SPECIALIZAREA: CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE PROIECT DE DIPLOMĂ ÎNDRUMĂTOR Șef. lucr. dr. Ing. Laura DUMITRESCU Absolvent Iulian… [628010]

1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „ GHEORGHE ASACHI“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
DOMENIUL: INGINERIE CIVILĂ
SPECIALIZAREA: CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI
AGRICOLE

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR
Șef. lucr. dr. Ing. Laura DUMITRESCU

Absolvent: [anonimizat],
Iulie 2019

2
CUPRINS

A. PIESE SCRISE

2. CONȚINUTUL PROIECTULUI …………………………………………………………………………….. 4
2.1 Memoriu tehnic de rezistență …………………………………………………………………………….. 5
2.1.1 Cerințele impuse de funcțiunea construcției ………………………………………………………. 5
2.1.2 Date generale despre amplasament …………………………………………………………………… 6
2.1.3 Suprastructura ……………………………………………………………………………………………. 12
2.1.4 Infrastructura ……………………………………………………………………………………………… 13
2.1.5 Elemente nestructurale …………………………………………………………………………………. 13
2.1.6 Elemente de închidere …………………………………………………………………………………. 14
2.1.7 Condiții de exploatare …………………………………………………………………………………. 15
2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului …………………………………………………………………… 17
2.1.9 Norme privind protecția muncii …………………………………………………………………….. 18
2.1.10 Descrierea conținutului părții personale…………………………………………………………. 23
2.2 Breviar de calcul ……………………………………………………………………………………………… 24
2.2.1 Predimensionarea elementelor structurii de rezistență …………………………………. 24
2.2.1.1 Predimensionarea grinzilor ……………………………………………………………………… 24
2.2.1.2 Predimensionarea plăcii ………………………………………………………………………….. 25
2.2.1.3 Predimensionarea stâlpilor ………………………………………………………………………. 25
2.2.2 Evaluarea încărcărilor ……………………………………………………………………………….. 29
2.2.2.1 Clasificarea încărcărilor ………………………………………………………………………….. 29
2.2.2.2 Evaluarea încărcărilor permanente ……………………………………………………………. 30
2.2.2.3 Evaluarea încărăcărilor din acțiunea zăpezii……………………………………………….. 37
2.2.2.4 Evaluarea încărcărilor utile ……………………………………………………………………… 38
2.2.3 Calculul static și dinamic al structurii de rezistență ………………………………………. 38
2.2.3.1 Generalități …………………………………………………………………………………………… 38
2.2.3.2 Introducerea datelor ……………………………………………………………………………….. 39
2.2.3.3 Rezultate ……………………………………………………………………………………………… 43
2.2.4 Calculul fundațiilor …………………………………………………………………………………… 46
2.2.4.1 Studiul geotehnic …………………………………………………………………………………… 46
2.2.4.2 Generalități …………………………………………………………………………………………… 50

3
2.2.4.3 Predimensionarea fundației ……………………………………………………………………… 51
2.2.4.4 Calculul static al grinzilor de fundare ……………………………………………………….. 53
3. PARTEA PERSONALĂ ……………………………………………………………………………………….. 63
3.1 Descrierea conținutului părții personale din proiect ………………………………………………… 64
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. 65

4

2. CONȚINUTUL PROIECTULUI

5
2.1 Memoriu tehnic de rezistență

2.1.1 Cerințele impuse de funcțiunea construcției

Conform temei de proiectare dictate de cerințele beneficiarului, Școala gimnazială nr. 2 din
municipiul Pașcani, județul Iași se urmărește proiectarea și execuția obiectivului de investiții
„Construire școală gimnazială P+1E cu 16 săli de clasă “, având structura de rezistență din
cadre de beton armat.

Funcțiunile clădirii :
 Parter: săli de clasă, holuri, grupuri, cabinet medical, birou director, cancelarie și
casa scării;
 Etaj 1: săli de clasă, holuri, grupuri sanitare, laboratoare, material didactic și casa
scării.

Tabelul nr. 2.1. – Descriere funcțională
Nr. crt Funcțiunea Aria utilă
-mp-
– PARTER 779,71
1 Sală de clasă 1 50,40
2 Sală de clasă 2 48,00
3 Sală de clasă 3 50,40
4 Sală de clasă 4 57,40
5 Sală de clasă 5 42,30
6 Sală de clasă 6 42,30
7 Sală de clasă 7 42,30
8 Sală de clasă 8 42,30
9 Cabinet medical 47,88
10 Birou Director 43,20
11 Cancelarie 45,36
12 Grup sanitar PROFESORI 12,70
13 Grup sanitar FETE 10,94
14 Grup sanitar BĂIEȚI 10,94
15 Hol 233,29

6
– ETAJ 1 779,71
1 Sală de clasă 9 50,40
2 Sală de clasă 10 48,00
3 Sală de clasă 11 50,40
4 Sală de clasă 12 57,40
5 Sală de clasă 13 42,30
6 Sală de clasă 14 42,30
7 Sală de clasă 15 42,30
8 Sală de clasă 16 42,30
9 Laborator 1 – Fizică 47,88
10 Laborator 2 – Chimie 43,20
11 Laborator 3 – Biologie 45,36
12 Material didactic 12,70
13 Grup sanitar FETE 10,94
14 Grup sanitar BĂIEȚI 10,94
15 Hol 233,29

 Acoperiș: tip terasă necirculabilă ;
 Suprafața construită: Sc = 1.938,06 mp ;.
 Suprafața desfășurată: Sd = 3.876,12 mp ;
 Suprafața utilă: Su = 1.599,42 mp;
 Înălțimea de nivel: H = 3,50 m;
 Volumul încălzit: Vînc = 6.657,24 mc .
Circulația în școală este asigurată de un hol având lățimea de 3,00 m. Holurile asigură
evacuarea în caz de incendiu. Acccesul pe verticală se realizează printr-o scară cu rampe din
beton armat cu 20 trepte 30×17,5 cm, lățimea rampei este de 1,35 m, iar golul de vang are o
lățime de 30 cm, asigurată cu o balustradă din profile din inox, cu înălțimea de 0,90 m.

2.1.2 Date generale despre amplasament

Terenului este amplasat în intravilanul muncipiul Pașcani, în extremitatea de vest a
județului Iași și aparține domeniului public al UAT Municipiului Pașcani.

7
Suprafața terenului este de 8.471 mp. Terenul are ca front stradal 67,00 metri la str. Dragoș
Vodă, nr. 55 de la Est, arteră ce face legătura cu drumul județean DF 208 Mircești – Pașcani –
Lespezi.

Figura nr. 2.1. – Harta României și harta județului Iași (amplasare în teritoriu a obiectivului)

Categoria de folosință actuală a terenului este curți, construcții.
Vecinătăți:
– Nord, Sud și Vest – teren proprietate privată a persoanelor fizice;
– Est – DJ 208;

Categoria C de importanță a construcției – conform H.G.R. nr. 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții și Regulamentul MLPAT, Ordin nr.
31/N din 02.12.1995 „ Metedologie de stabilirea a categoriei de importanță a construcțiilor “
Clasă de importanță II – conform Normativ P100-1/2013 – Cod de proiectare seismică
– Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, tabel 4.2, pagina 63-64, pentru care
coeficientul de importanță al construcției este 𝛄𝐈=𝟏,𝟐.
Date privind acțiunea seismică
Cutremurele din această regiune, nu se datorează unor linii tectonice locale, ele fiind
condiționate în special de epicentrul cantonat în Zona Vrancea.
Pentru calculul sarcinilor din seism conform Normativ P100-1/2013, face parte din zona
seismică „E“, căreia îi corespunde:
 Accelerația terenului pentru proiectare 𝐚𝐠=𝟎,𝟐𝟓𝐠;
 Perioada de colț 𝐓𝐜=𝟎,𝟕𝟎𝐬;
 Coeficient de amplificare dinamică 𝛃𝐨=𝟐,𝟓𝟎;
 Coeficient seismic 𝐊𝐬=𝟎,𝟏𝟐;
 Grad seismic echivalent VII.

8

Figura nr. 2.2. – România – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare
ag cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Figura nr. 2.3 – Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), 𝑇௖, a
spectrului de răspuns

Figura nr. 2.4. – Spectre normalizate de răspuns elastic ale accelerațiilor absolute pentru
componentele orizontale ale mișcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control
(colț), 𝑇௖= 0,7𝑠

9
Din punct de vedere al încărcării din zăpadă
Intensitatea normală a încărcării dată de zăpadă a fost calculată conform Normativ CR-1-
1-3/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiuni zăpezii asupra construcțiilor:
– 𝐒𝐤=𝟐,𝟓 KN/𝐦𝟐 conform Normativ CR-1-1-3/2012, Tabel A1, definită pe
un interval mediu de recurență IMR = 50 ani;
– 𝐜𝐞=𝟎,𝟖 – coeficient prin care se ține seama de condițiile de expunere a
construcției, Tabel 4.2;
– 𝐜𝐞=𝟎,𝟖 – coeficient prin care se ține seama de aglomerarea cu zăpadă;
– G fundamentală = 1,50 – Starea limita ultimă (de rezistență și stabilitate) sub
acțiunea grupărilor fundamentale;
– G specială = 0,40 – Starea limită ultimă (de rezistență și stabilitate) sub
acțiunea grupărilor speciale.

Figura nr. 2.5. – Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zapada pe sol 𝑆௞,, KN/𝐦𝟐
pentru altitudini A = 1000 m

Din punct de vedere al încărcării din vânt
Intensitatea normală a încărcării dată de vânt a fost calculată conform CR-1-1-4/2012 –
Cod de proiectare. Evaluarea acțiuni vântului asupra construcțiilor:
– 𝐪𝐛=𝟎,𝟕𝟎 KPa presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălțimea de 10 m
deasupra terenului, Tabel A1, definită pe un interval mediu de recurență IMR =
50 ani;
– 𝐔𝐫𝐞𝐟=𝟎,𝟑𝟕 m/s – valoarea vitezei de referință a vântului conform Normativ
NP-082-04 pentru fundarea structurilor de fundare directă.

10

Figura nr. 2.6. – Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vântului, 𝑞௕ în kPa, având
IMR = 50 ani

Adâncimea de îngheț
Conform STAS 6054/77, adâncimea maximă de îngheț a zonei, este de 1,10 m, față de
suprafața terenului.

Figura nr. 1.7. – Zonarea după adâncimea maximă de îngheț (cm)

Clima
Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat – continental
de nuanță destul de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi
caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani între anii 1986 – 1996.

11
Temperatura aerului
Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și
un minim mediu în ianuarie de – 2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate
se înregistrează între martie – aprilie (6,7°C) și aprilie – mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai
mari între octombrie – noiembrie (6,4°C) și septembrie – octombrie (5,0°C).
Umezeala relativă a aerului are o valoare medie anuală de 82%, cu un maxim în
perioada noiembrie – ianuarie (87 – 88%) și un minim în perioada caldă a anului (74 – 77%).
Nebulozitatea are o valoare medie anuală de 6,0 zecimi, cu un maxim în decembrie (7,2
zecimi) și un minim în august (4,4 zecimi).
Precipitațiile atmosferice – sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm.
Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (42% din totalul
anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna (11%).
Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a
atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului
care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Din analiza datelor privind elementele de vânt, se constată că frecvența medie anuală cea
mai mare o au masele de aer din direcția nord (14,8%), urmate de cele din direcția nord – vest
(11,0%) și sud – est (7,0%). Pe celelalte direcții vânturile înregistrează frecvențe reduse, cele mai
mici fiind dinspre sud – vest (0,8%), nord – est (1,2%) și vest (1,8%). Calmul atmosferic are o
valoare foarte mare (56,5%), indicând condiții de adăpost aerodinamic.
Fenomenele meteorologice mai importante care se produc mai frecvent:
 ceața – cu o frecvență medie anuală de 34,6 zile;
 aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile;
 viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna
februarie;
 poleiul se produce cu o frecvență anuală de 2,8 zile.
Condiții geotehnice
Relieful dintre Orogenul Carpatic și Valea Nistrului constituie o singură unitate
morfologică, respectiv Podișul Moldovei.
Conform studiului geotehnic elaborat, terenul are următoarea stratificație:
– Stratul 1 = 0,00 – 1,20 m – sol vegetal cu umplutură de pământ cu piatră
spartă;
– Stratul 2 = 1,20 – 3,00 m – argilă prăfoasă, cafenie, plastic consistentă;
– Stratul 3 = 3,00 – 6,00 m – argilă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă.

12
Stabilitatea terenului – accidente de teren
Studiind amplasamentul clădirii, cât și localizarea acestuia în teritoriu, se trage concluzia
că amplasamentul are stabilitatea locală asigurata în contextual actual de nivel freatic cu curgere
liberă spre aval.
Amplasamentul studiat nu este supus alunecărilor de teren, inundațiilor sau viiturilor de
apă din precipitații.
Analiza geo-morfo-hidrologică
O analiza generala,din punct de vedere geografic, geomorfologic, geologic sau
hidrologic, la nivelul întregului oraș conduce la următoarele concluzii:
Geografia
Altitudinea minimă a municipiului se află la 40.00 – 42.00 m (zona studiată se situează
între cotele 121.00 și 122.00).
Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic municipiul Pașcani se încadrează astfel:
– regiunea: Podișul Sucevei;
– subregiunea: Podișul Fălticenilor;
– unitatea: Podișul Dealul Mare;
– subunitatea: Culoarul Siretului.
2.1.3 Suprastructura

Structura de rezistență se realizează în sistem cadre pe două direcții ortogonale, executate
din beton armat turnat monolit.
Stâlpii au formă pătrată fiind executați din beton armat monolit și au secțiunea de 30×30
cm, iar grinzile sunt din beton armat monolit au secțiunea de 30x65cm.
Planșeul de la parter și etajul 1 se va realiza din beton armat monolit marca C20/25 de 13
cm grosime și va fi armat cu oțel PC 52 și OB 37.
Acoperișul peste etajul 1 este un acoperiș tip terasă necirculabilă.
Scara de acces la etaj 1 se va realiza din beton armat monolit marca C 20/25.
Materiale utilizate la suprastructura sunt beton C 20/25 și oțel OB 37, PC 52.
Zidăria executată la pereții exteriori este înrămată în ochiurile de cadru și se va realiza
din zidărie de cărămidă cu goluri tip GVP de 290 mm, iar mortarul din rosturi va fi de marcă M5.
Pereții exteriori sunt finisați cu tencuieli obișnuite cu glet de var și var lavabil culori diverse, în
funcție de registrele pereților.
Zidăria executată la pereții interiori este înrămată în ochiurile de cadru și se va realiza din
zidărie de cărămidă cu goluri tip GVP de 290 mm , iar mortarul din rosturi va fi de marcă M5.

13
2.1.4 Infrastructura

Fundarea se realizează în stratul de argilă prăfoasă cafenie, cu plasticitate mare spre foarte
mare, plastic consistentă la plastic vârtoasă.
Capacitatea portantă a terenului de fundare a fost studiată pentru o adâncime de fundare
Df = 6,0 m.
Sistemul de fundare se realizează dintr-o rețea de grinzi din beton armat sub șirurile de
stâlpi cu secțiunea sub formă de T, pe direcție longitudinală lățimea inimii de 40 cm și înalțimea
de 1,50 m, iar lățimea tălpii de 1,20 cm la partea inferioară, iar pe direcție transversală lățimea
inimii de 40 cm și înalțimea de 1,50 m, iar lățimea tălpii de 1.20 cm la partea inferioară.
La intersecția grinzilor de fundare sunt prevăzute vute armate cu bare verticale și bare
orizontale necesare pentru realizarea unei cutii rigide la nivelul infrastucturii și pentru ancorarea
armăturii din stâlpi.
După realizarea construcției până la nivelul terenului se vor executa umpluturile in jurul
fundațiilor atât la exterior cât si la interior.
Trotuarele perimetrale se vor realiza din beton, deaspura acestora, peste un strat de nisip
se finisează cu pavele din beton vibropresant, mărginite de borduri din același material, fixate pe
pat de beton, având o lățime minimă de 0,60 m și vor avea o înclinație de minim 2% pantă.
Betonul folosit pentru executarea grinzilor de fundație este betonul marca C 20/25.
Materialele folosite pentru armarea grinzilor de fundare sunt oțel BST 500S și OB 37.

2.1.5 Elemente nestructurale

Pentru finisaje vor fi folosite materiale de calitate, durabile și ușor de întreținut.
Materialele folosite pentru finisaj permit o punere în operă rapidă sunt durabile si
adecvate funcțiunilor:
Finisajele propuse sunt următoarele:
Finisaje interioare :
 pardoseli reci din gresie antiderapantă pentru holuri, grupuri sanitare, cabinet
medical, laboratoare, material didactic și casa scării;
 pardoseli calde din parchet laminat pebtru trafic intens în sălile de clasă,
cancelarie și birou Director;
 pereții din zidărie și tavanele vor fi finisate cu tencuieli obișnuite cu glet de
var și var lavabil culori diverse, în funcție de registrele pereților;
 pereții din gipscarton vor fi finisați cu glet polimer și var lavabil;

14
 la grupurile sanitare se vor realiza placaje cu faianță pentru protecția la
umezeală și păstrarea igienei.
Finisaje exterioare :
 pereții exteriori se vor termoizola și se vor finisa cu tencuieli tencuieli
decorative drișcuite cu granulație și culori diverse, în funcție de registrele
pereților. Se vor utiliza culori asortate (bej și maron închis);
 soclu se va tencui peste termoizolație, cu tencuială decorativă maron închis,
granulație mare, rezistentă la acțiuni mecanice;
 treptele de acces se vor placa cu gresie antiderapantă și antigelivă și se vor
asigura cu parapeți din profile metalice laminate, 90 cm înălțime, vopsite în
câmp deschis de culoare bej închis. Pe marginea treptelor se dispun profile
antiderapante din aluminiu eloxat.;
 sistemul de acoperire este de tip terasă cu termoizolație din vată minerală de
30 cm grosime și cu hidroizolație din 2 membrane termosudabile din care
ultima cu protecție din ardezie;
 se dotează clădirea cu rampă de acces pentru scaune rulante, cu parapeți
metalici dispuși pe ambele laturi. Rampa va avea 5% pantă și se va finisa cu
gresie antiderapantă și antigelivă conform „ Normativ privind adaptarea
clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu
handicap“, indicativ NP 051-2012 – Revizuire NP 051/2000.

2.1.6 Elemente de închidere

– tâmplăria ferestrelor va fi din din profile din lemn stratificat cu geam termopan,
minim 5 camere termoizolante, cu feronerie garantată pentru minim 15.000 de
cicluri;
– la ferestre, se vor dispune la exterior glafuri din tablă de oțel 0,5 mm grosime,
culoare maron, cu protecție fonică de cauciuc;
– la interior sunt prevăzute uși celulare din lemn furniruite cu furnir natural de
stejar. Tocul, cadrul și traversele acestei uși sunt confecționate din lemn masiv
de brad, iar structura este celulară;
– la intrarea în școală se vor monta uși metalice, cu deschidere în sensul de ieșire
și se vor dota cu dispozitive de închidere lentă și bare antipanică.

15
2.1.7 Condiții de exploatare

Respectarea instrucțiunilor, regulilor și normelor de exploatare .
Conducerea școlii, personalul didactic, personalul administrativ și personalul de curățenie
vor fi instruiți periodic și sunt obligați să respecte următoarele norme de exploatare:
– instrucțiunile și regulile stabilite pentru proiectare;
– norme de prevenire și stingere a incendiilor;
– norme de utilizare a instalațiilor de apă rece și caldă, a instalațiilor de încălzire,
a instalațiilor de gaze și a instalațiilor electrice;
– norme igienice elementare – spălatul pe mâini, curățenia interioara și exterioară
(curtea) școlii;
Elevii vor fi instruiți asupra acestor norme de exploatare și se va urmări respectarea
strictă de către aceștia a normelor de prevenire a incendiilor și a normelor elementare de igienă.
Orice defecțiune constatată la instalații, în special la instalațiile de gaze, și la instalațiile
electrice, va fi anunțată imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor și Inspectoratului
Școlar Județean Iași luându-se măsuri de interzicere a accesului copiilor și restului personalului
in zonele cu defecțiuni.
Obligația urmăririi comportării în timp a construcției .
Conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, urmărirea comportării în
exploatare, a construcțiilor se face pe toată durata de existență a acestora și cuprinde ansamblu de
activități privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare și măsurare
specifice, în scopul menținerii cerințelor de calitate.
Programul de urmărire în timp a comportării clădirii se referă la două capitole majore și
revine conducerii școlii.
Urmărirea tasărilor construcției .
În conformitate cu STAS 2745/1990 – Urmărirea tasărilor construcțiilor prin metode
topografice, verificările topografice se vor efectua după următorul program:
În perioada de execuție :
– la cota ± 0.00;
– la încheierea fiecărui nivel;
– la darea în exploatare, în perioada de exploatare;
– la o lună în primii doi ani;
– la trei luni în continuare, dacă raza tasării este mai mare de 0,5 mm, în primii
doi ani sau semestrial când rata tasării este mai mică de 0,5 mm.

16
Urmărirea comportării în timp a construcției .
Schimbări în poziția obiectivelor de construcție în raport cu mediul de implantare al
acestora:
– deplasări orizontale, verticale sau înclinări;
– desprinderi de trotuare, de socluri, apariția de rosturi crăpături, etc.
Schimbări în forma obiectelor de construcție :
– deformații vizibile verticale,orizontale sau rotiri.
Schimbări în gradul de protecție și confort :
– etanșeitatea izolațiilor fonice sau hidrofuge;
– umezirca pereților, infiltrații de apă, lichefieri ale pământului după cutremure.
Defecte și degradări cu implicații asupra funcționalității obiectelor de construcție :
– înfundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc.
Defecte și degradări în structura de rezistență :
– fisuri, crăpături ;
– coroziunea elementelor metalice;
– flambajul unor elemente comprimate;
– putrezirea elementelor de lemn.
Măsuri de siguranța durabilității
Clădirile de școli ce se proiectează și se execută din materiale de folosință curentă,pereți
portanți din zidărie de cărămidă înlocuitori, piatră, panouri de beton armat cu structură (schelet)
de beton armat sau metal și planșee din beton armat au durata de serviciu 100 ani.
Clădirile de școli existente, cu pereți portanți din zidărie de cărămidă, înlocuitori, piatră
și planșee din lemn au durata de serviciu de 70 ani.
Clădirile de școli existente, cu pereți portanți din lemn sau schelet din lemn, au durata de
serviciu de 40 ani.
Cheltuielile pentru funcționare, întreținere și reparații, sunt direct proporționale cu
principala exigență economică, durata, în care clădirile de școli trebuie să-și păstreze calitățile
proiectate pentru a corespunde scopului, denumită durata de serviciu.
Conducerea școlii are obligația, să planifice, să programeze și să solicite asigurarea
finanțării pentru lucrările de întreținere, de reparații curente, de reparații capitale și consolidări
pentru menținerea calităților construcțiilor pe durata normată de serviciu.

17
2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului

Durata de viață proiectată a structurii/construcției s-a considerat 30 de ani pentru
construcțiile metalice și 50-100 de ani pentru cele cu structură din beton, conform Tabelului 1.1
din Cod de proiectare CR 0-2005 – Cod de proiectare „Bazele proiectării structurilor în
construcții“.
Bazele proiectării structurilor în construcții; Clasa de importanță a construcțiilor se
încadrează in Clasa II de importanță, conform CR 0-2005 – Cod de proiectare „Bazele proiectării
structurilor în construcții“, Anexa nr. 1.
Clasă de importanță II – conform Normativ P100-1/2013 – Cod de proiectare seismică
– Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, tabel 4.2, pagina 63-64, pentru care
coeficientul de importanță al construcției este 𝛄𝐈=𝟏,𝟐.
Clasa de importanță si de expunere la cutremur pentru clădiri Normativ P 100 – Cod de
proiectare seismică, prevederi de proiectare pentru clădiri, Partea I, P100-1/2013.
Prevederi de proiectare pentru clădiri Conform Cod de proiectare CR-1-1-3/2012 – Cod
de proiectare. Evaluarea acțiuni zăpezii asupra construcțiilor
Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol a definită pe un interval mediu
de recurență IMR=50 de ani, pentru construcția de față s-a considerat 𝐒𝐤=𝟐,𝟓 KN/𝐦𝟐
conform Indicativ CR-1-1-3/2012, Tabel A1.
Conform NP-082-2004 – Cod de proiectare „ Bazele proiectãrii și acțiuni asupra
construcțiilor. Acțiunea vântului “, Anexa A, zonarea acțiunii vântului asupra construcțiilor pe
teritoriul României, valori caracteristice ale vitezei vântului definită pe un interval mediu de
recurență IMR = 50 ani pentru obiectivul proiectat s-a considerat viteza caracteristică de 10m/s,
iar presiunea de referință a vântului mediată pe 10 minute, s-a considerat 𝐪𝐛=𝟎,𝟕𝟎 KPa
presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălțimea de 10 m deasupra terenului, Tabel A1.
Conform Normativul de siguranță la foc a construcțiilor P 118-99, Normele tehnice de
proiectarea și realizarea construcțiilor privind protecția la acțiunea focului, gradul de rezistență la
foc al clădirii pentru învățământ este:
– Gradul II rezistență la foc, Tabel 3.2.4. (în construcțiile în care densitatea
sarcinii termice nu depășește 420MJ/m2 și materialele combustibile sunt astfel
distribuite încât să nu pericliteze stabilitatea construcției prin încălzirea locală a
unor elemente de construcție în timpul incendiului, se admite utilizarea
structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate și reducerea
corespunzătoare a rezistenței la foc a stâlpilor, pereților și planșeelor până la
minimm 15 minute);

18
– Risc la incendiu: mic.

2.1.9 Norme privind protecția muncii

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele:
 Legea nr. 31982006 securității și sănătății în muncă;
 H.G.R. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
 H.G.R. nr. 971 /26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de
securitate și/sau de sănătate la locul de muncă.
 H.G.R. nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru locul de muncă;
 H.G.R. nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul
de muncă;
 H.G.R. nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
 H.G.R. nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
șantierele temporare sau mobile;
 STAS 12216 – Protecția împotriva electrocutării la echipamente electrice
portabile.
 Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de
securitate a muncii pentru lucrul la înălțime;
 Ordinul MMPS nr. 225/1995 privind aprobarea Normativului-cadru de
acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție;
 H.G.R. nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerințele minime de securitate
și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;
 H.G.R. nr. 493 din 12.04.2006 privind cerințele minime de securitate și
sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
 H.G.R. nr. 1136/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri
electromagnetice;
 H.G.R. nr. 1051/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecțiuni dorsolombare;

19
 H.G.R. nr. 1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și
sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea
la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
 Norme generale de protecția muncii;
Beneficiarul va folosi pentru execuție, întreținere și exploatare personal calificat și
instruit din punct de vedere al securității și sănătății în muncă și P.S.I.
NOTĂ:
Măsurile de securitate și sănătate în muncă nu au caracter limitativ, șeful punctului
de lucru având obligația de a lua orice măsuri necesare pentru prevenirea eventualelor accidente.

Normele generale de prevenire și stingere a incendiilor
Clădirea se va amplasa astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp
nomată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze imobilele învecinate, respectând distanțele minime
de siguranță prevăzute în 118/1999 – Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
Elementele de construcții vor fi astfel alcătuite și conforme încât să se limiteze degajările
de fum, de gaze fierbinți și de alte produse nocive și să împiedice propagarea rapidă a flăcărilor
și a fumului.
Privind prevenirea și stingerea incendiilor se vor aplica prevederile din legislația în
vigoare, din care menționăm:
 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
 Ordin OMAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor;
 PE 009-94 – Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor;
 P 118/1999 – Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;
 NP 086/2005 – Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea
instalațiilor de stingere a incendiilor;
 H.G.R. nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de
prevenire și stingere a incendiilor;
 STAS 10903/2-79 Măsuri de protecție contra incendiilor. Determinarea
sarcinii termice în construcții;
 STAS 11357-90 – Măsuri de protecție contra incendiilor. Clasificarea
materialelor și elementelor de construcții din punct de vedere al
combustibilității;
 STAS 11976-83 – Instalații de stingere a incendiilor. Instalații de stingere cu
spumă. Prescripții de proiectare;

20
 P 118/2/2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor
Partea II;
 C 300-94 – Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;
 I 18/2/2002 – Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de
semnalizare a incendiilor și a sistemelor de alarmare contra efracției din
clădiri.

Protecția factorilor de mediu
Lucrările de construcții se vor efectua în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Legea
protecției mediului, republicată, cu completările și modificările ulterioare.
Măsuri de protecția mediului în timpul și după terminarea executării lucrărilor de
construcții.
În timpul lucrărilor de construcții se va asigura împrejmuirea și curățenia în șantier.
Intrarea mașinilor cu materiale și ieșirea cu deșeuri rezultate din activitatea șantierului se va face
în condiții de curățenie a acestora pentru a nu afecta zona de lucru cât și curățenia drumurilor
publice din imediata apropriere. Autocamioanele ce transportă deșeuri din șantier vor avea
platforma de transport acoperită cu o prelată de protecție.
Executantul lucrării după ce va lua aprobările necesare în conformitate cu legea va
transporta deșeurile rezultate din activitatea șantierului la depozitul de salubritate și va trimite o
copie după macheta conformă cu H.G.R. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și
pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase la responsabilul de
mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Iași cât și aprobările obținute.
Sursele de zgomot sunt vocea umană și activitățile specifice, nefiind necesare amenajări și
dotări pentru protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor.
Deșeurile sunt de tip menajer, modul de gospodărie a acestora se va face conform
legislației în vigoare.
Lucrările prevăzute în prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului și
solului și nu sunt generatoare de noxe.
După terminarea lucrărilor se va reface și îmbunătăți cadrul natural, iar pentru amenajarea
spațiior verzi se vor efectua următoarelor lucrări:
– degajarea terenului de corpuri străine și încărcarea manuală a materialelor
rezultate și transportul lor la depozitul de salubritate;
– se va așterne un strat vegetal pe teren în straturi uniform cu grosimea de 30
cm;

21
– se va semăna gazon, se va uda (nu în exces) cu furtunul și se va cosi manual;
– se vor plivi buruienele dintre platform
Protecția calității apei
Există grupuri sanitare interioare. Alimentarea cu apă se face de la rețeaua de distribuție
de apă potabilă aflată în exploatarea operatorului (S.C. APAVITAL S.A.), furnizează apă cu
parametrii variabili (debit și presiune). Municipiul Pașcani este alimentat din sursa Timișești (cu
debit variabil, cu reducere de 40% în anii cu precipitații reduse).
Din punct de vedere al stării de uzura a rețelelor de distribuție, aceasta este relativ bună
pentru conductele magistrale, un grad mai avansat de uzura prezentând rețelele de serviciu.
Nu sunt surse de poluare a apelor.
Canalizare menajera și pluvială.
În municipiul Pașcani canalizarea apelor uzate, menajere și pluviale se face în sistem
unitar, cu posibilități de deversare în Râul Siret, după epurarea prealabila înstațiade epurare
(treapta mecanică și biologică – 3000 l/s).
Stația de epurare nu satisface debitul de ape uzate 94100 l/s, motiv pentru care descărcare
în Râul Siret nu se face în conformitate cu normativele în vigoare.
Rețeaua de canalizare acoperă în majoritate teritoriul orașului.
Alimentarea cu energie electrică.
În prezent în zona studiată, învecinătatea amplasamentului exista rețele de energie
electrica și de telecomunicații. SoluȚia de racordare apartine furnizorului de electricitate (S.C.
DELGAZ GRID S.A.).
Telefonie.
Noua construcție ce face obiectul proiectului va fi racordată la centrala telefonică ce
deservește zona studiată. Soluția de racordare va fi dată de proiectantul de specialitate al
Direcției de Telecomunicații (S.C. TELEKOM S.A.) prin lucrarea care-i va fi comandată.
Protecția aerului
Alimentarea cu căldura și gaze naturale – Soluția optima pentru încălzire o constituie
centralele termice pe gaz sau combustibil solid.
Depozitarea controlată a deșeurilor
Gestionarea deșeurilor se va efectua în condiții de protecție a sănătății populației și a
mediului supuse prevederilor legislației specifice în vigoare. Se va interzice depozitarea
neorganizată a deșeurilor, urmând a fi amenajate puncte de colectare în containere etanșe
ecologice. Deșeurile menajere vor fi depozitate în recipiente speciale și colectate prin serviciu de
salubritate centralizat al municipiului Iași.
Protecția împotriva radiațiilor – Nu este cazul.

22
Protecția solului și subsolului – Nu este cazul.
Protecția ecosistemelor terestre și acvatice
Clădirea va fi amplasată în intravilan. Volumul lucrărilor nu vor genera modificări de
amploare care să conducă la alterarea cadrului natural existent. Lucările de refacere a cadrului
natural vor acoperi eventualele modificări aduse.
Marcarea punctelor și traseelor din sistemul căilor de comunicații și din categoriile
echipării edilitare, ce reprezintă riscuri pentru zonă – Nu este cazul.
Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție – Nu este cazul.
Evidențierea potențialului balnear și turistic – Nu este cazul.
Menținerea calității mediului între limite acceptabile, cu tendința de aducere la parametrii
naturali, constituie o linie strategică esențială a unui program de management al mediului
(reconstrucție ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile).

Legislația de mediu care se va avea în vedere :
 Legea protecției mediului nr. 137/1995;
 O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;
 O.U.G. nr. 91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției
mediului nr. 137/1995;
 Legea nr. 294/2003 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr.
137/1995;
 Ordinul nr. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a
recomandărilor privind mediul de viață al populației;
 O.U.G. nr. 778/16.06.2000 privind regimul deșeurilor;
 Legea 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul
deșeurilor industriale reciclabile;
 Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor;
 H.G.R. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și aprobarea listei
cuprizând deșeurile inclusiv deșeurile periculoase;
 Ordinul nr. 2/211/118 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și
Mediului, al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al
Ministrului Economiei și Comerțului pentru aprobarea Procedurii de
reglementare și control al transportului deșeurilor pe teritoriul României.

23
NOTĂ:
Se interzice utilizarea materialelor de construcție care conțin substanțe radioactive.
Șeful de șantier va coordona și supraveghea desfășurarea lucrărilor.

2.1.10 Descrierea conținutului părții personale

În cadrul părții personale a fost analizată comportarea higrotermică a clădirii studiate în
cadrul proiectului.
Etapele de calcul se referă la :
 Identificarea elementelor de anvelopă și stabilirea dimensiunilor de calcul;
 Calculul rezistenței termice specifice unidirecționale R pentru toate elementele
anvelopei;
 Calculul rezistenței termice specifice corectate R' prin metoda coeficienților
specifici liniari de transfer termic conform cataloagelor de punți termice din
Normativul C 107- 3/2005 – Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcție ale clădirilor;
 Determinarea coeficientului global de izolare termică G1 pentru clădiri cu altă
destinație decât cea de locuire;
 Studiul comparativ al comportării higrotermice și al riscului de condens pentru
acoperișul de tip terasă, în două variante de alcătuire, respectiv terasă
necirculabilă clasică și terasă verde, folosind programul WufiPro.

24
2.2 Breviar de calcul

2.2.1 Predimensionarea elementelor structurii de rezistență

2.2.1.1 Predimensionarea grinzilor

Predimensionarea grinzilor se face pe baza criteriilor de rigiditate și a criteriilor
arhitecturale. Conform P 100/2013: 5.3.2.1 Grinzi:
(1) Lățimea grinzilor va fi cel puțin 200 mm.
(2) Raportul între lățimea 𝐛𝐰 și înălțimea secțiunii 𝐡𝐰 nu va fi mai mic decât 1/4. Din
considerențe tehnologice 𝐡𝐰 si 𝐡𝐰 vor fi modulate la 50 mm.

a. Grinda după direcție longitudinală :
Travee: T = 6,7 m
h୪୵= ቀଵ
଼÷ ଵ
ଵଶቁT = ቀଵ
଼ ÷ ଵ
ଵଶቁ 6,7 = 0,837÷0,558 [m] h୪୵= 0,65 m
b୪୵= ቀଵ
ଶ÷ ଵ
ଷቁh୪୵= ቀଵ
ଶ ÷ ଵ
ଷቁ 0,65 = 0,325÷0,216 [m] b୪୵= 0,30 m

b. Grinda după direcție transversală :
Deschidere: L = 6,3 m
h୲୵= ቀଵ
଼÷ ଵ
ଵଶቁL = ቀଵ
଼ ÷ ଵ
ଵଶቁ 6,3 = 0,787÷0,525 [m] h୪୵= 0,65 m
b୲୵= ቀଵ
ଶ÷ ଵ
ଷቁh୲୵= ቀଵ
ଶ ÷ ଵ
ଷቁ 0,5 = 0,3÷0,2 [m] b୪୵= 0,30 m

25
2.2.1.2 Predimensionarea plăcii

Predimensionarea se face pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonică.
Pentru o izolare fonică corespunzătoare grosimea plăcii trebuie să fie mai mare cel mult
egală cu 130 mm.
Din considerențe tehnologice grosimea plăcii, 𝐡𝐩, va fi modulată la 10 mm.

Lumina după direcție transversală :
t଴= L− b ୲୵= 6,3−0,3 = 6,0 m

Lumina după direcție longitudinală:
l଴= T− b ୲୵= 6,7−0,3 = 6,4 m

Raportul dintre lumina pe direcție transversală ( t଴) și lumina pe direcție longitudinală
(l଴) este:
୲బ
୪బ= ଺,଴
଺,ସ= 0,94 < 2
În consecință placa descarcă după ambele direcții astfel că armarea se face după ambele
direcții.
h୮= p
180+ 20 mm
unde:
P – perimetrul plăcii
P = 2 (t ଴+ l଴) = 2 (6,0 + 6,4) = 24,8 m
h୮= ଶସ,଼
ଵ଼଴+ 20 mm = 137,77+20 = 157,77 mm 𝐡𝐩= 𝟎,𝟏𝟔 m

2.2.1.3 Predimensionarea stâlpilor

Stâlpii sunt elemente liniare din beton armat, plasate în poziție verticală care preiau
încărcările de la elementele structurale orizontale și le transmit mai departe fundațiilor.
Stâlpii sunt solicitați la compresiune excentrică, forță axială și moment încovoietor, dar în
faza de predimensionare nu sunt cunoscute valorile momentelor încovoietoare. Aceștia nu
prezintă prezintă noțiunea de deschidere similar grinzilor, momentul încovoietor provenind din
efectul de cadru, astfel că nu se poate face o predimensionare corectă doar pe baza unor
caracteristici geometrice.

26
Din aceste considerente, predimensionarea stâlpilor se va face în funcție de forța axială ce
acționează asupra acestora. Acest lucru presupune și o evaluare a încărcărilor în această fază,
acestea fiind necesare pentru o bună evaluare a dimensiunilor secționale ale stâlpilor.
În cazul stâlpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea
ductilității locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P 100-2013
(paragraful 5.3.4.2.2) recomandă limitarea valorii efortului mediu axial la 0,4 (caz în care nu este
necesară verificarea explicită a capacității necesare de deformare). Impunerea condiției de
ductilitate necesită evaluarea forței axiale de compresiune și determinarea unei arii de beton
necesare a stâlpului.
Nu se propune schimbarea secțiunii stâlpilor pe înălțimea clădirii, pentru a evita variația
rigidității etajelor, al căror efect defavorabil a fost pus în evidență prin calcule dinamice și prin
degradările suferite de acest tip de clădiri la cutremure.
Forțele axiale din stâlpi se determină în funcție de poziția în structură și de ariile
aferente. Aria secțiunii transversale a stâlpilor este dată de relația:
𝑨𝒏𝒆𝒄= 𝑵𝑬𝒅
𝝑 ∗ 𝒇𝒄𝒅
unde:
𝟅 – forța axială normalizată ( 𝟅 = 0,4);
𝑓௖ௗ – rezistența la compresiune, valoare de calcul;
𝑁ாௗ – forță axială în stâlp la nivelul încastrării.

Beton de clasă C 20/25
Rezistența la compresiune, valoare caracteristică: 𝒇𝒄𝒌 𝒄𝒊𝒍=𝟐𝟎 𝑵/𝒎𝒎𝟐
Coeficientul parțial de siguranță pentru rezistența betonului: 𝛾௕= 1,5
𝑓௖ௗ= 𝑓௖௞ ௖௜௟
𝛾௕= 20
1,5= 13,33 𝑁/𝑚𝑚ଶ

Pentru calculul efortului axial 𝑵𝑬𝒅 dimensiunile stâlpilor se vor considera 40×40 cm.
Dimensiunile secțiunii transversale a stâlpului se determină ținând cont de relațiile:
௛ೞ
௕ೞ= ௅
்=଺,ଷ
଺,଻= 0,940 ℎ௦= 0,940∗ 𝑏௦

27

𝐴௘௙= ℎ௦∗ 𝑏௦= 0,940∗ 𝑏 ௦ଶ
𝐴௘௙= 𝐴௡௘௖ 0,940 * 𝑏௦ଶ= ேಶ೏
ణ∗ ௙೎೏ 𝑏௦= ටேಶ೏
ణ∗ ௙೎೏∗଴,ଽସ଴
Forța axială în stâlp la nivelul încastrării se detemiină în gruparea
෍𝑮𝒌,𝒋𝒏
𝒋ୀ𝟏+ 𝝍𝟐,𝟏∗ 𝑸𝒌,𝒊
unde:
𝐺௞,௝ — efectul acțiunii permanente j, luată cu valoarea caracteristică;
𝑄௞,௜ — efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoare caracteristică;
𝜓ଶ,ଵ — coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii variabile i.

Pentru încărcările din zăpadă si cele datorate exploatării 𝜓ଶ,ଵ= 0,4.
Din considerențe tehnologice 𝒃𝒔 și 𝒉𝒔 se vor modula la 50 mm.
Conform P100-1-2013 : 5.3.2.2.Stâlpi:
Dimensiunea minimă a secțiunii nu va fi mai mică de 300 mm

Stâlp central
Forțe axiale din greutate proprie

Suprafețe aferente:
Planșeu superior: 𝑆௔௙,௣.௦௨௣.= 4,65 ቀ଼,଻
ଶ+ ଷ,଴
ଶ+ ଺,ଷ
ଶቁ= 41,85 𝑚ଶ
Planșeu cu pardoseală caldă: 𝑆௔௙,௣.௖.=଼,଻
ଶ+ ଺,ଷ
ଶ= 7,50 𝑚ଶ
Planșeu cu pardoseala rece: 𝑆௔௙,௣.௥.=ଷ,଴
ଶ+ ଼,଻
ଶ= 5,85 𝑚ଶ
Planșeu casa scării: 𝑆௔௙,௖.௦.= 7,29+1,8+5,1 = 14,19 𝑚ଶ
Rampă: 𝑆௔௙,௥.= 1,35∗ ଶ,଻
ୱ୧୬ଷ଴బ= 7,29 𝑚ଶ
Podest int.: 𝑆௔௙,௣.= 3,0∗ 0,6 = 1,8 𝑚ଶ
Podest de plecare: 𝑆௔௙,௣௣.= 3,0∗ 1,7 = 5,1 𝑚ଶ

28
Volume aferente:
Volum grinzi: 𝑉௚= 0,3∗0,65 (1,50+3,15 )+ 0,3∗0,65∗4,35 = 1,755 𝑚ଶ
Volum pe nivel pentru stâlp: 𝑉௦= 3,50∗0,40∗0,40 = 0,56 𝑚ଶ
Greutatea specifică a betonului este: 𝛾௕.௔.= 2.500 𝑑𝑎𝑁/𝑚ଷ

Forțe axiale din greutate proprie :
𝑁௣.௦௨௣.= 𝑆௔௙,௣.௦௨௣.∗ 𝑞௞,௣.௦௨௣.= 41,85∗756,50 = 31.695,525 𝑑𝑎𝑁
𝑁௚= 𝑉௚∗ 𝛾௕.௔.= 1,755∗2.500 = 4.387,50 𝑑𝑎𝑁
𝑵𝟏= 𝑁௣.௦௨௣.+𝑁௚= 31.659,525+4.387,50 = 𝟑𝟔.𝟎𝟒𝟕,𝟎𝟐𝟓 𝒅𝒂𝑵
𝑁௣.௖.= 𝑆௔௙,௣.௖.∗ 𝑞௞,௣.௖.= 7,50∗413,225 = 3.099,187 𝑑𝑎𝑁
𝑁௣.௥.= 𝑆௔௙,௣.௥.∗ 𝑞௞,௣.௥.= 5,85∗438,50 = 2.565,225 𝑑𝑎𝑁
𝑁௖.௦.= 𝑆௔௙,௖.௦.∗ 𝑞௞,௖.௦.= 14,19∗416,00 = 5.903,04 𝑑𝑎𝑁
𝑁௥= 𝑆௔௙,௥∗ 𝑞௞,௥= 7,29∗600,00 = 4.374,00 𝑑𝑎𝑁
𝑁௦௧= 𝑉௦௧∗ 𝛾௕.௔.= 0,56∗2.500 = 1.400,00 𝑑𝑎𝑁
𝑁௡௜௩௘௟.௖= 𝑁௚+ 𝑁௣.௖.+ 𝑁௣.௥.+ 𝑁௖.௦.+ 𝑁௥+𝑁௦௧ [𝑑𝑎𝑁]
𝑁௡௜௩௘௟.௖= 4.387,50+ 3.099,187+ 2.565,225 +5.903,04+4.374,00 +1.400,00
𝑵𝒏𝒊𝒗𝒆𝒍.𝒄= 𝟐𝟏.𝟕𝟐𝟖,𝟗𝟒𝟕 𝒅𝒂𝑵
𝑵𝟐= 𝑁ଵ+ 𝑁௡௜௩௘௟.௖= 36.047,025+21.728,947 = 𝟓𝟕.𝟕𝟕𝟓,𝟗𝟕𝟐 𝒅𝒂𝑵
Forța axială din acțiunea zăpezii
𝑁ଶ= 𝑆௔௙,௣.௦௨௣. ∗ 𝑆௞= 41,85∗160 = 6.696 𝑑𝑎𝑁
Forța axială din încărcări utile
𝑁௨= 𝑆௔௙,௣.௦௨௣.∗ 𝑞௨,௧+ 3∗ 𝑆 ௔௙,௡௜௩௘௟∗ 𝑞௨,௡௜௩௘௟ [𝑑𝑎𝑁]
𝑁௨= 41,85∗75+1∗41,85∗200 = 11.508,75 𝑑𝑎𝑁
𝑁ாௗ= 𝑁ଶ+ 0,4∗ 𝑁 ௭+ 0,4∗ 𝑁 ௨ [𝑑𝑎𝑁]
𝑁ாௗ= 57.775,972+0,4∗6.696+0,4∗11.508,75 = 65.057,872 𝑑𝑎𝑁
𝒃𝒔= ඨ𝑵𝑬𝒅
𝝑 ∗ 𝒇𝒄𝒅 ∗ 𝟏,𝟕𝟓 [𝒎𝒎]
𝒃𝒔= ඨ65.057,872
0,4 ∗ 13,33 ∗ 0,940= 𝟏𝟏𝟑,𝟗𝟑 𝒎𝒎
Din condiții de conformare seismică secțiunea minimă impusă este de 30×30 cm
𝒉𝒔= 𝟑𝟎𝒄𝒎 , 𝒃𝒔= 𝟑𝟎𝒄𝒎

29
2.2.2 Evaluarea încărcărilor

2.2.2.1 Clasificarea încărcărilor

În funcție de frecvența de apariție în exploatarea construcțiilor și de intensitatea cu care se
manifestă, încărcările se împart în
Încărcări permanente (G),
Încărcări temporare (T)
Încărcări accidentale (A).

1) Încărcări permanente (G)
Sunt acele acțiuni care acționează pentru o perioadă de timp de referință dată – durata de
viață a construcției sau mai puțin – și pentru care variația magnitudinii în timp este negrijabilă,
sau pentru care variația este continuă și monotonă, până la atingerea unei valori limită (definiție
Eurocode 1990).
Se aplică în mod continuu, cu intensitate constantă în raport cu timpul:
 greutatea proprie a elementelor structurale și de închidere;
 greutatea proprie a elementelor de izolare, egalizare și finisare;
 greutatea proprie și împingerea pământului și a umpluturilor.
2) Încărcări temporare (T)
Se aplică în mod intermitent sau cu o intensitate variabilă în raport cu timpul.
Încărcările temporare pot fi:
 cvasipermanente (C) – Se aplică cu intensități ridicate pe durate lungi
sau în mod frecvent:
 pereți despărțitori
 tasări și deplasări neuniforme
 încărcări pe planșee în încăperi de depozit
 variabile (Q) – sunt acele acțiuni pentru care variația magnitudinii cu
timpul nu este nici neglijabilă nici monotonă (definiția Eurocode
1990). Se aplică cu intensități variabile, sensibil în raport cu timpul sau
încărcările pot lipsi total pe intervale lungi de timp:
 încărcări din oameni si mobilier ( distribuite sau
concentrate);
 încărcări din execuție, montaj sau punere în funcțiune;
 acțiuni ale vântului;

30
 acțiuni din zăpadă;
 variația temperaturii exterioare.

3) Încărcări accidentale (A)
Acțiuni, în general de scurtă durată, dar cu magnitudini semnificative, care sunt foarte
puțin probabil să acționeze asupra clădirii, pe timpul duratei de viață a acesteia (definiția
Eurocode 1990)
 acțiuni datorate cutremurelor;
 cedarea unor elemente de construcție;
 cedări de reazeme;
 vânt (regim de rezonanță)
 incendii
 explozii
 încărcări de impact.

2.2.2.2 Evaluarea încărcărilor permanente

Încărcarea din greutate proprie a elemetului de construcție reprezintă suma încărcărilor
provenite din greutatea proprie a fiecărui strat din componența elementului.
Ținând cont de faptul că elementele din alcătuirea clădirii sunt elemente de suprafață și că
sunt caracterizate de uniformitate a grosimilor de straturi, se va calcula o încărcare unitară din
greutate proprie care va fi înmulțită cu suprafața elementelor, calculul se va face tabelar.
Valorile caracteristice a încărcărilor unitare din greutate proprie sunt determinate in
Anexa 1
a) Planșeu superior

Figura nr. 2.8. – Planșeu superior, sub acoperiș terasă necirculabilă

31
1. Strat de tencuială din mortar de var și ciment M5;
2. Planșeu de beton armat;
3. Strat de șapă de egalizare din mortar de ciment M10;
4. Strat de difuzie;
5. Barieră de vapori;
6. Strat de pantă;
7. Strat de difuzie;
8. Izolație termică a planșeului superior;
9. Șapă de egalizare slab armată;
10. Strat de difuzie;
11. Hidroizolație;
12. Strat de balast cu granulozitate mică.
Tabel nr. 2.2 – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul superior
Nr.
crt. Denumire strat material Grosime
d
[m] Greutate
tehnică 𝞬
[kg / 𝒎𝟑] d x 𝞬
[kg / 𝒎𝟐]
0 1 2 3 4 = 3 x 2
1 Tencuială tavan (M5 – mortar var și ciment) 0,01 1.900 19
2 Planșeu de beton armat 0,16 2.500 400
3 Șapă de egalizare (M10 – mortar ciment și nisip) 0,03 2.100 63
4 Strat de difuzie – – 5
5 Barieră de vapori – – 5
6 Strat de pantă din b.c.a., beton simplu și mortar
M10 0,07 750 52,5
7 Strat de difuzie – – 5
8 Izolație termică din vată minerală 0,30 80 24
9 Strat suport hidroizolație (șapă slab armată) 0,03 2.100 63
10 Strat de difuzie – – 5
11 Hidroizolație – – 10
12 Strat de protecție a hidroizolației (pietriș) 0,06 1.800 180
– TOTAL 831,5

32
b) Planșeu cu pardoseală rece

Figura nr. 2.9. – Planșeu cu pardoseală rece

1. Tencuială tavan (M5- mortar de var și ciment);
2. Planșeu de beton armat;
3. Șapă de egalizare (M10 – mortar de ciment și nisip);
4. Strat de adeziv;
5. Gresie din plăci ceramic.

Tabel nr. 2.3. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul cu pardoseală rece
Nr.
crt. Denumire strat material Grosime
d
[m] Greutate
tehnică 𝞬
[kg / 𝒎𝟑] d x 𝞬
[kg / 𝒎𝟐]
0 1 2 3 4 = 3 x 2
1 Tencuială tavan (M5 – mortar var și ciment) 0,01 1.900 19
2 Planșeu de beton armat 0,16 2.500 400
3 Șapă de egalizare (M10 – mortar ciment și nisip) 0,03 2.100 63
4 Strat de difuzie 0,005 2100 10,5
5 Gresie din plăci ceramice 0,01 2.100 21
– TOTAL 513,5

33
c) Planșeu cu pardoseală caldă

Figura nr. 2.10. – Planșeu cu pardoseală caldă

1. Tencuială tavan (M5 – mortar de var și ciment);
2. Planșeu de beton armat;
3. Șapă de egalizare (M10 – mortar de ciment și nisip);
4. Strat fonoabsorbant (polistiren extrudat);
5. Parchet laminat.

Tabel nr. 2.4. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul cu pardoselă caldă
Nr.
crt. Denumire strat material Grosime
d
[m] Greutate
tehnică 𝞬
[kg / 𝒎𝟑] d x 𝞬
[kg / 𝒎𝟐]
0 1 2 3 4 = 3 x 2
1 Tencuială tavan (M5 – mortar var și ciment) 0,01 1.900 19
2 Planșeu de beton armat 0,16 2.500 400
3 Șapă de egalizare (M10 – mortar ciment și nisip) 0,03 2.100 63
4 Strat fonoabsorbant (polistiren extrudat) 0,005 45 0,255
5 Parchet laminat 0,01 600 6
– TOTAL 488,225

34
d) Casa scării

Figura nr. 2.11. – Planșeu cu pardoseală rece în casa scării

1. Tencuială tavan (M5 – mortar de var și ciment);
2. Planșeu de beton armat;
3. Strat de uzură al pardoselii

Tabel nr. 2.5. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul cu pardoseală rece în casa scării
Nr.
crt. Denumire strat material Grosime
d
[m] Greutate
tehnică 𝞬
[kg / 𝐦𝟑] d x 𝞬
[kg / 𝐦𝟐]
0 1 2 3 4 = 3 x 2
1 Tencuială tavan (M5 – mortar var și ciment) 0,01 1.900 19
2 Planșeu de beton armat 0,16 2.500 400
3 Strat de uzură al pardoselii 0,03 2.400 72
– TOTAL 491

35
e) Perete exterior

Figura nr. 2.12. – Perete exterior din zidărie de cărămidă cu goluri verticale (GVP)

1. Tencuială interioară din mortar M5 ;
2. Zidărie de cărămidă cu goluri verticale (GVP) ;
3. Izolație termică;
4. Tencuială minerală armată.

Tabel nr. 2.6. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
peretele exterior
Nr.
crt. Denumire strat material Grosime
d
[m] Greutate
tehnică 𝞬
[kg / 𝒎𝟑] d x 𝞬
[kg / 𝒎𝟐]
0 1 2 3 4 = 3 x 2
1 Tencuială interioară (M5 – mortar var și ciment) 0,02 1.900 38
2 Zidărie de cărămidă cu goluri verticale 0,29 1.450 420,5
3 Izolație termică (vată minerală rigidă) 0,15 80 12
4 Tencuială minerală armată 0,005 2.100 10,5
– TOTAL 481

36
f) Perete interior

Figura nr. 2.13. – Perete interior din zidărie de cărămidă cu goluri verticale (GVP)

1. Tencuială interioară din mortar M5;
2. Zidărie de cărămidă cu goluri verticale;
3. Tencuială interioară din mortar M5.

Tabel nr. 2.7. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
peretele interior
Nr.
crt. Denumire strat material Grosime
d
[m] Greutate
tehnică 𝞬
[kg / 𝒎𝟑] d x 𝞬
[kg / 𝒎𝟐]
0 1 2 3 4 = 3 x 2
1 Tencuială interioară (M5 – mortar var și ciment) 0,02 1.900 38
2 Zidărie de cărămidă cu goluri verticale 0,29 1.450 420,5
3 Tencuială interioară (M5 – mortar var și ciment) 0,02 1.900 38
– TOTAL 496,5

37
2.2.2.3 Evaluarea încărăcărilor din acțiunea zăpezii

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperișul terasă este dată de relația:
𝑺𝒌= 𝜸𝑰𝒔∗ 𝝁𝒊∗ 𝑪𝒆∗ 𝑪𝒕∗ 𝒔𝒌 ቂ𝒅𝒂𝑵
𝒎𝟐ቃ
(CR-1-1-3/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiuni zăpezii asupra construcțiilor)
unde:
𝛾ூ௦ – factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii;
𝜇௜ – coeficientul de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiș;
𝐶௘ – coeficientul de expunere al construcției în amplasament;
𝐶௧ – coeficient termic ce ia în considerare topirea zăpezii datorită pierderilor de căldură
prin acoperiș;
𝑠௞ – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [𝑘𝑁/𝑚ଶ], în amplasament;

Pentru localitatea Pașcani situată în zona 3 𝐬𝐤=𝟐𝟓𝟎 daN/𝐦𝟐

Tabelul nr. 2.8 – Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă pe
acoperișuri cu o singură pantă, cu două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri
Panta acoperișului, 𝛼଴ 0଴ ≤ 𝛼 ≤ 30଴ 30଴ < 𝛼 ≤ 60଴ 𝛼 ≥ 60଴
𝛼ଵ 0,8 0,8 (60 – α) / 30 0,0
𝛼ଶ 0,8 + 0,8 α / 30 1,6 –

Acoperiș terasă cu panta α = 0଴ 𝝁𝒊=𝟎,𝟖 (minim 0,8 datorită prezenței aticului).

Tabelul nr. 2.9 – Valorile factorului de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii 𝛾ூ௦
Clasa de importanță-expunere 𝜸𝑰𝒔
Clasa I 1,15
Clasa II 1,10
Clasa III 1,0
Clasa Iv 1,0

𝜸𝑰𝒔=𝟏,𝟏𝟎

38
Tabelul nr. 2.10 – Valorile coeficientului de expunere 𝐶௘
Tipul expunerii 𝑪𝒆
Completă 0,8
Normală 1,0
Redusă 1,2

Topografie normală 𝑪𝒆=𝟏,𝟎
Coeficientul termic 𝐶௧ poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiș în cazuri
speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului (coeficient global > 1 W/m2K)
conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin
studii speciale și este aprobată de autoritatea competentă. în toate celelalte cazuri coeficientul
termic.
𝑪𝒕=𝟏,𝟎
𝑆௞= 1,10∗ 0,8∗ 1,0∗ 1,0∗ 250 = 220 ൤𝑑𝑎𝑁
𝑚ଶ൨
𝑺𝒌= 𝟐𝟐𝟎 ቂ𝒅𝒂𝑵
𝒎𝟐ቃ

2.2.2.4 Evaluarea încărcărilor utile

Terasă necirculabilă cu panta α ≤ 1:20: 𝒒𝒖,𝒕= 𝟕𝟓 𝒅𝒂𝑵/𝒎𝟐
Săli de clasă și laboratoare: 𝒒𝒖,𝒔= 𝟏𝟓𝟎 𝒅𝒂𝑵/𝒎𝟐
Spații de acces (coridoare, scări, podest): 𝒒𝒖,𝒉= 𝟑𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵/𝒎𝟐

2.2.3 Calculul static și dinamic al structurii de rezistență

2.2.3.1 Generalități

Structura este calculată automat, cu programul AxisVM X4 Academic Version .
Analiza prezentei structuri se va realiza în 3 etape :
1. Introducerea datelor;
2. Analiza MODALĂ (de ordinul I) și analiza STATICĂ (liniar);
3. Rezultate (eforturi și tensiuni în elemente, reacțiuni în reazeme, deplasări și
rotiri).

39
2.2.3.2 Introducerea datelor

Introducerea datelor se va face, la rândul ei, în trei etape bine determinate :
• În prima etapă se desenează geometria structurii materializată într-o rețea de linii
(bare) și puncte (noduri) în spațiu

• În cea de-a doua etapă se definesc:
materiale (beton clasa C 20/25)

40
Secțiunile elementelor (preluate din etapa anterioară de predimensionare)

Elementele finite și reazemele modelului (încastrări ale stâlpilor)

41
După parcurgerea acestor etape se obține schema statică a structurii.
• în cea de-a treia etapă, pe structura deja definită se introduc încărcările în diferite
ipoteze, după care se realizează grupările și combinațiile de încărcări.

Încărcări permanente (G)

42
Încărcări utile

Pentru analiza statică și dinamică s-au făcut următoarele ipoteze de încărăcori

43

Cu aceste ipoteze s-au stabilit umătoarele combinații de îmcărcări:

2.2.3.3 Rezultate

• În cea de-a patra etapă se va efectua analiza modală

După efectuarea analizei modale au rezultat următoarele rezultate:

44
Au fost calculate 6 moduri proprii de vibrație. în următoarele imagini sunt prezentate
modurile proprii de vibrație:
Modul 1 de vibrație

Modul 2 de vibrație

45
Modul 3 de vibrație

Coeficienții seismici sunt:

46
Contribuția maselor modale:

2.2.4 Calculul fundațiilor

2.2.4.1 Studiul geotehnic

Introducere
Prezentul studiu geotehnic a fost întocmit în baza prevederilor conținute în „ Normativ
privind – documentațiile geotehnice pentru construcții " indicativ NP 074-2007 și este necesar
elaborării proiectului tehnic de execuție a unei clădiri.
Studiul geotehnic a fost întocmit în luna iunie a anului 2015, recoltarea probelor de
teren facându-se în cursul aceleași luni a anului 2015. Amplasamentul este situat în intravilanul
municipiului Pașcani.
Având în vedere caracteristicile construcției precum și condițiile de teren, se estimează
pentru ansamblul construcție – teren, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.

Caracteristici generale ale zonei amplasamentului
Conform „Codului de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru
clădiri. Bazele proiectării structurilor în construcții", indicativ PI00-1-/2013, amplasamentul este
caracterizat prin perioada de colț T c = 0,7s și o valoare de vârf a accelerației terenului pentru
proiectare a g = 0,25g.

47
Conform „Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor" – CR 1-
1-3/2012 amplasamentul este caracterizat de o încărcare la sol So.k= 2,5 kN/m cu un IMR = 50
ani din punct de vedere al calcului greutății stratului de zăpadă.
Adâncimea maximă de îngheț, conform STAS 6054/77 este 1,10 m.

Prospecțiuni de teren, încercări de laborator și interpretarea rezultatelor
În urma interpretării rezultatelor analizelor de laborator s-au făcut următoarele
constatări:
– La suprafața amplasamentului se găsește un strat de sol vegetal de pământ cenușiu
cu grosimi de 0,00 -1,20 m.
– Urmează spre adâncime un strat de argilă prăfoasă de culoare cafenie plastic
consistentă, la plastic vârtoasă pe intervalul de 1,20 – 6,00 m.
Stratul de argilă de culoare cafenie plastic consistentă, la plastic vârtoasă este
caracterizat printr-o porozitate medie de 45,92 %, indicele porilor având valoarea de 0,849,
greutatea volumică medie în stare naturală fiind de 18,02 kN/m3 și în stare uscată de 14,6 kN/m3.
Gradul mediu de saturare este S r = 75,86 %, valoare la care pământurile se comportă practic ca
și în starea de saturare maximă 100%.

• Caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare
Din analiza documentației menționate rezultă că terenul de fundare pe care va rezema
sistemul de fundare prezintă următoarele caracteristici:
– compoziția granulometrică :
– argilă: A = 36 %
– praf: P = 46 %
– nisip cu pietriș: N = 18 %
– umiditatea, caracteristici de plasticitate și consistență :
– umiditatea naturală: w =23,4%
-limita inferioară de plasticitate: wp = 18%
-limita superioară de plasticitate: w L = 38%
-indicele de plasticitate: I P =20%
-indicele de consistență: Ic =0,73
– greutăți volumice, porozități, grad de umiditate :
-greutatea volumică a pământului: y = 18,02 kN/m3
-greutatea volumică a pământului in stare uscată: y d = 14,6 kN/m3
-porozitatea: n = 45,92 %

48
– indicele porilor: e = 0,849
– gradul de umiditate: S r = 75,86%
– compresibilitatea în condiții naturale și inundate :
– modulii de defoimație edometrică: M 2 3= 5.340kPa
– parametrii rezistenței la forfecare :
– unghi de frecare internă ϕ=29°
– coeziune c =15 kPa

• Stabilitatea generală a zonei; inundabilitate; accidente de teren; umpluturi;
Amplasamentul pe care se află construcția mai sus menționată are stabilitatea
generală și locală asigurată. Nu se semnalează pe amplasament accidente subterane, materializate
prin beciuri sau umpluturi de grosimi mari.
Eventualele accidente subterane, nedescoperite la execuția lucrărilor de prospectare
ale terenului, se vor depista odată cu săpătura pentru fundații, se vor deschide la zi și plomba
corespunzător, în zona din vecinătăți nu se semnalează fenomene de instabilitate active.

Stabilirea categoriei geotehnice
Având in vedere prevederile din „ Normativul privind documentațiile geotehnice "
indicativ NP074/2007, s-a determinat categoria geotehnică în care poate fi încadrat pentru
construcții sistemul construcție teren.

Astfel s-a stabilit următorul punctaj :
– Condițiile de teren. Terenuri medii 3 pct.
– Apă subterană în adâncime; nu sunt necesare lucrări de epuismente 1 pct.
– Construcție de importanță redusă 2 pct.
– Vecinătăți- risc moderat 3 pct.
– Accelerația terenului a g = 0,25g 3 pct.
Total 12 pct.

Conform tabelului A4, pag.20 din normativ NP074/2007, numărul de puncte stabilit
pentru terenul analizat (12) este cuprins între 10 și 14 corespunzând unui risc geotehnic
moderat => Categoria geotehnică 2.

49
Concluzii și recomandări
Luând în considerare ansamblul de elemente ce se referă la condițiile oferite de
amplasament și modul de alcătuire al construcției, se pot formula următoarele concluzii:
• Având în vedere natura terenului de pe amplasament, descris anterior în prezentul
studiu geotehnic, fundațiile clădirii sunt încastrate în stratul de argilă stratificată cafenie plastic
consistentă, la plastic vârtoasă.
• Presiunile caracteristice ce definesc portanța stratului de fundare, cu respectarea
adâncimilor minime de fundare, calculate conform prevederilor STAS 3300/2-85 și a
normativului NP 112-04, se vor considera după cum urmează:
-calculul terenului la starea limită de deformație (pentru încărcări de calcul din
gruparea fundamentală în condiții de umiditate naturală):
ppI = 393,1 kPa
-calculul terenului la starea limită de capacitate portantă (pentru încărcări de
calcul din gruparea specială în condiții de umiditate naturală):
pcl = 410 kPa
Capacitatea portantă a terenului de fundare a fost studiată pentru o adâncime de
fundare Df = 6,0
-Pe durata execuției unor eventuale lucrări de infrastructură se va asigura
conservarea caracteristicilor terenului de fundare printr-o eșalonare corespunzătoare a lucrărilor
de săpătură, turnare a betoanelor și realizare a umpluturilor, evitându-se menținerea săpăturilor
deschise pe durate mari de timp.
-La proiectare și execuție se vor respecta normele de protecția muncii în vigoare și
în mod deosebit cele din „Regulamentul privind protecția și igiena muncii",.
-Conform prevederilor din Indicatorul Ts/1981, pământurile în care se vor executa
săpături, se încadrează în următoarele categorii de teren:
= strat vegetal
= săpătură manuală – teren foarte tare
= săpătură mecanică – teren categoria III
= argilă prăfoasă
= săpătură manuală – teren tare
= săpătură mecanică – teren categoria II
Începerea activităților se va face numai după obținerea tuturor acordurilor privind
disponibilizarea amplasamentului de utilitățile subterane ale acestuia.
Parcurgerea tuturor activităților aferente realizării infrastructurii impune respectarea
cu strictețe a normelor de protecție a muncii. începerea activităților se va face numai după

50
obținerea tuturor acordurilor privind disponibilizarea amplasamentului de utilitățile subterane ale
acestuia

2.2.4.2 Generalități

Fundațiile sunt elemente de construcție de rezistență situate sub nivelul terenului
natural, prin intermediul cărora se transmit terenului de fundare încărcările care acționează
asupra construcției și încărcarea lor proprie, astfel ca presiunea efectivă pe talpa fundațiilor să nu
depășească presiunea admisibilă a terenului de fundare, iar tasările care rezultă să poată fi
suportate de construcție.
Pentru prezenta structură s-a adoptat o soluție de fundare materializată printr-o rețea
de grinzi dispuse pe două direcții.
Grinzile de fundare sunt încadrate în categoria grinzilor rigide, având în raport cu
terenul de fundare o rigiditate mult mai mare.
Grinda așezată pe terenul de fundare, deformându-se sub acțiunea încărcărilor date de
construcție antrenează în acest proces terenul, care opune pe toată suprafața de contact grindă
teren reacțiuni distribuite după o lege necunoscută.
Cunoașterea modului de distribuție a reacțiunilor este necesară pentru a putea stabili
suprafața de rezemare a grinzii pe teren, astfel ca intensitatea maximă a reacțiunii să nu
depășească capacitatea portantă a terenului și pentru a putea stabili deformațiile și solicitările în
lungul fundației necesare dimensionării acesteia ca element de beton armat.
Calculul de predimensionare a grinzilor de fundare
Pentru proiectarea fundațiilor continue sub stâlpi, care au alcătuirea de grindă, se
recomandă respectarea unor condiții:
 fundațiile continue se dispun pe o direcție sau pe două direcții;
 deschiderile marginale ale fundațiilor continue pe o direcție se
prelungesc în consolă pe lungimi cuprinse între (0,25-0,3)-Loj;
 lățimea grinzii, notată cu litera B, se recomandă a fi majorată cu circa
20%, această majorare fiind necesară deoarece, datorită interacțiunii
dintre grinda static nedeterminată și terenul de fundare, diagrama
presiunilor are o distribuție neliniară, cu concentrări de eforturi în zonele
de rigiditate mai mare, de obicei sub stâlpi;
 înălțimea secțiunii grinzii de fundație, H c se alege având valori cuprinse
între 1/3-^1/6 din distanța maximă (Lo) dintre doi stâlpi succesivi;

51
 înălțimea tălpii H t, se determină, în funcție de valorile pentru raportul
Ht/B

2.2.4.3 Predimensionarea fundației

 Grinda longitudinală

Figura nr. 2x – Dimensiuni pentru grinda longitudinală

– L01 = li – bs = 6,70 – 0,30 = 6,40 m
– L02 = L06 = li – bs = 3,30 – 0,30 = 3,00 m
– L03 = L04 = li – bs = 4,35-0,30 = 4,05 m
– L05 = li – bs = 5,00-0,30 = 4,70 m
– L07 = li – bs = 4,20-0,30 = 3,90 m
– L08 = li – bs = 4,50-0,30 = 4,20 m
– lc1 = (0,25-0,30) L01 = (0,25-0,30) 6,40=1.60-1,92 = 1,80 m
– lc1 = 1,80 m
– 1c2 = (0,25-0,30) L08 = (0,25 – 0 ,30) – 4,20 = 1,05 – 1,26 => l c2= 1,20 m;
– L=LOI + LO2 + LO3 + LO4 + LO5 + LO6 + LO7 + L08 + 9-bs + lci + lc2 = 6,40 + 2 – 3,00 + 2-4,05 +
4,70 + 3,90 + 4,20 + 9 – 0,30 + 1,80 +1,20 = 39 m;
– b = b s + 10 cm = 30 + 10 = 40 cm;
– Ht > 30 cm => H t = 40 cm
– Hc = (j + • max(L oi)= Q- + -6.40 = 2,13 + 1,066 => H C = 1,50 m
– B= 2 – H t + b = 2 – 40 + 40= 120 cm => B = l,20 m

52

Figura nr. 2x – sectiune prin grinda longutudinală

 Grindă transversală

Figura nr. 2x – Dimensiuni pentru grinda transversală

-L01 = li – bs = 6,30 – 0,30 = 6,00 m
-L02 = li – bs = 3,00 – 0,30 = 2,70 m
-lc1= (0,25 – 0,30) L01= (0,25 – 0,30) 6,00 = 1.50 -1,80 =1,80 m
-lc1= 1,80 m
-1c2 = (0,25 – 0 ,30) L02= (0,25 – 0 ,30) -2,70 = 0,675 – 0,81 => l c2 = 0,80 m;
-L= LOI + LO2 + 2 – b s + lci + lc2 =6,00 + 2,70 + 3-0,30 + 1,80 + 0,80 = 12,2 m;
-b = bs + 10 cm = 30 + 10 = 40 cm;
-Ht > 30 cm => H t = 40 cm
-Hc = (j + • max(L oi)= Q + 6.40= 2,13 +1,066 => H C = 1,50 m
-B= 2 – H t + b= 2-40 + 40= 120 cm => B = 1,20 m

53

Figura nr. 2x – sectiune prin grinda transversal

Astfel,după această etapă de predimensionare , vom alege o rețea de grinzi pe ambele
direcții cu B = 1,20 m

2.2.4.4 Calculul static al grinzilor de fundare

Calculul eforturilor în grinzile de fundare s-a făcut în ipoteza Winkler cu ajutorul
programului automat AxisVM12 Academic Version . Metoda Winkler asimilează terenul cu un
mediu elastic continuu, în care tasarea în orice punct este proporțională cu încărcarea, constantă
de proporționalitate notate cu k s, purtând denumirea de coeficient de pat.
Coeficientul de pat se adoptă în funcție de Indicele de Consistență (I c).
Deoarece Ic=0,87, vom alege coeficientul k s=85.000 kN/m5

Pământuri
coezive Pământ plastic
curgător Pământ plastic
curgător Pământ plastic
curgător Pământ plastic
curgător
𝑙௖ 0 250,- 0,25-0,50 0,50-0,75 0,75-1,00
𝑘௦ (kN/𝑚ଷ) – 7000-34000 34000-63000 63000-1000000

Pentru a se lua în considerare lățimea tălpii de fundare B = l,20 m, coeficientul de pat k s
se va corecta prin înmulțirea cu lățimea tălpii de fundare.
Grinzile de fundare se modelează ca elemente finite de tip bară, cu secțiunea având
dimensiunile stabilite în etapa de predimensiunare, material beton armat clasa C20/25 cu

54
modulul de elasticitate 𝐸௫= 𝐸௬= 29000 𝑁/𝑚𝑚ଶ . Ele vor forma o rețea de grinzi de fundare
având nodurile rețelei sub stâlpii de la suprastructură.
Deasupra grinzilor de fundare se va amplasa construcția cu toate încărcările aferente
acesteia.

Modelarea grinzilor de fundare

Figura nr. 2x – Modelarea grinzilor

Grinzile de fundare sunt prezentate în figura nr. 2x –

Figura nr. 2x – Grinzi de fundare

55

Figura nr. 2x – Diagrama de moment încovoietor My

Figura nr. 2x – Diagrama de moment încovoietor My pentru grinda longitudinal

56

Figura nr. 2x – Diagrama de forță tăietoare Vz pentru grinda longitudinal

Figura nr. 2x – Diagrama de moment încovoietor pentru grinda transversal

57

Figura nr. 2x – Diagrama de forță tăietoare Vz pentru grinda transversal

Calculul armăturilor din grinzile de fundare. Conform SR EN 1992-1-1-2004.

Materiale folosite – caracteristici :
 BETON C25/30
𝑓௖ௗ= 𝛼௖௖ · ௙೎ೖ
ఊ೎= 1 · ଶ଴
ଵ,ହ= 13,33ே
௠௠మ= 13330௞ே
௠మ
𝑓௖௧ௗ= 𝛼௖௧ · ௙೎೟ೖ,బ,బఱ
ఊ೎= 1 · ଵ,ହ
ଵ,ହ= 1,00ே
௠௠మ= 1000௞ே
௠మ
𝑓௖௧ௗ= 2,20ே
௠௠మ= 2200௞ே
௠మ

unde:
– 𝑓௖ௗ – valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului;
– 𝑓௖௧ௗ – valoarea de calcul a rezistenței la întindere a betonului
– 𝑓௖௧௞,଴,଴ହ – rezistența de calcul la întindere axială cu fractilul de 5%;
– 𝑓௖௧௠ – valoarea medie a rezistenței la întindere direct a betonului;
– 𝛾௖ – coeficient parțial de siguranță pentru beton;
– 𝛾௖ = l,5 – pentru situații de proiectare permanente și tranzitorii;
– 𝛾௖ = l,2 – pentru situații accidentale;
– 𝛼௖௖ și 𝛼௖௧ – coeficienți care iau în considerare efectele de lungă durată și efectele defavorabile
rezultate din modul de aplicare al încărcărilor;

58
Coeficientul 𝛼௖௖ variază între 0,8 și l,0. În EC2 valoarea recomandată pentru 𝛼௖௖ și 𝛼௖௧
este l,0. Dacă rezistența betonului este determinată la o vârstă t >28 zile, valorile 𝛼௖௖ și 𝛼௖௧ se
reduc prin multiplicarea lor cu factorul 𝑘௧= 0,85.

 ARMĂTURI :
BST 500S
𝑓௬ௗ= ௙೤ೖ
ఊೞ= 1 · ହ଴଴
ଵ,ଵହ= 434,8 𝑁/𝑚𝑚ଶ

OB 37
𝑓௬ௗ= ௙೤ೞ
ఊೞ= 1 · ଶହହ
ଵ,ଵହ= 210,0 𝑁/𝑚𝑚ଶ

unde:
– 𝑓௬ௗ – limita de curgere de calcul a armăturilor pentru beton armat;
– 𝑓௬௞ – limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat;
– 𝛾௦ – coeficient parțial pentru annăturile pentru beton armat sau precomprimat.

Calculul armăturilor longitudinale din grindina longitudinală :
 Dimensionarea armăturii în reazem :
Momentul maxim este:
𝑀ாௗ,௠௔௫= 365,429 𝑘𝑁·𝑚
𝑑௫= ℎ௪− 𝑐= 1500−50 = 1450 𝑚𝑚
𝜇=ெಶ೏,೘ೌೣ
௕ · ௗమ · ௙೎೏= ଷ଺ହ,ସଶଽ · ଵ଴ల
ସ଴଴ · ଵସହ଴మ ·ଵଷ,ଷଷ= 0,0325
𝜔= 1− ඥ1−2·𝜇= 1− ඥ1−2·0,0325 = 0,0330
𝐴௔,௡௘௖= 𝜔·𝑏·𝑑·௙೎೏
௙೤೏= 0,0330·400·1450·ଵଷ,ଷଷ
ସଷସ,଼= 586,78 𝑚𝑚ଶ
𝐴௔,௠௜௡= ௣೘೔೙·௕·ௗ
ଵ଴଴= ଴,ଷ·ସ଴଴·ଵସହ଴
ଵ଴଴= 1740 𝑚𝑚ଶ => 6 bare
𝑝௠௜௡= 0,3%
A Φ 18 = 254,4 𝑚𝑚ଶ
𝑠= ௕ିଵ଴ିః
ହ= ସ଴ିଵ଴ିଵ ,଼
ହ= 5,64 => s = 6 cm
Grinda se va arma la partea inferioară cu 6Φ18/6 având:
𝐴௔,௠௜௡= 1527 𝑚𝑚ଶ

59
 Dimensionarea armăturii în câmp :
Momentul maxim este:
𝑀ாௗ,௠௔௫= 147,169 𝑘𝑁·𝑚
𝑑௫= ℎ௪− 𝑐= 1500−50 = 1450
𝜇=ெಶ೏,೘ೌೣ
௕ · ௗమ · ௙೎೏= ଵସ଻,ଵ଺ଽ · ଵ଴ల
ସ଴଴ · ଵସହ଴మ ·ଵଷ,ଷଷ= 0,0131
𝜔= 1− ඥ1−2·𝜇= 1− √1−2·0,0131 = 0,01318
𝐴௔,௡௘௖= 𝜔·𝑏·𝑑·௙೎೏
௙೤೏= 0,01318·400·1450·ଵଷ,ଷଷ
ସଷସ,଼= 234,36 𝑚𝑚ଶ
𝐴௔,௠௜௡= ௣೘೔೙·௕·ௗ
ଵ଴଴= ଴,ଷ·ସ଴଴·ଵସହ଴
ଵ଴଴= 1740 𝑚𝑚ଶ => 6 bare
𝑝௠௜௡= 0,3%
A Φ 18 = 254,4 𝑚𝑚ଶ
𝑠= ௕ିଵ଴ିః
ହ= ସ଴ିଵ଴ିଵ ,଼
ହ= 5,64 => s = 6 cm
Grinda se va arma la partea inferioară cu 6Φ18/6 având:
𝐴௔,௠௜௡= 1527 𝑚𝑚ଶ

Calculul armăturilor transversale din grinda longitudinală :
Forța tăietoare maximă este :
𝑉ாௗ,௠௔௫= 279,243 𝑘𝑁
Se calculează valoarea de calcul a forței tăietoare maxime ce poate fi preluată de
element.
𝑉ோௗ,௠௔௫= ௔೎ೢ ·௕ ·௭ · ௩భ · ௙೎೏
௖௧௚ (ఏ)ା ௧௚ (ఏ)= ଵ·ସ଴଴·ଵଷ଴ହ·଴,଺·ଵଷ,ଷଷ
ଶ,ହାଵ/ଶ,ହ= 1439640 𝑁= 1439,64 𝑘𝑁
z = 0,9 · d = 0,9 · 1450 = 1305 mm
𝑐𝑡𝑔 (𝜃)= 2,5
𝑉ோௗ,௖ଵ= (𝑐௥ௗ௖ · 𝜂ଵ ·𝑘 ·(100 · 𝜌ଵ · 𝑓௖௞)ଵ/ଷ ·𝑏·𝑑·10ିଷ kN
𝑉ோௗ,௖ଵ= (0,1 · 1 ·1,3712 ·(100 · 0,00526 · 20)ଵ/ଷ ·400·1450·10ିଷ
𝑉ோௗ,௖ଵ= 174,26 𝑘𝑁
𝑐௥ௗ௖= ଴,ଵହ
ଵ,ହ= 0,1
𝑘= 1+ටଶ଴଴
ௗ= 1+ටଶ଴଴
ଵସହ଴= 1,3712
𝜌ଵ= ஺ೞ೗
௕·ௗ= ଷ଴ହସ
ସ଴଴ ·ଵସହ଴= 0,00526
𝐴௦௟= 1527+1527 = 3054 𝑚𝑚ଶ
𝑣௠௜௡= 0,035· 𝑘ଷ/ଶ·𝑓௖௞ଵ/ଶ= 0,035·1,3712ଷ/ଶ·20ଵ/ଶ= 0,251

60
Deoarece capacitatea de forfecare a betonului este mai mică decât forța tăietoare de
calcul, sunt necesare armăturile verticale pentru preluarea forței tăietoare.
𝑉ோௗ,௖= max (𝑉ோௗ,௖ଵ; 𝑉ோௗ,௖ଶ) =𝑚𝑎𝑥(174,26;145,58 )= 174,26 < 𝑉ாௗ,௠௔௫= 279,243 𝑘𝑁
Se adoptă etrieri Φ6 cu patru ramuri cu aria de armătură efectivă:
𝐴௦௪,௘௙= 4·28,27 = 113 𝑚𝑚ଶ

Distanța între etrieri va fi :
𝑠= ஺ೞೢ,೐೑·௓·௙೤ೢ೏·௖௧௚(ఏ)
௏ಶ೏,೘ೌೣ= ଵଵଷ·ଵଷ଴ହ·ସ଴଴·௖௧௚(ଷ଴బ)
ଶ଻ଽ,ଶସଷ·ଵ଴య= 365 𝑚𝑚
𝑓௬௪ௗ= 0,8𝑓௬௪௞= 0,8·500 = 400 𝑁/𝑚𝑚ଶ

Forța tăietoare capabilă a armăturii transversale este :
𝑉ோௗ,௦= ஺ೞೢ
௦ ·𝑓௬௪ௗ·𝑧·𝑐𝑡𝑔(𝜃)= ଵଵଷ
ଵ଴଴ ·400·1305· 𝑐𝑡𝑔(30଴)
𝑉ோௗ,௦= 1021667 𝑁= 1021,66 𝑘𝑁
Rezultă că armarea transversală este corect dimensionată deoarece:
𝑉ாௗ,௠௔௫= 279,243 𝑘𝑁 < 𝑉ோௗ,௦= 1021,66 𝑘𝑁
Procentul de armare transversal:
𝜌௪,௘௙௙= ஺௦௪,௘௙
௦·௕·100 = ଵଵଷ
ଵ଴଴·ସ଴଴·100 = 0,282% > 𝜌௪,௠௜௡= 0,1%

Calculul armăturilor longutudinale din grinda transversală :
 Dimensionarea armăturii în reazem :
Momentul maxim este:
𝑀ாௗ,௠௔௫= 502,654 𝑘𝑁·𝑚
𝑑௫= ℎ௪− 𝑐= 1500−50 = 1450
𝜇=ெಶ೏,೘ೌೣ
௕ · ௗమ · ௙೎೏= ହ଴ଶ,଺ହସ · ଵ଴ల
ସ଴଴ · ଵସହ଴మ ·ଵଷ,ଷଷ= 0,0448
𝜔= 1− ඥ1−2·𝜇= 1− √1−2·0,0448 = 0,0458
𝐴௔,௡௘௖= 𝜔·𝑏·𝑑·௙೎೏
௙೤೏= 0,0458·400·1450·ଵଷ,ଷଷ
ସଷସ,଼= 814,39 𝑚𝑚ଶ
𝐴௔,௠௜௡= ௣೘೔೙·௕·ௗ
ଵ଴଴= ଴,ଷ·ସ଴଴·ଵସହ଴
ଵ଴଴= 1740 𝑚𝑚ଶ => 6 bare
𝑝௠௜௡= 0,3%
A Φ 18 = 254,4 𝑚𝑚ଶ
𝑠= ௕ିଵ଴ିః
ହ= ସ଴ିଵ଴ିଵ ,଼
ହ= 5,64 => s = 6 cm
Grinda se va arma la partea inferioară cu 6Φ18/6 având:

61
𝐴௔,௠௜௡= 1527 𝑚𝑚ଶ

 Dimensionarea armăturii în câmp :
Momentul maxim este:
𝑀ாௗ,௠௔௫= 112,522 𝑘𝑁·𝑚
𝑑௫= ℎ௪− 𝑐= 1500−50 = 1450
𝜇=ெಶ೏,೘ೌೣ
௕ · ௗమ · ௙೎೏= ଵଵଶ,ହଶଶ · ଵ଴ల
ସ଴଴ · ଵସହ଴మ ·ଵଷ,ଷଷ= 0,0100
𝜔= 1− ඥ1−2·𝜇= 1− √1−2·0,0100 = 0,02
𝐴௔,௡௘௖= 𝜔·𝑏·𝑑·௙೎೏
௙೤೏= 0,02·400·1450·ଵଷ,ଷଷ
ସଷସ,଼= 355,63 𝑚𝑚ଶ
𝐴௔,௠௜௡= ௣೘೔೙·௕·ௗ
ଵ଴଴= ଴,ଷ·ସ଴଴·ଵସହ଴
ଵ଴଴= 1740 𝑚𝑚ଶ => 6 bare
𝑝௠௜௡= 0,3%
A Φ 18 = 254,4 𝑚𝑚ଶ
𝑠= ௕ିଵ଴ିః
ହ= ସ଴ିଵ଴ ,଼
ହ= 5,64 => s = 6 cm
Grinda se va arma la partea inferioară cu 6Φ18/6 având:
𝐴௔,௠௜௡= 1527 𝑚𝑚ଶ

Calculul armăturilor transversale din grinda transversală :
Forța tăietoare maximă este :
𝑉ாௗ,௠௔௫= 313,919 𝑘𝑁
Se calculează valoarea de calcul a forței tăietoare maxime ce poate fi preluată de
element, înainte de zdrobirea bielelor comprimate pentru unghiul 𝜃= 30଴ sub care acționează
biela comprimată de beton..
𝑉ோௗ,௠௔௫= ௔೎ೢ ·௕ ·௭ · ௩భ · ௙೎೏
௖௧௚ (ఏ)ା ௧௚ (ఏ)= ଵ·ସ଴଴·ଵଷ଴ହ·଴,଺·ଵଷ,ଷଷ
ଶ,ହାଵ/ଶ,ହ= 1439640 𝑁= 1439,64 𝑘𝑁
z = 0,9 · d = 0,9 · 1450 = 1305 mm
𝑐𝑡𝑔 (𝜃)= 2,5
𝑉ோௗ,௖ଵ= (𝑐௥ௗ௖ · 𝜂ଵ ·𝑘 ·(100 · 𝜌ଵ · 𝑓௖௞)ଵ/ଷ ·𝑏·𝑑·10ିଷ kN
𝑉ோௗ,௖ଵ= (0,1 · 1 ·1,3714 ·(100 · 0,00526 · 20)ଵ/ଷ ·400·1450·10ିଷ
𝑉ோௗ,௖ଵ= 278,92 𝑘𝑁
𝑐௥ௗ௖= ଴,ଵହ
ଵ,ହ= 0,1
𝑘= 1+ටଶ଴଴
ௗ= 1+ටଶ଴଴
ଵସହ଴= 1,3714

62
𝜌ଵ= ஺ೞ೗
௕·ௗ= ଷ଴ହସ
ସ଴଴ ·ଵସହ଴= 0,00526
𝐴௦௟= 1527+1527 = 3054 𝑚𝑚ଶ
𝑉ோௗ,௖ଶ= 𝑣௠௜௡·𝑏·𝑑·10ିଷ = 0,177·400·1450· 10ିଷ= 102,66 𝑘𝑁
𝑣௠௜௡= 0,035· 𝑘ଷ/ଶ·𝑓௖௞ଵ/ଶ= 0,035·1,3714ଷ/ଶ·20ଵ/ଶ= 0,177
Deoarece capacitatea la forfecare a betonului este mai mică decât forța tăietoare de calcul,
sunt necesare armăturile verticale pentru preluarea forței tăietoare.
𝑉ோௗ,௖= max (𝑉ோௗ,௖ଵ; 𝑉ோௗ,௖ଶ) =𝑚𝑎𝑥(278,92;102,66 )= 313,919 < 𝑉ாௗ,௠௔௫= 278,92 𝑘𝑁
Se adoptă etrieri Φ6 cu patru ramuri cu aria de armătură efectivă:
𝐴௦௪,௘௙= 4·28,27 = 113 𝑚𝑚ଶ

Distanța între etrieri va fi :
𝑠= ஺ೞೢ,೐೑·௓·௙೤ೢ೏·௖௧௚(ఏ)
௏ಶ೏,೘ೌೣ= ଵଵଷ·ଵଷ଴ହ·ସ଴଴·௖௧௚(ଷ଴బ)
ଷଵଷ,ଽଵଽ·ଵ଴య= 325 𝑚𝑚
𝑓௬௪ௗ= 0,8𝑓௬௪௞= 0,8·500 = 400 𝑁/𝑚𝑚ଶ

Forța tăietoare capabilă a armăturii transversale este :
𝑉ோௗ,௦= ஺ೞೢ
௦ ·𝑓௬௪ௗ·𝑧·𝑐𝑡𝑔(𝜃)= ଵଵଷ
ଵ଴଴ ·400·1305· 𝑐𝑡𝑔(30଴)
𝑉ோௗ,௦= 1021667 𝑁= 1021,66 𝑘𝑁
Rezultă că armarea transversală este corect dimensionată deoarece:
𝑉ாௗ,௠௔௫= 313,919 𝑘𝑁 < 𝑉ோௗ,௦= 1021,66 𝑘𝑁
Procentul de armare transversal:
𝜌௪,௘௙௙= ஺௦௪,௘௙
௦·௕·100 = ଵଵଷ
ଵ଴଴·ସ଴଴·100 = 0,282% > 𝜌௪,௠௜௡= 0,1%

63

3. PARTEA PERSONALĂ

64
3.1 Descrierea conținutului părții personale din proiect

Conținutul părții personale

65
BIBLIOGRAFIE

1. Normativ P100-1/2013 – Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de
proiectare pentru clădiri.
2. CR-1-1-3/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiuni zăpezii asupra construcțiilor.
3. CR-1-1-4/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiuni vântului asupra construcțiilor.
4. NP 112-2004 – Normativ pentru fundarea structurilor de fundare directă.
5. STAS 6054/77 – Adâncimi maxime de îngheț.
6. H.G.R. nr. 766/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcții .
7. Regulamentul MLPAT, Ordin nr. 31/N din 02.12.1995 „ Metedologie de stabilirea a
categoriei de importanță a construcțiilor “.
8. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.
9. STAS 2745/1990 – Urmărirea tasărilor construcțiilor prin metode topografice.
10. CR 0-2005 – Cod de proiectare „ Bazele proiectării structurilor în construcții “.
11. NP-082-2004 – Cod de proiectare „ Bazele proiectãrii și acțiuni asupra construcțiilor “
12. GP 089-2003 – Ghid privind proiectarea scărilor și rampelor la clădiri
13. NP 051-2012 – Revizuire NP 051/2000 „ Normativ privind adaptarea clădirilor civile
și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap “.
14. Legea nr. 137/1995 Legea protecției mediului, republicată, cu completările și
modificările ulterioare.
15. H.G.R. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
16. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru
realizarea locuințelor.
17. Ordin nr. 839/2009 al MDRL pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
18. NC 001 – Normativ cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin
Legea nr. 10/1995.
19. NP 008/1997 Normativ privind igiena compoziției aerului în diverse destinații, în
funcție de activitățile desfășurate în regim de iarnă – vară.
20. NP 010/1997 – Normativ privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor
pentru școli și licee.

66
21. NP 011/1997 – Normativ privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor
pentru grădinițe de copii.
22. NP 063/2002 – Normativ privind criteriile de performanță specific scărilor și rampelor
pentru circulația pietonală în construcții.
23. O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului.
24. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
25. Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă.
26. P 118/1999 – Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
27. Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă.
28. Ordin nr.63/N/1998 al MLPAT privind obligația afișării la loc vizibil a panoului de
identificare a investiției.
29. NE 012/99 (C .140-86) – Normativ pentru executarea lucrărilor din beton și beton
armat.
30. NP 074-2014 – Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții.

Surse Internet

1. https://www.consoft.ro/axisvm/info/
2. https://axisvm.eu/index.html
3. https://wufi.de/en/
4. www.cdep.ro
5. www.mdrap.ro
6. https://www.isc.gov.ro
7. https://upload.wikimedia.org

67
Lista figurilor

Figura nr. 2.1. – Harta României și harta județului Iași (amplasare în teritoriu a obiectivului) …. 7
Figura nr. 2.2. – România – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare
ag cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani ………………………………………. 8
Figura nr. 2.3 – Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), 𝑇௖,a
spectrului de răspuns ………………………………………………………………………………………………………. 8
Figura nr. 2.4. – Spectre normalizate de răspuns elastic ale accelerațiilor absolute pentru
componentele orizontale ale mișcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control
(colț), 𝑇௖= 0,7𝑠 …………………………………………………………………………………………………………….. 8
Figura nr. 2.5. – Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zapada pe sol 𝑆௞,, KN/𝐦𝟐
pentru altitudini A = 1000 m ……………………………………………………………………………………………. 9
Figura nr. 2.6. – Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vântului, 𝑞௕ în kPa, având
IMR = 50 ani ………………………………………………………………………………………………………………. 10
Figura nr. 2.7. – Zonarea după adâncimea maximă de îngheț (cm) ……………………………………… 11
Figura nr. 2.8. – Planșeu superior, sub acoperiș terasă necirculabilă ……………………………………. 30
Figura nr. 2.9. – Planșeu cu pardoseală rece …………………………………………………………………….. 31
Figura nr. 2.10. – Planșeu cu pardoseală caldă …………………………………………………………………. 32
Figura nr. 2.11. – Planșeu cu pardoseală rece în casa scării ……………………………………………….. 33
Figura nr. 2.12. – Perete exterior din zidărie de cărămidă cu goluri verticale (GVP) …………….. 34
Figura nr. 2.13. – Perete interior din zidărie de cărămidă cu goluri verticale (GVP) ……………… 35

68
Lista tabelelor

Tabelul nr. 2.1. – Descriere funcțională ……………………………………………………………………………. 5
Tabel nr. 2.2 – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul superior ………………………………………………………………………………………………………….. 31
Tabel nr. 2.3. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul cu pardoseală rece …………………………………………………………………………………………… 32
Tabel nr. 2.4. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul cu pardoselă caldă …………………………………………………………………………………………… 33
Tabel nr. 2.5. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
planșeul cu pardoseală rece în casa scării ……………………………………………………………………….. 34
Tabel nr. 2.6. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
peretele exterior …………………………………………………………………………………………………………… 35
Tabel nr. 2.7. – Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru
peretele interior ……………………………………………………………………………………………………………. 36
Tabelul nr. 2.8 – Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri cu o
singură pantă, cu două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri ………………………………. 36
Tabelul nr. 2.9 – Valorile factorului de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii 𝛾ூ௦ ……… 37
Tabel nr. 2.10 – Valorile coeficientului de expunere 𝐶௘ ……………………………………………………. 37

69

B. PIESE DESENATE

1. Plan parter Scara 1:50
2. Plan etaj Scara 1:50
3. Secțiune transversală Scara 1:50
4. Fațada principală Scara 1:50
5. Fațada laterală dreapta Scara 1:50
6. Plan fundații Scara 1:50
7. Detaliu fundații Scara 1:50