SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [621806]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ
INFLUENȚA REȚELELOR DE SOCIALIZARE ASUPRA
TINERILOR

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Ștefania BEJAN

Susținător:
Madalina PURUȘNIUC

IAȘI
2018

2

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..3
CAPITOLUL I: OBSESIA NOII GENERA ȚII: RE ȚELELE DE SOCIALIZARE …………………. 4
1.1.Scurt istoric al principalelor rețele de socializare: Facebook, instagram, Twitter ……………….. 5
1.2.Situația utilizatorilor din rețelele de socializare ………………………….. ………………………….. ……8
1.2.1.Utilizatori ai rețelelor de socializare pe vârste ………………………….. ………………………….. …..9
1.2.2.Profilul tinerilor în cadrul rețel elor de socializare ………………………….. ……………………….. 12
II.CAPITOLUL AL II -LEA: FACEBOOK; TREND PUS LA ZID ………………………….. ……….. 14
2.1.Avantajele și dezavantajeledeținerii unui cont pe Facebook ………………………….. …………….. 14
2.2.Un paradox: superficialitate în rândul tinerilor și trendul comunicării pe Facebook în
campaniile electorale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
CAPITOLUL AL III -LEA: CÂT DE DEPARTE POATE AJU NGE UN PROFESOR CU
AJUTORUL UNEI REȚELE DE SOCIALIZARE ………………………….. ………………………….. …. 22
1.1.Influența rețelelor de socializare asupra tinerilor și asupra relației profesor -elev ……………… 22
3.2.Influența rețelelor de socializare asu pra rezultatului alegerilor prezidențiale din România
(2014) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36

3
Introducere

Pentru lucrarea de licență mi-am propus să abordez o temă de actualitate: Impactul
rețelelor de socializare asupra tinerilor. Am ales această temă deoarece a tât eu, cât și cei din
societate , de vârsta apropiată cu mine, ne petrecem o bună parte din timp pe rețelele de
socializare, chiar și în momentul în care suntem împreună.Această activitate a devenit o
problemă, chiar dacă mulți dintre noi nu o conștientizăm.Rețelele de socializare ne ocupă
majoritatea timpului, fiind activi și atunci când mergem pe stradă, călătorim, sau când ne facem
temele și proiectele pentru facultate. Timpul petrecut pe rețelele de socializare a ajuns să fie unul
greu de controlat, mulți dintre noi ajungând să trăim mai mult online.
Am ales să pun accent pe modul în care sunt influențați tinerii, deoarece în această
categorie mă încadrez, și așa îmi doresc să înțeleg în ce măsură sunt afect ată atât eu cât și
genera ția mea .
Lucrarea este structurată pe 3 capitole. În primul capitol am ales să vorbesc despre
principalele rețele de socializare pe care le utilize z eu dar și genera ția mea , media de vârsta a
celor ce dețin un cont pe aceste platforme în România, dar și despre profilul utilizatorilor
rețelelor de socializare.
În capitolul al doilea mă voi axa pe avantajele și dezavantajele deținerii unui cont pe
Face book și îmi voi exp une punctul de vedere asupra beneficiilor și lucruri lor ce afectează în
mod negativ utilizatorii, în urma utilizării platformei în cauză. Am ales acest subiect deoarece
fiecare persoană reacționează diferit și este influențată în mod dif erit, dar așa mi -am dat seama în
ce măsură mă afectează pe mine și pot analiza și comportamentul celor din jur. Mai apoi voi
dezbate subiectul superficialității tinerilor ce privesc lumea diferit în momentul în care intră pe
Facebook, și iau tot ce văd în mediul online ca atare, fără să conștientizeze că există posibilitatea
să nu fie ceea ce pare.În mediul online fiecare persoană lasă se se vadă atât cât dorește sau lasă
impresia pe care și -o dorește asupra celor ce le vizualizează profilul. Mi -am propus s ă scriu și
despre un alt subiect ce pe mine m -a fascinat încă de când a luat amploare, respectiv campaniile
electorale în mediul online. Nu aș fi crezut că politicienii vor ajunge să se promoveze pe ei sau
campaniile lor electorale în mediul online, și să stârnească reacții atât de numeroase, de orice fel,
din partea publicului. Social media a devenit o unealta.

4
În capitolul trei voi vorbi despre cum este influențată relația profesor -elev de rețelele de
socializare, care ar fi beneficiile și riscurile unei prietenii pe facebook între cele două părți,
indiferent de cât de nesemnificativ ar părea acest fapt.
Subiectul meu favorit din partea a 3 a este Influența rețelelor de socializare asupra
rezultatului alegerilor prezidențiale din România , din anul 2014. Av ând în vedere că acela a fost
anul în care mi-am put ut exercita dreptul de a alege pentru prima dată președintele, dar și că la
acel moment eram unul din milioanele de oameni ce dețineau un cont de Facebook, și au fost
influențați de amploarea pe care a lu at-o campania electorală în mediul online, subiectul este
unul de interes pentru propria persoană. Fără să fi fost interesată până la respectivul moment de
politică, fără să vreau, am fost „prins ă’’ în fenomenul Facebook și fără să îmi dau seama , aveam
deja un preferat. Prietenii mei erau susținătorii aceluiași candidat, dar la momentul respectiv m –
am simțit oarecum indignată de faptul că nu știam dacă am ales rațional sau am fost influențată
de ceva, și mai ales de ce. Când a fost momentul în care eu am de cis cu cine să votez având în
vedere că politica nu a fost niciodată punctul meu de interes, și nici în momentul în care am
intrat în cabina de vot , nu știam cu exactitate de ce aleg respectivul candidat.De asemenea,
politica este un subiect foarte discuta t în zilele noastre, fiind încă un argument în susținerea
faptului că tema aleasă de mine este una de actualitate.
Lucrarea mea de licență este în primul rând despre propriile mele interese în această
privință, dar și a celor din jurul meu. Mi -am dorit să înțeleg cum noi, tinerii, suntem influențați și
în ce măsură de acest fenomen al rețelelor de socializare, cum suntem afectați.

CAPITOLUL I: OBSESIA NOII GENERA ȚII: RE ȚELELE DE SOCIALIZARE

5

1.1. Scurt istoric al principalelor rețele de socializare: Facebo ok, instagram,
Twitter

Comunicarea a fost mereu cheia pentru evoluția speciei umane și bază pentru a putea lega
o relație ind iferent de natura ei. Secolul XXI a adus o mulțime de lucruri noi în ceea ce privește
evoluția tehnologiei. Cei mai încântați au fost desigur tinerii, cărora nu le -a luat mult să se
conecteze la tot ceea ce înseamnă internet ul. Oricine poate intra în contact cu prietenii pe rețelele
de socializare, singura condiție pentru asta fiind ca ei să dețină un laptop și conexiune la internet.
Rețelele de socializare ne ajută să reluăm legături vechi, să ne facem prieteni noi, să ținem
legătura cu apropiații și chiar să împărtășim poze și filmulețe cu aceștia. Singurul lucru de care
avem nevoie este un cont, de cele mai multe ori acest a fiind gratuit și ușor de făcut . Listele de
prieteni de pe rețelele de s ocializare au ajuns să dicteze ,,suprema ția’’, persoanele cu cei mai
mulți prieteni fiind, a parent, cele mai notorii .
În momentul în care oamenii spun ,, mass media’’, sunt tentați s ă se gândească la știri,
anunțuri și informare. Odată cu apariția rețelelor de socializare, acest termen a căpătat și un alt
înțeles, acela de platformă de interacțiune.
Calitatea acestor servicii a ajuns atât de ridicată încât interviurile de angajare au ajuns să se
efectueze prin intermediul apelurilor vocale, fără ca potențialii candidați pentru un post să
trebuiască să se deplaseze.
Indiferent de locul în care se află, oamenii pot comunica. Oricât de departe ar fi, aceștia își
pot trimite mesaje, se pot apela vocal sau pot partaja poze și videoclipuri, melodii etc. Această
activitate a devenit foarte populară, mai ales și pentru că singurul lucru necesar este conexiunea
la internet. De asemenea, se poate desfășura atât cu ajutorul unui telefon, cât și pe un PC.
Rețelele de socializare au ajuns să influențeze într -o măsură foarte mare urmăritorii
paginilor. Deoarece tânăra generație își petrece majoritatea timpului în mediul online, este foarte
ușor pentru aceștia să fie influențați și să își dorească ceva ce în mediul online pare ‘’ în trend’’.
În urma unor campanii și studii de piață, cu o publicitate eficientă în mediul online, antreprenorii
pot avea un real succes în propriile afaceri.

6
Fie că se cunosc sau nu deja, oamenii pot intra în contact pe rețele le de socializare și pot
purta conversații, se pot vedea etc. Oamenii au nevoie să țină legătura unii cu ceilalți, aceasta
fiind o metodă foarte utilizată în ziua de azi, pentru unii, chiar și pentru a își căuta un partener de
viață. Cu ajutorul interacțiu nii constante pe rețelele de socializare, se pot crea conexiuni
puternice deoarece uneori poate părea mult mai ușor pentru două persoane să vorbească prin
scris sau prin intermediul unei camere.
În anul 2018, în urma a ce utilizez eu, dar și o bună parte d in prietenii mei, pot spune că
cele mai cunoscute rețele de socializare sunt Facebook, Instagram și Twitter. Consider că aceste
rețele au avut un real impact datorită ușurinței cu care pot fi utilizate dar și a rapidității cu care s –
au răspândit. De asemen ea, aceste rețele au avut succes și datorită „efectului de turmă ”. Având în
vedere că tinerii sunt foarte ușor de influențat, fiecare și -a dorit să aibă ce a văzut la celălalt și și –
a dorit să își etaleze „supremaț ia’’.
Cu zeci de ani în urmă, nimeni nu a r fi crezut că apropierea de cei dragi poate fi la un click
distanță, Astăzi, kilometrii au ajuns să reprezinte doar un număr, persoanele dragi fiind la doar
un click distanță.
„Oficial, Facebook există din 4 februarie 2004, fiind în principal creația lui Mark
Zuckerberg ajutat de câțiva prieteni. Totuși, înainte de Facebook a fost Facemash în octombrie
2003. Acolo, Zuckerberg a combinat pozele studentelor cu un sistem de calificative. Era un site
conceput pe ideea hot or not. După cum a afirmat Zuckerberg de-a lungul timpului, Facebook a
crescut pe nevoia oamenilor de a se informa despre ceilalți, de a se lăuda sau de a se promova cu
un anumit scop. Cu sau fără adversari, Facebook încă există, iar în ultimii 10 ani, a pro dus multe
schimbări în cultura i nternetului.’’1

1 Răzvan Băltărețu – https://adevarul.ro/tech/retele -sociale/facebook -facebook -10-ani-mark -zuckerberg –
1_52ecc5bec7b855ff56fb6851/index.html , accesat la data de 22.06.2018

7
2
fig1. Aspectul ini țial al paginii Facebook
„Twitter este un site online sau o rețea socială, care permite utilizatorilor săi să trimită și să
citească mesaje scurte de 140 de caractere, numite „tweets”. Twitter este uneori descris ca fiind
„SMS -ul Internetului”. Twitter oferă și posibilitatea de a trimite sau primi mesaje private între
doi utilizatori, cu condiția să se urmărească reciproc. Twitter a fost creat în anul 2006 de către
Jack Dorsey, Evan Williams, Bâz Stone și Noah Glass. ”3

2 Ibidem
3https://www.wall -street.ro/tag/twitter.html , accesat la data de 22.06.2018

8
4Fig.2. Logo -ul Twitter
„Instagram este una dintre cele mai mari rețele de socializare din lume, aceasta punând la
dispoziție utilizatorilor serviciile de încărcare a pozelor și video -urilor, de filtrare a imaginilor și
de distribuire a acestora pe celelalte rețele sociale. Platforma online a fost lansată în 2010,
creatorii săi fiind Mike Krieger și Kevin Systrom, care ocupă în prezent funcția de CEO al
Instagram. Facebook a cumpărat Instagram în anul 2012 pentru aproape un milliard de dolari. În
anul 2014, serviciul Instagram a devenit a doua cea mai mare rețea socială pe plan global,
numărul său de utiliz atori depășindu -l pe cel al util izatorilor concurentului sau Twitter. ”5

1.2. Situația utilizatorilor din rețelele de socializare

,,Conform site -ului zephoria.ro, în lume există peste 2,20 miliarde de utilizator activi pe
facebook (la data de 24.04.2018). Facebrands.ro și Facebrands PRO, serviciile de monitorizare și
analiză a activității și engagementului pe Facebook în România au înregistrat la începu tul anului
2017 cifra de 9.600.000 de conturi ale utilizatorilor români de Facebook.’6
De asemenea, Centrul de Cercetări Edison a constatat că 80% dintre americanii sub 24 de
ani au un cont de Facebook și că jumătate dintre ei îl accesează cel puțin o dată pe zi. E posibil
ca aceasta să fie cea mai semnificativă imersiune într -un brand la care -am asistat vreodată.
Facebook este, de departe, cea mai mare entitate media din istorie.’’7
,,La data de 27 septembrie 2017, conform site -ului zf.ro, rețeaua de socia lizare Instagram,
deținută de Facebook, a ajuns la peste 800 de milioane de utilizatori, din care 500 de milioane
accesează zilnic platforma. În lună martie 2018, Instagram a depășit suma rotundă de 1 milion de
utilizatori în România, conform instagramolog y.ro.’’8

4https://www.giz.ro/internet/twitter -ce-este-si-la-ce-foloseste -twitter -3429/ , accesat la data de 22.06.2018

5https://www.wall -street.ro/tag/instagram.html , accesat la data de 22.06.2018
6http://www.facebrands.ro/blog/2017/01/9 -6-milioane -conturi -utilizator -facebook -romania/ , accesat la
data de 22.06.2018
7 Mark W. Schaefer,Retelele de socializare explicate , Editura Act si Politon , 2016 , Bucuresti , p.16
8http://ww w.zf.ro/business -hi-tech/instagram -a-depasit -800-milioane -de-utilizatori -si-introduce -o-
functionalitate -noua -16743886 , accesat la data de 24.06.2018

9
,,La data de 27 aprilie 2017 Twitter declara că platforma deține 328 de milioane de utilizatori. În
România în 2017 existau 27.000 de utilizatori activi Twitter. ”9

1.2.1. Utilizatori ai rețelelor de socializare pe vârste

„În țările analizate de Gemius, lider în cercetare și consultanță online în Europa și Orientul
Mijlociu, procentul cel mai mare de vizitatori ai Facebook este reprezentat de utilizatori cu vârste
cuprinse între 25 și 34 de ani.
Un număr semnificativ de vizite este generat și de us eri di n segmentele de vârstă 18 -24 și
35-44, însă în funcție de țară, ponderea acestor categorii diferă.
În România, 22% dintre vizitatorii platformei Facebook au între 18 și 24 de ani, 28% au
între 25 și 34 de ani și 26% între 35 și 44 de ani.
În ceea ce priveș te valoarea totală a vizitatorilor, în ianuarie 2015, 83.2% din întreaga
populație online a României a vizitat facebook.com.
Cel mai mare index de afinitate este înregistrat de segmentul de vârstă 18 -24 (91%) urmat
de segmentele 25 -34 (88%) și 35 -44 (82%).’’10

9https://mariussescu.ro/social -media -romania-2017/ , accesat la data de 24.06.2018
10https://www.paginademedia.ro/2015/10/analiza -ce-varste -au-utilizatorii -de-facebook -twitter -si-
instagram -facebook -popular -pentru -cei-intre-25-si-34-de-ani-instagram -crestere -spectaculoasa -pe-
targetul -foarte -tanar , accesat la data de 22.06.2018

10

11fig.3. Utilizatori Facebook în Romania pe v ârste în anul 2015
„Rețeaua de foto și video -sharing Instagram, cumpărată de Facebook în 2012, se bucură de
o creștere spectaculoasă în special în rândul utilizatorilor foarte tineri. Analiza Gemius arată că
aproape jumătate din numărul total de vizitatori din țările studiate au vârste cuprinse între 18 și
24 de ani.
În România, 43% dintre cei care folosesc Instagram fac parte din segmentul de vârsta 18 –
24 de ani. De alfel, acest grup înregistrează un index de afinitate foarte mare de 170.8.
Segmentul imediat următor din punct de vedere al popularității este 25 -34 cu un index de
afinitate de 78.8 și cu o pondere de vizitatori în cadrul Instagram de 22%. ”12

11 Ibidem
12 Ibidem

11
13
fig.4. Utilizatori Instagram în Rom ânia pe varste în anul 2015
„In Rom ânia, Twitter e folosit doar de 10.72% din popula ția online, iar afinitatea cea mai
mare este în rândul categoriei de v ârstă 55+ ( 4,9% ), categorie ce are în cadrul Twitter un reach
de 17% din total popula ție online.’’14

13 Ibidem
14 Ibidem

12

15fig.5. Utilizatori Twitter in Romania pe v ârste în anul 2015

1.2.2. Profilul tinerilor în cadrul rețelelor de socializare
„Desi rețelele de socializare facilitează comunicarea mai ușoară între două sau mai multe
persoane, există utilizatori de tipul „public ” ce nu au activitate, sau din contră, cât mai activi, ce
se afirmă în cadrul rețelelor. În funcție de comportamentul fiecărei persoane ce deține un cont pe
o rețea de socializare, s -a putut realiza o clasificare a acestora:
Moderatorul. Este persoană ce mo nitorizează activitatea de pe site, ștergând sau aprobând,
în funcție de caz, conținutul. Moderatorul are un rol deosebit în cadrul site -ului deoarece, în

15 Ibidem

13
momentul în care apar probleme de tipul jignirilor sau al utilizării datelor și identității cuiva,
acesta este semnalat să ia măsuri.
Tăcutul. Este persoană ce vizitează site -ul, analizează activitatea celorlalți cu mare atenție,
știe tot ce se întâmplă, tot ce este nou, și foarte rar comentează sau ia parte la subiect. Tăcutul de
multe ori are un aport important deoarece poate atrage utilizatori noi.
Entuziastul. Acest utilizator este cel activ mereu, ce postează constant și își exprimă opinia
în legătură cu orice. Entuziastul poate da impresia că postatul este singura sa activitate , dar acest
tip de uti lizator este, de fapt, nucleul rețelei de socializare.
Agitatorul. Acest tip de utilizator îi stârnește pe ceilalți, îi provoacă la discuții, îi face să ia
parte la postări. Acest tip de utilizator este, de asemenea, indispensabil pentru comunitate.
Curios ul. Este cel ce dorește să afle despre orice, oricând, cu ajutorul rețelelor de
socializare. Orice curiozitate are, așteaptă răspuns în mediul online. Consideră că este un mediu
în care persoanele vorbesc din experiență și va primi un răspuns bun.
Influenț atorul: Este cel ce răspândește orice informație în mediul online și îi ajută pe
ceilalți să fie la curent cu noutatile ”16

16 Ghitan Alexandra -Camelia , Tinerii si serviciile retelelor de socializare , Bucuresti , 2015, p. 10

14
II. CAPITOLUL AL II -LEA: FACEBOOK, TREND PUS LA ZID

2.1. Avantaje le și dezavantaje ledeținerii unui cont pe Facebook

Pentru că generația rețelelor de socializare a evoluat într -un mod alert, tinerii, find cei mai
ușor de influențat , au ajuns să își petreacă o mare parte din timpul liber tastând sau consumând
conținut din online. În timp ce numărul prietenilor de pe de pe rețelele de socializare crește, în
viața reală se ridică ziduri tot mai înalte între tineri și prietenii lor sau chiar apropiați.
Adolescenții preferă comunicarea prin scris, în defavoarea celei față în față. Această comunicare
poate fi de cele mai multe ori lipsită de conexiune emoțională. Pe termen lung acest lucru poate
avea efecte negative asupra unui copil, îngreunându -i modul de comunicare în viața reală.
Aceștia vor fi de asemenea mult mai tentați să își verifice conturile decât să fie atenți la ce se
întâmplă în jur. „Rapoartele psihologice arată că în viața unui om contează foarte mult suportul
emoțional pe care cei din jur i l oferă. Le spunem prietenilor pe Facebook ce problemă avem și ei
ne scriu câteva cuvinte, însoțite de o „față” tristă. Emotic onul de pe chat nu înlocuiește, însă,
perceperea directă a reacțiilor prietenului. Gestica și mimica celor cu care comunicăm ocupă un
loc foarte important în dezvoltarea noastră ca persoane sociale. Feedback -ul direct, obținut prin
interacțiunea față în fa ță, se traduce și prin contactul fizic, prin atingere. Faptul că ne întâlnim cu
cineva care ne bate pe umăr, contează foarte mult pentru latura noastră emoțională.’’17
„Facebook și YouTube sunt considerate drept cele mai proaste platforme atunci când vine
vorba de expunerea copiilor la conținuturi dedicate adulților, cum ar fi sexul, violența,
sinuciderea și consumul de alcool și droguri, susține organizația NSPPCC (Na tional Society for
the Prevention of Cruelty to Children) din Marea Britanie.
John Carr, s ecretarul coaliției care privește siguranța copiilor pe Internet din Marea
Britanie, a declarat că Facebook și YouTube nu furnizează astfel de informații și acuză această
lipsă de transparență. „Rețelele sociale nu adoptă măsurile necesare pentru a proteja copiii și nici

17http://www.gandul.info/reportaj/adevaratul -pret-al-dependentei -de-facebook -psihoterapeut -e-important -sa-ne-
intreba m-sincer -ce-din-viata -reala -ne-sperie -atat-de-tare-incat -sa-traim -in-virtual -14725632 , accesat la data de
24.06.2018

15
nu iau în considerare dacă acestea sunt sau nu eficiente”, a declarat Carr.’’18„Părinții care lasă
copilul nesupravegheat timp îndelungat, având acces la internet, pot folosi programe de filtrare a
conținutului web și de control parental gratuite sau contra cost, pentru a limita accesul copiilor pe
anumite site -uri, a timpului petrecut în mediul virtual. Deși nu toți părinții cunosc aceste opțiuni
sau nu apelează la ele, este foarte important să ia în considerare folosirea unor astfel de
programe, reducând pericolele la care este expus cel mic.’’19
„Un efect negativ important este hărțuirea atunci când copilul intră în contact cu oameni cu
intenții ascunse, mesaje cu conținut sexual, agresiv, amenințător, abuziv. Pericolul și mai mare
este c ând, seduși și manipulați de anumite persoane, copiii stabilesc să se și întâlnească cu
acestea, devenind astfel potențiale victime ale pedofililor, agresorilor, traficanților de carne vie,
de droguri ș.a.m.d.’’20Astfel de cazuri au fost foarte des întâlnit e, și s -au sfârșit rău de cele mai
multe ori. Un copil nu este conștient de toate pericolele la care este supus și nici nu poate face
diferența foarte bine între rău și bine. Vârstă fragedă îi face pe copii să fie creduli și să aibă
încredere în oricine. P ărinții nu pot supraveghea un copil în fiecare moment când acesta
navighează pe internet ,și de multe ori nici părinții nu se gândesc că se poate ajunge la situații
tragice. ‘'

18https://playtech.ro/2018/facebook -youtube -continut -necorespunzator -copii/ , accesat la data de
22.06.2018
19https://adelinarotaru.ro/2015/05/13/influenta -internetului -asupra -copiilor -si-adolescentilor/ , accesat la
data de 24.06.2018
20Ibidem

16
21
fig.6.Gradul de expunere la articole despre sinucidere, violen ță,conținut sexual etc .în cadrul
rețelelor de socializare
„Dincolo de aceste efecte negative, psihologii au ajuns la concluzia că o rețea de
socializare poate aduce și câteva beneficii în viaț a și dezvoltarea unui copil. Tinerii învață să
empatizeze cu amicii virtuali , devenind astfel mai atenți cu prietenii lor. ”22
De asemenea, pentru persoanele timide, Facebook, Instagram sau Twitter pot fi bune
alternative pentru a cunoaște persoane noi, atâta vreme cât nu se rămâne în același stadiu, ci
situația avansează. Find ușor de influențat, atunci când copiii văd că prietenii lor fac ceva cool și
postează în mediul online, își doresc și ei să facă acel lucru, ieșind din zona lor de confort.
„Un alt beneficiu al utilizării internetului ar putea fi, din punct de vedere al anumit or
părinți, faptul că nu mai duc grija copilului atunci când el stă acasă, petrecând timp în fața
calculatorului, în loc să umble pe străzi sau prin alte locuri mai mult sau mai puțin periculoase.
În astfel de familii, internetul reprezintă o mai mică amen ințare pentru copil decât timpul

21 Ibidem
22https://ziarmm.ro/retelele -de-socializare -influenteaza -viata -copiilor -avantaje -vs-dezavantaje/ , accesat la
data de 23.06.2018

17
petrecut în afara casei, în compania unor persoane necunoscute sau dezagreate de către
părinți.’’23
Consider că Facebook, Instagram sau Twitter sunt utile din punct de vedere al păstrării
legăturii cu unele persoane deoarece odată cu trecerea anilor, fiecare va posta din activitatea sa.
Fiind la curent cu ce se întâmplă în viața prietenilor după terminarea gimnaziului sau liceului, îi
vom simți mai aproape iar butonul like la p ostările acestora va semnala că am văzut respecti va
postare și încă îi urmărim activitatea, chiar dacă nu au mai existat conversații atât de dese sau
chiar deloc. „Facebook spune povești de viață aproape de fiecare dată când un utilizator își
actualizează mesajul de stare. Iar aceste update -uri ne intere sează (desigur, nu toate) pentru că
vorbesc despre oameni pe care îi cunoaștem sau care ne sunt cumva familiari.’’24

2.2. Un paradox: superficialitate în rândul tinerilor și trendul comunicării pe
Facebook în campaniile electorale

Fiecare copil, pe măsură ce n avighează pe pagina de Facebook, Instagram sau Twitter, va
intra în contact cu alte persoane ce distribuie fotografii. Nu întotdeauna pozele respective le vor
aparține, dar în momentul în care copii i văd la prieteni ceva ce ei nu au și își doresc, dar la
momentul respectiv lucrul nu îi poate fi oferit, apare sentimentul de frustrare.
Facebook, Instragram sau Twitter au ajuns site -uri unde tinerii și nu numai ,își etalează
lucrurile noi, sau locurile unde aceștia au ajuns. Prieteni deai lor de o vârstă aprop iată ajung să
simtă sentimentul de inferioritate sau poate chiar să conștientizeze lipsurile din familie, să se
compare cu prietenii de pe Facebook. Apare întrebarea „eu de ce nu am?’’. Se ajunge să se facă
discriminare între cei ce au posibilități și cei ce nu au, trecând peste faptul că nu suntem toți la fel
și cu siguranță nici părinții noștr i nu au toți aceleași pos ibilități.
La un pol opus sunt tinerii ce au, ce se laudă și primesc confirmări prin numărul de like –
uri. Acest număr a ajuns să fie un cri teriu în rândul tinerilor. Cu cât numărul de like -uri este mai

23https://adelinarotaru.ro/2015/05/13/influenta -internetului -asupra -copiilor -si-adolescentilor/ , accesat la
data de 24.06.2018
24 Alexandru Bradut Ulmanu , Cartea fetelor , Editura Humanitas , 2011 , p. 58

18
ridicat, cu atât persoana respectivă este mai populară. Și așa, tinerii ajung să își pună întrebarea
„ce trebuie să postez pentru a fi popular? ”, neștiind că cifra like -urilor este un număr superficial
și nu un criteriu ce îi definește cu adevărat. Din această cauză au apărut poze indecente cu fete
„necoapte la minte ”, de vârste fragede, ce consideră că o poză într -o ținută sumară va atrage
nenu mărați admiratori. Se pune accen t pe imagine și nu pe persoana în sine, această judecată
fiind, în fond, una superficială. Tragem concluzii după profilul de Facebook, după pozele
distribuite și ajungem să ne dorim chiar să fim ca unii din prietenii noștrii, deși poate aceștia nu
au vieți perfecte, dar postările arată cu totul altceva.
„Academia Americană de Pediatrie avertizează părinții de apariția unei noi probleme
intitulată „depresia Facebook ”. Ea apare ca urmare a vizionării pozelor și status -urilor unor
persoane care par mai fericite decât cel care le vede în acel moment. Ken Ensroth susține că
rețelele de socializare pot afecta un adolescent doar dacă acesta are deja o părere proastă despre
sine și percepe aceste mijloace de comunicare ca pe un concurs de popularitate.’’25
Aflându -se în spatele ecranului, multe persoane dau frâu sentimentelor și explimarii
acestora, fără să se gândească la consecințe. „Pe de altă parte, este evident că, ascunși în spatele
ecranului, mulți utilizatori devin violenți, agresivi, dau frâu pornirilor rasiste și xenofobe. Unele
companii și grupări politice se servesc de faptul că pe Internet oricine își poate asuma orice
identitate (și oricâte identități) și plătesc o ameni a căror sarcină este să -și construiască profiluri
false și să posteze la comandă. În jargonul internauților, acest tip de utilizator e cunoscut drept
postac. Sigur, Facebook și alte site -uri de socializare nu rezolvă neapărat această problemă.Și
aici utilizatorii își pot asuma indentități false. Însă acestea sunt mult mai ușor de depistat, iar
faptul că majoritatea utilizatorilor au în rețeaua online persoane pe care le cunosc și în viața reală
contribuie la construirea unui mediu online cu un grad ma i ridicat de autenticitate.’’26
„O altă problemă majoră este aceea că tinerii încep să sufere de „multitasking ”. În timp
muncesc aceștia sunt activi inclusiv pe mail, You Tube, Facebook, Instagram, Twitter etc.

25http://www.descopera.ro/dnews/8290802 -depresia -facebook -cea-mai-recenta -afectiune -a-adolescentilor
, accesat la data de 23.06.2018
26 Alexandru Bradut Ulmanu , Cartea fetelor , Ed itura Humanitas , 2011 , p. 32

19
Desigur, ei nu pot da randament și nu pot să își îndrepte atenția într -un mod productiv spre
nicăieri. ”27
Devenim superficiali atunci când ne expunem de bună voie atât pe noi, cât și datele noastre
personale, fără a conștientiza că acestea pot fi preluate și folosite în diferite scopuri, ce ne pot
pune propria persoană în pericol, sau chiar apropiații.
De asemenea, fiind tineri, putem fi neglijenți în privința postărilor iar atunci când aplicăm
pentru o universitate sau un job, să fim refuzați pe motive poate deplasate pentu noi, dar
concludente pentru angajatori. „Faptul că ne punem viața pe internet ne expune și ne poate face
mai vulnerabili. Universitățile ne evaluează profilul de Facebook atunci când decid dacă acceptă
un candidat. Companiile cercetează și ele ce postăm pe site -urile de socializare atunci când iau
decizia de angajare. Multe dintre ele monitorizează activitatea din social media a angajaților și
există destule cazuri de persoane care și -au pierdut jobul (sau nu l -au obținut) din cauza unei
fotografii indiscrete sau a unui comentariu de plasat. În anumite locuri, angajații din instituțiile
publice sau din sectorul privat sunt obligați să le dea supervizorilor parolele de acces pe rețelele
online, pentru ca aceștia să le verifice activitățile din ciberspațiu. ”28
„Să fii în rețea" nu mai est e doar un trend de generație ci tot mai mult un fenomen global.
De la invitații la evenimente și vânzări de produse până la câștigarea mandatelor prezidențiale,
rețelele sociale au un spectru de utilitate important.’’29 Tot mai mulți politicieni încearcă să își
atragă simpatizanții pe paginile personale de Facebook, secretul, părerea mea, sunt postările bine
puse la punct, strategice și formulate cu atenție de către echipa de PR a fiecărui politician.
Desigur, nu toți politicienii au parte de un ‘’ajutor’’, dar în mare parte postările sunt gândite cât
să aibă impact asupra cititorului. ‘’ Dacă în trecut un candidat într -o campanie electorală nu
putea fi considerat credibil dacă nu apelă în strategia sa de comunicare la televizor, în prezent se
poate spune că un candidat nu poate fi considerat credibil dacă nu apelează la internet.’’30„S-au
creat premisele pentru a afirma că prezența unui candidat în mediul online prin intermediul unui
site personal, într -o campanie electorală, nu mai este suficientă pentru a -i asigura succesul. El

27 Ibidem
28 Ibidem
29 Ana Tudor -http://www.manager.ro/articole/ultima -ora-93/cum -influenteaza -retelele -sociale -mediul -de-
afaceri -romanesc -84349.html , accesat la data de 23.06.2018
30 Tudor Salcudeanu , Paul Aparaschivei , Florenta Toader , Blogurile , Facebook ul si Politica , Editura
Tritonic , Bucuresti , 2009 , pag. 144

20
trebuie să fie prezent și pe rețelele de socializare pentru a atrage susținători și pentru a se asigura
că mesajele sale vor beneficia de o diseminare adecvată. Prezența pe un număr mare de rețele de
socializare asigură o acoperire mai bună a mediului online, dar și o garanție a răspândirii
informației în rândul a cât mai mulți utilizatori de Internet. Astfel ei au posibilitatea de a accesa
informațiile independent și a le dezbate. În acest fel, candidații se apropie de electoratul lor,
facilitându -se o comunicare deschisă lipsită de rigorile impuse de mijloacele tradiționale de
comunicare.’’31
„Dezbaterea cu privire la impactul noilor media asupra comunicării politice poate fi plasată
în contextul unei discuții mai ample și la fel de spinoasă: mobilizarea electoratului. Este vorba
despre una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie să o ia în calcul o echipă de
consilieri în derularea unei campanii electorale. De eficiența metodelor de mobilizare alese
depind rezultatele fin ale ale alegerilor, dar și rata participării la vot a populației unui stat. ”32
„Departe de a înlocui în totalitate mijloacele d e comunicare tradiționale, noile re țele media
au contribuit la îmbogățirea tacticilor electorale și au arătat aprecierea de care se bucură în rândul
tinerilor. În acest sens, un alt mit al politicii americane a fost demontat. Este vorba de mitul
potrivit căruia o strategie de campanie care țintește spre votul tinerilor este sortită eșecului. Prin
utilizarea rețelelor de socializare ba riera dintre politicieni și electoratul tânăr a fost înlăturată, iar
comunicarea a luat forma unui schimb reciproc de informații’’33
Fiind una din cele mai prietenoase metode de a comunica și de a intra în contact cu cei din
jur, în timpul campaniilor elect orale dar nu numai, cei ce dețin un cont pe o platform de
socializare comentează pe paginile personale ale candidaților politici, și de asemenea, pot primi
răspunsuri la problemele pe care le -au propus. ” Pentru o lungă perioadă de timp, percepția cea
mai r ăspândită a fost că tinerii s -au înstrăinat de problemele politice, motiv pentru care au fost
ignorați de candidați, partidele politice și mass -media pe durata campaniilor electorale. Studiile
ulterioare, cum ar fi cel realizat de Institute ofPolitics al H arvard University în anul 2004 , care a
sondat interesul pentru politică al tinerilor americani, au condus la rezultate surprinzătoare: ei nu
sunt apatici, ci preocupați de problemele care se regăsesc pe agenda politică, au abilități

31Ibidem , pag. 146
32Ibidem , pag. 147
33Ibidem , pag. 151

21
cognitive superioare pe ntru interpretarea mesajelor politice, dar lipsa de informație este
principalul motiv pentru care nu se prezintă la vot.’’34 „Deși nu se poate măsura gradul în care
susținătorii unui candidat în mediul online se prezintă la vot în ziua alegerilor, o direcți e potrivită
de cercetare ar putea fi aceea oferită de potențialul pe care noile media îl au în direcția informării
alegătorilor cu privire la problemele politice. Folosirea Internetului în campaniile electorale
exercită o fascinație vădită în rândul tineri lor’’35
Părerea mea este că metodele de comunicare au avansat iar campaniile electorale
desfășurate în mediul online nu sunt doar un trend ci și o necesitate. Dacă putem crede însă în
totalitate postările și articolele depinde de fiecare dar și de gradul de convingere de care dau
dovadă articolele. Cert este că implicarea candidatului politic se poate vedea însă din acțiunile
sale, iar apropierea față de public de asemenea.

34 Ibidem, pag. 152
35Ibidem , pag. 167

22

CAPITOLUL AL III -LEA: CÂT DE DEPARTE POATE AJUGE UN PROFESOR CU
AJUTORUL UNEI REȚELE DE SOCIALIZARE

1.1. Influența rețelelor de socializare asupra tinerilor și asupra relației profesor -elev

În zilele noastre, rețelele de socializare sunt un mijloc de comunicare între student și
profesori. „Studiile arată că rețelele de socializare au potențialul de a favoriza adaptarea la
mediul universitar prin a -i ajuta pe studenți să identifice noi prieteni și de a obține informații
utile de la colegi cu privire la cursuri și strategii de studiu.’’36 „Cu toate acestea, utilizarea
Facebook poate a vea și efecte negative: adaptarea la mediul universitar ar putea fi, de asemenea,
împiedicată de utilizarea exagerată a acestuia.’’37 Trecerea la viața de student și plecarea de
acasă pot fi schimbări drastice deoarece studenții trebuie să se acomodeze cu p ersoane și locuri
noi și să se descurce pe cont propriu. Aceștia pot fi tentați să se refugieze în mediul online, fiind
intensificat sentimentul de singurătate sau teamă de nou. „Este posibil ca în cazul persoanelor
susceptibile la depresie, în special ado lescenți și tineri cu un nivel scăzut al stimei de sine,
utilizarea intensivă a Facebook să accentueze problemele de sănătate mentală. ”38Consider că
acest sentiment de dezechilibru și depresia pornesc de la ideea că alții au ce noi nu avem..‘’ Alte
studii analizează legătura dintre intensitatea sentimentului de singurătate trăit la nivel subiectiv,
frecvența relativă a interacțiunilor pe care aceste persoane le realizează prin intermediul
Facebook sau a altor medii de comunicare online și interacțiunea față -în-față. Rezultatele au fost
fără echivoc: cu cât persoană are mai multe interacțiuni față -în-față, cu atât mai puțin probabil să
trăiască sentimentul desingurătate socială. În schimb, cu cât este mai importantă proporția de
interacțiuni online, cu atât s entimentul de singurătate poate fi mai intens. Mai mult decât atât,
sentimentul de singurătate pare a fi contagios.’’39

36 Dragos Daniel Io rdache – http://rochi.utcluj.ro/articole/2/RoCHI -2014 -Iordache.pdf , accesat la data de
23.06.2018
37 Ibidem
38 Ana Maria Marhan, Camelia Mihaela Popa – http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC -2012 -1-
Marhan.pdf , accesat la data de 23.06.2018
39 Ibidem

23
Consider că autorul are dreptate. Atâta vreme cât ieșim din zona noastră de confort și nu ne
petrecem timpul doar în fața laptopului, ci avem discuții față în față, și starea noastră de spirit
poate fi alta. În momentul în care ne refugiem între 4 pereți, indiferent că purtăm conversații cu
diferite persoane, simțim nevoia de contact vizual și siguranța că cineva este acolo și ne oferă
toată atenția să.
„Narcisismul este o tr ăsătură dobândităși exteriorizat ă pe Facebook. C âteva caracteristici
ale profilului utilizatorului narcisist sunt printre altele existența unei fotografii de profil
schimbat ă des, actualizările de stare dese și mărimea r ețelei sociale. Tinerii care au mulți prieteni
în rețea și își actualizează frecvent statusul și publică mai des fotografii , de asemenea, au o doza
ridicata de narcisism. ”40
Părerea mea este că persoanele ce sunt foarte active în mediul social, intradevar, dau
dovadă de o doză de narcisism mai ridicată decât cei ce nu sunt atât de activi. De asemenea,
postând, reiese faptul că respectivele persoane au încredere în propria persoană și le și place să
fie în centrul atenției. Atâta timp cât această doză de narc isism nu este exagerată, este bine să
existe persoane de acest tip în med iul online pentru a îi determina și pe restul să se exteriorizeze.
„Timiditatea, pe de altă parte, pare să coreleze pozitiv cu timpul petrecut de studenți pe
Facebook și cu o atitudin e pozitivă față de acest site de socializare .Studenții timizi, care
manifestă anxietate în relațiile de comunicare față -în-față, tind să aibă un număr mai mic de
prieteni pe Facebook’’41
Un număr crescut de prieteni pe facebook în rândul tinerilor, indică pentru aceștia un grad
ridicat de popularitate. Acest fapt este într -o mare măsură adevărată, persoanele cu un număr
mare de prieteni fiind chiar mai extrovertite decât cei cu mai puțini prieteni.
Odată cu apartenența la un nivel de studiu (gimnaziu, liceu , universitate) și având un cont
pe cel puțin o rețea de socializare, observăm că mulți dintre profesorii noștri dețin și ei unul. În
primă fază suntem tentați să intrăm în contact cu aceștia, uitând pentru câteva momente de
funcția acestora și de statutul nostru. Totuși, este oare necesar să existe barieră în mediul online
între profesor -elev? Un „add as a friend ” poate influența în vreun fel relația dintre elev -profesor?

40 Ibidem
41 Ibidem

24
Este interzis din punct de vedere etic și moral? Desigur, fiecare parte are liberă al egere dacă să
dea accept cererii, sau nu. „Asociațiile de părinți accentuează eventuale beneficii și susțin că
profesorii care acceptă “prietenia” studenților sau elevilor lor au șansa de a -i cunoaște mai bine
pe cei cu care lucrează, de a observa comporta mentul acestora în rețelele de socializare, însă
trebuie să dețină permanent controlul relației. ”42 Consider că prietenia profesor -elev pe rețelele
de socializare poate depăși puțin limitele care trebuie impuse între cele două părți. Odată cu
acceptul unei prietenii pe rețelele de socializare, ambele părți pot vedea unde se află, cu cine, ce
relații există între persoana respective și alte persoane. La o primă vedere există posibil itatea ca
una din părți să o pri veasca diferit pe cealaltă. Poate la școală el evul s au profesorul are o anumită
conduită, de om serios, cum este și necesar, iar în viata de zi cu zi sau în postările de pe rețelele
de socializare, respectivul să afișeze o figură mai blândă, de om glumeț, deschis, amuzant,
romantic chiar etc. Mai apoi , pot exista vorbe, discuții inutile.
Consider că în mediul online trebuie să permitem doar persoanelor apropiate să vadă ce
postăm și să menținem o linie bine trasată între viața privată și mediul profesional. Intradevar,
prietenia în cadrul rețelelor de socializare ar putea crea o apropiere între cele două părți dar
părerea mea este că această apropiere nu este neapărat necesară. Fiind într -o perioadă în care
gândirea nu este complet dezvoltată, s -ar putea lăsa loc de interpretări, iar tinerii ar putea p ercepe
chiar și like -urile mai mult decât sunt. De asemenea, tinerii ar putea interpreta respectiva
prietenie ca pe o apropiere mult prea mare și ar putea să dea dovadă de o oarecare lipsă de
respect, considerând că așa cum este prieten cu toți cei de vârs ta lui, poate avea aceeași atitudine
și față de profesorii săi. Desigur, sunt și cazuri în care ‘linia respectului’ nu este trecută în nici un
fel, dar consider că, la urma urmei, prietenia pe Facebook, Instagram sau Twitter nu este absolut
necesară.
„Următorul experiment descrie efectele pe care le poate avea prezentarea de informații
personale pe Facebook asupra credibilității unui cadru didactic (o profesoară pe care studenții nu
o cunoscuseră anterior) și modul în care acest comportament de auto -dezvălu ire influențează
percepția ei de către studenți. Au participat la acest studiu 129 de studenți la o universitate
americană. Gradul de autodezvăluire al profesoarei a fost manipulat prin fotografii, informații
biografice și diverse articole publicate pe pag ina personală, în trei condiții experimentale (auto –

42 Ibidem

25
dezvăluire înaltă, medie, scăzută). Rezultatele obținute au arătat faptul că studenții tind să
atribuie un nivel mai ridicat de încredere și calități pozitive acelor profesori care dezvăluie în
mod volunt ar mai multe informații despre propria persoană (sau cu alte cuvinte, este considerat
de încredere acel profesor care nu limitează accesul la informația publicată în profil). Această
constatare are implicații asupra relației profesor -student și, prin urmar e, poate afecta climatul în
care se realizează procesul de predare – învățare. Pe de altă parte, cantitatea de informație
publicată pe Facebook nu a influențat în mod semnificativ modul în care studenții au apreciat
competența profesorului în cauză. ‘’43
Sunt de părere că studenții atribuie un nivel de încredere ridicat în funcție de conținutul
postărilor și informațiilor. Atâta vreme cât un profesor va posta doar conținut ce ține de
activitatea didactică și informații despre trecutul profesional, desigur, v a atrage și va castiga
admirația și încrederea elevului. În momentul în care viața personală a unui profesor este expusă
în mediul online, respectiv poze cu familia, viața amoroasă sau petrecerile la care acesta
participă, un elev/student va percepe cadrul didactic ca pe unul din prietenii săi obișnuiți, ceea ce
nu este corect. Deși generația modernă își dorește o apropiere cât mai mare în care profesorul nu
este dușmanul elevului/studentului, această apropiere se poate realiza și prin alte căi, nu neapărat
printr -o prietenie virtuală.

3.2. Influența rețelelor de socializare asupra rezultatului alegerilor prezidențiale din
România (2014)

În anul 2014, cu un procent de 54,40%, Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale.
Campania sa electorală s -a desfășurat strategic, punându -se accent într -o mare măsură pe
postările în mediul online, mai pr ecis pe pagina sa de Facebook. În cadrul mediului online, Klaus
Iohannis a fost ajutat de echipa sa de PR, cel mai de preț om din echipa sa fiind Vlad Tăuș ance,
un tânăr de 3 5 de ani.’ Strategia lui Vlad Tăuș ance a fost să atragă participanți la vot din
categoria 18 -35 de ani, aceștia fiind populația băștinașă de pe Facebook.

43 Ibidem

26
În primă fază specialistul în PR a vrut să câștige influencerii, mai apoi lucrurile fii nd foarte
simple deoarece vorba s -ar fi dus mai departe foarte ușor. Printre obiectivele pe care echipa PR
le-a avut în vedere au fost peste 1000000 de like urî și un reach de peste 5000000, ca mi apoi să
câștige alegerile. Klaus Iohannis a fost un persona j greu de promovat, fiind o persoană sobră, ce
nu atrăgea prin poze cu pisici sau cu familia. Seriozitatea l -a descris cel mai bine, acesta refuzând
să atragă prin emoțiile stârnite potențialilor votanți. Comun icarea directă cu Iohannis și
răspunsurile pro mpte au ajutat la o campanie eficientă. Transmisiunile live au contat în ochii
alegătorilor. În mediul online Românii au interacționat cu președintele ce i -a ascultat și le -a
răspuns. Sinceritatea și lipsa aroganței au contat enorm, poporul așteptând să ai bă parte de
înțelegerea de acest tip de ani de zile. ”44
Cei mai activi din mediul online au fost tinerii, iar efectul de turmă i -a făcut pe aceștia să
iasă la vot. Articolele despre Klaus Iohannis erau share -uite, fiind la modă parcă în acel moment.
Fiecare like pe facebook era un posibil vot acordat lui Klaus Iohannis. Consider că faptul că
echipa de PR și -a îndreptat atenția către câștigarea influencerilor de partea președintelui a fost o
strategie înțeleaptă, aceștia fiind ‘’inspiratia’’ tinerilor. În mom entul în care tinerii au vă zut că
cel mai susținut personaj în mediul online era Klaus Iohannis, pozele și postările au fost share –
uite de nenumărate ori.
„Potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES,
referitor l a motivațiile alegătorilor la alegerile din 16 noiembrie, realizat în perioada 18 -24
noiembrie 2014 pe un eșantion de 1.271 de persoane cu vârste de 18 ani și peste, s -a aflat că 70%
din participanți consideră că internetul și rețelele de socializare au av ut un rol important în
câștigarea alegerilor președintelui. ”45

44 Crisan Andreescu -https://www.dcnews.ro/klaus -iohannis -facebook -cine-este-omul -din-spatele -pre-
edintelui -ales-care-i-a-adus-peste -un-milion -de-fani_460018.html , accesat la data de 23.06.2018
45https://economie.hotnews.ro /stiri-media_publicitate -18679451 -studiu -post-electoral -ires-generatia –
facebook -convergenta -facebook -mobil -dus-victoria -lui-klaus -iohannis.htm , accesat la data de 23.06.2018

27

46Fig.7. Percepția privind rolul internetului în alegeri – sondaj

Iohannis a atras de partea sa tinerii obișnuiți ce își petrec timpul în mediul online, aceștia
fiind de fapt cei mai greu de convins să iasă la vot. Deși campania electorală a fost una
„agresivă ” în postări, totuși postările au fost de calitate, exprimate clar. În opinia mea, diferenț a a
făcut -o faptul că Iohannis a pus accent pe ideea că poporul este cel ce are putere deplină, că
poporul este vocea.
„Distribuția pe segmente de vârstă arată că Victor Ponta s -a adresat pe Facebook unui
public mai tânăr, majoritatea simpatizanților lui P onta având vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani,
în comparație cu simpatizanții lui Klaus Iohannis care au vârstă cuprinsă între 18 și 34 de ani.
Simpatizanții lui Victor Ponta sunt în mod egal bărbați și femei. În timp ce fanii lui Klaus

46 Ibidem

28
Iohannis sunt în număr ușor mai mare femei (57%). Practic și cu afirmând cu puțină
tendențiozitate, Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale pe Facebook. La finalul zilei
alegerilor, Klaus Iohannis a scris următoarele pe contul său: Împreună, am câștigat bătălia aici,
pe Facebook! Vă mulțumesc pentru această victorie! Sunteți acum cea mai mare comunitate
formată în jurul unui om politic din mediul online! Împreună, atât de mulți și de puternici,
suntem de neînvins! Astăzi CÂȘTIGĂM! Klaus Iohannis a câștigat aleger ile prezidențiale, iar
mediul online a jucat un rol foarte activ în această campanie, pentru prima dată în România. Ați
scris istorie! ”47 Din nou, Iohannis le -a dat senzația de putere deplină alegătorilor săi prin
afirmația făcută. Acesta nu a făcut nici o afirmație în care să spună că el câștiga sau în care să
ceară ajutorul pentru a câștiga. În postările sale, totul se face „împreun ă”. În acest mod a câștigat
încrederea poporului și a arătat că poporul este „vocea ”. Chiar și după ce a câștigat, tot în medi ul
online a trimis un mesaj în care le -a mulțumit susținătorilor. În noaptea în care a câștigat
alegerile, Klaus Iohannis a declarant că „Pentru prima dată, online -ul a făcut diferența! ”. Victoria
sa a fost exact rezultatul așteptat de echipa de PR dar și de un popor întreg. Facebook -ul a
„bătut” orice metodă de promovare a unei campanii electorale.
„Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România, federație care a avut și o
campanie de încurajare a tinerilor la vot, spune că prezența masivă de la turul II al este un semnal
prin care aceștia au arătat că sunt conștienți de puterea pe care o au, ca parte din societatea
civilă. ”48 Consider că dacă până acum tinerii au fost văzuți ca fiind dezinteresați de politică,
delăsători și acuzați că din ca uza lipsei lor la vot, bătrânii decid viitorul țării, fiind „abordaț i”
într-o metodă care să le dea încredere că pot schimba viitorul, aceștia au luat inițiativă. Atunci
când un om are încredere că poate face ceva, se simte invincibil. Având în vedere că I ohannis și –
a desfășurat Campania în mediul online, mediu în care tineretul este foarte activ, acesta le -a dat
tinerilor impulsul de care aveau nevoie pentru a acționa, dar și mediul perfect. Publicitatea lui
Klaus Iohannis nu a fost făcută doar de echipa d e PR, ci și de susținătorii acestuia prin share –
urile de pe Facebook.

47 Mihai Covaci -Factorul facebook in alegerile prezidentiale din 2014 –
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/183/pdf/183.08.Covaci.pdf , accesat la data de 24.06.2018
48https://www.google.ro/search?q=rolul+tineilor+in+castigarea+alegerilor+2014+iohannis&oq=rolul+tine
ilor+in+castigarea+alegerilor+2014+iohannis&aqs=chrome..69i57.1026 8j0j4&sourceid=chrome&ie=UT
F-8 , accesat la data de 24.06.2018

29
Pe lângă succesul avut în mediul online în România, Campania a ajuns peste hotare
influențând milioane de oameni să iasă la vot. Diaspora a avut un rol deciziv în câștigarea
alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis. Românii plecați peste hotare , conectați desigur
cu mediul online au luat inițiativă pentru a își schimba viitorul, sau cel puțin așa au considerat la
momentul respectiv. „Iohannis a fost votat de 89,73% de românii di n străinătate. ”49

50fig.8. Procentul votan ților celor doi candida ți pe țări
După cum se vede, diferența dintre procente în România nu este foarte mare, dar peste
hotare diferențele sunt de luat în considerare. Părerea mea este că și aici mediul online a av ut un
rol important, străinii fiind impresionați de amploarea pe care Campania a luat -o pe Facebook,
mobilizându -se mult mai ușor să iasă la vot. Pe lângă faptul că oamenii au fost atrași de postări,
aceștia au simțit că pot schimba ceva pentru viitorul lo r dar și pentru prezent. S -au mobilizat,
găsindu -se mai ușor în mediul online pe diferite grupuri. Românii din diaspora au share -uit
masiv, transmițând mai departe informații despre campanie, găsindu -se mult mai ușor pe
grupurile de pe Facebook și organizâ ndu-se să meargă la vot în centrele de votare puse la
dispoziție în orașul din țară în care se aflau .Pe lângă informarea acestora, F acebook ul a avut ș i
rolul de a îi ajută să se „găsească ” și să se mobilizeze să iasă la vot.

49https://stirileprotv.ro/stiri/alegeri -prezidentiale -2014/rezultate -finale -in-diaspora -iohannis -votat -de-89-
73-dintre -romanii -din-strainatate -ponta -a-castigat -doar-in-palestina.html , accesat l a data de 24.06.2018
50http://www.mediafax.ro/politic/analiza -mediafax -resear ch-monitoring -iohannis -a-castigat -batalia -cu-
ponta -la-fani-pe-facebook -cu-55-la-45-la-fel-ca-la-urne-13581738 , accesat la data de 24.06.2018

30

51fig.9. Alegeri preziden țiale 2014 , activitate online
„În ultima săptămână de campanie cei doi candidați au oferit celor 1.590.176
simpatizanți 226 mesaje care și -au găsit răspuns sub formă a 5.855.922 de reacții . Defalcat,
publicul pe Facebook s -a manifestat prin 4.947.422 like -uri, 340.353 comentarii și 568.147
distribuiri la postările celor doi prezidențiabili.
În săptămâna 10 -16 noiembrie Klaus Iohannis, câștigătorul alegerilor, a postat 110
mesaje care au fost răsplătite cu 3.746.977 aprecieri, 180.914 comentarii și 462.234 distribuiri.
Deși Victor Ponta a postat un număr mai mare de mesaje, respectiv 116 , răspunsul fanilor a
fost mai modest în comparație cu contracandidatul său, Ponta primind numai 1.200.445 like -uri,
159.439 comentarii și 105.913 distribuiri.

51https://stirileprotv.ro/stiri/alegeri -prezidentiale -2014/prezidentiabilii -social -media -infografic -in-timp -real-cu-
clasamentul -candidatilor -in-functie -de-prezenta -pe-retelele -sociale.html , accesat la data de 24.06.2018

31
Analizând situația pe zile în ultima săptămână se observă că sâmbătă, 15 noiembrie și
mai ales duminică, 16 noiembrie, interacțiunea lui Iohanis cu fanii crește brusc ajungând la
2.759.088 în ultima zi, la o diferență imensă față de Ponta, cu 294.684, ceea ce ar put ea explica
parțial și rezultatul de la urne .
Din analiza pe zile se mai observă că duminică, în ziua votului, Klaus Iohannis a avut 35
de postări pe pagina de Facebook față de numai 10 în ziua precedentă, iar Victor Ponta a postat
18mesaje dupace sambata avusese 24. ”52

53fig.10 . Analiza numarului de post ări pe parcursul campaniei electorale

52Ibidem
53http://www.mediafax.ro/politic/analiza -mediafax -research -monitoring -iohannis -a-castigat-batalia -cu-
ponta -la-fani-pe-facebook -cu-55-la-45-la-fel-ca-la-urne-13581738 , accesat la data de 24.06.2018

32
54
fig.11 .ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Iohannis a câștigat bătălia cu Ponta la fani pe
Facebook cu 55% la 45%, la fel ca la urne .
Părerea mea este că deși nu toată populația ce a votat a avut cont pe o rețea de socializare,
faptul că apropiații acestora au avut cont și au fost la curent cu postările și știrile, unde din nou s –
a vorbit despre c ampania de efect din mediul online ce atr age mii de like -uri, i -a influențat și pe
cei ce nu erau activi în mediul online. Cred că postările au fost transmise din vorbă în vorbă și au
fost la un nivel la care era imposibil să nu vorbești măcar despre Klaus Iohannis cu cei din jur.
Fenomenul a fos t unul „contagios ”, cu atât mai mult c ă subiectul principal erau alegerile, iar pe
fiecare post la Tv sau pe străzi vedeai, oriunde priveai, un lucru ce avea legătură cu alegerile. Nu
este de mirare că numărul de fani de pe facebook este aproximativ cu pro centul votanților, dar
cred totuși că și modul în care fiecare candidat a fost perceput, a contat.
Consider că platforma Facebook a fost factorul crucial în alegerile din 2014. Cercetările
făcute de echipa de PR și strategia campaniei în mediul online, pr ecum și conținutul au fost de
calitate, ajutându -l pe Klaus Iohannis să câștige alegerile. Mediul în care s -a desfășurat
Campania a fost unul propice pentru publicul țintă pe care campania l -a avut. Părerea mea este că
specialiștii în PR au vrut să abordez e situația și să realizeze campania într -un mod diferit față de

54 Ibidem

33
ce s-a făcut până acum. Au ales publicul ce părea cel mai greu de influențat, dar care odată ce a
fost „impulsionat ” să iasă la vot în mediul în care aceștia își petreceau cea mai mare parte din
timp, totul a decurs de la sine. „Moda ” i-a prins pe tinerii din mediul online, aceștia simțind că
părerea lor contează. Și a contat, drept urmare câștigul lui Klaus Iohannis. F acebook a ajuns să
reprezinte în zilele noastre pe lângă o rețea de socializare, o rețea de informare. Populația a ajuns
să dorească să ia inițiativa, nu doar să urmărească pasiv ce se întâmplă. Da, cred ca a contat
canalul pe care s -a desfășurat campania președintelui. Deși diferența nu a fost atât de mare,
părerea mea este că dacă aceste alegeri ar fi fost promovate la televizor sau cu ajutorul oricărei
alte metode de promovare, rezultatele nu ar fi fost aceleași.
Dacă ar fi să mă axez pe o metodă de prom ovare a unui politician, mediul online ar fi ales
și de mine, desigur, pe lângă alte metode de promova re. În urma redactării licenței am înțeles
importanța perseverenței în mediul onl ine, cât și importanta de a fi constant în postări. De
asemenea, imaginea afișată de politicianul ce candidează pe parcursul campaniei este foarte
importantă.

34

Concluzii

În urma redactării lucrării de licență pot afirma cu certitudine că rețelele de socializare
influențează în mod categoric tinerii și nu numai. În prima parte am adunat informații despre
rețelele de socializare pe care eu le consider a fi cele mai utilizate de mine și cei din jurul meu la
momentul actual și m -am interest pe site -ul de cercetare Gemius în privința categoriilor de
utilizatori de vârste pe Facebook, Instagram și Twitter în România, cele mai recente date
statistice fiind din anul 2017, respectiv 2018 -Facebook. În clasificarea utilizatorilor am putut
vedea unde mă încadrez eu, dar i -am putut încadra și pe cei apropiați la o analiză a
comportamentului din mediul online. Mai apoi am vorbit despre avantajele și dezavantajele
utilizării unei pagini de facebook, atât din punctu l meu de vedere cât și din privința unor
cercetări în domeniu. Atât avantajele cât și dezavantajele sunt numeroase, considerând că dacă
sunt luate măsur i de precauție cum ar fi limitar ea timpului petrecut online sau filtrarea
conținutului, numărul dezavantajelor putând fi redus considerabil.
Un alt subiect abordat a fost superficialitatea din mediul online și cât de tare sunt afectați
tinerii de acest subiect. Concluzia a fost că efectul este unul negativ, deoarece conținutul văzut
pe F acebook este luat ca atare, fără a fi pus la îndoială cât de reale sunt respectivele postări.
Campaniile electorale desfășurate pe Facebook devenite un nou trend au fost un alt subiect,
metoda de promovare devenită eficientă peste așteptări și ut ilizată de politicienii zilelor noastre.
Pe finalul licenței, subiectul a fost prietenia profesor -elev, subiect ce mi -a stârnit curiozitatea dar
și indignarea de multe ori în viața de zi cu zi. Deși eu nu am fost de accord cu acest tip de
prietenie din med iul online, studiile tratate în licența mi -au oferit și o altă viziune a acestui fapt,
făcându -mă să văd și beneficiile cum ar fi apropierea elevului față de profesor și depășirea
barierei dintre cele două părți, precum și stimularea învățării atunci când elevul nu își mai vede
profesorul doar că pe o persoană ce stă în fața clasei și preda. Ultimul subiect abordat în licența a
fost modul în care rețeaua de socializare Facebook a influențat tinerii și nu numai să iasă la vot în
anul 2014. Conform studiilor și graficelor, am demonstrat că mediul online a fost canalul ce a
făcut diferența, și i -a făcut pe tineri să ia atitudine în 2014. Numărul de articole share -uite,
discuțiile și comentariile interminabile de pe paginile celor doi contracandidați au ajuns și la

35
urechile celor ce nu dețineau pe atunci un cont pe o rețea de socializare. Agresivitatea postărilor
din mediul online m -a influențat și pe mine în momentul alegerilor, având ocazia ca în lucrarea
de licență să aprofundez subiectul și să analizez număru l postărilor sau chiar postările celor doi și
modalitatea de a se prezenta pe ei înșiși în mediul online. Am ajuns la concluzia că da, mediul
online a influențat tinerii să iasă la vot, atât prin „efectul de turma ” sau „trendul ” de a vota un
politician nea mț să iasă președinte, cât și prin imaginea pe care ambii contracandidați șiau create –
o pe parcursul campaniei electorale.

36
Bibliografie

1. Brăduț Ulmanu Alexandru , Cartea fe țelor , Editura Humanitas , 2011
2. Ghițan Alexandra -Camelia , Tinerii și serviciile rețelelor de socializare , Bucure ști , 2015
3. Schaefer W. Mark ,Rețelele de socia lizare explicate , Editura Act și Politon ,Bucure ști,
2016
4. Salcudeanu Tudor , Aparaschivei Paul, Toader Floren ța , Blogurile , Facebook ul și
Politica , Editur a Tritonic , Bucuresti , 2009
5. www.zf.ro
6. https://mariusses cu.ro
7. https://www.pagi nademedia.ro
8. https://www.gi z.ro
9. https://www.w all-street.ro
10. http://www.facebrands.r o
11. http://www .gandul.info
12. https://playtech.ro
13. https://adelinarotaru.ro
14. https://ziarmm.ro
15. www.manager.ro
16. http://rochi.utcluj.ro
17. http://rochi.utcluj.ro
18. https://www.dcnews.ro
19. https://economie.hotnews.ro
20. http://www.sferapoliticii.ro
21. http://www.media fax.ro