Specializarea: Construcții Civile, Industriale și Agricole [305862]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICĂ
Specializarea: [anonimizat]. Călbureanu Mădălina
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICĂ
Specializarea: [anonimizat] P+2
AMPLASATĂ ÎN LOCALITATEA CRAIOVA
COORDONATOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Călbureanu Mădălina
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016
Universitatea din Craiova Confirmare calitate de absolvent: [anonimizat], …………………………
L.S.
FIȘA DE ÎNSCRIERE
la examenul de licență
Subsemnatul, …………………………………………………………………………………….. , absolvent: [anonimizat], [anonimizat] …………………………………………………………………………………..….., specializarea …………………………………………………………………………………………………………, [anonimizat] …………….. 2016 .
Am mai susținut examenul de licență în anul ……………………………………… .
Am întocmit lucrarea de licență cu titlul: …………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… sub îndrumarea ………………………………………………………………………………….. .
Data: ……………………… Semnătura: ………………………………
Universitatea din Craiova Confirmare calitate de absolvent: [anonimizat], …………………………
L.S.
Universitatea din Craiova Confirmare calitate de absolvent: [anonimizat], …………………………
L.S.
FIȘA DE ÎNSCRIERE
la examenul de licență
Subsemnatul, …………………………………………………………………………………….. , absolvent: [anonimizat], [anonimizat] …………………………………………………………………………………..….., specializarea …………………………………………………………………………………………………………, [anonimizat] …………….. 2016 .
Am mai susținut examenul de licență în anul ……………………………………… .
Am întocmit lucrarea de licență cu titlul: …………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… sub îndrumarea ………………………………………………………………………………….. .
Data: ……………………… Semnătura: ………………………………
Universitatea din Craiova Confirmare calitate de absolvent: [anonimizat], …………………………
L.S.
Declarație pe proprie răspundere privind
autenticitatea lucrării de diplomă/disertație
Subsemnatul ____________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ , legitimat cu ________________seria ________nr. ___________________________, CNP ____________________________________________________________________autorul lucrării ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ _____________________________________________________ elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de ________________________________________________ la Facultatea____________________________, specializarea ______________________________ [anonimizat], sesiunea ____________________ a anului universitar __________________, [anonimizat] lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale,pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate,în textul lucrării, și în bibliografie.
Declar, că această lucrare nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Declar, de asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost prezentată în fața unei alte comisii de examen de diplomǎ / disertație. În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile
administrative, respectiv, anularea examenului de licență/diplomă /disertație.
Nume, prenume
_______________________________
Data
_____________________
Semnătura
REFERATUL CONDUCATORULUI PROIECTULUI DE DIPLOMA
Subsemnatul, ………………………………………………….. conducator al proiectului de diplomă cu tema………………………………………………………………………………………………… Elaborat de absolventul …………………………………………………………………………………………………… specializarea ……………………………………………………………………………………….….
Analizând activitatea depusǎ de student pe parcursul elaborǎrii lucrǎrii de diplomă, apreciez urmǎtoarele:
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………… ………….………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………..
Analizand continutul lucrării si modul de intocmire al acesteia, apreciez urmatoarele : …………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………… ………….………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………..
Plansele sunt corect întocmite și în conformitate cu legislația în vigoare.
Apreciez ca prezentul proiect de diplomă poate fi susținut în fața comisiei de examen și propun nota ………….
Data Conducător proiect de diplomă
BORDEROU
PIESE SCRISE
1.Tema de proiectare
2.Borderou
3. Notatii
4.Capitolul 1 : Generalitati………….…………………………………………………………………………….pag.1
5.Capitolul 2: Memoriu tehnic…..………………………………………………………………pag.4
6.Capitolul 3: Evaluarea încărcărilor……………………………………………………………………………..pag.17
7.Capitolul 4: Predimensionarea elementelor structurale………………………………………………….pag.31
8.Capitolul 5: Evaluarea acțiunilor seismice de proiectare…………………………………….pag.47
9.Capitolul 6: Calculul static și seismic………………………………………………………………………….pag.72
10.Capitolul 7 : Calculul și armarea planșeelor……………………………………………………………………………..pag.82
11.Capitolul 8 : Calculul și armarea grinzilor si stalpilor………………………………………………….pag.94
12.Capitolul 9 : Calculul scării……………………………………………………………………………………pag.102
13.Capitolul 10 : Studiu geotehnic………………………………………………………………………………pag.133
14.Capitolul 11 : Calculul si armarea fundatiilor……………………………………………………………pag.144
15.Capitolul 12 : Calculul termo-higro-energetic……………………………………………………………pag.240
16.Capitolul 13 : Caiet de sarcini………………………………………………………………………………….pag.257
14.Capitolul 14 : Documentatie economica…………………………………………………………………..pag.144
15.Capitolul 15 : Organizarea de santier……………………………………………………………………….pag.240
16.Capitolul 16 : Bibliografie……………………………………………………………………………………..pag.257
PIESE DESENATE
Planuri de arhitectura
1.Fațada principală, fațada laterală stânga-dreapta
2.Plan parter, secțiune transversală
3.Plan subsol, plan etaj curent
Planuri de rezistență
1.Plan fundații
2.Secțiuni fundații
3.Plan cofraj planseu parter
4. Plan cofraj si armare grinzi planșeu parter – plansa I
5. Plan cofraj si armare grinzi planșeu parter – plansa II
6. Plan armare planseu parter
7.Plan cofraj planseu planșeu etajul II(terasă)
8.Plan armare planseu etajul II (terasa)
9.Plan cofraj si armare stâlpi
10.Plan cofraj si armare rampă scară parter-etaj – plansa I
11.Plan cofraj si armare rampă scară parter-etaj – plansa II
12.Plan de tehnologie si organizare a executiei
Notații:
CAPITOLUL 1
GENERALITATI
Date de proiectare
Denumirea proiectului: „ CLADIRE DE BIROURI CU REGIMUL DE INALTIME P+2 AMPLASATA IN LOCALITATEA CRAIOVA ”
Prezenta face parte din documentatia necesara obtinerii autorizatiei de construire pentru obiectivul ansamblu residential si administrativ format din 10 blocuri de locuinte si 1 cladire de birouri.
Obiectul prezentului proiect este o cladire de birouri cu regim de P+2E cu structura în cadre din beton armat, situat in Localitatea Craiova, Judetul Dolj. Structura in cadre este un sistem constituit din stalpi din beton armat dispusi pe cat posibil de regulat pentru preluarea fortelor gravitationale si pe cele orizontale provenite din vant sau seism.
Funcțiuni clădire:
– Parter: hol de acces, recepție, sala de asteptare si sali servicii medicale si recuperare.
– Etaje curente: hol de acces, birou si grupuri sanitare;
– Terasa: necirculabilă.
Date generale de conformare a clădirii:
– Infrastructura: fundatii continue sub peretii perimetrali si de compartimentare,
– Suprastructura: tip cadre din beton armat monolit;
Modul de realizare a clădirii este urmatoarea:
beton armat monolit (inclusiv planșee).
închideri și compartimentări:
– pereți exteriori din zidarie BCA de dimensiuni 30 cm și termoizolație din polistiren extrudat cu grosimea de 10 cm, aplicat la exterior;
– pereți interiori: din zidarie BCA de dimensiuni 30 cm.
Traficul în clădire:
O scara de acces intre etajele consecutive executata din beton armat monolit executata in 3 rampe.
Date ale amplasamentului clădirii:
– Localitatea: Craiova
– Clasa de importanță și de expunere III, I=1.0
– Zona de zăpada: C, s0k = 2.0 kN/m2;
– Condiții seismice:
– accelerația terenului pentru proiectare ag = 0.20g
– perioada de control Tc =1.0 s
Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare: Pconv = 150 kPa (1,50 daN/cmp).
Conform studiului geotehnic terenul pe care urmeaza sa se construiasca cladirea este alcatuit din argile nisipoase galben cafenii, plastic consistente.
Dimensiuni cladire :
– lungime: 17.00 m, formata din 6 travei: 2 travei de 2.00 m, 2 de 3.95 m si una de 4.80 m;
– latime de 7.30 m cu 2 deschideri una de 4.40 m si una de 2.60 m;
– înălțime parter: 3.50 m;
– înălțime etaj curent: 3.00 m.
Caracteristicile de rezistenta ale materialelor
– Clasa betonului este C16/20 (Bc16, B250)
pentru plăci și grinzi
Rc* = 12,5 N/mm2
Rt* = 0,95 N/mm2
pentru stâlpi
mbc x Rc* = 0.85*12,5 = 10,6 N/mm2
mbt x Rt* = 0.85*0,95 =0.80 N/mm2
oțel: PC52 (armături longitudinale ) Ra = 300 N/mm2
OB37 (etrieri) Ra = 210 N/mm2
Principalele reglementări tehnice avute în vedere:
[1] Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat – indicativ CR 2-1-1.1-
2005;
[2] Cod de proiectare seismica P100-1/2013;
[3] STAS 10107/0-90 Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat și
beton precomprimat
[4] NP 112-04/05 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
[5] NP 082-2004 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului;
[6] CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
[7] STAS 10101/1-78 Greutati tehnice si incarcari permanente;
[8] STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat
CAPITOLUL 2
MEMORIU TEHNIC
1. Date despre constructia propusa
2.1. Denumirea proiectului:
„ CLADIRE DE BIROURI CU REGIMUL DE INALTIME P+2 AMPLASATA IN LOCALITATEA CRAIOVA ”
2.2. Aliniament cladire:
– constructia se va alinia la 13,95 m de la axul strazii principale;
– constructia se va retrage la 6,95 m fata de latura vestica a terenului.
2.3. Clima si fenomenele naturale specifice:
Zona in care se incadreaza municipiul Craiova este o zona cu clima temperat continentala.
Conform STAS 10101/1990 zona in care este amplasata constructia are intensitatea vantului B, iar presiunea este de 0,42 KN/mp.
2.4. Geologia si seismicitatea:
In conformitate cu prevederile P100/1-2013 amplasamentul constructiei se gaseste in zona de calcul ”C”, pentru care acceleratia terenului ag = 0,20 si perioada de colt este Tc=1,0 sec., ceea ce corespunde gradului VIII de intensitate seismica pe scara MSK.
2.5. Categoria si clasa de importanta:
Categoria de importanta este C.
Clasa de importanta III conform P100-1/2013.
Constructie normala conform HGR 766/1997.
2.6. Regim economic
Folosinta actuala a terenului – curti constructii. Destinatia dupa PUG- zona locuință
Suprafata terenului = 605,00 mp.
Principalii indici care caracterizeaza investitia sunt urmatorii:
Steren = 1000,00 mp;
SC propus = 160,65mp;
SD propus = 642,60 mp;
POTpropus 35,00 %; CUTpropus = 1,06.
2.7. Caracteristici volumetrice si fatade
Anvelopanta sa urmareste linia structurii de rezistenta.
Fatadele vor fi prevazute cu ferestre cu ochiuri mobile, realizate din tamplarie de lemn cu geam termopan, pe module alese constructiv si estetic.
Invelitoarea va fi realizata in sistem terasa necirculabila.
Pentru finisarea interioara si exterioara au fost alese materiale clasice utilizate in constructiile de locuinte, astfel:
peretii exterior se vor tencui si vopsi cu vopsea lavabila pentru exterior (alb si maro) si vor asigura protectia termica si fonica;
peretii interiori de compartimentare vor fi din zidarie bca de 30 cm si/sau gips carton cu fonoizolatie pentru a asigura confortul cerut si vor fi de asemenea vopsiti cu vopsitorii acrilice lavabile;
pardoselile vor fi din parchet, elemente prefabricate pentru scari, gresie in zona grupurilor sanitare si gresie vitrifiata antiderapanta pentru exterior in zona de terasa;
tamplaria va fi tamplarie de lemn cu geam termopan.
2.8. Masuri de protective civilă
Constructia se incadreaza in prevederile articolului 4.2.a. din Ordinul numarul 602/2.12.2003.
2.9. Masuri de protectia mediului
Cladirea de birouri propusa nu prezinta un pericol pentru factorii de mediu.
Rezidurile menajere se vor depozita in pubele amplasate in incinta terenului.
Se vor respecta de catre constructor, pe timpul executiei, normele generale de protectia muncii in conformitate cu cerintele din Anexa 16 a Ord.M.S.F. 933, Ord. M.M.S.S.508, Art.224, precum si Legea nr.212/1997 pentru norme P.S.I.
Constructia propusa nu contravine normelor sanitare in vigoare de insorire a constructiilor invecinate, ea fiind la o distanta suficienta fata de orice cladire invecinata.
2.10 Utilități
Constructia va beneficia de toate utilitatile cu care sunt dotate la ora actuala constructiile moderne.
Sistem de apa si canalizare- alimentarea cu apa si evacuarea apelor manajere se vor solutiona in si la reteaua de apa si canalizare stradala. Retelele de apa respectiv canalizare menajera si pluviala sunt amplasate de-a lungul strazii principale.
Sistem de iluminat – instalatia electrica se va racorda la instalatia electrica a strazii, utilizandu-se un tablou electric. Iluminatul se va realiza prin intermediul unor corpuri de iluminat dotate cu tuburi fluorescente sau cu incandescenta, in functie de destinatia incaperii, corpuri cu tuburi de mare randament si consum mic de energie electrica. Instalatia electrica a locuintei va fi pozata in tuburi PVC inglobate in pereti si plansee.
Sistem de incalzire – se va realiza cu centrala pe combustibil solid. Se vor prevedea energie regenerabila alcatuita din panouri solare care se vor amplasa pe acoperisul constructiei pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea constructiei.
Parcaje – Pentru o suprafata utila totala a constructiei, rezulta un total necesar locuri de parcare de 20 locuri parcare.
Organizarea de santier se va face conform plansei R11 privind organizarea de santier.
MEMORIU STRUCTURAL
1. Dimensionarea structurii de rezistenta
Structura de rezistenta a cladirii a fost calculata atât la stările limită ultime de rezistență și stabilitate cât și la cele ale exploatării normale. Grupările de încărcări s-au alcatuit in conformitate cu STAS 10101/0A – P100/2013Actiuni in construcții.
Pentru calculul la stările ultime de rezistență și stabilitate, eforturile au fost determinate din acțiunea următoarelor grupări de încărcări:
Incarcari permanente de calcul + incărcări utile de calcul (inclusiv zăpada).
Incarcari permanente reduse + utile reduse + seism.
Calculele au fost conduse în baza standardelor și normativelor în vigoare:
STAS 10101/2A1-97 – incarcari datorate procesului de exploatare;
STAS 10107/0-92 – calculul elementelor din beton;
STAS 10101/21 – incarcari date de zapada;
P100-1/2013 – pentru proiectarea antiseismica a cladirii.
2. Sistemul constructiv proiectat
Sistemul structural a fost conceput astfel incat sa se asigure exigentele in vigoare cu privire la rezistenta si stabilitatea cladirii.
Infrastructura constructiei este formata din fundatii directe continui sub pereti, formate dintr-o talpa de beton armat asezata pe un strat de beton de egalizare (C6/7,5) de 10 cm grosime si soclul din beton armat.
Cladirea avand ca regim de inaltime P + 2 E .
Suprastructura constructiei este formata dintr-un sistem de cadre din beton armat, dispuse dupa doua directii principale ortogonale. Dimensiunile si modul de realizare si armare a elementelor cadrelor, stalpi si grinzi au rezultat in urma dimensionarii structurii in conformitate cu normele, standardele si normativele in vigoare.
Placile intre etaje au fost concepute si dimensionate astfel incat sa asigure efectul de saiba rigida, indeformabila in planul lor si capabile sa preia de la elementele verticale de rezistenta fortele care pot aparea in constructie in timpul exploatarii uzuale sau in timpul unor miscari orizontale cum ar fi cele care apar in timpul seismului.
Clasa de importanta a constructiei, conform normativului P100-1/2013 este III.
Categoria de importanta C conform HGR 766/97.
Conform normativ P100-1/2013 municipiului Craiova corespunde gradul de intensitate seismică VIII (pe scara M.K.S.) având acceleratia terenului pentru proiectare ag=0.20 și o perioadă de colt Tc=1.0 s;
Adâncimea de înghet a zonei este de – 85 cm de la cota terenului natural.
Fundațiile au fost dimensionate, în conformitate cu Normativ NP 112-04/05 (privind proiectarea și executarea lucrărilor de fundatii directe la construcții) și a studiului geotehnic, pentru presiunea convențională de calcul (gruparea de sarcini fundamentale) Pcc=150 kPa pentru lățimea fundației de B = 100 cm,
Adâncimea de fundare este la – 1,50 m, corespunzătoare cotelor de fundare.
Cota ±0.00 corespunde nivelului superior al pardoselii finite a parterului.
La calculul și alcătuirea structurii clădirii s-a urmărit respectarea condițiilor impuse de normativele în vigoare în ceea ce privește asigurarea condițiilor de rezistență, rigiditate, durabilitate și stabilitate concomitent cu obținerea unor soluții constructive simple, economice, care să asigure o execuție de calitate.
Planșele prezentului proiect sunt prezentate în borderoul de piese desenate și cuprind planurile fiecărui nivel, detalii constructive necesare alcătuirii elementelor din beton armat și beton simplu, detalii de armare pentru fiecare element caracteristic în parte precum și indicarea materialelor folosite.
Alcatuire structurala
Pe criterii de usurinta a executiei, dar si pentru realizarea unei structuri de performante adecvate la actiunea seismica, dimensiunile stalpilor si grinzilor se pastreaza neschimbate pe inaltimea cladirii, obtinandu-se o structura perfect monotona pe verticala. Aspectele conceptuale de bază pe care le avem in vedere la elaborarea acestui proiect se referă la:
– simplitatea structurii;
– redundanța structurii;
– geometria structurii și a clădirii în întregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor structurale, nestructurale și a maselor;
– rezistența și rigiditatea laterală în orice direcție;
– realizarea ca diafragme a planșeelor;
– realizarea unor fundații adecvate.
Se va realiza o structura simpla, compacta, pe cât posibil simetrica, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea și execuția structurilor simple este supusă la incertitudini mult mai mici și, ca urmare, se poate impune construcției, cu un grad înalt de încredere, comportarea seismică dorită.
Simplitate structurală
Simplitatea structurală presupune existența unui sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare. Forțele seismice care iau naștere în toate elementele clădirii sunt preluate de planșeele – diafragme orizontale și transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la fundații și teren.
Proiectarea va asigura că nu există discontinuități în acest drum. De exemplu un gol mare în planșeu sau absența în planșeu a armăturilor de colectare a forțelor de inerție, pentru a le transmite la structura verticală – reprezintă asemenea discontinuități.
Redundanța structurală
Se va urmări înzestrarea structurii cu redundanța adecvată. Prin aceasta se asigură că:
– ruperea unui singur element sau a unei singure legături structurale nu expune structura la pierderea stabilității ;
– se realizează un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice.
Geometria (configurația) structurii
Se va urmări realizarea unei structuri cât mai regulate, distribuite cât mai uniform în plan, permițând o transmitere directă și pe un drum scurt a forțelor de inerție aferente maselor distribuite în clădire.
Structura va prezenta, și uniformitate pe verticala construcției, urmărindu-se să se elimine apariția unor zone sensibile, în care concentrarea unor eforturi sau deformații plastice excesive ar putea produce ruperi premature.
Prin alegerea unei forme avantajoase a construcției, printr-o distribuție adecvată a maselor, a rigidității și a capacității de rezistență laterale a structurii se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a excentricităților.
Rigiditate și rezistență la translație pe două direcții
Întrucât acțiunea orizontală a cutremurelor se manifestă bidirecțional, elementele structurale vor fi dispuse în plan într-un sistem ortogonal, în măsură să ofere caracteristici de rezistență și de rigiditate suficiente în două direcții. Sistemele structurale pot fi diferite în cele două direcții.
Rigiditatea laterală va fi suficientă pentru limitarea deplasărilor orizontale, astfel încât efectele de ordinul 2 și degradările construcției să poată fi controlate.
Clădirea fiind etajata, se recomandă utilizarea soluțiilor cu rigiditate laterală sporită. De asemenea, la alegerea sistemului structural pe criterii de rigiditate se vor avea în vedere și modul de realizare a pereților de compartimentare și de închidere, a legăturii între elementele nestructurale și elementele structurii de rezistență, precum și măsura în care primele împiedică deformațiile libere ale ultimelor.
Rigiditate și rezistență la torsiune
Structura trebuie să fie înzestrată cu suficientă rigiditate și rezistență la torsiune pentru a limita manifestarea unor mișcări de răsucire în ansamblu a construcției, care ar putea spori periculos eforturile și deplasările orizontale ale clădirilor. Soluția cea mai eficientă pentru aceasta este dispunerea adecvată a unor elemente suficient de rigide și rezistente pe perimetrul construcției (cel puțin două în fiecare direcție).
Acțiunea de diafragmă a planșeelor
Construcția fiind corect alcătuită pentru preluarea încărcărilor seismice, planșeele joacă un rol esențial in colectarea forțelor de inerție și transmiterea lor la elementele verticale ale structurii si acțiunea de diafragmă orizontală, care asigură angajarea solidară a elementelor verticale în preluarea forțelor seismice orizontale.
Alcătuirea diafragmelor, respectiv forma, secțiunea de beton și armarea lor, trebuie să asigure într-un grad înalt îndeplinirea acestor roluri.
Comportarea planșeelor de la fiecare nivel ca diafragme practic infinit rigide și rezistente pentru forțe aplicate în planul lor permite adoptarea unor modele de calcul structural simplificate, caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasări la fiecare nivel (2 translații și o rotație).
Realizarea unei fundații (infrastructuri) adecvate
Alcătuirea fundațiilor construcției și a legăturii acesteia cu suprastructura trebuie să
asigure condiția ca întreaga clădire să fie supusă unei actiuni seismice cât mai uniforme.
Se va alege o infrastructura de tip cutie rigidă și rezistentă, realizata din fundatii continue.
Se vor evita formele de construcții la care, pentru anumite direcții de acțiune seismică, pot apărea suprasolicitări ale unor elemente verticale și solicitarea dezavantajoasă a infrastructurilor.
La proiectarea fundației, forțeletransmise de suprastructură sunt cele care corespund mecanismului structural de disipare de energie.
Condiții referitoare la masele construcțiilor
În vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate poziționării neregulate a încărcărilor masice, se va urmări dispunerea cât mai uniformă a încărcărilor gravitaționale pe planșee, atât în plan cât și pe verticală.
În vederea reducerii forțelor de inerție seismice care acționează asupra construcției se va urmări realizarea de construcții cu mase cât mai mici. În acest scop la realizarea elementelor nestructurale (învelitori, termoizolații, șape, pereți de compartimentare și de închidere), se vor utiliza cu prioritate materiale ușoare. De asemenea, se prevad tencuieli și a șape de egalizare cu grosimi mici.
Elemente structurale principale și secundare în preluarea forțelor seismice
Unele elemente structurale pot să nu fie considerate ca făcând parte din sistemul structural care preia forțele seismice și să fie proiectate ca elemente seismice secundare. Rezistența și rigiditatea acestor elemente la forțe laterale va fi neglijată.
În schimb, aceste elemente și legăturile lor cu structura seismică de bază vor fi alcătuite astfel încât să preia încărcările gravitaționale aferente, în situația deplasărilor laterale produse de solicitarea seismică cea mai nefavorabilă.
Elementele secundare vor satisface condițiile din codurile de proiectare pentru structuri realizate din diferite materiale.
Rigiditatea laterală a elementelor secundare, a căror contribuție la preluarea forțelor seismice este neglijată nu va fi mai mare de 15% din rigiditatea laterală a structurii.
Elementele care nu sunt considerate secundare, se proiectează ca elemente seismice principale, făcând parte din sistemul care preia forțele laterale.
Condiții pentru evaluarea regularității structurale
În vederea proiectării seismice construcțiile se clasifică în regulate și neregulate. Condițiile pentru caracterizarea construcției ca regulata sunt:
Criterii pentru regularitatea structurală în plan
Construcția este simetrică în plan în raport cu 2 direcții ortogonale, din punct de vedere al distribuției rigidității laterale, capacităților de rezistență și al maselor.
Construcția are formă compactă, cu contururi regulate. Dacă construcția prezintă retrageri în plan, la diferite niveluri (margini retrase), clădirea se consideră că prezintă suficientă regularitate dacă, aceste retrageri nu afectează rigiditatea în plan a planșeului și dacă pentru fiecare retragere, diferența între conturul planșeului și înfășurătoarea poligonală convexă (circumscrisă) a planșeului nu depășește 15% din aria planșeului.
Sunt evitate rezemările stâlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai în cazul stâlpilor cu încărcări mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale clădirilor etajate.
Rigiditatea planșeelor în planul lor este suficient de mare în comparație cu rigiditatea laterală a elementelor structurale verticale, astfel încât deformația planșeelor să aibă un efect neglijabil asupra distribuției forțelor orizontale între elementele structurale verticale.
La fiecare nivel, în fiecare din direcțiile principale ale clădirii, excentricitatea satisface condițiile:
eox 0,30 rx
eoy 0,30 ry
unde:
eox, eoy – distanța între centrul de rigiditate și centrul maselor, măsurată în direcție normală pe direcția de calcul
rx, ry – rădăcina pătrată a raportului între rigiditatea structurii la torsiune și rigiditatea laterală în direcția de calcul
Structura fiind monotona pe verticală, rigiditatea laterală a componentelor structurale (cadre, pereți) se poate considera proporțională cu un sistem de forțe cu o distribuție simplificată care produce acestor componente o deplasare unitară la vârful construcției.
Alternativ condițiilor, structura este considerată regulată, cu sensibilitate relativ mică la răsucirea de ansamblu, dacă deplasarea maximă, înregistrată la o extremitate a clădirii este de cel mult 1,35 ori mai mare decât media deplasărilor celor 2 extremități.
Criterii pentru regularitatea pe verticală
Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală fără variații de la nivelul fundației până la vârful clădirii. Dacă există retrageri pe înălțimea clădirii acestea nu depășesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior.
Structura nu prezintă la nici un nivel reduceri de rigiditate laterală mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri flexibile).
Structura nu prezintă la nici un nivel, o rezistență laterală mai mică cu mai mult de 20% decât cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesupt (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al rezistenței laterale).
Masele aplicate pe construcție sunt distribuite uniform. Aceasta înseamnă că la nici un nivel masa aferentă nu este mai mare cu mai mult de 50% decât masele aplicate la nivelurile adiacente.
Structura nu prezintă discontinuități pe verticală, care să devieze traseul încărcărilor către fundații. Devierea poate avea loc în același plan al structurii sau dintr-un plan în alt plan vertical al construcției.
În funcție de tipul construcției, regulate sau neregulate, se aleg diferențiat:
modelul structural, care poate fi plan sau spațial;
metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al forței laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de răspuns) sau procedeul de calcul modal;
valoarea factorului de comportare, q;
Tabelul II.1 Modul de considerare a regularității structurale asupra proiectării seismice.
Notă: -* Numai dacă construcția are o înălțime până la 30 m și o perioadă a oscilațiilor proprii T < 1,50 s.
Reducerea factorilor de comportare pentru a lua în considerare incertitudinile privind comportarea seismică a structurilor neregulate se va stabili funcție de gradul acestei neregularități. Orientativ pentru cazul 2 factorul de comportare de referință se va reduce cu 20%, iar pentru cazul 4, cu 30%.
Planseele sunt realizate cu placi de beton monolit armate pe doua directii, care descarca la grinzile de cadru dispuse in directiile principale. In aceasta alcatuire planseele pot juca rolul de diafragme orizontale rigide si rezistente, pentru incarcari in planul lor, in masura sa asigure actiunea solidara a elementelor structurii verticale la actiuni laterale.
Sunt realizate astfel, conditiile generale de alcatuire a structurilor in zone seismice prevazute de normativul P100-1/2013: compactitate, simetrie, regularitate pe verticala si pe orizontala, din punct de vedere al distributiei maselor, rigiditatii si rezistentei la actiuni laterale.
Conditiile privind amplasarea constructiei prevazute de normativul P100/2013 sunt urmatoarele:
Amplasamentul construcției se va alege, de regulă, în zone în care structura geologică și alcătuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea protecției seismice în condiții economice, fără măsuri costisitoare.
Se va evita, ca regulă generală, amplasarea construcției pe maluri, râpe sau alte terenuri care prezintă risc de alunecare sau surpare. În cazul în care amplasamentul de acest fel nu se poate evita, se vor lua măsurile necesare pentru stabilizarea terenurilor.
Modelarea comportarii seismice
La constructiile etajate, cu plansee din beton armat indeformabile in planul lor masele si momentele de inertie ale maselor de la fiecare etaj se concentreaza la nivelul planseului, in centrul maselor.
Rezulta trei grade de libertate dinamica (doua translatii orizontale si o rotire in jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.
Masele se calculeaza din incarcarile gravitationale ce rezulta din combinatiile de incarcari specifice actiunii seismice conform P100-1/2013.
Efecte de torsiune accidentala
In cazul constructiilor cu plansee indeformabile in planul lor, efectele generate de incertitudinile asociate distributiei maselor de nivel se considera prin introducerea unei excentricitati accidentale aditionale. Aceasta se considera pentru fiecare nivel si se raporteaza la centrul maselor. Excentricitatea accidentala se calculeaza cu expresia:
eai = ±0,05 Li , unde Li este dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii seismice.
Metoda fortelor seismice statice echivalente
Aceasta metoda se poate aplica la constructiile care pot fi calculate prin considerarea a doua modele plane pe directii ortogonale si a caror raspuns seismic total nu este influentat semnificativ de modurile proprii superioare de vibratii. In acest caz, modul propriu fundamental de translatie are contributia predominanta in raspunsul seismic total.
Perioadele fundamentale corespunzatoare directiilor orizontale principale sunt mai mici decat valoarea T≤1,5s.
Principii de proiectare. Capacitate de disipare de energie. Clase de ductilitate
Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat va asigura o capacitate adecvata de disipare de energie in regim de solicitare ciclica, fara o reducere semnificativa a rezistentei la fortelor orizontale si verticale.
Structuriile pentru cladirile proiectate in conformitate cu P100-1/2013 Cap. 2 se impart in doua clase de ductilitate, clasa ductilitate inalta(DCH) si clasa de ductilitate medie(DCM), in functie capacitatea de disipare a energiei si de rezistenta la fortele laterale.
Conditiile de ductilitate globala si locala
Proiectarea seismica are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de plastificare. La structuriile tip cadre etajate deformatiile plastice apar, in mod obisnuit, in zonele de la extremitatiile grinzilor si in zonele de la baza stalpiilor, imediat deasupra sectiunii teoretice de incastrare.
Nodurile si plaseele sunt solicitate numai in domeniul elastic.
Zonele critice(cu potential disipativ) sunt distribuite relativ uniform in intreaga structura, cu cerinte de ductilitate reduse, evitandu-se concentrarea deformatiilor plasticein cateva zone relativ slabe.
Dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale va urmari evitarea unor ruperi cu caracter neductil sau fragile.
Verificarea formarii mecanimului favorabil de plastificare se poate realiza utilizand calculul dinamic neliniar.
Deplasarile laterale asociate cerintelor de ductilitate vor fi suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul pierderii stabilitatii sau pentru a nu spori excesiv efectele de ordinul doi.
CAPITOLUL 3
EVALUAREA ACȚIUNILOR GRAVITAȚIONALE ÎN SITUAȚIA
DE PROIECTARE LA CUTREMUR
Principalele reglementări sub incidența cărora se află acest capitol:
– CRO-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor.
– STAS 10101-75 – Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea acțiunilor.
– STAS 10101-77/01 – Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea acțiunilor pentru
construcții civile.
– STAS 10101/1-78 – Acțiuni în construcții. Greutățile tehnice și încărcări permanente.
– STAS 10101/2-75 – Acțiuni în construcții.Încărcări datorate procesului de exploatare.
– STAS 10101/2A1-87 – Acțiuni în construcții. Încărcări tehnologice din exploatare pentru
construcții civile, industriale și agrozootehnice.
– CR 1-1-3/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
– EN 1991-1-1:2004- Eurocod 1: – Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1 Acțiuni generale.
Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri.
– EN 1991-1-1:2004-Ac 2009- Eurocod 1: – Acțiuni asupra construcțiilor. Partea 1-1 Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări din exploatare pentru construcții.
3.1 Evaluarea încărcărilor conform CR0-2012
Gruparea fundamentală (GF) este combinația factorizată a acțiunilor care cuprind exclusiv sarcini gravitaționale.
Gruparea specială (seismică) (GS) este combinația factorizată a acțiunilor care cuprind și acțiunea seismică în valoarea de proiectare. Se detaliază gruparea acțiunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, care:
– Nu cuprind acțiunea seismică
Cuprinde acțiunea seismică:
unde:
Gkj = efectul acțiunii permanente j luate cu valoarea caracteristică. Se evaluează încărcarea considerând dimensiunile alese inițial ale elementelor, care urmează să fie corectate, deci este cazul după efectuarea calculului structural.
Qki= efectul pe structură al acțiunii variabile i luate cu valoarea caracteristică.
Valorile caracteristice Gk și Qk sunt valori normate ale acțiunilor conform standardelor de încărcări.
3.2. Acținuni gravitaționale pe placă la nivelul curent- pardoseală caldă rece
3.2.1 Evaluarea acțiunilor permanente Gkj
1. Greutate plăci ceramice, 1 cm
qplăci ceramice = hplăci · γplăci = 0,01×24= 0,240 KN/m2
2. Greutate proprie adeziv plăci ceramice cu h=5mm
qadeziv = hadeziv · γadeziv = 0,090 KN/m2
3. Greutate proprie șapă de egalizare cu mortar M100, h=6cm
qșapă = hșapă · γșapă = 0,06×21= 1,260 KN/m2
4. Greutate proprie placă din B.A. cu h=13cm
qse= hse · γse = 0,13×25= 3,250 KN/m2
5. Greutate proprie tencuială din mortar de var cu h=1cm
qtencuială= htencuială · γtencuială = 0,01×19= 0,190 KN/m2
6. Greutate proprie pereți interiori 3,0 KN/ml →1,20 KN/m2
qpereți= 1,20 KN/m2
3.2.2 Evaluarea acțiunilor variabile Qkj
1. Încărcarea utilă pentru birouri
µ = 2,0 KN/m2
2. Încărcarea utilă pentru coridoare, scări și podeste
µ = 3,0 KN/m2
3.3 Acținuni gravitaționale pe placă la nivelul curent – pardoseală caldă
3.3.1 Evaluarea acțiunilor permanente
1. Greutate proprie parchet din plăci fibră lemn 3,2 cm
qparchet = hparchet · γparchet= 0,032×9= 0,288 KN
2. Greutate proprie șapă de egalizare cu mortar M100, h=6cm
qșapă = hșapă · γșapă = 0,06×21= 1,260 KN/m2
3. Greutate proprie placă din B.A. cu h=13cm
qse= hse ·γse = 0,13×25= 3,250 KN/m2
4. Greutate proprie tencuială din mortar de var cu h=1cm
qtencuială= htencuială · γtencuială = 0,01×19= 0,19 KN/m2
5. Greutate proprie pereți interiori 3,0 KN/ml →1,200 KN/m2
qpereți= 1,20 KN/m2
3.3.2 Evaluarea acțiunilor variabile Qkj
1. Încărcarea utilă pentru birouri
µ = 2,00 KN/m2
2. Încărcarea utilă pentru coridoare, scări și podeste
µ = 3,00 KN/m2
3.4 Acțiuni gravitaționale pe grinzile perimetrale la nivelul curent
3.4.1 Evaluarea acțiunilor permanente Gkj – direcție longitudinală
1. Greutate proprie pereți de închidere parter
qpi= bperete · hnivel· γBCA · hgoluri =0,3 · (3,50-0,40) · 9,40 · 0,5=4,37 KN/ml
2. Greutate proprie pereți închidere etaj 1-2
qpi= bperete · (3,50-0,40) · 9,40 · 0,5=4,37 KN/ml
3. Greutate proprie tencuială parter
qtencuială= btencuială· htencuială· γtencuială · hgoluri = 2·0,015·(3,50-0,40) ·19·0,5=0,43KN/ml
4. Greutate proprie tencuială etaj1-2
qtencuială=2·0,015·(3,50-0,40) ·19·0,5=0,43KN/ml
3.4.2 Evaluarea acțiunilor permanente Gkj – direcție transversală
1. Greutate proprie pereți de închidere parter
qpi= bperete · hnivel· γBCA · hgoluri =0,3 · (3,50-0,40) · 9,40 · 0,5=4,37 KN/ml
2. Greutate proprie pereți închidere nivel 1-2
qpi= bperete · hnivel· γBCA · hgoluri =0,3 · (3,50-0,40) · 9,40 · 0,5=4,37 KN/ml
3. Greutate proprie tencuială parter
qtencuială= btencuială· hnivel· γtencuială · hgoluri =2·0,015·(3,50-0,40) ·19·0,5=0,43KN/ml
4. Greutate proprie tencuială etaj 1-2
qtencuială= btencuială· hnivel· γtencuială · hgoluri =2·0,015·(3,50-0,40) ·19·0,5=0,43KN/ml
3.5 Acțiuni gravitaționale pe placă la nivelul terasei circulabile
3.5.1 Evaluarea acțiunilor permanente
1. Greutate proprie plăci din beton mozaicat h=3cm
qmozaic= hmozaic· γmozaic= 0,03·1=0,03 KN/m2
2. Greutate proprie hidroizolație din 3 straturi din carton bituminat tip CA 500 între 4 straturi de
bitum filerizat cu 20% filer aplicate peste un strat de amorsaj și cu protecție dintr-un strat uniform de nisip granitos.
qhidroizolație=0,175 KN/m2
3. Greutate proprie șapă de egalizare cu mortar de ciment M100, armată cu plasă
200×200 STNB, cu h=4cm
qșapă = hșapă · γșapă = 0,04×21= 0,84 KN/m2
4. Greutate proprie termoizolație din blocuri mici de beton celular autoclavizat,h=10cm
qtermoizolație = h termoizolație · γ termoizolație =0,10 · 9,40=0,94 KN/m2
5. Greutate proprie strat de nisip uscat 2,5 cm
qnisip= h nisip · γ nisip =0,02 · 16=0,32 KN/m2
6. Greutate proprie strat de difuzie a vaporilor de apă, 2 straturi de bitum cu 20% filer peste un strat de amorsaj
qbitum= 0,035 KN/m2
7. Greutate proprie șapă de egalizare cu mortar M100, h=2cm
qșapă = hșapă · γșapă = 0,02×21= 0,42 KN/m2
8. Greutate proprie beton de pantă, minim 2-3 cm la scurgere și maxim 25 cm la atic hbeton pantă=2/3 max=17cm
qbeton pantă = h beton pantă · γ beton pantă = 0,17×18= 3,06 KN/m2
9. Greutate proprie placă de B.A. hp=13 cm
qse = h se ·γ BA = 0,13×25= 3,25 KN/m2
10. Greutate proprie tencuială din mortar de var cu ciment h=1cm
qtencuială= htencuială· γtencuială = 0,01 x19=0,19 KN/m2
3.5.2. Evaluarea acțiunilor variabile Qkj
1. Încărcarea utilă terase circulabile utilizate pentru odihnă, distracție, fără posibilitatea unor aglomerări mari de oameni.
µ=2,0 KN/m2
NOTĂ: Conform STAS 10101/2A1-87 „Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcții civile, industriale și agrozootehnice”, încărcarea indicată în tabel înlocuiește încărcarea din zăpadă, numai dacă este mai defavorabilă decât aceasta
2. Încărcarea din zăpadă (conform CR1-1-3/2012). Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă Sk se determină cu relația
Sk = γIS· µi · ce · ct · so,k= 1,10·0,8·1,0·1,0·2,0=1,76 KN/m2
unde:
γIS= factor de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii. În cazul nostru γIS=1,10 întrucât clasa de importanță este clasa II.
µi= coeficient de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș. În cazul nostru µi=0,8 întrucât unghiul de acoperiș 00<α0<300
ce=coeficient de expunere al construcției în amplasament.
ce=1,0 pentru expunere normală
ct= coeficient termic
ct=1,0 întrucât poate reduce încărcarea dată de acoperiș în cazuri speciale. Când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului conduce la topirea zăpezii.
so,k=Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.
so,k= 2,0 KN/m2
3.6 Acțiuni gravitaționale pe grinzile perimetrale de la terasa circulabilă-atic
3.6.1 Evaluarea acțiunilor permanente G kj
1. Greutatea proprie tencuială exterioară, mortar armat cu plasă din fibră de sticlă h=1cm
qtencuială= htencuială· btencuială · γtencuială = 1·0,01·21=0,21 KN/mp
2. Greutatea proprie termoizolație cu polistiren extrudat 10 cm.
qpolistiren= hpolistiren· bpolistiren· γpolistiren = 1,00·0,10·0,20=0,02 KN/mp
3. Greutatea proprie zidărie din blocuri de beton celular tip GBC
qBCA= hBCA·bBCA· γBCA =1,00·0,20·9,4=1,88 KN/ml
4. Greutatea proprie din polistiren extrudat 5 cm.
qpolistiren= hpolistiren· bpolistiren· γpolistiren = 1,00·0,05·0,20=0,01 KN/mp
5. Greutatea proprie tencuială exterioară, mortar armat cu fibră
qtencuială= htencuială· btencuială· γtencuială = 1,00·0,01·21=0,21 KN/mp
3.7 Acțiuni gravitaționale pe rampa scării la nivel curent
3.7.1 Evaluarea acțiunilor permanente Gkj
1. Greutatea proprie plăci ceramice 2cm
qplăci= hplăci· γplăci ·bplăci = (17,5+28+2) ·100/0,28·0,02·24=8,14 KN/m2
2. Greutatea proprie adeziv plăci ceramice 0,5cm
qadeziv= (17,5+28+2) ·100/0,28·0,05·18=1,52 KN/m2
3. Greutatea proprie trepte brute din beton simplu
qtrepte= htrepte· γc=0,075·24=1,80 KN/m2
4. Greutatea proprie placă din B.A. 13 cm
qse= hse· γBA= 0,13·25=3,25 KN/m2
5. Greutatea proprie tencuială din mortar var ciment 1 cm
qtencuială= htencuială· γtencuială = 0,01·19=0,19 KN/m2
3.7.2 Evaluarea incarcarilor variabile Qkj
1. Încărcarea utilă pentru coridoare, scări și podeste
µ=3,0 KN/m2
Calculul grosimii echivalente de trepte
3.7.3 Evaluarea acțiunilor Gkj finisaje
1. Greutatea proprie finisaj
qfinisaj= hfinisaj·γfinisaj=0,035 · 21=0,735 KN/m2
3.8 Acțiuni gravitaționale pe podest la nivel curent
3.8.1 Evaluarea acțiunilor permanente Gkj
1. Greutatea plăci ceramice 2cm
qplăci= hplăci· γplăci =0,02 · 24=0,48 KN/m2
2. Greutatea proprie adeziv 0,5cm
qadeziv= hadeziv· γadeziv = 0,005 · 18 = 0,09 KN/m2
3. Greutatea proprie șapă de egalizare din mortar M100 6 cm
qșapă= hșapă· γșapă = 0,06 · 21 = 1,26 KN/m2
4. Greutatea proprie placă din B.A. 13 cm
qse= hse·γBA= 0,13·25=3,25 KN/m2
5. Greutatea proprie tencuială din mortar var ciment 1 cm
qtencuială= htencuială·γtencuială = 0,01·19=0,19 KN/m2
3.8.2 Evaluarea actiunilor variabile Qkj
CAPITOLUL 4
PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
Principalele normative sub incidența cărora se află capitolul 4
Predimensionarea elementelor structurale la proiectul P+2E
P100-1/2013 – Cod de proiectare seismică pentru clădiri
STAS 10101/0-90 – Calculul și alcătuirea elementelor din beton, beton armat și beton
precomprimat
SR EN 1992-1-1:2004 – EUROCOD 2: Proiectarea structurilor din beton
SR EN 1992-1-1:2004/AC2008 – EUROCOD 2: Proiectarea structurilor din beton
SR EN 1992-1-1:2004/AC2012 – EUROCOD 2: Proiectarea structurilor din beton
Predimensionarea elementelor structurale reprezintă prima etapă în calculul structurilor. În cazul structurilor din B.A. greutatea elementelor structurale reprezintă partea preponderentă a încărcărilor gravitaționale. Stabilirea preliminară a dimensiunii elementelor structurale este necesară și pentru efectuarea calculului structural având în vedere că distribuția eforturilor în structurile static determinate depinde de rigiditățile relative ale elementelor ce alcătuiesc structura. Pentru obținerea preliminară a unor dimensiuni pentru elementele structurale, se folosesc formule simplificate derivate din criterii de rigiditate, arhitecturale și tehnologice.
4.1 Predimensionarea grinzilor
Predimensionarea grinzilor se face pe criterii de rigiditate și a condițiilor arhitecturale. Codul prevede o lățime minimă a grinzilor de 200 mm și un raport între lățimea și înălțimea grinzii ce nu trebuie să fie mai mare de ¼.
Lungimea este egala cu deschiderea dintre stalpi, nu interax.
Grinda longitudinala
Grinda ax C 5-6
0,50 x 0,30
Grinda longitudinala
Grinda G2 5-6
0,45 x 0,25
Grinzile longitudianale au urmatoarele dimensiuni 0,50 x 0,30 si 0,45 x 0,25
Grinda transversala
Grinda G3 A-B
0,45 x 0,25
Grinda Ax 3 A-B
0,45 x 0,30
Grinda Ax 4 A-B
0,60 x 0,35
Grinzile transversale au urmatoarele dimensiuni 0,45 x 0,25 si 0,45 x 0,30 si 0,60 x 0,35
4.2 Predimensionarea plăcilor
Predimensionarea s-a facut pe baza crietriilor de rigiditate si izolare fonica. La faza de predimensionare se consideră lumina plăcii aproximativ egală cu deschiderea interax. Deschiderile maxime in cele doua directii L0 si t0 sunt:
L0 = 4,50 m
t0 = 4,10 m
Armarea se va face pe 2 direcții.
4.2.1 Condiția de rigiditate
4.2.2 Condiția de rezistență
4.2.3 Condiția de izolare fonică
4.3 Predimensionarea stâlpilor
Predimensionarea stâlpilor folosește criteriul limitării forței axiale sub acțiunea încărcărilor gravitaționale. Pentru aceasta se calculează forța axială la baza stâlpului. Limitarea reprezintă o condiție de ductilitate secțională.
Dimensiunea limită a stâlpului admisă de cod este de 300 mm. În cazul stâlpilor criteriul de predimensionare este cel legat de asigurarea ductilității locale-stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-1/2013 (paragraful 5.3.4.2.2) recomandă limitarea efortului normalizat la 0,40 (caz în care nu este necesară verificarea explicit a capacității necasare de deformare, sau aceasta poate fi 0,55, caz în care nu este necesară verificarea capacității de deformare.
Pentru structura studiată s-a preferat asigurarea unei valori relative mari a efortului unitar mediu de compresiune și determinarea unei arii necesare de beton a stâlpului.
Nu se presupune schimbarea secțiunii stâlpilor pe înălțimea clădirii. Forțele axiale din stâlpi se determină în funcție de poziția în structură și de ariile aferente de încărcare.
Pentru estimarea greutății proprii a stâlpului se vor considera aceleeasi secțiune de 0,40*0,40 m pentru stâlpii de colț, marginali și centrali, doi stalpi marginali vor avea sectiune diferita, de 0,40*0,60 m.
În faza de predimensionare se urmărește limitarea efortului axial normalizat de compresiune în stâlpi pentru asigurarea ductilității acestora. Ductilitatea elementelor lungi din beton armat este strâns legată de nivelul de solicitare axială.
Pentru aplicarea criteriului de predimensionare care urmărește asigurarea ductilității este necesară determinarea forței axiale în stâlp din acțiuni gravitaționale în combinația de acțiuni care cuprinde și acțiunea seismică.
Pentru predimensionare se aleg 3 tipuri de stâlpi:
Stâlp de colț
Stâlp marginal
Stâlp central
În principiu pentru fiecare tip de stâlp trebuie ales acela care este susceptibil să aibă forța axială maximă cauzată de obicei de arii aferente mai mari.
În cazul forței axiale din fiecare stâlp se consideră rezultatele încărcărilor distribuite pe placă, pe grinzile perimetrale și greutatea proprie a stâlpului.
Condiția de limitare a forței axiale se pune în zona plastică a stâlpului conform mecanismului de plastificare optim. În acest caz articulațiile plastice trebuie să se formeze la baza stâlpului.
4.3.1 Predimensonarea stalpului de colt
Arii si lungimi aferente SA6
4.3.1.1 Încărcările aferente stâlpului de colț
Încărcările la nivelul terasei circulabile sunt:
3.3.1.1. Greutate placă terasă
4.3.1.2 Încărcări la nivel curent etaj 1-2
Greutate placă
Greutate grinzi
Greutate ziduri
Dimensiuni stalp : 0,40 x 0,40
La baza stâlpului de colț, forța axială produsă de încărcările gravitaționale asociate grupării speciale de încărcări este:
Secțiunea stâlpilor la parter se determină din condiția ca efortul axial mediu de compresiune, normalizat prin împărțirea la fcd să fie mai mic decât 0,40;0,40;0,40 pentru stâlpul de colț, marginal și central.
Scopul este ca la final, după aplicarea și a încărcărilor laterale efortul axial mediu normalizat să se situeze sub 0,45 în toți stâlpii.
În practică se poate merge și la valori mai mari până la 0,55 dacă sporul de ductilitate obținut prin armarea transversală puternică în zona plastică este cuantificat prin calcul și se face verificarea explicită de ductilitate.
Se subliniază faptul că ductilitatea stâlpilor structurilor în cadre depinde de nivelul de încărcare axială, forțele prea mari putând duce la ruperi fragile prin fisurare diagonală.
Pentru stâlpii de colț valoarea forței axiale adimensionate
La predimensionarea stâlpilor se va alege clasa de beton B250.
Se alege sectiunea patrata
Verificare
4.3.2 Predimensionarea stâlpilor marginali
Arii si lungimi aferente SA5
4.3.2.2 Încărcările la nivelul terasei circulabile sunt:
Greutate placă terasă
Greutate grinzi
4.3.2.3 Încărcări la nivel curent
Greutate placă
Greutate grinzi
Greutate ziduri
Dimensiuni stalp : 0,40 x 0,40
4.3.2.5 Încărcarea la baza stâlpului marginal produsă de forțele gravitaționale asociate grupării speciale (GS)
4.3.2.6 Determinarea forței axiale admisibilă adimensionalizată
La predimensionarea stâlpilor se va alege clasa de beton B250.
Se alege sectiunea patrata
4.3.2.7 Verificare
4.3.2 Predimensionarea stâlpilor marginali
Arii si lungimi aferente SA4 si SA5
4.3.2.2 Încărcările la nivelul terasei circulabile sunt:
Greutate placă terasă
Greutate grinzi
4.3.2.3 Încărcări la nivel curent
Greutate placă
Greutate grinzi
Greutate ziduri
Dimensiuni stalp : 0,40 x 0,60
4.3.2.5 Încărcarea la baza stâlpului marginal produsă de forțele gravitaționale asociate grupării speciale (GS)
4.3.2.6 Determinarea forței axiale admisibilă adimensionalizată
La predimensionarea stâlpilor se va alege clasa de beton B250.
Se alege sectiunea dreptunghiulara
4.3.2.7 Verificare
4.3.3 Predimensionarea stâlpilor centrali
4.3.3.1 Arii si lungimi aferente SB5
41.3.3.2 Încărcările la nivelul terasei circulabile sunt:
Greutate placă terasă
4.3.3.3 Incarcari din grinzi
4.3.3.4 Incarcari din ziduri atic
4.3.3.5 Încărcare din terasă total
4.3.3.6 Încărcări la nivel curent
Greutate placă
Greutate grinzi
Greutate ziduri
4.3.3.7 Greutate stalp
Dimensiuni stalp : 0,40 x 0,40
4.3.2.8 Încărcarea la baza stâlpului marginal produsă de forțele gravitaționale asociate grupării speciale (GS)
Pentru a se ține seama de efortul produs de acțiunea seismică, efectiv în cazul stâlpilor centrali, valoarea admisibilă a forței axiale normalizate se va alege 0,45.
La predimensionarea stâlpilor se va alege clasa de beton B250.
Se alege sectiunea patrata
4.3.3.9 Verificare
Stalpi de colt SA2, SA6, SB2, SB1, SC1, SC6 cu dimensiunile:
Stalpi marginali SA3, SA5, S’A2, SB6, SC3, SC5 cu dimensiunile:
Stalpi marginali SA4, SC4 cu dimensiunile:
Stalpi centrali SB3, SB5 cu dimensiunile:
CAPITOLUL 5
EVALUAREA ACȚIUNILOR SEISMICE DE PROIECTARE
Principalele reglementări sub influența cărora se află capitolul
1. P100-1/2013 – Cod de proiectare seismică pentru clădiri.
2. CR-0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor.
3. SR-EN 1998-1:2004 – Eurocod 8 – Proiectarea construcțiilor pentru rezistență la
cutremur. Reguli generale, acțiuni seismice.
4. SR-EN 1998-1:2004/Ac 2010- Eurocod 8 – Proiectarea structurilor pentru rezistență la
cutremur.
Întrucât structura analizată îndeplinește cerințele de regularitate specificate în P100-1/2013, în calculul seismic se poate aplica metoda forțelor laterale statice echivalente.
În această metodă acțiunea seismic este reprezentată printr-un set de forțe laterale a căror rezultantă este valoarea de proiectare a forței seismice.
Aceasta corespunde răspunsului structurii în modul fundamental. Acțiunea seismic este modelată în cel mai simplu mod.
Acțiunea forțelor laterale a fost considerată separat pe direcțiile principale de rezistență ale clădirii.
Modurile proprii fundamentale de translație pe cele două direcții principale cu contribuția predominantă în răspunsul seismic: total, efectul nodurilor proprii superioare de vibrație putând fi neglijat.
5.2 Evaluarea încărcărilor gravitaționale în situația de proiectare la cutremur
Evaluarea incarcarilor de proiectare se va face conform CR0-2005 pentru planseul curent si pentru cel de la terasa si sunt sistematizate in tabelele 1, 2 pentru incarcarile distribuite sau pentru cele care pot fi echivalente cu incarcari distribuite uniform .
5.2.1 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada se va evalua conform codului de proiectare
"Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor" Indicativ CR1-1-3-2005.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol
Datele de baza pentru zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol avand
2% probabilitate de depasire intr-un an, respectiv intervalul mediu de recurenta IMR=50ani sunt prezentate in Anexa A din codul mai sus mentionat
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, s0,k, in Romania este recomandata in harta de zonare din figura de mai jos. Harta este valabila pentru altitudini sub 1000m.
Figura III.1.1 Romania – zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol, s0,k kN/m2
Cladirea ce urmeaza a fi proiectata in Craiova, zona de incarcarea cu zapada C: s0,k=2.0 kN/m
5.2.1.1 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis
Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare incarcarea din zapada in functie de forma acoperisului si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, sk se determina astfel:
s0,k = µ i Ce Ct s0,k (2.3)
unde:
µi este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;
s0,k – valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasament;
Ce – coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;
Ct – coeficientul termic
Coeficientul de expunere, Ce al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind crecomandate in tabelul de mai jos.
In cazul expunerii complete, zapada poate fi spulberata pe zone intinse de teren plat lipsit de adapostire sau cu adapostire limitata.
In cazul expunerii partiale, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativa a zapezii de catre vant.
In cazul expunerii reduse, constructia este situata mai jos decat terenul inconjurator sau esteinconjurata de copaci inalti si/sau constructii inalte.
Pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale coeficientul termic Ct este considerat 1.0. Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe
acoperisurile orizontale µ sunt:
µ 1 = 0,8
µ2 =γh / sk 0,8 < µ2 < 2,0
Greutatea specifica a zapezii γI se considera ca fiind 2 kN/m3
5.3 Evaluarea incarcarilor seismice
Evaluarea incarcarilor se va face conform normativului P100-1:2013 si vom prezenta cateva aspecte teoretice prevazute in acest normativ.
Pentru proiectarea construcțiilor la acțiunea seismică, teritoriul României este împărțit în zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant. Pentru centre urbane importante și pentru construcții de importanța specială se recomandă evaluarea locală a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale și a studiilor specifice pentru amplasamentul considerat. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod este un nivel minim pentru proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “accelerația terenului pentru proiectare”.
Accelerația terenului pentru proiectare, pentru fiecare zonă de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recurență de referință de 225 ani. Zonarea accelerației terenului pentru proiectare ag în România, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurență (al
magnitudinii) IMR = 225 ani, este indicată în Figura III.3.1 și se folosește pentru proiectarea construcțiilor la starea limită ultimă.
Mișcarea seismică într-un punct pe suprafața terenului este descrisă prin spectrul de răspuns elastic pentru accelerații absolute.
Acțiunea seismică orizontală asupra construcțiilor este descrisă prin doua componente ortogonale considerate independente între ele; în proiectare spectrul de răspuns elastic pentru accelerații absolute se consideră același pentru cele 2 componente.
Spectrele normalizate de răspuns elastic pentru accelerații se obțin din spectrele de răspuns elastic pentru accelerații prin împărțirea ordonatelor spectrale cu valoarea de vârf a accelerației terenului ag.
Condițiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colț) TC a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizează sintetic compoziția de frecvențe a mișcărilor seismice.
Perioada de control (colț) TC a spectrului de răspuns reprezintă granița dintre zona de amplificare dinamica si inceputul zonei de atenuare dinamica. TC se exprimă în secunde.
În condițiile seismice și de teren din România, pentru cutremure având IMR = 225 ani, zonarea pentru proiectare a teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț), TC, a spectrului de răspuns obținută pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale mișcării seismice este prezentată în Figura III.3.2.
Formele normalizate ale spectrelor de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale accelerației terenului, β(T), pentru fracțiunea din amortizarea critică ξ=0,05 și în funcție de perioadele de control (colț) TB, TC si TD sunt:
unde:
spectrul normalizat de răspuns elastic;
factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură;
T perioada de vibrație a unei structuri cu un grad de libertate dinamică si cu raspuns elastic.
Perioada de control (colț) TB poate fi exprimată simplificat în funcție de TC: TB =0,1TC. Valorile TB sunt indicate în tabelul I1.
Perioada de control (colț) TD a spectrului de răspuns reprezintă granița dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative și zona (palierul) de valori maxime în spectrul de deplasări relative. Valorile TD sunt indicate în tabelul 1.
TB și TC sunt limitele domeniului de perioade în care accelerația spectrală are valorile maxime și este modelată simplificat printr-un palier de valoare constantă.
Tabelul 1 Perioadele de control (colț) TB, TC, TD ale spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale mișcării seismice
Spectrele normalizate de răspuns elastic (ξ=0,05) pentru accelerație pentru condițiile seismice și de teren din România sunt reprezentate în Figura 1 pe baza valorilor TB, TC si TD din Tabelul 1.
Figura 1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR=225 ani
Figura 2 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului de raspuns
Figura 3 Spectre normalizate de răspuns elastic pentru accelerații pentru componentele orizontale ale mișcării terenului, în zonele caracterizate prin perioadel control (colț):TC = 0,7, TC = 1,0s si TC = 1,6s.
Spectrul de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale accelerației terenului în
amplasament Se(T), exprimat in m/s2, este definit astfel:
unde : valoarea ag este considerata in m/s2.
Spectrul de răspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orizontale ale mișcării terenului, SDe(T), exprimat in m, se obține prin transformarea directă a spectrelor de răspuns elastic pentru accelerație Se(T) utilizând urmatoarea relație:
Spectrul de proiectare pentru accelerații Sd(T), exprimat in m/s2, este un spectru de răspuns inelastic care se obține cu relațiile:
q – este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic în răspuns inelastic), cu valori în funcție de tipul structurii și capacitatea acesteia de disipare a energiei.
Factorul de comportare q, care ține seama de capacitatea de disipare de energie a structurii pentru fiecare direcție de calcul a clădirii, are valorile din tabelul 2
Tabelul 2 Valorile lui q pentru structuri regulate în elevație
Pentru cazurile obișnuite se pot adopta următoarele valori aproximative ale raportului αu/α1: Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:
clădiri cu un nivel: αu/α1 = 1.15;
clădiri cu mai multe niveluri și cu o singură deschidere: αu/α1 = 1.25;
clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri: αu/α1 = 1.35;
Pentru sisteme cu pereți structurali și sisteme duale cu pereți preponderenți:
structuri cu numai 2 pereți în fiecare direcție: αu/α1 = 1.0;
structuri cu mai mulți pereți: αu/α1 = 1.15;
structuri cu pereți cuplați și structuri duale cu pereți preponderenți: αu/α1 = 1.25.
În cazul în care structura prezintă regularitate completă și se pot asigura condiții de execuție perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu până la 20%.
5.4 Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate
Proiectarea seismică a construcțiilor de beton armat va asigura o capacitate adecvată de disipare de energie in regim de solicitare ciclică, fără o reducere semnificativă a rezistenței la forțe orizontale și verticale.
Aplicarea prevederilor din normativul P100-2013 pentru construcții de beton asigură acestora, cu un grad de încredere înalt, o capacitate substanțială de deformare în domeniul postelastic, distribuită în numeroase zone ale structurii, și evitarea cedărilor de tip fragil. Construcțiile care respectă aceste prevederi se încadrează în clasa de ductilitate înaltă H.
Alternativ,pentru construcții amplasate în zonele seismice de caracterizate de valori ag=0,20g se poate adopta o proiectare care să înzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mică, cu un spor corespunzător de rezistență. În acest caz construcțiile se încadrează în clasa de ductilitate medie (M), pentru care codul cuprinde prevederi separate.
În cazuri deosebite (de exemplu la structuri cu elemente care au secțiuni dezvoltate și cu rezistență înaltă ca urmare a respectării altor condiții) se admite și pentru construcțiile amplasate în zonele seismice ag = 0,20g proiectarea pentru clasa medie de ductilitate.
Opțiunea de a proiecta pentru una din cele doua clase de ductilitate se face prin selectarea valorilor coeficienților de comportare q.
5.5 Tipuri structurale
Clădirile din beton pot fi clasificate într-una din următoarele tipuri, corespunzător comportării estimate sub încărcări seismice orizontale:
sistem tip cadre
sistem dual (preponderent cu cadre sau cu pereți);
sistem tip pereți;
sistem pendul inversat;
sistem flexibil la torsiune;
Cu excepția sistemelor flexibile la torsiune, construcțiile de beton pot fi încadrate în sisteme structurale diferite în cele două direcții principale.
5.6 Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înaltă (H)
5.6.1 Condiții referitoare la materiale
La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane de clasa cel puțin C 16/20.
Elementele structurale se armează numai cu bare din oțel profilat. Fac excepție etrierii închiși și agrafele pentru armarea transversală care pot fi executați din bare neprofilate.
În zonele critice ale elemente lor principale se vor utiliza oțeluri cu alungiri specifice corespunzătoare efortului maxim de cel puțin 7,5%.
Din cele prezentate concluzionam ca structura ce urmeaza a fi proiectata are clasa de ductilitate H, determinata de conditiile seismice si natura structurii si alegem αu/α1=1.35 deoarece cladirea are mai multe niveluri si mai multe deschideri .
Structura se incadreaza conform tabelului 2 in categoria "Cadre,Sistem dual, Pereti cuplati" si avand clasa de ductilitate H valoarea factorului de comportare q =5αu/α1.
Avand in vedere regularitatea structurii despre care s-a discutat anterior, in capitolul II, actiunea seismica a fost modelata folosind metoda fortelor statice echivalente.
Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile principale de rezistenta ale cladirii.
Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua directii pricipale au contributia predominanta in raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie putand fi neglijat
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare directie principala, se determina conform P100-1:2013, cu relatia
unde: γ1 = 1.0 este factorul de importanta-expunere la cutremur a cladiri
5.6.2 Clase de importanță și de expunere la cutremur și factori de importanță
Nivelul de asigurare al construcțiilor se diferențiază funcție de clasa de importanță și de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanța construcțiilor depinde de consecințele prăbușirii asupra vieții oamenilor, de importanța lor pentru siguranța publică și protecția civilă în perioada de imediat după cutremur și de consecințele sociale și economice ale prăbușirii sau avarierii grave.
Clasa de importanță și de expunere la cutremur este caracterizată de valoarea factorului de importanță γI, conform P100-1:2013
Definirea claselor de importanță și valorile asociate γI se dau în tabelul 3.
Factorul de importanță γI = 1.0 este asociat cu evenimente seismice având interval de recurență de referinta
Tabelul 3. Clase de importanță și de expunere la cutremur pentru clădiri
Din cele prezentate concluzionam ca structura ce urmeaza a fi proiectata are clasa de importanta si de expunere III, γI=1.0
– este ordonata spectrului de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale de vibratie T1 pentru Craiova si perioada TB = 0.1sec < T1 < Tc=1.0sec;
– este factorul de comportare al structurii, pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente, cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri αu/α1=1.35;
– este masa totala a cladirii calculata ca suma tuturor maselor de nivel:
– este factorul de corectie care tine seama de modul propriu fundamental in raspunsul seismic, pentru constructii cu mai mici sau egale de doua niveluri si mai multe deschideri;
– fortele seismice de nivel;
– masa de nivel, determinata conform anexei C din codul P100-1:2013;
– componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate dinamica de translatie la nivelul "i"
Forma proprie poate fi aproximata printr-o variatie liniara crescatoare pe inaltime. In acest caz fortele orizontale de nivel sunt date de relatia:
unde:
zi – reprezinta inaltimea nivelului "i" fata de baza constructiei considerata in model
5.7 Valoarea de proiectare a forței seismice
Relația de calcul a valorii de proiectare a forței seismice este dat în normativul de proiectare P100-1/2013; secțiunea 4-5. Greutatea proprie a structurii se poate calcula în mod aproximativ, ca sumă a forțelor axiale din toți stâlpii, la nivelul cotei ±0,00 a clădirii.
5.7.1 Evaluarea simplificată a greutății structurii pe baza forțelor axiale din stâlpi
Forța tăietoare de bază corespunde nodului propriu fundamental pentru fiecare direcție principală. Se determină cu relația:
conform P100-1/2013
– factor de importanță și expunere al construcției. În cazul nostru =1,20 întrucât
clasa de expunere și de importanșă este clasa II conform P100-1/2013.
– ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale
T1 a clădirii
unde: ag= accelerația maximă de proiectare a terenului. În cazu nostru ag= 0,20 g întrucât clădirea se află în Craiova.
Notă: Valorile accelerației terenului pentru proiectare ag corespund unui interval mediu de recurență de 225 ani având 20% probabilitate de depășire în 50 de ani.
– spectrul normalizat de răspuns elastic și pentru T1 < Tc
T1- perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii în planul ce conține direcția orizontală în calcule.
Din formula simplificată pentru estimarea perioadei fundamentale de vibrație a clădirii
unde: = coeficient inf. de tipul structurii pentru cadrul din B.A.
H=înălțimea clădirii măsurată de nivelul fundației până la cel mai înalt punct al clădirii
– factorul de amplificare dinamică maximă accelerației orizontale a terenului de către un sistem cu un grad de libertate a cărui valoare este β0 = 2,5
În cazul nostru = 0,20 s; = 1,00 s;
Întrucât clădirea se află în Craiova și conform cap. 3.1- “Perioadele de control (colț) ale spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale mișcării seismice” din P100 – 1/2013 (pct 5.2.2.2)
q= factor de comportare inelastică a structurii
Întrucât se face studiul pe o structură în cadre cu mai multe niveluri și mai multe închideri, pentru o clasă mai înaltă de ductilitate (H) conform P100-1/2013 (pct 5.2.2.2)
λ= factor de corecție ce ține seama de contribuția nodului propriu fundamental de răspuns
(echiv. cu ε din P100/91)
λ= 0,85 dacă
λ=1,00 în celelalte structuri
În cazul nostru λ= 0,85.
m= masa totală a clădirii calculată ca suma maselor de nivel mi conform notațiilor din anexa c din P100-1/2013.
g – acceleratia gravitationala , g = 9,81 m/s2
Rezultă un coeficient seismic c = 7,48
Valoarea de proiectare a forței seismice este:
CAPITOLUL 6
CALCULUL STATIC ȘI SEISMIC
6.1 Verificarea la starea limita de serviciu (S.L.S.)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiilor. Cutremurul asociat acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o posibilitate de aparitie mai mare decat cel asociat starii limite ultime (perioada medie de revenire 30 de ani). (“Structuri de beton armat pentru cladiri etajate – Exemple de calcul”, T. Postelnicu, F. Tilimpea, D. Zamfirescu)
Verificarea deplasarilor laterale se face cu relatia (E 1) din Anexa E – “ Verificarea
deplasarilor laterale ale structutilor”, din codul P 100 – 1/2013:
unde s – a notat
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata S.L.S.;
deplasarea relativa de nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare;
factorul de reducere care tine seama de intervalul de recurenta mai redus al actiunii seismice
asociat verificarilor pentru S.L.S.;
intrucat cladirea asupra careia se face studiul este incadrata in clasa II de importanta.
q – factor de comportare specific tipului de structura, utilizat la determinarea fortei seismice de proiectare, conform capitolulul 5.2.2.2. – “Factori de comportare pentru actiuni seismice orizontale”, din codul P 100 – 1/2013;
intrucat se face studiul pentru o structura in cadre cu mai multe niveluri si mai multe deschideri si pentru clasa H de ductilitate, conform prevederilor de la 5.2.2.2. – “Factori de comportare pentru actiuni seismice orizontale” si ale Tabelului 5.1. – “Valori maxime ale factorului de comportare q pentru actiuni seismice orizontale”.
valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel;
intrucat tipul elementelor nestructurale se incadreaza in categoria component
nestructurale din materiale fragile, atasate structurii, conform Tabelului E2 – “Valori admisibile
ale deplasarii relative de nivel”
Tabelul E.2 – Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel
(conform P 100 – 1/2013)
Valorile deplasarilor se calculeaza folosind valori de calcul ale rigiditatilor
elementelor structurale conforme cu starea efectiva de fisurare a acestora, functie de gradul de
interactiune intre elementele conforme cu starea efectiva de fisurare a acestora, functie de gradul de interactiune intre elementele structurale si cele nestructurale (compartimentari si inchideri). La actiunea unui cutremur moderat ca intensitate, este de presupus ca se pastreaza contactul intre elementele de inchidere si compartimentare, si stalpi si grinzi, practic pe toata lungimea acestora, iar degradarile elementelor nestructurale sa fie nesemnificative ca urmare a conditiilor de limitare a deplasarilor laterale impuse la proiectare. In aceste conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea globala a structurii. Intrucat nu se pot construe modele riguroase ale colucrarii structura – elemente de compartimentare, si suficient de simple pentru practica proiectarii, se permite, in mod simplificat, evaluarea globala a rigiditatii constructiei prin considerarea proprietatilor de deformatie a sectiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale si neglijarea in compensatie, a aportului elementelor nestructurale. In cazul in care elementele nestructurale se deformeaza independent in raport cu structura, sau structura este construita din cadre pure (parcaje etajate deschise, tribune etc.) rigiditatea structurii se evalueaza considerand proprietatiile de deformatie ale elementelor structurale in stadiul fisurat. (“Structuri de beton armat pentru cladiri etajate – Exemple de calcul”, T. Postelnicu, F. Tilimpea, D. Zamfirescu)
In consecinta, in cazul considerat, se determina in ipoteza rigiditatii de incovoiere a elementelor structurale in stadiul fisurat:
unde s – a notat:
modulul de elasticitate al betonului.;
momentul de inertie al sectiunii brute de beton.
Tabelul E.1 – Valorile de proiectare ale modulelor de rigiditate
pentru structuri de beton (conform P 100 – 1/2013)
NOTA: Intrucat s–a lucrat cu drift-uri, valoarea admisibila a deplasarii de nivel va fi egala cu valoare specifica pentru elementele nestructurale (cu cedare fragila), care sunt atasate structurii.
Verificarea deplasarilor laterale, la S.L.S., in directie longitudinala
Verificarea deplasarilor laterale, la S.L.S., in directie transversala
6.2 Verificarea la starea limita de ultima (S.L.U.)
Aceasta verificare urmareste evitarea pierderilor de vieti omenesti la atacul unui cutremur major, prin prevenirea unor degradari care sa produca desprinderea si prabusirea elementelor nestructurale in interiorul cladirii. Curemurul asociat acestei stari limita este cutremurul asociat pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii – cutremurul de cod (IMR -225 ani). (“Structuri de beton armat pentru cladiri etajate – Exemple de calcul”, T. Postelnicu, F. Tilimpea, D. Zamfirescu)
Verificarea deplasarilor laterale se face cu relatia (E.2) din Anexa E – “ Verificarea
deplasarilor laterale ale structutilor”, din codul P 100 – 1/2013.
unde s – a notat
deplasarea relativa de nivel, asociata S.L.U.;
deplasarea relativa de nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare
c – factorul de amplificare a deplasarilor.;
c = 1,50 , intrucat cladirea asupra careia se face studiul este incadrata in clasa II de importanta
Unde:
intrucat valoarea se ia din calculul structural automat, facut cu programul ETABS.
perioada de control a spectrului de raspuns;
, intrucat cladirea asupra careia se face studiul se afla amplasata in Craiova si conform Tabelului 3.1. – “Perioade de control (colt) ale spectrului de raspuns pentru componentele orizontale ale miscarii seismice”, din codul P 100 – 1/2013.
q – factor de comportare specific tipului de structura, utilizat la determinarea fortei seismice de proiectare, conform capitolulul 5.2.2.2. – “Factori de comportare pentru actiuni seismice orizontale”, din codul P 100 – 1/2013;
intrucat se face studiul pentru o structura in cadre cu mai multe niveluri si mai multe deschideri si pentru clasa H de ductilitate, conform prevederilor de la 1.2.2.2. – “Factori de comportare pentru actiuni seismice orizontale” si ale Tabelului 5.1. – “Valori maxime ale factorului de comportare q pentru actiuni seismice orizontale”.
valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel;
intrucat nu sunt specificate valori ale componentelor nestructurale, precum si a modului de prindere pe structura utilzat, conform Tabelului E2 – “Valori admisibile ale deplasarii relative de nivel”.
NOTA: Intrucat s – a lucrat cu drift – uri, valoarea admisibila a deplasarii de nivel va fi egala cu valoare recomandata in cazul in care nu sunt specificate valori pentru elementele nestructurale.
Verificarea deplasarilor laterale, la S.L.U., in directie longitudinala
Verificarea deplasarilor laterale, la S.L.U., in directie transversala
CAPITOLUL 7
CALCULUL ȘI ARMAREA PLANȘEELOR PRINCIPALELE
Principalele reglementări sub influența cărora se află capitolul
1. STAS 10107/ 0-90 – Construcții civile și industriale. Calculul și armarea elementelor
structurale din beton armat.
2. STAS 10107/ 1-90 – Planșee din beton armat. Prescripții generale de proiectare.
2. STAS 10107/ 2-92 – Planșee curente din plăci și grinzi din beton armat.
Panourile de placa luate in considerare la calculul planseului pentru cele doua directii, directia x, respectiv directia y.
În general planșeele se dimensionează la încărcări verticale și se verifică la acțiuni orizontale.
Planșeele au rolul de a prelua încărcările verticale și de a le transmite altor elemente structurale (grinzi, pereți, etc.) și de a asigura intrarea în desen a altor elemente structurale verticale la acțiunea încărcărilor orizontale.
Armarea planșeelor din beton armat se poate realiza:
– după o direcție
– după 2 direcții
7.1 Calculul static în domeniul elastic
Planșeul se calculează după cele două direcții urmărindu-se determinarea momentelor încovoietoarea maxime după care se dimensionează armătura de rezistență corespunzătoare. Pentru calcul se creaza câte o fâșie de planșeu cu lățime 1 m situată în zona centrală, după fiecare direcție.
7.1.1 Calculul planșeelor peste etaj curent
Fiecare ochi de placa a fost calculate conform STAS 10107/2 – 92.
Placa tip 1
Calcul de momente pozitive în câmp
q = 11,4120 KN/m2
Calcul de momente pozitive în reazeme
q = 11,4120 KN/m2
Pentru laturile simplu rezemate se va dispune constructiv:
Câmp
Armare efectiva :
Din considerente constructive se va alege:
Armare efectiva :
Din considerente constructive se va alege:
Reazem
Armare efectiva :
Se va alege:
Armare efectiva :
Se va alege:
Placa tip 2
Calcul de momente pozitive în câmp
q = 11,4120 KN/m2
Calcul de momente pozitive în reazeme
q = 11,4120 KN/m2
Pentru laturile simplu rezemate se va dispune constructiv:
Câmp
Armare efectiva :
Din considerente constructive se va alege:
Armare efectiva :
Din considerente constructive se va alege:
Reazem
AArmare efectiva :
Din considerente constructive se va alege:
Armare efectiva :
Se va alege:
CAPITOL 8
CALCULUL SI ARMAREA GRINZILOR SI STALPILOR
9.1 Prevederi de alcatuire pentru elemente din beton armat conform (STAS 10107/0-90, P100-2013)
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor
Stratul de acoperire cu beton trebuie sa asigure conditii favorabile de aderenta a armaturi lor si protectia acestora impotriva actiuniilor agentilor fizici si chimici ai mediului in care e situat elementul de constructie. Grosimea lui se stabileste, diferentiat, in functie de :
– tipul de element (liniar, de suprafata sau masiv);
– diametrul armaturilor;
– clasa betonului ;
– conditiile de expunere la inteperii si la umiditati ridicat ;
– conditiile de expunere la medii cu agresivitate chimica;
– gradul de rezistenta la foc cerut constructiei ;
Din punct de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate, in mediile considerate fara agresivitate chimica, elementele de constructii se clasifica in patru categorii. Constructia proiectata face parte din categoria I pentru suprastructura si categoria IV pentru infrastructura :
Din categoria I fac parte :
– elemente situate in spatii inchise ale elementelor structurale din cladirile civile, inclusiv cele din grupurile sanitare si bucatariile apartamentelor de locuit si din hale industrialeinchise, cu umiditati < 75% ;
– elementele in contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protectie echvalent.
Din categoria IV fac parte:
– fetele in contact cu pamantul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct in sapatura (fundatii, ziduri de sprijin) ;
Pentru betoane de clasa > Bc 20, grosimea stratulu de acoperire trbuie sa fie egala cel putin cu 1,2d (d – diametru armaturilor) dar nu mai mult de 50 mm . Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale din categoria I si IV este :
pentru placi plane si curbe, nervuri dese cu latime < 150 mm ale planseelor egal cu 10 mm;
– pentru pereti structurali 15 mm (30 mm)
– grinzi, stalpi bulbii peretilor structurali (diafragme) 25 mm ;
– fundatii, funduri de rezervoare 45 mm ;
Prevederi suplimentare pentru stalpi :
Sectiunea de beton :
Dimensiunile laturilor sectiunilor la stalpi cu sectiune dreptunghiulara sau alte forme ortogonale sa fie multiplu de 50 mm. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stalpii monoliti (la sectiune circulara >=250 mm).
Raportul dintre laturile sectiuniilor se stabileste, de regula, h/b<= 2,5.
Armaturi longitudinale
Diametre minime si maxime ale armaturilor:
– diametre minime 12 mm pentru PC 60 si PC 52, 14mm pentru bare din OB 37.
– diametre maxime recomandate: 28mm pentru stalpii din beton usor si 22mm pentru cei din beton cu agregate usuoare.
Distante minime si maxime intre bare:
– distanta libera minima intre bare: 50mm,
– distanta maxima din ax in ax: 250mm.
Procente de armare:
– procentul de armare longitudinala p:
– procentul total de armare pe fiecare latura trebuie sa nu fie, de regula, mai mare de 2,5% ;
– procente totale de armare minima pentru stalpi din PC 52 sunt :
– stalpi interiori 0,6% ;
– stalpi marginali 0,7% ;
– stalpi de colt 0,8%.
– procente minime de armare pe fiecare latura a sectiunii 0,20%.
Armaturi transversale :
Distanata intre etrieri pe inaltimea stalpului trbuie sa fie <= 15d dar cel mult 200mm.
Se prevad etrieri la distante reduse in urmatoarele situatii :
– in zonele plastice potentiale de la extremitatiile inferioare ale stalpilor care fac parte din cadre ale structurilor de rezistenta ale fiecarui nivel, in toate cazurile ;
– in zonele plastice potentiale de la extrmitatile superioare ale stalpilor care fac parte ale structurilor etajate curente, ale fiecarui nivel, daca
– in zonele plastice potentiale de la extremitatiile superioare ale stalpilor care fac parte din cadre, a caror alcatuire face posibila dezvoltarea unor deformatii plastice si in aceste zone.
Pe lungime zonelor plastice potentiale lp, distanta intre etrieri ae trebuie sa respecte conditia ae < h/5 (h – dimensiunea laturii mari a sectiunii stalpului) si ae >=100mm.
Procentul de armare transversal ape directia unei laturi b a sectiunii stalpului se calculeaza cu relatia :
aria sectiunii unei ramuri de etrier;
numarul de ramuri de etrieri;
distanta intre etrieri pe inaltimea stalpului.
Pe directia fiecarui laturi, procentul de armare transversala trebuie sa fie :
– la stalpii din categoria B si C : pe > 0,10 ;
– la stalpii din categoria A :
– in afara zonelor plastice potentiale : pe > 0,15% ;
– in zonele plastice potentiale :
– daca
– daca
Prevederi suplimentare pentru grinzi :
La dimensionarea sectiunilor de beton ale grinzilor trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii :
– procentul mediu de armare, raportat la sectiunea utila a inimii (b x ho), la grinzile monolitice 0,8….1,8%
– nivelul de solicitare la forta taietoare: unde c=2 pentru zonele plastice potentiale si c=4 pentru restul cazurilor,
– in cazul grinzilor cu talpa comprimata nerigidizata transversal, sa se asigure stabilitatea transversala.
La stabilirea dimensiunilor sectiunilor transversale ale grinzilor cadrelor participante la structuri antiseismice trebuie sa se aiba in vedere si conditia asigurarii unei rigiditati suficiente in raport cu stalpii.
Armaturi longitudinale de rezistenta
Diametrul minim pentru armaturile longitudinale de rezistenta: 10mm. La grinzile din beton usor, barele cu diametrul peste 12mm trebuie sa fie cu profil periodic.
Distantele libere intre bare trebuie sa fie cel putin egale cu diametrul barelor si cel putin egale cu 30mm pentru armaturile de la partea superioara. Se recomanda ca armaturile sa fie dispuse pe cel mult doua randuri.
Procente de armare minima;
– pentru armaturile de preluare a momentelor negative pe reazeme pmin =0,45%,
– pentru celelalte armaturi intinse pmin =0,15%,
In sectiunile de reazem ale riglelor cadrelor participante la actiuni antiseismice , raportul dintre cantitate de armatura de la partea inferioara si cea de la partea superioara trebuie sa fie cel putin 0,3 la constructiile din aceasta zona seismica.
Prin modul de dimensionare și de alcătuire a elementelor structurale de beton armat se vor evita ruperile premature, cu caracter neductil, care pot împiedica mobilizarea mecanismului proiectat de disipare a energiei. Asigurarea față de aceste tipuri de rupere va fi superioară în raport cu cea față de cedarea la moment încovoietor, cu sau fără forță axială. În acest scop se vor evita:
Ruperile în secțiuni înclinate datorate acțiunii forței tăietoare;
Dislocările produse de forța de lunecare în lungul unor planuri prefisurate, ca de exemplu rosturile de lucru la elemente monolite sau rosturile dintre elementele prefabricate și suprabetonare;
Pierderea ancorajului armăturilor și degradarea aderenței cu betonul la armăturile de oțel în zonele de înnădire;
Ruperile zonelor întinse, armate sub nivelul corespunzător eforturilor de fisurare ale secțiunilor.
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare și forțelor de lunecare vor fi cele asociate mecanismului de plastificare structural și includ eventualele efecte de suprarezistență, precum și, acolo unde este semnificativ, sporul datorat manifestării modurilor superioare de vibrație pe structura plastificată.
Pentru evitarea ruperilor zonelor întinse, se vor prevedea cantități de armătură suficiente, care vor respecta cantitățile minime din prescripțiile de calcul specifice construcțiilor de beton armat.
În vederea obținerii unei ductilități de ansamblu substanțiale, prin dimensionarea și alcătuirea elementelor structurale de beton armat se va asigura o capacitate înaltă și stabilă de disipare a energiei în zonele critice ale acestora, fără reducerea semnificativă a rigidității și/sau a rezistenței.
Acest obiectiv se consideră realizat dacă sunt satisfăcute următoarele condiții:
Flambajul barelor de oțel comprimate în zonele plastice potențiale este împiedicat prin prevederea de etrieri și agrafe la distanțe suficient de mici ;
Proprietățile betonului și oțelului sunt favorabile sub aspectul realizării unei ductilități locale suficient de mari.
Astfel:
– betonul trebuie să aibă o rezistență suficientă la compresiune și o capacitate de deformare suficientă.
– oțelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie să posede alungiri plastice substanțiale.
– raportul între rezistența oțelului și limita lui de curgere trebuie să nu fie excesiv de mare (orientativ 1,4).
– armăturile utilizate la armarea zonelor plastice potențiale trebuie să posede proprietăți de aderență substanțiale printr-o profilatură eficientă.
DIAGRAME ETABS
Ax A1 – A6 30 x 50
Ax B1 – B6 30 x 50
Ax C1 – C6 30 x 50
Axial Ax 1 A – C 30 x 45 sau 25 x 45
Ax A1 – A6 30 x 50
Axial Ax 4 A – C 35 x 60
Axial Ax 5 A – C 30 x 45
Axial Ax 5 A – C 30 x 45
Axial Ax 6 A – C 30 x 45
Ax B1 – B6 30 x 50
Axial Ax 3 A – C 30 x 45
Ax A1 – A6 30 x 50
Ax B1 – B6 30 x 50
Ax G 1-6 25 x 45
Axial Ax 3 A – C 30 x 45
Ax B1 – B6 30 x 50
8.2 Calculul grinzilor longitudinale și transversale
Betonul folosit este C16/20.
ARMARE GRINZI LONGITUDINALE
Calcul grindă longitudinală Ax A1-A6
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,50 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8 x 0,13 =1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A2-A3 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 3 Ø 20 = 13,44 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda A3-A4 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 3 Ø 20 = 13,44 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda A4-A5 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda A5-A6 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
In afara zonelor critice
Aleg etrier Ø 8/150 mm
Calcul grindă longitudinală Ax B1-B6
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,50 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda B1-B2 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 3 Ø 16 + 2 Ø 18 = 11,12 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B2-B3 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 3 Ø 16 + 2 Ø 18 = 11,12 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B3-B4 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 3 Ø 16 + 2 Ø 18 = 11,12 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B4-B5 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 3 Ø 16 + 2 Ø 18 = 11,12 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B5-B6 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 3 Ø 16 + 2 Ø 18 = 11,12 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
In afara zonelor critice
Aleg etrier Ø 8/150 mm
Calcul grindă longitudinală Ax C1-C6
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,50 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda C1-C3 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 4 Ø 16 = 8,04 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda C3-C4 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda C4-C5 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda C5-C6 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
In afara zonelor critice
Aleg etrier Ø 8/150 mm
Calcul grindă longitudinală G1 1-4
bc = lățimea sambure bc = 0,25 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,25 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,29 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda 1-2 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 6 Ø 16 = 12,06 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda 2-3 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 6 Ø 16 = 12,06 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda 3-4 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
In afara zonelor critice
Aleg etrier Ø 8/200 mm
Calcul grindă longitudinală G2 G5-G6
bc = lățimea sambure bc = 0,25 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,25 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,25+8*0,13=1,29 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda 5-6 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda 6-7 la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
In afara zonelor critice
Aleg etrier Ø 8/200 mm
ARMARE GRINZI TRANSVERSALE
Calcul grindă transversala Ax 1 A-C
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,25 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A-A’ la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare segment grinda A’-B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare segment grinda B-C la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
Calcul grindă transversala Ax 2 A-B
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A-A’ la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare segment grinda A’-B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
Calcul grindă transversala Ax 3 A-C
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A-B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B-C la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
Calcul grindă transversala Ax 4 A-C
bc = lățimea stâlpului bc = 0,60 m
h = înălțimea grinzii h =0,60 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,35 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,60+8*0,13=1,64 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A-B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 5 Ø 22 PC 52 = 1899,7
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 5 Ø 22 PC 52 = 1899,7
Se calculeaza momentul capabil
Armare segment grinda B-C la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 5 Ø 22 PC 52 = 1899,7
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 5 Ø 22 PC 52 = 1899,7
Se calculeaza momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
Calcul grindă transversala Ax 5 A-C
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A-B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B-C la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
Calcul grindă transversala Ax 6 A-C
bc = lățimea stâlpului bc = 0,40 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,30 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,40+8*0,13=1,44 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda A-B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda B-C la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 4 Ø 16 PC 52 = 803,84
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 9,11 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
Calcul grindă transversala Ax G3
bc = lățimea sambure bc = 0,25 m
h = înălțimea grinzii h =0,45 m
bw = lățimea grinzii bw = 0,25 m
beff = lățimea din plăci beff = bc +8hse=0,25+8*0,13=1,29 m
hse= grosime placă
Armare longitudinala
Armare segment grinda O – A la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Momentul capabil
Armare segment grinda A – B la moment pozitiv
Se constata:
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Se calculeaza momentul capabil
Armare la moment negativ in reazem
Presupunem ca
Se calculează înălțimea zonei comprimate.
Se dispune 2 Ø 14 + 2 Ø 16 = 7,10 cm2
Momentul capabil
Armare transversală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lc=1,5 hw se consideră zone critice. În aceste zone
Aleg etrier Ø 8/100 mm
In afara zonelor critice
Aleg etrier Ø 8/200 mm
8.3 Calcul dimensionare stâlpi
Se alege Stalpul de colt SA6
Stalpul marginal SA5
Stalpul central SB5
Vom arma toti stalpii la fel
Armarea longitudinală
Se prevede inițial armătura minimă impusă de art. 5.4.4.2.2. din [2] și de 6.4.3.din [3]:
Se calculează coeficientul de flexibilitate
Se va face calculul la compresiune excentrică dreaptă fără considerarea flexibilității.
Se calculează a = stratul de acoperire
Se dispune 4 Ø 18 PC52 = 1017,36
Pe direcția GSYN se va arma la fel 1 Ø 18 pe fiecare latură
Se dispune 4 Ø 18 PC52 = 1017,36
Se calculeaza Atotal = = 20,35 cm2
Coeficientul de armare:
Armare transversală
Alegem etrieri cu ramuri. Distanța maximă dintre etrieri:
In zonele critice:
Coeficienți de armare minimi:
In zona critică – alegem :
În afara zonelor critice – alegem
CAPITOLUL 9
CALCUL SCARA
Calcul scară
Calculul eforturilor în rampa scării s-a realizat cu progamul SCIA aceasta fiind introdusă ca element component în structura tridimensională.
Rezultatele sunt prezentate în diagrama urmatoare:
Se va realiza armare pe o singură direcție și anume pe direcția lungă:
My= 24,69 KNm
Se aleg 10Ф10/ml cu Aef = 7,85
dimensionare armătură SCARĂ
Pentru dimensionarea ariei de armătură necesară pentru armarea rampei și a podestului intermediar valorile momentelor încovoietoare de dimensionare au fost determinate folosind programul de calcul ETABS v.8.23 (vezi Anexa 1).
b = 1000 mm
CALCULUL SI ARMAREA SCARII
1.DIMENSIONARE
ntr = 8 trepte (x 2 )
htr = = 17.5 cm
2 x htr + btr = 62 – 60 btr = 25.6 cm
lr = btr x ntr = 8 x 25.6 = 205 cm
2.SCHEMA STATICA
Evaluarea incarcarilor:
– incarcari permanente:
– greutate proprie rampa: 0.11*25 = 2.75 kN/m2
– tencuiala rampa: 0.015*1.9 = 0.29 kN/m2
– greutate proprie trepte (hech = 7.40 cm): 0.074*24 = 1.77 kN/m2
– greutate finisaj trepte (hech = 4.5 cm):0.045*23 = 1.04 kN/m2
∑= 5.85 kN/m2
g = 1.35*5.85 = 7.90 kN/m2
incarcari variabile:
– incarcarea utila: 3.0 kN/m2
p = 1.5*3.0 = 4.50 kN/m2
Calculul grosimii echivalente de trepte
28 * =
245 = 33 * hech → hech = 7.40 cm
Calculul grosimii echivalente de finisaj
2*17.5 + 4*28 =
245 = 33 * hech → hech = 4.50 cm
Incarcari pentru latimea de 1 m a rampei:
g′ = 7.90 kN/m2*1.00 m = 7.90 kN/m
p′ = 4.50 kN/m2*1.00 m = 4.50 kN/m
q – componenta normală pe axa rampei cu lungimea de lr = 2.65 m
q = g′*cos 32o + p′ ·cos2 32o = 7.90*0.848 + 4.50*0.8482
= 9.94 kN/m
Scara se realizează din beton C25/30 și se armează cu PC 52
h0 = 110 – (15 + ) = 110 – (15 + ) = 91 mm
Aaef = 377.3 mm2 ( 7.5 Ø8/m → Ø8/125mm )
9.1 Generalitati
Asemenea planseelor, exista o larga varietate de solutii constructive pentru scari – elemente care asigura circulatia intre diferitele niveluri ale cladirii. Partile componente ale scarilor se desfasoara atat in plan inclinat cat si in plan orizontal, dar similitudinea cu planseele este semnificativa. Pozitia relativa a scarii in planul constructiei este importan ta, mai ales cele care leaga nivelurile intre care exista diferente intre valorile unor parametrii fizici (temperatura, umiditate, etc.), cum sunt de exemplu scarile de acces la spatiile neincalzite (subsoluri, poduri).
Conditii tehnice impuse scarilor:
conditiile capitale se refera la durabilitate si sunt egale ca nivel de importanta cu cele impuse oricaruia dintre elementele structurale de categoria 1 ale cladirii studiate. conditiile mecanice se refera la portanta elementelor, avind in vedere ca trebuie sa faca fata oricareia dintre starile limita ultime, in conditii de exploatare normala rezistenta la uzura a suprafetei circulabile trebuie sa fie asigurata de finisaje rezistente, antiderapante
rezistenta la foc a scarilor trebuie sa fie cat mai ridicata pentru a asigura evacuarea la timp si in siguranta a ocupantilor; prin structura lor, peretii care marginesc casa scarii trebuie sa impiedice propagarea incendiului
rezistenta la inghet-dezghet este foarte importanta pentru scarile exterioare, care sunt expuse la variatii extreme de temperature
conditiile de confort depind de o serie de factori fizici care se refera la: iluminare (naturala sau artificiala), temperatura si viteza aerului in incaperi, izolatia acustica, ventilarea, etc.; confortul termic este asigurat prin incalzire si prin alcatuirea eficienta a peretilor exteriori
9.2 DIMENSIONARE SI ARMARE SCARA
Date de calcul specifice:
dimensiunile treptei: btr; htr
lungimea totala a scarii: L = a + b
unghiul rampei: α
latimea de rampa: b rampa
Date de calcul specifice:
dimensiunile treptei: btr = 28,00 cm; htr = 17,50 cm
lungimea totala a scarii: L = 1,96 + 1,23 = 3,19 ml
unghiul rampei: α = 32ș; cosα = 0,848
latimea de rampa: b rampa = 1,10 ml
grosimea rampei: h rampa = 0,11 ml; ho,rampa = 0,105 ml
grosimea podestului: h podest = 0,12 ml
lungimea podestului: l podest = 1,23 ml
Incarcari rampa:
greutate proprie rampa (/m²)
0,11 (m) x 2500 (kg/m³) x 1,35 = 371,25 kg/m²
tencuiala
0,025 (m) x 2100 (kg/m³) x 1,3 = 68,25 kg/m²
trepte
0,28 (m) x 0,175 (m) /2 x 7 (trepte) x 2500 (kg/m³) x 1,0/ 2,16(m)= 218,35 kg/m²
pardoseala
(0,28 + 0,175) x 0,025 x 7 x 2100 x 1,0 / 2,16 = 85,15 kg/m²
utila = 150 (kg/m²) x 1,4 = 210 kg/m²
TOTAL p rampa = 953 kg/m²
Incarcari podest:
greutate proprie podest (/m²)
0,12 (m) x 2500 (kg/m³) x 1,35 = 405 kg/m²
tencuiala
0,025 (m) x 2100 (kg/m³) x 1,3 = 68,25 kg/m²
pardoseala
0,025 (m) x 2100 (kg/m³) x 1,3 = 68,25 kg/m²
utila =
150 (kg/m²) x 1,4 = 210 kg/m²
TOTAL p podest = 741,00 kg/m²
p1 = prampa / cosα = 809 kg/m²
p rampa = 741 kg/m²
Se face calculul la incarcarea maxima:
Mr =809,00×3,19×3,19/12= 686,00 kgm
Mc =809,00×3,19×3,19/12= 686,00 kgm
Dimensionare si armare scara
Date de calcul specifice:
dimensiunile treptei: btr; htr
lungimea totala a scarii: L = a + b +c
unghiul rampei: α
latimea de rampa: brampa
latimea de podest: a podest + c podest
Incarcari rampa:
greutate proprie rampa (/m²)
0,11 (m) x 2500 (kg/m³) x 1,35 = 371,25 kg/m²
tencuiala
0,025 (m) x 2100 (kg/m³) x 1,3 = 68,25 kg/m²
trepte
0,28 (m) x 0,175 (m) /2 x 6 (trepte) x 2500 (kg/m³) x 1,0 / 1,96(m)= 187,50 kg/m²
pardoseala
(0,28 + 0,175) x 0,025 x 6 x 2100 x 1,4 / 1,96 = 39,65 kg/m²
utila
150 (kg/m²) x 1,4 = 210 kg/m²
TOTAL p rampa = 666,65 kg/m²
Incarcari podest:
greutate proprie podest (/m²)
0,12 (m) x 2500 (kg/m³) x 1,35 = 405kg/m²
tencuiala
0,025 (m) x 2100 (kg/m³) x 1,3 = 68,25 kg/m²
pardoseala
0,05 x 2100 x 1,0 = 105,00 kg/m²
utila
150 (kg/m²) x 1,4 = 210 kg/m²
TOTAL p podest = 788,25 kg/m²
p1 = prampa / cosα = 565,31 kg/m²
Mc =788,25×4,45×4,45/8= 1951kgm
Mc =809,00×3,19×3,19/12= 686,00 kgm
Capitolul 10
STUDIU GEOTEHNIC
10.1 Introducere. Obiectul lucrarii
Amplasamentul cercetat este situate in zona municipiului Craiova. Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou.
Obiectul lucrării constă în fundamentarea din punct de vedere geotehnic a condițiilor de proiectare și execuție a lucrărilor de fundații.
Cercetarea geotehnică a terenului s-a executat în conformitate cu “Normativ privind exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”, indicativ NP 074/2007, STAS 1242/4-85. Identificarea și clasificarea pământurilor s-a făcut conform STAS 1243-88 pe baza determinărilor de laborator efectuate pe probe prelevate din foraj. Calculul preliminar și definitiv al terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/2-85.
Programul de investigații a cuprins lucrări specifice de teren și laborator geotehnic, după cum urmează:
observații de teren;
investigații geotehnice de teren, prin executarea a 2 sondaje geotehnice, cu prelevare de probe de teren pentru analize de laborator geotehnic.
determinarea în laborator a parametrilor fizici de stare și a caracteristicilor de deformabilitate ale terenului de fundare;
documentare și analiză de specialitate privind condițiile geologo-structurale și geotehnice specifice zonei unde este situat amplasamentul, precum și condițiile seismologice ale zonei investigate.
Scopul investigațiilor a avut următoarele obiective:
Identificarea litologiei și stratificației
Determinarea nivelului de apariție și stabilizare a apei subterane;
Punerea în evidență a adâncimii de fundare, a
dimensiunilor și calității fundațiilor.
Determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare;
Calculul terenului de fundare.
10.2 Date generale
Din punct de vedere geologic, formațiunile de mică adâncime sunt depozitele cuaternare din ciclu de sedimentare Pleistocen superior, constituite din depozite loessoid-argiloase din alcătuirea terasei înalte, în amplasament fiind predominante depozitele argilos prăfoase cafenii, cu rare diseminări si concrețiuni calcaroase.
Nivelul apei subterane variază între 10 – 15 m, apa nefiind întâlnită în forajele executate în amplasament, până la adâncimea de 7 m.
Din punct de vedere climatic, zona studiată aparține sectorului cu climă continentală și se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații nu prea abundente ce cad mai ales sub formă de averse, și prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuități repetate ale stratului de zăpadă și repetate cicluri de îngheț – dezgheț.
Temperatura aerului:
Temperatura medie anuală 10,8
Temperatura medie a lunii ianuarie -2,5
Temperatura medie a lunii iulie 20,8
Temperatura maximă absolută 41,1
Temperatura minimă absolute -30,0
Precipitațiile atmosferice:
Cantități medii anuale 600 mm
Cantități medii lunare cele mai mari 65 mm
Cantități medii lunare cele mai mici 45 mm
Cantitatea maximă căzută în 24 ore 107,7 mm
Prima ninsoare cade aproximativ în ultima decadă a lunii noiembrie, iar ultima, către sfârșitul lunii martie. Încărcarea din zăpadă, conform Normativ CR-1-1-3-2005, este de 2,0 KN/m2 .
Vântul dominant suflă în toate anotimpurile din nord-est . Valorile presiunii de referință, conform normativului NP 082/04, mediată pe 10 minute, la 10 m, având 50 ani interval mediu de recurență, este de 0,5 kPa .
Principalele caractreristici fizico-geotehnice
În conformitate cu analizele de laborator recent executate din probele recoltate, au fost determinate următoarele caracteristici fizici medii mai importante pe categorie de strat:
Adâncimea de îngheț în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 0,80-0,90 m.
Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este încadrat în zona de macroseismicitate I=81 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93.
După normativul P 100-1/2013, amplasamentul se află situat în zona caracterizată prin valori de vârf ale accelerației terenului, pentru proiectare ag = 0,20g.
Figura 1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR=225 ani
Din punct de vedere al perioadelor de control (colț), amplasamentul este caracterizat prin Tc=1,0 sec.
Figura 2 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului de raspuns
10.3 Localizare si date geomorfologice
La alcatuirea ansamblului geologic al zonei iau parte formatiuni de virsta neogena si cuaternara.
Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate (foraj geotehnic).
Formatiunile interceptate de forajul geotehnic sunt de virsta pleistocen mediu pleistocen superior si sunt alcatuite din strat vegetal de natura argiloasa pe primii 0.35m, argile cenusiu-galbui, plastic consistente, cu compresibilitate medie pana la 2.8m si argile la argile prafoase cafenii, plastic consistente, cu compresibilitate medie mai jos.
10.4 Date privind litologia si caracteristicile fizico – mecanice ale terenului
Formatiunile litologice intilnite la cartarea de suprafata, cit si cu forajul geotehnic, sunt reprezentate prin urmatoarele tipuri litologice :
Strat vegetal de natura argiloasa pe primii 0.35m;
Argila cenusiu-galbuie, plastic consistenta, cu compresibilitate medie, foarte umeda pana la 2.8m, cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
umiditate w = 18.4 %
indicele porilor E = 0.55
greutatea volumetrica aparenta = 17.9 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 130 daN/cm2
unghiul de frecare interna = 160
coeziunea c = 21 KPa
Argila la argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta, cu compresibilitate medie, foarte umeda de la 2.8m in jos, cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
umiditate w = 19.7 %
indicele porilor E = 0.64
greutatea volumetrica aparenta = 18.2 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 140 daN/cm2
unghiul de frecare interna = 140
coeziunea c = 17 KPa
Forajul realizat a interceptat orizontul acvifer; acesta se gaseste la 1.1 m, cu riscul ridicarii la precipitatii.
10.5 Conditii de fundare
Avand in vedere natura si starea fizica a terenului de fundare, au fost efectuate calcule ale terenului intalnit in forajul realizat, pentru diferite adincimi(m) de fundare (0.8; 1; 1.5; 2; 2.5; 3) si pentru diferite latimi(m) ale fundatiilor (0.4; 0.6; 1).
Calculul terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/1-85 si 3300/2-85.
10.6 Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare, pe baza presiunilor conventionale, trebuie sa se respecte conditiile :
la incarcari centrice:
Pef < Pconv si
P’ef < 1.2 Pconv
la incarcari cu :
excentricitati dupa o singura directie :
Pef max < 1.2 Pconv in gruparea fundamentala;
P’ef max < 1.4 Pconv in gruparea speciala;
excentricitati dupa ambele directii:
Pef max <1.4 Pconv in gruparea fundamentala;
P’ef max < 1.6 Pconv in gruparea speciala, in care :
Pef , P’ef – presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala;
Pconv – presiunea conventionala de calcul ;
Pef max ; P’ef max – presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
Pentru pamanturi foarte compresibile stabilirea preliminara a dimensiunilor fundatiei se poate face pe baza valorilor Pconv minime pentru clasa respectiva de pamant, dar este obligatorie verificarea ulterioara la starile limita de deformatie (Ppl) si de capacitate portanta (Pcr).
In categoria pamanturilor foarte compresibile sunt cuprinse: nisipurile afanate si pamanturile coezive (argiloase) cu Ic< 0.5 sau cu E >0.90.
Presiunile conventionale se determina luand in considerare valorile de baza Pconv din tabele.
Valorile de baza din tabele corespund cu presiunile conventional, cu latimea talpii B = 1 m si adancimea de fundare Df = 1.0 m.
Presiunile conventionale de calcul sunt centralizate in tabelul 1, pentru adincimi de fundare (Df = 0.8; 1; 1.5; 2; 2.5; 3) si latimi ale fundatiilor (B = 0.4; 0.6; 1).
In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la forfecare si c nu variaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii, se pot adopta pentru calculul capacitatii portante valorile medii ponderate.
In cazul in care in cuprinsul zonei active apare un strat mai slab, avand o rezistenta la forfecare sub 50% din valoarea rezistentei la forfecare a stratelor superioare, se va verifica capacitatea portanta ca si cand fundatia s-ar rezema direct pe el.
Concluzii si recomandari
In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se desprind concluziile:
amplasamentul este un platou din punct de vedere morfologic;
stratul de pamint prospectat de la suprafata (0 – 4m) este un teren activ din punct de vedere al contractiilor si umflarilor, este bun (slabut) pentru fundare, este stabil din punct de vedere al comportarii la alunecare si este constituit din:
Strat vegetal de natura argiloasa pe primii 0.35m;
Argila cenusiu-galbuie, plastic consistenta, cu compresibilitate medie, foarte umeda pana la 2.8m, cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
umiditate w = 18.4 %
indicele porilor E = 0.55
greutatea volumetrica aparenta = 17.9 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 130 daN/cm2
unghiul de frecare interna = 160
coeziunea c = 21 KPa
Argila la argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta, cu compresibilitate medie, foarte umeda de la 2.8m in jos, cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
umiditate w = 19.7 %
indicele porilor E = 0.64
greutatea volumetrica aparenta = 18.2 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 140 daN/cm2
unghiul de frecare interna = 140
coeziunea c = 17 KPa
Forajul realizat a interceptat orizontul acvifer; acesta se gaseste la 1.1 m, cu riscul ridicarii la precipitatii.
presiunile conventionale variaza intre Pconv = 149 kPa, pentru adincimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.4m si pconv = 194 kPa pentru Df= 3m si B=1m conform tabel 1;
se recomanda realizarea de fundatii izolate legate intre ele cu grinzi de echilibrare sau fundatii continui armate;
sapaturile amplasate linga constructii existente se vor realiza in spatii restrinse pina la cota de fundare a constructiilor, cu sprijinirea constructiilor si zidurilor vechi, sau la o distanta egala cu adincimea la care se sapa sub cota de fundare;
sapaturile langa constructiile vechi vor fi tinute deschise o perioada scurta;
sapaturile linga fundatii se vor executa pe tronsoane de 1.0 –1.5m latime, se pot executa concomitent tronsoane situate la cel putin 5m unul de altul, dar maxim 15% din lungimea laturii.
ultimii 10cm ai sapaturilor se vor realiza in ziua turnarii betonului de egalizare de sub fundatii, pentru ca terenul sa nu fie alterat de precipitatii, insolatii sau inghet-dezghet;
umpluturile vor fi realizate, in straturi de 10–15 cm la umiditatea optima de compactare, cu compactarea fiecarui strat la un grad minim de compactare de 98%;
in situatia intilnirii de umpluturi neconsolidate la cota de fundare se recomanda inlaturarea acestora si realizarea de umpluturi compactate in straturi;
in umpluturi este interzis a se incorpora materiale vegetale sau organice;
apele din precipitatii se recomanda a fi indepartate de fundatii, iar linga fundatii se vor realiza umpluturi compactate;
din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in zona D de seismicitate, are un coeficient de seismicitate Ks = 0.16, perioada de colt Tc = 1.5s are gradul 82 de seismicitate ( gradul 8 cu o perioada de revenire de 100 ani ) ;
din punct de vedere eolian (actiunea vantului ) amplasamentul studiat se gaseste in zona B;
din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in zona C;
adancimea de inghet a zonei este de 85cm conform STAS 6054;
dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu;
controlul gradului de compactare al umpluturilor se va realiza conform STAS 1913/13–83;
taluzele sapaturilor vor avea inclinarea minima de 1/1 conform normativ C 169 – 88 privind executarea lucrarilor de terasamente, sau vor fi sprijinite.
Capitolul 11
CALCULUL SI ARMAREA FUNDAȚIILOR
11.1 Date generale
Toate construcțile, indiferent de tip, trebuie să asigure transmiterea spre teren, în condiții de siguranță, prin intermediul fundațiilor, a încărcărilor de orice natură (permanente, utile, climatice etc.). Transmiterea încărcărilor trebuie să se facă fără tasări sau alte deplasări/deformații care ar putea pune în pericol stabilitatea clădirii sau ar genera avarii ale acesteia sau ale unei părți ori ale unor elemente de construcție. Orice tasare sau deteriorare în această parte a infrastructurii va avea ca rezultat inducerea unor însemnate eforturi și deformații suplimentare în suprastructura clădirii, care, de cele mai multe ori, au ca rezultat avarii grave. Sistemul de fundare asigură conlucrarea corectă a elementelor structurale, fără tasarea inegală a diferitelor tronsoane ale clădirii.
Deoarece clădirea studiată nu dispune de subsol s-a ales ca adâncime de fundare -1,50 m față de cota terenului natural. Constructia aflandu-se pe un teren nefavorabil s-a dispus imbunatatirea terenului prin amplasarea unor straturi de refuz de ciur si balast sub talpa fundatiilor. Datorită deschiderilor relativ mici, a terenului de fundare de calitate inferioară și a zonei seismice a amplasamentului s-a ales realizarea unor fundații continue sub stâlpi (grinzi de fundație).
Etapele de proiectare sunt urmatoarele:
– stabilirea adancimii de fundare
– alegerea tipului de fundare in functie de natura terenului de fundare, natura si marimea incarcarilor constructiei , alcatuirea suprastructurii, etc.
– alegerea materialului din care se executa fundatiile
– calculul de dimensionare a fundatiilor.
Adancimea de fundare Df se stabileste in functie de urmatorii factori:
Adâncimea de îngheț. Este necesar ca talpa fundației să fie sub adâncimea de îngheț în zona respectivă pentru a se evita variația de volum a pământului pe care este fundată construcția datorită fenomenului de îngheț-dezgheț.
Adâncimea de afuiere. Când fundațiile se execută în albiile apelor curgătoare (pilele și culeele podurilor) este necesar ca talpa fundației să fie sub adâncimea de afuiere care în anumite terenuri afuiabile poate ajunge la de cinci ori adâncimea maximă a apelor.
Cota de fundare a construcțiilor învecinate. Când în imediata apropiere a unei construcții este necesar să se execute o altă construcție, trebuie ca adâncimea de fundare să fie astfel aleasă încât să nu deranjeze în timpul execuției construcția existent. Fundarea construcțiilor se face totdeauna pe un teren cu capacitatea portantă corespunzătoare. Având în vedere faptul că adâncimea de fundare este dictată și de tasarea construcției, trebuie să se țină seama de carcteristicile mecanice ale tuturor straturilor de pământ din zona activă a fundației (bulbul de presiune).
O importanță deosebită în alegerea cotei de fundare o are nivelul apelor subterane.
Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
Conform studiul geotehnic pconv = 150 kPa
Valoarea corectata a presiunii conventionale va fi pentru o latime a talpii de 100 cm.
pconv = pconv + CB +CD
CB – corectia de latime a fundatiei
CD – corectia de adancime a fundatiei
Pentru situatia studiata (B < 5m) corectia de latime este: CB = pconv x K1 x (B – 1)
CB = 150 x 0.05 x (1 – 1.00)
CB = 0 kPa
K1 – coeficient specific pamanturilor
B – latimea fundatiei
pconv = 150 kPa
Conform indicatiilor din STAS 3300/2 -85 p.21, la calculul preliminar sau definitive al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale, trebuie sa respecte conditiile:
la incercari centrice:
pef ≤ 1,2 pconv – in gruparea fundamentala
p’ef ≤ 1,2 pconv – in gruparea speciala
b. la incercari cu:
– excentricitati dupa o singura directive :
pef ≤ 1,2 pconv – in gruparea fundamentala
p’ef ≤ 1,4 pconv – in gruparea speciala
– excentricitati dupa ambele directii
pef ≤ 1,4 pconv – in gruparea fundamentala
p’ef ≤ 1,6 pconv – in gruparea speciala
Pef , P’ef – presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala;
Pconv – presiunea conventionala de calcul ;
Pef max ; P’ef max – presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
11.2 Alcătuirea fundațiilor
La proiectarea fundațiilor continue sub stâlpi având alcătuirea de grindă se recomandă respectarea următoarelor condiții:
– fundațiile continue se dispun pe o direcție sau pe două direcții (în cazul de față pe 2 direcții);
– deschiderile marginale ale fundațiilor continue pe o direcție se prelungesc în consolă pe lungimi cuprinse între 0.20 ÷ 0.25 L0;
– se recomandă majorarea valorii lățimii grinzii, B, obținute prin calcul cu cca. 20%; această majorare este necesară pentru că, datorită interacțiunii dintre grinda static nedeterminată și terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are o distribuție neliniară, cu concentrări de eforturi în zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stâlpi;
– înălțimea secțiunii grinzii de fundație, se alege cu valori cuprinse între 1/3 ÷ 1/6 din distanța maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi;
– clasa betonului și tipul de ciment se stabilesc funcție de nivelul de solicitare a fundației și condițiile de expunere a elementelor de beton armat. Clasa minimă de beton este C12/15.
Calculul eforturilor în grinzile de fundație s-a realizat cu programul SCIA într-un proiect independent
Eforturile transmise de suprastructura către fundație sunt momentele capabile ale stâlpilor, forțele axiale din stâlpi la partea inferioară a structurii respectiv forțele taietoare de la baza stâlpilor. Acestea au fost introduse în grupe separate de încărcari după cum urmează:
– Moment x+ :momente capabile și forțe tăietoare pe direcția x cu semnul +
– Moment x – :momente capabile și forțe tăietoare pe direcția x cu semnul –
– Moment y+ :momente capabile și forțe tăietoare pe direcția y cu semnul +
– Moment y – :momente capabile și forțe tăietoare pe direcția y cu semnul –
– Greutate proprie a elementelor structurale
– Încărcare permanentă: forțele axiale din stâlpi
S-au introdus apoi 4 combinații ale cazurilor de încarcare în funcție de simultaneitatea acestora:
Greutatea proprie s-a luat cu coeficientul 1,35, iar eforturile care acționează simultan cu coeficientul 1,00. La final s-a definit clasa rezultată din infașurătoarea celor 4 combinații.
Reazemele continue ale grinzilor trebuie să simuleze cat mai fidel proprietațile solului conform studiului geotehnic. Parametrul de bază oferit de acesta este modulul de deformație endometrică M= 150 daN/. Relația care se stabilește între coeficientul de pat și modulul de deformație endometrică este :
ks*b = 2*M , unde b este lațimea fundației → ks * 1,00 = 2 * 150
În cazul de față s-au considerat o lațime de fundație de 1,00 m. Am definit un tip de reazeme pentru grinzi cu coeficient de pat care să satisfacă relația mai sus prezentată.
2*M = 30 MN/
Presiunea maximă pe talpa fundației s-a obținut pe grinda C și are valoarea de 179,16 KPa.
Verificarea presiunii pe teren este prezentată mai jos:
pef ≤ 1,2 ∙ padm
179,16 ≤ 1,2∙150=180
Dimensiunile grinzilor de fundație sunt cele din figură:
11.3 Armarea fundațiilor
In grinda de fundare armătura de rezistență rezultă din verificarea secțiunilor caracteristice la moment încovoietor, forță tăietoare și, dacă este cazul, moment de torsiune.
În cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandă aplicarea metodelor exacte. Dacă structura rezemată pe grinda de fundare este rigidă (de exemplu cadre cu zidărie de umplutură etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul;
Prin calibrarea eforturilor capabile se urmărește evitarea dezvoltării deformațiilor plastice în grinzile de fundare continue în cazul acțiunilor seismice.
Armătura longitudinală dispusă la partea inferioară a grinzii se poate distribui pe toată lățimea tălpii.
Este recomandat sa se dispuna armături drepte și înclinate.
Procentul minim de armare în toate secțiunile (sus și jos) este de 0.2%.
Diametrul minim al armăturilor longitudinale este 14 mm. Pe fețele laterale ale grinzii se dispun armături minim φ10/300 mm OB37.
Etrierii rezultă din verificarea la forță tăietoare și moment de torsiune.
Procentul minim de armarea transversală este de 0.1%.
Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Dacă lățimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).
Armătura de rezistență a tălpii fundației în secțiune transversală rezultă din verificarea consolelor la moment încovoietor.
Armătura minimă trebuie să corespundă unui procent de 0.1% dar nu mai puțin decât bare de 8 mm diametru la distanțe de 250 mm.
În console armătura de repartiție (procent minim 0.1% și 1/5 din armătura transversală a consolei) se dispune Longitudinal grinzii.
Dacă grinda de fundare este solicitată la momente de torsiune consolele se armează pe direcție transversală cu etrieri iar longitudinal se dispune armătură dimensionată corespunzător stării de solicitare.
Armăturile pentru stâlpi (mustăți) rezultă din dimensionarea cadrelor de beton armat. Mustățile pentru stâlpi se prevăd cu etrieri care asigură poziția acestora în timpul turnării betronului.
Nu se admite înnădirea armăturilor londitudinale ale stâlpilor în secțiunile potențial plastice de la baza construcției.
Fundatia continua se realizeaza sub forma unei grinzi de beton armat.
Armare grinda de fundare centrica
Talpa se armeaza longitudinal astfel :
la partea inferioara se dispune 8 Ø 18 PC52 = 2035
la partea superioara se dispune 6 Ø 10 PC52 = 471
Talpa se armeaza transversal cu etrieri Ø 8 / 10 / 15 cm.
Elevatia se armeaza longitudinal astfel :
la partea superioara se dispune 6 Ø 18 PC52 = 1526
la partea inferioara se dispune 4 Ø 10 PC52 = 314
Elevatia se armeaza transversal cu etrieri Ø 8 / 10 / 15 cm.
Armare grinda de fundare excentrica
Talpa se armeaza longitudinal astfel :
la partea inferioara se dispune 9 Ø 18 PC52 = 2289
la partea superioara se dispune 7 Ø 10 PC52 = 550
Talpa se armeaza transversal cu etrieri Ø 8 / 10 / 15 cm.
Elevatia se armeaza longitudinal astfel :
la partea superioara se dispune 6 Ø 18 PC52 = 1526
la partea inferioara se dispune 4 Ø 10 PC52 = 314
Elevatia se armeaza transversal cu etrieri Ø 8 / 10 / 15 cm.
Capitolul 12
CALCULUL TERMO-HIGRO-ENERGETIC
Cu ajutorul programului THERWOOLIN-VSYS si conform C107/2-97 privind calculul coeficientului global de izolare termica pentru clădirea de birouri P+2E amplasată în Craiova.
Coeficientul global de izolare termică G [W/m3K] este un coeficient general ce caracterizează nivelul de performanță termoenergetică al unei clădiri atât ca anvelopă cât și ca regim de funcționare. Rezistența medie a anvelopei este o caracteristică a anvelopei considerată ca un ȋntreg ea cuprinzând și efectul infiltrațiilor sau cel al temperaturii spațiilor neîncălzite învecinate cu spațiul încălzit.
Prevederile din normativul C 107/2 se aplică la următoarele categorii de clădiri cu altă destinație decât locuirea, al căror regim de înălțare nu depășește P + 10 E:
cladiri de categoria 1, în care intră cladirile “cu ocupare continuă”și clădirile “cu ocupare discontinuă” de clasă de inerție mare;
cladiri de categoria 2, în care intră clădirile cu “ocupare discontinuă” cu excepția celor din clasă de inerție mare .
Clădirile cu “ocupare continuă” sunt acele clădiri a căror funcționalitate impune ca temperatura mediului interior să nu scadă ( în intervalul 0 și 7) cu mai mult de 7 sub valoarea normală de exploatare: creșele, internatele, spitalele etc.
Clădirile cu “ocupare discontinuă” sunt acele clădiri a căror funcționalitate permite ca abaterea de la temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 7 pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care cel puțin 5 ore în intervalul dintre oră 0 și 7: școlile, amfiteatrele, sălile de spectacole, clădirile administrative, restaurantele, clădirile industriale cu unul sau două schimburi etc., de clasă de inerție medie și mică.
Pardoseala rezemata pe sol (parchet)
Distributia echilibrata a umiditatii in structura (diagrama ω-d)
Continutul relative de vapori in structura (diagrama ρ-d)
Distributia temperaturii in structura (diagrama t-d)
Pardoseala rezemata pe sol (placaj gresie)
Presiunea partiala- relatia cu temperatura
Distributia echilibrata a umiditatii in structura (diagrama ω-d)
Continutul relative de vapori in structura (diagrama ρ-d)
Distributia temperaturii in structura (diagrama t-d)
Planseu terasa necirculabila
Presiunea partiala- relatia cu temperatura
Distributia echilibrata a umiditatii in structura (diagrama ω-d)
Continutul relativ de vapori in structura (diagrama ρ-d)
Distributia temperaturii in structura (diagrama t-d)
Perete exterior
Presiunea partiala- relatia cu temperatura
Distributia echilibrata a continutului de vapori in structura (diagrama Ω-d)
Continutul relative de vapori in structura (diagrama ρ-d)
Distributia temperaturii in structura (diagrama t-d)
Calculul rezistenței la transfer termic pentru clădirea proiectată s-a efectuat respectând coeficienții globali de izolare termică la alte clădiri decât la cele de locuit.
Se determină rezistența termică a elementului de construcție, acesta fiind format din straturi cu materiale omogene amplasate pe direcția fluxului termic, rezistența termică se determină cu relația:
Această rezistență se compară cu rezistența necesară, fiind necesară respectarea condiției:
Din punct de vedere al calculului la condens s-a verificat condiția apariției condensului pe fața interioară a elementului rezultând din calcul că nu se produce condens pe suprafața interioară. În urma verificării la condens în structura elementului de construcție, e îndeplinită condiția ca apa ce se acumulează în element în perioada rece este evaporată în perioada caldă a anului.
Calculul la condens s-a întocmit pentru o temperatură interioară de 20°C și o umiditate de 60% și o temperatură exterioară medie de 9.5°C și o umiditate de 80%.
Rezistența termică se determină cu relația:
Trebuie respectata conditia rezistența necesară.
In urma calculului la condens a reesit că nu se produce condens pe suprafața interioară a elementului, apa ce se acumulează în element în perioada rece este evaporată în perioada caldă a anului.
Calculul la condens s-a întocmit pentru o temperatură interioară de 20°C și o umiditate de 60% și o temperatură exterioară medie de 9.5°C și o umiditate de 80%.
Calculul termo – higro – energetic
Permeabilitatea la vapori a materialelor se poate exprima printr-o caracteristică specifică, similară coeficientului de conductivitate termică, numită coeficient de conductivitate a vaporilor de apă (δ).
Acest coeficient (măsurat în g/m.h.Pa) reprezintă cantitatea de vapori de apă care trece printr-o suprafață de 1 m2 a unui material cu grosimea de 1 m, timp de o oră, când există o diferență de presiune parțială a vaporilor de 1 Pa.
Se mai definesc permeabilitatea la vapori Pv (g/m2.h.Pa sau h/m) și rezistența la permeabilitatea vaporilor Rv (m2.h.Pa/g sau m/h):
(structuri în straturi)
Rezistența la permeabilitatea vaporilor a unui element compus din mai multe straturi paralele între ele și perpendiculare pe direcția fluxului de vapori, se stabilește cu relația
unde: dj – grosimea stratului „j” (m);
μDj – factorul rezistenței la permeabilitate la vapori a stratului „j”;
este o mărime adimensională care indică de câte ori este mai mare rezistența la permeabilitate la vapori a unui material în raport cu rezistența la permeabilitate la vapori a aerului;
M – coeficient de difuzie a vaporilor de apă (M = 54.108 s-1).
Calculul la condens are ca scop principal stabilirea situațiilor în care este posibilă apariția fenomenului de condens pe suprafața interioară sau în masa (în interiorul) elementelor de construcții.
Condensul pe suprafața interioară
θr – temperatură de rouă reprezinta temperatura la care presiunea parțială a vaporilor de apă devine egală cu presiunea de saturație, atunci cand apare prima picătură de apă din condens pe suprafața interioară a unui element.
Fenomenul de condens pe suprafață trebuie să verifice relația:
Fenomenul este localizat în zonele reci (punțile termice): centuri, buiandrugi, colțurile pereților, îmbinările panourilor prefabricate din beton, etc. Fenomenul de rouă apare în special ca urmare a unei exploatări neraționale (surse de vapori cu debit mare, aerisire necorespunzătoare etc.), a încălzirii insuficiente în perioada de iarnă, sau datorită unor elemente cu grad redus de izolare termică.
Condensul în interiorul elementelor
In orice punct din interiorul elementului presiunea parțială a vaporilor nu trebuie să atingă valoarea presiunii de saturație.
Valoarea presiunii parțiale (pvx) într-un strat paralel cu suprafețele elementului, situat la distanța „x” de suprafața interioară, se determină cu relația:
pvi – presiunea parțială a vaporilor la suprafața interioară a elementului (Pa);
pve – idem, la suprafața exterioară (Pa);
Rvx –rezistența la permeabilitate la vapori pe porțiunea de element de grosime „x”(m2.h.Pa/g) Rv – rezistența totală a elementului la permeabilitate la vapori (m2.h.Pa/g).
Verificarea apariției condensului în interiorul unui element alcătuit din mai multe straturi paralele se realzeaza trasând curba presiunilor parțiale a vaporilor și curba presiunilor de saturație. Dacă se intersectează unele curbe, în zona respectivă există riscul de apariție a condensului.
Faze ce se parcurg pentru trasarea curbelor presiunilor :
Se calculează rezistențele termice unidirecționale ale fiecărui strat component și rezistența termică unidirecțională totală a elementului.
Se determină temperaturile la suprafața interioară și exterioară, precum și la limita dintre straturi, conform metodologiei cunoscute din calculul termic:
unde:
Ti, Te – temperatura aerului interior, respectiv exterior (șC);
Rx – rezistența termică a zonei situate între suprafața interioară a elementului și un plan aflat la distanța „x” de aceasta (m2 șC/W);
Ro – rezistența termică totală a elementului (m2 șC/W).
Se calculează rezistențele la trecerea vaporilor pentru fiecare strat „j” al elementului.
Se stabilesc presiunile de saturație ale vaporilor în aerul interior și exterior (psi, pse) și la suprafața fiecărui strat (pssi, ps1, ps2, psse) folosind tabelele și relațiile din normativ, funcție de valorile temperaturii (calculate la punctul a), de valorile rezistențelor termice ale straturilor și de zona climatică:
psk cor – presiunile corectate de saturație ale vaporilor de apă la limitele dintre straturile elementului (Pa);
psk,m – presiunile de saturație ale vaporilor de apă funcție de temperatura Tk, conform tabelului corespunzător din normativ (Pa);
z – coeficient de corecție funcție de zona climatică în care este situată clădirea din care face parte elementul calculat;
Rj-1,j – rezistența termică unidirecțională a stratului dintre suprafețele j–1 și j (m2 șC/W);
R – rezistența termică unidirecțională totală a elementului (m2 șC/W).
Se determină presiunile parțiale ale aerului interior pvi și exterior pve, folosind relația:
unde: psi, pse – presiunea de saturație a aerului interior, respectiv exterior (Pa);
φi, φe – umiditatea relativă a aerului interior, respectiv exterior (%).
Se reprezintă grafic elementul considerat. Este recomandabil ca desenul să se facă la scara rezistențelor la permeabilitatea vaporilor (nu la scară geometrică). În acest mod presiunea parțială are o variație liniară pe întreaga grosime a elementului, chiar dacă acesta este alcătuit din mai multe straturi cu caracteristici diferite; astfel calculul presiunilor parțiale va fi necesar doar la suprafața interioară și exterioară. Dacă se lucrează la scară geometrică, presiunile parțiale se vor determina și la limita dintre straturile elementului.
Se reprezintă grafic, pe baza valorile calculate la punctele d și e, presiunea parțială și presiunea de saturație și se verifică dacă cele doua grafice se intersectează sau nu (există sau nu există posibilitatea de apariție a condensului).
Atunci cand curbele se intersectează, fâșia definită de cele două puncte de intersecție A și B constituie zona de condens din interiorul elementului. Pentru determinarea grafică a zonei reale de condens se duc tangente la curba presiunilor de saturație (segmentele M’M și N’N), zona reală de condens rezultând mai restrânsă, conform metodologiei propuse de Glaser.
În situația apariției condensului este necesară determinarea temperaturii aerului exterior Te cond de la care începe fenomenul de condens.
Conform normativelor în vigoare, mai trebuie efectuate următoarele verificări:
Se calculează cantitatea totală de vapori de apă mw ce se poate acumula în element în perioada de iarnă:
Unde:mw – cantitatea de apă condensată (Kg/m2);
pvi, pve – presiunile parțiale ale vaporilor din aerul interior/exterior (Pa);
psM, psN – presiunile de saturație (egale cu cele parțiale) ale vaporilor, pe suprafețele zonei de condens (corespunzătoare punctelor M și N) (Pa);
– rezistențele la permeabilitatea vaporilor ale zonelor elementului cuprinse între suprafața sa interioară și frontiera verticală din stânga zonei de condens, respectiv între frontiera verticală din dreapta zonei de condens și suprafața exterioară a elementului (m2.h.Pa/g);
Nw – numărul de ore al perioadei în care are loc fenomenul de condensare (h).
Se determină cantitatea totală de vapori de apă mv ce s-ar putea evapora din element în perioada de vară:
unde: mv – cantitatea de apă evaporată (Kg/m2);
Nv – numărul de ore al perioadei în care are loc fenomenul de evaporare (h).
Calculul se efectuează cu o valoare a temperaturii exterioare , determinată în mod analog ca temperatura Tes.
Se verifică acumularea progresivă de apă în interiorul elementului, de la un an la altul, datorită fenomenului de condens. Cantitatea de apă mw provenită din condensarea vaporilor în perioada rece a anului trebuie să fie mai mică decât cantitatea de apă mv care se poate evapora în perioada caldă, ceea ce implică verificarea relației:
În afară de satisfacerea condiției, este necesar ca nivelul de umezire al materialelor în care are loc condensul să fie suficient de redus, pentru a nu afecta semnificativ caracteristicile sale termofizice și mecanice.
Creșterea umidității ΔW la sfârșitul perioadei de condensare nu trebuie să depășească valorile maxime admisibile ΔWadm prevăzute în normativ, funcție de caracteristicile higrotermice ale materialelor din zona de condens:
unde: ρ – densitatea aparentă a materialului umezit prin condensare (Kg/m3);
dw – grosimea zonei în care se acumulează umiditatea (m).
Pentru prevenirea fenomenelor de condens în masa elementelor este necesară respectarea unor reguli de alcătuire a elementelor și de exploatare a clădirii:
– asigurarea unei ventilări naturale corespunzătoare a spațiilor interioare, în special a acelora unde au loc degajări importante de vapori (băi, bucătării etc.), prin prevederea canalelor de ventilare și a unor grile de aerisire la geamuri;
– asigurarea unui regim corect de încălzire în perioada rece a anului, prin asigurarea temperaturii aerului interior la valoarea de minim 20 șC;
– folosirea unor bariere de vapori, dispuse de regulă pe fața caldă a stratului de termoizolație;
– limitarea punților termice și corectarea celor ce nu pot fi evitate, și folosirea elementelor de construcții prevăzute cu strat de aer ventilat.
Clădirea este amplasată în zona II din punct de vedere al zonării climatice pentru perioada de iarnă. Calculul la condens s-a întocmit pentru o temperatură interioară de 20 șC și o umiditate de 60 % și o expunere de 9.5 șC și o umiditate de 80 %.
Rezulta clădirea analizată a satisfacut condițiile referitoare la rezistențele termice minime corectate R’ și valoarea maximă admisă a coeficientului global de izolare termică G, nu e necesar sa se suplimenteze gradul de protecție termică a elementelor anvelopei.
Programe utilizate in realizarea proiectului de diploma
ETABS
SCIA
INTELSOFT
AUTOCAD
ARCHICAD
RESPONSE
MICROSOFT OFFICE
THERWOOLIN-VSYS
Capitolul 13
CAIET DE SARCINI
REZISTENTA
I. Generalitati
A. Introducere
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei, verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul proiectului.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor prescriptiei, “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” – indicativ C56-85. Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt respectate prevederile proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre constructor (executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei proiectului.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot parcursul executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si Beneficier.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
B. Masuri premergatoare executiei
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatorii de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care raspunde de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante de care depinde continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la diferitele etape prevazute.
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod special “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat” – indicativ NE 012-99, “Instrucțiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton și beton armat” – indicativ C 149-87, precum și “Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la construcții” – indicativ P10-86.
In cazul abordarii unor procese tehnologice care nu sunt acoperite prin norme tehnice legal aprobate, executantul va întocmi un caiet de sarcini privind succesiunea fazelor tehnologice si masurilor specifice.
3. Nota
Se aplica standardele, normativele si procedurile publicate in Buletinul Constructiilor, vol. 12, editat de INCERC, Noiembrie 2000, sub titlul "Lista Reglementarilor Tehnice in Constructii sau cu Aplicare in Constructii, IN VALABILITATE la 1 AUGUST 2000
II. Terasamente
1. Specificatii generale
Se aplica :
STAS 5091-77 – Terasamente. Prescriptii generale.
STAS 9824-74 – Trasarea pe teren a constructiilor.
STAS 8924/1-74 – Trasare pe teren a constructiilor ci-vile, industriale si agrozootehnice.
C 169-88 – Normativ pentru executarea lucrari-lor de terasamente pentru realiza-rea fundatiilor constructiilor civile si industriale.
C 83-75 – Normativ privind executarea trasarii de detaliu in constructii
2. Caracteristici
Ordinea de realizare a lucrarilor de terasamente.
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii, constructorul trebuie sa analizeze cu atentie studiul geotehnic si detaliile de executie a fundatiilor din proiect.
Lucrarile de sapaturi vor fi incepute dupa efectuarea operatiilor de predare-primire a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform planurilor din proiect. Confirmarea executarii trasarilor si a operatiilor de nivelment se va face prin “Procesul verbal de trasare a lucrarilor”. act semnat de Beneficiar, Constructor si Proiectant.
Pentru executarea terasamentelor care au un volum obisnuit, metodele de executie se vor alege de constructor, de comun acord cu proiectantul lucrarii.
Sapaturile se executa de regula mecanizat pe o adancime cu 20 cm mai sus de cota la care se vor executa fundatiile respective.
Stratul vegetal se va decapa si se va depozita in vederea reutilizarii sale dupa executarea fundatiilor.
3. Tehnologie
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de prevenire a degradarii terenului de fundare, si anume :
– se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;
– turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota de fundare din proiect;
– se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii din sapaturi, in cazul umezirii superficiale a sapaturii, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce, iar daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica dimensiunile, cotele de nivel si natura terenului de fundare, care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute in proiect. Verificarea calitatii terenului de fundare se face prin probe de laborator, cel putin una la fiecare 200 m2 suprafata de sapatura si minimum 3 la obiectiv. Calitatea terenului de fundare trebuie confirmata din proces verbal de catre specialistul geotehnician care a redactat studiul geotehnic.
Tolerantele admisibile la trasarea pe orizontala pentru lungimi sunt de + 2 cm fata de cotele indicate in planurile de detaliu, si de + 10ș la unghiuri; tolerantele admise la trasarea reperilor de nivelment este de +1.0 cm.
Receptionarea lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu “Normativul C56-85 – caiet II” si cu “Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptionarea terenului de fundare, fundatiilor si structurilor”.
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in proiect (de preferinta argilos), fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de 95-98%. Lucrarile de terasamente se vor executa, la aceasta lucrare, sub supravegherea specialistului geotehnician care va stabili masurile tehnice pe care trebuie sa le adopte executantul.
Lucrarile neconforme si cele care nu vor fi confirmate de catre specialistul geotehnician vo fi refacute, pe cheltuiala proprie de catre executant.
III. Fundatii
Specificatii generale
Se aplica:
STAS 6054-77 -Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
P10-86 – Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.
NE 012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
2. Tehnologie
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea ca “faza de lucrari” a naturii terenului si a sapaturilor precum si dupa retrasarea fundatiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificari sunt :
– la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor – 10 mm;
– la pozitia in plan vertical a cotei de nivel – 10 mm.
Cofraje (cf. volumului Materiale- COFRAJE)
Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
– sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate;
– sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;
– sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
– sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
– pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj, panourile se ung inainte de fiecare folosire cu solutii de decofrare.
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea initiala (din proiect), este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiilor finale ale acestora. Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din Codul NE 012-99.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Armaturi (cf. volumului Materiale- ARMATURI)
Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru soclul. Se va verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire care va trebui sa fie prevazuta in proiect dar nu mai putin de 35 mm pentru fata inferioara si 45 mm pentru fetele laterale.
Betonul (cf. volumului Materiale – BETON)
La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind lucrarile de betonare.
Fundatiile continue se vor turna, pe cat posibil, fara intrerupere; in cazul cand aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele :
– durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment folosit (cu sau fara adaosuri);
– in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de 1.0 m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de grinzi de fundatie;
3. Testari
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
IV. Lucrari de beton armat
Specificatii generale
Se aplica:
STAS 1799-81 – Constructii din beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor.
STAS 6657/1-89 – Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precom-primat. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 6657/3-89 – Idem. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
C 156-89 – Indrumator pentru aplicarea STAS 6657/3-89
NE 012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
C 28-83 – Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton.
C 11-74 – Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje.
C 183-73 – Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri.
C 19-70 – Instructiuni tehnice pentru folosirea cimentului in constructii.
C 130-78 – Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor
2. Date generale
Prezentul capitol se refera la lucrarile de betoane in elemente noi sau la reparatii si consolidari.
3. Elemente componente
3.1. Stalpi din beton armat monolit
3.2. Plansee si grinzi din beton armat monolit
3.1. Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit
Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau mixte. Tipul de cofraje utilizate va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate, urmarindu-se asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini. In acest sens se va tine seama si de recomandarile de la pct. D.11.
Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici, cuprinde in principal urmatoarele operatii :
– trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor
– montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri asamblate cu caloti metalici si sprijinirea cu spraituri metalice reglabile;
– terminarea lucrarilor de armare;
– montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor metalici;
– verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile.
Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si legarea lor de mustatile nivelului inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi se va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.
Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva si apoi se vor lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei).
3.2. Prevederi pentru executia planseelor si grinzilor din beton armat monolit
Planseele si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din panouri din placaj, metalice, sau cu structura mixta.
La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:
– sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continue, pe pamant sau alte elemente de constructii; talpile vor fi suficient de rigide pentru a reziste fara a se deforma sub incarcari;
– popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrarea;
– la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate prin suprainaltari sau prin contrasageti;
– esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti.
Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.
De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuite pentru a rezista si la incarcari seismice.
Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine:
– se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.).
– se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
– se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi extensibile, etc);
– se monteaza panourile de cofraj;
– se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; strangerea definitiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea cofrajelor pe traverse.
In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama metalica si placaj special.
Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:
– greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor manuala;
– este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei;
– placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru fiecare fata);
– modul de sprijinire permite decofrarea timpurile a panourilor, planseul ramanand sprijinit pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor cofraje.
Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus; introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor; asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc); inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. In cazul armarii cu carcase, acestea se aduc la locul de montaj cu macaraua prevazuta cu dispozitive speciale pentru a impiedica deformarea barelor; se aseaza cu un capat pe cofraj pe un suport, iar al doilea capat se leaga in jos pe cofraj, se scoate apoi suportul si se lasa intreaga carcasa; se verifica acoperirea cu beton si se fixeaza definitiv carcasa.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor: asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei [prin legaturi cu sarma neagra (2 fire de 1.5 mm diametru) retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de intersectii marginale pe tot conturul; restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (sah)] cu sarma neagra; montarea barelor de la partea superioara pe distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma.
4. Tehnologie
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in majoritate, lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii Beneficiarului si Constructorului. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de Constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare.
Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie:
– la terminarea executarii cofrajelor;
– la terminarea montarii armaturilor;
– inainte de inceperea betonarii;
– in cursul betonarii;
– la decofrare;
Aabaterile limita admisibile sunt :
– pentru cofraje
– lungimi ±10 mm
– dimensiuni sectiuni ± 3 mm
– inclinare fata de verticala ± 2 mm/m si 10 mm total
– pentru armaturi :
– distanta intre armaturi ± 5 mm
– grosime strat acoperire ± 3 mm
– lungimi armaturi (totale sau partiale) exprimate astfel :
– pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm
– pentru bare intre 1 si 10 m 20 mm
– pentru dimensiunile elementelor dupa decofrare:
– dimensiuni ±10 mm
– inclinarea suprafetelor:
– fata de verticala
– partiala ±3 mm/m
– totala ±5 mm
– fata de orizontala
– partiala ±3 mm/m
– totala ±5 mm
5. Testari
Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de specialitate, sa efectueze incercarile prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina evidenta rezultatelor.
V. Lucrari de zidarie din beton celular autoclavizat (B.C.A.)
1. Specificatii generale
Se aplica urmatoarele standarde si normative:
STAS 10109/1 – 82 Constructii civile,industriale, agrozootehnice.
Lucrari de zidarie. Calcul si alcatuire.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite. Clasificare si conditii tehnice
STAS 2634-80 Mortare obisnuite. Metode de incercare.
P2 – 85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.
C130 – 78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.
C17 – 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
C56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.
2. Date generale
Dimensiunile, marca si calitatea B.C.A.urilor precum si marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030-85 si Normativul C17-82.
3. Elemente componente
Lucrarile de zidarie includ urmatoarele:
– izolatii;
– armaturi pentru zidarie;
– buiandrugi din beton armat;
– mortar pentru zidarie;
– alte componente.
4. Tehnologie
Primul pas este realizarea amestecului de mortar in pat subtire. Se aseaza primul rand de BCA. Mortarul folosit pentru primul rand de zidarie va fi unul normal, va avea o grosime de 1 cm peste nivelul celui mai inalt punct determinat al fundatiei. Daca veti folosi Adeziv pentru BCA veti realiza o economie de costuri si material. Acuratetea cu care primul rand de zidarie este realizat va influenta construirea intregului perete. Ca urmare, orice denivelari trebuie inlaturate cu ajutorul unei rindele pentru BCA sau raspel. Praful rezultat in urma slefuirii trebuie indepartat inainte de aplicarea unui nou strat de mortar. Se taie blocurile de BCA la dimensiunea potrivita daca este cazul cu ajutorul unui ferastrau cu lama vidia. Zidirea, incepand cu cel de-al doilea rand de BCA, se va realiza folosind mortar in pat subtire Intreruperea executiei zidariei se face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi
Teserea zidariei la colturi si intersectii se va face conform normativului P2-85.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stalpii sau diafragme de beton armat) se face fie cu mustati de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate. Inainte de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stalpilor sau diafragmelor se va aplica un sprit de mortar ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu mortar.
La executarea zidariei cu samburi din beton armat, carcasele de armatura ale acestora se vor monta inainte de executarea zidariei legandu-se de mustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontale se aseaza barele orizontale delegatura cu stalpisorii, inglobandu-se in mortar marca 50, obtinut cand este cazul prin imbogatirea locala a dozajului de ciment.
Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca.1 m, dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.
Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie vor fi conform STAS 10109/1-82 si “Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C 56-85.
Toate materialele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor (B.C.A., mortar, beton, armatura, etc) se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuratori.
5. Testari
Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa maistru, iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele :
– verificarea teserii rosturilor verticale in functie de tipul blocurilor de zidarie;
– verificarea grosimii rosturilor orizontale si verticale care nu vor depasi 8-10 mm, precum si umplerea cu mortar; nu se admit rosturi neumplute;
– verificarea orizontalitatii randurilor cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului;
– teserea zidariei la colturi, intersectii, conform cu normativele P2-85, C190-79, C198-79.
– verificarea grosimii zidariei la fiecare zid in parte, prin masurarea distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului, la trei inaltimi sau puncte diferite, media aritmetica a rezultatelor se compara cu dimensiunea din proiect;
– verificarea verticalitatii zidariei (suprafete si muchii) cu ajutorul firului cu plumb si dreptarului de 2.5 m, in trei puncte pe inaltimea fiecarui zid;
– verificarea planeitatii suprafetelor prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar de cca 2.5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva; verificarea se va face la fiecare zid;
– verificarea dimensiunilor – lungimea si inaltimea plinurilor si golurilor – direct cu ruleta sau metrul.
La zidaria armata si complexa se vor mai verifica urmatoarele :
– pozitia corecta a sectiunii armate;
– grosimea rosturilor orizontale si acoperirea cu mortar a armaturii;
– trasarea, cofrarea si betonarea stalpisorilor;
– realizarea strepilor la stalpisori conform proiectului;
– pozitionarea corecta a armaturii din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie;
Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator si prevederile de la capitolul Lucrari de beton armat.
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite in proiect sau in prescriptiile legale in vigoare sunt conform normativului C56-85 – Anexa VIII.1
VI.Materiale
VI.1. Beton
VI.2. Cofraje
VI.3. Armaturi
VI.4. B.C.A.
VI.5. Mortar
VI.1. BETON
1. Date generale
Capitolul cuprinde prevederi referitoare la:
– conditii tehnice de calitate pentru betoane si materiale componente ale acestora;
– compozitia betoanelor;
– conditii de preparare, transport, punere in opera si tratare ulterioara a betoanelor;
– metodologia de verificare a calitatii betoanelor si materialelor componente;
– conditii tehnice si controlul calitatii pentru cofraje si armaturi
2. Elemente componente : Materiale folosite la prepararea betonului
Ciment
La prepararea betoanelor se va folosi cimentul Portland sau HZ.35.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control pentru ciment trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 3011-83.
Schimbarea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al proiectantului.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane si al depozitarii, cimentul trebuie ferit de umezeala si impurificari cu materii straine (pamant, carbune, substante organice, ipsos, var hidratat, etc).
Executantul va efectua prin laboratorul propriu, incercarile prevazute in tabelul 1 pct.1.
Cimentul la care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru priza sau constanta de volum, este interzis a se utiliza la prepararea betonului.
Daca intervalul de timp, dintre livrare de la fabrica si utilizarea cimentului, depaseste 30 zile, acesta se va folosi numai daca, la o noua verificare a rezistentelor mecanice, la varsta de 7 zile, acestea se incadreaza in conditiile standardizate.
Executantul este obligat sa tina o evidenta clara, pentru fiecare lot de ciment intodus precum si a consumului zilnic.
Agregate
La prepararea betoanelor se vor folosi sorturile de agregate: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31 mm, aprovizionate de la balastiera cea mai apropiata.
Agregatele vor indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76 metodele de determinare a caracteristicilor sunt cele din STAS 4606-80.
Pentru cantitatea livrata in cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca, odata cu documentul de expeditie, sa trimita si certificatul de calitate respectiv. Laboratorul executantului este obligat sa examineze datele inscrise in certificatul de calitate si sa le verifice conditiile de calitate conf. pct. 12.
Laboratorul executantului va verifica indeplinirea conditiilor de calitate ale agregatelor, efectuand determinarile cuprinse in tabelul 8 pct. 2, astfel:
– la sosirea la statia de betonare pct. 2.1…..2.4.
– inainte de utilizare pct. 2.5…..2.8.
Apa de amestecare
Apa utilizata la prepararea betonului va fi apa din reteaua potabila. Daca se foloseste apa din alte surse, aceasta va indeplini conditiile de calitate STAS 790-82.
Aditivi
Se va utiliza aditivul superplastifiant FLUBET pentru betoanele de camasuieli la care grosimile mici ale stratului de beton si / sau gradul ridicat de armare a elementelor in unele zone, precum si tehnologiile de executie reclama betoane cu lucrabilitati sporite L4/L5 ( tasare 15 ± 3 cm) sau L4 (tasare 12 ± 2 cm).
Se poate utiliza si aditivul plastifiant antrenor de aer DISAN-A, in loc de FLUBET, daca tehnologia de turnare se poate adapta la lucrabilitatea de max. L3/L4 (tasare 8….12 cm).
Aditivul FLUBET va indeplini conditiile tehnice prevazute in Normativ 10663 – 82 (M.I.Ch). Aditivul DISAN-A va indeplini conditiile tehnice din STAS 8725-70.
Incercari si frecvente petru verificarea indeplinirii conditiilor tehnice pentru: ciment si agregate
Tabelul nr.1.
Utilizarea aditivilor FLUBET si DISAN-A se va face conform prevederilor Codul NE 012-99, privind executarea lucrarilor din beton si beton armat.
3. Caracteristici
Fiecare tip de beton va fi definit prin : clasa, lucrabilitate si eventual grad de impermeabilitate.
Conditii tehnice
Betoanele utilizate in elemente noi (plansee, grinzi, stalpi, diafragme) vor fi de clasele prevazute in proiect.
In starea proaspata, betoanele vor indeplini la locul de punere in lucrare, urmatoarele conditii:
– Lucrabilitatea
– L4/L5 (tasare 15 ± 3 cm) sau L4 (tasare 12 ± 2 cm) pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant FLUBET.
– L3/L4 (tasare 8….12 cm) sau L3 (tasare 6 ± 2 cm) pentru betoanele preparate cu aditiv DISAN-A
Verificarile se fac conform tabelului nr.6.
– Temperatura
– Temperatura maxima va fi de + 25oC.
Verificarile se fac conform tabelului nr.6
Compozitia betonului
In tabelul 2 sunt prezentati informativ parametrii compozitiei betonului pentru cateva clase utilizate in mod curent:
Propozitia de aditiv FLUBET va fi de 1.5% (1.5 l la 100 kg ciment).
Propozitia de aditiv DISAN-A va fi de cca. 0.2% substanta activa (0.2 kg la 100 kg ciment), cea ce inseamna cca. 1% solutie (1 l de solutie cu concentratia de 20% la 100 kg ciment).
Zonele de granulozitate ale agregatului total sunt prevazute in tab.3.
Tabelul nr. 3
Rezistenta minima la compresiune (pe cuburi de 15 cm latura) la varsta de 28 zile, va fi:
– Bc25 360 daN/cm2
– Bc20 300 daN/cm2
– Bc10 180 daN/cm2
4. Tehnologie
A. Prepararea si transportul betonului
Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor normativului C 140-86; executantul obligat sa ia masuri pentru realizarea acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri:
– ciment ±2% ;
– agregate ±3% ;
– apa ±1% ;
– aditivi ±5% ;
Se va verifica cel putin de 2 ori pe saptamana si ori de cate ori se considera necesar, functionarea corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin pana la 200 kg.
Dozarea aditivilor se face cu dozatoare corespunzatoare, care sa permita o masurare cat mai exacta a cantitatii de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului.
Executantul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea corespunzatoare a aditivilor, tinand seama ca abateri mai mari in plus sau in minus decat cele prevazute, pot influenta nefavorabil calitatea betonului.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va fi urmatoarea: agregate, ciment, apa si la urma aditivul FLUBET sau DISAN-A.
Durata de malaxare a unei sarje va fi de min. 1.5 minute.
Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care sa tina seama de evolutia acestora in functie de durata de transport, timpul de punere in opera si conditiile de mediu.
Conditii de preparare pe timp friguros
In perioada de timp friguros, executantul trebuie sa ia masurile necesare prepararii betonului sub temperatura minima prevazuta.
Aceste masuri vor cuprinde: indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate inghetate, acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de tevi, utilizarea ape calde, etc.
Agregatele nu vor fi incalzite la temperatura mai mare de 60oC.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa cu temperatura mai mare de 40oC, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai intai apa cu agregatale si numai dupa ce temperatura amestecului a scazut sub 40oC, se va adauga si cimentul
Conditii de preparare pe timp calduros
In perioada de timp calduros, executantul va lua masurile necesare producerii betonului sub temperatura maxima admisa.
Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece, protectia depozitelor de agregate si a rezervoarelor de apa impotriva actiunii directe a razelor solare si a vanturilor calde si uscate, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, prepararea betoanelor la ore cu temperaturi mai scazute ale zilei sau noaptea.
Transportul betonului
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu autoagitatoare sau basculante cu bena etansa.
Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri, tomberoane, etc.
Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport, in care vor fi mentionate cel putin urmatoarele date
– numarul bonului si data intocmirii;
– betoniera la care s-a preparat betonul;
– tipul de beton si volumul (mc);
– destinatia betonului;
– ora plecarii din statie;
– ora sosirii in santier;
– ora inceperii si terminarii descarcarii.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele din santier de conducatorul lucrarii.
Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, din care unul ramane in santier si celalalt se intoarce la statia de betoane.
Durata de transport, care se considera din momentul inceperii incarcarii si pana la terminarea descarcarii mijlocului de transport, nu va depasi :
– 45 minute cand temperatura mediului este mai mare de 30 C.
– 60 minute cand temperatura mediului este cuprinsa intre 15 – 30C
– 90 minute cand temperatura mediului este mai mica de 15 C
Executantul va lua masuri ca in timpul transportului sa nu se altereze calitatea betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregari, in cazul transportului cu basculante, adaugari de apa, in autoagitatoare in cazul transportului betonului cu acestea).
Executantul va asigura transportul betonului in bune conditii, in timpul executarii lucrarilor pe timp friguros sau calduros, luand masurile corespunzatoare de protectie in scopul conservarii calitatii betonului proaspat.
B. Turnarea betonului
Prevederi generale privind betonarea.
Betonarea elementelor cladirii ce se consolideaza se va face pe baza proiectelor de executie, a ordinei si tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Inainte de a incepe betonarea oricarui element, se vor verifica:
– cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor de bca sau a betonului turnat in faza anterioara;
– corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect, verticalitatea cofrajelor, existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea etanseitatii precum si fixarea cofrajelor cu elemente de sustinere;
– rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare, etc;
– dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele, existenta in numar suficient a distantierilor etc;
– functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere in opera a betonului;
– asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare, transport, punere in opera si tratare ulterioara a betonului, astfel sa fie respectate prevederile referitoare la beton si betonare.
Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate conditiile necesare inceperii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.
In urma efectuarii verificarilor se va completa “Procesul verbal de inspectie la punct -fix pentru verificarea conditiilor prealabile betonarii”.
Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea desfasurarea actiunii, luand masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate, deficientele si masurile adoptate fiind consemnate in “Procesul verbal de betonare” al elementului sau elementelor ce se toarna.
Betonul trebuie pus in lucrare in timp cat mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de turnare, punerea lui in opera facandu-se fara interuperi intre rosturile de turnare prevazute in proiect.
Turnarea betonului se va face in straturi orizontale, pe cat posibil uniforme, cu grosimea de max. 30 cm. Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1 m cand se toarna cu pompa si 1.5 m cand se toarna cu alte mijloace.
Durata maxima de timp admisa intre turnarea a doua straturi succesive se va aprecia in functie de compozitia betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel incat sa existe garantia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat impreuna cu stratul turnat anterior. Daca executantul considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de beton in timpul necesar asigurarii continuitatii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe langa aditivul de baza FLUBET sau DISAN-A, se va folosi si aditiv intarzietor (hexametafosfat de sodiu).
Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a intarit sau daca din motive de forta majora, continuarea betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost de turnare si va fi tratata in cosecinta: se va curata betonul necompactat, laptele de ciment, si se va crea o suprafata rugoasa care inainte de reluarea betonarii va fi bine suflata cu aer comprimat si spalata
La turnarea betonului se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in beton si realizarea corecta a grosimii stratului de acoperire. In zonele cu armaturi dese (noduri de cadru), umplerea completa cu beton si compactarea acestora se va face cu deosebita grija iar acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului proaspat prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului sau a vergelelor metalice pentru indesarea betonului.
Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect; se interzice circulatia muncitorilor direct pe armaturi.
Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe parcursul careia executantul va lua masuri privind:
– instruirea personalului in ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii corecte si cu constiinciozitate a acestei operatii;
– dotarea muncitorilor instruiti in acest sens cu vibratoare corespunzatoare si in numar suficient.
La vibrarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
– vibratorul se va introduce cat mai vertical, patrunzand in stratul inferior pe o adancime de cca. 10….15 cm;
– scoaterea vibratorului se va face cat mai lent pentru a se evita formarea de goluri in punctele de extragere;
– durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre 5….30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si gradul de armare, precum si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
– betonul nu se mai taseaza;
– suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
– inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
– apare lapte de ciment sau apa la imbinarile cofrajelor.
Turnarea betonului pe timp friguros
In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5ș C sau exista probabilitatea ca in interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca temperatura betonului sa fie in jurul valorii maxime prescrise, luandu-se masurile necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare. Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5ș C , betonarea nu va incepe.
Turnarea betonului pe timp calduros
La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua toate masurile necesare respectarii temperaturii maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.Se recomanda betonarea in timpul noptii.
Tratarea betonului dupa turnare
In conditii normale de temperatura
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire, betonul va fi mentinut permanent umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea betonului cu prelate, rogojini, panza de sac, etc. mentinute permanent umede.
In perioada de timp calduros tratarea betonului se va face pe o perioada de minim 14 zile de la turnare.
In conditii de timp friguros
Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant (masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de +5ș C.
Protectia betonului va asigura pe langa conditii normale de intarire si:
– o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea inghetului si dezghetului;
– evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratului superficial de beton.
Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat peste o folie de polietilena.
Inlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in functie de regimul de temperatura masurat, inlaturarea completa facandu-se numai atunci cand diferenta de temperatura dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 11ș C.
Decofrarea
Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevazute in Codul NE 012-99, tabelele nr. 14.1, 6.2 si 14.3.
Tabelul nr.4
Extras din Codul NE 012-99, tab.14.1, 14.2, 14.3.
Termenele prezentate in tabelul nr. 4 sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate la punctul 14.4. din Codul NE 012-99.
In cazul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
– desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; in cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone, segregate) care pot afecta capacitatea portanta a elementului, decofrarea elementelor de sustinere se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere;
– sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme;
– slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;
– decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor;
– nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza.
C. Remedierea defectelor
Imediat dupa decofrare se va examina aspectul betonului semnalandu-se zonele cu beton necorespunzator (beton necompact segregat, goluri, rosturi de betonare nepermise, etc). In acelasi timp se vor verifica : pozitia golurilor de trecere, pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Toate constatarile vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
Solutiile de remediere a defectelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul in functie de tipul defectelor, respectandu-se normativul C 149-87:
– remedierea defectelor de suprafata (segregari sau zone de beton necompactat) se va face prin torcretare conform pct. C.3;
– remedierea zonelor de beton cu goluri sau rosturi de betonare nepermise se va face prin rebetonare (plombare) conform pct. C.4;
La remedierea defectelor prin torcretare se vor respecta urmatoarele reguli:
– se curata bine prin spituire zonele de beton necompactate sau segregate, pana la betonul sanatos si compact, se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune. Spalarea zonelor pe care urmeaza a se aplica torcretul se va face cu 1-2 ore inainte de executarea operatiei de torcretare; torcretul nu se va aplica decat dupa zvantarea suprafetei;
– la prepararea amestecului de torcret se va utiliza ciment Hz35 si nisip 0-3 mm in proportie de 1/2; cantitatea de apa se stabileste de catre executant in functie de consistenta necesara la punerea in opera;
– aplicarea torcretului se va face in straturi succesive pana la completarea zonei de remediat;
– finisarea suprafetei se va face la 30-45 min. dupa torcretare mai intai cu mistria si dreptarul pentru indepartarea excesului de beton apoi prin driscuire cu drisca metalica sau mistria pana se obtine o suprafata apropiata de cea a betonului din zonele invecinate; se admite pentru corectarea neregularitatilor utilizarea de mortar fin preparat din ciment si nisip fin 0-1 mm in proportie de 1/2;
– protectia zonelor remediate se va face prin protectia lor cu solutie polisol sau sinolac, fie prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza de sac sau prelata.
Remedierea defectelor prin rebetonare (plombare) se va face respectand urmatoarele precizari:
– se curata bine prin spituire betonul necompact pana la betonul sanatos; se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune;
– punerea in opera a betonului se va face prin turnarea in exces in cofraje evazate, prevazute de la caz la caz pe una sau toate fetele elementului remediat;
– compozitia betonului de plombare va fi stabilita in functie de clasa betonului ce se remediaza conform tabelului nr.5
Tabelul nr. 5
– la prepararea betonului se va folosi aditivul superplastifiant FLUBET in proportie de 1.5% fata de cantitatea de ciment, urmarindu-se realizarea betonului la o tasare de 12 – 15 cm;
– compactarea betonului se va face prin vibrare interna concomitent cu turnarea, pana la umplerea completa a zonei de plombat;
– la cca. 24 ore dupa turnare, zona se deforeaza si se indeparteaza prin cioplire excesul de beton pana la fetele elamentului si se va finisa suprafata de mortar fin avand ciment / nisip 1/2;
– protectia zonelor remediate se va face prin acoperire cu solutia polisol sau sinolac, fie prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza din sac sau prelata.
Abateri si tolerante la turnarea elementelor
Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita:
– la dimensiunile elementelor executate monolit:
-lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor
– pana la 3 m ±3 mm
– 3….6 . ±20 mm
– peste 6 m ±25 mm
– dimensiunile sectiunii transversale:
– grosimea peretilor si placilor
– pana la 10 cm ±3 mm
– 10….50 cm ±5 mm
– latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
– pana la 50 cm ±5 mm
– peste 50 cm ±10 mm
– abateri limita la pozitia elementelor:
– axe in plan orizontal:
– pentru grinzi si stalpi 5 mm
– cote de nivel
– placi si grinzi cu deschidere
– pana la 6 m 10 mm
5. Testari
Controlul calitatii
Controlul calitatii betonului proaspat
Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane utilizate la executia lucrarilor, se va face conform prevederilor din tabelul 6.
Tabelul nr.6
Interpretarea rezultatelor se face astfel:
– La statia de betoane (laborator):
-.daca rezultatul determinarii se situeaza in afara limitelor admise, se va repeta imediat determinarea;
– daca nici acest rezultat nu se incadreaza in limitele admise, se va opri prepararea betonului si se vor lua masurile necesare pentru obtinerea caracteristicilor prevazute.
– La locul de punere in lucrare:
– daca nu este indeplinita conditia prevazuta se vor efectua pentru acelasi transport de beton, inca doua determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3 rezultate;
– daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, se va proceda astfel:
pentru lucrabilitate:
– daca este depasita valoarea superioara a domeniului de tasare, betonul nu va fi pus imediat in opera ci va mai astepta un timp.
– daca la o noua verificare, tasarea se incadreaza in limite, betonul poate fi pus in lucrare;
– daca tasarea betonului este sub limita admisa, lucrabilitatea se poate imbunatati, adaugand in agitator cca. 1,5 l FLUBET, la mc de beton, continuand agitarea cu viteza sporita, timp de 60…90 sec.
pentru temperatura:
– se admite depasirea valorilor maxime cu 2ș C, dar numai pentru transportul in cauza si in mod exceptional pentru inca 4 transporturi consecutive, intre timp luandu-se masurile necesare pentru corectarea temperaturii betonului.
Controlul calitatii betonului intarit
Verificarea calitatii betonului intarit (rezistenta la compresiune si gradul de impermeabilitate) se va face pe probe prelevate la laborator confectionate, pastrate si incercate in conditiile STAS 3519-76.
Prin “proba” se intelege o serie de minim 3 epruvete cubice cu latura de 150 mm.
Probele de beton vor fi prelevate cu frecventa indicata in tabelul nr. 7.
Tabelul nr.7
Frecventa de prelevare a probelor pentru controlul calitatii betonului intarit
Interpretarea rezultatelor incercarilor:
– pentru betonul preparat si livrat de statia de betoane, se efectueaza conform pct.7.
– pentru betonul turnat in lucrare, se efectueaza conform pct.8.
Aprecierea calitatii betonului preparat si livrat se va face conform prevederilor Codului NE 012-99, anexa X.6, pe baza interpretarii rezultatelor obtinute in urma incercarilor la compresiune, la varsta de 28 zile, executate pentru fiecare tip de beton in parte, pe pruvete pastrate in conditii standard.
Daca pentru unul din tipurile de beton nu sunt indeplinite conditiile de realizare a clasei, se vor lua masuri privind reexaminarea compozitiei betoanelor pe baza calitatii materialelor componente si reglarea procesului tehnologic de preparare a betonului.
Betonul turnat intr-un element se considera de calitate corespunzatoare din punct de vedere al rezistentei, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
– fiecare rezultat (media pe serie) este cel putin egal cu Rmin
– media rezultatelor este cel putin egala cu Radm, unde Rmin si Radm au valorile din tabelul 8.
Tabelul nr. 8
Betonul se considera corespunzator din punct de vedere al comportarii la permeabilitate daca, in urma incercerilor efectuate la presiunea aferenta a gradului de impermeabilitate prescris, apa nu patrunde pe o inaltime mai mare de 10 cm.
Laboratorul Executantului va prezenta o evidenta clara si la zi a rezultatelor incercarilor pentru fiecare tip de beton in parte, astfel incat sa se poata identifica usor betonul dintr-un element corespunzator unei probe prelevate si incercate.
VI.2. COFRAJE
1. Specificatii generale
Se aplica prevederile:
– C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje
– C183-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri
– NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
2. Date generale
Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice sau cu structura mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare.
La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.
3. Caracteristici
Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii :
– sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
– sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie;
– sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de refolosiri;
– sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
4. Tehnologie
Ungerea cofrajelor
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
Depozitarea
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Conditii de montaj
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii cofrajului.
Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.
Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite reparatii ale suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element metalic inglobat in beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului.
La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru curatire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu furtun.
Tolerante
Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare tehnica buna, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor.
Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi :
– abateri limita la dimensiunile panourilor:
– la lungimi ±4 mm
– la latimi ±3 mm
– abateri limita pentru cofraje gata confectionate :
– lumina la placi, pereti sau grinzi ±10 mm
– grosimea la pereti si placi ±2 mm
– sectiunea transversala la stalpi ±3 mm
– toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata confectionate:
– pe 1 m liniar ±2 mm
– pe toata suprafata orizontala ±10 mm
5. Aplicabilitate
Recomandari privind utilizarea cofrajelor
In ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante superioare care sa corespunda actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din punct de vedere tehnic.
In acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o structura metalica si placa cofranta din placaj special protejat cu film adeziv si tesatura din fibre de sticla
Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt:
– sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem
– realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului de executie prin marirea vitezei de turnare a betonului
– reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice
– reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare
– sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea calitatii suprafetelor de beton obtinute.
VI.3. ARMATURI
1. Specificatii generale
Se aplica: STAS 438/1 – 89
438/2 – 91
438/3 – 89
6482/1,2,3,4 – 80
2. Caracteristici
Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect. Produsele de otel pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89, 438/2-91 si 438/3-89.
Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 6482/1,2,3,4-80.
3. Tehnologie
Livrare
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in vigoare si trebuie sa fie insotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita copii ale certificatelor de calitate, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Depozitarea
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri si diametre, urmarindu-se:
– evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.
– evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
– asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Fasonarea
Inainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se va indeparta pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la viteza mare a masinii.
Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se fisura sau rupe.
Montarea
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare; mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.
La montare se vor prevedea:
– cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;
– cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator:
– retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate incrucisarile, daca latura retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);
Innadirea barelor
Innadirea barelor se va face prin petrecere in conformitate cu prevederile proiectului.
Procedeele de innadire vor fi cele prevazute in NE 012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
Tolerante
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:
– la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare de 10 m) ±25 mm;
– la lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere (fata de prevederile proiectului sau prescriptiilor) ±3 d;
– la pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm distanta dintre axele barelor ±5 mm;
– la grosimea stratului de acoperire ±3 mm.
Stratul de acoperire din beton
Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata exterioara a armaturii.
Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica altfel va fi:
– 2.5 cm – pentru plansee (fata inferioara);
– 2.0 cm – pentru plansee (fata superioara);
– 2.5 cm – pentru grinzi si stalpi (la fata exterioara a etrierilor);
– 3.0 cm – pentru pereti noi;
– 2.5 cm – pentru pereti camasuiti;
– 4.5 cm – pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul.
4. Testari
Controlul calitatii
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, conform Codului NE 012-99, anexa VI.1. pct. A5 operatia de control va consta din :
– constatarea existentei certificatului de calitate;
– vetificarea dimensiunilor sectiunii;
– examinarea aspectului;
– verificarea prin indoire la rece;
La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor, aprovizionarea executantului va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 6605-78.
VI.4. Betonul celular autoclavizat (B.C.A.)
1. Specificatii generale
Se aplica urmatoarele standarde:
STAS 3281-75 Produse ceramice. Clasificare. Conditii tehnice de calitate.
STAS 10109/1 – 82 Constructii civile,industriale, agrozootehnice.Lucrari de zidarie. Calcul si alcatuire.
P2 – 85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.
C130 – 78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.
C17 – 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
2. Date generale
BCA-ul (betonul celular autoclavizat) este un material de constructie cu structura poroasa, fiind obtinut din materii prime naturale: ciment, var, nisip si apa, in configuratia caruia aerul este inchis in milioane de pori minusculi care sunt distribuiti uniform, motiv pentru care este considerat cel mai usor material de zidarie.
3. Elemente componente
Exista mai multi producatori de BCA, dar exista un singur tip de BCA, doua tehnologii de fabricatie, avand dimensiuni diferite in functie de necesitatile de constructie: interior sau exterior. Exista 2 tehnologii de realizarea a betonului celular autoclavizat iar diferentele dintre ele fiind ,in principal, proportia liantului var si ciment si utilajul de baza, folosit pentru taierea produsului.
4. Caracteristici
Excelentele proprietati termoizolatoare – materialul in sine este bun termoizolator, iar in plus solutia de zidire cu adeziv in strat subtire asigura pierderi de caldura minime (1% fata de 20% la blocurile ceramice zidite cu mortar in strat gros) si nu necesita adaos suplimentar de polistiren
Productivitate mare pe santier la punerea in opera: blocurile mari, adezivul in strat subtire, lipsa sistemului de termoizolatie ofera viteza mare de lucru si precizie dimensionala; circuitele termice sau electrice sunt inglobate cu usurinta in zidarie
Usor de utilizat. Datorita faptului ca blocurile de BCA sunt mari iar stratul de adeziv folosit la imbinare este subtire, BCA este pus in opera rapid, chiar cu 50% mai rapid decat alte solutii de zidarie, aducand astfel importante economii de timp si cheltuieli cu manopera. De asemenea, BCA este usor de taiat la dimensiunile dorite, permite inglobarea facila a circuitelor electrice, balamalelor etc
Rezista la actiunea naturii. BCA-ul are un foarte bun comportament la actiunea naturii: fiind usoare, structurile din BCA sunt rezistente la cutremure; casele din BCA rezista la inundatii: nu sunt „spalate” de apa, nu dezvolta mucegai si igrasie; peretii expusi la razele soarelui nu fisureaza.
Usor. BCA este cel mai usor material de zidarie: de 6 ori mai usor decat betonul monolit si de 2-3 mai usor decat blocurile ceramice.
5. Tehnologie
Primul pas este realizarea amestecului de mortar in pat subtire. Se aseaza primul rand de BCA. Mortarul folosit pentru primul rand de zidarie va fi unul normal, va avea o grosime de 1 cm peste nivelul celui mai inalt punct determinat al fundatiei. Daca veti folosi Adeziv pentru BCA veti realiza o economie de costuri si material. Acuratetea cu care primul rand de zidarie este realizat va influenta construirea intregului perete. Ca urmare, orice denivelari trebuie inlaturate cu ajutorul unei rindele pentru BCA sau raspel. Praful rezultat in urma slefuirii trebuie indepartat inainte de aplicarea unui nou strat de mortar. Se taie blocurile de BCA la dimensiunea potrivita daca este cazul cu ajutorul unui ferastrau cu lama vidia. Zidirea, incepand cu cel de-al doilea rand de BCA, se va realiza folosind mortar in pat subtire
6. Aplicabilitate
BCA-ul se foloseste in executarea peretilor exterior si interior la toate tipurile de constructii civile si industriale, conform instructiunilor proiectului.
VI.5. MORTAR
1. Specificatii generale
Se aplica urmatoarele standarde si normative:
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tenucieli;
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli; Metode de incercare
STAS 6203-75 Incercari de aderenta a mortarelor;
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
2. Date generale
Tipurile de mortare cu var si ciment, pentru zidarie sunt urmatoarele:
Mortar 1. M10-z: var-ciment
Mortar 2. M25-z: ciment-var
Mortar 3. M50-z: ciment-var
Mortar 4. M100-z: ciment-var
Mortar 5. M100-z: ciment
Mortar 6. mortar adeziv
Pentru cantitati mari de mortar furnizate de statii de mortare fiecare livrare va avea un buletin de calitate in care este specificata compozitia si marca.
Mortarele se pot prepara si pe santier cu ajutorul malaxoarelor, cu conditia ca se respecte retelele din reglementarile in vigoare.
3. Elemente componente
– Apa
– Agent hidraulic de legatura (ciment)
– Nisip
– Aditivi
Daca se opereaza adaosuri la mortar, proportiile si metodele de prelucrare stipulate de fabricant trebuie strict respectate.
4. Caracteristici
Rezistenta mecanica a mortarului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor.
Mortarul trebuie sa prezinte o buna consistenta si coeziune.
Mortarul nu trebuie sa piarda apa din cauza suctiunii materialelor folosite.
5. Tehnologie
Mortarul se prepara mecanic si toate componentele trebuie amestecate in acelasi timp.
Malaxorul trebuie sa fie perfect curat.
Mortarul este utilizat inainte de a face priza.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a mortarelor sa se faca in max. 10 ore de la preparare pentru mortarele tip 2-5 fara intarzietor.
6. Aplicabilitate
Daca prin proiect nu se mentioneaza altfel, mortarele se utilizeaza astfel:
– pentru zidarie din bca deasupra solului: mortar nr. 2,3,4
– pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr. 5
– pentru contact cu apa curata sau coroziva: mortar nr. 6
– pentru zidarie la canalizare: mortar nr. 6
7. Testari
Rezistenta mecanica si consistenta mortarului se testeaza conform standardelor.
13.2. Securitatea si sanatatea in munca. Aspecte generale
Securitatea si sănătatea in munca constituie un ansamblu de activități institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții in desfășurarea procesului de munca, apărarea vieții, integrității fizice si psihice, sănătății lucratorilor si a altor persoane participante în procesul de munca.
Securitatea si sănătatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securității si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru securitatea si sănătatea in munca.
Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securității si sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentanților lucratorilor din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci si in sectorul de construcții (cu excepția forțelor armate, politiei, cazurile de dezastre, inundații si protecției civile).
Legea stabilește principiile generale referitoare la:
prevenirea riscurilor profesionale
protecția sanatatii si securității lucratorilor
eliminarea factorilor de risc si accidentare
informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
instruirea lucratorilor si a reprezentaților lor precum direcțiile generale pentru îndeplinirea acestor principii.
In vederea asigurării condițiilor de securitate si sănătate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabilește obligații specifice atât pentru angajatori cat si pentru lucratori.
Normele de securitate si sănătate in munca
Normele, reglementările si răspunderile stabilite prin lege privind securitatea si sănătatea in munca reprezintă un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participanților la procesul de munca.
Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecție a sanatatii si securității lucratorilor se axează atât pe aspectele referitoare la asigurarea securității in munca cat si pe cele de sănătate in munca.
Normele de securitate si sănătate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidente si/sau de îmbolnăvire profesionale, existenți in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestuia (executant – sarcina de munca – mijloace de producție – mediul de munca).
In domeniul securității si sănătății in munca se delimitează si se definesc următoarele categorii de norme:
norme generale de securitate si sănătate in munca
norme specifice de securitate in munca
instrucțiuni proprii de securitate in munca
norme privind sănătatea si igiena muncii
Norme generale de securitate si sănătate in munca
Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei naționale. Normele generale de securitate si sănătate in munca se detaliază pe activități sau grupe de activități distincte in cadrul normelor specifice de securitate si sănătate a muncii si al instrucțiunilor proprii de securitate a muncii.
Norme specifice de securitate si sănătate in munca
Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia naționala (inclusiv pentru sectorul de construcții).
Normele specifice de securitate a muncii se emit de către Ministerul Muncii si Solidarității Sociale in baza unei metodologii distincte.
Instrucțiuni proprii de securitate in munca
Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcție de caracteristicile proceselor de munca. Instrucțiunile proprii de securitate in munca se elaborează, in mod obligatoriu, de către angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau străine, ce isi desfășoară activitatea pe teritoriul României).
Norme privind sănătatea lucratorilor in munca
Se elaborează de către Ministerul Sanatatii si Familiei, având caracter obligatoriu si urmăresc asigurarea sanatatii salariaților in procesul de munca.
Normele generale, normele specifice, standardele si instrucțiunile proprii de securitate precum si normele de sănătate in munca se revizuiesc periodic, in concordanta cu modificările de natura legislativa sau a celor datorate procesului tehnic.
Clauze privind securitatea si sănătatea in munca, conform legii, trebuie prevăzute obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de munca:
in contractele colective de munca încheiate la nivelul agenților economici;
in contractele individuale de munca
in convențiile civile;
in convențiile internaționale
in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri straini
13.3 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Instruiea in domeniul securității si sănătății in munca are ca scop insusirea cunoștințelor si formarea deprinderilor de securitate si sănătate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securității si sănătății in munca la nivelul întreprinderii si/sau al unității se efectuează in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfășoară instruirea este considerata timp de munca. Fiecare angajator are obligația sa asigure baza materiala corespunzătoare unei instruiri adecvate. La instruirea personalului in domeniul securității si sănătății in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstrația, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecții, instruire asistata de calculator.
Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire, testare, pe meserii sau activități.
Instruiea personalului in domeniul securității si sănătății in munca trebuie sa se facă in deplina stare de sănătate a lucratorilor, fiind interzisa instruirea persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave.
Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.
Instruiea lucratorilor se va efectua atât in baza documentelor legislative cat si a normelor specifice si a instrucțiunilor proprii
Angajatorul trebuie sa asigure condiții pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta si corespunzătoare domeniului securității si sănătății in munca, in special sub forma de informații si instrucțiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau.
Instruirea lucratorilor in domeniul securității si sănătății in munca cuprinde conform HGE. nr. 1425J11 octombrie 2006 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității si sănătății in munca nr.319/2006) trei faze:
Instruirea introductiv-generala
Instruirea la locul de munca
Instruirea periodica
Instruirea introductiv-generala se face:
la angajarea lucratorilor
lucratorilor detașați de la o unitate la alta
lucratorilor delegati de la o unitate la alta
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitățile specifice întreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sănătate in munca, precum si masurile si activitățile de prevenire si protecție la nivelul întreprinderii si/sau unitatii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de către:
angajatorul care si-a asumat atribuțiile din domeniul securității si sănătății in munca
lucratorul desemnat
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecție
serviciul extern de prevenire si protecție
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20 de persoane.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activității si de riscurile pentru securitate si sănătate in munca, precum si de masurile si activitățile de prevenire si protecție la nivelul întreprinderii si/sau unitarii, in general.
Angajatorul stabilește prin instrucțiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
Conținutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica de instruire aprobata de către angajator.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, următoarele probleme:
legislația de securitate si sănătate in munca:
consecințele posibile ale necunoașterii si nerespectarii legislației de securitate si sănătate in munca;
riscurile de accidentare si imbolnavire profesionale specifice unitatii
masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor in caz de accidentare,stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de instruire:
importanta însușirii regulilor sănătății si securității muncii in constructii-montaj
importanta respectării disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de organizare si funcționare, a codului muncii, a legislației si a altor reglementari referitoare la securitatea si sănătatea in munca
drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare
reguli de circulație care trebuie respectate pe teritoriul șantierelor, insistând asupra locațiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cailor de acces amenajate;
respectarea semnelor convenționale si a plăcutelor avertizoare
interzicerea staționarii sau a trecerii prin raza de acțiune a macaralelor,podurilor rulante, si a utilajelor in funcțiune.
reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutăților admise
pericolul pe care ii reprezintă fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri
reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile si toxice;
necesitatea purtării si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual de protecție prevăzut in HGR nr.1048/9 august 2006.
obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sănătate si de securitate si interzicerea improvizațiilor;
interdicția muncitorilor de a lucra in alt loc decât acela in care a fost repartizat sa lucreze;
se interzic in mod deosebit intervențiile la instalațiile electrice, lucrările de sudura, manevrarea utilajelor si ajutatul la repararea utilajelor;
interzicerea executării de reparării sau lucrări de întreținere a utilajelor in timpul funcționarii lor (ungere, curățire);
noțiuni generale de electrosecuritate, ventilație si iluminat;
interzicerea aglomerării de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru;
notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale;
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza de teste, a insusirii cunoștințelor predate in timpul instruirii.
Rezultatele verificării vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu datele prevăzute in imprimat si cu semnarea documentului de către cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si de cel care care a verificat însușirea cunoștințelor.
In cazul in care, la verificarea cunoștințelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de instruiți se repeta instructajul pana la asimilarea cunoștințelor.
Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunoștințele prezentate in instruirea introductiv-generala.
Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sănătatea în munca, precum si masurile si activitățile de prevenire si protecție la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcții exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca sau in cadrul întreprinderii si/sau unității.
Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sănătate in munca si de masurile si activitățile de prevenire si protecție la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcții exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabilește prin instrucțiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atribuțiile din domeniul securității si sănătății in munca
lucratorul desemnat
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecție
serviciul extern de prevenire si protecție
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire întocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuțiile din domeniul securității si sănătății in munca si care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde
informații privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru.
prevederile instructiilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru.
masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfășura si exerciții practice privind utilizarea echipamentului individual de protecție, a mijloacelor de alarmare, intervenție, evacuare si prim ajutor.
prevederi ale reglementarilor de securitate si sănătate in munca privind activitățile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de profil, cuprinse in tematicile specifice de instruire:
descrierea echipamentului de protecție a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale de protecție si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii;
organizarea ergonomica a locului de munca, păstrarea ordinei, curățeniei si a disciplinei in timpul lucrului;
corectitudinea executării operatiunilor la principalele faze ale lucrărilor si ordinea executării lor pentru asigurarea deplinei securități a muncitorilor in timpul procesului de munca., insistandu-se asupra celor dificile si periculoase, si in mod special a celor executate la inaltime;
evidențierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;
obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a păstrării lor libere, interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;
interdicția de a executa alte lucrări decât cele pentru care muncitorul este calificat si are instrucatjul făcut.
interdicția de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decât cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;
necesitatea verificării sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protecție inainte de începerea lucrului, aratandu-se pericolul pe care le reprezintă pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecție a muncii defecte;
modul de efectuare a transportului in interiorul șantierului in condiții de securitate si mijloacele de transport care pot fi utilizate.
mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la ele;
reguli stabilite prin proiectele de execuție
La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a cunoștințelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul va fi consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel care a verificat insusirea cunoștințelor.
Inceperea efectiva a activității la postul de lucru de către lucratorul instruit se face numai după verificarea cunoștințelor de către șeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea si se consemnează si se semnează in fisa de instruire individuala, la rubrica "Admis la lucru".
Instruirea periodica se realizează in următoarele forme:
instruirea periodica programata
instruirea periodica suplimentara
instruirea zilnica nereglementata
Instruirea periodica programata
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reîmprospătarea si actualizarea cunoștințelor in domeniul securității si sanatatii in munca in perioada considerata.
Instruirea periodica se face de către conducătorul locului de munca.
Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucțiuni proprii, in funcție de condițiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 12 luni.
Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstrații practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuțiile in domeniul securității si sănătății in munca si vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Validarea însușirii se face prin completarea rubricilor din "fisa de instruire individuala" a fiecărui lucrator si prin semnarea acestora de către cei instruiți, cel care a efectuat instruirea si cel care a verificat instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de către șeful ierarhic al celui care a efectuat instruirea si prin sondaj de către angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protecție/ serviciile externe de prevenire si protecție, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmând astfel ca instruirea a fost făcuta corespunzător.
Instruirea periodica suplimentara
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in următoarele cazuri:
când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare
când au apărut modificări ale prevederilor de securitate si sănătate in munca privind activități specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instrucțiunilor proprii, inclusiv apariției de noi riscuri in unitate.
la reluarea activității după accidente de munca;
la executarea unor lucrări speciale;
la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabilește in instrucțiuni proprii de către conducătorul lucului de munca respectiv, împreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atribuțiile din domeniul securității si sănătății in munca
lucratorul desemnat
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecție
serviciul extern de prevenire si protecție
Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuțiile din domeniul securității si sănătății in munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecție/ serviciul extern de prevenire si protecție si aprobate de către angajator si care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemnează prin completarea rubricilor din ’’fisa de instruire individuala’’ a lucratorilor, iar validarea se va face prin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de către cel care a verificat instruirea.
Instruirea zilnica nereglementata
Intruirea zilnica nu este reglementata prin legislația in vigoare, dar este recomandata pentru reîmprospătarea cunoștințelor si masurilor de securitate si sănătate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita activității productive.
Inainte de începerea programului zilnic, conducătorul punctului de lucru va efectua odată cu transmiterea sarcinilor de producție, un scurt instructaj privind lucrările care urmează a se executa in ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protecție necesare si se vor face atenționări asupra masurilor si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.
Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu șefii formațiilor de lucru si muncitorii componenți.
Durata acestei instruiri nu va depăși 10-15 minute, excepție făcând lucrările cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana la stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protecție.
Instructajul zilnic nereglementat nu se consemnează in fisele de instruire individuala ale lucratorilor.
13.3. Fisa de instriure individuala privind securitatea si sanatatea in munca
Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securității si sănătății in munca se consemnează in mod obligatoriu in 'Fisa de instruire individuala", cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii, in toate rubricile, fără corecturi sau omisiuni.
După efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semnează de către lucratorul instruit si de către persoanele care au efectuat si verificat instructajul. Fisele de instruire care nu conțin semnaturile in original, duplicatele, copiile după fise sau fisele care au mențiunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.
Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabilește, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si funcționare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in întreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii întreprinderii si/sau unitatii din exterior, care desfășoară activități pe baza de contract de prestări de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitățile specifice întreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitatea si sănătatea in munca, precum si masurile si activitățile de prevenire si protecție la nivelul întreprinderilor si/sau unitatii, in general.
Instruirea prevăzuta in aliniatele precedente se consemnează in 'Fisa de instruire colectiva", conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006 .
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator/ lucrator desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecție care a efectuat instruirea si un exemplar se păstrează de către angajatorul lucratorilor instruiți sau, in cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
Reprezentanții autorităților competente in ceea ce privește controlul aplicării legislației referitoare la securitate si sănătatea in munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se intocmi fisa de instructaj.
13.4 Obligatiile proiectantilor si executantilor de constructii
Apararea impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor se transpune prin norme generaie si reguli specifice privind indeplinirea cerintei esentiale – securitate la incendiu – pe toata durata de viata a acestora.
Satisfacerea cerintei esentiale – securitate la incendiu – pe intreaga durata de viata este reglementata conform Ordinul MAI nr. 163/28 februarie 2007, si se asigura prin respectarea prevederilor reglementarilor tehnice specifice si a unor masuri interdependente privind:
conformarea la foc a constructiilor;
asigurarea de masuri privind limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiilor, cat si limitarea propagarii incendiului la vecinatati;
asigurarea stabilitatii constructiilor la actiunea incendiilor pe o perioada de timp normala;
mentinerea performantelor de reactie la foc a produselor pentru constructii si de rezistenta la foc a structurilor constructive pe timpul utilizarii acestora;
detectarea, semnalizarea si alarmarea declansarii incendiilor inca din faza initiala;
stingerea incendiilor cu sisteme si instalatii adecvate si eficiente (sprinklere, stingatoare, aparate de stins incendii si evacuare a fumului);
Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii sunt obligati:
sa elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de constructii, instalatii si amenajari stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General si sa evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General;
sa cuprinda in documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice, mijloacele tehnice pentru apararea impotriva incendiilor si echipamentele de protectie specifice
sa cuprinda in documentatiile pe care le intocmesc masurile de aparare impotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate
sa includa in proiecte si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare a mijloacelor de aparare impotriva incendiilor pe care le-au prevazut in documentatii, precum si regulile necesare de verificare si intretinere in exploatare a acestora;
sa asigure asistenta tehnica necesara realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in documentatii, pana la punerea in functiune.
Executantii lucrarilor de constructii si montaj, de echipamente si instalatii sunt obligati:
Inceperea lucrarilor de executie la constructii si instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea ori schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea in functiune a acestora se numai dupa obtinerea avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu, conform legii.
Obligatia solicitarii si obtinerii avizelor sau autorizatiilor revine persoanei fizice ori juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente ori, dupa caz, beneficiarul investitiei.
Avizele si autorizatiile se elibereaza de Inspectorate, in termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii iar nerespectarea cerintelor care au stat la baza eliberarii avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu atrage sanctionarea conform legii si, dupa caz, anularea avizului sau a autorizatiei de securitate la incendiu, impunand sistarea lucrarilor de constructii sau a functionarii acestora.
Sa realizeze integral si la timp masurile de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
Sa asigure dotarea si functionarea mijloacelor de aparare impotriva incendiilor prevazute in documentatiile de executie la parametrii proiectati, inainte de punerea in functiune;
Sa asigure instruirea intregului personal angajat in munca in doineniul situatiilor de urgenta determinate de incendii.
Nerespectarea de catre proiectanti si executanti a masurilor de aparare impotriva incendiilor ce le revine conform legii, atrage dupa sine raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala dupa caz a celor vinovati
Capitolul 14
14.1 DOCUMENTAȚIA ECONOMICĂ
14.1.1 ANTEMĂSURĂTOARE
14.1.1.1 STUCTURA DE REZISTENTA – INFRASTRUCTURA
=====================================================================
= NR. SIMBOL ART. UM CANTITATE
= D E N U M I R E A R T I C O L
=====================================================================
01 TSA01C1 M.C. 40.20
SAPATURI MANUALE IN SPATII INTINSE IN PAMANT PENTRU INDEPARTARE STRAT VEGETAL
11.25 x 17.85=200.813×0.20 = 40.163
02 TSC03F1 100 M.C. 4.90
SAPATURI MECANIZATE CU EXCAVATORUL
9.00×17.85 = 160.65
2.25 x 4.80 = 10.80
1.95 x 5.80 = 11.31
1.45 x 4.36 = 6.322
189.082 x 1.85 = 349.802
TALUZ
(11.25+17.85) x 2 X 0.80 x 1.85 = 86.136 (1.95+1.45) x 2 x 0.80 x 1.85 = 10.064 (11.25+17.85+1.95+1.45)x 1.85 x 1.85 = 111.231
207.431
349.802×80% = 279.842
279.802+207.431 = 487.273 (490 M.C.)
03 TSA01C1 M.C. 70.00
SAPATURI MANUALA IN SPATII INTINSE IN PAMANT CU UMIDITATE NATURALA ARUNCATA IN DEPOZITE SAU VEHICULE LA H <0,6M
349.802 – 279.842 = 69.96 M.C.
04 TSA02F1 M.C. 77.10
SAPATURI MANUALE IN SPATII LIMITATE
SUB 1M CU TALUZ VERTICAL ADINCIME <1,5M
05 DA06A1 M.C. 24.10
STRAT AGREGAT NATURALC(BALAST)SUB FUNDATII
20.76 x 0.25 = 5.19
63.783 x 0.25 = 15.946
33.26 x 0.35 x 0.25 = 2.91
06 TRA01A10P TONA 40.00
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM
07 TSD01C1 M.C. 246.00
IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINTULUI AFINAT, STRAT UNIFORM 10-30CM GROSIME CU SFARIMARE BULGARI TEREN TARE
2.65 x 4.30 x 1.15 = 13.104
3.00 x 2.00 x 1.15 = 6.90
1.0 x 3.50 x 1.15 = 18.80
2 x 3.0 x 2.0 x 1.15 = 13.80
245.26 + 37.829 = 245.26
08 TSD04C1 M.C. 246.00
COMPACTAREA CU MAIUL DE MINA A UMPLUT. EXECUTATE PE STRAT CU UDAREA FIECARUI STRAT DE 20CM GROSIME TEREN NECOEZIV
09 TRB01C13 TONA 492.00
TRANSPORT PAMANT CU ROABA
10 TRI1AA01F1 TONA 863.00
INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,PRIN TRANSPORT PINA LA 10M RAMPA SAU TEREN-AUTO CATE
11 TSH27A1 M.C. 24.60
UDATUL PLANTATIILOR CU FURTUNUL
12 CA01D1 M.C. 3.80
TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3-
20CM GROSIMELA CONSTRUCTII CU H<35M
63.783 x 0.05 = 3.189
33.26 x 0.35 x 0.05 = 0.582
12’ 2100933 M.C. 3.83
BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622
13 CA01B1 M.C. 12.50
TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII (CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM > 3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJ
20.76 x 0.60 = 12.456
13’ 2100933 M.C. 12.60
BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622
14 CA02C1 M.C. 38.50
TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO A CONSTR CU GROS <30CM
63.783 x 0.40 = 20.513
20.70 x 0.40 = 8.304
33.26 x 0.35 x 0.40 = 4.656
14’ 2100969 M.C. 38.808
BETON DE CIMENT B 250 STAS 3622
15 CC01C1 KG 4620.00
MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN FUNDATII CONTI NUE,PLACI DE RADIERE,CU DIST DIN MASE PLASTICE
16 CZ0301A1 KG 550.00
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.OB
37 D=6-8MM
17 CZ0301E1 KG 4070.00
CONFECTIONARE ARMATURI FASONARE BARE PENTRU FUNDATII IZOLATE CONTINUI SI RADIERE IN ATELIER SPECIALIZAT PC 52 D=10- 16 MM
18 CA02C1 M.C. 2.80
TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO A CONSTR CU GROS <30CM
18’ 2100969 M.C. 2.822
BETON DE CIMENT B 250 STAS 3622
19 CA02J1 M.C. 30.00
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H
<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU GROSIMEA PLACII>10CM
19’ 2100969 M.C. 30.240
BETON DE CIMENT B 250 STAS 3622
020 CA07D1 M.C. 113.00
TURNARE BETON ARMAT CU POMPA IN FUNDATII CONTINUE LA ADINCIME PINA LA 10M SI DISTANTE PINA LA 15
20’ 2100969 M.C. 113.904
PREPARARE BETON DE CIMENT B 250 STAS 3622
21 CB12J1 MP. 780.00
COFRAJE PENTRU BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN PANOURI LA CONSTRUCTII H<20M CU PLANSEE PREFABRICATE PLACAJ DE 1
22 CB13A1 MP. 166.00
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI CU PLACAJ DE 8MM
23 CB13B1 MP. 102.00
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA CONSTRUCTII CU H<20M, LA STILPI SI CADRE, CU PLACAJ DE 8MM
24 CB23D1 MP. 26.80
COFRAJE RAMA DIN TABLA PENTRUCREARE GOL TIMPLARIE IN PERETI BETON LATIME PESTE 15CM INCLINARE GHERMELE
25 CB45D1 BUC. 124.00
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE EXTENSIBILE LA CONSTRUCTII CU H=20-35M GRINZILE REZEMAND PE POPI METALICI
26 CB44A1 BUC. 248.00
SUSTINERI CU POPI METALICI PE3100R PENTRU MONTARE PLACI,
27 MDTC5504010 BUC. 124.00
TRANSPORT UTILAJ 10 KM-90100008 GRINDA METALICA EXTENSIBILA CU L=3-5M TIP GE-1
28 MDTC5552010 BUC. 248.00
TRANSPORT UTILAJ 10 KM-90100079 POP METALIC TIP PE-3100
29 AUT7603 ORA 15872.00
POP METALIC EXTENSIBIL
30 AUT7604 ORA 7936.00
GRINDA METALICA EXTENSIBILA TIP GE-1
LUNGIME 3,0-5,0M 1,2TF*
31 AUT3343 ORA 24.00
POMPA PNEUMATICA DE BETON PB250 4-6MC/ORA
32 CC02B1 KG 13600.00
MONTARE ARMATURI LA CONSTRUCTII H<35M DIN BARE D<12MM IN PERETI DIAFRAGME CU DISTANTIERI DIN PLASTIC
33 CC02C1 KG 4200.00
MONTARE ARMATURI LA CONSTRUCTII H<35M DIN BARE IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM
CU DISTANTIERI DIN PLASTIC
34 CZ0302B1 KG 13600.00
CONFECTIONARE ARMATURI PENTRU PERETI GRINZI STILPI DIAFRGME LA CONSTRUCTII OBTINUTE IN ATELIER
OB 37 D=10-16MM
35 CZ0302E1 KG 4200.00
CONFECTIONARE ARMATURI PENTRU PERETI GRINZI STILPI DIAFRAGME LA CONSTRUCTII OBTINUTE IN ATELIERE CENTRALIZATE PC 52 D=10-16MM
36 CP21D1 BUC. 50.00
INADIRE PRIN SUPRAPUNERE ARMATURI,PRIN SUDURA ELECTRICA CU BARE DIN PC-52 SI PC
-60 D=10-16MM
37 EG08E1 M 9.00
MONTARE IN PAMANT OTEL LAT ZINCAT 40X5 MM PARATRASNET
38 IZF01D1 MP. 305.00
AMORSARE STRAT DIFUZIE VAPORI CU EMULSIE BITUM STAS8877-72 1
39 IZF04G1 MP. 457.00
STRAT HIDROIZOLATIE EXECUTAT LA CALD CU CARTON BITUM LIPIT CU MASTIC DIN 2 STRATURI
39’ 2600749 MP. 502.70
CARTON BITUMAT STRAT ACOPERIRE NISIP CA300 100CMX10M S 138
39” 2600036 KG 731.20
BITUM PENTRU MATERIALE +LUCRARI HIDROIZOLATII TIP H 68/75 S7064
40 CD04H2 M.C. 17.40
ZIDARIE DIN BCA PRESATA 240X115X63M
M LA CONSTRUCTII H<35M,12.5CM GROSIME,CAL.1, CU GOLURI<50
40’ 2101171 M.C. 3.132
MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030
41 DA06A1 M.C. 20.00
STRAT AGREGAT NATURAL (BALAST) 10CM GROSIME
42 TRA01A10P TONA 33.00
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DISTANTA=10 KM
43 IZB01B2 MP. 200.00
MONTARE PROTECTIE CU FOLIE LIPITA CU ADEZIV PE SUPRAFATA DIN BETON SAU TENCUIELI
43’ 6716948 KG 30.00
FOLIE DE PVC G= 0,8 NTR 9001-80
44 CG18A1 MP. 200.00
PARDOSELI DIN BETON B100,DE 10CM GROSIME,IN CIMP CONTINUU FARA SCLIVISEALA
44’2100933 M.C. 20.16
BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622
45 CC02F1 KG 490.00
MONTARE ARMATURI LA CONSTRUCTII H<35M
DIN PLASE CU G=1-3KG/MP IN PERETI DIAFRAGME CU DISTANTIERI DIN PLASTIC
45’ 2002349 KG 490.00
PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/ BUC) OL 37-1N
46 TRA06A10 TONA 1.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DISTANTA =10KM
47 TRA01A10 TONA 1.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DISTANTA= 10 KM.
48 IZF01D1 MP. 122.00
AMORSAREA SUPRASTRUCTURII PENTRU APLICARE STRAT CU DIFUZIE VAPORI EMULSIE BITUM STAS8877-72 1
49 IZF04B1 MP. 122.00
STRAT HIDROIZOLANT CALD CU CARTON BITUMAT
LIPIRE MASTIC BITUMAT PE SUPRAFETE ORIZONTALE SAU INCLINATE PINA LA 40%
49’ 2600749 MP. 134.20
CARTON BITUMAT STRAT ACOPERIRE NISIP CA300 100CMX10M S 138
50 2600036 KG 183.00
BITUM PENTRU MATERIALE+LUCRARI HIDROIZOLATII TIP H 68/75 S7064
14.1.1.2 ANTEMASURATOARE SUPRASTRUCTURA
=====================================================================
= NR. SIMBOL ART. UM CANTITATE
= D E N U M I R E A R T I C O L
=====================================================================
01 CA02J1 M.C. 124.00
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU
H <35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU GROSIMEA PLACII>10CM
STILPI B.A:PARTER 0.35×0.35x(3.50-0.45)x10=3.675 mc
0.30×0.30 (3.50-0.45)x2=0.54mc
0.4×0.4x(3.50-0.45)x5=2.40mc
:E1=E2 (3.675+2.40)X2=12.15MC TOTAL=6.59+12.15=18.74MC GRINZI BA: P,E1,E2 0.25×0.27x(17.85×2)x3=7.229mc
P,E1,E2 0.25X0.32X(9X5)X3=10.80MC
TOTAL=18.029MC
PLANSEU B.A:PARTER [(9X17.85)+(2.8X4.775)]X0.13=22.622mc
E1,E2 (9×17.85×0.13)x2=41.769mc
TOTAL=22.622+41.769=64.391mc
CAJA LIFT B.A:[(2X2)+(2.1X1.5)-1X2.10]X0.25X3.50=4.287mc
TOTAL=4.287X3=12.862mc
SCARA B.A: [(1.1×1.4)x2x0.13+(6.36×0.11×1.1)]=1.169mc TREPTE:20X1.1X(0.28X0.175/2)=0.539mc TOTAL=3X(1.169=0.539)=5.124mc
ATIC=4.85mc
ROT=124.00mc
02 CB13A1 MP. 908.00
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI, CU PLACAJ DE 8MM
STILPI: PARTER 0.35X4X3.5X10=49mp
0.4x4x3.5×5=28mp
0.3x4x3.5×2=8.4mp
E1,E2 (49=28)X2=154mp
TOTAL=239.4mp
GRINZI.L PARTER [(0.4X17.85)X2+(0.4-0.13)X(17.85-5X0.35)]X3=55.881mp
E1,E2 55.81X2=111.762mp
TOTAL=55.81+111.762=167.643mp
GRINZI.T PARTER [(0.45X9)X2+(0.45-0.13)X(9-3X0.35)]X5=53.22mp
E1,E2 53.22X2=106.44mp
TOTAL=53.22+106.44=159.66mp
GRINZI PORTIC:[0.4X(2.975X2+4.175)]X2+(0.4-0.13)X(4.175-
3X0.30)=8.88mp
PLANSEU: PARTER [(9X17.85)+(4.175X2.975)]-(17.85X3X0.25)- (9X5X0.25)=147.95mp
E1,E2 [(9X17.85)-(17.85X3X0.25)-(9X5X0.25)]=135.53mp
135.53×2=271.06mp
TOTAL =147.95+271.06=419.01
CAJA LIFT: {[(2X4)+(1.5X4)]X3.5-(2.1X1X2)}X3=134.4mp
SCARA:[91.10X1.4X2)+(5.7X1.1)]X3=28.05mp
ROT=1169.04MP
03 CB13B1 MP. 261.00
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA CONSTRUCTII CU H<20M, LA STILPI SI CADRE, CU PLACAJ DE 8MM
04 CB45D1 BUC. 320.00
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE EXTENSIBILE LA CONSTRUCTII CU H=20-35M GRINZILE REZEMAND PE POPI METALICI
05 CB44A1 BUC. 640.00
SUSTINERE CU POPI PE3100R PENTRU MONTARE PLACI, TURNARE PLANSEE MONOLITE
06 CC02C1 KG 22700.00
MONTARE ARMATURI LA CONSTRUCTII H<35M DIN BARE IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM CU DISTANTIERI DIN PLASTIC
07 CZ0302A1 KG 7900.00
CONFECTIONARE ARMATURI PENTRU PERETI GRINZI, STILPI, DIAFRAGME LA CONSTRUCTII OBISNUITE IN ATELIERE CENTRALIZATE OB 37 D=6-8MM
08 CZ0302E1 KG 14800.00
CONFECTIONARE ARMATURI PENTRU PERETI, GRINZI, STILPI, DIAFRAGME LA CONSTRUCTII OBISNUITE IN ATELIERE CENTRALIZATE PC 52 D=10-16MM
GRINDA METALICA EXTENSIBILA TIP GE-1
LUNGIME 3,0-5,0M 1,2TF*
14.1.2 DEVIZ VALORI
11.2.2.1 DEVIZ VALORI INFRASTRUCTURĂ
234R08 pag 1
================================================================= Formularul F3
Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz oferta 234R08 Rezistenta infrastructura
Categoria de lucrari: 0130
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
=================================================================
01 TSA01C1 M.C. 40.200 0.00 0.00
02 TSC03F1 100 MC. 4.900 0.00 0.00
SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM. 0.00 0.00
CU UMIDITATE NATURAL DESC.AUTO.TEREN CAT 166.58 816.24
2 0.00 0.00
0.000 0 Total= 816.24
03 TSA01C1 M.C. 70.000 0.00 0.00
04 TSA02F1 M.C. 77.100 0.00 0.00
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ 24.86 1916.90
VERT.NESPR.IN PAM.COEZ.MIJ.SI F.COEZ. 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1916.90
05 DA06A1 M.C. 24.100 73.15 1762.93
STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT 12.75 307.24
06 TRA01A10P TONA 40.000 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU 0.00 0.00
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM 0.00 0.00
11.00 440.00
0.000 0 Total= 440.00
07 TSD01C1 M.C. 246.000 0.00 0.00
IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, 4.78 1177.04
STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. 0.00 0.00
BULG.TEREN TARE 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1177.04
08 TSD04C1 M.C. 246.000 0.31 76.11
COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT. 8.18 2011.54
EXECUT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 0.00 0.00
20CM GROS.T.NECOEZIV 0.00 0.00
0.000 0 Total= 2087.65
10 TRI1AA01F1 TONA 863.000 0.00 0.00
INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI 4.97 4291.27
MARUNTE,PRIN TRAN.PINA LA 10M RAMPA SAU 0.00 0.00
TEREN-AUTO CATE 0.00 0.00
0.000 0 Total= 4291.27
12 CA01D1 M.C. 3.800 0.62 2.35
TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3- 40.55 154.10
20CM GROSIMELA CONSTRUCTII CU H<35M 1.77 6.72
0.00 0.00
0.000 0 Total= 163.17
12’ 2100933 M.C. 3.830 237.57 909.91
BETON DE CIMENT B 100 STAS 3622 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 909.91
13 CA01B1 M.C. 12.500 0.31 3.87
14 CA02C1 M.C. 38.500 0.31 11.91
TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII 40.44 1557.06
CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO 3.31 127.63
A CONSTR CU GROS <30CM 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1696.59
15 CC01C1 KG 4620.000 0.06 287.83
MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN 0.44 2042.04
16 CZ0301A1 KG 550.000 3.07 1688.01
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII 0.73 401.17
IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.OB 0.12 66.50
37 D=6-8MM 0.00 0.00
0.001 1 Total= 2155.67
17 CZ0301E1 KG 4070.000 3.07 12491.24
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII 0.55 2249.08
IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC 0.12 492.06
52 D=10- 16 MM 0.00 0.00
0.001 4 Total= 15232.38
18 CA02C1 M.C. 2.800 0.31 0.87
TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII 40.44 113.24
CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO 3.31 9.28
A CONSTR CU GROS <30CM 0.00 0.00
0.000 0 Total= 123.39
20 CA07D1 M.C. 113.000 0.98 110.85
TURNARE BETON ARMAT CU POMPA IN FUNDATII 6.30 711.73
CONTINUE LA ADINCIME PINA LA 10M SI 14.50 1638.23
DISTANTE PINA LA 15 0.00 0.00
0.001 0 Total= 2460.81
21 CB12J1 MP. 780.000 6.51 5074.06
COFRAJE PT BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN 12.04 9394.71
PANOURI LA CTII H<20M CU PLANSEE PREFABR 0.00 0.00
PLACAJ DE 1 0.00 0.00
0.003 2 Total= 14468.77
22 CB13A1 MP. 166.000 6.45 1070.42
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 9.39 1559.15
CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI, 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00
0.002 0 Total= 2629.57
23 CB13B1 MP. 102.000 7.73 788.76
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 13.59 1386.33
CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE, 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00
0.003 0 Total= 2175.09
24 CB23D1 MP. 26.800 5.98 160.31
COFRAJE RAMA DIN TABLA NG.PT.CREARE GOL 5.86 156.95
TIMPL.IN PERETI BETON LATIME PESTE 15CM 0.00 0.00
INCL.GHERMELE 0.00 0.00
0.002 0 Total= 317.26
25 CB45D1 BUC. 124.000 0.06 7.74
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 26.41 3274.75
EXTENSIBILE LA CTII CU H=20-35M GRINZILE 0.00 0.00
REZEMIND PE POPI METALICI 0.00 0.00
0.000 0 Total= 3282.49
26 CB44A1 BUC. 248.000 0.22 54.19
SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT 4.86 1205.78
PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR 0.00 0.00
SAU GR MONOL PL PREF 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1259.96
28 MDTC5552010 BUC. 248.000 0.00 0.00
TRANSPORT UTILAJ 10 KM-90100079 POP 0.00 0.00
METALIC TIP PE-3100 5.64 1398.35
0.00 0.00
0.000 0 Total= 1398.35
30 AUT7604 ORA 7936.000 0.00 0.00
GRINDA METALICA EXTENSIBILA TIP GE-1 0.00 0.00
LUNGIME 3,0-5,0M 1,2TF* 0.03 263.48
0.00 0.00
0.000 0 Total= 263.48
32 CC02B1 KG 13600.000 0.09 1185.92
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D 0.91 12324.32
<12MM IN PE RETI DIAFRAGME CU DIST DIN 0.00 0.00
PLASTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 13510.24
33 CC02C1 KG 4200.000 0.08 352.38
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE 0.73 3063.48
IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM 0.00 0.00
CU DIST DIN PLAS 0.00 0.00
0.000 0 Total= 3415.86
34 CZ0302B1 KG 13600.000 3.07 41739.76
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.44 6016.64
DIAFRGME LA CONST OBIS IN ATEL CENTRALIZ 0.10 1300.16
OB 37 D=10-16MM 0.00 0.00
0.001 14 Total= 49056.56
35 CZ0302E1 KG 4200.000 3.07 12890.22
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.53 2227.68
36 CP21D1 BUC. 50.000 0.79 39.30
INADIRE PRIN SUPRAPUNERE ARMATURI,PRIN 1.77 88.40
SUDURA ELECTRICA CU BARE DIN PC-52 SI PC 0.00 0.00
-60 D=10-16MM 0.00 0.00
0.000 0 Total= 127.70
37 EG08E1 M 9.000 8.37 75.34
COND.LEG.PAM.INST.PARATRASNET PROT.LEG. 15.36 138.24
38 IZF01D1 MP. 305.000 0.89 270.96
AMORSAREA SUPR PT APLIC STRAT DIF VAPORI 0.51 155.85
CU EMULS BITUM STAS8877-72 1 STRAT SUPR 0.00 1.31
ORIZ VERTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 428.13
39 IZF04G1 MP. 457.000 0.38 175.85
STRAT HIDROIZ CALD CU CARTON BIT LIP CU 1.10 504.99
MASTIC BITSAU BIT CU ADAOS CAUCIUC TIP.. 0.08 37.43
SUPR INCL>40% VE 0.00 0.00
0.002 1 Total= 718.27
039 2600036 KG 731.200 2.54 1858.34
BITUM PT.MAT.+LUCR.HIDROIZOLATII TIP H 0.00 0.00
68/75 S7064 0.00 0.00
0.00 0.00
0.001 1 Total= 1858.34
40 CD04H2 M.C. 17.400 615.47 10709.25
ZIDARIE DIN BCA 240X115X63M 91.27 1588.15
M LA CONSTR.H<35M, 12,5CM GROSIME,CAL.1, 0.00 0.00
CU GOLURI<50 % 0.00 0.00
1.314 23 Total= 12297.40
41 DA06A1 M.C. 20.000 73.15 1463.01
STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT 12.75 254.97
42 TRA01A10P TONA 33.000 0.00 0.00
43 IZB01B2 MP. 200.000 1.13 226.24
PROTEC CU FOLIE LIPITA CU ADEZIV 12.98 2595.30
PE SUPRAFATA DIN BETON SAU TENCUIELI 0.03 5.74
MONTARE 0.00 0.00
0.000 0 Total= 2827.28
43’ 6716948 KG 30.000 4.75 142.54
FOLIE DE PVC G= 0,8 NTR 9001-80 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.001 0 Total= 142.54
44 CG18A1 MP. 200.000 0.00 0.00
PARDOSELI DIN BETON B100,DE 10CM 5.30 1060.80
45 CC02F1 KG 490.000 0.08 41.11
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU 0.34 167.87
46 TRA06A10 TONA 1.000 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- 0.00 0.00
47 TRA01A10 TONA 1.000 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, 0.00 0.00
48 IZF01D1 MP. 122.000 0.89 108.38
AMORSAREA SUPR PT APLIC STRAT DIF VAPORI 0.51 62.34
CU EMULS BITUM STAS8877-72 1 STRAT SUPR 0.00 0.52
ORIZ VERTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 171.25
49 IZF04B1 MP. 122.000 0.29 35.59
STRAT HIDROIZOLANT CALD CU CARTON BIT 0.88 107.85
LIP MAST BIT TIP PE SUPRAF ORIZ SAU 0.07 8.91
0.002 0 Total= 152.34
49” 2600036 KG 183.000 2.54 465.09
BITUM PT.MAT.+LUCR.HIDROIZOLATII TIP H 0.00 0.00
68/75 S7064 0.00 0.00
0.00 0.00
0.001 0 Total= 465.09
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
52.312 164061.18 71331.63 13857.42 829.00 250079.22
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 13857.42
Detaliere transporturi:
-Articole TRA 829.00
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
( 71331.63 + 13857.42 * 0.000 +
829.00 * 0.000) * 0.20800 = 14 836.98
-SOMAJ:
( 71331.63 + 13857.42 * 0.000 +
829.00 * 0.000) * 0.00500 = 356.66
-FOND DE SANATATE %
( 71331.63 + 13857.42 * 0.000 +
829.00 * 0.000) * 0.05200 = 3 709.24
-contributii concedii si indemnizatii si inspectia muncii + garantare
( 71331.63 + 13857.42 * 0.000 +
829.00 * 0.000) * 0.01100 = 784.65
-fond risc
( 71331.63 + 13857.42 * 0.000 +
829.00 * 0.000) * 0.00694 = 495.04
Total cheltuieli directe:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
52.312 164061.18 91514.20 13857.42 829.00 270261.80
Cheltuieli indirecte:
270261.80 * 0.1250 = 33 782.72
Profit:
304044.52 * 0.0500 = 15 202.23
TOTAL GENERAL DEVIZ: 319 246.75
TVA 319246.75 * 24.0% = 76 619.22
TOTAL cu TVA 395 865.97
14.1.2.2 DEVIZ VALORI SUPRASTRUCTURĂ
234R18 pag 1
================================================================= Formularul F3
Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz oferta 234R18 Rezistenta suprastructura
Categoria de lucrari: 0130
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
=================================================================
02 CB13A1 MP. 908.000 6.45 5855.06
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 9.39 8528.39
CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI, 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00
0.002 2 Total= 14383.45
03 CB13B1 MP. 261.000 7.73 2018.29
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 13.59 3547.38
CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE, 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00
0.003 1 Total= 5565.67
04 CB45D1 BUC. 320.000 0.06 19.97
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 26.41 8450.98
EXTENSIBILE LA CTII CU H=20-35M GRINZILE 0.00 0.00
REZEMIND PE POPI METALICI 0.00 0.00
0.000 0 Total= 8470.94
05 CB44A1 BUC. 640.000 0.22 139.84
SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT 4.86 3111.68
06 CC02C1 KG 22700.000 0.08 1904.53
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE 0.73 16557.38
IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM 0.00 0.00
CU DIST DIN PLAS 0.00 0.00
0.000 0 Total= 18461.91
07 CZ0302A1 KG 7900.000 3.07 24245.89
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.80 6285.24
08 CZ0302E1 KG 14800.000 3.07 45422.68
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.53 7849.92
10 MDTC5552010 BUC. 640.000 0.00 0.00
TRANSPORT UTILAJ 10 KM-90100079 POP 0.00 0.00
METALIC TIP PE-3100 5.64 3608.64
0.00 0.00
0.000 0 Total= 3608.64
0.00 0.00
0.000 0 Total= 679.94
0.000 0 Total= 5304.00
14 TRA01A10 TONA 22.700 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, 0.00 0.00
15 TRA06A10 TONA 315.000 0.00 0.00
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
25.299 116736.48 58523.78 15172.49 4974.70 195407.45
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 15172.49
Detaliere transporturi:
-Articole TRA 4 974.70
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
( 58523.78 + 15172.49 * 0.000 +
4974.70 * 0.000) * 0.20800 = 12 172.95
-SOMAJ:
( 58523.78 + 15172.49 * 0.000 +
4974.70 * 0.000) * 0.00500 = 292.62
-FOND DE SANATATE %
( 58523.78 + 15172.49 * 0.000 +
4974.70 * 0.000) * 0.05200 = 3 043.24
-contributii concedii si indemnizatii si inspectia muncii + garantare
( 58523.78 + 15172.49 * 0.000 +
4974.70 * 0.000) * 0.01100 = 643.76
-fond risc
( 58523.78 + 15172.49 * 0.000 +
4974.70 * 0.000) * 0.00694 = 406.16
Total cheltuieli directe:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
25.299 116736.48 75082.50 15172.49 4974.70 211966.16
Cheltuieli indirecte:
211966.16 * 0.1250 = 26 495.77
Profit:
238461.94 * 0.0500 = 11 923.10
14.2 DOCUMENTAȚIA TEHNOLOGICĂ
14.2.1 Lista fluxurilor tehnologice pentru un nivel
Capitolul 15
ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
Determinarea populatiei santierului si a structurii sale
Stabilirea dotarilor social administrative
Proiectul de organizare de santier
1. Determinarea populatiei santierului si a stucturii sale
a. Structurare dupa domeniul de activitate
Nc = personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in constructii
Ni = personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in instalatii
NM = personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje si echipamente
N=25 muncitori (numarul maxim de muncitori din graficul fortei de munca)
Nc = N*1.11= 25*1.11=27.75 persoane
=28 persoane
Ni = 0.3*N*1.22=9.15 persoane
=10 persoane
NM = 0
Structurare din punct de vedere al calificarii personalului
N1 = personal muncitor cu calificare superioara (categoria de incadrare >4)
N2 = personal muncitor cu calificare medie si necalificati (categotia de incadrare <4)
N3 = personal TESA
N1= 0.5*Nc+0.62*Ni+0.71 *NM
= 0.5*28+0.62*10+0
= 20.2 persoane
N1=21 persoane
N2 = 0.4*Nc+0.2*Ni+0.15*NM
= 0.4*28+0.2*10+0
= 13.2 persoane
N2=14 persoane
N3 = 0.1*Nc+0.18*Ni+0.14*NM
= 0.1*28+0.18*10+0 =
= 4.6 persoane
N3 = 5 persoane
Structurare dupa domiciliul stabil
Personal localnic (60%)
N11 = 0.6*N1 =12.6 N11 = 12 persoane
N21 = 0.6*N2 = 8.4 N21 = 8 persoane
N31 = 0.6*N3 = 3.0 N31 = 3 persoane
Navetisti (30%)
N12 = 0.3*N1 = 6.3 N12 = 7 persoane
N22 = 0.3*N2 =4.2 N22 = 4 persoane
N32 = 0.3*N3 = 1.5 N32 = 1 persoane
Nefamilisti (10%)
N14 = 0.1*N1 = 2.1 N14 = 2 persoane
N24 = 0.1*N2 = 1.4 N24 = 2 persoane
N34 = 0.1*N3 = 0.5 N34 =1 persoane
2. Alegerea dotarilor social-administrative
3. Proiectul de organizare de santier
Organizarea si conducerea executiei lucrarilor de constructie-montaj, in vederea realizarii produsului de constructie, reprezinta o componenta a sistemului de management a oricarui operator economic ce executa lucrari de constructii, constituind o cerinta esentiala a desfasurarii normale si of ciente a intregului sistem productiv de construire.
Organizarea executiei lucrarilor si a santierului de constructii se materializeaza la nivel conceptual in cadrul "proiectului de organizare a executiei si lucrarilor P.O.E. " (sau a proiectului de organizare de santier P.O.S.).
P.O.E. – Proiectul de organizare a executiei lucrarilor reprezinta o documentatie tehnicoeconomica ce se aliniaza principiilor generale de concepere si de realizare a proiectelor de profil din domeniul constructiilor, cuprinzand un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolva problemele tehnologice si organizatorice din cadrul santierului de constructii.
Proiectul de organizare de santier se elaboreaza de catre proiectant, la nivelul fazei de studiu de fezabilitate si de proiectul tehnic. P.O.S., se completeaza apoi, in functie de dotarile de care dispune ofertantul.
Organizarea executiei lucrarilor si implicit a santierelor de constructii trebuie astfel conceputa, realizata si planificata astfel incat sa respecte termenele contractuale de predare si punere in functiune a obiectivelor de investitii, sa asigure conditii adecvate de munca si viata personalului, o calitate corespunzatoare a lucrarilor si o deplina securitate si sanatate in munca.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor de constructii reprezinta principalul "instrument de coordonare " a tuturor actiunilor implicate in realizarea obiectivului sau obiectului de constructie.
O organizare de santier de calitate creaza premisele pentru:
asigurarea conditiilor optime de muna pentru personal
reducerea duratelor de executie
utilizarea cu maximum de randament a resurselor disponibile
cresterea pmductivitatii munca
limitarea risipei in cadrul santierului
cresterea ca 'tatii executiei lucrarilor
limitarea riscurilor accidentelor de munca
reducerea costurilor de productie
Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare a executiei lucrarilor si implicit a unei calitati adecvate organizarii de santier, creeaza premizele pentru:
reducerea duratelor de executie
utilizarea eficienta si cu maxim de randament a tuturor resurselor disponibile
asigurarea unor eonditii optime de munca si viata pentru personal
cresterea productivitatii muncii imbunatatirea
calitatii executiei lucrarilor
limitarea riscurilor de producere a accidentelor de munca
diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului
reducerea costurilor de productie
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor de constructii se elaboreaza in doua etape independente:
Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor sub forma "proiectului de organizare faza I", care se intocmeste de catre proiectantul lucrarilor de baza.
Proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma "proiectului de organizare faza II", care se elaboreaza de catre operatorul economic executant.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilgr – faza I
Este un proiect ce trateaza conceptia de ansamblu a organizarii lucrarilor. Pornind de la documentatia aferenta, proiectantul, in cadrul desrierii lucrarilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de referiri asupra unor aspecte legate de organizarea de santier axandu-se pe urmatoarele elemente:
descrierea sumara a organizarii de santier
descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a executiei
curatenia in santier si serviciile sanitare
protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier
In capitolul 2 se elaboreaza caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, se face descrierea scrisa a lucrarilor, ordinea de executie a acestora, descrierea solutiilor tehnice si tehnologice folosite, care sa asigure exigentele de performanta calitative pretinse.
In capitolul 3 al `proiectului tehnic" sunt prezentate "listele cantitatilor de lucrari ", necesare cuantificarii valorii si duratei estimative a executiei lucrarilor, iar in capitolul 4 se reda "graficul general de realizare a lucrarilor".
"Devizul general", elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul 5.1 "Organizarea de santier", cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare contractantului in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj. Aceste cheltuieli se estimeaza de catre proiectant in baza unui deviz ce tine seama de tehnologia de executie si de graficul de lucre aferent lucrarilor de baza, de amplasamentul obiectivului, de posibilitatile de bransare la utilitati, de caile de acces auto si caile ferate, de spatiile, terenurile sau amenajarile existente ce pot fi utilizate de constructor.
Cheltuielile estimate pentru organizarea de santier suet structurate in devizul general in subcapitolele:
– 5.1.1 "Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier”
– 5.1.2 "Cheltuieli conexe organizarii de santier"
Organizarea de santier pentru executia lucrarilor de constructii-montaj aferente achizitiilor publice este supusa procedurii de licitatie-ofertare atat sub aspetul desfasurarii acesteia cat si sub aspectul costului lucrarilor de organizare.
In aceste conditii "Proiectul de organizare a executiei lucrarilor" si implicit organizarea de santier, revin spre elaborare si detaliere operatorului economic executant de lucrari de constructii caruia i s-a adjudecat contractul de lucrari.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – faze II
Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de organizare de santier. Acesta trateaza organizarea de santier in ansamblu, tinand seama de specificul, volumul, natura, valoarea si durata lucrarilor de constructii montaj, aferente obiectivului de investitie sau obiectului de constructie ce urmeaza a fi executat.
Proiectul de organizare de santier este o documentatie tehnico-economica ce corespunde oricarui proiect de profil constructii, cuprinzand un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolva problemele organizatorice din cadrul santierelor de constructii.
Proiectul de organizare de santier trateaza si cuprinde urmatoarele aspecte:
1) Aspecte generale
obiectele de constructie la nivelul obiectului
procedee tehnologice adecvate pentru executia lucrarilor in concordanta cu proiectul tehnologic precum si dotarile si organizarea corespunzatoare a acestor procedee
plantcarea executiei lucrarilor in succesiunea logzca, tehnologica si organizatorica a desfasurarii acestora
se pun in evidenta duratele optime de executie a lucrarilor, tinand seama de termenele contractuale si de caracteristicile reale ale lucrarilor si santierului
2) Aspecte legate de forta de munca
necesar de forta de munca precum si asigurarea dotarilor social administrative
racolarea fortei de munca din zona de munca, posibilitatea asigurarii fortei de munca cat si posibilitatea cazarii personalului nelocalnic, transportul local pentru muncitorii din imprejurimi
3) Resurse materiale
necesarul de materiale (extrasul de resurse) precum si amenajarile impuse de depozitarea si conservarea materialului, eventual constructii pentru depozitare (magazii, soproane)
sursele de aprovizionare si modalitatile in care se realizeaza aceasta conform furnizorului declarat in oferta
grafice diferentiale si integrarea de aprovizionare-consum-stoc pentru principalele materiale
4) Asigurarea mijloacelor mecanice
necesarul de utilaje precum si utilajele de transport, dar si amenajarile privind parcarea, intretinerea si repararea lor
5) Alte necesitati
sursele de utilitati si retelele aferente acestora (apa, energie, canalizare, drumuri)
retelele de utilitati provizorii si definitive
caile de circulatie pentru transport intern si extern
unitatile de productie auxiliare, necesare desfasurarii lucrarilor
sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de constructii a trateaza probleme legate de protectia si igiena muncii
trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile pentru prevenirea si stingerea incendiilor
salubritatea santierului
paza si siguranta santierului
lista obiectelor de organizare de santier (disponibile si necesare)
planificarea executiei lucrarilor de organizare de sander
documentatia de deviz privind supervizarea costurilor privind lucrarile de organizare de santier.
Proiectul de organizare de santier se intocmeste pe baza:
proiectului tehnic si a caietelor de sarcini
autorizatiei de construire si a cerintelor certificatului de urbanism
avize, acorduri intre executant si autoritatile locale
autorizatiei de organizare de santier
caracteristicilor cadastrale ale amplasamentului
raportului de constatare pe teren in zona santierului
listei cu disponibilitati de obiecte pentru organizarea de santier
documentatiei legislative sau interne a firmei
Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de Stat in Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca
Aspecte generale
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Fisa individuala de instruire
Aspecte generale
Securitatea si sanatatea in munca constitute un ansamblu de activitati institutionaiizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
Securitatea si sanatatea in munca este reglementata prin Legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securitatii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru securitatea si sanatatea in munca.
Legea axe ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci si in sectorul de constructii (cu exceptia fortelor armate, politiei, cazurile de dezastre, inundatii si protectiei civile).
Legea stabileste principiile generale referitoare la:
prevenirea riscurilor profesionale
protectia sanatatii si securitatii lucratorilor
eliminarea factorilor de risc si accidentare
informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
instruirea lucratorilor si a reprezentatilor Lor precum directiile generale pentru indeplinirea acestor principii.
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabileste obligatii specifics atat pentru angajatori cat si pentru lucratori.
Normele de securitate si sanatate in munca
Normele, reglementarile si raspunderile stabilite prin. lege privind securitatea si sanatatea in munca reprezinta un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protectie a sanatate si securitatii lucratorilor se axeaza atat pe aspectele referitoare la asigurarea securitate in munca cat si la cele de sanatate in munca.
Normele de securitate si sanatate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidente si/sau de imbolnavire profesionala, existenti in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestuia (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediul de munca).
In domeniul securitate si sanatatei in munca se delimiteaza si se definesc urmatoarele categorii de norme:
norme generale de securitate si sanatate in munca
norme specifice de securitate in munca
instructiuni proprii de securitate in munca
norme privind sanatatea si igiena muncii
Norme generale de securitate si sanatate in munca
Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei rationale. Normele generale de securitate si sanatate in munca se detaliaza pe activitati sau grupe de activitati distincte in cadrul normelor specifice de securitate si sanatate a muncii si al instructiunilor proprii de securitate a muncii.
Norrne specifice de securitate si sanatate in munca
Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia nationala (inclusiv pentru sectorul de constructii).
Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in baza unei metodologii distincte.
Instructiuni proprii de securitate in munca
Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in functie de caracteristicile proceselor de munca. Instructiunile proprii de securitate in munca se elaboreaza, in mod obligatoriu, de catre angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau straine, ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei).
Norme privind sanatatea lucratorilor in munca
Se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, avand caracter obligatoriu si urmaresc asigurarea sanatatii salariatilor in procesul de munca.
Normele generale, normele specifice, standardele si instructiunile proprii de securitate precum si normele de sanatate in munca se revizuiesc periodic, in concordanta cu modificarile de natura legislativa sau a celor datorate procesului tehnic.
Clauze privind securitatea si sanatatea in munca, conform legii, trebuie prevazute obligatoriu
in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de munca:
in contractele colective de munca incheiate la nivelul agentilor economici;
in contractele individuals de munca;
in conventiile civile;
in conventiile internationale;
in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri straini.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca. Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materials corespunzatoare unei instruiri adecvate. La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Angajatorui trebuie sa dispuna de un program de instruire, testare, pe meserii sau activitati.
Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa se faca in deplina stare de sanatate a lucratorilor, fiind interzisa instruirea persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave.
Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstniite.
Instruirea lucratorilor se va efectua atat in baza documentelor legislative cat si a normelor specifice si a instructiunilor proprii.
Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si corespunzatoare domeniului securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde conform HGR nr. 1425/ 11 octombrle 2006 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006) trei faze:
Instruirea introductiv-generala
Instruirea la locul de munca
Instruirea periodica
Instruirea intrductiv-generala se face:
la angajarea lucratorilor;
lucratorilor detasati de la o unitate la alta;
lucratorilor delegati de la o unitate la alta.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatei si sanatatii in munca;
lucratorul desemnat;
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie;
serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20 de persoane.
Durata instruirii introducti-generale depinde de specificul activitatii si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica de instruire aprobata de catre angajator.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
legislatia de securitate si sanatate in munca
consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii
masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor in caz de accidentare, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de instruire:
importanta insusirii regulilor sanatatei si securitatei muncii in constructii-montaj;
importanta respectarii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de organizare si functionare, a codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la securitatea si sanatatea in munca;
drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare;
reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistand asupra locatiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a tailor de acces amenajate;
respecterea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare;
interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante, si a utilajelor in functiune;
reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutatilor admise;
pericolul pe care it reprezinta fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri;
reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile si toxice;
necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual de protectie prevazut in HGR nr.1048/9 august 2006;
obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sanatate si de securitate si interzicerea improvizatiilor;
interdictia muncitorilor de a lucra in alt loc decat acela in care a fost repartizat sa lucreze;
se interzic in mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor si ajutajul la repararea utilajelor;
interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de intretinere a utilajelor in timpul functionarii lor (ungere, curatire);
notiuni generale de electrosecuritate, ventalatie si iluminat;
interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru;
notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza de teste, a insusirii cunostintelor predate in timpul instruirii.
Rezultatele verificarii vor fi consemnate in Fisa individuala de instruire cu datele prevazute in imprimat si cu semnarea documentului de catre cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si de cel care care a verificat insusirea cunostintelor.
In cazul in care, la verificarea cunostintelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de instruiti se repeta instructajul pana la asimilarea cunostintelor. Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.
Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca stop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca sau in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatei in munca;
lucratorul desemnat;
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie;
serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatei in munca si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;
prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
masuri la nivelul locului de munca si/ sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor;
prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de profit, cuprinse in tematicile specifice de instruire:
descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucre specific meseriei, a mijloacelor individuale de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligatsvitatea folosirii acestora in timpul munca;
organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei, curateniei si a disciplinei intimpul lucrului;
corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii for pentru asigurarea deplinei securitati a muncitorilor in timpul procesului de munca, insistandu-se asupra celor dificile si periculoase, si in mod special a celor executate la inaltime;
evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau imbolnaviri profesionale si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existence;
obligarivitatea folosirii tailor de acces amenajate, a pastrarii for libere, interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;
interdictia de a executa alte lucrari decat cele pentru care muncitorul este calificat si are instrucatjul facut;
interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decat cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;
necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie inainte de inceperea lucrului, aratandu-se pericolul pe care it reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protectie a muncii defecte;
modul de efectuare a transportului in interiorul santierului in conditii de securitate si mijloacele de transport care pot fi utilzate;
mijloace de prim a juror in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul uncle sunt amplasate acestea si accesul la ele;
reguli stabilite prin proiectele de executie.
La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a cunostintelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul ca fi consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel care a verificat insusirea cunostintelor.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful iearhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza si se semneaza in fisa de instruire individuala, la rubrica "Admis la lucru".
Instruirea periodica se realizeaza in urmatoarele forme:
Instruirea periodica programata;
Instruirea periodica suplimentara;
Instruirea zilnica nereglementata.
Instruirea periodica programata se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatsi si sanatatii in munca in perioada considerata.
Instruirea periodica se face de catre conducatorul locului de munca.
Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 12 luni.
Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstrate si cu demonstrate practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si- a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca si vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Validarea insusirii se face prin completarea rubricilor din 7isa de instruire individuala" a lecarut lucrator si prin semnarea cestora de catre cei instruiti, cel care a efectuat instruirea si cel care a verif cat instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care a efectuat instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
Instruirea periodica programata se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv aparitiei de not riscuri in unitate. la reluarea activitatii dupa accidente de munca;
la executarea unor lucrari speciale;
la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucre;
la introducerea orcarei noi tehnologii sau a unor noi proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul lucului de munca respectiv, impreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
lucratorul desemnat;
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie;
serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atzibutiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemneaza prin completarea rubricilor din „Fisa de instruire individuala" a lucratorilor, iar validarea se va face pin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de catre cel care a verificat instruirea.
Instruirea zilnica nereglementata nu este reglementata prin legislatia in vigoare, dar este recomandata pentru reimprospatarea cunostintelor si masurilor de securitate si sanatate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita activitatii productive.
Inainte de inceperea programului zilnic, conducatorul punctului de lucru va efectua odata cu transmiterea sarcinilor de producde, un scurt instructaj privind lucrarile care urmeaza a se executa in ziva respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucre periculoase, a dispozitivelor de protectie necesare si se vor face atentionari asupra masurilor si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.
Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu sefii formatiilor de lucru si muncitorii components.
Durata acestei instruiri nu va depasi 10-15 minute, exceptie facand lucrarile cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana la stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protectie.
Instructajul zilnic nereglementat nu se consemneaza in fisele de instruire individuala ale lucratorilor.
Fisa individuala de instruire
Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in „Fisa de instruire individuala", cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau cu stiou, imediat dupa verificarea instruirii, in toate rubricile, fara corecturi sau omisiuni.
Dupa efectuarea instruirii, Pisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si verificat instructajul. Fisele de instruire care nu contin semnaturile in original, duplicatele, copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.
Pentru persoanele aflate in intrepridere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii intreprinderii si/ sau unitatii din exterior, care desfasoara activitati de baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general.
Instruirea prevazuta in aliniatele precedente se consemneaza in „Fisa de instruire colectiva ", conform modelului prezentat in anexa nr.12 din HG 1425/2006 .
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastry de catre angajato lucrator desemnat/ serviciul intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatatea in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi Fisa de instructaj.
Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca este structurata astfel:
datele personale ale lucratorului;
instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca, admis in lucru);
instruirea periodica;
instruirea periodica suplimentara;
rezultatele testelor;
accidente de munca sau imbolnaviri profesionale suferite;
sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca;
controlul medical periodic;
testarea psihologica periodica;
reglementari legislative (obligatiile angajatorilor si obligatiile lucratorilor prevazute in Legea 319/2006).
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a fisei de aptitudini, completate de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.
CAPITOL 16
BIBLIOGRAFIE
1. prof. ing. Andrei Caracostea – Manualul pentru calculul constructiilor, Editia 1959.
2. prof. dr. ing. Ivona Georgescu – Beton armat, Ed. Universitaria, 2003.
3. Radu Agent, Dan Dumitrescu, Tudor Postelnicu – Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din b.a., Editia 1992.
4. Tertea I, Onet T, Beuran M, Pacurar V – Proiectarea b.a., Editura Didactica si Pedagocica Bucuresti 1977.
5. prof. dr. ing. Ivona Georgescu – Constructii civile, industriale si agricole – Tehnologia de executie, Ed. Universitaria 2002.
6. Negoiță Al., Focșa V., ș.a. – Construcții civile, EDP București, 1976.
7. Dumitraș Alexandru, Florea Vitalie, Statica construcțiilor – teorie și aplicații, structuri static determinate, Editura Tehnică Științifică și Didactică – Cermi-2005.
8. Leonte C. s.a. – Îndrumător pentru proiectarea planșeelor din beton armat, I.P. Iași.
9. Pamfil Eugen, Tehnologia lucrarilor de constructii. Cofraje. Ed. Matei Teiu Botez Iasi, 2006.
10. P.Răileanu, V.Mușat, N.Boțu – Fundații, vol.I și II, 1991.
11. prof. dr. ing. Ivona Georgescu – Tencuieli, pardoseli, tamplarie si invelitori pentru constructii civile, industriale si agricole, Editura Sitech 2007.
12. prof. dr. ing. Ivona Georgescu – Finisaje pentru lucrari de constructii, Reprografia Universitaria 2000.
13.Arhitect Gruia Anca Sorana – planuri de arhitectura si caiete de sarcini
14.ing. proiectant de structuri Stancioi Gabriela Cosmina – caiete de sarcini si tehnologie
BIBLIOGRAFIE pentru partea de Tehnologie
Mihai Teodorescu, Constantin Budan, Octavian George Ilinoiu, 2004. “Proiectarea compoziției betoanelor cu densitate normală”
Mihai Teodorescu, George Ilinoiu, 1997. “Gradul de maturizare al betonului”
Mihai Teodorescu, Constantin Budan, Octavian George Ilinoiu, 1998. “Îndrumător pentru examenul de licență la disciplina “Tehnologia lucrărilor de construcții“”
Mihai Teodorescu, Radu Popa, 1984. “Tehnologia lucrărilor de construcții”
BIBLIOGRAFIE pentru partea de Management
HOSSU, T.,s.a., ‚,Managementul firmelor de construcții’’, Editura Casa Cărții de Știință, 2001
CHIOREANU, T., ‚,Prețul lucrărilor de construcții’’, Editura UT Pres, 2004
ANASTASIU, L., ,,Managementul lucrărilor de construcții I’’, Editura UT Pres, 2013
ANASTASIU, L., ,,Managementul lucrărilor de construcții II’’, Editura UT Pres, 2013
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Construcții Civile, Industriale și Agricole [305862] (ID: 305862)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.