SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELATII PUBLICE [630239]

1

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALATI
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELATII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

DISCIPLINA: Comunicare și Relații Publice
Relați publice în domeniul caselor de pariuri
Studiu de caz

ÎNDRUMATOR ȘTIINȚIFIC:

Lect.univ.dr. Petra Alina Marinescu

ABSOLVENT: [anonimizat] 2018

2

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
CAPITOLUL I – RELATIILE PUBLICE în CASELE DE PARIURI …………… 4
1) Definirea relațiilor publice ………………………….. ………………………….. ……… 4
2) Reguli de baza privind relațiile publice generale ………………………….. ……. 6
3) Reguli de baza privind relațiile publice cu casele de pariuri …………………. 7
4) Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc ………………………….. ……………… 17
CAPITOLUL II – SOCIETATEA FORTUNA ………………………….. …………….. 30
1) Prezența societatii FORTUNA pe piața ROMANEASCĂ …………………. 30
CAPITOLUL III – IMPACTUL SOCIAL GENERAT DE PARIURI ………… 32
1) Jocul pathologic de noroc ………………………….. ………………………….. ……… 33
2) Factori de risc ………………………….. ………………………….. ……………………… 35
3) Trenduri generate de dependenta jocurilor de noroc ………………………….. 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 43
Bibleografie / Webografie ………………………….. ………………………….. ……………… 44

3

Introducere

Conform ultimului studiu efectuat de PwC în parteneriat cu http://romslot.ro/ Romania,
la nivelul anului 2016, piata piata jocurilor de noroc din Romania s -a situat în jurul valorii de
650 milioane Euro, reprezentand 0,23% din piata europeana. De asemenea, ca industria
jocurilor de tip slot machine și a pariurilor în cota fixa a generat în anul 2016, în mod direct sau
indirect, 709 milioane Euro din PIB -ul Roma niei (0,5% din total), creand 38.500 locuri de
munca și o contributie la bugetul de stat de 333 milioane Euro sub forma de taxe și impozite.

Studiile au oferit o radiografie realista asupra motivelor pentru care se joaca în
Romania, asupra incidentei joc urilor de noroc, asupra dimensiunii eventualelor situatii
problematice și detalii referitoare la „portretul robot” al jucatorului roman. Romania se
situeaza la limita de inferioara a mediei europene, de 0,5 –2% practicanti impatimiti ai jocurilor
de noroc d in totalul populatiei peste 18 ani. Astfel, acest indicator este de 0,6% din populația
de peste 18 ani din Romania.

In plus, doar 15% din totalul populației de peste 18 ani a jucat cel putin o data în 2012
jocuri de noroc de toate tipurile (loto, pariuri sportive offline, jocuri de tip slot machines, jocuri
online sau jocuri de carti), avand ca principale motive distractia/ relaxarea, dar și castigul de
bani. 25% dintre barbatii romani (peste 18 ani) au jucat macar o data jocuri de noroc în 2012.
Femeile care au incercat jocurile de noroc sunt mult mai putine: 7% din totalul femeilor de
peste 18 ani.

În țările occidentale, cum ar fi Australia, Canada, Germania și mai nou Romania,
pariurile pe evenimentele sportive, prezicerea rezultateleor prin observații statistice în special
prin intermediul companiilor cu profil online, devin din ce în ce mai prevalente pe piata
mondială. În Australia, pariurile sportive par să fie forma cea mai rapidă în creștere jocuri de
noroc, unde s -a dublat în popularitate în ulti mul deceniu conform studiului Gainsbury din anul
2017.

4

CAPITOLUL I – RELATIILE PUBLICE în CASELE DE PARIURI

1) Definirea relațiilor publice

Relații publice în general, se referă la stabilirea pe termen lung a unor contacte directe,
a unor statistici bazate pe informații concise cu diferite categorii de public, cu persoane
influente din d omeniul societăților comerciale, a instituțiilor financiare, a organizațiilor
publice din țară sau străinătate, cu reprezentanții mass -media, a creatorilor de opinie e tc. în
scopul obținerii încrederii și sprijinului acestora pentru crearea unei imagini favorabile
organizației .

O definițe mai complexă a acestei tehnici de interacțiune, care pune în evidență și
importanța sa pentru conducerea unei organizații a fost for mulată de Foundation for Public
Relation Research:

“Relațiile publice naționale sau internaționale reprezintă o ramură distinctă de
management, care stabileaște și menține un climat favorabil psihologic pentru comunicare,
înțelegere și cooperare între o o rganizație și client; ajută conducerea să informeze și să fie
informată despre opinia publică; definește standardele de lucru și coordonează
responsabilitățile pentru a servi interesul publicului; generează un mediu favorabil de
îmbunatățire cu impact nega tiv minim, servind însă și ca un sistem de prevedere care să
sprijine tendințele ce se anticipează; folosește cercetarea și tehnicile comunicaționale etice ca
principalele sale instrumente.”

Sintetizînd semnificația largă a conceptului, se constată că rel ațiile publice au la bază
un proces de planificare a unor acțiuni din cele mai diverse, menite să încurajeze achiziția și să
crească gradul de satisfacere a consumatorilor prin comunicare și informare credibilă cu
privire la diverse aspecte pozitive care e vidențiază interesul organizației față de nevoile,

5
dorințele, interesele și problemele publicului, precum și modul în care ea ajută la rezolvarea
lor.1

Pentru a realiza acest deziderat, organizația are la dispoziție o paletă foarte largă de
tehnici de re lații publice, care includ: conferințe de presă, seminarii, dineuri, evenimente,
turnee, interviuri etc.

Într-un interviu acordat posturilor media din 2009 în legătură cu: Forum for
International Communications, Cristina Bold, director de comunicare la Mi llenium Bank,
declară:
„Consider că PR -ul aduce plus valoare în orice domeniu, putând fi, așa cum știm cu toții,
extrem de persuasiv. Domeniul bancar, mai mult poate decât oricare altă industrie, are nevoie
de încredere – încrederea clienților, angajaților , partenerilor, comunității, autorităților, a
pieței în general. Iar PR -ul se dovedește un instrument extrem de potrivit pentru menținerea și
creșterea acestei valori .”

Această declarație, care se aplică oricărui tip de organizație (privată sau publică), este
structurată pe trei elemente esențiale ale relațiilor publice:

 Persuasiunea.

În comparație cu manipulare a, care denotă dominația unui individ asupra celuilalt,
persuasiunea se bazează pe o simetrie a relațiilor între cei doi participanți. O descriere mai
concisă este prezentată in: Charted Institute of Public Relations de Olivier anul 2009, care
descrie relațiile publice „ reprezintă efortul planificat și susținut în vederea stabilirii și
menținerii unei atitudini amiabile și a înțelegerii rec iproce în relația dintre organizație și
publicul său ”.

1 Prof.Dr.Marcela Monica Stoica, in Managementul Relatiilor Publice

6
 Încrederea.
Încrederea se dobăndește în timp și este consecința unui proces de cunoaștere a celuilalt
prin metode transparente, în cazul de față, a publicul. Două elemente sunt importante: istoria și
angajamentul, care trebuie să depășească interesul propriu.

 Clientul sau publicul.

Importanța relațiilor bilaterale din orice act persuasiv este excplicat întru -un interviu cu
James E. Grunig, profesor emerit la Universitatea din Maryland realizat de Da na Oancea la
Forum for International Communications, în iunie 2008: „ relațiile publice constau în
dezvoltarea relațiilor, iar societatea este o rețea de relații. Ca indivizi, întâmpinăm mai puține
conflicte în viață dacă dezvoltăm relații bune cu soțul/so ția, copiii, vecinii, colegii, șefii,
profesorii, prietenii și chiar dușmanii noștri. Același lucru este valabil și pentru organizațiile
care interacționează unele cu altele și cu publicurile din societate ”.

2) Reguli de baza privind relațiile publice genera le

Relațiile publice sunt o activitate vitală pentru o organizație, cu implicații pe termen
lung. Ele necesită o planificare riguroasă, menținerea în permanență și dezvoltarea relațiilor cu
diferite persoane și organizații care pot influență direct sau indirect fie activitatea organizației,
fie publicul acesteia.2*1)

Ca urmare, cantitatea de muncă și atenția necesară este foarte mare. Dacă organizația
poate este ideal să angajeze un responsabil cu relațiile publice. La dezvoltarea și derularea
diferitel or campanii de relații publice să se aibă în vedere următoarele aspecte:

 Relațiile publice să fie, în măsura posibilităților, un proces de comunicare bilateral.
 Să asculte de opinia publicul țintă.
 Organizarea de evenimente sociale și culturale pentru diversificarea soluțiilor și

Corina Rotar (Boia) in Relatiile Publice si Teoria Relationala. Perspective institutionale

7
serviciilor.
 Generarea de s ervicii și publicitate gratuită;
 Invitarea unor reprezentanții mass -media la acțiunile de relații publice desfășurate;
 Generarea regulată de sonda je publice cu un numar cat mai mare de participanți
unor sondaje pentru a apreci cerintele publice.

3) Reguli de baza privind relațiile publice cu casele de pariuri

Departamentul de Relații Publice și Relații Internaționale este structura compatibilă
care poate promova punctele de vedere ale Președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de
Noroc, să propună mesaje și să redacteze comunicate de presă, să analizeze impactul și
contextul mediatic ale acțiunilor Președintelui.

De asemenea, Compartimentul de Relații Publice și Relații Internaționale preia
solicitările mass -media, realizează acreditările de presă și administrează conținutul media al
paginii de internet a instituției.

În plus, reprezintă Oficiul în relațiile cu alte instituții publice, cu princ ipalii jucători din
industria de gambling din țară sau din afara țării și participă la activitațile organismelor și
forumurilor internaționale de specialitate. De asemenea, asigură colaborarea, schimbul de
informații și reprezentarea în domeniul jocurilor de noroc și poate încheia protocoale de
cooperare și colaborare cu instituții similare, asociații de profil sau cu alte autorități.

În spiritul transparenței și al comunicării deschise, Compartimentul de Relații Publice
și Relații Internaționale pune la d ispoziția celor interesați informații cu privire la activitatea
instituției, legislația în domeniu, precum și alte informatii utile, prin mijloacele de informare
descrise mai jos.

Pentru preluarea petițiilor, în cadrul Compartimentului Relații Publice și Relații
Internaționale a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc activează specialiști în relații cu
publicul, în preluarea și soluționarea sesizărilor.

8

Liberul acces la informațiile de interes public

În ceea ce privește activitatea de relații cu publicul precum și liberul acces la informații
de interes public, Compartimentul de Relații Publice și Relații Internaționale respectă
principiul transparenței, precum și prevederile Constituției României și ale Legii nr.544/2001
privind liberul acces la i nformatiile de interes public conform cărora accesul liber și neîngrădit
al persoanei la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale
ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice.

Soluționarea petițiilor

Prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris
ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa
autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilo r publice descentralizate ale
ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților
comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare
autorități și instituții publice ”, conform art. 2 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea
activității de soluționare a petițiilor.

Relațiile publice în sectorul jocurilor de noroc difera de cele generale. Relația cu
clientul este denotată de 4 aspecte principale:

 Prezentarea în mod constant a unei game variate de jocuri care să nu conțina
informații falsificate în scop propriu sau administrative ;
 Descrierea corecta a regulilor de participare la diferite subsecții cu o prezentare a
rezultatelor anterioare ;
 O conduită pozitivă pentru atragerea clinților;
 Prezentarea în mod continu a evenimentelor la care participă clintul .

9
Descrierea pieții de desfășurare a ceslor de pariuri

Piața jocurilor de noroc din România s -a situat în jurul valorii de 650 milioane EUR în
2012, reprezentând 0,23% din piața europeană .

Fig1 Grafic al evolutieipieții jocurilor de noroc

Piața jocurilor de noroc a suferit o schimbare majoră în 2009 odată cu schimbarea
legislației privind desfășurarea și organizarea jocurilor de noroc.

 Introducerea limitei m inime de 50 de aparate pe operator, limitelor de 2 -5 aparate în
locațiile de pariuri și loto, 3 -5 în locațiile de bar și alte locații mici și minim 15 în sălile de
jocuri dedicate, precum și noul nivel crescut al taxelor au contribuit la dispariția anumitor
organizatori din piață;

 Cea mai spectaculoasă scădere a numărului a avut loc în segmentul jocurilor de tip
slot-machine, unde numărul organizatorilo r s-a redus de la 1.200 în iunie 2009 la 411 în
decembrie 2012;

10

 Segmentul jocurilor online a crescut semnificativ în ultimii ani, observându -se
tendința jucătorilor de a migra online. Lipsa organizatorilor on -shore în

 România face ca acest segment să nu fie impozitat și deci să amenințe cota de piață a
organizatorilor land -based autorizați și veniturile fiscale colectate în piața jocurilor de noroc
online;

 Analiza profitabilității industriei arată diferențe între diferitele sub -segmente, cu
media profit ului operațional situându -se în jurul a 9%.

Salariile, taxele de exploatare și chiriile pentru spații totalizează aproximativ
70% din cheltuielile operaționale în sector.

Fig. 2 Structura în medie a cheltuielilor unui organizator de pariuri

Cea mai mare categorie de cheltuieli ale unui organizator tipic este reprezentată de
salarii, totalul salariilor estimate a fi plătite în sector însumând aproximativ 90 milioane EUR

11
în 2012, pentru ambele sub -sectoare analizate.

 Chiriile cu spațiile comer ciale reprezintă a doua mare categorie de cheltuieli,
valoarea totală estimată a chiriilor plătite ca urmare a locațiilor de joc și pariuri situându -se în
jurul valorii de 80 -90milioane EUR;

 Alte cheltuieli sunt reprezentate de cheltuielile cu achiziția d e bunuri și servicii
pentru susținerea activității, mentenanța aparatelor, metrologie, chirii datorate pentru utilizarea
aparatelor, bunurile vândute în cadrul barurilor, transport, premii oferite în cadrul tombolelor
etc.

 Pentru majoritatea cheltuielilor , exceptând salariile și taxele de autorizare, operatorii
plătesc TVA fără drept de deducere, contribuind astfel în mod direct la bugetul de stat
consolidate;

 Structura cheltuielilor indică sectoarele adiacente cele mai importante, care sunt
influențate c el mai mult de activitatea în sectorul de jocuri de tip slotmachine și pariuri:
 Imobiliare;
 Ultilități;
 Media și publicitate; etc.

România se situează sub media europeană în ceea ce privește numărul de aparate de joc
raportat la populație.

12

Fig. 3 Comparației a nr. de jucatori la nivel European și raportul de venituri

România se situează sub medie în ceea ce privește venitul brut din activități de pariuri
în cotă fixă per capital.

Venitul brut din activitățile de pariuri în cotă fixă (GGR) per cap ita în România se
situează mult sub media tărilor analizate, fiind de 4 ori mai mic decât media țărilor incluse în
analiză.
Diferențele între valorile GGR/capital sunt puternic influențate de veniturile
jucătorilor, însă și de legislația specifică fiecărei țări

În Germania de exemplu, valorile mici ale GGR pe capita se datorează legislației
restrictive, care deși a fost schimbată începând cu 1 iulie 2012, a eșuat în a oferi licențe și a
atrage operatori interesați din cauza procedurilor defectuoase de impl ementare.

Venitul brut din jocuri de noroc (GGR, Gross Gaming Revenue) reprezintă diferența
dintre total încasări (in) și total plăți ca premii câștigate (total out), țările incluse în analiză sunt

13
membre EUROMAT (European Gaming and Amusement Federation)
Sursa: EUROMAT, AOJPNR, analiza și estimări PwC

Fig.3 Grafic al veniturilor la nivel European

Piața pariurilor în cotă fixă din România a fost estimată la 100 – 130milioane EUR în
2012, venituri generate de organizator ii de pariuri în aproximativ 260 0 de agenții în țară.

 În plus față de activitățile de pariuri în cotă fixă, organizatorii de pariuri dețin și
operează jocuri de tip slot -machine, veniturile din acestea completând cifra de afaceri generată
strict din activități de pariuri.

14
 Veniturile gene rate în cadrul agențiilor de pariuri prin operarea de jocuri (de agențiile
de pariuri și de alte firme) a fost estimată la aproximativ 67 milioane EUR în 2012, bazat pe un
număr de aproximativ 8000 aparate și un venit mediu lunar de 700 EUR/aparat.

 Sumele generate prin operarea pariurilor în cotă fixă de Loteria Română nu sunt
incluse în analiză.

Fig. 4 Reprezentare grafică a evoluției numărului de organizații de pariuri

Sectorul pariurilor în cotă fixă generează în România direct 7.500 locuri de munc ă și
4.000 locuri de muncă indirect.

În absența locurilor de muncă generate în sectorul pariurilor în cotă fixă, rata
șomajului1) ar crește la 7.11% (2012).

15
Prin creșterea activității furnizorilor de bunuri și servicii pentru operatorii pariuri, sunt
create noi locuri de muncă în aceste sectoare adiacente. Atunci când este luat în calcul efectul
indirect asupra acestor sectoare, impactul asupra forței de muncă este și mai mare: în absența
locurilor de muncă generate în mod direct și indirect, rata șomajul ui ar crește la 7.15%.

Un efect direct al creșterii numărului șomerilor este necesitatea plăților de ajutor de
șomaj din bugetul statului. Faptul că sectorul generează locuri de muncă implică o economie a
bugetului statului cu ajutorul de șomaj aferent.

Creșterea numărului de șomeri cu numărul angajaților direcți ar antrena o creștere a
ajutorului de șomaj oferit din bugetul statului echivalent a 6.6milioane EUR în 2012, iar când
efectul indirect este luat în calcul, impactul este de 10.3milioane EUR.

Fiecare două locuri de muncă ocupate în sectorul pariurilor în cotă fixă generează un
loc de muncă adițional în sectoarele furnizoare de bunuri și servicii

Fig. 5 Reprezentare grafica a locurilor de muncă generate

Industria contribuie cu 709 mil. EUR la P IB, generând 38.500 de locuri de muncă și
având o contribuție de 333 mil. EUR la bugetul de stat.

Pentru calculul contribuției la PIB al sectorului jocurilor de tip slot -machine și

16
pariurilor în cotă fixă au fost considerate veniturile generate de organiz atori din operarea
aparatelor de joc, veniturile generate de activitățile conexe desfășurate în locațiile de joc și
veniturile generate de organizatorii de pariuri în cotă fixă.

Industria contribuie la PIB prin valoarea adăugată consumului intermediar efe ctuat în
alte industrii adiacente în amonte(diferența dintre veniturile totale generate de industrie înainte
de impozitare și costuri cu terții). Prin achiziția de bunuri și servicii din sectoarele adiacente,
fiecare EUR din venitul industriei este multipl icat de aproximativ 5 ori și generează
aproximativ 5 EUR de venit în alte industrii.

Fiecare două locuri de muncă ocupate în industrie generează un loc de muncă adițional
în sectoarele furnizoare de bunuri și servicii.

Contribuția la bugetul de stat prov ine din colectarea impozitului pe profit,
contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, taxelelor specifice sectorului, TVA -ului
nedeductibil plătit de jucători și TVA -ului colectat din consumul angajaților.

Fig. 6 Graficul impactul economic

Sursa: Mi nisterul Finanțelor Publice, Estimări PwC pe baza chestionării
organizatorilor de jocuri de noroc,INS, ANOFM, Guvernul României

17

Rata șomajului calculată conform definitiei Biroului Internațional al Muncii, include șomerii
înregistrați și neînregistrați la ANOFM

4) Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc sau ONJN reprezintă o instituție ȋn subordinea
Guvernului României, cu patrimoniu și buget propriu, finanțat de la bugetul de stat prin
bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Oficiul a fost înființat prin Ordonanța de Urgenta nr. 20 din anul 2013. Prin aceasta,
Guvernul României a promovat un principiu european care permite gestionarea numai a
domeniului jocurilor de noroc pentru România, marcând prima oară cân d controlul,
monitorizarea și autorizarea jocurilor de noroc sunt realizate de o singură instituție.

Hotărârea privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc nr.
298/2013 și Hotărârea Guvernului nr.870/2009 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea
jocurilor de noroc, permit acestei instituții să funcționeze în conformitate cu principiile
comunitare în domeniul jocurilor de noroc.

5. Modalități de a crea imagine unei case de pariuri *)3

Obiective : familiarizarea cu principalele modalități de a crea imagine unei case de pariuri

Pentru a se face cunoscute, sistemele mici trebuie să recurgă la anumite metode și
tehnici pentru a -și crea imagine:

a. Primul pas este reprezentat de metoda observației . Consilierul PR al unui sistem

3Conf.Dr.Cezar Tabarcea in Tactici de comunicare in relatiile publice

18
mic va trebui să urmărească, constant și cu mare atenție, modul cum își mențin și își întăresc
sistemele puternice imaginea. El va trebui să analizeze toate materialele scrise ale marilor
sisteme și să paricipe la toate acțiunile și evenimentele pe care acestea le organizează, cu
scopul de a -și întări și mări imaginea. Toate aceste informații, consilierul PR le va aduna, le va
analiza și le va arhiva.

b. Pa sul al doilea este reprezentat de determinarea grupurilor țintă . Toată imaginea
pe care o creați trebuie să satisfacă, în primul rând, aceste grupuri țintă și, în al doilea rând, alți
potențiali clienți. Instrumentele prin care se creează imagine trebuie s ă fie în concordanță cu
specificul sistemului (pentru o firmă cu 5 angajați este inoportun să creezi un ziar al
sistemului).

c. Pasul al treilea este reprezentat de crearea unui concept unitar de imagine , care să
emane specific al sistemului și care să -i ofere acestuia identitatea proprie. Conceptul propriu
va trebui să fie diferit de toate celelalte concepte și să conțină creativitate și originalitate.

d. Pasul patru – modalitățile de difuzare , cu ajutorul cărora sistemul devine cunoscut.

Modalitățile de prezentare la care vor trebui să recurgă casele de pariuri:

1. Invitație sub formă de ilustrată . Destinatarul va fi atras de o vedere cu o imagine
cât mai atrăgătoare. Pe spatele acestei invitații -ilustrații să apară un scris frumos și
elegan t, de mână, pentru a o personaliza.

2. Folosirea unei mașini . Mașina respectivă se vopsește în culorile sistemului și va
trebui să aibă inscripționat pe uși sau pe capota din față și din spate, numele și sigla
sistemului. Mașinile vor circula prin oraș sau v or fi parcate în zone aglomerate
unde vor putea fi văzute de un număr mare de oameni.

3. Anunțuri . Există două modalități de a face anunțuri: prin mass -media și prin
mijloace proprii. Referitor la mijloacele proprii există două modalități mari de a

19
acționa: anunțuri prin afișe și prin fluturași de informare.

4. Baloane de informare . Se închiriază un balon cât mai mare posibil, pe care trebuie
scris cu litere foarte mari numele sistemului și sigla acestuia.

5. Cartea sistemului – va trebui să conțină atât o descri ere din perspectivă istorică a
acestuia, cât și o descriere a sistemului din perspectiva prezentului și a viitorului.

6. Biroul de informare . Orice sistem trebuie să aibă un birou de relații cu publicul
bine pus la punct, în care trebuie să existe cel puțin un specialist în domeniul de
activitate al sistemului.

7. Steagul sistemului – oferă identitate fiecărui sistem. Steagul este un simbol care
reprezintă sistemul. Sunt firme care inscripționează pe steag și sigla simbol.
Steagurile pot avea mai multe dimensiuni (în funcție de locul de amplasare)
putându -se realiza și steaguri în miniatură.

8. Fanioane și insigne .

9. Pliante – au menirea de a informa. Pot fi realizate pe coli de format A4 sau A5, pe
care le puteți îndoi în doua sau în trei sau în patru.

10. Muzeul sistemului . Modalitate de a -și crea imagine specifică doar sistemelor cu
tradiție lungă.

11. CD-ROM – capacitate mare de înmagazinare a datelor. Totul unitar al unui
CDROM este format din informația cuprinsă în el și din carcasa în care este așezat.
CDROM – urile sunt elemente de imagine care trebuie oferite la fiecare conferință
de presă a sistemului.

20
12. Broșuri .

13. Filmul sistemului – o modalitate de a descrie sistemul, care se proiectează în fața
grupurilor organizate de vizitatori, precum și la diferit e târguri și expoziții.

14. Design -ul și forma materialelor de prezentare . Conținutul oricărui material
informativ trebuie să fie impecabil, iar forma ridică valoarea conținutului.

15. Micro -fluturașii – au mărimea unui calendar de mână și conțin o singură idee .
Principala lor menire este de a informa cu privire la un anumit eveniment care
urmează să aibă loc într -un viitor apropiat.

16. Raport asupra activității sistemului – are menirea de a arăta forța sistemului, de a
arăta dinamica și dezvoltarea acestuia. Aces te rapoarte sunt interesante pentru
potențiali cumpărători de acțiuni, pentru bănci, pentru sisteme dependente, pentru
clienți, oameni de afaceri etc.

17. Infomobil . Se referă la realizarea unei caravane pe roți, care să meargă din oraș în
oraș și să anunțe u n eveniment major, care va avea loc. Pe mașinile caravanei,
fiecare sistem care sponsorizează își va amplasa simbolurile proprii, creându -și
astfel imagine.

18. Servicii de informare . În cadrul biroului de imagine trebuie organizat un serviciu
de informare, a vând rolul de a aduce la cunoștința individului, aparținător
sistemului sau nu, informații utile despre sistem. Elementul principal al acestui
serviciu este următorul: structura mesajelor transmise trebuie să ia forma unei știri;

21
19. Vederi . Acestea se realizează în culorile sistemului și poartă simbolurile acestuia;
temele pot fi variate (pot să ilustreze unul dintre sediile centrale ale sistemului,
sigla, un prototip sau un produs arhicunoscut). Vederile se confecționează pe
format A5 sau A6.

20. Scrisori deschise către cititori . Este o modalitate prin care vă puteți spune
părerea, în numele unui sistem, creându -i astfel, acestuia, imagine.

21. Concursuri . Sistemele mari organizează aceste concursuri mai mult pe partea de
grafică -design. Scopul concursurilor trebuie neapărat legat de generația tânără
căreia, prin intermediul unor astfel de acțiuni, i se oferă posibilitatea de afirmare.

22. Coloană de informare . Ea constă în următoarele: se confecționează o coloană de 2
și 3 metri înălțime și o circumferință varia bilă. Pe pereții exteriori se lipesc
simboluri ale sistemului și tot felul de informații despre sistem; aceste coloane pot
fi întâlnite frecvent la târguri și expoziții, în cadrul standurilor.

23. Pancarte și bannere .

24. Afișul .

25. Acordarea de premii . Sistemele vor oferi cadouri din diferite motive: pentru cel
mai fidel client, realizarea de concursuri întrebare -răspuns. Important este să legați
acordarea unui cadou de o anumită cauză.

26. Referințe din partea unor personalități cunoscute . O personalitate cunoscută
este un multiplicator de imagine foarte benefic. Personalitățile publice pot apărea și
în fotografii, alături de membri din conducerea sistemului, precum și în diferite
spoturi audio -video.

22
27. Recenzii . Se referă la o luare de poziție din partea consilierul ui PR în legătură cu o
carte, un produs nou sau un serviciu al sistemului. Prin recenzie se prezintă
noutatea unui produs, urmată de o critică constructivă a acestuia.

28. Folosirea de publicații străine, pentru a crea imagine propriului sistem . Acest
lucru p resupune promovarea imaginii sistemului în ziarele și revistele care sunt
citite de publicurile țintă ale sistemului respectiv.

29. Vizitarea orașului în care se găsește sediul central al sistemului . O asemenea
modalitate de a prezenta sistemul are menirea de a realiza în ochii vizitatorilor o
imagine a puterii sistemului, precum și de a credibiliza sistemul.

30. Întreceri sportive . Sistemul dumneavoastră va organiza tot felul de întreceri
sportive: crosuri, cupa orașului la volei sau baschet etc. Concursurile și întrecerile
vor fi mediatizate, pentru ca populația să știe că sistemul dumneavoastră le
organizează.

31. Proiecții video . Aceste proiecții au loc atunci când sistemul participă la târguri
naționale și internaționale, la expoziții, când organizează jubileu ri sau evenimente
de tip „ziua porților deschise”.

32. Cartele telefonice . Pentru realizarea lor se poate proceda în felul următor: se
negociază cu toți factorii implicați care creează aceste cartele și se creează un lot de
cartele pe care să fie inscripțion ate simboluri ale sistemului dumneavoastră.

33. Fundația sistemului . Scopul unei asemenea fundații este acela de a crea imagine
pozitivă sistemului, prin implicarea ei în tot felul de acțiuni care contribuie la
realizarea binelui social: acordarea de burse de studii, acordarea de bani pentru
cărți, sprijinirea unei cercetări etc. În cazul implicării fundației în domenii sensibile
(ex.: ajutorarea orfanilor sau a persoanelor cu handicap), nu se recomandă să faceți

23
prea mult zgomot; lăsați ca aceste gesturi să f ie aflate de la alții.

34. Participarea la conferințe . Consilierul PR trebuie să se intereseze unde și când au
loc asemenea conferințe, precum și ce teme se vor dezbate.

35. Brainstorming . Există și momente în care nu mai aveți idei, în care nu puteți
merge mai departe. În realizarea unui brainstorming se procedează în felul următor:
formați una sau mai multe grupe cu membrii sistemului, cărora le supuneți atenției
problema care vă frământă, rugându -i pe membrii acestor grupuri să găsească
soluții cât mai multe ș i mai neobișnuite pentru respectiva problemă.

36. Sondajul direcționat . Este o metodă foarte subtilă de a realiza imagine pentru un
sistem. În realizarea acestei metode sunt derulați următorii pași:

Pas 1. Căutați o temă de interes general, în care sis temul din care faceți parte să aibă un
cuvânt greu de spus.

Pas 2. Realizați un pseudo -chestionar, în care printre întrebările formulate să fie
prezentate și întrebări referitoare la sistemul dumneavoastră de apartenență sau la realizările
acestuia. ATEN ȚIE! Nu este important ceea ce răspund oamenii la acest chestionar, ci
important este să audă și să vadă numele sistemului și realizările acestuia. Ex: „ Știați că
sistemul X s -a implicat în rezolvarea problemei Y, reușind să o soluționeze?”

Pas 3. Se fo rmează echipe de două persoane, bărbat -femeie. Echipele de operatori vor
avea următorul speech: „Venim din partea sistemului X și realizăm un chestionar pe tema Y”.

Scopul chestionarului este acela de a ne forma o viziune de ansamblu asupra părerii
cetățenilor față de problemele pe care le ridică tema Y. După completarea chestionarelor,
operatorii vor mulțumi frumos celor care le -au completat și vor lăsa acestora un mic cadou:
pix, șapcă etc. cu simbolurile sistemului.

24
8. Crearea de imagine cu ajutorul tututor simțurilor

Scopul și obiectivele:

1. Însușirea parametrilor care contribuie la crearea unei imagini pozitive pentru un sistem.

2. Prezentarea unei tehnici importante în munca de PR, și anume „folosirea luminii”.

3. Acomodarea cu noțiu nea de sponsorizare , a principalelor modalități prin care se poate
realiza și a principalelor domenii în care această acțiune este benefică.

În momentul în care se creează imagine, este normal ca focalizarea să fie maximală pe
analizatorul vizual. Scopul consilierului PR este acela de a dezvolta un comportament de
atracție a individului față de sistemul a cărui imagine o creează. Munca de PR, conform lui
Oeckel, înseamnă a acționa , a deține controlul asupra unei situații într -un mod dinamic,
implicativ și nu a aștepta ca alți factori să acționeze pentru ca pe final consilierul PR să
reacționeze.

O imagine dimanică a unui sistem place atât elementelor din interiorul său, atât
sistemelor dependente, cât și unor observatori neutri din exterior.

Dinamism ul trebuie neapărat dublat de realizări clare și palpabile. A acționa nu
înseamnă numai a avea realizări, produse noi, sevicii și a le face pe acestea cunoscute, ci
înseamnă a crea evenimente.

Alți doi parametri, care contribuie la formarea unei imagini pozitive a sistemului, sunt
constanța și consecvența . Consecvența acțională și decizională creionează, practic, direcția
pe care marșează sistemul, precum și un anumit mod de elaborare a problemei. Constanța
aplicării unor decizii vine și întărește direcți a de dezvoltare a sistemului atât în ochii
elementelor proprii, cât și a celor din exterior.

25
Una dintre trebuințele individului uman este siguranța . Un sistem care emană
siguranță, constanță și consecvență e un sistem previzibil, e un sistem pe care te p oți baza și cu
care se poate dezvolta acel sentiment de încredere reciprocă.

Flexibilitatea sistemului trebuie manifestată ori de câte ori situația o cere, dar în
anumite limite și în anumite zone.

Un alt parametru, care este bine să fie perceput ca fi ind specific oricărui sistem, este
transparența . Aceasta asigură un transfer și un contratransfer informațional curat, atât în
interiorul sistemului, cât și între sistem și mediul exterior. Transparența contribuie la realizarea
înțelegerii și încrederii re ciproce, însă există anumite limite, anumite zone care nu trebuie să
fie cunoscute.

Alte două elemente de imagine importante pentru orice sistem sunt cantitatea și mai
ales calitatea . Când spunem cantitate, ne referim la dimensiunile sistemului ca un tot unitar, la
productivitatea acestuia, la varietatea și la numărul produselor. Prin calitate se înțelege un înalt
standard al produselor sau serviciilor. Calitatea înseamnă și modul în care funcționează
angrenajul unui sistem și oamenii care compun un siste m.

Ultimul parametru la care vom face referire și care sprijină sistemul și imaginea sa este
puterea . Un sistem puternic trebuie să posede toate elementele enumerate anterior.

Un al doilea analizator, alături de cel vizual, prin care omul percepe și încearcă să
cunoască lumea este analizatorul auditiv. Elementele de ordin auditiv sunt mesajele transmise
prin statement -uri, discursuri, speech -uri, emisiuni radio, TV, zvonuri, spoturi publicitare
audio și audio -video, precum și de sound -ul pe care îl cr eați cu ocazia tuturor acțiunilor și
evenimentelor pe care le creează sistemul. În crearea imaginii este foarte importantă corelația
dintre ceea ce se aude și ceea ce se vede.

O tehnică deosebit de importantă în munca de PR este reprezentată de folosirea luminii.

26
Aceasta poate fi folosită cu succes în mai multe direcții:

A. Iluminarea sediilor sistemului . Poziționarea reflectoarelor trebuie făcută în
funcție de clădire, totuși cele care luminează de sus în jos trebuie neapărat să fie
prezente; astfel se c reează o atmosferă de extindere, benefică sistemului. La
intrarea principală a sediului sistemului se recomandă a fi amplasat un panou
luminos, pe care să fie prezente numele sistemului și sigla acestuia.

B. Iluminarea spațiilor din interiorul sistemului . Spațiile din interior trebuie să fie
iluminate artificial, cu lumină care să nu obosească privirea. Un aspect important
asupra privitorului îl au panourile informative și reclamele luminoase.

C. Prezentarea noilor produse prin intermediul show -urilor cu raze l aser.
Show -urile cu raze laser, proiecțiile de tot felul, au un impact pozitiv asupra
maselor.

O modalitate mascată de a crea imagine unui sistem, cu un impact foarte puternic
asupra maselor, este reprezentată de implicarea sistemului în rezolvarea unor probleme
sociale, a unor probleme de interes general. În acest sens, o modalitate de a acționa a sistemului
este sponsorizarea . Regula de bază după care funcționează sponsorizarea este următoarea:
sistemul pune la dispoziția unui for competent o anumită s umă de bani, necesară pentru
rezolvarea unei probleme de interes general, după care, prin mass -media, gestul său trebuie să
fie făcut cât mai cunoscut. Asemenea gesturi ale sistemului trebuie făcute cunoscute doar prin
mass -media; în nici un caz astfel de gesturi nu trebuie făcute cunoscute prin mijloace proprii,
pentru că sună a laudă și are un efect negativ asupra imaginii sistemului.

Pentru ca această metodă să fie relevantă, să ne conducă la rezultate pozitive, în ceea ce
privește imaginea unui siste m, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

27
1. Sponsorizarea trebuie făcută ca urmare a unui plan dinainte stabilit.

2. Sponsorizarea trebuie astfel gândită, încât să acționeze direcționat asupra anumitor
grupuri țintă care trebuie influențate într -o cât mai mare măsură.

3. Sponsorizarea nu trebuie să fie singurul instrument de a crea imagine pentru un
sistem.

4. Acțiunea prin care un sistem sponsorizează un eveniment trebuie făcută cunoscută
prin mesaje simple, clare și pe înțelesul tuturor.

5. Procesul sponso rizării trebuie perceput ca fiind repetitiv.

6. Sponsorizarea întărește transferul și contratransferul informațional dintre sistem și
mediul extern.

Încrederea în sistem crește, în momentul în care acesta, prin anumite acțiuni, constant
aplicate, devine c redibil. În ceea ce privește sponsorizarea, sistemul poate deveni credibil,
acționând în felul următor:

a. Prin produsele și serviciile pe care le realizează . Ex: un sistem care produce
tehnică de calcul, poate sponsoriza cu un calculator, fiecare școală din regiunea sa.
Acționând astfel, alături de gestul umanitar, sistemul își pune în valoare propriile
produse sau servicii.

b. Punând în evidență competența proprie . Ex: sistemul dumneavoastră produce
aparatură muzicală și pune la punct un sintetizator de sunet.

c. Prin conceptul de „corporate culture” . Trendurile pe care le dezvoltă conceptul

28
de „corporate culture” trebuie să fie pozitive, pentru ca să atragă. Unul dintre
trendurile pozitive desprinse din cultura unui sistem este reprezentat de actele
caritabile pe care acesta le face, de ajutorul pe care îl acordă societății.

Există patru domenii mari în care sistemul se poate implica și -și poate crea imagine,
sponsorizând anumite acțiuni, și anume: social, sănătate, sportiv, cultural.

1. Domeniul social . Acest domeniu cuprinde mai multe ramuri în care sistemul poate
investi: mediul înconjurător, organizații neguvernamentale, învățământ și
cercetare, generația tânără (copiii), generația mai în vârstă, șomerii.

2. Domeniul sănătății – poate fi împărțit în m ai multe ramuri:
o Acțiunea de prevenire a unor boli.
o Cercetarea – materializată prin medicamete noi pentru remedierea unor boli (de ex., SIDA).
o Operațiile – oameni care nu pot să -și permită o anumită intervenție chirurgicală foarte
scumpă.
o Oamenii c u diferite handicapuri.

Gesturile umanitare au două valențe, chiar și pentru consilierul PR: în primul rând ele
trebuie derulate în scopul de a ajuta și în al doilea rând pentru a crea imagine. Foarte important:
sponsorizările trebuie onorate până la cap ăt; ele nu trebuie niciodată retrase.

3. Domeniul sportiv . Sportul emană anumite caracteristici: dinamism, tinerețe,
putere, pe care și le dorește orice sistem în imaginea sa. Există mai multe modalități
de a crea imagine pentru un sistem, sponsorizând anumite sporturi:

A. Preluarea caracteristicilor pozitive de imagine.

B. Creșterea popularității sistemului abordând teme sportive în dialogul cu grupurile
țintă.

29

C. Sponsorizarea prin articole sportive.

D. Sponsorizarea prin tehnică avansată.

E. Anunțurile audio și bannere publicitare.

F. Reclame audio -video.

G. Sponsorizări în cadrul marilor întreceri sportive .

4. Domeniul cultural . Scopul principal al sponsorizării artei și culturii este acela de a
ataca grupurile țintă aflate pe o treaptă superioară, atât în rând ul intelectualilor, cât și al
oamenilor cu bani. Sistemele sponsorizează arta și cultura în primul rând pentru a -și crea
imagine, în al doilea rând din dorința oricărui sistem de a întări relațiile interpersonale, în al
treilea rând din dorința sistemului de a cunoaște artiști valoroși din absolut orice ramură a artei
și culturii, și, nu în ultimul rând, pentru a sprijini tânăra generație de artiști.

30

CAPITOLUL II – SOCIETATEA FORTUNA

1) Prezența societatii FORTUNA pe piața ROMANEASCĂ

Fig. 7 (Logo firma FORTUNA)

Fig 8. Strategie economic

31

A intrat pe piața din România preluând Publicbet, unul din cei mai buni operatori
offline până în 2015. În urma acestei preluări, în țară au ”răsărit” peste noapte aproximativ 600
de agenții Fortuna. Deși majoritatea sunt amplasate în orașe mari, sunt destule sucursale și în
orașele mici sau chiar în comune.
Fortuna a putut pune la dispozitia clientilor sai 400 locatii, anuntandu -si astfel, intr -un
mod practic, intentiile pe care le are și în Romania. Compania are un plan de dezvoltare care
prevede ca pana la sfarsitul anului sa mai deschida cel putin 100 agentii.
Vorbind despre planurile pe care Fortuna le are pentru piata romaneasca, CEO Marco
Falchetto a declarat: “Avem o experienta dobandita în pes te 25 de ani de activitate în Europa
Centrala și de Est, unde am dezvoltat un brand puternic și de incredere, ceea ce ne -a adus
statutul de lideri pe aceasta piata. Vrem sa introducem și în Romania acelasi model de business
și vom implementa, în ultimul tr imestul al acestui an, o platforma de pariuri online care,
impreuna cu cele peste 700 locatii, ne va aduce o cota de piata semnificativa.
In momentul de fata, la Fortuna, va puteti bucura de cele mai mari cote și cea mai
variata oferta de pariuri, toate s ustinute de promtitudine la plata premiilor. Fortuna va continua
sa investeasca în Romania atat în online cat și în retail”
La puțin timp după ce a preluat Publicbet, Fortuna s -a lansat și în mediul virtual sub
numele eFortuna ( vezi site -ul agenției ), ceea ce nu a fost o surpriză pentru că benficia deja de
o platformă online. Tot ce a avut de făcut a fost să adapteze site -ul pentru piața românească.
Compania a profitat la maxim de faptul că operează atâ t online cât și offline, unul din cele mai
importante servicii oferite fiind ”Fortuna Cashpoint”, serviciu ce permite clienților să
alimenteze contul de pariuri online direct din agențiile stradale.

32
CAPITOLUL III – IMPACTUL SOCIAL GENERAT DE PARIURI

În România, casele de pariuri au apărut în 1996, când un grup de investitori din Cipru
deschideau primele agenții în București. Conform unor date din presă, peste un milion de
români, echivalentul a 5% din populație, pariază în mod constant pe rezultatele din fotbal,
baschet, tenis, box, hochei și curse de câini. Pariurile sportive pot genera dependență.

Fig. Afișarea rezultatelor de la meciuri în casele de pariuri

Conform statisticilo, România se încadrează în marja europeană a procentului de
jucăt ori care au depășit ceea ce numim linia divertismentului, respectiv 0,6% din populația de
peste 18 ani. Marja europeană acceptată ca normală, dacă ne putem referi cu acest termen în
relație cu jocul patologic, este de 0,5 – 6%

Cu toate că o cantitate con siderabilă de date (deși de o calitate variabilă datorate
diferitelor regiunii) asupra impactului social negativ al jocurilor de noroc din perspectivă
internațională, dovezile baza pentru Regatul Unit și, în special, Scoția, este practic inexistentă.
În pl us, după cum sa observat deja, o mare parte din materialul disponibil este slab
metodologic și deschis la interpretare. Impactul social al jocurilor de noroc și, în special, al
cazinourilor jocurile de noroc, sunt chiar mai puțin directe decât impacturile economice pentru
a cuantifica și, până la data, multe studii au produs rezultate neconcludente sau contradictorii.

33
Persoanele cu probleme în domeniul jocurilor de noroc întâlnesc adesea o serie de alte
probleme probleme de droguri și alcool și probleme de sănătate mintală în ceea ce sunt
denumite relații "co -morbide". De exemplu, Productivitatea australiană Comitetul a raportat că
în jur de unul din cinci gamblere dificile suferă alcoolismul sau alte dependențe. Alte studii au
descoperit rate similare ridicate a condițiilor cum ar fi alcoolismul, dependența de droguri,
problemele de sănătate mintală, lipsa de adăpost și comportamentul criminal.

Din acest motiv, poate fi adesea dificil să distingem efectele jocurilor de noroc de cele ale
altor factori. în timp ce Jocul cu probleme poate exacerba alte dependențe, acestea putând
exacerba problema jocurilor de noroc. O var ietate de impacturi sociale au fost asociate cu
problema jocuri de noroc, iar acestea sunt analizate aici

1) Jocul pathologic de noroc

Jocul patologic de noroc este caracterizat printr -un discontrol impulsiv asociat cu
compulsivitate, manifestată prin recurgerea la comportamentul de joc care duce la dezadaptare
în viața personală, familială, școlară și/sau profesională.

Sunt prezentate un studii de caz de joc patologic de noroc la un tânăr de 23 ani.

Cazul Stan

Stan, în vârstă de 23 ani, provenind di n mediul urban, de profesie muncitor calificat
(sudură în gaze rare), a apelat la cabinetul medical privat, fiind adus de către mama sa, datorită
următoarelor probleme:
 practicarea excesivă a jocurilor de noroc;
 consum excesiv, intermitent de alcool;
 dezin teres față de muncă.

Tânărul a început să practice jocurile de noroc de la vârsta de 15 ani, atunci când era
elev în clasa a IX -a. Inițial, a fost atras de jocurile electronice, poker la aparate, apoi a jucat

34
biliard pe pariu, black -jack și ruletă. La pr imele ședințe de joc, miza pe sume relativ mici,
reprezentate de bani pe care îi primea de la părinți, pentru a -și cumpăra mâncare la școală. S. a
evocat cu mare precizie ziua primului câștig mai consistent la jocuri, care a survenit la vârsta
de 15 ani și 6 luni, când a câștigat la ruletă echivalentul a 300 U.S.D.

Acest eveniment a fost crucial pentru el în privința continuării practicării jocurilor de
noroc. Suma câștigată a fost cheltuită în totalitate împreună cu prietenii săi. Apoi, au apărut
treptat și pierderile semnificative de bani, el îndatorându -se tot mai mult, inițial de la prieteni,
apoi și de la 2 persoane străine. Ajunsese la datorii de aproximativ 10.000 de U.S.D., de care
nu știau părinții lui, care au aflat foarte tardiv, abia la vârsta de 22 de ani.

Deși absolvise școala profesională cu o specialitate bine retribuită, fiind sudor ”în gaze
rare”, și era foarte priceput în meseria lui, el era din ce în ce mai puțin interesat de serviciu,
absentând în repetate rânduri nemotivat, fa pt ce a condus la concedierea lui din două servicii.
Era în permanență preocupat de practicarea jocurilor, care îi consumau 10 -14 ore zilnic. În
restul timpului, căuta în permanență surse de finanțare pentru continuarea jocului. Înainte cu 2
ani de la mome ntul abordării terapeutice, el se împrumutase de la niște cămătari din lumea
interlopă extrem de periculoși.

Aceștia l -au abandonat într -un șanț în momentul în care l -au vizitat pentru a le înapoia
banii. Camăta era foarte mare: la o sumă împrumutată de 300 de U.S.D., aceasta era de 100 de
U.S.D. Era în permanență stresat de diferitele persoane de la care împrumutase bani și se
angrenase într -un mecanism foarte complicat, destul de frecvent întâlnit la jucătorii patologici:
împrumutase de la unii, pentru a putea returna o parte din datorii altora.

A ajuns la un moment dat să comită fapte deosebit degrave. Rămânând fără bani, a
mers acasă la mătușa sa și i -a furat televizorul și video -ul, pe care le -a amanetat, după ce în
prealabil își imobilizase și le pusese căluș verișorilor săi în vârstă de 9 și 10 ani pentru a putea
opera în liniște. Nu s -a ajuns la întocmirea dosarului penal, deoarece a existat o înțelegere din
partea mătușii la rugămințile mamei sale, dar cu condiția de a urma tratament de special itate.

35
2) Factori de risc
Desi cei mai multi oameni care joaca carti sau care fac pariuri nu dezvolta niciodata o
problema legata de jocurile de noroc, anumiti factori sunt mai frecvent asociati cu jocurile de
noroc compulsive:
Tulburari de sanatate minta la
Oamenii care joaca compulsiv au adesea probleme legate de abuzul de
substanțe, tulburari de personalitate , depresie sau anxietate .
Ludopatia poate fi de asemenea asociata cu tulburarea bipolara, tulburarea
obsesiv -compulsiva sau tulburarea cu deficit de atenție sau hiperactivitate (ADHD).
Varsta
Ludopatia este mai frecvent a la persoanele mai tinere și de varsta mijlocie.
Jocurile de noroc din timpul copilariei sau adolescentei cresc riscul de a dezvolta
aceasta afectiune.
Cu toate acestea, jocurile de noroc compulsive în randul populatiei adulte pot fi, de
asemenea, o pro blema.
Sexul
Ludopatia este mai frecventa la barbati decat la femei. Insa femeile care incep sa joace
mai tarziu în viata ar putea deveni dependente mai repede.
Cu toate acestea, tiparele privind jocurile de noroc în randul celor doua sexe au devenit
din ce în ce mai asemanatoare.

36
Influenta familiei sau a prietenilor
In cazul în care membrii familiei sau prietenii au o problema legata de dependenta de
jocurile de noroc, sansele sa o dezvolti și tu sunt mai mari.
Medicamente utilizate pentru a trata boala Parkinson
Medicamentele numite agonisti ai dopaminei au un efect secundar rar, care poate duce
la comportamente compulsive, inclusiv la dependenta de jocurile de noroc.
Anumite caracteristici de personalitate
Daca cineva este extrem de competitiv, dependent de munca, impulsiv, agitat sau usor
plictisit, toate acestea pot creste riscul de a dezvolta ludopatie.
Dependenta de jocurile de noroc – Simptome
Semnele și simptomele pentru dependenta de jocurile de noroc includ:
 Preocuparea exagerata fata de jocurile de noroc, cum ar fi, de exemplu, sa iti faci
planuri în mod constant cum sa faci rost de mai multi bani pentru a juca.
 Nevoia de a paria sume din ce în ce mai mari de bani pentru a obtine aceeasi emotie.
 Incercarea de a controla, reduce sau chi ar de a opri dependenta de jocurile de noroc,
insa fara succes.
 Senzatia de neliniste sau de nervozitate atunci cand se incearca renuntarea la jocurile de
noroc.
 Se recurge la jocurile de noroc pentru a scapa de probleme, de sentimentele de
neputinta, vino vatie, anxietate sau depresie.
 Incercarea de a obtine inapoi banii pierduti jucand mai mult și astfel pierzand și mai
multi bani.
 Incercarea de a ascunde fata de membrii familiei sau fata de alte persoane amploarea

37
practicarii jocurilor de noroc.
 Punerea î n pericol sau chiar pierderea unor relatii importante, a unui loc de munca,
renuntarea la scoala sau pierderea unor opotunitati de angajare.
 Recurgerea la furt sau la frauda pentru a obtine bani pentru jocurile de noroc.
 Apelarea la imprumuturi pentru a pu tea iesi din problemele financiare cauzate de
ludopatie.
Majoritatea jucatorilor ocazionali se opresc atunci cand pierd sau cand isi stabilesc o
limita de pierdere. Oamenii cu ludopatie joaca în continuare “pentru a -si recupera banii”.
Acest comportament devine din ce în ce mai distructiv de -a lungul timpului.
Unii oameni care sufera de aceasta afectiune pot avea anumite perioade de timp în care
joaca mai putin sau deloc.
Cu toate acestea, fara tratament, renuntarea la joc nu este permanenta.

Dependenta de jocurile de noroc – cand trebuie sa mergi la doctor?
Daca membrii familiei, prietenii sau colegii tai isi exprima ingrijorarea fata de
problema pe care o ai cu jocurile de noroc, atunci asculta -i.
Negarea este aproape intotdeauna o caracter istica a comportamentului compulsiv sau a
dependentei, iar tu nu iti dai seama ca ai o problema.
Daca recunosti în propriul comportament oricare din semnele și simptomele legate de
dependenta de jocurile de noroc, atunci cauta ajutor profesionist.
Compli catii pentru dependenta de jocurile de noroc
Dependenta de jocurile de noroc poate avea consecinte profunde și de lunga durata,
cum ar fi:

38
 Probleme de relationare
 Probleme financiare, inclusiv falimentul
 Probleme juridice sau chiar arestul
 Probleme la loc ul de munca sau pierderea lui
 Stare generala de sanatate precara
 Sinucidere, tentative de sinucidere sau ganduri suicidale

Tratamentul pentru dependenta de jocurile de noroc
Tratarea ludopatiei poate fi o provocare. Asta deoarece cei mai multi oameni n u
recunosc ca au o problema.
O mare parte a tratamentului consta în a recunoaste ca esti un jucator inrait.
Tratarea problemei legata de dependenta de jocurile de noroc poate ajuta la recastigarea
unui sentiment de autocontrol, dar și la vindecarea relatiilor deteriorate sau la imbunatatirea
situatiei financiare.
Tratamentul pentru jocurile de noroc compulsiv e poate include aceste abordari.

Psihoterapia și dependenta de jocurile de noroc
Terapia comportamentala și terapia cognitiv -comportamental a pot fi benefice.
Terapia comportamentala utilizeaza expunerea sistematica la comportamentul pe care
doresti sa -l elimini și te invata abilitati pentru a reduce nevoia de a juca.
Terapia cognitiv -comportamentala se concentreaza pe identificarea credinte lor
nesanatoase, irationale și negative și inlocuirea lor cu unele sanatoase, pozitive.

39
Terapia de familie, de asemenea, poate fi de ajutor.
Medicamente
Antidepresivele și stabilizatorii de dispozitie pot ajuta în cazul problemelor care de
multe ori mer g impreuna cu jocurile de noroc compulsive.

Este cazul depresiei , tulburarii obsesiv -compulsive sau ADHD .
Unele antidepresive pot fi eficiente în reducerea comportamentului legat de jocurile de
noroc.
Medicamentele numite antagonisti de narcotice, utile în tratarea abuzului de substante,
pot ajuta la tratarea ludopatiei.
Grupuri de auto -ajutor pentru dependenta de jocurile de noroc
Unii oameni considera ca daca vorbesc cu alte persoane care au o problema cu
dependenta de jocurile de noroc, poate fi o parte utilă a tratamentului.
Chiar daca urmezi un tratament trebuie sa ai grija deoarece poti reveni oricand la
dependenta de jocurile de noroc, mai ales daca iti petreci timpul cu oameni care joaca sau te
afli în locuri leg ate de jocuri de noroc.
Urmatoarele abilitati de recuperare te pot ajuta sa rezisti indemnurilor de a juca:
 Sa ramai concentrat pe obiectivul numarul 1: sa nu mai joci
 Spune -ti ca e prea riscant pentru a mai juca. Un pariu, de obicei, duce la altul și la
altul
 Cere ajutor cuiva. Propria vointa nu este suficienta pentru a depasi aceasta
problema

40
 Recunoaste și apoi evita situatiile care determina nevoia de a paria

3) Trenduri generate de dependenta jocurilor de noroc

Dependenta de jocuri de noroc este o re alitate pe care, din pacate, foarte multi oameni
nu o vad ca pe o problema grava pana în momentul în care este prea tarziu. Jocul patologic de
noroc este o adevarata afectiune care poate sa fie tratata în clinici de specialitate și se defineste
prin tulbur area de control a impulsului. Practic, persoana care sufera de aceasta problema nu
are capacitatea de a rezista impulsului de a juca, ceea ce duce la probleme destul de mari.
Fiecare individ este, mai mult sau mai putin, supus riscului de a deveni dependen t de jocuri de
noroc, insa exista anumiti factori care cresc riscul. Printre acestia se numara varsta, seul și
expunerea la jocurile de noroc.
Mai exact, cei care ajung sa fie dependenti sunt, de regula, cei care au luat contact cu
jocurile de noroc inca din frageda copilarie (la mai putin de 11 ani), barbatii și cei care au trait
alaturi de persoane dependente de astfel de jocuri.
De asemenea, exista și alti factori de risc, cum ar fi disponibilitatea de a juca tot timpul
și lipsa unei alte ocupatii.
Cauza dependentei este mult mai complexa decat s -ar crede
Specialistii considera ca persoanele dependente de jocuri de noroc sufera o modificare
genetica. Aceasta creaza un puternic dezechilibru în eliberara de dopamina, ceea ce creste
nevoia de emotii pozi tive. Persoanele dependente de jocuri de noroc prezinta inclusiv riscul de
a ajunge dependenti de droguri sau alcool.
Cum se poate scapa de dependenta de jocuri de noroc?
Aceasta problema nu este intocmai usoara, asadar, tratamentul poate sa fie destul d e
costisitor și de lunga durata. Din fericire, exista solutii. Prima solutie este optarea pentru
jocurile online de noroc, unde bugetul poate sa fie administrat mult mai usor și unde cei care

41
conduc cazinoul pot sa elimine riscul de pariere excesiva. Exist a mai multe case de pariuri și
cazinouri care ofera ajutor în acest. Evident, nu este o solutie de lunga durata. Tratamentul pe
termen lung trebuie sa contina trei componente:

1. Tratamentul dependentei psihologice . Este un tratament complex prin care se
dezvolta diverse tehnici care ajuta jucatorul sa faca fata poftei de joc. Tratamentul
psihologic nu presupune eliminarea poftei de joc, deoarece acest lucru este imposibil,
insa presupune inarmarea jucatorului cu instrumente solide, care il pot face sa ren unte
la ideea de a juca.

2. Ajutor în ceea ce priveste managementul datoriilor . Una dintre cele mai mari
probleme pe care o genereaza un dependent de jocuri de noroc este faptul ca intra în
datorii. De foarte multe ori, aceste datorii nu sunt tocmai mici, ia r raspunsul natural este
de a juca în continuare pentru a recupera banii necesari pentru aceste datorii. Din
pacate, nu exista cale de intoarcere decat printr -o administrare stricta, alaturi de
persoane și prieteni a tuturor datoriilor.

3. Managementul finan telor . Nu în ultimul rand, trebuie sa se contureze aceasta
componenta de management cat mai bun al finantelor. Evident, orice persoana are
acces la bani, iar un dependent de jocuri de noroc va avea tendinta de a accesa acei bani
pentru sloturi, ruleta sau alte jocuri.

Din acest motiv, este indicat sa se apeleze la specialisti care sa ajute în administrarea
cat mai corecta a finantelor.

Dependenta de jocuri de noroc este grava și poate duce la probleme extrem de
neplacute, cum ar fi pierderi financiare ur iase, dar și pierderea increderii din partea altora.
Tocmai de aceea, atunci cand este prezenta, trebuie sa fie indepartata cat mai repede.

42
Cercetarea de relatii publice; publicurile și opinia publica
Cercetarea în relatiile publice include analizarea publicurilor, a mass -media și a
tendintelor; testarea mesajelor și monitorizarea, previziunile și evaluarea problemelor. Ea se
concentreaza pe gasirea raspunsului la urmatoarele intrebari:
– Care ne sunt publicurile?
– Care este actiunea/mesajul nost ru?
– Ce canale de comunicare ne ajuta sa ajungem la aceste publicuri?
– Care este reactia la eforturile noastre?
– Ce ar trebui sa facem pentru a pastra legatura cu publicurile?
La fiecare activitate de relatii publice, ar trebui sa luam în consi derare raspunsurile la
urmatoarele intrebari:
– Cum urmeaza sa fie inteleasa activitatea de catre toti cei pe care incercam sa ii
informam sau persuadam?
– Ce vor spune sau vor face ei ca urmare a eforturilor noastre?
– Ce simt ei fata de noi și f ata de ceea ce spunem sau facem?

43
CONCLUZII

In concluzie, cercetarea este utilizata – de-a lungul procesului de relatii publice –
pentru explorare, descriere, explicare și predictie.
Ea este un proces care nu se termina niciodata, care include cercetarea formativa, în
scopul de a aduna datele factuale, cercetarea de monitorizare a programelor și campaniilor și
cercetarea evaluativa, în scopul de a determina succesul campaniilor respect ive și modul în
care trebuie facute planificarile în viitor.
Nu exista o formula simpla, de aplicat în toate cazurile și de urmat pentru realizarea
cercetarii.
Relatiile publice sunt indispensabile firmei, organizatiei sau unei institutii publice sau
private. “ Dand o informati concreta despre viata unei organizatii, favorizand dialogul atat în
interior, cat și în exterior și creand un climat de siguranta, incred ere și simpatie, relatiile
publice pot da astfel organizatie o imagine de partener social și nu de pradator. în realitate, de
indata ce o organizatie se indeparteaza de imaginea pe care a vrut sa o dea despre ea insasi, nu
va mai satisface cetateanul -consu mator și s -ar putea vedea inlaturata “*) .4

4 (Bernard Dagenais , 2002 , pag. 66 )

44
Bibleografie / Webografie

1) Profesor Catherine Palmer, (2013) – “Studiu asupra pariurilor sportive”

2) Studiu efectuat de Ministerul Finanțelor Publice, ANOFM și Guvernul României :
“Impactul economic al sectorului jocurilor de tip slot -machine și pariurilor în cotă fixă
din România adresa “ 2014;

3) Lupu, V. (2008) Jocul patologic de noroc la adolescenŃi. Editura Risoprint,
Cluj-Napoca.

4) Lupu, V. (2008) Cognitive -behavioral therapy în pathological ga mbling: A
case analysis.

5) Informatii despre relații publice http://onjn.gov.ro/relatii -publice/

6) Dr. Nadia Gorduza este singurul psihoterapeut și trainer din Romania specializat în
Terapie prin Realitate Virtuala pentru Dependente. Dr. Nadia Gorduza reprezinta în
Romania Virtually Better Inc. USA.

7) Cristina Coman , Relațiile publice. Principii și strategii. București: Polirom, 2001;

8) Zorlențan, T., Burduș E., Căprărescu G .. Managementul organizației. București:
Editura Economică, 1998

9) Cândea, I.; Rodica, M.; Cândea D. Comunicarea managerială. Concepte.

45
Deprinderi, Strategie, București: Editura Expert, 1996;

10) Stancu V., Stoica M., Stoica A., Relații publice – succes și credibilitate. București, Ed.
Economica, 1999.