SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI AUDIT Lucrare de disertație Coordonator științific, Conf. Univ. Dr. IBINCEANU – ONICA Mihaela Absolvent , PLOȘCUȚANU… [601977]

1
UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI AUDIT

Lucrare de disertație

Coordonator științific,
Conf. Univ. Dr. IBINCEANU – ONICA Mihaela

Absolvent: [anonimizat]
2016

2
UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI AUDIT

ETICA ÎN PROFESIA
CONTABILĂ ȘI DILEMELE EI

Coordonator științific,
Conf. Univ. Dr. IBINCEANU – ONICA Mihaela

Absolvent: [anonimizat]
2016

3
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
Capitolul 1. Momente de reper în evoluția contabilității ………………………….. ………………………. 5
1.1. Începuturile contabilității. Pioneri în ‘‘arta’’contabilitate ………………………….. ……… 5
1.2. Contribuții românești la progresul contabilității ………………………….. …………………… 7
Capitolul 2. Fundamentele științif ice ale contabilității și organizarea structurală a
contabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.1.Contabilitatea o știință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
2.2. Obiectul contabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 11
2.3.Conceptul de organizare structurală a contabilității ………………………….. …………………. 13
2.4.Modalități de executare a lucrărilor contabile ………………………….. ………………………….. 13
2.5. Rolul expertului contabil și al contabilului autorizat în optimizarea organizării
structurale a contabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
Capitolul 3. Deontologie profesională și moralitate în contabilitate. Dilemele în profesia de
expert contabil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
3.1. Elemente de reper în deontologia profesiei contabile ………………………….. ……………….. 19
3.1.1.Integritatea în profesia contabilă ………………………….. ………………………….. …………… 21
3.2.Profesia contabilă în contextul crizei financiare globale ………………………….. …………… 23
3.3.Dilemele în profesia de expert contabil ………………………….. ………………………….. …………… 29
3.3.1.Competența, etică și responsabilitate în profesia de expert contabil ……………………… 29
3.3.1.1. Competența și comportamentul profesional al expertului contabil ………………….. 29
3.3.1.2.Conduita etică în profesia de expert contabil – reglementări și responsabilitate .. 30
3.3.1.3. Responsabilitatea/răspunderea expertului contabil ………………………….. …………… 31
3.3.2. Valorile și provocările profesiei contabile ………………………….. ………………………….. … 32
3.3.3. Etica în profesia contabilă o abordare europeană și internațională …………………….. 35
3.3.3.1.Reglementări de etică la nivel international ………………………….. ……………………… 36
3.3.3.2. Reglemantări la nivelul Uniunii Europene ………………………….. ………………………. 38
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 47
Anexa 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 49
Anexa 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 49

4
Introducere
Actuala criză globală, alimentată de scandaluri financiare și de instabilitate
politică, a permis dezvoltarea unor factori care ar putea fi atribuiți unor deficiențe în
domeniul eticii profesionale. Profesionistul contabil trebuie să respecte anumite regul i și
principii reglementate, însă schimbarea continuă a mediului de afaceri modern, pune
profesionistul contabil în fața a numeroase provocări. De aceea este important ca
fiecare profesionist contabil să respecte de fiecare dată cerințele etice, evitând sau
atenuând, și chiar anticipând în unele cazuri, riscul comiterii unor erori, și astfel
protejând imaginea entității contabile. Profesionistul contabil joacă un rol important în
societate, întrucât ei sunt cei care oferă încrederea necesară investitorul ui, prin situațiile
financiare realizate.
Societatea oferă autonomie acestei profesii, doar când întreaga expertiză
deservește interesului public și când membrii aderă la codurile de conduită ale profesiei.
Raportările activității profesionistului contabil sunt influențate, în mare măsură,
de către competența și de respectarea de către acesta a principiilor etice. Pentru a câștiga
încrederea utilizatorilor informației contabile, este necesar ca profesioniștii contabili să
fie cât mai calificați în activitat ea lor, iar această calificare se obține doar prin educașie
formală, examene profesionale, precum și prin participare la cursuri. O altă
responsabilitate a acestora este asumarea responsabilității în ceea ce privește asigurarea
conformității cu cele cinci principii fundamentale de etică: integritatea, obiectivitatea,
competența profesională și atenția cuvenita, confidențialitatea, comportamentul
profesional.
Prin utilizarea de metode de cercetare adecvate, precum observarea
neparticipativă, analiza document elor, metode interpretative, lucrarea își propune sa
prezinte principalii factori care ar putea afecta responsabilitatea și activitatea
profesionistului contabil, analizând totodată relația dintre etică și competențele tehnice
ale acestuia.

5
Capitolul 1. Momente de reper în evoluția contabilității
1.1. Începuturile contabilității . Pioneri în ‘‘arta’’contabilitate
Vocabularul specific, metodele și principiile pro prii, prezintă contabilitatea ca o
știință constituit ă, reprezentată de o istorie complex ă, cu realizări excepționale de
valoare ce au rezistat de-a lungul timpului.
Metodele de calcul ș i folosirea cifrelor arabe devin cunoscute prin intermediul
lui Leonardo Pisano, care in anul 1202, publică lucrarea Liber abaci . Renașterea a
impulsionat progresul umanitățtii și al cunoașterii, prin trecerea de la vorbe la fapte.
Dezvoltarea continu ă a societății sub impulsul unei vieți eonomice, din secolul al
XV-lea, necesitatea unui studiu în economie concretă, a unei lucrări care să cuprindă
reguli de conduit ă economică, determină apariția primei literaturi de specialitate , în
anul 1494, și anume Summa de arithmetica, geometria , proportioni et proportionalita a
savantului mathematician italian Luca Paciolo.
Lucrarea structurată în două părți, a ritmetica și geometria, marchează oficial
știința contabilității. Paciolo așează în centrul sistemului de calcul a contului ’’Capital’’ ;
el formulează prima egalitate contabilă, între conturile ’’Casa’’ și ’’Capital’’, din care,
se deduce relația de echil ibru ’’Avere’’ = ’’Capital’’. În lucrare sunt descrise în amănunt
cele trei părți esențiale ale sistemului de calcul diagrafic: memorialul ( memoriale),
jurnalul ( giornale) și cartea mare ( quaderno,gram libro) . Totodată se remarcă utilizarea
pentru prima dată a următorilor termeni: bilancio cu semnificația de balanță de
verificare, unde este pus în evidență relația formată de Debit = Credit, și termenul pro e
dano care semnifică profitul și pierderea.
Renumitu l cercetător suedez Johan Galtung afirmă că ,’’ din punct de vedere
istoric, din disciplina contabilității s -a dezvoltat ulterior întreaga știință economică
aplicată’’1
La puțină vreme după ce Gutenberg a inventat tiparul, Luca Paciolo publică in
1494, p rima descriere a contabilității în partidă dublă . Cu 36 de ani mai devreme, în
anul 1458, Benedetto Cotrugli, politician italian la Ragusa2, termină redactarea unei
lucrări de contabilitate în partidă dublă ’’ Della mercatura e del mercante
perfetto’’ struct urată în patru părți și 200 de ca pitole. Lucrarea conține reguli privind
mecanismul de ținere a registrelor de contabilitate memoriale (strața), giornale
(jurnalul) și quaderno (cartea mare). Autorul tratează noțiuni comerciale privind

1 Galtung J., Direcții noi în cercetarea viitorului , în Revista economică nr. 42/1979
2 ***Vezi www.wikipedia.ro ,

6
vânzarea și cumpărarea pe credit sau cu plata în bani, inclusiv tehnica utilizării cambiei
și gajului. Cotrugli precizează că în jurnal trebuie să se înregistreze capitalul
negustorului, c are ulterior se trece în Cartea -mare, o dată cu celela lte conturi de schis e
pentru persoane și bunuri. La contul Capital trebuie trecut Profitul sau Pierderea.
Trebuie menționat ca autorul considera c ă procesele contabilității se pot învăța doar din
practica, ci nu din știință.
După dispariț ia autorului Benedetto Cotrugli, cunoscut în literatura de
specialitate drept autorul fără noroc , opera este publicată cu întârziere, după un secol,
în Franța, în anul 1582, de către Jean Bozron sub titlul Traité de la marchandise et du
parfait négociant.
Cu două secole înaintea lui Paciolo, respectiv anii 1254 -1324, Marco Polo, mare
negustor și călător, a străbătut provinciile Chinei, până în Tibet și Birmania, culegând
informații d espre o lume necunoscută europen ilor. Marco Polo este remarcat și numit de
către han într-o importantă funcție de conducere administrativă. Cu acest prilej,
europeanul lucrează cu un ingenios mod de organizare a însemnărilor contabile, pe care
le va dezvălui pentru a -și recăpăta libertatea di n mâna genovezilor.
De reținut că o dată cu apariția lui Paciolo s -a deschis în domen iul economic un
nou curent de gâ ndire privind organizarea activității economice pe principii economice,
profitabile. Prin opera ’’ Summa ’’ se marche ază momentul de început a literaturii
contabile.
În perioada următoare apariției lucrării lui Paciolo, de dezvoltă interesul pentru
cunoașterea artei calcului economic, lucrarea acestuia păstrându -și pu rurea timp de trei
secole.
Primul autor care reușește să aducă o perfecționa re a contabilității lui Paciolo
este francezul Edmond de Granges. Acesta reunește cele două registre (Jurnalul și
Cartea -mare), într -un singur registru, ale cărui conturi prezintă într -un singur tablou
situația afacerilor unui comerciant. Metoda propusă a fost denumită ’’metoda
americană’’ pentru a sublinia progresele înregistrate în această perioadă în Lumea Nouă,
respectiv America.3
Secolul al XIX -lea, numit de italianul Frederigo Mellis drept faza contabilității
aplicate în administrațiile publice și private, este reprezentat de un număr de 1172

3 Rusu D., Secole de progres în teoria contabilității , în Revista de contabilitate, nr 12/1964.

7
lucrări de contabilitate semnate de 727 autori . Opera lui Coffy publicată în anul 18334
fundamentează știi nțific obiectul contabilității.
Contabilitatea este știința cantității și a echivalenței: privită în aspectul său
integral, contabilitatea apare ca o construcție arhitecturală de cea mai frumoasă
armonie5 Armonia rezultă din principiile care guvernează m ișcările de valori, puse în
evidență prin calcule matematice. In secolul al XIX -lea se înregistreză contribuții
esențiale în utilizarea conceptelor și principiilor matematice în contabilitate. Astfel, in
1803, la Berlin. J.Q. Maisner publică lucrarea Die Kunst in drei Studen ein Buchalten
Zu Werden , în care sunt utilizate formule algebrice pentru demonstrarea mișcărilor de
valori dintr -un perimetru dat. G.D. Auspurg explică în lucrarea sa esența contabilității în
partidă dublă prin egalitatea matematică a soldurilorc celor două serii de conturi, ce se
completează reciproc.
În 1921, Schär fixează motto -ul contabilității. În lucrarea sa Buchhaltung und
Bilantz: ’’Contabilitatea este judecătorul drept al trecutului, îndrumătorul prezentului și
consilierul indispensabil al viitorului’’6

1.2. Contribuții românești la progresul contabilității
Ca și activitate practică, contabilitatea a fost folosită pe teritoriul românesc încă
din timpul dacilor, pe vremea ocupației romanilor, care țineau o socoteală asupra
viste riei și a altor elemente patrimoniale. Există documente care relevă că pe vremea
ocupației romane, în Dacia Romană exista o contabilitate riguroasă privitoare la
exploatarea minelor auriferice, urmărirea veniturilor acestora precum și pentru
consemnarea tributur ilor cuvenite statului roman. S -au pă strat câteva table cerate
referitoare la constituirea unor societăți cămătărești precum și la împrumuturile cu
dobânzi acordate de acestea .7 În orașele Sibiu, B rașov, Râșnov, mai târziu apar registre
vamale, condici de cheltuieli, hrisoave, și alte documente de natură contabilă.
Despre literatura contabilă în România se poate vorbi abia în prima jumătate a
secolului al XIX -lea.
În anul 1837, la Brașov, apare prim a lucrare tipărită de contabilitate în partidă
dublă, publicată de către Emanoil Ioan Nic hifor, Pravila comerțială . Lucrarea este
tipărita cu litere chirilice și este formată din 147 de pagini și trei anexe, astfel este

4 Coffz P. R. ,(1975) Tableau sznoptique des principes généreaux de la tenue des livres à partie doubles ,
citat după Rusu D., Teorii și sisteme de conducere a contabilității pe plan mondial , Iași, p.114.
5 Dumitrescu Șt., Toma D.,(1974) Principiile contabilității , E.D.P., Bucurști, p.36
6 Schär J. Fr.,(1921) Buchhaltung und Bilantz, IV-te, Auflage ,Berlin,
7 Giurescu C.G., (1930) Istoria românilor din Dacia Traiană, București, Vol.II,p42

8
publicat primul manual de contabilit ate în limba română. Autorul fundamentează p rima
terminologie contabilă în limba română , prin intermediul aceste i lucrări, el prezintă o
serie de procedee și calcule economice, principii de morală și etică comercială, noțiuni
de administrație și drept comercial.
Problemele de practică contabilă sunt descrise î n 1840, de către Vasile Urzescu ,
care publică Epistolar , o lucrare ce cuprinde scrisori de negoț, în ultimele 26 de pagini
din totalul de 312 pagini abordea ză noțiuni de contabilitate .
Dimitrie Jarcu are meritul pentru contribuția adusă la răspândirea cunoștințelor
de contabilitate în limba română , prin intermediul lucrării Doppia scriptura sau ținerea
catastifelor , publicată în 1844, care este o traducere după francezul H. Jaclot La tenue
des livres enseignée en vingt et une le con sans maître , Editura V -a, Paris, 1828.
În anul 1865, Louis Toussaint publică cursul Expunere prescurtată de operații
comerciale și de contabilitate , tradusă după Raol de Pontbriant.
Mai târziu, Theodor Ștefănescu publică Curs de contabilitate în partidă dublă .
Autorul tratează contabilitatea ca o știință , iar ținerea registrelor drept o artă. El a
fundamentat universalitatea contabilității și totodată a militat pentru utilizarea acesteia
în toate sectoarele de activitate.
Constantin Petrescu publică în 1901 Contabilitate și administrație , și a propus
soluții noi în tehnica contabilă prin utilizarea simbolurilor, a foilor volante,
raționalizarea activității profesionistului contabil.
Adept al teoriei materialiste cu trei serii de conturi și al conceptului matematic în
contabilitate, Ion Constantin Panțu în lucrările sale explică înțelesul și funcțiile contului.
M. I. Mihă ilescu se preocupă de expertiza contabilă și de promovarea imaginii
profesiei contabile, subliniind rolu l și importanța acesteia
Grigore Trancu Iași publică numeroase lucrări, reușind sa dezvolte logica
analizei contabile prin intermediul căreia se poate determina corect corespondența
conturilor. Autorul descoperă cauzele falimentului, explicând fraudele constatate în
contabilitatea ’’faliților’’.
Spiridon Iacobescu reușește să fundamenteze principiile contabilității , vorbind
pentru prima oară în țara noastră despre funcțiile sociale ale contabilității.
Teoria economico -financiară a contabilității potrivit căreia contabilitatea
urmărește prin calculele sale atât aspectul concret, material al patrimoniului, cât și
proveniența, modul de dobândire al acestuia , este fundamentată de către Vasile M
Ioachin.

9
Dumitru Voina are meritul pentru demonstrarea caracterului științific al
contabilității, universalita tea materiei contabile și primatul resursei umane în tehnica de
calcul.
În 1940, Ioan Evian publică Teoriile conturilor , inspirându -se dupa concepția
profesorului german Nicklisch.
Caracterul ști ințific al contabilității este susținut si de către Ștefan Dumitrescu,
în anul 1947 când publică lucrarea Elemente și principii de știință contabilă.
Constantin G Demetrescu a elaborat o serie de manuale pentru școlile
comerciale și a demonstrat regulile de funcționare ale conturilor. Autorul definește
obiectul co ntabilității și principalul in strument al acesteia, contul. S -a ocupat de teoriile
conturilor , promovând necesitatea înțelegerii raționale a analizei contabile în vederea
stabilirii corespondenței conturilor. În lucrările sale sunt tratate probleme legate de
calculația conturilor, bilanț și analiza bilanțului.
Ctitorul Ș colii de contabilitate de la Iași, Dumitru Rusu a publicat o serie de
tratate, manuale, monografii, studii și articole, dintre care menționez: Teoria
contabilității, Contabilitate generală, Bazele contabilității, Contabili tate industrială,
Analiza activității economice, Teorii și sisteme de conducere a contabilității pe plan
mondial, etc. De asemenea a tradus opera savantului italian Luca Paciolo, cel care a
publicat cu peste cinci secole în urmă actul de nattus oficiale al contabilității în partidă
dublă.
Contabilitatea ca disciplină științifică a fost fundamentată și definită de cătr e o
serie de autori prin operele publicate, care au dezvoltat și reformulat concepte, principii
și reguli privind obiectul și metoda contabilității . Doctrina contabilă a sporit printr -o
largă recunoaștere a acestor puncte de vedere, operele înaintașilor no ștri devenind o
parte integrantă a culturii economice românești și implicit a celei europene.

10
Capitolul 2. Fundamentele științifice ale contabilității și organizarea
structurală a contabilității

2.1.Contabilitatea o știință
Contabilitatea reprezintă un sistem de afirmații logice, un ansamblu de
cunoștințe teoretice, de concepte și de principii, verificate prin practică și circumscrise
unui domeniu determinat, respectiv universul economic.8 Universul economic este
perimetrul în care se nasc, se modifică și se sting raporturile economico -juridice
exprimate cu ajutorul banilor. Aceștia dau naștere mișcărilor de valori care modifică în
permanență mărimea și structura unui patrimoniu dat.
Domeniul contabilității dispune de legități și principii c are guvernează întregul
univers economic. Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la principiul
fundamental al contabilității în partidă dublă, și anume:
ACTIV = PASIV
Echilibrul acestei relați i este explicat de abordarea concomitentă sub dublu
aspect a patrimoniului, astfel:
 ca realitate materială, concretă, palpabilă, existentă în structuta activului
 ca abstractizare a drepturilor și obligațiilor asupra bunurilor exprimabile,
regasit ă în structura pasivului.
În următoare le rânduri voi menționa, în mod selectiv, câțiva autori străini care au
promovat și fundamentat caracterul de știință a contabilității.
Jean Ympyn afirma că ’’ ținerea registrelor și socotelilor este o nobilă artă și
știință ’’. Mai tâ rziu cu un secol, Giovani Domenico Peri îi atribuia contabilității statutul
de știință a administrației , iar în 1672, Jacques Savary în lucrarea Le parfait negociant
așează contabilitatea în rândul științelor economice. Reprezentanții școlilor italiene
lombardă Francesco Vi lla, t oscană Giusepe Gerboni și venețiană, Fabio Besta, sunt
promotori ai contabilității științifice.
În 1833, Pierre Robert Coffy consideră contabilitatea o științ ă social – economică
a cărui obiect îl constituie mișcarea și transformarea capitalului, determinarea cauzelor
și efectelor acestor modificări.
Demonstrarea caracterului de știință a contabilității a reprezentat o preocupare
fundamentală a principalelor școli de contabilitate din Româ nia. În acest scop

8 Horomnea E., Contabilitatea ,premisă și consecință a dezvoltării economico -sociale , Revista de
Finanțe, Credit,Contabilitate nr2/2000.

11
Universitățile din Iași, Cluj, București , Galați, Bacău, Constanța,etc. au publicat o serie
de tratate , manuale și studii. Autori renumiți au definit și fundamentat contabilitatea ca
disciplină științifică , au dezvoltat și refo rmulat concepte, principii și reguli privind
obiectul și metoda contabilității.
Cele patru condiții ce trebuie îndeplinite pentru a se putea recunoaște statutul de
știință a contabilității sunt: obiectul, metoda, legități și vocabularul propriu.
Obiectul contabilității este constituit de existența mișcărilor de valori exprimate
în bani. Dubla reprezentare a bunurilor separate patrimonial, modificările și
transformările patrimoniului în cadrul unor raporturi juridico -economice determinate,
inclusiv rezultat ele obținute sunt notate cronologic de către contabilitate. Demersul
logic are la bază gândire rațională, o cunoaștere treptată a domeniului investigat, prin
intermediul unor mijloace și procedee specifice, care permit pătrunderea în esenț ă a
fenomenelor ș i proceselo r contabilității. Logica internă a mișcărilor de valori ,
conexiunile între fapte și fenomene aparent diferite, relațiile de echilibru valoric, sunt
evidențiate prin intermediul legilor, principiilor . De asemenea, contabilitatea lucrează cu
un vo cabular specific, cu o terminologie, prin intermediul c ăruia sunt prelucrate,
sistematizate și comunicate informațiile contabilității.
Cum putem defini contabilitatea în sensul cât mai strict al cuvântului? Un
răspuns succint este: Contabilitatea reprezintă ansamblul coerent al operațiilor de
înregistrare, cuantificare, prelucrare și comunicare a informațiilor contabil -financiare,
referitoare la un patrimoniu determinat, inclusiv modificările acestuia în cadrul unei
perioade de referință.

2.2. Obi ectul contabilității
Obiectul unei științ e ne ajută să cunoaștem ș i să definim științ a respectivă , astfel
sunt evitate confuziile sau supra punerile care privesc statutul științei. Doctrina
contabilităț ii con ține numeroase puncte de v edere privind obiectul acestei științ e. Putem
spune că obiectul contabilității este reprezentat de două elemente esențiale, și anume
averea ș i afacerea.
Averea este alcatuit ă dint-un ansamblu de resurse economice controlate de
întreprindere, î n legatură cu proveniența și modul de dobâ ndire a acestora.
Afacerea, indiferent de natura și calitatea acesteia, influențează permanent
mărimea ș i structura averii. Afacerea este formată ca totalitatea tranzacțiilor,
operațiunilor ș i evenimentelor economice de sfăsurate de o entitate î n cad rul unei

12
anumite perioade. O afacere profitabil ă conduce la creșterea averii și bună starea firmei,
în timp ce o afacere păguboasă generează diminuarea averii și totodată ș i capacitatea
firmei d e a genera fluxuri de numerar, î n final rezltând faliment ul.
Într-o formulare mai veche a Școlii ieă ene de con tabilitate obiectul contabilităț ii
îl reprezintă ansamblul mișcărilor de valori exprimate în etalon bănesc, desfășurate
într-o entitate economico -socială , inclusiv raporturile econ omico -juridice care
afectează patrimoniul acesteia .9
Din definiția menționată deducem urmatoarele aspecte:
 contabilitatea studiază mișcă rile de valo ri ce privesc averea unei entităț i
economico -sociale;
 ea reprezint ă o cunoaștere treptată a averii, inclus iv a operaț iunilor care modific ă
mărimea ș i structura acesteteia, și anume afacerea;
 contabilitatea studiază averea într -o dublă reprezentare, at ât ca realitate
economic ă, MIJLOACE, cât și ca mod de dobândire sau proveniență , RESURSE.
Averea poate fi analiz ată și într -o dublă repezentare, ca r esurse economice controlate de
întreprindere – ACTIVE – cât și ca modalităț i de finan țare a acestora – Capitaluri proprii
și Datorii;
 dubla reprezentare asigur ă menținerea unor echilibre valorice permanente, at ât
prin rel ația cauzală A=C+ D, cât și prin relația formală D=C (D -debit, C -credit, A -activ);
 din obiectul contabilității fac parte exclusiv substanțe de avere exprimabile î n
bani.10
Articolul 2 al Legii contabilității precizează : Contabilitatea, ca activitate
specializat ă în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea ș i controlul activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii precum și a rezultatelor ob ținute din administrarea
persoanelor juridice și fizice trebuie s ă asigure înregistrarea cronologic ă și sistematic ă,
prelucr area, publicarea și păstrarea informa țiilor cu privire la pozi ția financiară,
performanața financiară și fluxurile de trezorerie, atâ t pentru cerin țele interne ale
acestora, câ t și în rela țiile cu investitorii prezen ți și poten țiali, creditorii financiari și
comerciali, clien ți, institu țiile publice și alț i utilizatori .11

9 Rusu D.,(1980) Bazele contabilită ții, E.D.P., Bucureș ti, p.36
10 Horomnea E. (coord.), Tabara N, Budugan D, Georgescu I, Betianu L, Dicu R,(2010) Introducere î n
contabilitate , Editura TipoMoldova, Iaș i, p. 20
11 Legea contabilit ății nr. 82/1991, republicată M. Of. nr. 382 din 2 iunie 2015

13
2.3.Conceptul de organizare structural ă a contabilit ății
Cunoșterea și gestionarea cât mai optim ă a resurs elor economice controlate de o
întreprindere solicită intervenț ia contabil ității și totodată a pro fesiei de contabil. Aceasta
urmărește executarea la termen a lucrărilor, creșterea calității informației obținute ș i
reducerea costurilor generate de acest sistem de informare specializată .
La baza organizării ș i conducerii contabil ității se află reglementările conț inute
în:
 Legea contab ilității nr. 82/1991 republicată î n M. Of. nr. 382 din 2 iunie 2015,
modificată ți completată de Legea nr 121/2015 ;
 Planul de conturi general;
 Normele metodologice privind utilizarea planurilor de conturi;
 Nomenclatorul privind modelele regist relor ș i formularelor tipizate;
 Normele privind întocmirea și prezentarea situaților financiare conț inute în
Legea contabilității ș i Ordinul 1802/2014 ;
 Ordinul nr 3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementă rilor contabile cu directivele
europene, publicat î n M.O. nr 766/10.11.2009, în vigoare de la 01.01.2010 până la
01.01.2015, fiind abrogat(ă) și înlocuit(ă) de Ordinul nr. 1802/2014 .
 Legea nr 227/2015 privind Codul fiscal, ultima actualizare Legea nr 112 din 27
mai 2016.

2.4.Modalități de executare a lucră rilor contabile
Reglementă rile de specialitate decriu modul de executare a lucrărilor contabile
în doua variante:
a. Prin compartimente funcț ionale proprii aflate sub conducerea dir ectorului
economic, contabilul șef sau a altei persoane împuternicite să îndeplinească această
funcție, aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare
b. Prin apelarea la serviciile persoanelor fizice sau juridice, autorizate conform
legii, membrii ai Corpului Experț ilor Contabili și Contabililor Autorizati din Româ nia.
În acest caz se î ncheie un contract de prestare servic ii între societatea beneficiară ș i
executant.
Administratorul sau altă persoană care are obligația gestionării unității
respective răspund pentru organizarea și cond ucerea contabilității. Atribuțiile
compartimentelor funcționale î n care sunt executate lucr ări de contabilitate constituie

14
partea importantă a organizării funcționale a î ntreprinderii. Activitățile desf ășurate de
compartimentul financiar -contabil sunt împă rțite în ramuri distincte:
 Activităț i financiare , ce au ca obiective:
– planificarea, urm ărirea și evidenț a resurselor financiare ale întreprinderii,
– asigurarea capitalului,
– determinarea dreptrurilor bănești ale personalului ș i
– efectuarea în condiț iiile legii a opera țiunilor de încasări, plăț i, inclusiv asigurarea
recuper ării crean țelor întreprinderii;
 Activit ăți de control economico -financiar , ce au ca obiectiv
– controlul de g estiune al valorilor materiale și băneș ti,
– controlul necesităț ii, utilit ății și oportunității consumurilor de orice natură ș i
– controlul eficacit ății operaț iunilor de pr evenire, descoperire ș i recupere a
pagubelor
 Activit ăți contabile care, potrivit Legii contabilităț ii sunt structurate în:
– activit ăți de contabilitate generală organizate ș i con duse pe baza de norme
unitare. În funcție de mărimea entității ș i volumul de activităț i contabile, pot fi create
departamente func ționale distincte de genul: compartimentul de contabilitate a activelor
imobilizate (contabilitate analitică , iventarierea ș i evaluarea valorilor), compartimentul
de contabilitate a stocurilor ( eviden ța analitică , inventari erea, evaluarea, anularea
ajustă rilor de valoare aferente), compartimentul de contabilitate a cheltuielilor ș i
veniturilor și comparti mentul de contabilitate generală (se conduce Registrul contabil
general).
– activit ăți de contabilitate de gestiune , se refer ă la determinarea costu rilor,
stabilirea rezultatelor ș i rentabilit ății produselor, bunurilor și serviciilor executate,
întocmirea balanț ei de verificare, a bugetului de venituri ș i cheltuieli pe feluri de
activități, urmărirea ș i con trolul execută rii acestuia. Acest com partiment are un rol
important î n fundamentarea deciziilor.

2.5. Rolul expertului contabil și al contabilului autorizat în o ptimizarea
organizării structurale a contabilităț ii
Performanța în activitatea de contabilitate este condiționată de calitatea
resurselor umane și de competența acestora. Potrivit legii, expertul contabil și contabilul
autorizat sunt persoane calificate și atestate profesional, care organizează și țin
contabilitatea unei întreprinderi, și care pot realiza situații financiare. Reglementările

15
actuale afirmă, expertul contabil are competența profesională de a organiza și conduce
contabilitatea, de a supraveghe a gestiunea societăților comerciale, de a întocmi
situațiile financiare și de a efetua expertize contabile12. În secțiunea I a aceluiași act
normativ sunt detaliate atribuțiile expertului contabil și contabilului autorizat , astfel:
a) ține sau supraveghează contabilitatea și întocmește sau verifică și semnează
situațiile financiare;
b) acordă asistență privind organizarea și ținerea contabilității;
c) efectuează analize economico -financiare și evaluări patrimoniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice ori juridice în condițiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar -contabil, de organizare administrativă și
informatică;
f) îndeplinește, potrivit dispozițiilor legale, atrib uțiile prevăzute în mandatul de cenzor
la societățile comerciale;
g) acordă asistența de specialitate necesară pentru înființarea și reorganizarea
societăților comerciale;
h) efectuează pentru persoane fizice și juridice servicii profesionale care presupun
cunoștințe de contabilitate.13
Activitățile de audit financiar și consultanță financiară pot fi efectuate de către
expertul contabil sau contabilul autorizat, conform prevederilor legale.
Contabilul autorizat are competența de a ține contabilitatea și de a pregăti
lucrările în vederea întocmirii situaților financiare și le este interzis să efectueze lucrări
pentru agen ți economici sau pentru instituții la care sunt salariați și pentru cei cu care
angajatorii lor sunt în raporturi de contractuale sau se află în concurență. Le este interzis
să efectueze lucrări pentru agenții economici în care sunt rude sau afini până la gradul al
patrulea inclusiv sau soți ai administratorilor.
Experții contabili și contabilii autorizați răspund civil privind activitatea
desfășurată, prin încheierea unei polițe de asigurare privind plata unei contribuții la
fondul de garanții.

12 Ordonanta nr 64/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie
2008, modificată prin O.G. nr 23/2012, Legea nr 187/2012 și Legea nr 149/2013,art.2
13 Ibidem art.6

16
Relațiile experților contabili și a cont abililor autorizați și societățile comerciale
de profil cu clienți se stabilesc printr -un contract scris de prestări servicii, semnat de
ambele părți.
În exercitarea profesiei, experții contabili și contabilii autorizați răspund
disciplinar, administrativ, civil și penal, după caz, potrivit legii. Limitele răspunderii
civile sunt stabilite prin intermediul contractelor de prestări servicii, în funcție de
convențiile interne sau internaționale ale profesiei contabile.
Sancțiunile disciplinare aplicate experț ilor contabili sau contabililor autorizați, în
raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a. mustrarea ;
b. avertisment scris ;
c. suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioda de 3 luni sau un a n;
d. interzicerea dreptului de e exercita profesia.
Abaterile se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare.
Accesul la profesia de expert contabil și contabil autorizat se obțin e conform
legii14, în două etape, și anume :
 examen de acces la profesia de expert contabil, respectiv, contabil auto rizat;
 examen de aptitudini pentru dobândirea calității de expert contabil, respectiv,
contabil autorizat.
După promovarea examenului de acces s -a introdus stagiul obligatoriu de 3 ani.
Potrivit H.G. nr 227/2008 publicat în M.O. nr 187/2008, accesul la profesia de
expert contabil și contabil autorizat, are loc în baza unui examen de admitere organizat
de către C.E.C.C.A.R., o dată sau de două ori pe an. La acest examen se pot prezenta
persoanele care au capacitate de exercițiu deplin , posedă studii economice superioare cu
diplomă recunoscută de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și nu au
suportat nici o condamnare .
La cererea de înscriere se anexează certificatul medical , curriculum vitae
completat și semnat pe propria ră spundere, copie legalizată dupa actele de studii și
certificat de cazier judiciar cu termenul de valabilitate neexprimat.
Disciplinele examenului de admitere la stagiu în vederea obținerii statutului de
expert contabil și contabil autorizat sunt:

14 Vezi HG 227/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la profesia de expert contabil și
contabil autorizat, publicat în M.O. nr 187/2008.,

17
 pentru admitere la stagiu în vederea obținerii statului de expert contabil:
contabilitate, fiscalitate, drept, evaluare economică și financiară a întreprinderilor, audit,
expertiză contabilă și doctrină și deontol ogia profesiei contabile;
 pentru admiterea la st agiu în vederea obținerii calită ții de contabil autorizat:
contabilitate, fiscalitate și drept.
În anul 2009, CECCAR a încheiat protocoale privind echivalarea examenului
de acces la profesia de expert contabil cu programele de studii universitare de masterat
de specialitate cu univesrsități din țară, printre care și Universitatea Dunărea de Jos din
Galați. Echivalarea studiilor se face în condițiile deținerii unei diplome de licență care
să ateste absolvirea unor studii economice superioare.
După promovarea examenului de admitere, candidații admiși, în baza
certificatului de admitere , se pot înscrie î n evidența filialei, pentru a efectua stagiul de
trei ani și pentru a susține examenul de aptitudini în vederea obținerii calității de expert
contabil sau contabil autorizat.
Stagiul se organizează pe lângă un tutore de stagiu, membru al Corpului sau în
sistem colectiv, la nivelul fiecărei filiale a Corpului. Perioada de stagiu începe de la data
la care persoana a promovat examenul de admitere și se poate prelungi sau suspenda
printr -o hotărâre a Consiliului filialei Corpului. Candidații promovați la examen sunt
obligați să efectueze stagiul de trei ani în care să se realizeze nimim 200 ore pe semestru
în timpul orelor normale de muncă ale tutorelui de stagiu.
Stagiul cuprinde15 pregătire tehnică și deontologică a stagiarilor și cuprinde
acțiuni legate de com portamentul profesional și de doctrina profes ională (minim două
zile pe an) , de acțiuni de pregătire tehnică (minim patru zile pe an). Stagiarii au
obligația să participle la acțiunile organizate de Consiliul filialei Corpului, în cadrul
Programului națion al de formare profesională continuă. La sfârșitul fiecărui tremestru,
stagiarul prezintă controlorului de stagiu, un raport semestrial în care este dezvoltat un
caz de practică sau un caz al unei misiuni de audit. Experții contabili au obligația să
prezint e cel puțin 2 din 6 rapoarte semestriale, care să aibe referire la activitatea de
expertiză contabilă și de audit.
Tutorele de stagiu trebuie să creeze stagiarilor condiții pentru a urma pregătirea ,
a se achita cu regularitate de obligațiile lor și a pregăti examenul de aptitudini, în

15 ***Hotărârea CECCAR nr 227/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind efectuarea stagiului și
examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil și de contabil autorizat ,
publicată în M.O., Partea I, Nr 645/2008, art. 12, alin 3.

18
vederea obținerii calității de expert contabil sau contabil autorizat . Acesta trebuie să
realizez e ”Fișa semestrială a stagiarului”, să răspundă la solicitările Consil iului filialei
Corpului în legătură cu activitatea stagiarului, și să întocmească ”Raportul de stagiu” la
sfârșitul perioade de stagiu.
În urma promovării examenului de aptitudini, stagiarul dobândește calitatea de
expert și dreptul de a fi înscris în Tabl oul CECCAR.
Începând cu 1 ianuarie 2007, CECCAR oferă, pentru încă o p erioadă de 5 ani,
programe educaț ionale pentru dezvoltarea contabililor din întreaga economie, prin
intermediul Programului Național de Dezvoltare Continuă a Profesioniștilor Contabili
Români, lunar, prin intermediul celor 42 de filiale ale Corpului, repre zentând 41 de
județe și Municipiul București.
Prin acest program, contabilii sunt obligați să realizeze minimum 40 de ore de
pregătire, din care 20 de ore de curs, urmând profilurile pr evăzute în Programul national
de dezvoltare profesională continuă.
Anual, profesioniștii contabili membri CECCAR, au obligația de a complet a o
declarație pe propria răspundere în ce privește respectarea normelor de d eontologie
profe sional ă și frecventarea cursurilor de pregătire, pentru a obține viza anuală.
Exercitarea atribuțiilor de expert contabil sau con tabil autorizat de către person e
neautorizate sau aflate în incompabilitate constituie infracțiune sancționată prin lege.
Pentru a întări disciplina și descuraja rea improviza ților în domeniul organizării
contabilității, legea responsabilizează patronul, pentru a se evita apariția unor
disfuncționalități în domeniul profesiei de economis t.
În exercitarea profesiei lor, atât experții contabili cât și cont abilii autorizați
răspund disciplinar, administrativ, civil și penal pentru abaterile săvârșite de la normele
de comportament deontologic.16

16 Vezi Codul privind conduita etică și profesională a experților contabili și a contabililor autorizați ,
publicat în M.O. nr. 276/1995, cu modificările ulterioare.

19
Capitolul 3. Deontologie profesională și morali tate în contabilitate .
Dilem ele în profesia de expert contab il

3.1. Elemente de reper în deontologia profesiei contabile
Prin esența sa, contabilitatea se află în strânsă legătură cu etica, moralitatea și
religia17. Aceste două concepte, de morală și etică, sunt apropiate și complementare.
Etica reprezintă o teorie rațională asupra binelui și răului, asupra valorilor. Valorile etice
oferă moralei o conotație religioasă cu caracter restrictiv.
În afaceri, există expresia etica afacerilor, ce semnifică ceea ce este bun, just,
corect și adevărat în ansamblul de instituț ii, tranzacții și eforturi.
Credibilitatea unei afaceri, atractivitatea unei economii depinde de calitatea
factorului uman, care prin ocolirea principiilor de moralitate și profesionalism,
transformă lumea afacerilor într -o junglă a celor puternici din pun ct de vedere
economic. Contabilul, poate fi privit ca un arbitru al disputei desfășurate între diferiții
utilizatorii prezenți pe piața informației, el este cel ce exprimă într -un limbaj formalizat
adevărul economic.
Ansamblul regulilor și convențiilor car e stabilesc raporturile dintre
profesionistul contabil, producătorul informației contabile, și utilizatorul acesteia, este
reprezentată de deontologia contabilă. Aceasta este considerată arta îndeplinirii
exemplare a atribuțiilor profesionale. Prin comport amentul deontologic, profesionistul
contabil trebuie să își impună o manieră de lucru compatibilă cu buna reputație a
profesiunii, pentru a evita orice activitate care poate aduce la atingerea reputației.
La Conferința Națională a C.E.C.C.A.R.18 din anul 19 95, se adoptă prima formă
pentru Codul privind conduita etică și profesională a experților contabili și contabililor
autorizați din România.19 Codul stabilește normele de conduită pentru profesioniștii
contabili și formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către aceștia
pentru realizarea obiectivelor comune.20

17 Horomnea E.,(2001) Tratat de contabilitate. Concepte, principii, standarde, aplicații , Vol. I, Editura
Sedcom Libris, Iași, p.76
18 Abreviere: Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați
19 Vezi M.I. nr 276/1995
20 Codul etic național al profesioniștilor contabili din România aprobat în baza Hotărârii Conferinței
Naționale a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România nr 05/53/2006 în
conformitate cu art.30 lit. B, din O.G. nr 65/1994, aprobată prin Legea nr 42 /1995.

20
Astfel, Consiliul superior CECCAR stabilește cerințele etice, pentru ca membrii
săi să mențină încrederea publicului în profesie și să asigure un nivel cât mai înalt al
prestărilor de servicii profesionale.
Principiile fundamentale ale profesionistului contabil sunt:
 integritate : în toate relațiile profesionale și în afaceri, profesionistul contabil
trebuie să fie drept și onest.
 obiectivitate : în raționamentele profesionale sau de afaceri, profesionistul
contabil nu trebuie să fie imparțial și să nu lase loc de interpretare, pentru a nu crea
confuzie, conflicte de interese.
 competența profesională și prudență : profesionistul contabil are datoria
permanentă de a -și reînnoi cunoștinț ele și aptitudinile profesionale conform
reglementărilor legale aflate în vigoare, pentru a putea să asigure clientului sau
angajatorului servicii profesionale competente, bazate pe ultimele noutăți din practică,
legislație și tehnică. Totodată, el trebuie sa acționeze cu prudență și conformitate cu
standardele tehnice și profesionale aplicabile în furnizarea serviciilor profesionale.
 confidențialitatea : informațiile dobândite de către profesionistul contabil, nu
trebuie divulgate unei terțe părți fără o au torizație specifică, cu excepția cazului în care
există un drept sau o obligație legală sau profesională de a dezvălui aceste informații.
De asemenea aceste informații nu trebuie utilizate în avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor terț e părți.
 comportament profesional al contabilului trebuie să se conformeze legilor și
normelor aflate în vigoare și trebuie să evite orice acțiuni care au putea provoca
discreditarea profesiei.
 respectul față de normele tehnice și profesionale: profesio nistul contabil are
datoria de a îndeplini sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice și
profesionale în vigoare. Instrucțiunile angajatorului trebuie îndeplinite cu grijă și
abilitate, în măsura în care sunt compatibile cu cerințele de inte gritate, obiectivitate și cu
independență, în cazul contabililor liber -profesioniști. De asemenea, ei trebuie să se
conformeze normelor profesionale și tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR
și legislația în vigoare.
O condiție esențială pentru asigurarea unor informații credibile și neutre este
reprezentată de independența profesionistului contabil. Aceasta nu trebuie sa survină
nici unui interes, cum ar fi:
 implicarea financiară directă sau indirectă în activitatea unui client;

21
 implicarea în ca litate de membru al executivului sau ca angajat;
 incidența relațiile de familie;
 nivelul onorariilor primite;
 acceptarea efectuării de lucrări pe baza unor onorarii neprecizate.
CECCAR impune profesioniștilor contabili să aibă calități esențiale, precum:
– știință, competență și conștiință;
– independență de spirit și dezinteres material;
– moralitate, probitate și demnitate.
Astfel este apărată onoarea și independența instituției, iar prin obiectivitatea și
integritatea contabililor se menține o funcționare cor espunzătoare a economiei. Această
încredere impune profesiunii contabile o răspundere civilă. Bunăstarea colectivă a
comunității și a instituțiilor deservite de contabil definește interesul public.
În condițiile actualei crize globale, profesioniștii conta bili au un rol important în
societate, datorită necesității unei gestionări optime a unor resurse limitate și implicit a
maximizării veniturilor.
3.1.1.Integritatea în profesia contabilă
Integritatea presupune ca în relațiile profesionale să fii corect, onest, să acționezi
cinstit și conform realității, să nu utilizezi informațiile cu conținut fals sau greșit care ar
putea introduce în eroare utilizatorii. Această definiție respectă normel e FEE21 cu
privire la normele și principiile fundamentale ale profesioniștilor contabili și derivă din
codul etic IFAC, și anume Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili.
În cadrul principiilor etice fundamentale , integritatea este unul din princi piile de
bază al conduitei profesionale, întrucât fă ră integritate nimeni nu se poate baza pe
activitatea profesională, iar în cadrul unei afaceri aceasta este un factor foarte important
pentru încredere. Aceasta constituie componenta cheie a riscului de a faceri , mai ales în
zilele noastre, când există multiple tentații pentru a sacrifica totul pentru câștiguri pe
termen scurt.
Termenul de integritate poate fi exprimat în multe moduri.Astfel:

21 Abreviere pentru Fédération des Experts -comptables Européens – Federation of European Accountants
– organizație non -profit internațională cu sediul în Bruxelles, reprezentată de 50 de instituții de experți
contabili și auditori din 37 de țări, din care 28 sunt member UE.

22
 ICAEW22 a identificat cinci aspecte ale integrității:
– valori morale, precum onestitatea;
– motivele, cum ar fi interesele, idealurile;
– angajamentele, prin cuvânt și faptă;
– calitățile, cum ar fi curajul, perseverența;
– poziția fermă,chiar și în fața unor oponenți.
 FEE consideră că cele șapte aspecte importante ale integ rității sunt:
– să fii cinstit, onest și sincer, inclusiv față de tine însuți;
– să negociezi cinstit și să tratezi oameni fără prejudecăți;
– să te conformezi spiritului și literii legii și reglementărilor;
– să iei în considerare interesul public;
– să fii consecvent;
– să ai mintea deschisă și să analizezi informațiile și ideile noi;
– să întreprinzi acțiuni consecvente.
Profesioniști contabili trebuie să se comporte cu integritate și trebuie să evite
faptele și situațiile când un terț informat ar pune la îndoi ală integritatea profesionistului
contabil. Activitatea și consilierea profesionistului contabil nu trebuie să fie corupte de
interesul personal sau alte motive financiare și de conduită, și totoodată nu trebuie să fie
influențat de interesele altor părți .
Practic, profesionistul contabil, prin situațiile și raportările care le întocmește, nu
trebuie să cuprindă declarațiile false, informașiile furnizate imprudent sau să ascundă
informații care ar pute conduce la erori.
Conduita integră se raportează nu doar la activitatea profesională, dar și la
integriatetea personală. Integritatea personală este tot ceea ce facem, integritatea
profesională se referă doar la activitatea profesională. Conduita personală poate fi
uneori scandaloasă încât să discrediteze p rofesia.
În co ntextul actual, cei mai mulți experți contabili și contabili autorizaț i își
desfășoară activitatea în organizații de diverse tipuri. Integritatea în organizații necesită
o serie de factori de acțiune inter -relaționați, cum ar fi:

22 Abreviere pentru Institute of Chartered Accountants in England & Wales – Institutul Contabililor
autorizați din Anglia și Țara Galilor

23
– conducerea, care are un rol imp ortant în ceea ce privește declarația, intenția și
acțiunea;
– strategia;
– politicile;
– informațiile, și
– cultura.
Factorii trebuie să se susțină reciproc și eficient în toată organizația, printr -o
conducere determinată și energică. De multe ori, profesioniș tii contabili pot influența
acești factori de acțiune, în funcție de gradul lor ierarhic și de influență.
Pentru eficientizarea valorilor etice, acest ea trebuie încorporate în modalitatea
companiei de derulare a activității. În practică acesta măsuri pot fi observate prin
intermediul următorilor indicatori:
 conștientizare : o organizație care încearcă să aibă integritate va recunoaște
dilemele etice;
 predictibilitate : o organizație cu integritate știe cum să acționeze atunci când se
confru ntă cu o dilemă etică, deoarece are, și aplică, valori etice clare într -o modalitate
consecventă și credibilă;
 transparență : a fi deschis și onest în legătură cu conduita;
 perspectivă pe termen lung : în organizațiile cu integritate, acțiunile pe termen
scurt susțin obiective pe termen lung. Aceasta implică, de exemplu, crearea de relații pe
termen lung cu clienții, cu furnizorii și cu alte părți interesate;
 oamenii : există o implicare de a susține angajații pentru menținerea valorilor
etice ale organizației și de a rezolva orice dileme etice cu care s -ar confrunta.
Organismele membre FEE au datoria de a implementa standardele de conduită
profesională pentru membrii lor prin conducere, strategie, p olitici, informații și cultură.
Un principiu funda mental al integrității, care reflectă, în general , la a fi cinstit și
onest, este inclus în Codul IFAC și în majoritatea codurilor de etică ale organismelor
member

3.2.Profesia contabilă în contextul crizei financiare globale
Viața marcată de incertitudine și stres este formată din creșterea gradului de
îndatorare, a șomajului, reducerea semnificativă a veniturilor, declinul sau dispariția
micilor societăți și falimentul marilor companii. Lumea trăiește sub impactul crizei.

24
Singura persoană a utorizată și competentă în soluționarea problemelor complexe
generate de criză este contabilul profesionist. Acesta poate gestiona resursele în
continuă scădere, poate promova soluții pentru evitarea falimentului întreprinderii,
poate oferi consiliere în managementul riscurilor, poate stabili utilizarea optimă a
trezorerie, respectarea reglementărilor și a disciplinei financiare, iar în final poate
prezenta în raporturi de contabilitate informațiile cât mai corect și cât mai fidel.
În lume, consiliera cont abilă are o pondere foarte mare, de exemplu în
Germania, în cadrul IMM -urilor, ea reprezintă 61%, în Spania 64%, întrucât
profesionistul contabil prezintă cel mai mare grad de încredere, cunoaștere și înțelegere
a nevoilor întreprinderii, de fapt a resurse lor ei reale.
În următoarele rânduri voi aprecia o parte din cauzele crizei23, care au fost
influențate și de nerespectarea principiilor fundamentale a profesiei de contabil.
O primă cauză este dorința exagerată de îmbogățire cu orice preț , care a condus
la apariția unor active „fictive” în piața financiară și de credit, care, în condițiile
utilizării unor manopere financiare dubioase, supune orice economie la riscuri. Aceste
active au satisfăcut ideea de câștig supradimensionat.
Completez ideea anterioară cu existența fraudei și erorii . Banul public a invitat
din totdeauna la comitere de infracțiuni. Aceasta este confirmată de marile scandaluri
financiare. O economie subterană semnificativă conduce la o vulnerabilitate în fața
crizei, România fiind un exemp lu nefericit în context.
O altă cauză ce a condus la generarea crizei este strategia de sancționare a celor
implicați în marile fraude inclusiv în furtul banului public . Această strategie este foarte
diferită, astfel la noi rămân o mulțime de cazuri nesoluționate sau care sunt extrem de
indulgent pedepsite, în timp ce justiția americană acordă pedepse de 50,100 sau 200 de
ani, ca să nu mai ofere posibilitatea să comită o a doua i nfracțiune.
Implicarea marilor oameni de afaceri în viața politică, prin finanțarea partidelor
politice, a contribuit la apariția crizei financiare.
De asemenea, ignorarea sistematică a unei devize fundamentale din lumea
business -ului, conform căreia singura afacere viabilă este cea în care câștigă ambii
parteneri, pentru că doar astfel va avea continuitate afacerea.
Existența unor ambiguități în conținutul reglementărilor contabile, financiare și
de audit reprezintă o altă cauză, fiindcă orice neclaritate conținută de o reglementare

23 Horomnea E.,(2009) Auditul financiar. Concepte.Standarde.Norme , Editura Alfa Iași, p.323

25
legala permite interpretare, și prin urmare comiterea unei abateri de la lege. De aceea
IFAC apreciază necesitatea introducerii unor norme de contabilitate, etică și audit, cât
mai explicite și cât mai clare, pentru a se putea obține informații reale, credibile și
comparabile. O prevedere punctuală nu permite interpretarea arbitrară.
Acordarea unei autonomii și libertăți exagerate actorilor implicați în
speculațiile financiare , a condus la desfășurarea unor tranzacții financiare de valori
uriașe, ce s -au desfășurat în zone necontrolate de nimeni.
Insuficienta cunoaștere și aplicare a reglementărilor de către profesionistul
contabil reprezintă o cauză ce nu poate fi ignorată. IFAC și recomandările nr. 3,4,5,6 ale
G20, consideră ne cesară implementarea și, totodată, promovarea unor reforme de fond
în sistemul de reglementare și raportare financiară, cu aplicabilitate globală, la nivelul
tuturor statelor lumii. Premisele fundamentale ale încrederii în afaceri sunt reprezentate
de cali tatea informației și de transparența acesteia, de activitatea contabilă și de audit.
Astfel se realizează o relație directă între etica și deontologia profesionistului contabil și
activarea fluxurilor de capital, creșterea economică, progresul și dezvoltar ea fiecărei
țări. IFAC și IASB precizează că în acest secol, profesia contabilă trebuie să devină un
mentor pro -activ în creșterea și dezvoltarea economică . Totuși, în calea acestui progres
economic și a profesionistului contabil se află în continuare fact ori ca: existența
corupției și a fraudei, calitatea discutabilă a unor reglementări, insuficienta dezvoltare
IT, reducerea resurselor disponibile, dependența de resurse energetice străine,
instabilitatea politică, probleme de mentalitate, comportament, cul tură și tradiție.
O altă ca uză este promovarea unui management neperformant care nu a
identificat și evaluat corect amploarea riscului . Companiile care au evitat
implementarea unui manangement al riscului, suportă consecințele acestui
comportament irespons abil.
Practicarea unor sisteme de remunerare și stimulare materială total
nejustificată a managerilor , deși compania este se află în perioada premergătoare
colapsului financiar. Managerii și administratorii marilor companii falimentare au
beneficiat de bon usuri salariale impresionante.
Dispariția în bună măsură a prudenței bancare în domeniul acordării creditelor,
existența unor lichidități supradimensionate, c oncomitent cu iefte nirea substanțială a
creditului, au condus , de asemenea, la generarea crizei f inanciare.
Descentralizarea încrederii în afaceri, prin supraevaluarea investițiilor.

26
Glisarea adevărului contabil în cadrul unui „joc social”, funcție de interesele
utilizatorului . În spațiul economiei românești, profesionistul contabil este pus în fața
dilemei de a accepta compromisuri , de a cosmetiza informațiile solicitate de patron, cu
condiția păstrării locului de muncă, sau respectarea reglementărilor. În aceste situații
trebuie să intre în scenă independența, integritatea, obiectivitatea și profesionalismul
specialistului contabil.
Contabilii, deseori, sunt nevoiți să dea mereu un verdict tranșat: profit sau
pierdere, faliment sau continuitate, bonitate financiară sau incapacitate de plată.
Recunoașterea și evaluarea justă a activelor și datoriilor în situații financiare anuale,
reprezintă elemente fundamentale din care rezultă credibilitatea informației contabile.
Contabilitatea este cea mai apropiată de adevărul economic, întrucât ea observă,
consemnează, cuantifică, prelucrează și comunică informația specializată către o piață
bine determinată de utilizatori interni și externi.
Profesia contabilă are o contribuție substanțială la optimizarea utilizării
resurselor și prin aceasta contribuie la creșterea economică.
Deontologia profesională a expertului contabil este concentrată în deviza
„Știința – Independență – Moralitate” .
Nerespectarea principiilor fundamentale ale conduitei etice, poate avea ca
rezultat distrugerea unei afaceri cu tradiție. De exemplu: întrepri nderea Pescogal SA din
Galați24 a fost considerată, până acum douăzeci de ani, cea mai mare fabrică de
conserve din pește din România și una dintre cele mai mari din Europa. Fabrica de stat a
fost dusă la faliment datorită implicării clasei politice. Fabrica a fost înființată în anul
1912, cu o contribuție importantă a marilor români Anghel Saligny, Grigore Antipa și
Ion Lahovary .
Galațiul poate fi considerat un mare producător de pește, ajutat de poziția
geografic ă, și anume între cele trei ape, fluviul Dunărea și cele două râuri Siret și Prut.
Totuși, ultimele două decenii nu au ajutat la dezvoltarea acestei industrii, ci mai mult la
dispariția ei. Î n 1991 în județul Galați se produceau în ferme peste 3.700 d e tone de
pește annual, producți e ce a coperea consumul județului și asigura un excedent de circa
2.000 de tone de pește proaspăt , anul trecut producția raportată de exploatațiile piscicole
din județ a fost de nici 300 de tone, scăzând, așadar, de circa 12 ori. Gălățenii au ajuns
să consu me din producția de pește locală un procent de 15%, diferența este acoperită de

24 ***Articol publicat pe site -ul http://m.adevarul.ro/locale/galati/cum -fost-facuta -pulbere -cea-mai-mare –
fabrica -deconserve -romania -ridicata -anghel -saligny -1_56c46eb15ab6550cb8e7cf71/index.html

27
către import, în special din Ungaria, Rusia, Norvegia, Grecia și Italia. Această situație s –
a creat datorită falimentului firmei Pescogal SA, societate care a lăsat pe drumuri
aproape 1.000 de oameni și a pus capăt unei tradiții seculare în prelucrarea peștelui la
Galați.25
Unele dintre cele mai vechi mărturii scrise despre belșugul de pește din bălțile
Galațiului vin tocmai din vremea domnitorului Petru Rareș care, în tinerețe , și-a
petrecut o bună perioadă alături de pescarii de la Brateș. Pe atunci, lacul din
apropierea municipiului avea aproape 30.000 de hectare (acum, prin desecări, a ajuns
la mai puțin de 3.000 ha) și era un adevărat paradis. Aici se revărsau periodic apel e
Dunării și cele ale Prutului, iar în vasta luncă acoperită de ape și stuf, presărată din
loc în loc cu grinduri, își câștigau existența mii de oameni, mai ales pescari, dar și
negustori, crescători de porci, vaci și oi, precum și meșteri în împletituri d in nuiele sau
în acoperirea cu stuf a caselor.
Ulterior, pe la 1800, în oraș au apărut și au prosperat (vezi lucrarea „Istoria
trudită a fabricilor uitate”, publicată de istoricul Tudose Tatu în anul 2008) zeci de
ateliere de prelucrare a peștelui (prin s ărare, afumare sau uscare), marfa fiind vândută
în mai toată Moldova și Muntenia, dar și mai către vest, în imperiul austro -ungar.
Iunie 1912 a fost însă momentul când piscicultura a luat față industrială la Galați. În
acel an, prin strădania ministrului Ion Lahovari, s -au pus bazele Pescăriilor Statului,
instituție care avea să fie, câteva decenii, crucială pentru întreaga piață a peștelui din
estul Europei (mai ales în privința cărnii de sturion și a prețioaselor icre negre și
roșii).26
Complexul era com pus dintr -un port pescăresc, o imensă hală acoperită pentru
vânzarea zilnică en -gros a peștelui, spații foarte mari pentru angrosiști și comisionari, o
stație de încărcare a peștelui în vagoane de cale ferată, spații pentru sărare și afumare.
Exista chiar și o fabrică de gheață artificială ce producea zilnic 500 kilograme (Vezi
foto ANEXA1).
Primul director al Pescăriilor Statului a fost celebrul biolog Grigore Antipa .
Naționalizarea din 1947 a fost considerată o etapă inprotantă pentru Pe scăriilor Statului ,
deoarece, în scurt timp (în vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care a avut un interes
aparte pentru Galați), s-a realizat cea mai mare fabrică de conserve din pește din
România (Vezi foto Anexa 2). Producție de pește de apă dulce era asigurată de

25 Ibidem 23
26 Ibidem 24.

28
crescă toriile proprii de la bălțile de pe malul Prutului și Siretului, din balta Brateșului,
dar și din pescuitul comercial din Dunăre. Fabrica de la Galați ajunsese în 1987 să
proceseze peste 30.000 de tone de pește oceanic anual, adus de flota Intreprinderii de
Pescuit Oceanic (IPO) Tulcea. În același an, fabrica valorifica (proaspăt sau conservat)
și 8.000 de tone de pește de apă dulce, ceea ducea producția totală undeva la aproape
20% din consumul de pește din România (sursa: Ministerul Agriculturii).
După R evoluție, printr -o hotărâre de guvern apărută în februarie1991, se
înființează SC Pescogal SA, una dintre cele doar trei întreprinderi românești
specializate în producerea, industrializarea și comercializarea peștelui. În 1992,
Pescogal încă mai asigura 17 % din necesarul de conserve de pește din România .
Dezastrul economic avea să înceapă odată cu implicarea clasei politice în
conducerea fabricii, prin numirea ca director general pe filieră politică. În cei cinci ani
în care a condus Pescogal, directorul re spectiv a reușit să distrugă ce s -a cladit în timp.
Potrivit unui audit încheiat în momentul declanșării insolvenței societății, producția a
ajuns să fie dată pe datorie, cu plata la 4 -6 luni, fără penalități, într -o vreme în care
inflația depășea 10% pe l ună. Au fost cazuri în care s -a dat și gratis. Cei care au auditat
economic societatea au descoperit că de -a lungul celor cinci ani se făcuseră livrări
gratuite de produse (conserve promoționale, adică) în valoare de aproape 1,5 milioane
de dolari. Deși a u existat suspiciuni că a fost vorba, de fapt, de o deturnare de fonduri,
iar organele de urmărire penală au fost sesizate, ancheta s -a îngropat în scurt timp,
probabil ca urmare a unor presiuni politice.
Grave nereguli au fost sesizate și la achiziția ma teriilor prime. În 1995, Pescogal
cumpăra 3.000 de tone de macrou, import Norvegia, cu 900 de dolari pe tonă, aproape
dublu față de prețul mediu angro de atunci din piața mondială. Și în acest caz s -a făcut o
sesizare penală, dar tot fără rezultat. Directo rul de la acea vreme și – a dat demisia, dar
răul deja fusese făcut. Firma mai avea doar 100 din cei aproape 1.000 de angajați,
renunțase la toate concesiunile de luciu de apă (lacul Brateș este și acum abandonat),
fabrica de conserve fusese închisă, iar v eniturile anuale se ridicau la valoare a de 800 de
lei. Ulterior, toate utilajele firmei au fost demontate și vândute, fie la fier vechi, fie unor
presupuși investitori în prelucrarea peștelui. În 2007, Pescogal a fost lichidată și radiată.

29
3.3.Dilemele în profesia de expert contabil
Termenul dilema provine din grecescul di – doi și lemma – argument, un tip de
raționament disjunctiv -ipotetic. Dilemele etice au în vedere situațiile dificile de a alege
dintre două posibilități aflate în conexiune cu normele morale. În afaceri, dilemele etice
se referă la situația când sunt puși în dificultate persoanele care iau decizii, încercând
echilibrarea performanțelor economice și a celor sociale.
Dileme etice apar când consecința deciziilor este negativă în plan soci al. Acestea
apar când raportul între performanțele sociale și cele economice nu se realizează
echilibrul, destul de greu de menținut, mai ales când nu sunt cunoscute suficiente
informații complete care să poată crea o imagine globală asupra dimensiunilor
economice, a angajamentelor sociale, precum și a consecințelor sociale generate de un
comportament pur economic.
Soluțiile pentru dileme etice trebuie să aibă în vedere consecința socială, și apoi
rezultatele economice de moment.

3.3.1 .Competența, etică și responsabilitate în profesia de expert contabil
3.3.1.1. Competența și comportamentul profesional al expertului contabil
Cunoștințele solide și competența în domeniu, experiența în activitate și training –
ul adecvat determină succesul în profesia de contabil. Din această cauză profesia pune
accent pe programele de educație profesională, pentru a asigura menținerea acestor
informații cu privire la ultimele idei și tehnici în materie de contabilitate. Educația,
studiul sau cercetarea și respectiv formar ea în domeniul respectiv, admiterea în profesie
după obținerea calificărilor necesare permit profesionistului contabil să identifice
neregulile.
Codul etic al experților contabil, secțiunea 130, alineatul 130.2 împarte
competența profesională în două etape :
a. Obținerea unui nivel de competență, și
b. Menținerea competenței profesionale.27
Profesionistul contabil este responsabil să acționeze în conformitatea cu
cerințele misiunii, cu atenție și cu conștiinciozitate, dar nu în ultimul rând, să acționeze
în timp util.
Principiul comportamentului profesional afirmă că toți profesioniști contabil au
obligația de a se conforma legilor și reglementărilor în vigoare, și de a evita orice

27 *** www.ceccar.ro , vezi Manualul codului etic al profesioniștilor contabili

30
acțiune care ar putea discredita profesia. Profesioniști contabili nu trebuie să
compromită profesia prin activitățile care le efectuează, ei trebuie să fie cinstiți și
corecți, și să nu supraevalueze serviciile pe care le pot oferi, și totodată să nu facă
referințe compromițătoare privind activitățile desfășurate de alții.
Competența și calitatea serviciilor, atitudinea și comportamentul în furnizarea
serviciilor au un impact asupra stabilității și normalizării socio -economice la nivel
mondial.
3.3.1.2.Conduita etică în profesia de expert contabil – reglementări și responsabilitate
Etica, în sens larg, poate fi definită ca un set de principii sau valori morale.
Fiecare individ privește diferit atât principiile și valorile morale, cât și
importanța acestor principii. Aceste diferențe au rezultat în urma experiențelor,
succeselor și eșecu rilor trăite de fiecare individ, precum și a influențelor mediului
social. Principiile și valorile morale, considerate ca fiind ideale, au fost puse în aplicare
prin intermediul legilor, regulamentelor și a codurilor de etică profesională, de către
organis mele competente formate din experți contabili, din juriști.
Responsabilitatea eticii profesionale poate fi definită ca un ansamblu de
comportamente tehnice și sociale aprobat de membrii grupului sau clasei la care
membrul este activ. Acest comportament et ic profesional este necesar pentru ca
societatea să funcționeze intr -o manieră ordonată. A șadar , numeroase principii și valori
morale au fost încorporate în legi.
Respectarea cerințelor Codului de Conduită, atât din punct de vedere
profesional, cât și etic , va atrage recunoașterea sa de către ceilalți membri ai clasei și ai
societății în ansamblu. Este esențială desfășurarea într -un mod cât mai adecvat a
activităților profesionale în conformitate cu codurile etice de conduită profesională,
pentru a se evita pierderea credibilității și a riscului de imagine, și pentru a diminua și a
preveni riscurile apariției unor erori.
Importanța adoptării unei conduite etice în profesia de expert contabil există în
primul rând din răspunderea profesionistului contabil; ac esta are o răspundere față de
public, față de client și față de colegii de profesie, inclusiv o răspundere față de a avea
un comportament moral.
Nivelul ridicat de conduită profesională este necesar pentru câștigarea și
menținerea încrederii utilizatorilo r informației, în calitatea serviciilor prestate de
profesionistul contabil. Încrederea utilizatorilor este mult mai mare când sunt adoptate și

31
prevăzute standarde de performanță ridicate și reguli de conduită foarte stricte pentru
profesioniștii săi.
Regl ementările profesiei se realizează prin standardele stabilite de Federația
Internațională a Contabililor (IFAC), Uniunea Europeană, Parlament și respectiv de
către organismul profesional, CECCAR.
Codul etic este alcătuit din trei părți, astfel :
 Partea A este formată din principiile fundamentale de etică profesională pentru
profesioniștii contabili și cadrul conceptual aplicabil pentru: identificarea amenințărilor
privind conformitatea cu principiile fundamentale, evaluarea importanței acestor
amenințări și aplicarea de măsuri de protecție pentru eliminarea sau reducerea lor la un
nivel acceptabil;
 Partea B ilustrează modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat de către
profesioniștii contabili în practica publică;
 Partea C se aplică profesioniștilor contabili angajați
3.3.1.3. Responsabilitatea/răspunderea expertului contabil
Răspunderea poate fi:
a. Disciplinar ă. Condi ții:
 Raport de munc ă concret izat printr -un contract de muncă ;
 Existen ța unui regulament;
 Abaterea disciplinar ă.
b. Administrativ ă (contraven țional ă). Condi ții:
 Fapta s avârșită cu vinovaț ie;
 Sanc țiune prin avertisment;
 Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contrave nție, se
sancționeaz ă, chiar dac ă e săvârșită fără intenț ie.
c. Civil ă. Condi ții:
 Contractul;
 Fapta;
 Prejudiciul;
 Cauzalitatea;
 Vinovăț ia;
d. Penal ă. Condi ții:
 Forma r ăspunderii juridice;

32
 Faptele (infrac țiunile) pericol social, cu vinov ăție, prev ăzute de legea penal ă.
În cazul în care este pusă în mișcare acțiunea penală împotr iva sa, expertul este
obligat să anunțe f iliala. Aceeași obligație o are și la soluționarea definitivă a cauzei î n
care a fost implicat.
Atât expertul contabil numit cât ș i cei desemnați de pă rți răspund de efectuarea
și depunerea r aportului de expertiza contabilă judiciară care cuprinde ș i opiniile separate
ale acestora.

3.3.2. Valorile și provocările profesiei contabile
În general, o profesie este definită și judecată prin cunoștințele, aptitudinile,
atitudinea și etica celor implicați în acea profesie. Profesiile rezultă în urma unei
planificări minuțioase și a unui efort depus de mai mulți oameni pentru dezvoltarea
concepțiilor, deprinderilor tehnice, modul de acțiune, acumulării de informații necesare
despre scopul și munca profesion iștilor.
Toate aces te activități, însă cu caracter economic, care presupun cunoștințe în
domeniul contabilității, comunitatea specialiștilor și organismele lor profesionale sunt
cuprinse în profesia de expert contabil.
Obiectivele profesiei contabile pot fi clasificate după modul de desfășurare a
activității în concordanță cu standardele profesiei, după atingerea unui nivel înalt de
performanță a serviciilor prestate și după respectarea cerințelor intereselor publice.
În contextul globalizării economiei mondiale, domeniul p rofesiei contabile
trebuie să se bazeze pe principii fundamentale, menite să asigure standarde înalte de
profesionalism și calitate. Contabilul, în decursul carierei sale, trebuie să își conducă
activitatea apelând și respectând cele trei cerințe ale profe siei: educația, etica și calitatea
serviciilor prestate.
Profesia de expert contabil, inevitabil, va fi influențată de schimbări, de aceea
trebuie să răspund ă și să le anticipeze pentru a ajuta mediul de afaceri , să se adapteze la
viitor.
Provocările ac tuale ale profesiei contabile sunt determinate de următorii factori:
 Factorul uman;
 Relația dintre contabilitate și fiscalitate;
 Precondiții în implementarea și aplicarea IFRS și SNC;
 Calitatea serviciilor prestate.

33
Cel mai important și cel prin care se ca racterizează profesia de expert contabil și
contabil autorizat este factorul uman, caracterizat la rândul lui prin educație, etică și
raționament profesional. Domeniul educațional din sfera profesiei de contabil este
cuprins în procesul globalizării prin i ntermediul universităților economice, continuând
cu dezvoltarea și formarea profesională a contabililor. Preocupările IFAC care au avut
ca reper întregirea seturilor IES pentru profesia contabilă contribuie la dezvoltarea
continuă a expertului contabil și a contabilului autorizat. În procesul de formare a
contabililor persistă, încă, tradițiile naționale, de aceea experții IFAC propun includerea
în conținutul IES, doar a cerințelor generale față de nivelul educațional și profesional a
specialiștilor și a re comandărilor referitoare la necesarul de cunoștințe ale contabilului
profesionist. Aceste cerințe și recomandări se regăsesc în cele opt Standarde
Internaționale de Educație (IES), după cum urmează:
 IES 1 – cerințe de intrare;
 IES 2 – conținutul educației profesionale;
 IES 3 – abilități profesionale;
 IES 4 – valori, etică și atitudini;
 IES 5 – experiență practică;
 IES 6 – evaluarea competenței profesionale;
 IES 7 – perfecționarea profesională continuă (CPD);
 IES 8 – cerințele de competență pentru auditori.
Obiectul general al acestor IES este reprezentat de identificarea cerințelor
minime de calificare în trei domenii:
 cunoștințe educaționale și profesionale,
 experiența practică și
 actualizarea permanentă și continuă a cunoștințelor și abilităților.
Astfel, actualele IES cuprind trei strategii educaționale, și anume:
 prima se referă la precalificarea unui profesionist contabil, cuprinsa în IES 1 -6,
pornind din domeniul universitar și continuând cu stagiul necesar dobândirii calității de
expert contabil sau contabil autorizat;
 a doua este centralizată pe dezvoltarea profesională continuă a expertului
contabil și a contabilului autorizat (IES 7);
 iar a treia stabilește elementele esențiale și îndrumările necesare pentru o bună
practică educațională a auditorul ui (IES 8 ).

34
Standardele Internaționale de Educație prin cunoașterea și aplicarea practică pot
aduce beneficii pentru societate. Aceste beneficii pot fi:
 oferirea unui cadru global și uniform pentru educația contabilă,
 sprijinirea mobilității contabililor,
 contribuirea la cooperarea între organismele profesionale din diferite țări
membre IFAC.
Pregătirea contabilă diferă de țara din care fac parte și este realizată diferit.
Sub aparența obiectivitate a cifrelor și presupusa neutralitate a instrumentului
utilizat, contabilitatea poate să mintă, iar denaturările contabile sunt foarte rar gratuite și
de regulă generează câștigători și perdanți nemeritați.
Contabilitatea constituie un instrument bivalent, care poate să informeze, dar să
și dezinformeze, să de zvăluie și să ascundă. Codul eticii profesionale în corespondență
cu necesitățile sociale, cu includerea mecanismului de acțiuni disciplinare, poate
modifica rolul contabilului profesional, și prin urmare să crească încrederea societății în
contabili și a statutului lor profesional.
Posibilitățile viitoare ale profesiei contabile, depind în mare măsură, de păstrarea
încrederii din partea societății. Profesia se află într -un moment critic în atenția societății
și trebuie să ducă la aducerea în corespondență cu cerințele societății. Contabilitatea nu
poate modifica definitiv etica timpului nostru, întrucât aceasta contribuie la creșterea
responsabilității pentru rezultatele acțiunilor.
Dezvoltarea entităților este strâns legată de costul capitalului, iar cos tul
capitalului este de neperceput fără încredere în situațiile financiare elaborate de
contabili, de aceea contabilul poate fi considerat axul central în jurul căruia gravitează
toate deciziile managementului unei întreprinderi.
Raționamentul profesional al contabililor trebuie să aibă ca finalitate oferirea
utilizatorilor de informații contabile a unor date de calitate, veridice și conectate la
piață, pentru ca aceștia la rândul lor sa poată lua decizii economice fundamentale.
Misiunea contabilului solici tă un grad înalt de profesionalism, vigilență, experiență și
raționament profesional.
Contabilitatea are mai mulți utilizatori, nu doar bugetul, iar ultimii ani au
evidențiat cerințele noi din domeniul contabil. În prezent, contabilul trebuie să răspundă
unor exigențe legate de globalizare, mondializare, internaționalizare, etc. a economiei,
din această cauză se caută utilizarea unui limbaj unic al afacerilor la nivel internațional.

35
Contabilitatea trebuie să ofere servicii de înalt ă calitate prin aplicarea
cunoștințelor de judecată profesională, atitudine obiectivă și comportament etic. Totuși
există situații în care se alunecă ușor de la conceptele și principiile contabile la cele
fiscale și invers.
Când contabilitatea este practicată de o persoană mai puți n pregătită în domeniu,
poate fi considerată un impediment în calea dezvoltării afacerii.
Mediul de afaceri, utilizatorii informațiilor furnizate de rapoartele financiare,
devin din ce în ce mai conștienți de rolul contabilului pentru întreprindere și econ omie.
Contabilului îi sunt încredințate spre dirijare și armonizare a cifrelor privind mișcarea
bunurilor economice și resurselor unei întreprinderi, care ordonate pe anumite categorii,
după o schemă bine stabilită, pot descifra pe moment situația reală a unei întreprinderi,
oricât de complexă ar fi ea.

3.3.3. Etica în profesia contabilă o abordare europeană și internațională
Începutul secolului al XXI -lea este evidențiat de scandalurile Enron, WorldCom
și Parmalat, precum și de actualul context al globalizării , accentual pus de entitățile
economice pe aspecte de bunăstare material și de pericolul demonetarizării profesiilorau
rezultat o atenție mărită asupra eticii în profesia contabilă. Pe plan local, tematica eticii
contabile îmbogățește literatur e de specialitate cu o serie de studii publicate. Astfel:
 Morariu A28, in anul 2007, tratează aspect de competență, confidențialitate,
comportament profes ional î n contextual Codului etic pentru profesioniștii contabili ;
 Mihăilescu I.(2007) prezintă rigorile și principiile de etică ale auditorilor în
misiunile de audit29;
 Lazăr M. (2008), dezbate relația dintre profesionalism și etică în profesia
contabilă și de audit30
 Badea D.(2008) prezintă dilemele etice într -o manieră câ t mai structurată;31
 Rusovici A. și Rusu Gh.(2008) tratează reputația profesională, o temă înrud ită cu
etica;32

28 Morariu A., (2007 ), Despre competeță, confidențialitate și comportament profesional în contextul
Codului etic , Revista „Audit Financiar” nr. 11, vol. V, p. 19 -22
29 Mihãilescu I. , (2007 ), Rigori și principii de eticã ale auditorilor în misiunile de audit, Revista „Audit
Financiar” nr.7, vol. V, p. 7 -14;
30 Lazăr, M. (2008), Profesionalism și etică în profesia contabilă și de audit, Revista „Audit Financiar”
nr.1, vol. VI, p. 13 -22;
31 Badea, D. (2008), O abordare structuratã a dilemelor etice, Revista „Audit Financiar” nr. 8, vol. VI, p.
25-30;

36
 Popescu V.A. (2009) realizeaă un studiu privind etica profesionistului contabil
în condițiile crizei financiar -economice globale prin care identifică lacunele eticii în
afaceri și presiunile specifice existente în condișii de criză;33
 Morariu A (2009) abordeazã prevederile standardelor de etică și conduită
profesională la nivel global.34
Aspectelor importante d e etică din profesia de contabil au fost evidențiate în
Român ia prin intermediul studiilor publicate, totuși, accentul s -a pus pe reglementările
de etică aflate în vigoare la nivel interna țional, întrucât acestea sunt preluate și de
organizațiile interne. În contextual internaționalizării profesiei contabile, import ante
sunt reglementările de etică ale Uniunii Europene, dar ți ale Statelor Unite ale Americii.
3.3.3.1.Reglementări de etică la nivel international
Autoritatea de re glementare în aspectele de etică din domeniul auditului
financiar este IFAC (International Federation of Acco untants). IFAC este o organizație
globală a profesiei contabi le, care include 164 de membri și asociaț i din 125 de țări și
jurisdicț ii.35 Această organizație protejează interesul p ublic prin practice de calitate în
rândul profesioniș tilor contabili.
Rolul IFAC este de a stabili și promova standardele internaționale, de a facilita
colaborarea cu corpurile care o compun și de a acționa ca purtător de cuvânt pentru
profesia contabilă cu privire la aspect e relevante de politică publică.
Obiectivele sunt atinse cu ajutorul standardelor internaționale care întăresc
credibilitatea informațiilor de care dep ind investitorii și alți factori interesați. Printre
standa rdele dezvoltate de IFAC se numără:
 International Standards on Auditing, Assurance Engagements and Related
Services (Standarde Internaț ionale d e Audit, Misiuni de Asigurare și Servicii Conexe);
 International Standards on Quality Control (Standardele Internaționale de
Control al Calității);

32 Rusovici A. , Rusu Gh. (2008), Reputația profesională, bunul cel mai de preț al auditorului financiar,
Revista „Audit Financiar” nr.7, vol. VI, p. 19 -25;
33 Popescu V. A., Lepădatu Gh., Popescu Gh. (2009), Studiu privind etica profesionistului contabil în
condițiile cr izei financiar -economice globale, Revista „Audit Financiar” nr. 11, vol. VII, p. 9 -19;
34 Morariu A., Manolescu M., Crecană C. (2009), Valori, etică și atitudini profesionale în audit financiar,
Revista „Audit Financiar” nr. 10, vol. VII, p. 31 -39;

37
 International Code of Ethics for Professional Accountants (Codul
Internațional de Etică pentru Profesioniștii Contabili);
 International Education Standards (Standardele Internaționale de Educație);
 International Public Sector Accounting S tandards (Standardele
Internaț ionale de Contabilitate pentru Sectorul Public).
Reglementările emise de IFAC sunt prezentate în Codul de etică pentru
profesioniștii contabili publicat în anul 1992, revizuit în anul 2009 și intră în vigoare în
anul 2011.
Principiile fundamentale abordate sunt integritate, obiectivitate, competență
profesională și atenția cuvenită, confidențialitate și comportament profesional.
Responsabil pentru dezvoltarea de standarde, articole de inform are, declarații de
practică ș i alte documente de informare refe ritoare la formarea profesională a viitorilor
profesioniș ti contabili și la educația și dezvoltarea profesională continuă a membrilor
profesiei contabile este International Accounting Education Standards Board (IAESB).
Desemnat de Consiliul IFAC, IAESB este un co rp independent de reglementare și
funcționeazã sub auspiciile IFAC ș i sub supravegherea Public Interest Oversight Board
(PIOB).
Similar IFAC, IAESB36 deserve ște interesul public prin:
(1) stabilirea unor standarde de calitate și elaborarea de publicații ce reflectă bune
practici în educația, dezvoltarea și evaluarea profesioniștilor contabili;
(2) promovarea adoptării și implementării Standardelor Internaționale de Educație
(International Educ ation Standards);
(3) dezvoltarea unui sistem de benchmarking în educație pentru măsurarea
implementării Standardelor Internaționale de Educație
(4) promovarea dezbaterii internaționale cu privire la aspecte de actualitate legate de
educația, dezvoltarea și eval uarea profesioniștilor contabili .
În prez ent, o prioritate pentru IAESB intervalul 2010 -2012 este revizuirea
Standardelor Internaționale de Educaț ie și dezvoltarea unor linii directoare privind
competen ța în audit.

36*** http://www.ifac.org

38
3.3.3.2. Reglemantări la nivelul Uniunii Europene
În cadrul Uniunii Europene, procesul de reglementare este rezultatul colaborării
între Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul
European.37Comisia Europ eană participă la procesul deciz ional prin prezentarea de
propruneri pentru legislația europeană, iar Consiliul Uiniuni Europene axaminează
propunerile legislativ e, acesta fiind organismul deci zional. Consiliul împreună cu
Parlamentul European legiferează.
Principalele instrumente legislative aflate la dispoziția Uniunii E uropene sunt:
 regulamentele – sunt aplicabile în mod direct și obligatoriu în toate statele –
membre, fără necesitatea unui act de transpunere pe plan național;
 directivele – au caracter obligatoriu în ceea ce privește rezultatul care trebuie
atins la nivel economic, juridic sau social, însă forma și mijloacele de transpunere a
directivei rămân la latitudinea statelor membre;
 deciziile – sunt obligatorii în toate elementele lor; destinatarii unei decizii pot fi
state membre, persoane fizice sau persoane juridice ;
 recomandările și avizele – nu au caracter obligatoriu, dar pot furniza indicații cu
privire la interpretarea și conținutul dreptului comunitar.
Au fost publicate:
– Cartea Verde a Comisiei Europene din 13 octombrie 2010. Politica de audit:
lecțiile crizei
– Cartea Verde a Comisiei din 24 iulie 1996. Rolul, poziția și rșspunderea
auditului statutar în cadrul Uniunii Europene
S-au publicat decizii:
– Decizia Comisiei din 29 iulie 2008 privind o perioadă de tranziție pentru
activitățile de audit ale auditorilor și entităților de audit din anumite țări terțe;
– Decizia Comisiei din 14 decembrie 2005 de instituire a unui grup de experți
pentru consilierea Comisiei și facilitarea cooperării între sistemele publice de
supraveghere a auditorilor legali și a cabinetelor de audit;
Unele recomandări, com unicări și opinii ale Comisiei E uropene:
– Recomandarea Comisiei din 5 iunie 2008 privind limitarea r ăspunder ii civile a
auditorilor legali și a societăților de audit;

37 *** http://www.consilium.europa.eu/en/splash/?requested=%2f

39
– Recomandarea Comisiei din 6 ma i 2008 privind asigurarea calităț ii externe
pentru auditorii legali ș i firmele de audit care auditează entități de interes public;
– Recomandarea Comisi ei din 16 mai 20 02 – Independenț a auditorilor statutari în
UE: un set de principii fundamentale;
– Recomandarea Comisiei din 15 noiembrie 2000 privin d asigurarea calităț ii
pentru audit ul statutar în Uniunea Europeană: cerințe minime;
– Comunicare de la Comisie cãtre Consiliul ș i Parlamentul European din 21 mai
2003. Consolida rea auditului statutar în UE;
– Comunicare de la Comisie din 8 mai 1998 privind audit ul statutar în Uniunea
Europeană: calea de urmat;
– Opinia Comisiei Economice și Sociale din 28 aprilie 1997 priv ind „Cartea verde
– Rolul, poziț ia și ră spunderea auditului statutar în cadrul Uniunii Europene”
Au fost propuse ș i elaborate dire ctive relevante pentru audit:
– Propunerea unei Dire ctive a Parlamentului European ș i a Consiliului din 22
decembrie 2006 pentru modificarea Directivei 2006/43/CE privind auditul statutar al
conturilor anuale și al conturilo r consolidate, în ceea ce priveș te puterile de
implementare oferite Comisiei;
– Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai
2006, privind auditul statutar al conturilor anua le și al conturilor consolidate, de
modifi care a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului;
– Propunerea unei Direc tive a Parlamentului European și a Consiliului din 16
marti e 2004 privind auditul statutar al conturilor anuale ș i al conturilor consolidate de
modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului;
Recomandarea Comisiei din 16 mai 2002 men ționează obiectivitatea,
integritatea ș i independența drept ce le mai importante principii pe ca re auditorul trebuie
să le respecte în emiterea opiniei de audit.

3.3.3.3. Reglementări la nivelul Statelor Unite ale Americii
American Institute of Certified Pub lic Accountants (AICPA), înființ at în anul
1887 , este instuția care a avut un rol important în auditul financiar în Statele Unite ale
Americii . În urma prăbușirii bursei nord americane , în anul 1929 , AICPA a înființat, în
colaborare cu Bursa de Valori din New York, un comitet responsabil cu dezvoltarea de
măsuri pentru a corecta această situaț ie. În aceeași perioadă s -a înființat de către
Congresul Statelor Unite ale Americii, Securities and Exchange Comission ( SEC), ca

40
autoritate independentă de supraveghere a bursei de valori. În urma scanad alurilor
financiar -contabile, precum cazul Enron, la 30.07.2002 a fost emis Sarbanes -Oxley Act
of 2002 (SOA). Independence S tandards Board (ISB), înfiiț at în mai 1997 cu scopul de
a dezvolta un cadru conceptual pentru a transpune într -un mod unitar standardele SEC.
Un alt comitet, înființ at tot drept comitet subordonat SEC și supravegheat de acesta este
Public Company Accounting Oversight Board (PCAOB) .
Majoritatea principiilor fundamentale se reg ăsesc în Codul de Conduită
Profesională emis de AICPA. Acesta este alcătuit din două părți: principiile și regulile.
Principiile oferă cadrul general pentru re guli, care guverneazã performanț a serviciilor
profesionale prestate de membrii AICPA . Printre principiile stabilite în Codul de
Conduită Profesională emis de AICPA se num ără: integritatea, obiectivitatea,
independen ța și atenția cuvenită.
Principiile fundamentale pe care membrii pr ofesiei contabile sunt datori să le
respecte sunt similare, o cauză fiind internaționalizare, concretizată inclusiv în eforturile
de armo nizare a profesiilor contabile din întreaga lume . Evoluția în timp a
reglemetărilor etice este datorată necesității autorităților de reglementare de a clarifica
permanent principiile și regulile profesioniștilor contabili.
Scandalurile menționate , la începutul secoluluial XXI -lea, Enron sau
WorldCom , au avut un impact major și au condus la modificare legislației în Statele
Unite ale Americii, respectiv la emiterea Sarbanes -Oxley Act38. Studii recente indică
faptul că , în urma acestor scandaluri, pr ofesioni știi contabili (atât contabilii, cât ș i
auditorii financiari) au încetat să fie percepuți ca integri prin însuș i statutul lor de
profesioni ști, iar ținuta lor morală a început să fie pusă la îndoială de că tre unii dintre
utilizatorii situa țiilor fi nanciare .
De fapt, ce s -a întampla?
Scandalul Enron, din 200139, în care au fost implicați CEO40-ul Jeff Skilling și
fostul CEO Ken Lay. Compania Enron, desemnată de către Fortune Magazine drept cea
mai inovatoare companie din SUA timp de șase ani înaintea scandalului, era o companie

38 de asemenea cunoscut sub numele de Actul Contabilităților Compa niilor Publice de reformă și de
protecție a investitorilor (în Senatul Statelor Unite ale Americii ) și Actul corporativ și de audit a l
răspunderilor și responsabilităților (în Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Amer icii) și numită
de obicei Sarbanes -Oxley, Sarbox sau SOX, este o lege americană federală adoptată pe 30 iulie 2002.
Este numită astfel după susținătorii ei senatorul Paul Sarbanes (D -MD) și Michael G. Oxley (R -OH)
39*** http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/figuri -cheie -in-scandalul -enron –74406
40 Abreviere pentru Chief Executive Officer – șeful cu gradul cel mai mare într -o companie, corporație
sau agenție, echivalent cu Director General Executiv.

41
de mărfuri , energie și servicii. Acționari i au pierdut 74 miliarde de dola rii, mii de
angajați și investitori și -au pierdut economiile și mulți alții au rămas fără un loc de
muncă, datorita omiterii datoriilor uriașe, când prezentau rezultatele financiare.
Persoanele implicate au fost prins e pe baza informațiilor furnizte de informatorul
Sherron Watkins, de asemenea prețurile mari la acțiuni au trezit suspiciuni. Ca și
pedepse, Skilling a primit 24 de ani de închisoare, Arthur Anderson a fost găsită
vinovată pentru găzduirea conturilor Enron, Lay a murit înainte să fie pedepsit, iar
Firma Enron a dat faliment.
O situație asemănătoare este și cazul scandalului Worldcom, din anul 2002. 41
Compania, care în pre zent se numește MCI Inc, are ca și domeniul comunicațiile.
Paguba a fost de 11 miliarde de dolari , s-au pierdut 30.000 de job -uri, iar investitorii au
pierdut 180 miliarde de dolari. Persoana implicate a fost CEO -ul Bernie Ebbers care a
reușit să falsifice rezultatele financiare. Fapta a fost dezvăluită de către auditul intern
care a descoperit frauda de 3,8 miliarde de dolari. Compania a dat faliment, iar Ebbers
a primit o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru fraudă , conspirați e la fraudă și
falsificarea unor documente oficiale.
În urma acestui scandal Congreul SUA a adoptat Actul Sarbanes -Oxley , cea mai
clară lege financiară din ani 30 până în prezent.
Reacția public ului la scandalurile contabile ș i impunerea de reglementări și
cerinț e în materie de etică ar putea pã ăea exagerate, având în vedere că situațiile în care
profesioniș tii contabili au dat dovadă de comportament lipsit de etică au fost rare de -a
lungul timpului. De fapt, în spatele acestui interes crescut pentru profil ul moral al
profesionistului contabil stă însăș i natura profesiei contabile, care impune preocup ări
legate de etică membrilor săi, publicului și legiuitorilor .
Ritmul profesiei de expert contabil și contabil autorizat a coincis cu ritmul de
dezvoltare a af acerilor și a economiei de piață. Obiectivul profesiei contabile este de a
oferi încredere în mediul modern al economiei de piață. Aceasta se realizează prin
munca auditorului financiar, care oferă acestora credibilitatea în ochii celor care
utilizează inf ormațiile. Profesia contabilă trebuie să fie oreintată către adevăr, întrucât
auditorul relevă adevărul situațiilor financiare întocmite.

41 *** http://www.wall -street.ro/articol/In ternational/5207/Bomba -financiara -Worldcom.html

42
Studiu de caz
O firmă (plătitoare de TVA) care ține evidenț a stocurilor la cost standard și
utilizează metoda inventarului permanent prezint ă la 01.12.2015 un stoc iniț ial de
materiale auxiliare de 200 kg, evaluate la cost ul standard de 2 lei/kg precum și diferenț e
de pre ț aferen te stocului ini țial de 20 lei. În data de 07.12.2015 societatea cumpără 500
kg cu preț ul de facturare de 2,1 lei/kg și TVA 20% decontarea efectuâ ndu-se în aceea și
zi prin virament bancar. În data de 10.12.20115 societatea consum ă 200 kg materiale
auxiliare. Peste dou ă zile se mai achizi ționeaza 200 kg cu pre țul de facturare de 2,3
lei/kg și TVA 20%. În data de 20.12.2015 societatea consum ă 400 kg materiale
auxiliare. La sf ârșitul lunii, cu ocazia inventarierii se constat ă un minus de materiale
auxiliare de 50 kg, care se imput ă gestionarului la valoarea de 120 lei, plus TVA 20%.
Suma imputat ă se încasaz ă în aceea și zi de la gestionar în numerar. De asemenea, la
sfârșitul lunii se efectuează repartizarea diferen țelor de pre ț aferente ie șirilor din stoc.
a) Achizi ție materiale aux iliare
% = 401
“Furnizori”
1.260
3021
“Materiale auxiliare”
1.000
308
“Diferen țe de pre ț la materii
prime ș i materiale”
50
4426
„TVA deductibila”
210
b) Achitare furnizor materiale auxiliare
401 = 5121 1.260

43
“Furnizori” „Conturi la banci in lei”
c) Consum materiale auxiliare
6021
“Cheltuieli cu materialele
auxiliare” = 3021
“Materiale auxiliare” 400

d) Achizi ție materiale auxiliare
% = 401
“Furnizori”
552
3021
“Materiale auxiliare”
400
308
“Diferen țe de pre ț la materii
prime și materiale”
60
4426
„TVA deductibil”
92
e) Consum materiale auxiliare
6021
“Cheltuieli cu materialele
auxiliare” = 3021
“Materiale auxiliare”
800
f) Lips ă la inventar materiale auxiliare
6021 = 3021
120

44
“Cheltuieli cu materialele
auxiliare” “Materiale auxiliare”
g) Imputare lips ă gestionarului
4282
“Alte creante in legatura cu
personalul” = %
144
7581
“Venituri din
despăgubiri, amenzi ș i
penalit ăți” 120

4427
“TVA colectat” 24
h) Încasare creanță față de gestionar
5311
“Casa in lei” = 4282
“Alte crean țe în
legatura cu personalul” 144

i) Repartizare diferente de pret aferente ie șirilor
K308 = 130/1800=0,072
RC308=K308*RC3021
6021
“Cheltuieli cu materialele
auxiliare” = 3021
“Materiale auxiliare”
95.04

45
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În universul complex al afacerilor, profesia contabilă, prin natura și obiectivele
ei, deține o mare responsabilitate. Pentru credibilitatea afacerii și pentru antrenarea cât
mai eficientă a capitalului, contabilitatea trebuie să fie cât mai riguroasă. Așa dar, o
contabilitate performantă se impune în practica economică prin relevanța ofertei sale
informaționale.
Contabilitatea a disciplinat viața economic ă. Prin limbajul rece ți relevant al
cifrelor au fost măsurate și consemnate istoriile economice ale unui popor. Lumea în
care trăim se bazează pe relația de a se vinde și a se cumpăra, în condițiile în care
resursele scad, iar nevoile cresc. Profesia de co ntabil are o contribuție substanțială la
optimizarea resurselor, și prin aceasta la creșterea economică generală. Încrederea în
afaceri a fot cultivată de către contabilitate prin funcțiile sale.
Dacă contabilitatea, și implicit ordinea și prevederile ar fi abandonate în planul
economie, haosul, declinul și falimentul i -ar lua locul. O decizie neinspirată în strategia
întreprinderii, o tranzacție efectuată imprudent, ar putea arunca societatea din zona de
profitabilitate în cea a pierderilor. Prin contabil itate nu se elimină riscul, integral,
aceasta îl poate diminua sau uneori chiar anticipa. De exemplu, unul din cei mai bogați
oameni din lume, Bil Gates, deținătorul companiei Microsoft Corporatione, a fost la
originile lui contabil. În 2009, când a pierdu t o bună parte din avere în contextul crizei
financiare, acesta a rămas cu o avere aproximată la 45 miliarde de dolari. La asemenea
performanțe și paradoxuri este greu să știi cum trebuie să reacționezi corect.
Consider că p rofesia de contabil se află mere u în fața unor noi provocări, care
instigă la cercetare, și implicit la răspunsuri. Acest mileniu este guvernat de globalizare.
Cu toții suntem implicați, direct sau indirect, la sintagma lumii globalizate, Totul ne
privește pe toți . În planul contabil s -au produs mutații spectaculoase, datorate apariției
investitorului internațional, care a dobândit o mare mobilitate spațială, dar și o „foame”
de informații.
Nevoia de comunicare într -un timp cât mai real, în structuri informaționale
compatibile și comparab ile, a rezultat procese complementare de normalizare,
armonizare și convergență contabilă. La problemele generate de un mediu aflat în
continuă schimbare, și totodată la nevoia de universal în contabilitate a rezultat
internaționalizarea contabilității și a profesiei contabile. În procesul antrenării
capitalului, contabilitatea joacă un rol important, prin inf ormațiile care le oferă.
Profitabilitatea sau riscul unei afaceri, credibilitatea partenerului, competența

46
managerială sunt determinate tot prin calcu lul contabilității. Laureat al premiului Nobel,
Oskar Morgentern, afirma „Contabilitatea reprezintă cea mai importantă sursă de
informare economică a unei națiuni. Aproape toate deciziile economice au la bază
informația contabilă sau derivate ale acesteia. ”
Progresul și dezvoltarea oricărei economii se află în strânsă legătură cu
asigurarea unui sistem coerent privind organizarea și gestiunea profesiei contabile.
Organismul profesiei contabile din România, Corpul Experților Contabili și a
Contabililor Autor izați (CECCAR), promovează deservirea interesului public în
condițiile exigențelor impuse de Directivele Europene și Standardele Internaționale de
Raportare Financiară.
Traducerea de către CECCAR a IFR -urilor, atât pentru sectorul public, cât și
pentru cel privat, reprezintă competența și profesionalismul recunoscute de organismele
internaționale.
CECCAR stabilește principalele direcții și obiective de urmat, incluzând
organizarea și gestiunea profesiei contabile în întregul ei și nu într -o fragmentare
arbitrară pe activități.
Pentru realizarea unui parteneriat care să servească, într -un mod performant, atât
profesia contabilă cât și utilizatorul informației contabile, este necesară cooperarea
factorului public și cel al profesiei contabile liberale.
Prin urmare, sunt necesare schimbă ri impor tante atât la nivelul reglementă rilor,
cât și al supravegherii contabilității pentru a satisface așteptările utilizatorilor
informaț iei contabile. Consider că, pentru ca informația contabilă să fie credibilă și de
calita te trebuie să se reducă posibilitățile de acț iune ale contabilului creativ. Prin
urmare, normalizatorii trebuie să elimine din standardele de contabilitate alternativele
care permit contabilizar ea în diferite moduri a aceleiași tranzacții. În același sens, este
necesară limitarea posibilităților de realizare a estimărilor. Aceste mă suri vor reduce
domen iul de aplicare pentru cosmetiză rile „legale”. De asemenea, ar trebui limitate
posibilităț ile d e a folosi rezultatul extraordinar și rezultatul reportat. Indicată ar fi ș i
introduce rea, în mod obligatoriu, cel puțin de către societățile cotate la bursă, în
situaț iile lor financiare, a rezervelor auditorilor, atunci când acestea pot fi cuanti ficate.
În plus, este necesar să se înăsprească sancț iunile împotriva directorilor care
„cosmetizează” informațiile contabile, după exemplul Statelor Unite ale Americii.
Trebuie amintit că existența unei profesii se afirmă prin fapte, coerență,
dinamism și perform anță.

47
Bibliografie

1. Coffz P. R.,(1975), Tableau sznoptique des principes généreaux de la tenue des
livres à partie doubles , citat după Rusu D., Teorii și sisteme de conducere a
contabilității pe plan mondial , Iași. Dumitrescu Șt., Toma D.,(1974), Principiile
contabilității , E.D.P., Bucurști.
2. Giurescu C.G.,(1930), Istoria românilor din Dacia Traiană, București, Vol.II
Horomnea E.,(2001) Tratat de contabilitate. Concepte, principii, standarde, aplicații ,
Vol. I, Editura Sedcom Libris, Iași.
3. Horomnea E.,(2009), Auditul financiar. Concepte.Standarde.Norme , Editura
Alfa Iași.
4. Horomnea E. (coord.), Tabara N, Budugan D, Georgescu I, Betianu L, Dicu
R,(2010) Introducere in contabilitate , Editura TipoMoldova, Iasi.
5. Schär J. Fr.,(1921) Buchhaltung und Bilan tz, IV-te, Auflage ,Berlin.
6. Rusu D.,( 1980), Bazele contabilitatii , E.D.P., Bucuresti,
7. Badea, D. (2008), O abordare structuratã a dilemelor etice, Revista „Audit
Financiar” nr. 8, vol. VI, p. 25 -30;
8. Galtung J., (1979), Revista economică , Direcții noi în cercetarea viitorului , nr.
42,
9. Horomnea E.,(2000), Revista de Finanțe, Credit,Contabilitate
,Contabilitatea,premisă și consecință a dezvoltării economico -sociale , nr2.
10. Lazăr, M. (2008), Profesionalism și etică în profesia contabilă și de audit,
Revista „Au dit Financiar” nr.1, vol. VI, p. 13 -22;
11. Mihãilescu I. ,2007, Rigori și principii de eticã ale auditorilor în misiunile de
audit, Revista „Audit Financiar” nr.7, vol. V, p. 7 -14;
12. Morariu A., (2007), Despre competeță, confidențialitate și comportament
profe sional în contextul Codului etic , Revista „Audit Financiar” nr. 11, vol. V, p. 19 -22
13. Morariu A., Manolescu M., Crecană C. (2009), Valori, etică și atitudini
profesionale în audit financiar, Revista „Audit Financiar” nr. 10, vol. VII, p. 31 -39;
14. Popescu V. A., Lepădatu Gh., Popescu Gh. (2009), Studiu privind etica
profesionistului contabil în condițiile crizei financiar -economice globale, Revista „Audit
Financiar” nr. 11, vol. VII, p. 9 -19;

48
15. Rusovici A., Rusu Gh. (2008), Reputația profesională, bunul cel mai de preț al
auditorului financiar, Revista „Audit Financiar” nr.7, vol. VI, p. 19 -25;
16. Rusu D.,(1964), Revista de contabilitate, Secole de progres în teoria
contabilității , , nr 12
17. *** www.wikipedia.ro
18. *** www.ceccar.ro , vezi Manualul codului etic al profesioniștilor contabili
19. ***http://www.ifac.org
20. *** http://www.consilium.europa.eu/en/splash/?requested=%2f
21. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata M. Of. nr. 382 din 2 iunie 2015
22. Ordonanta nr 64/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 13 din 8 ianuarie 2008,modificată prin O.G. nr 23/2012, Legea nr 187/2012 și
Legea nr 149/2013,art.2
23. Codul privind conduita etică și profesională a experților contabili și a
contabililor autorizați , publicat în M.O. nr. 276/1995, cu modificările ulterioare.
24. Codul etic național al profesioniștilor contabili din România aprobat în baza
Hotărârii Conferinței Naționale a Corpului Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România nr 05/53/2006 în conformitate cu art.30 lit. B, din O.G. nr
65/1994, aprobată prin Legea nr 42/199 5.
25. HG 227/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la profesia de
expert contabil și contabil autorizat, publicat în M.O. nr 187/2008.,
26. Hotărârea CECCAR nr 227/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind
efectuarea stagiului și examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de
expert contabil și de contabil autorizat , publicată în M.O., Partea I, Nr 645/2008, art.
12, alin 3.
27. ***Articol publicat pe site -ul http://m.adevarul.ro/locale/galati/cum -fost-facuta –
pulbere -cea-mai-mare -fabrica -deconserve -romania -ridicata -anghel -saligny –
1_56c46eb15ab6550cb8e7cf71/index .html
28. ***Articol publicat pe site -ul
http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/figuri -cheie -in-scandalul -enron –
74406
29. ***Articol public at pe site -ul http://www.wall –
street.ro/articol/International/5207/Bomba -financiara -Worldcom.html

49
Anexa 1.
„Pescăriile Statului” în perioada interbelică. FOTO Carte poștală în circulație în
1928

Anexa 2.
Fabrica de conserve de la Galați în 1971. FOTO colecția BVAU