emitentului

aria de aplicabilitate a cardului

numărul cardului, format din 13-16 cifre grupate într-un mod specific

un grup de patru cifre identice cu primele din șirul de mai sus cu rol de control

perioada de valabilitate a cardului

numele posesorului de card

codul embosat al tipului de card

holograma tridimensionala, fiind element de siguranță și un element obligatoriu al controlului atunci când apare specificat în numele organizației emitente, deorece nu apare pe toate cardurile

marca organizației sub egida căreia s-a emis cardul.

Cardurile pot fi clasificate în funcție de o serie de criterii, cele mai utilizate fiind următoarele:

după funcția atribuită

după tehnologia utilizată

în funcție de calitatea emitentului

în funcție de momentul înregistrării tranzacției

2.2.2.1.Cardul de debit

Cardul de debit asigură utilizatorului posibilitatea achiziționării de bunuri sau servicii sau retragere de numerar în limita soldului disponibil în contul aferent cardului. Condiția esențială de funcționare a acestui tip de card o reprezintă existența disponibilului în contul dedicat cardului. Aceste carduri pot fi emise sub restricția unei utilizări doar în mediul electronic, caz în care va apărea mențiunea “Electronic use only”, iar elementele de identificare nu sunt realizate în relief. Tot aici se încadrează și cardurile pentru retragere de numerar care permit deținătorului să retragă numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului sau să depună numerar” precum și consultarea soldului contului.

Există două tipuri de astfel de carduri: unele permit retragerea numai de la distri-buitoarele emițătorului (cărțile private) și celelalte care permit accesul la toate distribuitoarele naționale și uneori din rețeaua internațională de afiliere. Aceste carduri care pot fi acceptate numai într-un mediu electronic on-line limitează oportunitățile de folosire. Un debit card care lucrează în toate mediile de acceptare, on-line și off-line, asigură creș-terea posibilităților de folosire, creșterea volumului tranzacțiilor și a veniturilor unităților bancare, dar presupun un venit și credibilitate superioară a titularului

2.2.2.2 Cardul de credit

Este un instrument de plată ce dă deptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o anumită perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate a cardului. Pe baza acestei linii de credit titularul poate face plăți și retrageri de numerar până la un plafon prestabilit. Banca poate să modifice acest plafon în funcție de solvabilitatea clientului. Plafonul de creditare constituie o împuternicire dată de banca emitentă centrului de autorizare pentru a autoriza orice operație în limita acestuia în cazul lipsei disponibilului.

Cărțile de credit pot îmbrăca două forme, în funcție de gradul de expunere a băncii:

Pentru utilizatorii fără o credibilitate bancară considerabilă sau în lipsa cunoașterii unor comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispoziție este de tip CHARGE, caz în care posesorul este obligat ca într-un anumit termen prestabilit (maxim 1 lună) să ramburseze creditul angajat în cursul lunii.

Pentru utilizatorii cu venituri superioare primei categorii de utilizatori, banca pune la dispoziție cardul de credit propriuzis, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de împrumut negociată inițial, iar rambursarea creditului nefiind obligatoriu a se realiza în termen de o lună ca și în cazul anterior. Soldul debitor al contului de card se poate reporta de la o lună la alta.

CAPITOLUL III

PREZENTARE BRD-FINANCE

3.1. Société Générale

Société Générale este unul dintre cele mai importante grupuri europene de servicii financiare.

Sprijinindu-se pe un model diversificat de bancă universală, Grupul îmbină solidi-tatea sa financiară și strategia de creștere durabilă cu ambiția de a fi banca de referință pentru calitatea relațiilor cu clienții, recunoscută pe toate piețele pe care activează, aproape de clienții săi, aleasă pentru calitatea și angajamentul echipelor sale.

Peste 154.000 de colaboratori care lucrează în 76 de țări îi servesc în fiecare zi pe cei 32 de milioane de clienți ai grupului din întreaga lume.

Echipele Société Générale acordă consiliere și servicii clienților persoane fizice, companiilor și comunităților, pe trei linii principale de activitate:

Bancă de retail în Franța, sub marcile Société Générale, Crédit du Nord și Boursorama;

Banca internațională de retail, prezentă în Europa Centrală și de Est, Rusia, bazinul Mării Mediterane, Africa Sub-sahariana, Asia și în Teritoriile Franceze de peste Mări;

Investment banking, cu experiența la nivel global în finanțarea investițiilor și activități pe piețele de capital.

3.1.1. BRD – Groupe Société Générale

BRD – Groupe Société Générale este o societate pe acțiuni. Ea funcționează conform Legii nr. 31/1990 cu privire la societățile comerciale și Ordonanței de Urgenta nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, precum și conform altor reglementãri specifice.

Azi, BRD este o bancă de forță, modelul de bancă universală implementat de Grupul Societe Generale în urma privatizării din 1999 este axat astăzi pe 3 activități majore:

Bancă de Retail care servește persoanele fizice și profesiunile liberale

Corporate & Investment Banking, cu servicii dedicate marilor companii locale sau subsidiarelor din România a companiilor internaționale

Servicii Specializate care oferă leasing financiar, leasing operațional, management al flotelor auto, credite de consum în magazine, titluri, asigurări, pensii și altele

În prezent, este a doua bancă din România din punct de vedere al activelor, unul dintre marii finanțatori ai IMM-urilor, precum și unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de corporate banking din România – leaderi pe segmentul de credite sindicalizate la sfârsitul anului 2012.

Filiale specializate ale BRD – Groupe Société Générale:

BRD Sogelease – în domeniul leasing-ului operational și financiar

BRD/SG Corporate Finance – acordă servicii de consiliere în domeniul privatizărilor, fuziunilor și achizițiilor

BRD Securities – una dintre primele societăți de brokeraj de pe piața românească

BRD Finance Credite de Consum – prin care se derulează mare parte din activitatea de creditare a populației

Prin aceste filiale BRD – Groupe Société Générale este capabilă să ofere o gamă completă de produse și servicii de înaltă calitate, care să răspundă exigențelor clienților.

3.1.2. BRD Finance IFN S.A.

BRD Finance IFN S.A. – Membră a Diviziei de Servicii Financiare Specializate din cadrul Groupe Société Générale, BRD Finance IFN S.A., beneficiază de experiența internațională a Grupului în acordarea creditelor de consum.

Compania este activă pe piața românească din aprilie 2004, devenind rapid liderul pieței creditelor de consum. De-a lungul timpului, strategiile de dezvoltare au susținut creșterea puternică a companiei și au determinat crearea și consolidarea de parteneriate cu firme importante din domenii precum: retail, PVC, IT&C, electronice și electrocasnice, mobilă, auto și publicistică.

BRD Finance administrează în prezent o gamă diversificată de produse și servicii financiare, oferind atât credite de consum pentru achiziția de bunuri, cât și carduri de credit, credite auto sau credite de nevoi personale.

BRD Finance IFN S.A. este membru principal al Asociației Societaților Financiare –  ALB România  din anul 2009.

Structura capitalului

BRD – Groupe Société Générale: 49%

SG Consumer Finance: 51 %.

Produse și servicii oferite de BRD FINANCE

Servicii BRD FINANCE

Serviciul Customer-Care este disponibil 7 zile din 7 pentru a răspunde întrebărilor și pentru a rezolva orice probleme legate de produsele și serviciile BRD Finance.

Carduri de credit BRD FINANCE

Primul card de credit co-branded a fost lansat de BRD Finance în anul 2005, în prezent administrează cele mai multe programe de acest tip din România – 16 carduri pe platforma MasterCard și proprietar pe care le dezvoltă permanent cu noi și noi avantaje.

Avantajele cardurilor de credit BRD FINANCE :

rambursare anticipată :

card: orice sumă plătită peste valoarea sumelor de plată scadente conform extrasului de cont sau în afara intervalului 5-22 al lunii respective este considerată sumă plătită în avans și se alocă automat în următoarea ordine:

(1) rambursarea sumelor restante,

(2) rambursarea sumelor scadente de plată conform extrasului de cont,

(3) rambursarea în avans a soldurilor provenind din tranzacții de tip PLATA ÎN RATE, CREDIT SPECIAL (în ordinea descrescătoare a procentului de dobândă aplicat), tranzacții de tip PLATA CU PERIOADĂ DE GRAȚIE și CREDIT ZERO SPECIAL

În maximum 4 zile lucrătoare, se procesează rambursarea sumei și are loc actualizarea limitei de credit disponibile.

credit pentru achiziția de bunuri sau credit de nevoi personale sau credit auto:

(1) se achită o sumă destinată rambursării anticipate

(2) se completează scrisoarea de rambursare anticipate (ANEXA 1) și se trimite prin e-mail (contact.brdf@brd.ro) sau fax (021/3001020).

După procesarea rambursării anticipate, clientul primește o scrisoare de confirmare prin Poștă, însoțită de alte documente utile.

limită de credit disponibilă de până la 20.000 lei care se poate folosi oricând în țară și străinătate, la orice comerciant acceptant MasterCard

retragere bani oricând, de la orice ATM care afișează sigla MasterCard

reutilizarea permanentă a sumelelor rambursate, iar acestea devin disponibile în termen de 4 zile lucrătoare, mai puțin dobânda și costurile aferente utilizării cardului

0% dobândă pentru cumpărăturile efectuate prin card în cadrul perioadei de grație, timp de maximum 47 de zile (cu excepția cardului Goldo MasterCard)

0% comision pentru cumpărăturile efectuate folosind cardul, la comercianții acceptanți din România și din străinătate

efectuarea plăților on-line pe site-urile care permit tranzactii electronice, inclusiv cu 0% DOBÂNDĂ

se poate beneficia de un pachet complet de asigurări (opționale de viață și facultative) care ajută la rambursarea sumele utilizate chiar dacă vor apărea evenimente neprevăzute sau îți protejează cardul sau cumpărăturile efectuate prin card

În funcție de caracteristicile cardului MasterCard, sumele utilizate pentru cumpărături la comercianții acceptanți MasterCard poți fi rambursate în mod standard prin două tipuri de tranzacții:

PLATA CU PERIOADĂ DE GRAȚIE –perioadă de la 18 până la 47 de zile în timpul cărora se rambursează suma cheltuită fără nicio dobândă

PLATA ÎN RATE – prin sume minime lunare începând cu 22 lei/lună, corespunzător valorilor lunare utilizate.

Oferta de carduri BRD FINANCE:

Cardurile de credit oferite de BRD FINANCE, beneficiază fiecare de lista de avantaje generale Mastercard și fiecare în parte de campanii promoționale în anumite perioade și intervalle de timp.

Cardul Carrefour MasterCard

Cardul de credit Real MasterCard

Cardurile de credit Altex MasterCard și Media Galaxy MasterCard

Cardul de credit Dacia MasterCard

Cardul de credit Renault MasterCard – Primul card 3 în 1 din România,

Cel mai complex card de credit lansat vreodată pe piața auto românească, Renault MasterCard este un produs care înglobează toate avantajele unui card de credit, ale unui card de fidelitate și ale unuia de reduceri:

buget de până la 15.000 lei utilizabil oriunde în lume, în rețeaua MasterCard, pentru cumpărături în țară și în străinătate sau pentru retrageri de numerar.

permite acumularea de puncte de fidelitate în funcție de suma cheltuită și de locul cumpărării, dar și accesul, în avanpremieră, la informații despre promoțiile viitoare.

10% reducere la reviziile plătite folosind cardul

deplasare gratuită până la cel mai apropiat dealer, în cadrul serviciului Renault Asistență

Cardul de credit Reader's Digest MasterCard

Cardul de credit Praktiker MasterCard

Cardul de credit ”Bani doar bani” MasterCard

Cardul de credit Goldo MasterCard – Bani la fix!

Cardul de credit Catena MasterCard

Cardul de credit Rombiz MasterCard

Cardul de credit Rombiz MasterCard – Campanie activă: RATE FLEXIBILE pe alese în magazinele Flanco: ”12/24 RATE FLEXIBILE” se adresează posesorilor de carduri BRD Finance MasterCard pentru plata cumpărăturilor de minimum 1.000 lei la POS-urile din magazinele Flanco (până la 30.06.2015).

Cardul de credit Daniel MasterCard

Cardul de credit Diverta MasterCard

Cardul de credit Boom MasterCard

Cardul de credit Say MasterCard

Cardul de credit Staer MasterCard

Cardul de credit IKEA

Avantaje ale cardului IKEA:

rambursare anticipată a sumelor utilizate,  reutilizare permanentă a sumelor rambursate, disponibile în termen de 4 zile lucrătoare, mai puțin dobânda și costurile aferente utilizării cardului

pachet complet de asigurări opționale de viață .

Campanie card IKEA – Credit IKEA

Avantaje:

dobândă fixă pe toată perioada creditului

acordare rapidă a creditului, în cel mult 2 ore

fără avans

5 ani perioada maximă de creditare

Fișa de prezentare a creditului ”SUPER UTIL”

Credite BRD FINANCE

Credite pentru achiziția de bunuri – credit în magazine

Avantajele ofertei BRD Finance:

Încredere: colaborarea cu parteneri de renume care oferă avantaje și promoții speciale

Rapiditate:  procesarea cererii în maxim 10 minute și obținerea bunurile pe loc, în cel mult 2 ore

Flexibilitate: se poate finanța orice produs cu valoare cuprinsă între 600–30.000 lei, cu rambursare comodă pe o durată de maxim 60 luni

Fișa de prezentare a creditului ”SUPER UTIL”

CREDIT RAPID

Avantajele creditului RAPID

răspuns rapid

dobândă fixă în lei

opțiunea pentru punerea la dispoziție a contravalorii creditului acordat fie la sediul agentului MoneyGram, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea numărului de referință al transferului, pentru sume de maximum 10.200 lei, fie în contul  indicat în extrasul de cont, în termen de 3 zile lucrătoare de la data activării contractului de credit;

până la 100.000 lei suma finanțată

asigurare opțională de viață pentru evenimente neprevazute

Fișa de prezentare a creditului ”RAPID”

Credit auto noi

Avantajele creditului auto:

asigurare Casco opțională,

avans începând de la 0%, în funcție de creditul ales,

prima de casare din programul Rabla poate fi considerată avans,

asigurarea opțională de viață oferă un plus de siguranță întregii familii,

contractele se încheie direct în show-room,

dobândă fixă în lei pentru un control exact al plăților lunare.

Credit auto rulate

Avantajele creditului auto:

asigurare Casco opțională,

dobândă fixă în lei pentru un control exact al plăților lunare,

asigurarea opțională de viață oferă un plus de siguranță întregii familii.

Leasing financiar

Motivele pentru care e avantajos să alegem soluția de finanțare oferită de BRD Sogelese prin intermediul BRD Finance, sunt:

Flexibilitate

mașina dorită poate să fie nouă sau second-hand

oferte de leasing se emite personalizat nevoilor fiecăruia

dobândă atractivă, fixă sau variabilă

finanțare în LEI sau EURO

pachete complete și competitive de asigurări

Accesibilitate

costuri reduse

aprobarea și contractul direct în showroom-ul din care s-a ales mașina

documentație simplificată

acordarea finanțării fără garanții suplimentare

Promptitudine

aprobare în maximum 48 ore, direct în showroom

asistență permanentă până la livrarea mașinii

servicii specializate pe parcursul derulării contractului de leasing (înmatriculare, asigurare, facturare electronică etc.)

Caracteristici generale

Avans începând de la 10%

Perioadă de finanțare între 12 și 60 luni

Asigurări promoționale prin Marsh Broker

Credite pentru nevoi personale

Avantajele ofertei BRD Finance:

Simplitate: se procesează cererea transmisă on-line,

Flexibilitate: se pot finanța orice proiecte cu valoare cuprinsă între 3.000 – 100.000 lei, cu rambursare comodă pe o durată de până la 60 luni.

Fișa de prezentare a creditului ”NEVOI PERSONALE”

Documente necesare obținerii unui credit BRD FINANCE

În magazinele partenere BRD FINANCE operatorii de credite oferă infornațiile necesare în doar 10 minute și cel mult în 2 ore clientul poate pleca acasă cu bunul sau autoturismul dorit.

Condiții pentru obținerea unui credit:

credit pentru achiziția de bunuri, trebuie să ai vârsta cuprinsă între 18-69 ani

credit de nevoi personale, trebuie să ai vârsta cuprinsă între 21-69 ani

card de credit, trebuie să ai vârsta cuprinsă între 21-69 ani

credit auto, trebuie să ai vârsta cuprinsă între 18-69 ani

Documentele standard necesare pentru obținerea unui produs de finanțare sunt:

actul de identitate – original și copie

adeverință de salariu, (ANEXA 2) respectiv și  adeverința privind veniturile (ANEXA 3) declarate autorităților fiscale, dacă această informație nu este inclusă în adeverința de salariu/talonul de pensie – original

formular de credit/formular de credit auto (ANEXA 4)

Suplimentar, în cazul creditelor de nevoi personale, este nevoie și de prezentarea unui extras de cont.

Pentru leasing-ul financiar:

cerere de leasing (ANEXA 5 )

acord consultare CRC (ANEXA 6 )

ultimul bilanț anual depus la ANAF, bilanțul semestrial depus la ANAF pentru anul curent (dacă este disponibil), precum și balanța aferentă ultimului bilanț depus

Certificat de înmatriculare (CUI)

factura proformă și specificații tehnice auto

declarație beneficiar real (ANEXA 7)

proces verbal AGA (ANEXA 8) de autorizație a achiziției în leasing și desemnarea persoanei care va reprezenta societatea în relațiile cu BRD Sogelease (dacă este cazul)

documente de identificare a persoanei care reprezintă societatea (CI)

specimen semnatură în bancă

PLATA RATELOR

Plata ratelor se realizează:

prin debit direct dintr-un cont curent în LEI deschis la BRD Groupe Société Générale (această modalitate este posibilă prin semnarea unei convenții)

la bancomatele BRD Groupe Société Générale (prin intermediul unui card BRD Groupe Société Générale, pe baza numărului de contract)

la Robo BRD (cu numerar sau folosind un card emis de BRD Groupe Société Générale, pe baza numărului de contract)

la comercianții parteneri BRD Groupe Société Générale care afișează plata facturilor (cu numerar sau card BRD Groupe Société Générale, utilizând un document ce conține cod de bare)

prin serviciul MyBRD Net (prin semnarea unei cereri de aderare și pe baza numărului de contract

la ghișeele unităților BRD Groupe Société Générale (pe baza numărului de contract și a unui act de identitate)

la ghișeele Poștei Române (utilizând un document ce conține cod de bare).

BRD Finance credite online

BRD Finance acordă credite online persoanelor achiziționează pe internet produse din magazinele virtuale.

Pentru a accesa oferta de finanțare, clienții trebuie să aleagă opțiunea Plata în rate, să aleagă modalitatea de plată în rate, după acești pași clientul este apelat de un operator de credit BRD Finance pentru a fi consiliat privind alegerea unui produs de finanțare.

În urma consultării și alegerii produsului, clienții transmit documentele necesare dosarului de credit direct prin e-mail către operatorul de credit, urmând ca în mai puțin de două ore să primească răspunsul privind aprobarea finanțării bunurilor. După aprobare, clientul printează contractul primit, îl semnează și îl transmite către BRD Finance.

După transmiterea contractului, clientul primește la domiciliu produsele solicitate în cel mai scurt timp.

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ: ACORDAREA UNUI CREDIT DE CONSUM

4.1. Acordarea unui credit de consum. Proceduri aplicate

Piața creditelor destinate persoanelor fizice este o piață în plină dezvoltare în România începând cu anul 2000. Această piață este în dezvoltare datorită următorilor doi factori principali:

– gradul încă redus de bancarizare a populației României

– scăderea dobânzilor la operațiunile active ale băncilor.

Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale, odată cu implicarea părții franceze în management, a considerat după modelul țărilor vestice unde Grupul Société Générale deține o vastă experiență că acest segment al persoanelor fizice este unul promițător. În acest sens se poate afirma că Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale este prima bancă din România care s-a implicat cu resurse importante în finanțarea acestui sector, până în anul 2004, când portofoliul de credite de consum a fost preluat de BRD FINANCE, membră a grupului BRD.

Finanțarea persoanelor fizice prin diverse tipuri de credite presupune studierea necesităților acestei categorii de clienți și adaptarea ofertei la cererea manifestată.

Dacă până în anii 1999-2000 în România predomina finanțarea firmelor performate și neperformante, șirul de falimente bancare a atras atenția majorității băncilor să-și readapteze politica la realitățile concrete din economie.

O analiză istorică a categoriei “credite către persoane fizice” în lume ne arată că aceasta este una mai puțin riscantă în ansamblu datorită atomicității cererii, adică persoanele fizice sunt multe la număr, și cererea individuală a fiecăreia în parte este redusă în cadrul total al cererii și al ofertei. Astfel nerambursarea creditului din motive obiective sau subiective, de către un purtător al cererii nu înseamnă în termeni financiari un lucru grav la nivel de ansamblu. Acest fapt nu afectează capacitatea viitoare a băncii de a-și continua activitatea. Nu același lucru este valabil în cadrul segmentului de persoane juridice unde câteva firme mari și cu credite importante și neperformante pot afecta serios activitatea unei bănci.

În cazul persoanelor fizice banca trebuie să se orienteze asupra studierii comportamentului clientului ca și plătitor de rate și dobânzi, al ritmicității rambursării creditelor și încasărilor veniturilor băncii. Astfel dacă se observă o tendință de creștere a ponderii creditelor restante în total se pot lua măsuri de scădere a acesteia, având efecte benefice asupra calității portofoliului.

Calitatea portofoliului de credit poate să fie influențată prin două categorii de factori:

factori post-acordare, care acționează după ce un credit este deja acordat și este în faza de urmărire.

factori pre-acordare, care acționează înainte de acordarea creditului, în faza de analiză a creditului, sau de pregătire a analizei creditului.

În timp ce a doua categorie de factori este cu efecte mai puține și acționarea ei este mai costisitoare, considerăm că a doua categorie, este cea mai importantă și mai eficientă în ansamblul măsurilor care se pot lua.

Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale a acționat în ultimii ani în direcția simplificării procedurilor de creditare, în uniformizarea lor, în controlul în timp real al portofoliului de credite.

Un instrument foarte eficient, deși costisitor la presupus implementarea unui sistem de scoring foarte performant, care presupune realizarea pe plan local a introducerii datelor clientului într-o bază de date centrală și utilizarea acestor date pentru luarea de decizii on line de către un computer și un soft central.

Credit scoringul, reprezintă un calificativ prin care se evalueză probabilitatea ca o persoană să își achite ratele la timp în viitor.

Biroul de Credit a implementat modelul Fico Score, un model statistic internațional. Cu ajutorul său, se acordă fiecărui client un punctaj între 300 (slab) și 850 (foarte bun).

Scorul FICO se calculează în funcție de 5 mari categorii de informații:

istoricul de plată (care are o pondere de 35% în scorul final);

creditele în derulare (30%);

durata istoricului (15%);

creditele noi obținute (10%);

tipurile de credite utilizate (10%).

Ponderea fiecărui criteriu nu este aceeași pentru toți clienții. Pentru cei care nu au apelat la credite de foarte mult timp, importanța criteriilor este puțin schimbată.

Istoricul de plată ține cont de urmîtoarele informații:

plățile efectuate în trecut la credite;

numărul maxim de zile de întârziere, dacă au existat restanțe;

sumele restanțe;

timpul trecut de la apariția restanțelor;

numărul de restanțe;

numărul de credite rambursate fără întârzieri.

Sumele datorate sunt evaluate prin:

soldul creditelor existente, pe tipuri de împrumuturi (card de credit, credit nevoi personale, credit ipotecar etc.);

numarul de credite;

ponderea creditului în totalul liniei de credit aprobată de către bancă, în cazul overdraftului și cardurilor de credit.

Durata istoricului utilizează drept criterii:

timpul trecut de la deschiderea conturilor;

timpul trecut de când nu s-a înregistrat activitate în conturi.

Creditele noi sunt punctate prin:

numărul de conturi care au fost deschise recent și tipul lor;

numărul de interogări la biroul de credit;

timpul trecut de la deschiderea ultimului cont;

timpul trecut de la ultima interogare;

restabilirea unui istoric de plată pozitiv, în urma dispariției unor probleme din trecut.

Prin tipul de credit folosit se intelege:

numărul de conturi active ale clientului, defalcate pe tipuri de produse.

Scorul FICO ia în considerare toți acești factori, astfel că nota finală nu depinde de un singur criteriu.

Importanța fiecărui factor depinde de informațiile înscrise în raportul de credit, informații care determină ”profilul clientului„. Iar pe măsură ce aceste date se modifică, clientul se încadrează într-un alt profil.

Scorul ține cont atât de informatiile pozitive, cât și de cele negative. Restanțele reduc scorul pentru un client, însa pe măsura ce acesta își platește ratele la timp în perioada următoare, scorul FICO va ține cont de acest aspect și va crește.

Print-un asemenea program de scoring sunt obținute o serie de avantaje cum ar fi:

uniformizarea sistemului de lucru la nivel de țară

controlul ratelor de acceptare/respingere

cunoașterea statistică informatizată a “portretului clientului” bun platnic și rău-platnic și acționarea în consecință

existența unei baze de date active și actualizate permanent.

În urma implementării acestui sistem de creditare au rezultat mai multe avantaje:

clientul primește răspuns pe loc referitor la cererea lui;

pentru clienții cu o bonitate foarte bună se acordă credite fără giranți (decizia o ia soft-ul de scoring);

pentru clienții cu o bonitate intermediară, răspunsul nu este neapărat negtiv. Ei pot primi credit garantat de giranți;

banca dă decizie negativă clienților cu istoric negativ în baza de date proprie, reducând astfel substanțial riscul, și celor care nu obțin un punctaj minim necesar;

rezultă o îmbunătățire a portofoliului general de credite acordate persoanelor fizice;

crearea unei baze date la nivel BRD în care sunt prezente caracteristicile principale ale clienților. Acesta este un instument foarte important de marketing. Orice firmă care își cunoaște clienții are un avantaj în raport cu celelalte firme de profil. Avantajul unei băncii este că întâlnirea cu clien-tul are loc nemijlocit, iar în acest caz, introducerea datelor informatizat, în baze de date și nu utilizarea lor doar pe suport de hârtie (printr-o cerere și un contract de credit) prezintă un avantaj enorm doarece studierea structurii clienților este reală și se bazează pe date concrete. Studierea comportamentului și a cerințelor acestor clienți, a produselor de care au nevoie și adaptarea ofertei la cerere duce la creșterea satisfacerii clientului pe termen mediu și lung și la fidelizarea lui în consecință.

Procedura urmǎrește parcurgerea următoarelor etape:

ETAPA 1.

Persoana fizică are o nevoie legată de finanațarea unor proiecte și se interesează de produsele oferite de Banca sau este contactată de angajații băncii. Clientului îi sunt prezentate de către bancă la momentul manifestării nevoii, serviciile posibile și în cazul în care are asupra sa buletinul și își cunoaște salariul se trece la faza de introducere a datelor în aplicația informatizată de scoring (această fază durează cel mult 15 minute), aplicație care și tipărește cererea de credit pe care clientul o semnează. Așadar chiar și cererea de credit este scrisă de bancă, iar clientul doar o semnează după verificarea concordanței datelor introduse de către consilierul de clientelă.

Este important de precizat că acel client care face cererea nu are nevoie de adeverință pe loc. Introducerea datelor referitoare la salariu se face în această fază declarativ. La sfârșitul introducerii datelor se obține automat decizia (apro-bare/respingere). Așadar primele 4 etape din creditul clasic sunt comasate.

Cu ocazia unei decizii favorabile are loc și stabilirea de comun acord a clientului cu Banca a datei și orei la care să se încheie contractul. Poate să fie vorba de acceași zi în care s-a realizat introducerea datelor.

ETAPA 2.

La data și ora stabilite, clientul se prezintă la bancă și datele introduse cu ocazia scoringului sunt preluate în aplicația care realizează pe loc contractul de credit cu anexa – grafic de rambursare.

Etapa 2 durează de asemenea cel mult 15 minute în practică. După semnarea contractului de credit, clientului i se pun la dispoziție solicitată în cererea de credit.

Actele care se utilizează în cadrul procesului de creditare sunt:

Cererea de credit (tipărită de bancă în momentul introducerii datelor clientului în sistem)

Adeverința de salariu

Adeverința de salariu a girantului (dacă este cazul)

Contractul de credit

Graficulde rambursare

Fișa de decizie (generată prin programul informatizat de scoring).

Schematic etapizarea poate sǎ fie reprezentatǎ astfel:

Figura nr. 1. Circuitul creditului în varianta modernă a deciziei luate prin “scoring”

4.2. Acordarea unui credit de consum. Studiu aplicativ

Clientul A. R. dorește sǎ achiziționeze două produse electrocasnice: un frigider și o mașină de spalat, în sumă totală de 2500 de lei, ambele din același magazin de vânzare cu amǎnuntul, magazin care are cu BRD FINANCE încheiată o convenție de colaborare.

În prima fazǎ, cea de informare, clientul aflǎ din magazin, despre oferta de creditare propusǎ de BRD, consilierul în urma analizei dorinței clientului, îi prezintă acestuia unul din produsele aflate în portofoliul băncii, care conform nevoii clientului i se potrivește: ”Creditul super util”, caristicile creditului:

– finanțare 100% din valoarea facturii

– dobânda, în funcție de perioada de creditare solicitată:

16,7% – pe perioada între 6 luni – 12 luni: 600 – 3.000

– pe perioada între 13 luni – 60 luni: 600 – 30.000

7,0% – între 6 luni – 12 luni – sumă finanțată: 3.000,01 -30.000 lei

În urma precizǎrii de cǎtre clientul A. R. a sumei și a duratei dorite, în magazin i se face introducerea datelor în sistemul de scoring Tranzact și i se prezintǎ graficul de rambursare cu sume fixe lunare de plată și i se înmâneazǎ clientului formularele de adeverințǎ de salar pentru soț și soție, precum și o listǎ de control cu condițiile necesare, precum și lista cu actele suplimentare necesare acordǎrii creditului.

Datele personale sunt introduse în programul de scoring și sunt folosite în a lua decizia, de către sistem.

În urma realizării scoringului, care durează cel mult 15 minute, se emite de către program decizia: respins sau admis

În cazul clientului A.R. decizia este: APROBAT

Astfel se continuă procedurile, și se tipǎresc urmǎtoarele:

cererea de credit, pe care o semneazǎ clientul

decizia de acceptare sau respingere a creditului

Datele odatǎ introduse au un dublu rol:

Crearea unei baze de date active, cu rol de instrument de marketing, bază de date la actualizarea cǎreia participǎ toți consilierii de clientelǎ din sistemul BRD prin introducerea datelor necesare la scoring

Utilizarea acestor date, în caz de accept dat de programul de scoring, pentru tipǎrirea contractului de credit în cel mai scurt timp posibil.

Creditul fiind admis, clientul trebuie sǎ semneze cererea de credit tipǎritǎ la calculator, aceastǎ cerere cu datele conținute fiind baza luǎrii deciziei.

Decizia negativǎ reflectǎ rǎspunsul bǎncii cu privire la cererea clientului. În condiițiile date de client, și care pe proprie rǎspundere sunt conforme cu realitatea, banca nu se angajeazǎ într-un credit, deoarece considerǎ pe baza unor grile și istorice, pe baza unor baremuri etc, cǎ acel client este riscant de a fi creditat.

În cazul în care creditul este acceptat, se tipǎrește de asemenea cererea de credit și decizia. Cererea este semnatǎ de client, iar decizia de cǎtre persoana competentǎ – consilierul de clientelǎ.

Odatǎ acceptat creditul, decizie luatǎ în mare parte pe bazǎ de declarații, urmeazǎ demonstarea pe bazǎ de acte a afirmațiilor din cererea de credit.

Dacǎ actele sunt conforme cu cele declarate în cerere, urmeazǎ validarea cererii și practic parcurgerea etapelor tehnice pentru ca aprobarea sǎ se transforme faptic într-o finanțare, dar nu înaintea semnǎrii unui contract de credit și a setǎrii unui grafic de rambursare.

Contractul de credit și graficul de rambursare, anexǎ la contract se semneazǎ de ambele pǎrți: banca și client.

Dupǎ semnarea contractului de credit, suma se pune la dispoziție în contul clientului, iar acesta nu o poate folosi decât pentru a plǎtii achiziția bunurilor de folosințǎ îndelungatǎ, conform facturii proforme, inițial și mai apoi a facturii fiscale finale.

CONCLUZII

Un factor care avantajează orientarea unor bănci spre acest tip de credite și de creditare (a persoanelor fizice) este fapul că aceste credite din punct de vedere al cererii prezintă atomicitate, adică în volumul total de credite de un tip, un credit nu are o pondere însemnată. Acest lucru face ca riscul să fie împărțit, iar întâmplarea ca un client să dea greș în previziunile făcute să nu afecteze prea mult portofoliul creditelor către persoanele fizice existent la respectiva bancă. Totodată cererea prezintă calitatea de a se regenera încontinuu de la an la an, în acest domeniu neexistând afaceri maturizate între timp. Nevoile oameni-lor sunt continue și repetitive. Acestea se reînnoiesc. Procedura de acordare nefiind deosebit de complicată nu se așteaptă mult timp din momentul cererii până în momentul soluționării acesteia.

O problemă care se ridică în cazul creditelor destinate persoanelor fizice este modalitatea de garantare a creditului. Aceasta poate diferi de la caz la caz. Sunt credite la care bancă impune un anumit fel de garantare. Pot să existe însă și tipuri de credite la care clientul poate să aleagă forma de garantare. De obicei, băncile recurg la ipotecarea unor imobile ca și formă de garanție, însă aceasta formă de garantare este costisitoare și nu este agreată de către clienții-persoane fizice. În timp, datorită cererilor venite din partea clienților băncile au recurs și la alte forme de garantare a creditelor (polițe de asigurare financiară, gajuri fără deposedare, giranți). Aceste forme de asigurare sunt mult mai ieftine decât garantarea prin ipotecare și acordarea creditului este mult mai rapidă.

Piața creditelor către persoanele fizice în România este o piață a cărei structura se modifică de la an la an, datorită unor diverși factori dintre care cel mai amplu este starea economiei. Creditele către persoanele fizice reprezintă un segment care are particularități specifice. Putem afirma că odată cu redresarea economică s-a realizat și un reviriment al cererii de credite (dobânzile fiind totodată mai scăzute). Creșterea potențială a cererii care poate fi obținută pe baza creșterii economice, adăugată la existența practică (cu rezultate concrete) a instituției mai sus amintite ar putea duce la obținerea unor rezultate mai bune, la o responsabilizarea mai accentuată a debitorilor și la o obținerea unei părți și mai importante a acestui segment-credite pentru perosane fizice pe piața creditului în general.

Un potențial de creștere mare îl dă obținerea unor metode de creditare noi și performante cum ar fi creditarea cu ajutorul credit-cardul-ului și creditarea prin alte mijloace neconvenționale până acum (Internet și telefon). Aceste modalități neconven-ționale scad costurile generale cu creditarea, duc la evitarea cozilor la ghișee și permit obținerea creditului oricând, 24h/24, șapte zile pe săptămână.

Aceste tehnici de creditare prezintă avantaje multiple și din această cauză creditarea sub această formă câștigă teren de la an la an având creșteri deosebit de spectaculoase.

BIBLIOGRAFIE

Basno, C. Dardac N. – Operațiuni Bancare, Editura Didactica și Pedagogica, București, 2001

Basno, C. Dardac N. – Riscuri bancre. Cerințe prudențiale. Monitorizare – Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

Gheorghiu, L., – Căi de promovare a serviciilor bancare în România, în viziunea mar-ketingului, Editura ASE, București, 2003

Ionescu L. C., – Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică, București, 2002

Manolescu Gh., – Bănci și credit, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

Odobescu E., – Marketingul bancar modern, Editura Sigma, București, 2007

Olteanu, V., – Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2007

Popescu R., și coordonatorii – Cardul – instrument modern de plată, Tribuna Economică, București, 1998

Stâneanu Gh., – Instituții financiare internaționale contemporane, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009

Trenca I. I., – Tehnică bancară, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007

Ungureanu P. V. – Banking. Produse și operațiuni bancare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001,

Roxin L., – Gestiunea riscurilor bancare – Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001

Vintilă G., – Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București 2001

Colecția Ziarul financiar

Colecția Revista Marketing

ANEXE

ANEXA 1

SCRISOARE RAMBURSARE ANTICIPATĂ

ANEXA 2

ADEVERINȚĂ SALARIU

ANEXA 3

ADEVERINȚĂ PRIVIND VENITURILE DECLARATE AUTORITĂȚILOR

ANEXA 4

FORMULAR INFORMAȚII CLIENT ȘI PRELUCRARE DATE

ANEXA 5

FORMULAR DE CREDIT AUTO

ANEXA 6

CERERE LEASING

ANEXA 7

DECLARAȚIE PRIVIND IDENTITATATEA BENEFICIARUL REAL

ANEXA 8

HOTĂRÂRE A ADUNĂRII GENERALE A ASOCIAȚILOR SOCIETĂȚII

ANEXA 9

ACORD CRB