SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI AUDIT LUCRARE DE DISERTA ȚIE Coordonator științific, Conf. Dr. Mihai Oana Iuliana Masterand, Lăcătuș Viorica Vasilica… [628932]

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI AUDIT

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

Coordonator științific,
Conf. Dr. Mihai Oana Iuliana

Masterand: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI AUDIT

DEGRADAREA ECONONOMIC Ă A
INDUSTRIEI SIDERURGICE DIN ROMÂNIA

Coordonator științific,
Conf. Dr. M ihai Oana Iuliana

Masterand: [anonimizat]
2017

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 1
METODOLOGIA CERCET ĂRII ȘTIINȚIFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 2
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
CONSIDERENTE GENERAL E PRIVIND PRIVATIZAR EA INDUSTRIEI SIDERU GICE ÎN ROMÂNIA …………………… 4
1.1.C ADRUL GENERAL LEGISLATIV ȘI METODE DE PRIVATIZARE ………………………….. ………………………….. …… 4
1.2. ABORDARE GENERALĂ PRI VIND EVOLUȚIA FL UXURILOR A INVESTIȚI ILOR STRĂINE DIRECTE ÎN METALURGIE ȘI
IMPACTUL ASUPRA PERF ORMANȚELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 15
ISTORICUL INDUSTRIEI SIDERURGICE ÎN ROMÂN IA ………………………….. ………………………….. ………………. 15
2.1. ARCELOR MITTAL GALAȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 16
2.2. ARCELOR MITTAL HUNEDOARA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
2.3. TENARIS DONASID CALĂRAȘI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.4. TMK REȘIȚA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
2.5. COMBINATUL DE OȚELURI SPECIALE TÂRGOVIȘTE (COS) ………………………….. ………………………….. ….. 19
2.6. MECHEL CÂMPIA TURZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 21
ANALIZA PERFORMANȚEL OR ACTUALE ALE FIRME LOR DIN INDUSTRIA SI DERURGICĂ ROMÂNEASCĂ …… 21
3.1.S TRUCTURA ȘI ORIGINEA ACȚIONARIATULUI ………………………….. ………………………….. …………………… 22
3.2. EVOLUȚIA INDICATORILO R CHEIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 27
3.3.P REDICȚIA RISCULUI DE FALIMENT PENTRU COMP ANIILE CU CAPITAL ST RĂIN ȘI ROMÂNESC ……………………… 35
3.4 LOCUL ACTUAL AL INDUS TRIEI SIDERUGICE ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI ………………………….. …………………… 37
CONCLUZII GENERALE, LIMITE ȘI PERSPECTIVELE CE RCETĂRII ………………………….. ………………………….. … 42
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 44

1
INTRODUCERE
Prezentul studiu const ă în analizarea degradării economice în sectorul metalurgic
românesc de la revoluție până în prezent în scopul cunoașterii situației curente a marilor coloși
din industria metalurgică din România, în raport cu factorii care au stat la baza incapacității de
adaptare și flexibilitate.
Căderea comunismului în România a adus cu sine insuccesul din cauza managerilor
incompetenți numiți prin criterii politice, prin pierderea partenerilor externi, scumpirea
materiilor prime și a pr ovocărilor care includea strategiile de industrializare, o regândire a
sistemului tehnologic industrial, conducând spre o degradare a marilor industrii cu impact atât
asupra economiei naționale, cât și la nivel social.
Începând cu anii 90, privatizarea a f ost considerat ă în mod eronat ca o pastilă universală
care aducea vindecarea marilor industrii prin rentabilitate și competitivitate la nivelul întregii
țări. Dar în cele mai multe cazuri privatizarea a alternat cu falimentarea, provocând convulsii la
nivel social prin înghețarea economiei României pentru acea perioadă. Dacă se ia în calcul și
nivelul salariaților, în condițiile în care platformele siderurgice depășeau de câteva ori necesarul
optim, cele mai multe combinate se încadrau în planul viabilității chiar dacă productivitatea din
sector calculată ca tone/angajat este și în prezent mică.
România s -a bucurat, la un nivel performant, de o tradi ție a producției de oțel,
menținând o poziție competitivă până la căderea comunismului. După anii ’90 consumul intern
de oțel a scăzut în mod dramatic din cauza descentralizării economiei și au apărut probleme de
supraproducție și de ineficiență.
Așadar, trecând în revistă principalii indicatori macroeconomici și datele comparative
referitoare la evoluția combinat elor siderurgice din România , putem vorbi de o lichidare a
industriei în proporție de 80%. Este important pentru noi să știm cine deține diferența de 20%
din industrie. Cine ne conduce industria? În ultimele două decenii, investitorii străini au crescut
dramatic participațiile lor în firmele românești, forțând sectorul siderurgic să se reorganizeze
din temelii și să se retehnologizeze pentru a putea rezista criteriilor dure de performanță din
Vest.
Contribuția acestui studiu este de a observa dacă impactul performațelor companiilor
siderurgice au relevanță asupra capitalului străin sau nu.

2
METODOLOGIA CERCET ĂRII ȘTIINȚIFICE
Realizarea acestei lucr ări științifice presupune aplicarea unor metode active de dezbatere
a altor lucrări, ziare și articole prin inter mediul cărora am încercat să obț in un maxim de
informații pentru a le expune prin prisma punctelor de vedere individuală. Aceste metode au
determinat realizarea unui cuantum de concluzii care au cuprins cercetarea pe domeniul vast al
degradării economiei l a nivelul combinatelor siderurgice din România. În progresul teoretic, cu
scopul de a facilita înțelegerea fenomenelor studiate de către specialiștii din domeniul tehnico –
economiei, atât scopul, abordarea cât și rezultatul cercetării au fost completate cu opinii
personale prin realizarea unor scheme/figuri completând calitatea și originalitatea prezentei
lucrări. Metoda de prezentare a acestei lucrări a permis studierea unui material bibliografic, atât
național cât și internațional, a legislației, a paginil or de internet și a diverselor documente
tehnice.
Metodologia folosit ă în cadrul acestei lucrări este cea de cercetare și analiză a
degradării economiei a combinatelor siderurgice, mari producători de materie primă și
produse brute din oțel și laminate de tablă, cu impact la nivel social și economic de la Revoluția
din 1989 și până în prezent.
Prima parte a lucr ării conține o serie de informații și abordări legislativ – economice la
nivel general în ceea ce privește identificarea evoluției economice prin st imularea privatizării
societăților cu capital de stat în interesul investitorilor străni.
Analizând aria de cercetare la nivelul unit ăților metalurgice prin prisma aspectelor tratate
am realizat importanța impactului fundamental a ceea ce ne reprezintă ca manageri în luarea
deciziilor economice la nivel național și internațional prezentând interesul pentru o cauză ce
reprezintă tradiția. Din păcate, interesul unora este în defavoarea altora influiențează rezultatele
care ne pun în valoare ca un tot general.
În partea a doua a lucr ării am facut o scurtă prezentare a celor șase combinate siderurgice
și a schimbările care au avut loc, în cele mai multe cazuri, acompaniate de profunde traumatisme
sociale. Astfel, activitățile combinatelor au fost externalizate iar locurile de muncă au fost
restructurate sau transferate altor companii care deservesc servicii asemănătoare.
În ultima parte a lucrării am realizat o analiză a performanțel or actuale din sectorul
siderurgic româneas c. Studiul a fost realizat pentru un eșantion de 25 de companii din sectorul
metalurgic. Rentabilitatea activelor și marja de profit net a u fost utilizat e pentru măsurarea

3
performanței economice a firmelor. Proprietatea străină este măsurată prin procentul de acțiuni
directe deținute de cătr e investitorii străini. Rezultatele studiului sugerează că există o legătură
negativă semnificativă între performanțele economice și existența capitalului deținut de
societăți le străine .

4
Capitolul 1
Considerente generale privind p rivatizarea industriei siderugice în
România

Defini ție. Ce înseamnă industria siderurgică?
Siderurgia (din greacă sideros – fier) este un ansamblu de operații constând în
extragerea fierului , elaborarea aliajelor sale, precum și în prelucrarea acestora (pentru laminare
și forjare); metalurgia fierului1.
1.1.Cadrul General Legislativ și metode de privatizare
Prin Ordonan ța de U rgență a Guvernului nr . 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998,
a fost înființat Ministerul Privatizării, cu rol în elaborarea strategiei și control al procesului de
privatizare, fiind astfel reorganizat Fondul Proprietatii de Stat, cu rolul de a vinde acțiunile și a
părților sociale din domeniul metalurgiei, deținute de stat către persoane fizice și juridice,
române sau străine în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin metoda combinată2 :
 negociere direct ă,
 plasarea de ac țiuni prin G.D.R. – „Depozitarul de primi re Global”(Global
Depositary Receipt) este un c ertificat bancar emis în mai multe tă ri
pentru acțiuni la o companie străină . Acțiuni le sunt ținute î ntr-o sucursal ă
străină a unei bănci inter naționale. Acțiuni le sunt tranzactionate ca și acțiuni le
din piață interna, dar sunt oferite spre vâ nzare, la nivel international, prin
intermediul a diferite filiale bancare.
 ofert ă publică ținând cont de faptul că sunt necesare investiții de retehnolog izare
și modernizare.
Obiectivele principale de care s -a ținut cont în momentul privatizării a fost privatizarea,
societăților comerciale din sectoarele :
 metalurgie, construcții de mașini, chimie și petrochimie;

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Siderurgie
2 Hotărârea nr.362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale

5
 transformarea regiilor autonome din sec torul energetic în societăți comerciale și
privatizarea lor ;
 identificarea activelor neutilizabile și vânzarea lor, în cash, în rate ori utilizarea
în sistem de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare;
 conversia datoriilor societăților comercia le în titluri de valoare.
Pentru p rivatizarea societăților comerciale din industrie s-a ținut cont de anumite aspecte
în ceea ce privește :
 păstrarea obiectului de activitate, dacă societatea comercială și -a câștigat sau poate
câștiga prin vânzare, prin pr odusele sau serviciile pe care le realizează, o poziție pe piața
internă sau internațională;
 protecția mărcilor de fabrică, de comerț sau de serviciu;
 includerea în contractul de vânzare de acțiuni sau de părți sociale a unor obiective de
mediu minim accep tate;
 protejarea forței de muncă;
 obligativitatea realizării unor programe investiționale.
În procesul de privatizare a societăților mari s -a impus prezenta unei consultanțe de
specialitate din străinătate care prevedea ca p rogramul de privatizare să conț ină perioade
corespunzătoare pentru asigurarea calității procesului de privatizare.
Întrucât interesul pentru societățile comerciale din sectorul metalurgic este restrâns s-a
impus păstrarea acțiunilor nomitative ca o consecință a politici i de prețuri prac ticate de regiile
autonome pentru livrarea de energie electrică și gaze, se va definitiva strategia de ramură, care
va trebui să soluționeze problemele privind nivelul producției, restructurarea și
retehnologizarea, precum și reconversia personalului și so luționarea problemelor sociale3.
Înainte de revolu ție economia Român iei avea un caracter intensiv, aproximativ 58% din
venitul național era obținut numai din industrie, iar salariații reprezentau 73% din populația
ocupată. Situația economică s -a modificat în timp, pe baza investițiilor străine venite odată cu
privatizarea, fie prin înființarea de greenfiled, dar mai ales prin preluarea companiilor care erau
echivalentul unor piese grele din economia românească .

3 Hotărârea nr. 362/1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăților comerciale pentru an ul
1998

6
1.2. Abordare generală privind evoluția fluxu rilor a investițiilor străine directe în
metalurgie și impactul asupra performanțelor
Cadrul legislativ al Fondului Monetar Interna țional definește Investițiile Străine ca fiind
investiții efectuate pe termen lung de rezidentul unei țări într -o întreprinde re – rezident al altei
țări. Investițiile pe termen lung presupun existența relațiilor de lungă durată între investitor și
întreprindere și influența considerabilă a investitorului asupra conducerii acestei întreprinderi.
Deci investiția directă trebuie să fie efectuată pe durata lungă, totodată realizându -se controlul
din partea investitorului asupra activității obiectului creat. Motivația investitorului a fost și
rămâne întotdeauna obținerea unui profit”.
Companiile cu participarea capitalului străin sun t acele societăți al căror capital este
format în întregime sau parțial prin contribuții subscrise de investitorii străini. În economiile în
curs de dezvoltare sau în economiile în tranziție, capitalul străin este văzută ca o sursă de
dezvoltare economică, modernizarea, creșterea veniturilor și creșterea nivelului ocupării forței
de muncă. În general, factorii care încurajează investițiile de capital străin într -o țară sunt legate
de caracteristicile specifice ale țării -țintă, cum ar fi accesul la resurse n aturale, localizarea
geografică, infrastructura, dimensiunea pieței și potențialul său de dezvoltare, costul factorilor
de producție, în special costurile de forței de muncă, politicile fiscale, liberalizarea prețurilor,
dezvoltarea instituțională, capacit atea de absorbție tehnologică, calitatea și soliditatea politicilor
economice. În România investitorii străini pot lua în considerare faptul că România este una
dintre cele mai mari piețe din Europa Centrală si de Est, cu o locație geografică care facilite ază
accesul la țările fostei URSS, Orientul Mijlociu și cu facilități de navigaț ie de la Marea Neagră
și Dunăre. În general, beneficiile de capital străin pentru țara gazdă, rezumate în literatura de
specialitate constau în atragerea tehnologie inovatoar e, formarea de capital uman, integrarea
comerțului internațional, crearea unui mediu de afaceri competitiv care să conducă la creșterea
economică și creșterea economică este cel mai important instrument de eradicare a sărăciei. Cu
toate acestea, potrivit r aportului OECD din 2002, se pare că în țările mai puțin dezvoltate,
capitalul străin are un efect mai mic asupra creșterii. Pentru a obține maximum de beneficii de
capital străin -o țară trebuie să fi atins deja un anumit nivel de educație, dezvoltare tehno logică
și a infrastructurii. Piețele financiare subdezvoltate poate minimiza beneficii de capital străin.

7
Cu toate acestea, în ciuda beneficiilor menționate, politicile de liberalizare a fluxurilor
internaționale de capital au generat controverse aprinse. Preocupări istoric, existența capitalului
străin a generat aproximativ pierdere a suveranității și pierderea identității naționale, deoarece
în cazuri extreme ar putea duce la controlul de companii multinaționale ale autorităților locale.
Din aceste motive , în timp guvernele au impus restricții privind prezența capitalului străin.
Astfel de restricții sunt limitarea capitalului străin în companiile locale, monitorizare și
proceduri speciale, dovedind de capacitatea de a obține beneficii economice, constrâng erile în
materie de angajare a personalului străin sau prevederi cu privire la majoritatea de pe placa de
directori.
În conformitate cu legea română investi țiile străine directe au trei componente și anume:
 capitalul social,
 profitul reinvestit, și
 împr umuturile din interiorul companiei.
Capitaluri proprii : constituit din capitalul subscris și vărsat, atât în numerar și în natură,
contribuțiile deținute de nerezidenți în companii rezidente și cota din profiturile capitalizate
aferente. După caz, pentru sucursale, capitalul străin este considerat echipament de capital
disponibil pentru ei.
Profitul reinvestit este partea din profitul ce revine investitorului str ăin și pe care acesta
nu îl ridică sub formă de dividende, ci îl reinvestește în întreprindere .
Împrumuturile din interiorul companiei pe termen lung sau scurt efectuate de compania
„mam ă” filialelor sale, respectiv creditele primite de către întreprindere de la investitorul strain
direct sau din cadrul grupului de firme nerezide nte din care face p arte acesta.
Investițiile străine directe sunt considerate a fi principalul canal de dezvoltare
economică, în special pentru țările ex -comuniste și companii cu participare de capital străin sunt
principala formă de investiții străine directe.
Conform legis lației în vigoare s tabilirea sau dezvoltarea unei companii cu capital străin
din România nu are nevoie de nici o aprobare specifică pentru investiții și pot fi stabilite în toate
sectoarele economice. Procedura necesită îndeplinirea anumitor formalități leg ale, cum ar fi
obținerea certificatului de un judecător, înregistrarea în Național al Registrului Comerțului și de
înregistrare ca plătitor de impozit.

8
Prin urmare, pentru a stimula interesul investitorilor str ăini, legislația românească a avut
drept scop atragerea capitalului străin în economie. Aceștia trebuie să respecte reglementările
naționale, având aceleași drepturi și obligații ca orice investitor intern. Prin investițiile străine
directe realizate s -a urmărit valorificarea avantajelor obținute în urma negocierilor în faza de
privatizare, mai ales din preluări de structuri existente, în cazul cărora se găseste totul de -a gata
și unde, cu cheltuieli de tehnologizare minime și cu restructurări masive de personal, se obtin
recuperari și profituri rapid e. Drept urmare, investitorii străini atrag capitaluri externe care
generează fluxuri interne și se reflectă astfel în nivelul de dezvoltare economică4.
Investitorii străini trebuie să respecte reglementările naționale; au avut aceleași drepturi
și obliga ții ca orice investitor intern. Nu există nici o participare de capital străin limită în firmele
românești, un investitor străin poate stabili sau de a dobândi 100% din acțiunile unei companii
românești în orice sector deschisă întreprinderilor private, cu excepția sectoarelor internațional
de transport aerian național și, în cazul în care participarea capitalului străin este limitată la
maximum 49%, la fel ca în alte țări din UE pentru investitorii din Spațiul Economic non –
europene.
Contribuția investitori lor străini poate lua multe forme, inclusiv moneda, echipamente,
servicii, drepturi de proprietate intelectuală, know -how și experiență managerială, profitul
reinvestit a făcut din alte afaceri în România. Legislația română prevede, de asemenea, să
acopere și garanții în cazul măsurilor de naționalizare, expropriere sau măsuri similare.
Totodat ă, aderarea la Uniunea Europeana a adus și o îmbunătățire a mediului de afaceri
românesc generată de existența unor practici mai transparente, optimizarea alocării re surselor,
creșterea gradului de speci alizare și încurajarea concurenț ei. Atragerea unui volum mare de
investitii străine va asigura rapid și direct accesul la un management eficient, la tehnologii
moderne, precum și la noi segmente de piață. Modalitățile d e penetrare a capitalului străin în
România (prin aport la fluxul de capital de pa rticipații străine în companii sunt următoarele:
 Greenfield : crearea de companii de către sau cu i nvestitori străini (investiții pornit e de
la zero);
 Fuziuni și achizitii: a chiziționarea de toate sau o parte din întreprinderi de către
investitori străini de la rezidenți;

4 http://www.revista22.ro/impactul -investitiilor -straine -4-4428.html

9
 Dezvoltarea Corporate: creștere de capital a investitorilor străini în întreprinderi de
investiții directe.
Conform statisticilor furnizate de Banca Național ă a României în perioada 2003 -2015,
fluxurile de capital de investiții străine directe au fost cu preponderență în industria prelucrătoare
care a atras cea mai mare parte a investițiilor s trăine directe (31% -51%). Una dintre cele mai
bune evoluții repreze ntată în această analiză este sector ul metalurgic , ceea ce reprezintă aproape
4,10% din investițiile străine directe totale în ultimul an . Performan ța este evident a investițiilor
străine și nu a economiei din România rămase sub controlul capitalului autoh ton.

Tabelul 1.1. Repartizare a ISD pe principalele activități economice
Elemente Total din care : Industrie Industria prelucrătoare Metalurgie
2003 9.662 4.938 4.917 1.116
100% 51,10% 50,90% 11,60%
2004 15.040 8.101 6.876 1.981
100% 53,90% 45,70 % 13,20%
2005 21.885 10.689 8.170 1.791
100% 48,80% 37,30% 8,20%
2006 34.512 15.155 11.782 2.848
100% 43,90% 34,10% 8,30%
2007 42.770 17.409 14.071 3.219
100% 40,70% 32,90% 7,50%
2008 48.798 20.138 15.236 3.391
100% 41,30% 31,20% 6,90%
2009 49.984 20.680 15.555 2.577
100% 41,40% 31,10% 5,20%
2010 52.585 23.093 16.840 2.777
100% 43,90% 32,00% 5,30%
2011 55.139 24.487 17.372 2.695
100% 44,40% 31,50% 4,90%
2012 59.126 27.455 18.509 2.899
100% 46,50% 31,30% 4,90%
2013 59.958 28.810 18.648 2.481
100% 48,10% 31,10% 4,10%
2014 60.198 29.324 19.275 2.711
100% 48,70% 32,00% 4,50%
2015 64.433 28.746 20.477 2.639
100% 44,60% 31,80% 4,10%
Sursa : Banca Na țională a României și Institutul Național de Statistică

10
 Soldul investițiilor străin e directe la finele anului 2003 se situa la nivelul a 9.662
milioane euro din care 1.116 milioane euro, respectiv 11,6% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2004 se situa la nivelul a 15.040
milioane euro d in care 1.981 milioane euro, respectiv 13,2% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2005 se situa la nivelul a 21.855
milioane euro din care 1.791 milioane euro, respectiv 8,2% aparțin activității
metalurgice ;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2006 se situa la nivelul a 34.512
milioane euro din care 2.848 milioane euro, respectiv 8,3% aparțin activității
metalurgice; iar investițiile greenfield se ridică la o valoarea totală de 16.725 milio ane
euro, din care la nivelul ramurei metalurgice se înregistrează o valoare de 243 milioane
euro, respectiv 0,7% din totalul investițiilor;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2007 se situa la nivelul a 42.770
milioane euro din care 3.21 9 milioane euro, respectiv 7,5% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2008 se situa la nivelul a 48.798
milioane euro din care 3.391 milioane euro, respectiv 6,9% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul inve stițiilor străine directe la finele anului 2009 se situa la nivelul a 49.984
milioane euro din care 2.577 milioane euro, respectiv 5,2% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2010 se situa la nivelul a 52.585
milioane euro din care 2.777 milioane euro, respectiv 5,3% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2011 se situa la nivelul a 55.139
milioane euro din care 2.695 milioane euro, respectiv 4,9% aparțin activită ții
metalurgice;

11
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2012 se situa la nivelul a 59.126
milioane euro din care 2.899 milioane euro, respectiv 4,9% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2013 se situa la nivelul a 59.958
milioane euro din care 2.481 milioane euro, respectiv 4,1% aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2014 se situa la nivelul a 60.198
milioane euro din care 2. 711 milioane euro, res pectiv 4,5 % aparțin activității
metalurgice;
 Soldul investițiilor străine directe la finele anului 2015 se situa la nivelul a 64.433
milioane euro din care 2. 639 milioane euro, respectiv 4,1 % aparțin activității
metalurgice;
Aceste rezultate au fost obținu te din punct de vedere al orientării pe activități economice
(conform CAEN Rev.2) , unde ISD s-au localizat cu precăd ere în industrie, respectiv în industria
prelucrătoare și metalurgie . Putem observa că deși valoarea investițiilor directe per total în anul
2015 a crescut cu aproximativ 7%, l a nivelul sectorului metalurgic investițiile prezintă o ușoară
creștere de doar 2.7% iar ponderea fluxurilor reflectă o scădere de aproximativ 9.7% raportat la
anul 2014.
Figura nr.1.1 . Evolu ția fluxurilor ISD în metalur gie 2003 – 2015

Sursa : Banca Na țională a României și Institutul Național de Statistică 1,1161,9811,7912,8483,2193,391
2,5772,7772,6952,899
2,4812,711 2,639
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Milioane euroEvolu ția fluxurilor ISD în metalurgie 2003 –
2015

12
Conform statisticilor furnizate de Banca Națională a România, fluxurile de capital de
investiții străine directe în metalurgie au înregistrat evoluții oscilante în tre 2003-2015, după cum
arată figura 1.1 .
Figura nr.1.2 . Ponderea fluxurilor ISD în metalurgie 2003 – 2015

Sursa : Banca Na țională a României și Institutul Național de Statistică

Putem observa că ponderea investițiilor străine directe în perioada 2003 – 2015 în
sectorul metalurgic a scăzut considerabil deși fluxurile investițiilor străine directe au avut o
evolu ție oscilantă.
Pentru anul 2015, î n ceea ce privește distribuția investițiilor străine directe din punct de
vedere teritorial, se observă cu des ăvârșire o preponderență de dezvoltare in zona București –
Ilfov cu 59.3%, urmată de regiunea din Centru cu 9.0% iar pe loc ul al treilea se aflâ regiunea
Vest cu 8.1%.
Tabelul 1.2. Distribuția investițiilor străine directe pe regiuni
Regiune Valoare
(mili oane euro) Pondere din total
(%)
București – Ilfov 38243 59.3
Centru 5831 9.0
Vest 5237 8.1
Sursa : Banca Na țională a României și Institutul Național de Statistică
11.60%13.20%
8.20% 8.30%
7.50%6.90%
5.20% 5.30%4.90% 4.90%
4.10%4.50%4.10%
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015ProcentePonderea ISD în metalurgie 2003 -2015

13
Cea mai mică absorbție a investițiilor străine directe este localizată în zona Nord – Est
cu o pondere de 2.6% și cu o valoare de doar 1662 milioane euro.
De menționat este faptul că localizarea distribuțiilor s -a făcut după sediul social al
firmelor și nu după locul de desfășurare al domeniului de activitate.
Pentru a aprecia impactul inve stițiilor străine asupra economiei, am realizat evoluția
ciferi de afaceri și a numărului de salariați per total intreprinderi pentru perioada 2010 – 2015.

Tabelul 1.3. Evoluțiile CA și a numărului mediu de angajați a intreprinderilor ISD
Anul de referinț ă Cifra de afaceri
(milioane euro) Număr mediu de angajați
2010 122.158 1.126
2011 137.498 1.149
2012 139.610 1.169
2013 142.202 1.147
2014 141.505 1.184
2015 143.868 1.228
Sursa : Banca Na țională a României și Institutul Național de Statistică

Putem aprecia evoluția cifrei de afaceri prin creșterea acesteia de la an la an, iar pentru
anul 2015 intreprinderile ISD au înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 143.868 milioane
euro cu 1.67% mai mult față de anul 2014, unde s -a înregistrat o cifră d e afaceri de 141.505
milioane euro. La nivelul numărului mediu de angajați statistica reflectă aceeași creștere pe
parcursul celor 5 ani, de la 1.184 la 1.228, apreciindu -se o tendință de creștere de aproximtiv
3.7% pentru anul 2015 raportat la anul preced ent.
La nivelul exporturilor și importurilor, în ansablul ei, investițiile străine directe au avut
un impact pozitiv asupra comerțului exterior, înregistrând o valoare toatală de 35.982 milioane
euro care reprezintă 69.4% și a importurilor realizând o valo are de 37.847 milioane euro care
reprezintă 62.8%.

14
Tabelul 1.4. Contribuția în economie a intreprinderilor ISD din exporturi și importuri
Total
intreprinderi din
care : Exporturi Importuri
Valoare
(mil.euro) Pondere
în total
economie Pondere
în total
sector Valoare
(mil.euro) Pondere
în total
economie Pondere
în total
sector
Industrie 32.535 62.8% 77.9% 25.391 42.1% 76.8%
Ind.prelucrătoare 31.636 61% 77.8% 24.784 41.1% 77.1%
Metalurgie 3.274 6.3% 84.8% 1.759 2.9% 75.2%
Sursa : Banca Na țională a României și Institutul Național de Statistică

Din analiza efectuată la nivelul exporturilor și importurilor a diferitelor activități
economice, prezentat în tabelul 1.4., desprindem faptul că industria prelucrătoare este principala
activitate cu impactu l cel mai mare care înregistrează un excedent comercial de 6.852 milioane
euro cu o pondere în economie de 19.9%. Metalurgia are în total o contribuție 3.4% și
înregistrează un excedent comercial de 1.515 milioane euro. Ponderea per total sector prezintă
o valoare majoritară de 84.8% pe lângă celelalte ramuri de industrie care aduc valoare
economiei.

15
Capitolul 2
Istoricul industriei siderurgice în România
În mod tradițional, companiile metalurgice din România au fost deținute de stat. În al te
tări au fost rare cazurile în care dreptul de proprietate din industria metalurgică au fost întrăinate.
În România pe de altă parte, a avut loc o schimbare dramatică în structura de proprietate, după
anul 1990, când aproape toată siderurgia românească a fost privatizată. Companiile din sectorul
metalurgic au fost achiziționate de către străini sau au fuzionat cu companii siderurgice străine .
Societatea achizitoare a văzut efecte le sinergetice cu companiile românești prin proiectarea
strategiilor unde se avea în vedere ampl ificarea efectului de sinergie ș i obtinerea unor valori câ t
mai favorabile pentru indicatorii economici cum ar fi profit ul, cifra de afaceri, rentabilitate a,
eficienț a, productivitate a etc î n sensul maximizarii lor, sau minimizarii costurilor și
cheltuieli lor.
Pentru a obț ine rezultate economice pozitive, este esential ca orice companie s ă
reușească să întocmeasc ă un program de producț ie potrivit resurse lor sale material e, umane,
financiare și tehnice astfel încâ t efectul integrării pri n acț iunea lor simultan ă să fie cel mai mare
posibil. Î n acest scop se urmărește maximizarea rezultatelor î n toate activit ățile , începând de la
cercetarea -proiectarea unor produse noi sau modernizarea celor existente, până la programarea,
lansarea și urmă rirea producției în cele mai bune condiții.
A existat o tendință clară printre care nominalizăm guverne le, de a nu mai fi interesați
de deținerea industriilor siderurgice de astăzi. Proprietatea privată este domina ntă și în continuă
creștere prin absorbția parțială sau integrală a acțiunilor din majoritatea ramurilor industriale .
Într-o lume fără restricții financiare, proprietate a companie i peste granițele țării este naturală și
agreată și de industria metalurgică românească cu câteva caracteristici distin ctive, cum ar fi
gradul ridicat de concentrare, adică cele mai mari companii sunt deținute de străini și sunt părți
ale compa niilor multinaționale integrate.
Programul de aderare la UE a impus o restructurare rapidă a celor mai mari oțelării din
România cu programe de via bilitate elaborate de companii și de comun acord cu Ministerul
Economiei și Comerțului și cu Comisia Europeană. Un aspect important a acestor programe este
faptul că, începând cu 2005 subvențiile nu au mai fost acordate în industria oțelulu i și s-au stopat
facilități le prevăzute în protocoalele încheiate.

16
2.1. ArcelorMittal Galați
Despre necesitatea construirii unui combinat siderurgic la Gala ți s-a discutat pentru
prima oară în 1958, dar decizia fost luată în 1960. Construcția a început î n iulie 1961, iar primul
obiectiv de producție important, respectiv Laminorul de Tablă Groasă nr.1, a fost inaugurat doi
ani mai târziu. Producția integrată a început în iulie 1968, când au fost finalizate toate
capacitățile de producție importante și a fo st elaborată prima șarjă la Oțelăria nr. 1.
După înlăturarea regimului comunist în anul 1991, combinatul a devenit societate pe
acțiuni primind denumirea de Sidex Galați . În anul 2001, LNM Holdings NV cumpără acțiunile
de la statul român cu 70 milioane d e dolari cu obligația respectării condițiilor investiționale în
valoare de 351 de milioane dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari, ștergându -i
totodată și toate datoriile. După fuziunea din 2006 dintre Mittal Steel și Arcelor, numele
combi natului se schimbă devenind ArcelorMittal Galați , denumire care și -o păstrează și astăzi.
În anul 2009 – ArcelorMittal Galati devine centru al Flat Carbon Europe – Divizia de Sud
iar în anul 2014 – ArcelorMittal Galati și ArcelorMittal Skopje formeaza o di vizie de afaceri în
Europa de Sud Est. Afacerile combinatului au fost lovite puternic din trei p ărți, respectiv
reducerea cererii de oțel, scăderea prețului oțelului și concurența Turciei și Ucrainei.
În prezent, fostul Sidex din șase furnale câte avea acu m 25 de ani, mai are doar unul și
o capacitate de producție de circa 3 milioane tone oțel. Conform înregistrărilor oficiale, maximul
de producție a fost atins în 1988, cu 8,2 milioane tone oțel
Deși producția combinatului s -a redus considerabil, combinatul din Galați este și astăzi
cel mai imp ortant din sectorul siderurgic.
2.2. ArcelorMittal Hunedoara
Uzina a fost inaugurat ă pe 12 iunie 1894 iar în luna mai a anului următor a intrat în
funcțiune al doilea furnal . În anii următori Hunedoara a deveni t cel m ai important centru
siderurgic din zonă. Administrația uzinei s -a mutat în oraș iar vechile ateliere și -au pierdut încet
importanța deși Furnalul din Govăjdia a rămas în funcțiune până în 1918. După 1920 uzina,
cunoscută acum sub numele de Uzinele de Fier Hunedoara , a continuat să fie un centru
siderurgic și minier, deținând o capacitate de producție considerabilă și având în proprietate
numeroase surse de materie primă.

17
Hunedoara a fos t principalul combinat de profile de oțel lungi din România, realizate în
două furnale cu arc electric. Primul, cu o capacitate de 150.000 tone pe an, două furnale de 50
de tone și încă două de 20 de tone pentru turnarea oțelului în lingouri aveau degazeif icare prin
vacuum și capacitate de retopire a zgurii. Existau și două oțelării echipate cu furnale cu vatră
deschisă. Primul avea cuptoare de 100 de tone cu o capacitate de 330.000 tone pe an și o secție
de rulare cu o capacitate de 450.000 tone profile uș oare pe an. A doua oțelărie Siemens -Martin
avea o capacitate de 3,2 milioane tone pe an și o secție de rulare pentru profile ușoare (440.000
tone pe an), profile grele (1.130.000 tone pe an) și sârmă (280.000 tone pe an)5.
În 1991 combinatul a devenit o s ocietate pe acțiuni sub denumirea de Siderurgica
Hunedoara . Cu o capacitate de 330.000 tone pe an, Oțel ăria nr.1 a fost închisă precum și trei
furnale de la Oțelăria nr. 2. La jumătatea anului 1999 Oțelăria nr. 2 a fost treptat oprită: mai întâi
topitoria, apoi cocseria iar pe 12 iunie, la 115 ani de la inaugurarea uzinei, au fost închise
furnalele pentru producerea fontei. Procesul de închidere a continuat în 2003 iar 5.300 de
angajați au fost trimiși în șomaj. În 2003 după ce uzina a fost achiziționată de la Statul Român
de către Mittal Steel compania a devenit Mittal Steel Hunedoara. În 2006, prin preluarea
companiei Arcelor de c ătre Mittal compania și -a schimbat denumirea în ArcelorMittal
Hunedoara.
La ora actual ă compania produce țagle pentru țevi; profile grele, medii și ușoare; sărmă
pentru beton armat și profile speciale. Num ărul de angajați a scăzut la 1260 în 2008. La nivelul
anului 2011 erau 820 de angajați. În acel an au fost demolate cele opt coșuri, fiecare având o
înălțime de 90 de metri și construite în 1957. În cei doi ani ce au precedat această demolare
aproape 70% din uzină a fost demolată . În lun a Octombrie 2014 are se d ă spre aprobare proiectul
de fuziune cu MECANICA SIDER SA. Se cunoaște faptul că aproape 95% din activitățile
acestei societăți din urmă erau în derulare cu ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA.
Activitățile constau în servicii de întreținer e a utilajelor, de reparații cuptoare și în producția de
piese de schimb iar pentru eficientizarea lucrărilor s -a decis contopirea celor două companii.
Prin fuziune se majorează activele prin dobândirea proprietăților societății absorbite și totodată,
pe plan managerial, are loc o optimizare a deciziilor folosindu -se de experiența profesională
din cadrul celor două companii, are loc fluidizarea proceselor operaționale, simplificarea
monitorizării activității și reduc erea costurilor administrative.

5 https://ro.wikipedia.org/wiki/ArcelorMittal_Hunedoara#cite_note -despremittal -7

18
2.3. Te naris Donasid Calărași
Primul ț ăruș a fost bătut pe 1 martie 1976 dar construcția efectivă a combinatului a
început în anul 1978.Pentru construcția acestuia a fost luat un împrumut extern în valoare de
100 de milioane de dolari iar uzina a fost inaugurată în 1979.
În anul 1989 combinatul era finalizat în proporție de 90% și s -au investit în el 1,8
miliarde de dolari. Existau 6.500 de angajați, num ărul lor urmând să crească la 15.000 după
finalizare. Existau planuri și pentru producție de fontă, profile medi i, părți pentru industria de
automobile și nituri, 30% fiind folosite pentru uz intern, restul cantității mergând la export. După
redenumirea de Combinatul Siderca în 1990, din cauza necompetitivității, combinatul a fost
subvenționat de la bugetul de stat, devenind o adevărată "gaură neagră" a economiei naționale.
În 1999 producția de oțel a fost sistat ă din cauza lipsei de capital, societatea intrând în
procedura de faliment. În 2003 guvernul a împuternicit Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Satulu i (AVAS) să vândă către Donasid, activele societății : oțelăria, unitatea de
turnare continuă și laminorul pentru profile grele și șină de cale ferată, evaluate la 20 de milioane
de dolari. Părți din combinat au fost demontate piesă cu piesă, cea mai mare parte din cele
400.000 de tone de metal folosite la construcția sa fiind vândute la fier vechi. În anul 2005
Siderca a intrat oficial în faliment iar Donasid este preluat de Tenaris pentru o sumă de 37
milioane de euro prin achiziționarea unui pachet de 97 % din acțiunile combinatului de oțel de
la Călărași. În urma tranzacției, Tenaris a preluat și datoria pe termen lung a Donasid către
AVAS, în valoare de 16,8 milioane de euro. anuntând în plus investiții de 25 de milioane de
euro pentru o capacitate de pr oducție de țaglă rotundă. Tenaris fiind proprietarul combinatelor
de țevi Silcotub Zalău și Tubinox București, prin achiziția Donaris își va putea permite reducerea
costurilor de producție prin asigurarea resurselor de oțel pentru Silcotub Zalău. La nivelu l anului
2011 erau 500 de angajați din care 300 la oțel ărie și 70 la laminor. Combinatul a fost divizat în
patru companii: Sidertrans, Martifer, Donalam și, cea mai mare, Donasid6.

6 http://ro.wi kipedia.org/wiki/Donasid

19
2.4. Tmk Reșița
În anul 2000, s-a încercat privatizarea Combinatul Siderurgic Reșița (CSR), cu
americanii de la Noble Ventures, prin vânzarea c ătre Noble Ventures pentru 4,5 milioane de
dolari și promisiunea unei investiții de 85 de milioane de dolari, în trei ani. Noble Ventures nu
și-a respectat angajamentele, așa încât Guvernul Adrian Năstase a reziliat mai târziu contractul.
La începutul anului 2004, statul român a vândut pachetul majoritar de acțiuni de 90,5%
ale combinatului pe un euro către compania rusă TMK . Alături de prețul de vânzare au fost
incluse o serie de alte obligații, cum ar fi plata datoriilor care, la acea dată, depășeau valoarea
activelor. În același timp toate d atoriile bugetare acumulate de Combinatul Siderurgic Reșita
(CSR) au fost șterse, iar pentru stingerea datoriilor neachitate către bugetele locale combinatul
a vândut Consiliului Local Reșita terenurile fostei uzine coxochimice, la un preț egal cu valoarea
datoriilor.
Înainte de 19 89 uzina de la Re șița dădea de lucru la peste 14.000 de oameni și exporta
până la 15% din producție către țări precum Turcia, țările arabe sau China. Odată cu prăbușirea
economiei interne de după Revoluție și un management privat care într -un deceniu n -a reușit să
o rentabilizeze, astăzi foarte puține componente mai merg la export, iar compania se sprijină pe
comenzile de la Hidroelectrica.
2.5. Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște (COS)
Decizia de construire a combinatului a început în anul 1969, iar 1975 numele
intreprinderii a devenit Combinatul de O țeluri Speciale Târgoviște (COS). În anul 1991 a fost
înfințată Societatea Comercială COST SA. În anul privatizării 2002, pachetul majoritar de
acțiuni (83,99%) este cumpărat de către Conares Trading A.G. Elveția pentru suma de 60 de
milioane USD, iar în 2005 numele combinatului se schimbă în Mechel Târgoviște SA.
În februarie 2013 ac ționar majoritar al societatii a devenit MAZUR INVESTMENTS
LIMITED Cipru companie detinuta de IN VEST NIKAROM SRL (86,6%). Conform încheierii
pronunțată de Tribunalul Dâmbovița din 22.02.2013 societatea intră în procedura de insolvență
iar în 2015 intră în procedura de reorganizare propus de creditoarea Silnef srl, cel mai mare
creditor de 253 milioan e de lei (50,5% din 505 milioane de lei din creanțele asupra societății).

20
INVEST NIKAROM SRL mai deține în portofoliu și combinatele Ductil Steel Buzău,
Laminorul Brăila și Mechel Câmpia Turzii.
2.6. Mechel Câmpia Turzii
Intreprinde rea a fost înființ ată în 1920 ca Societate Anonim ă, produc ătoare de s ârmă și
cuie. Incepand cu 1923 și pana în 1940 intreprinderea s -a dezvoltat continuu, datorita integrarii
de noi tehnologii (fabrica de oțel cu cuptor electric, fabrica de tras metale neferoase, fabrica de
elect rozi de sudura) ca și de noi produse ( oțel beton, sarme subtirii, sarme zincate, electrozi,
etc.). Nationalizata în 1948, noua intreprindere de stat a trecut, pana în 1989, printr -un numar
de etape de investitii, devenind cea mai mare producatoare de sarma și produse de sarma din
tara, cu un debit de productie integrat. În 1991, a fost reorganizata ca o companie pe acțiuni , sub
numele de S.C. Industria Sarmei S.A. Campia Turzii. Intreprinderea a fost privatizata în 2003
prin semnarea Contractului de vanzare cumparare de acțiuni nr. 5/14.03.2003, cum paratorul
fiind CONARES TRADING.
Combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii a fost privatizat în 2003 , fiind preluat de
firma Conares Trading A.G. Swiss. Dupa privat izare, numele cumparatorului s -a schimbat în
MECHEL TRADING A.G, înregistrat ă în Elveția . Valoarea tranzacției a fost de circa 27,2 de
milioane de euro pentru un pachet majoritar de 73,4% din ac țiunile co mbinatului Industria
Sârmei Câmpia Turzii . Conares a devenit ulterior parte a grupului rus Mechel. În luna aprilie
2013 compania Mechel Câmpia Turzii a intrat în insolvență în vederea reorganizării. Î n luna
februarie 2013 grupul rus Mechel a vândut toate combinatele pe care le deținea în România,
către firma Invest Nikarom din București, cu prețul simbolic de 230 de lei, inclusiv combinatul
de la Câmpia Turzii, iar combinatul a revenit la numele vechi de Industria Sârmei Câmpia
Turzii7.
Siderurgia este unul dintre pu ținele sectoare economice în care se înregistrează un
excedent comercial. Restructurarea și privatizarea au redus considerabil din amploarea
activității acestui sector. Din numărul de șase c ombinate integrate, câte au fost numite astfel în
Strategia de Restructurare a Industriei Siderurgice, astăzi nu a mai rămas decât un combinat care
integrează cu adevărat producția – ArcelorMittal Galați.

7 http://ro.wikipedia.org

21
Capitolul 3
Analiza performanțelor actuale ale firmelor din industria siderurgică
românească
Metalurgia este o activitate cu tradiție și importantă pentru economia româneasca, cu
dezavantaje evidente generate de intensitatea ridicată a energiei și dependentă de materii prime
importate. Restructurarea și privatizarea au redus volumul de activitate din 1990 și până în
prezent, ajungând la o capacitate a producției industriale de aproximativ 55%. E ficiența și
competitivitatea s-au îmbunătățit în mod semnificativ, în conformitate cu datele furnizate de
Institutul Național de Statistică.
Importanța industriei metalu rgice pentru economia românească este evidențiată de
procentul din totalul producției industriale și a exporturilor. De exemplu, în 2009, producția
metalurgică a reprezentat aproximativ 6,8% din p roducția industrială din România, cu 8,9% din
producția de fabricație și cu 11,9% din totalul exporturilor. Ca urmare, acest sector are
capacitatea de a crește contribuția la redresarea și dezvoltarea economică. Această tendință este
influențată de industr ia constructoare de mașini și industria construcțiilor navale, care este
principalul beneficiar al producției industriei metalurgice.
În anul 2014 producția industrială a crescut față de anul precedent cu aproximativ 6.1%
datori tă creșterii industriei prel ucrătoare . Industria metalurgică a prezentat un indice de
producție de 90.3% din total ul industriei înregistrat la nivelul lunii Noiembrie 2014, față de
108.4% din Decembrie 2013, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 20% în anul 2014
raportat la anu l precedent.
Tabel 3.1. Principalii indicatori din sectorul metalurgic 2009 – 2014
Specificație 2009 2014
Nr. intreprinderi 489 431
Nr. mediu salariaț i 42389 30392
Cifra de afaceri (mii lei) 11726250 17443932
Producția exercitiului (mii lei) 10015039 16866227
Valoarea brută adăugată (mii lei) 810394 3827387
Rezultatul brut (mii lei) -2675129 607407
Investiții (mii lei) 849856 717559
Sursa : Institutul Național de Statistică (Rezultate și performanțe ale intreprinderilor din industrie și
construcții anul 2014)

22
După cum s e poate observa din tabelul 3.1 la sfârșitul anului 2014 , în industria
metalurgică românească existau 431 de companii față de 489 companii în anul 2009 , mai puțin
cu aproximativ 13.4% și cu un număr mediu de salariați de 30392 față de 42389 câți existau în
anul 2009 .
Industria metalurgică româ neasc ă a fost lovită de criza economică și financiar ă până la
sfârșitul anului 2009 deși se resimte și în prezent prin excedentul de oțel produs de China, prin
creșterea prețurilor la energie, prin scumpirea materiilor prime și prin scădere a pe piața a
construcțiilor din Europa. Acestea sunt aspecte care au influențat în mod direct în ultimii ani
evoluția economică și industrială din România și, prin urmare, industria metalurgic ă. Cu toate
acestea putem observa o ușoară revenire a valorii adăugate și a profitului din industrie în anul
2014 prin creșterea vânzărilor și a exporturilor . Producția metalurgică reprezintă o concentrație
relativ ridicată în sectorul industriei. Principalele 5 companii și respectiv 20 companii după cifra
de afaceri au reprezentat 55.1% și, respectiv 82.2% din ci fra de afaceri realizată în 2009 , gradul
de omogenitate a cifrei de afaceri aferentă sectorului metalurgic reprezintă 77.2% din totalul
88.6% per total industrie iar cumulat la nivelul numărului de angajați au reprezentat 48.6% și,
respectiv 74.8% la nivelul sectorului .
3.1.Structura și originea acționariatului
Acționarii existen ți într-o societate pe acț iuni au ca sarci nă rezolvarea tuturor
problemelor de intere s comun privind activitatea eficient ă a societ ății.
Potrivit datelor furn izate de ”Amadeus” – este un program care conține informații
complete cu privire la aproximativ 21 de milioane de întreprinderi din întreaga Europă cu
profilu ri specifice și pentru an aliză, l a sfârșitul anului 2015 , în industria me talurgică românească
existau 25 de companii care au în comun codul CAEN din grupa ”24” – aceasta diviziune
include activitati d e turnare sau rafinare a metalelor feroase si neferoase din minereu, lingouri .
Produsele rezultate dup ă topire ș i rafinare, de obicei sub form ă de lingouri, sunt prelucrate prin
laminare, tra gere sau extrudare, pentru a obț ine table, benz i, bare, tije, sârma sau fire, țevi ș i
diferite profile, or i sunt folosite, în stare topită , la realizarea de piese turnate ș i de alte produse
metalice8.

8 http://www.coduricaen.ro

23
Tabelul 3.1. 1.Structura acționariatului la 31.12.2015
Nr.crt. Denumire Deținător acțiuni Țara Pondere
1 Arcelormittal
Galați SA ArcelorMittal Holdings AG CH 99.7
PRIVATE PERSON – 0.29
2 Silcotub SA TUBMAN HOLDING (GIBRALTAR) LIMITED GI 67.61
TALTA – TRADING E MARKETING, SOCIEDADE
UNIPESSOAL, LDA (ZONA FRANCA DA
MADEIRA) PT 11.06
3 Tmk -Artrom
SA TMK Europe GmbH DE 92.72
SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE
OLTENIA SA RO 5.49
ALTI ACTIONARI RO 1.79
4 Arcelormittal
Hunedoara SA ArcelorMittal Holdings AG CH 96.41
SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE
BANAT -CRISANA -SA RO 2.94
PRIVATE PERSON – 0.57
ACTIONARI PERSOANE JURIDICE RO 0.04
5 TMK – Reșița
SA TMK Europe GmbH DE 99.99
6 Arcelormittal
Tubular
Products
Roman SA ArcelorMittal Tubular Products Holding B.V. NL 98.35
ACTIONARI PERSOANE JURIDICE RO 1.32
ACTIONARI PERSOANE FIZICE RO 0.31
7 ASO
Cromsteel S.A. ASO SIDERURGICA SPA IT 99.62
ASO HOLDING SRL IT 0.37
8 Doosan Imgb
SA DOOSAN HEAVY INDUSTRIES &
CONSTRUCTION CO.,LTD. KR 99.84
Alții – 0.15
9 Arcelormittal
Tubular
Products Iași
SA ArcelorMittal Tubular Products Holding B.V. NL 99.72
Lista persoane fizice RO 0.03
10 Dan Steel
Group Beclean
SA DAN STEEL GROUP NEGRESTI OAS SA RO 83.74
11 Ductil Steel SA INVEST NIKAROM SRL RO 99.99
12 Hoeganaes
Corporation
Europe SA G.K.N. INDUSTRIES LIMITED GB 99.99
13 Industria
Sârmei Câmpia
Turzii S.A. SILNEF SRL RO 62.82
KΛΙΝ ΙΚΑ ΕΡΓΑΣΤΗΡΙΑ ΝΙΚΟΣ Λ. ΠΑΠΑΛΟΪΖΟΥ
ΛΙΜΙΤΕΔ CY 32.18
SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE
BANAT -CRISANA -SA RO 4.13
ALTI ACTIONARI PERSOANE
JURIDICE/PERSOANE FIZICE – P.P.M. RO 0.48
A.A.A.S. (FOSTA A.V.A.S.) RO 0.38
14 Upruc CTR SA BEST TRADING AND CONSULTING SRL RO 63.58
ENCIU HORIA ALEXANDER RO 32.31

24
Nr.crt. Denumire Deținător acțiuni Țara Pondere
Lista persoane fizice RO 4.1
15 Intfor SA PROFILAND SRL RO 63.83
TOTSID SRL RO 19.61
16 Laminorul SA DONAU COMMODITIES SRL RO 90.91
TUBMAN INTERNATIONAL LTD GI 4.76
PRIVATE PERSON – 2.69
ACTIONARI PERSOANE JURIDICE RO 1.36
A.A.A.S. (FOSTA A.V.A.S.) RO 0.27
17 Arteferro
Brăila SA IND.I.A. S.P.A. IT 99.89
MR BRUNO GONZATO IT 0.02
MR MATTEO GONZATO IT 0.02
MR V.SORIN VOINA RO 0.02
MRS FRANCESCA GONZATO IT 0.02
18 Otelur i Pentru
Scule SA MR LAURENTIU DANIEL TIGAU RO 80.96
Lista persoane fizice RO 19.03
19 Laminorul SA MR AUGUSTIN ISTOC RO 66.14
MRS MARIANA BURIAN RO 11.98
Alții – 9.34
MIXEDIL SA RO 3.49
MIXINVEST SA RO 3.49
MR TRAIAN BURIAN RO 2.98
MR CORNELIU SAS RO 2.55
20 Zimtub SA INTER FERM SRL RO 34.94
ACTIONARI PERSOANE FIZICE SI JURIDICE RO 30.39
INTERAGRO SRL RO 25.96
INTERGAZ SRL RO 8.68
21 Lamdro SA MAX AICHER GMBH & CO. KG DE 99.96
PRIVATE PERSON – 0.03
22 Omegatub SA MR MAR IAN STRATULAT RO 98.77
PRIVATE PERSON – 1.22
23 Meterra SA PRO AUTO INDUSTRIES SA RO 72.47
MRS VALENTINA TIGAU RO 9.74
MR DANIEL LAURENTIU TIGAU RO 9.72
ALECSANDRU -ION-STEFAN RASIDESCU RO 8.05
24 Grivita SA METROPOLIS REAL ESTATE DEVELOPERS S RL RO 98.95
Alții – 1.04
25 United Metal
Technologies
SA MR JASBIR SINGH AHLUWALIA IN 50
MR EDUARD IOAN MATEI RO 25
MRS ANCA MANUELA BODNARIUK RO 25
Sursa : Baza de date “Amadeus”

25

Din eșantionul celor 25 de companii am extras procentul cu ponde rea directă a
acționarilor din industria metalurgică și implicit proveniența acestora pe zone le geografice. În
urma efectuării analizei au rezultat acționari care provin din 11 țări din 2 zone geografice ,
respectiv Europa și Asia. De menționat este faptul că din cadrul celor 25 de companii , 18 din
ele au acționari români.

Figura 3.1. 1 Ponderea directă % pe ța ră

Sursa : Baza de date „Amadeus ”

Din figura 3.1. 1. cel mai mare procent aparține deținătorilor cu capital românesc 67. 74%,
urmat de Italia cu 9. 68%, Germania cu 4.84% și la egalitate cu 3.23% de Gibraltar, Elveția și
Olanda. Indicele cel mai mic de 1.61% aprține tărilor din India, Coreea, Cipru, Marea Britanie
și Portugalia.
Ca și zone geografice, pe lângă Europa Centrală din care face parte Român ia cu cel mai
mare procent, în Europa de Sud îi regăsim pe deținătorii din Germania și Italia cu 14.52%,
urmate de Europa de S -V (Portugalia și Gibraltar) la egalitate cu Europa de Vest (Elveția și
Marea Britanie) cu un procent de 4.84%. La egalitate și cu procentul cel mai mic de 1.61% sunt
reprezentate de Asia, Asia de Est și Asia de Sud.

România , 67.74%Italia , 9.68%Germania , 4.84%Elveția , 3.23%Olanda , 3.23%Gibraltar , 3.23%Portugalia , 1.61%Marea Britanie ,
1.61% Cipru , 1.61%
Coreea , 1.61%
India , 1.61%
PONDEREA DIRECTĂ % PE ȚARĂ

26
Figura 3. 1.2. Ponderea acționarilor pe zonele geografice și pe țări
Țara Pondere directă pe zone
geografice %
Asia 1.61%
CY 1.61%
Asia Est 1.61%
KR 1.61%
Asia Sud 1.61%
IN 1.61%
Europa Centrală 67.74%
RO 67.74%
Europa N -V 3.23%
NL 3.23%
Europa Sud 14.52%
DE 4.84%
IT 9.68%
Europa S -V 4.84%
GI 3.23%
PT 1.61%
Europa Vest 4.84%
CH 3.23%
GB 1.61%
Sursa : Baza de date „Am adeus ”

Figura 3. 1.3. Orientarea geografică a țărilor de proveniență a acționarilor
Sursa : Google Maps

27
3.2. Evoluția indicatorilor cheie
Analiza și interpretarea situa țiilor financiare ajută potențialii investitori, creditori sau
chiar managerii de a lua decizii pentru a conduce cât mai bine o afacere. Obiectivul major constă
în înțelegerea datelor financiare raportate și de a folosi ulterior aceast ă putere de în țelegere pe
baza unei gândiri logice și pentru a dezvolta diverse m ăsuri analitice sau de a apr oviziona sau
de a lichida un stoc, a acorda sau nu un împumut sau a alege între a continua prin acelea și metode
sau a trece la noi proceduri.
Un alt obiectiv comun care stă la baza analizei situatiior financiare este formarea unei
gândiri rezonabile pent ru a putea prognostica viitorul. Numeroase le instrumente ș i tehnici ale
analizei financiare pot fi utilizate pentru a realiza o a preciere corectă a rezultatelor financiare
ale companiei , bazat ă pe condițiile sale financiare prezente și din trecut ș i pe cea mai bun ă
estimare posibil ă a viitoarelor situatii economice.
În cele mai multe dintre cazuri, putem constatat că o mare parte din analiza situaț iei
financiare const ă într-o cercetare atent ă a situa țiilor financiare raportate, de retratare a datelor
astfe l încat acestea s ă sastisfac ă necesit ățile și obiectivele analistului. Extragerea informațiilor
din s ituațiile financiare necesită analiz ă iar majoritatea deciziilor sunt luate cu ajutorul analizei
economice. Motivele care stau la baza deciziilor cer angaj area unei gândiri logic e în care
impresiile și concluziile pot fi dezvoltate sistematic, iar decizia s ă fie aplicat ă în funcție de
necesitățile politice ale intreprinderii .
Ratele de renatbilitate financiare , economice și comerciale pot fi folosite pentr u a
dezvolta o serie de statistici care s ă scoat ă la iveală componența cheie ale unei companii.
Un aspect important în ceea ce prive ște utilizarea informațiilor este anal iza evoluț iei în
timp pentru o perioada de cinci sau zece ani cum este cazul marjei d e profit. Pentru a determina
cât mai bine ratele de rentabilitate ale unei companii trebuie să se urmărească pe decursul a două
perioade anterioare informațiile financiare .
Ratele de rentabilitate măsoară puterea câștigului și rentabilitate record a compan iei
măsurate.
Este important ca orice conducere de companie să se intereseze de structura financiară
cu care poate parcu rge o activitate rentabilă și de a cunoaște nivelul înda torării la care poate face
apel. Încălcarea acestei restricții va aduce un deze chilibru financiar, chiar dacă există o

28
renta bilitate economică semnificativă ea va fi consumată la nivelul cheltuielilor financiare
generate de către un grad de îndatorare mai ridicat.
În literatura de specialitate se regăsesc următoarele rate de rentabi litate financiară :
Rentabilitatea activelor (ROA – return on assets) indicatorul este calculat ca raport î ntre
profitul net și active le totale și este unul dintre indicatorii principali de r entabilitate ai unei
companii. Acest indicator măsoară eficienț a utilizarii activelor din pun ctul de vedere al
profitului obținut și arată câț i lei aduce sub f orma de profit un leu investit î n active9.
Dacă variația ratei de rentabilitate financiară este determinată de viteza de rotație atunci
Rata rentabilității acti velor totale (Return on A ssets ) – ROA se calculează astfel10 :

𝑅𝑂𝐴 =𝑅𝑛𝑒
𝐴𝑡 𝑥 100

unde :
Rne = rezultatul exercițiului
At = active totale

Practica țărilor dezvoltate sugereaz ă ca interval de referință optim pentru o societate între
3 % și 9 %, și prezintă o tendință crescătoare.
Rata rentabilității economice trebuie apreciată în funcție de rata de inflație. O rată a
rentabilității economice superioară ratei de inflație este importantă pentru a putea fi posibilă
remunerarea capitalurilor investit e și chiar reînoirea sau creșterea activelor sale economice într –
o perioadă cât mai scurtă.
Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE – return on equity) este cel mai important
indicator de măsurare a performanț elor unei companii. Indic atorul este calculat ca raport între
profitul net obținut de companie ș i capitalurile proprii, acestea din urm ă reprezent ând practic
contribuția acț ionarilor l a finanț area afacerii11. Practic capitalul propriu pune în valoare
randamentul cap italurilor proprii, respectiv al pla samentului efectuat de acționari prin
cumpărarea acțiunilor societății . Sursa importantă de finanțare și de dezvoltare a unei societăți

9 http://www.contzilla.ro/rata -rentabilitatii -activelor -roa/
10 Analele Universității “Constantin Brânc uși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2009
11 https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -de-rentabilitate -companii

29
este profitul care este parte componentă a capitalurilor unei intreprinderi, remunerând
participarea acționarilor în fun cție de aportul acestora prin dividende. Valoarea acestui indicator
trebuie să fie mai mare decât 5%. Un indice bun confirmă faptul că activitatea desfășurată a fost
eficientă din punct de vedere al capitalurilor proprii.

𝑅𝑂𝐸 =𝑅𝑛𝑒
𝐾𝑝 𝑥 100
unde :
Rne = rezultatul exercițiului
Kp = capital permanent

Ratele de rentabilitate e videntiaza caracterul economic si financiar al întreprinderii
permitând compararea performantelor industriale si comerciale ale acestuia. Ratele de
rentabilitate se pot expr ima în diverse forme în functie de elementele ce se iau în calcul. În toate
cazurile, rentabilitatea exprima o relatie dintre un rezultat si capitalul investit.
ROS (Return On Sales) sau Marja profitului net reprezint ă profitul net raportat la cifra
de af aceri . Marja net ă a profitului este un indicator financiar de profitabilitate, care ne arat ă în
procente c ât de profitabil ă este activitatea total ă a unei companii.

𝑅𝑂𝑆 =𝑃𝑏𝑟𝑢𝑡
𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑥 100
Cu c ât procentul este mai mare, cu at ât firma d in punct de vedere a profitabilit ății este
mai stabil ă și ne sugereaz ă o situatie bun ă a acesteia.
Marja profitului net :
< 1 % Instabilă
1 % – 15 % Stabilă
>15 % Volatilă
Aceasta rată exprim ă capacitatea într eprinderii de a realiza profit și de a rezi sta
concurenț ei.
Profitabilitatea , situația lichidității și structura capitalului prezintă o relație de
independență care are în vedere 2 relații și anume :

30
ROA care leagă beneficiile rezultate din investiție de marja de profit și de cifra de afaceri
a une i companii.
𝑅𝑂𝐴 =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖×𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

Din interacțiunea acestor două relații, respectiv a celor 2 indicatori, marja de profit și
viteza de rotație a activelor rezultă că ROA este privit ca un indicato r al performanței globale și
este produsul a două componente :
 Renatbilitatea firmei;
 Eficiența operațională.
ROE oferă o perspectivă utilă în ceea ce privește relația dintre profitul de investiții
(ROA), profitul rezultat din capitalul propriu (ROE) și î ndatorarea firmei care este dată de
relația:
𝑅𝑂𝐸 =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒×𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢

ROE = ROA x Fcator de multiplicare a capitalului

Putem afirma că atunci când gradul de îndatorare al unei companii este mai mare ca fiind
raportul dintre Total active și Capital propriu, cu atât ROE va fi mai mare în raport cu ROA.
Multiplicatorul capitalului social este un coeficient care scoate în evidenta faptul c ă folosirea datoriei
este reflectat ă în cre șterea raportului dintre total active si capital propriu, fiindc ă utilizarea datoriilor
permite firmei s ă adauge active far ă a cre ște capitalul.
Pentru a exemplifica teoria de mai sus am luat în considerare din eșantionul companiilor cu
participaț ie străină, societatea care a înregistrat un ROA maximal de 13.41% care aparține societății
Silcotub SA, având ca an de referință 2014 și un factor de mu ltiplicare a capitalului de 1.3 .
Din interacțiunea celor 2 relații descrise mai sus de unde rezultă :
ROE 13.41 % x 1.3 = 17.43%
Iar pentru companiile cu participație românească, societatea care a înregistrat un ROA
maximal 141.3% care aparține societății Industria Sârmei Câmpia Turzii SA, având ca referință
acelasi a n și un factor de multiplicare a capital ului de 1.
Din interacțiunea celor 2 relații descrise mai sus de unde rezultă :

31
ROE 141.3% x 1 = 141.3%
Din analiza celor 2 rezultate putem aprecia că deși societatea Silcotub SA prezintă o
rentabilitate cu mult mai redusă decât societatea Industria Sârmei Câmpia Turzii SA, are o structură
financiară mai mare și un risc mai scăzut datorită rezultatului mic al ROE. În schimb, acționarii de
la societatea Industria Sârmei Câmpia Turzii SA datorită unui rezultat mare sunt nevioți să accepte
un risc al rentabili tății asociat creșterii efectului de levier.
Companiile siderurgice românești cu participație străină luate în considerare sunt :
Tmk -Artrom SA, Arcelormittal Galați SA, Silcotub SA, Arcelormittal Tubular, Products Iași
SA și TMK – Reșița SA
Pentru a inves tiga situațiile și caracteristicile companiilor siderurgice românești cu
participație străină, tabelul 3.2.1. ne arată principalele variabile luate în considerare. Acestea ne
indică că nivelul general de performanță pentru anii 2011 – 2015 pentru sectorul metalurgic cu
participație străină este ușor pozitiv, cu o medie de ROS de 0.62% și o medie de ROA de 0.5%.

Tabelul 3.2. 1. Indicatori pentru companiile cu participație străină
Indicator MIN MAX MEDIAN

𝑹𝑶𝑺 =𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒃𝒓𝒖𝒕
𝑽â𝒏𝒛ă𝒓𝒊 𝒙 𝟏𝟎𝟎
-19.69 16.03 0.62

𝑹𝑶𝑨 =𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒙 𝟏𝟎𝟎
-20.64 13.41 0.50

𝑹𝑶𝑬 =𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖 𝒙 𝟏𝟎𝟎
-49.38 24.96 0.70
Sursa : Baza de date „Amadeus ”

Astfel, cap acitatea companiilor cu capital străin de a genera valoare pentru acționari este
redusă. Putem aprecia faptul că de -a lungul anilor s -a înregistrat o diminuare a valorilor negative
ceea ce ne determină să credem că se poate atinge valori ușor pozitive în v iitorul apropiat dacă
situația se schimbă în ceea ce privește creșterea veniturilor.
Companiile siderurgice românești cu participație română luate în considerare sunt :

32
Dan Steel Group Beclean SA, Industria Sârmei Câmpia Turzii S.A., Laminorul SA Brăila,
Ductil Steel SA și Upruc CTR SA .
Comparativ cu sectorul metalurgic precedent se observă o medie mult mai mare a
profitului marginal de 1.24 % ceea ce indică o performanță mult mai bună. Profitul, sursă
importantă de finanțare a desfășurării activității, r eprezintă o parte a capitalurilor întreprinderii
și remunerează în special participarea acționarilor, prin intermediul dividendelor. Creșterea
acestui indicator evidențiază eficiența activității din punct de vedere al valorizării capitalurilor
proprii.
Tabelul 3.2.2 . Indicatori pentru companiile cu participație română
Indicator MIN MAX MEDIAN

𝑹𝑶𝑺 =𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒃𝒓𝒖𝒕
𝑽â𝒏𝒛ă𝒓𝒊 𝒙 𝟏𝟎𝟎
-45.54 67.03 1.24

𝑹𝑶𝑨 =𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒙 𝟏𝟎𝟎
-45.81 141.30 0.62

𝑹𝑶𝑬 =𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖 𝒙 𝟏𝟎𝟎
-262.56 29.66 7.47
Sursa : Baza de date „Amadeus ”

La nivelul tuturor companiilor s -a produs o deteriorare, atât în ceea ce privește ROA, cât
și ROE. Pe fondul unei dinamici nef avorabile a profitului net a companiilor cu participație
străină, comparativ cu valorile pozitive înregistrate de companiile cu capital românesc, unde
media rentabilității financiare se situează la un nivel net pozitiv comparativ cu celelalte
companii.
Din rezultatele obținute putem observa cu ușurință companiile care au o tendință de
apreciere și care nu. Dintre companiile cu capital străin putem spune că doar una are o tendință
de apreciere pozitivă și anume Silcotub SA. Iar dintre companiile cu capital românesc o singură
companie reprezintă o tendință apreciativă chiar dacă este la limita minimă, respectiv Upruc
CTR SA. Industria Sârmei Câmpia Turzii obține indicii maximali ceea ce demostrează că
activitatea desfășurată a fost eficientă din punct de vede re al capitalurilor proprii, înregistrând o
activitate rentabilă și din punct de vedere economic .

33
Din punct de vedere financiar companiile analizate dispun de capitaluri proprii, reuș ind
astfel să-și acopere nevoile investiționale proprii ș i să aibă capac itatea financiară necesară
pentru derularea cu succes a activității .
Indicatori pentru măsurarea structurii capitalului acești indicatori măsoară grad ul
pentru care o companie se poate angaja în datorii pentru a -și finanța acțiunile.
Cei mai importan ți indicatori din aceast ă categorie sunt rata de îndatorare, raportul dintre
datoria pe termen lung si total active și rata capacita ții de rambursare a datoriilor financiare.
Gradul de solvabilitate reflectă capacitatea agentului economic de a acoperi dator iile
cu activele de care dispune. O mărime subunitară a acestuia exprimă incapacitatea acestuia de
a-și îndeplini obligațiile prin prisma activelor totale înscrise în bilanț.

𝐺𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑣𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 =𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑥 100

Figura 3.2.1. Gradul de solvabilitate

Sursa : Ministerul de Fina nțe pe baza datelor furnizate din bilanț pe anii 2011 – 2015

În ceea ce privește capacitatea com paniilor cu capital străin și românesc de a -și acoperi
datoriile cu activele de care dispun, reflecatată de gradul de solvabilitate, acestea prezintă o
46.72
37.17 37.35 36.9931.1496.79117.32136.28
75.43 77.08
0.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00140.00160.00
2011 2012 2013 2014 2015
G
radul de solvabilitate (%)
Companii cu participație străină
Companii cu participație română

34
evoluție favorabilă în ultimii doi ani, atât pentru companiile cu capital străin cât și pentru
companiile cu capital românesc. Companiile cu capital străin a prezentat o pondere a datoriilor
în total active de 36.99% în anul 2014 și de 31.14% în anul 2015 cu o diminuare de 18% față de
anul 2014. Nivelul înregistrat este inferior celui înregistrat de companiile cu participație
românească raportat la același an de referinț ă, acestea înregistrând un nivel de 77.08%. Deși
prezintă un nivel mare de îndatorare, comparativ cu anul 2013 se observă o diminuare de
aproximativ 80% față de anul 2014. Rezultatele sunt influențate și de distribuția neuniformă a
gradului de îndatorare d e la nivelul companiilor cu participație românească printre care se
regăsesc companiile cu grad foarte redus de îndatorare.
Cifra de afaceri este considerată indicatorul fundamental al volumului activit ății unui
agent econ omic și nu lipseș te din sistem ul de indicatori folosi ți în diagnosticarea ș i evaluarea
economic ă a unei intreprinderi .
Analiza cifrei de afaceri este necesar ă pentru apreciererea poziț iei societ ății în
sectorul d e activitate de care apartine pe piata, și a posibilit ăților acest eia de a lansa ș i a dezvolta
diferite activit ăți într-o manier ă profitabil ă. În functie de acest indicator se poate spune c ât de
important ă sau neglijabil ă este participarea societatii în sectorul său de piață .
Poziția strategică a firmei se ra portează la cifra de afaceri, caracterizând o
dinamică profitabilă sau rezultate negative.
O intreprindere își adapteaza operativ și elastic producția intervenind în structura
activității ș i modif icând ponderea anumitor produse î n totalul de pr oducție ș i diversific ând oferta
de produse â n funcție de cererea produselor pe piață . Aceasta operatiune este necesar ă pentru a
diminua riscul ș i gradul de incertitudine ce poat e să apară în comercializarea produselor sale.
În teoria managerial a a intreprinderii moderne, care implica o disociere cresc ândă
între proprietate ș i cont rol, pozitia cifrei de afaceri în sistemul de performanț e eonomice este
sensibil consolidat. În acest sens W. Baumol, remarc ă legatura dintre interesele generale ale
managerilor, de care depinde politica generala a firmei ș i maximi zarea cifrei de afaceri sau a
vânzărilor12.

12 http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -CIFREI -DE-AFACERI2053212417.php

35
Figura 3.2.2. Cifra de afaceri realizată de companiile cu participație străină și românească

Sursa : Ministerul de Finanțe pe baza datelo r furnizate din bilanț pe anii 2011 – 2015

Din datele prezentate în figură. se observă că veniturile au o evoluție pozitivă și aproape
constantă pentru companiile cu participație străină în primii 2 ani analizați, urmată de o ușoară
scădere de 7.76% în an ul 2015 față de anul 2014. Comparativ cu companiile cu capital
românesc, acestea prezintă o cifră de afaceri mult mai mică, ceea ce înseamnă o capacitate mai
mică a produselor vândute. Evoluția indicatorului prezintă aceeași linie oscilantă, ușor în
scăder e pentru anul 2015 de 10.4% raporat la anul 2014.
Putem observa cu ușurință dimensiunea companiilor analizate în funcție de cifra de
afaceri realizată.
3.3.Predicția riscului de faliment pentru companiile cu capital străin și românesc
Importan ța predic ției falimentului și înțelegerea cauzelor e șecului economic este în cele
din urm ă o chestiune pragmatic ă. Ținând seama de contextul economic actual este o adev ărată
provocare s ă încerci construirea unei func ții scor pentru previziunea falimentului
întreprind erilor române ști, aceasta în primul rând datorit ă faptului c ă procesul de faliment are
cu totul alte coordonate în România comparativ cu majoritatea țărilor. 17028795871916357137
15032095831561896750
1449293147
581812822.8
294911140.4 127420566 139407997.4 126189836.8
2011 2012 2013 2014 2015CIFRA DE AFACERI NETĂ
Companii cu participație străină Companii cu participație română

36
Pentru evaluarea riscului de faliment s -au cules informații de la 10 companii din care 5
companii au acționariat străin și 5 companii au acționariat rom ânesc care au prez entat o situație
financiară bună , s-a aplicat Modelul “ Ion Anghel” – este un model statistic românesc care
include 4 indicatori și o constantă. Indicatorii sunt cuprinși pe o perioadă de 5 ani, respectiv
2011 – 2015.
A = 5,676 + 6,3718 X1+ 5,3932 X2 – 5,1427 X3 – 0,0105 X4
X1 = profi t net / venituri;
X2 = cash -fl ow/Active;
X3 = Datorii / Active;
X4 = (Obligații/Cifra de afaceri) x 360;
C = 5,676 – constantă.
Corespondența dintre valoarea funcției A și probabilitatea falimentului:
A < 0 – faliment / eșec;
0 < A < 2,05 zone de incertitudine;
A > 2,05 non -faliment13.

Tabel 3.3 .1.Companii cu participație străină
Nr.crt. Companii cu participație străină 2011 1012 2013 2014 2015
1 Tmk -Artrom SA 9.37 9.24 8.68 8.83 8.34
2 Arcelormittal Galați SA 6.20 6.81 5.72 6.51 7.26
3 Silcotub SA 8.94 9.36 8.47 8.75 7.83
4 Arcelormittal Tubular Pr oducts Iași SA 9.12 8.29 7.55 8.03 7.73
5 TMK – Reșița SA 8.51 8.10 7.78 7.35 7.32
Sursa : Ministerul Finanțelor

Tabel 3. 3.2.Companii cu participație românească
Nr.crt. Companii cu participație
românească 2011 2012 2013 2014 2015
1 Dan Steel Group Beclean SA 9.20 8.97 8.95 8.94 9.00
2 Industria Sârmei Câmpia Turzii S.A. 10.14 9.90 15.42 23.10 10.83
3 Laminorul SA Brăila 10.35 11.73 9.59 48.46 8.07
4 Ductil Steel SA 10.16 11.71 14.83 21.03 9.80
5 Upruc CTR SA 8.31 9.01 8.56 8.74 8.05
Sursa : Ministerul Finanțelor

13 Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010

37

Valorile lui A la nivelul companiilor analizate prezintă o evoluție oscilantă cu tentințe
de apreciere și depreciere dar fără a pune in pericol situația financiară. Prin valorile obținute ale
lui A pentru anii 2011 – 2015 rezultă o acuratețe de predicție fără risc de faliment și o situație
financiară bună, , atât pentru companiile cu capital străin cât și pentru cele cu capital românes c.
3.4 Locul actual al industriei siderugice în economia României
Un sector puternic și inovator este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor pentru o
economie prosperă. Industria siderurgică mondială se confruntă cu o supracapacitate de
producție de pe ste 700 milioane de tone iar guvernele țărilor care produc oțel caută soluții pentru
păstrarea companiilor și angajaților în condițiile în care consumul este în continuare în scădere.
Prețul de dumping al oțelului pe care îl practică China îi obligă pe rep rezentații
siderurgiștilor europeni să ceară protecție comercială în fața asaltului de concurență din afara
UE.
În anul 2015, s -a observat o creștere a capacităților de producție, în aproape toate
sectoarele metalurgice. Producția de oțel brut în România a crescut în anul 2015 cu 4.8% mai
mult decât producția de anul trecut de 3.19 milioane tone iar instalațiile de producere a oțelului
brut sunt utilizate la 66,6% din capacitate față de 70,6% în anul 2014, observăndu -se o ușoară
scădere, atât în sectoarele cocserie, fontă și feroaliaje cât și în instalațiile de producere a oțelului
brut față de anul anterior.
În anul 2015, cheltuielile totale de investiții în sectorul metalurgic au însumat 337,414.9
mii lei, în creștere, în termeni nominali, cu 67,9% față de anul 2014.
În anul 2015, investițiile din majoritatea sectoarelor metalurgice au înregistrat creșteri,
cea mai mare parte a acestora fiind direcționată către: laminoare cu 58,6%, laminoare pentru
benzi la rece cu 27,5% , topitorii de oțel cu 23,8% și produse plate cu 20,3%.
Cheltuielile pentru protecția mediului au reprezentat 4,9% din totalul cheltuielilor de
investiții, înregistrându -se o scădere cu 10,3% față de anul 2014. Totodată, s -a înregistrat și o
creștere a consumului de materii prime față de anul precedent14.

14 Institutul Na țional de Statistică – seria statistica a industriei în activitatea sectorului metalurgic pentru anul 2015.

38
Metalurgia reprezintă o activitate tradițională și cu importanță pentru economia
românească dar dezavantajată de lupta prețurilor generată de energie. Restructurarea și
privatizarea au redus volumul de activitate – producția industrial ă este în prezent la aproximativ
55% din producție față de 1990 în conformitate cu datele furnizate de Institutul Național de
Statistică.
Există temeri ale analiștilor, inclusiv OECD, că siderurgia se află în fața unei noi crize
de amploare a celor două av ute deja în ultimele două decenii. În contextul existentei unui
excedent de capacitate în siderurgia mondială, situația financiară a acestui sector este mai fragilă
decât în anii trecuți.
Siderurgia face parte dintr -o serie de lanțuri de valori industrial e și este strâns legată de
multe sectoare industriale din aval, precum industria auto, construcțiile, industria electronică,
industria mecanică și ingineria electrică.
Industria metalurgică din România este o ramură industrială deosebit de importantă
pentr u economia națională, este un generator de impozite și taxe, este un multiplicator de valoare
adăugată, producție industrială și locuri de muncă. D e-a lungul anilor, începând cu anii 90,
principalele companii din industria siderugică au fost restructurate din punct de vedere
tehnologic, financiar și social din prisma conjucturii economico – finaciară naționa le.
Creșterea prețurilor la energie, creșterea prețurilor la materiile prime și devalorizarea monedei
naționale au dus la stagnarea sau chiar scăderea p ieței construcțiilor din întreg spațiul Uniunii
Europene , afectând în mod direct rezultatele economico – financiare a majoritatea com paniilor
din sectorul metalurgic. Pierderile înregistrate de companiile metalurgice di n ultimii ani au fost
nevoite s ă apl ice măsuri de restructurare precum oprirea capacităților de producție cu grad de
încărcare redus, trecerea în conservare/dezafectare a unor fluxuri, vânzarea unor active
neesențiale a fluxurilor tehnologice de bază, aplicarea schemelor de mobilitate a pe rsonalului,
reducerea programului de lucru, reducerea de personal prin aplicarea schemelor de plecare
voluntară sau disponibilizări.
În 1989, existau 8,2 milioane de salariati iar în 2014, num ărul lor s -a redus la 4,4
milioane, contracția fiind de 86%. Î n schimb, numărul pensionarilor a crescut de la 3,7 milioane
la 5,2 milioane, respectiv un spor de 41%.

39
Figura 3.4.1. Rata salariațil or față de pensionari
Sursa : Institutul Național de Statistică

Figura 3.4 .2. Rata de dependență
Sursa : Institutul Na țional de Statistică
Raportul dintre num ărul de salariați la un pensionar (așa -numita rata de dependență ) a
fost de 2,2, iar în 2014 de 0,85. România avea peste 8 milioane de salariați și 3,6 milioane de
pensionari .

40
Industria siderurgic ă din anul 1989 p roducea 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care
se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone). România producea
mai mult oțel decât toat ă Africa (13,6 mi lioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone) , sau
Mexic (7,9 milioane tone). După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu
2,7 milioane tone iar î n anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.
Producția de oțel brut în Români a a înregistrat în anul 2015 o creștere cu 4,8% față de
nivelul de 3,1 milioane de tone din 2014. Conform Instititul Național de Statistică în “Activitatea
sectorului metalurgic în anul 2015 ”, vânzările în acest sector au scăzut în 2015 cu 5,1% . Indicii
producției industriale din sectorul metalurgic pentru anul 2016 față de anul 2015 este 98,1%, în
scădere cu 5,4% față de indicele aferent anului 2015 raporat la 2014.

Figura 3.4 .3. Industria metalurgică în anul 2015

Sursa : Infografie Adevărul financiar (adev.ro/o8hrdn )

41
Aceleași statistici demonstrează că în anul 2015, cheltuielile totale de investiții din
sectorul metalurgic au însumat 337,4 milioane lei, în creștere cu 67,9% raporat la anul 2014. Iar
cheltuielile pentru protecția mediului au reprezentat 4,9% din totalul cheltuielilor de investiții,
înregistrand o scădere cu 10,3% f ață de anul 201415.

15 adev.ro/o8hrdn

42
CONCLUZII GENERALE, LIMITE ȘI PERSPECTIVELE CERCETĂRII

Studiul a avut la baz ă o analiză longitudinală fiin d cercetată perioada 1999 – 2015 , iar
obiectivul principal al acestei lucrări a vizat indicatorii macroec onomici și datele comparative
bazate pe dimensiunea cifrei de afaceri, a profitului/pierderii, a forței de muncă și a capacității
productive în ceea ce privește evoluția combinatelor siderurgice din România.
Pentru asigurarea unui viitor sustenabil al ace stei industrii, în contextul analizei privind
creșterea eficienței în activitatea metalurgică este necesar imperios implementarea unui program
de optimizare a costurilor de producție și aplicarea unui plan de acțiune care vizează următoarele
măsuri : reeva luarea costurilor cu energia, reducerea evaziunii fiscale; reglementarea privind
exporturile de fier; reconversia forței de muncă; înghețarea regimului fiscal; reducerea sau
scoaterea taxei de cogenerare privind certificatele verzi.
Prețul de dumping al oț elului pe care îl practică China îi obligă pe reprezentații
siderurgiștilor europeni să ceară protecție comercială în fața asaltului de concurență din afara
UE.
O situa ție dezolantă pentru România a fost în 1990 când siderurgia era criticată că
exportă oțe l beton iar acum am ajuns să importăm oțel beton din Turcia. Combinatul de Oțeluri
Speciale din Târgoviște a fost comceput în anii ’70 pentru că exista în România o industrie foarte
dezvoltată de armament, fabrici de rulmenți, camioane și automobile, toate consumând oțeluri
speciale. După ’90 toate au dat faliment și combinatul a ajuns să producă oțel beton, cel mai
ordinar produs al siderugiei.
Progresul unei companii depinde în mare măsură de eficiența cu care sunt folosite
resursele umane pentru creștere a productivității și calității producției. Scăderea producției în
domeniul metalurgic pe perioada analizată, devansează evoluția consumului în muncă, iar acest
lucru impune restructurarea în câmpul muncii. Observăm scăderea excesivă a numărului de
angajați cu peste 70% de la privatizare și până în prezent. Actualul regim de relansare economică
și recuperare a decalajelor în dezvoltare, vizând aspectele sociale, cu impact asupra indicatorilor
macroeconimici, ar trebui să reprezinte obiectul principal al mari lor companii.
Siderurgia româneasc ă are o capacitate de producție care ar putea teoretic acoperi
consumul intern. Cu toate acestea, diversificarea produselor finite nu este suficientă pentru a

43
acoperi în întregime cererea, ceea ce face ca o treime din con sumul intern de produse siderurgice
să fie acoperită din importuri.
Prețurile de export ale produselor siderurgice sunt considerabil mai mici decât prețurile
de import. Acest lucru se datoreaz ă faptului că întreprinderile din România fabrică mai mult
produ se cu o marjă comercială mică, ceea ce afectează competitivitatea produselor românești și
le face vulnerabile la condițiile pieței de desfacere și la evoluția prețurilor materiilor prime.
De asemenea, exporturile române ști sunt destinate în special altor p iețe decât țările
Uniunii Europene, pe când importurile provin în cea mai mare parte din Uniunea Euro peană.
Această fapt denotă slabă competitivitate a produselor românești pe piața europeană. Acest lucru
pune intreprinderile în fașa unei alegeri fundament ale fie să facă investiții în tehnologii
competente ori să taie în continuare locuri de muncă, iar în cele mai multe cazuri intreprinzători i
străini aleg a doua variantă.
Literatura de specialitate menționează că ROE este supusă distorsiunilor contabile d intre
cele mai grave. Cu toate că ROE este pozitiv nu înseamnă neaparat că o companie este
profitabilă. În cazul în care corporația suportă pierderi pe parcursul mai multor perioade
contabile, pierderile acumulate apar în secțiunea de capitaluri proprii și poate duce la o valoare
negativă a capitalurilor proprii. Prin urmare, valorile pozitive ale ROE poate să apară ca raportul
dintre două intrări negative, pierderea în capitalurile proprii. Se poate dovedi că pierderea are
un randament pozitiv asupra capit alului propriu. În ceea ce privește raporturile rămase, ROA și
ROS, pot, de asemenea, suferi de erorile contabile (atât aleatorii și destinate), valorile lipsă din
rapoarte financiare care cauzează părtinire în estimare. Cu toate acestea, ele pot fi atenua te prin
aplicarea procedurilor de screening, cum mulți cercetători fac asta. Prin urmare, amploarea
acestor denaturări în măsurarea ROA și ROS este mult mai mic decât în cazul ROE și aceste
rapoarte de profitabilitate sunt considerate măsuri de performan ță adecvate. În general, este
rezonabil să se refere la mai multe măsuri de performanță, mai degrabă decât la indicatorul unic
pentru a compensa deficiențele individuale.

44
Bibliografie

1. Căruntu Constantin, Analiza e conomico -financiară a firmei. Conc epte. Metode.
Aplicații. Ed. Universitaria, Craiova, 2009 ;
2. Anghel Ion, Eduard Dinu , Strategia și analiza economico – financiară a firmei , Ed. ASE,
Bucure ști, 2007;
3. Caves, Richard E., (1996), Multinational enterprise and economic analysis , 2nd edition,
Camb ridge University Press, Cambridge, UK;
4. Constantin, Ciutacu, (2009), ISD nu au facut Romania nici mai pr oductiva, nici mai
competitive , Income Magazine, Analize, 28 Ianuarie 2009; available at
http://www.incomemagazine. ro/articol_20787/i sd-nu-au-facut -romania -nici-mai
productiva -nici-mai-competitiva.html?action=print ;
5. Dornescu, Ioana -Daniela Impactul metodelor de privatizare asupra performanțelor
manageri ale ale companiilor românești , Editura Tipo Moldova , Iași , 2012
6. Căruntu Constantin, Lăpăduși Mihaela, Căruntu Genu , Analiză economico –
financiară la nivel microeconomic , Ed. Universitaria, Craiova, 2005;
7. Dunning, John H. & Lundan, Sarianna M., (2008), Multinational Enterpris es and the
Global Economy , second edition, published by Edward Elgar Publishing, USA;
8. Hymer, Sthephan H., (1976), The International Operations of National Firms: A Study of
Foreign Direct Investment, MIT Press, Cambridge, MA;
9. Greenaway, David & Guariglia, Alessandra & Yu, Zhihong, (2009), The More the
Better? Foreign Ownership and Corporate Performance in China , Research Paper 2009/05,
Research paper series – China and the World Economy, University Nottingham, The Centre
acknowledges financial support from The Leverhulme Trust under Programme Grant F/00
114/AM;
10. Iuliana Oana MI HAI – Foreign ownership and firm performance – evidence from romanian
meta llurgical industry ;
11. Mădălina DUMBRAVĂ Economie t eoretică și aplicată – Volumul XVII (2010), No. 8(549),
pp. 105 -119;
12. Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2011 ;
13. Analele Universității “Constantin Brânc uși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2009

45
14. Ministerul de Finanțe – Agenti ec onomici si institutii publice – date de id entificare, informatii
fiscale și bilanturi .
15. Hotărârea nr.362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor
comerciale;
16. Institutul Național de Statistică, Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010 ;
17. Institutul Na țional de Statistică – seria statistica a industriei în activitatea sectoru lui
metalurgic pentru anul 2015;
18. Institutul Național de Statistică (Rezultate și performanțe ale intreprinderilor din industrie
și construcții anul 2009 și 2014) ;
19. Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010 ;
20. adevarul.ro/economie/stiri -economice/infografie -metalurgia -2015 -industriasii -produs -mai-
multe -oteluri -fonte -vandut -mai-putine -1_575849 0e5ab6550cb8c46a0e/index.html ;
21. file:///E:/Oana -Petroianu_Rentabilitatea -%E2%80%93 -condi%C5%A3ie -a-
continuit%C4%83%C5%A3ii -%C5%9Fi -rezultat -al-unei-bune -guvernan%C5%A3e.pdf ;
22. http://adevarul.ro/economie/stiri -economice/arcelormittal -hunedoara ;
23. http://adevarul.ro/locale/galati/ creșterea -descresterea -combinatului -siderurgic -galati -s-au-
implinit -45-ani-ceausescu -taiat-panglica ;
24. http://adevarul.ro/news/societate/colos -industrial -anihilat -capitalism ;
25. http://doingbusiness.ro/financiar/raport/373235/arcelormittal -hunedoara -sa/;
26. http://jurnalul.ro/campaniile -jurnalul/descoperirea -romaniei/combinatul -siderurgic –
victima -revolutiei ;
27. http://ro.wikipedia .org/wiki/ArcelorMittal_Gala%C8%9Bi ;
28. http://ro.wikipedia.org/wiki/ArcelorMittal_Hunedoara ;
29. http://ro.wikipedia.org/w iki/Mechel_C%C3%A2mpia_Turzii ;
30. http://www.arcelormittal.com ;
31. http://www.cos -tgv.ro/ ;
32. http://www.economica.net/rusii -desfiinteaza -industria -sarmei -campia -turzii -care-va-fi-
absorbita -de-cos-targoviste ;
33. http://www.evz.ro/orasul -de-fier-cu-5-din-pib-din-care-au-fugit -salariatii -1014690.html ;
34. http://www.immromania.ro/ ;
35. http://w ww.revista22.ro/impactul -investitiilor -straine -4-4428.html ;

46
36. http://www.wall -street.ro/articol/Companii ;
37. http://www.zf.ro/analiza ;
38. http://www.zf.ro/companii/rusii -de-la-nikarom -au-reluat -activitatea -la-combinatul -mechel –
campia -turzii ;
39. http://www.ziare.com/targoviste/mechel/ ;
40. http://www.revista22.ro/impactul -investitiilor -straine -4-4428.html ;
41. http://www.macrostandard.ro/indicatori_analiza_financiara.html ;
42. http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/INDICATORI -DE-APRECIERE -A-
RENT79.php ;
43. http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/14.pdf ;
44. http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/14.pdf ;
45. http://www.consiliulfiscal.ro/5 -ian-2017 -1.pdf ;
46. http://www.minind.ro/presa_2013/august/Sinteza_consultari_ME_Industria_metalurgica_2
1082013.pdf ;
47. http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -CIFREI -DE-AFACERI2053212417.php ;
48. http://www.contzilla.ro/rata -rentabilitatii -activelor -roa/;
49. https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -de-rentabilitate -companii ;
50. https://ro.wikipedia.org/wiki/Siderurgie