Specializarea Comunicare și Relații Publice [605609]

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Sociologie și Comunicare
Specializarea Comunicare și Relații Publice

COMUNICAREA ÎN CULTURI RADICAL DIFERITE

Student: [anonimizat]: 16LF393
Coordonator: Lector dr. Mihai Burlacu

– Februarie, 2020 –

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
1.SEMNIFICAȚIA TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
2.ORIGINALITAT EA ARGUMENTĂRII ………………………….. ………………………….. …………… 6
3.CHESTIONARUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
4.REZULTATELE DEMERSULUI ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
5.CONCLUZI E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12

2

COMUNICAREA ÎN CULTURI RADICAL DIFERITE

INTRODUCER E

Pentru înțelegerea optimă a acestui articol este esențială cunoașterea în prealabil a
culturilor analizate. Populația din Siria a avut o multitudine de conflicte în care a fost
implicată. Țara este amplasată în Est -ul mijlociu și astfel diversele sale resurse și alte
neînțelegeri politice au dus la războaie și proteste devastatoare în ultimii 10 ani. Istoria sa se
bazează pe controverse de natură politică sau alte interacțiuni cu grupări teroriste. Când istoria
este în mare parte despre conflicte, infracționalitate și corupție, acest fapt afectează gândirea
oamenilor și mai ales modul în care aceștia comunică și interacționeaz ă. Liderii politici care s –
au dovedit a fi de o incompetență inegalabilă au reușit să transforme o min ă de aur într -o zona
de război și instabilitate socială constantă. Terorismul este una dintre cele mai lașe modalități
de a influen ța pe cineva să iți fac ă pe plac. Cel care vrea să terorizeze este speriat și nu se
poate integra într -o societate.
Când oamenii care nu se pot integra și sunt speriați de o societate sănătoasă și bine
pusă la punct ajung la conducere toate planurile și tot ce înseamnă bunăstare a unei națiuni se
distrug automat. Siria a avut însă puțin noroc și ca un phoenix a înviat din propriul scrum și a
reușit să aducă o picătură de normal cetățenilor. Se încearcă construirea a diverse centre de
reformare socială, diverse baze militare pentru protejarea civililor, și multe instituții
universitare construite recent pentru copii care au fugit din orașele natale deoarece acestea au
fost ocupate de forțe teroriste. În ciuda tuturor întâmplărilor devastatoare populația a rămas
una colectivistă. Oam enii sunt uniți și reușesc până și acum să fie o națiune empatică.
Dezastrul a adus unitate pentru poporul Sirian, trecând prin atât de multe lucruri și
văzând moartea cu ochii zilnic, s -a dezvoltat o empatie generală în comunicare și în modul de
a trăi. Lumea se ajută și conviețuiește în diverse tabere construite de forțele militare rămase.
În zonele puțin mai urbane situația este diferită, populația are un nivel de trai puțin mai ridicat
însă în comunicare și interacțiune se regăsește aceeași căldură și înțelegere. Cultura
musulman ă care predomin ă în Siria este una a iubirii și a înțelegerii, însă forțele teroriste au

3
creat o imagine generala diferit ă în restul lumii. Oamenii au ajuns să creadă stereotipurile care
presupun că musulmanii sunt teroriști și au intenții rele oriunde s -ar afla. Însă cei care
respectă legea musulmană nu își permit nici măcar să se gândească la a face rău cuiva.
Americanii nu au o istorie atât de veche c a cea a Sirienilor însă sunt un popor la fel de
controversat și intresant. În Statele Unite ale Americii democrația și libertatea oamenilor este
un lucru prioritar din cele mai vechi timpuri. Numeroasa populație este una dintre cele mai
avansate din punct de vedere social. De și exist ă zone cu criminalitate și infracționalitate
ridicată, în mare parte oamenii au ajuns la un nivel de conviețuire optim. Predomină
individualismul și fiecare persoană interacționează după un tipar anume creat de parametrii în
care acesta s -a dezvoltat. Se consider ă că imediat după descoperirea noului cont inent unde se
află Statele Unite ale Americii, cei care au făcut grandioasa descoperire au plecat și au rămas
diverse persoane cu capacități inferioare de gândire. Sclavii și oamenii tribali care au fost
găsiți s -au dezvoltat ulterior prin ajutorul popoare lor europene și asiatice. Însă consider ând
faptul că această înapoiere în dezvoltare nu i -a reținut pe americani să ajungă unul dintre cele
mai dezvoltate popoare din punct de vedere al ordinii sociale, ridic ă niste semne de întrebare.
Este individualismul cheia către ordinea și bunăstarea unei națiuni? Probabil că este o
întrebare prea generală pentru a putea defini o societate utopică în care totul decurge așa cum
trebuie și oamenii nu se intersectează decât atunci când este nevoie. Semnificativ mai
dezvo ltată c a Siria, Statele Unite ale Americii este una dintre cele mai mai for țe militare din
lume și constituie o putere imens ă pentru economia global ă. Un individ născut în societatea
american ă se poate identifica ca fiind privilegiat deoarece cetățenii ame ricani au o sumedenie
de oportunități. Este foarte important pentru cetățenii acestei societăți să aibă de unde alege.
Pentru un american este mult mai important să aibă variante multiple deși cel mai probabil vă
alege mereu același lucru, faptul că are de unde îl vă satisface.
Ei au obiective personale care nu coincid cu obiectivele de grup generale. Libertatea și
independența personal ă este unul dintre cele mai importante lucruri pentru principiile
democratice americane. Prin individualismul dezvoltat de americani putem observa unicitatea
omului. Fiecare om își crează propriul drum în viață și îl urmează fară a se abate pentru a
satisface idei generale impuse de autorități sau alte grupuri. Se dezvolt ă o anume autonomie a
indiv idului baz ându-se doar pe el însuși. De aici provine faimoasa expresie ‚’’the land of the
free’’.
În articolul Communication practices in the US and Syria publicat de Rebecca S.
Merkin și Reem Ramadan se regăsesc diverse încercări ale autorilor de a expl ica
colectivismul sirian și respectiv individualismul American. În zilele noastre, lumea este într -o

4
continuă schimbare. Odată cu schimbările fie ele de natură științifică, infrastructurală sau
spirituală, se schimbă și modul în care oamenii comunică. Pute m întâlni vaste variații in
comunicare doar la schimbarea împrejurărilor cu foarte puțini kilometrii. Astfel putem
deduce faptul c ă exist ă un ’’crater’’ imens între modul de comunicare a unor culturi cu
obiceiuri și tradiții diferite. Astfel, colectivismu l și individualismul pot fi văzute c a două
paralele. Sirienii au diverse modalități de a comunica dezvoltate de la cea mai fragedă vârstă
în cultura predominant musulmană. Se pune accent pe empatie și înțelegere între două
persoane care comunică. Empatia ș i apropierea fa ță de persoanele care comunică este un
factor esențial pentru o comunicare eficientă și productivă în cultura siriană. La polul opus,
americanii pun accent pe încredere și rata de credibilitate pe care o are o persoană pentru a
putea să comu nice în parametrii optimi.
Articolul are dou ă teme principale dezbătute în paralel de către cei doi autori. Fiecare
având un trecut diferit fiind reprezentanți ale celor doua culturi, își propun să unească toate
cunoștințele și să ajungă la un consens pentru a iniția un studiu. Una dintre teme este
reprezentată de colectivismul sirian care constă în empatie, înțelegere și unitate. Iar cealaltă
temă este reprezentată de individualismul american care constă în rigiditate, demnitate și
stimă de sin e.
Temele sunt susținute de un studiu controversat realizat pe niște studenți din zonele
urbane din America și Siria. Studiul a avut un grad de dificultate la început, reproșându -se
faptul că studenții nu sunt un eșantion bun. Studenții cuprinși cu vârst e între 18 -24 de ani se
presupuneau ca fiind persoane aflate încă în dezvoltare neavând un caracter bine definit
pentru a putea să se studieze modul în care comunică.
În ciuda faptului că există diverse scopuri în spatele contactului intercultural,
impres iile false între indivizi din diverse societăți se vor întâmpla în general mai puțin din
motive politice și mai mult din cauza contrastelor sociale în calități, standarde și stiluri de
schimbare a informației. Astfel prin înțelegerea diverselor tipuri de comunicare și pe ce se
bazează acestea putem diminua potențiale conflicte.
Culturi extrem de diferite însă bazele acțiunilor sunt foarte similar e. Toți ne dorim o
viață liniștită fără să avem prea multe conflicte ca mai apoi să reușim să ne afirmăm pe pla n
profes ional sau educațional. Omul este o ființă care are nevoie de interacțiune pentru a se
putea dezvolta și evolua. Primul pas spre acest lucru este înțelegerea faptului că fiecare om
este diferit, are un trecut anume și în spatele său se afl ă un baga j de valori și morale diferite de
ale noastre. Al doilea pas este respectul. Nu putem să fim productivi într-o interacțiune dacă
nu exist ă o relație de respect față de cultura celuilalt om.

5
1.SEMNIFICAȚIA TEMEI

Acest studiu fiind realizat pe două culturi aflate într -o polemică constantă de ceva
timp, tema este abordată foarte atent și se folosesc anumiți termeni pentru a evita eventualele
neînțelegeri. Est -ul mijlociu și Statele Unite ale Americii au fost mereu un subiect sensibil.
Ulterior putem d educe două teme principale ale articolului.
În primul rând, temele principale sunt reprezentate de colectivismul din Siria și
individualismul din Statele Unite ale Americii. Contrastarea celor două fiind un scop final
pentru autori trebuie să înțelegem că prin atribuirea unei etichete de acest tip putem deduce o
sumedenie de informații despre un individ. Putem să aflăm cum comunic ă acesta, cum
relaționează cu grupurile, care este rolul său într -un grup și cum se va implica. Având această
caracteristică stabilită se poate realiza un studiu pentru a valida toate presu punerile despre
comportamentul său fie că face parte dintr -o societate individualistă sau colectivistă.
Raportându -se de asemenea la aspectele generale ale colectivismului și individualismului,
studiul realizat susține tema, validând anumite caracteristici care ulterior erau doar
stereotipuri. Studiul care a constat într -un chestionar în urma căruia s -au înregistrat date
exacte care au creat o majoritate și o minoritate în ambele culturi. Având o statistică exactă se
pot înțelege astfel anumite aspecte și de unde provin anumite stereotipuri. De altfel cum este
influențată viața unui om care face parte dintr -o societate colectivistă și cum este influențată
viață unuia care face parte dintr -o societate individualistă. În general studiul a decurs în
parametrii optimi opținând datele pe care le urmăreau autorii articolului și realizatorii
studiului astfel susținând temele generale propuse.
În al doilea rând, datele preluate din studiu au confirmat ipotezele propuse anterior de
autori. Majoritatea fiind validate iar unele s -au dovedit a fi invalide. Abordarea din mai multe
caracteristici ale unui individ susțin temele principale și oferă un plus pentru a putea înțelege
unde se încadrează fiecare. Esantionarea deși parcă foarte clară, ascunde anumite dedesubturi
care examinate atent pot să ofere un rezultat diferit decât cel așteptat. De altfel, autorii își
bazează tema pe studiile și cercetările făcute anterior de alte personalități, luând datele
concrete și proces ându-le pentru a obține o informație cât mai concis ă și universal valabilă.
Deși tema in sine este un subiect foarte delicat pentru ambele culturi implicate în acest
studiu, autorii reușesc să fac ă o paralelă intre cele două și să obțină date exacte,
incontestabile. Individualismul și colectivismul sunt elemente cheie în explicarea atitudinilor
și practicilor unei culturi. Legătura dintre individ și grup este un factor important pentru a

6
putea determina o mulțime de alte lucruri despre el. Tema este extrem de semnific ativă
deoarece în zilele noastre este un subiect de actualitate. Odată cu rata imensă de imigranți și
efectul de melting pot , au început să apară diversele ciocniri de culturi. Trebuie să înțelegem
faptul că fiecare națiune în parte are un mod e a comnica și un mod de a trăi. Până acum 10
sau 15 ani aceste subiecte erau relativ inexistente deoarece nu existau atât de multe culturi
aflate în același loc. Permisivitatea actuală și granițele din ce în ce mai deschise sunt un factor
principal pentru aceste con flicte.
Prin contrastarea tipurilor de raportare la un grup se dorește astfel înțelegerea acestora
și are un scop aplicativ pentru o mai bună interacțiune umană. Un rol important mai este jucat
de anumite prejudec ăți pe care unele culturi le construiesc. N eraportarea la un grup și
îndepărtarea poate fi văzută c a o metodă de izolare, însă asta le permite indivizilor să observe
din exterior și să își facă păreri preconcepute bazate doar pe impresii nu pre concretit ăți.
Astfel deseori o să auzim expresii denig rante la adresa unei culturi f ără că persoana care le
emite să fi cunoscut sau înțeles cultura respectivă.
Tema este deci un subiect actual, foarte important pentru dezvoltarea culturii generale
și a abilit ăților de comunicare cu oameni de naționalitate d iferită.

2.ORIGINALITATEA ARGUMENTĂRII

Pentru a putea identifica o argumentare originală este esențial să înțelegem ce
înseamnă ea cu adevărat. Argumentarea poate fi ințeleasă la un nivel elementar ca fiind o
justificare a unei acțiuni însă pentru a reuși să înțelegem ideile procesate și explicate de autori
putem să ne referim la o problematică des întâlnită.
Problema filosofică, dar și socio -lingvistică, reglementativă, a acordului asupra sensurilor
cuvintelor poate să devină de interes pub lic pe fondul unor dispute ideologice și politice. S -a
făcut observația că alegerea unui cuvânt în discurs are implicații argumentative intrinsece.
Denominațiile impun anumite reprezentări și ierarhii valorice, creează emoții și tensiuni la
nivel interpers onal sau social. (Bara, 2013)

7
Astfel autorii reușesc să eschiveze justificarea anumitor date prezentate în articol și să
facă referire doar la studiul demarat și la rezultatele obținute. Considerând numeroasele
referiri la alte studii ș i diverse detalii extr em de generale, originalitatea nu este susținută intr -o
anume parte a articolului, fiecare capitol oferind o notă general ă a studiului. Deși acest articol
a analizat diferențele de comunicare din cadrul individualismului și al colectivismului,
informația pr incipală, cea de a contura cele doua, a fost suprimată de anumite definiții sau noi
teorii ivite pe parcursul studiului.
Deși argumentarea este foarte generală și diverse subiecte nu sunt aprofundate pentru
a justifica originalitatea, studiul se bazează pe diverse lucr ări cu caracter academic, informația
fiind procesată și având diverse teorii importante care ulterior au dus la confirmarea ipotezelor
propuse ini țial. Astfel ipotezele capătă o notă mai importantă decât argumentele aduse și
studiul în sine. Scopul final al studiului presupunea evidențierea faptului că sirienii, sunt o
cultură colectivistă, cu un nivel crescut de empatie și cu nevoia de confirmare socială mare iar
americanii sunt o tipologie care comunică în conformitate cu valorile c ulturale individualiste,
care au context sc ăzut. Acest scop a fost susținut de datele exacte raportate la chestionarele
oferite și de diverse teorii . Este prezent însă un tabel cu date exacte obținute în urma unui
chestionar oferit studenților din zonele urbane din America și Siria având diverse etnii,
naționalități, religii, vârste asemănătoare . Chestionarul urm ărea evaluarea capacităților de
comunicare a fiecăruia și cum este acesta influențat de comunitatea în care trăiește. Ipoteza
care enunță faptul că sirienii au o mentalitate colectivist ă și comunic ă ca atare iar americanii
au o mentalitate individualist ă și tind să aibe un mod de a comunica diferit a fost verificat ă
prin intermediul acestui chestionar. Aceste date au adus un plus de original itate teoriilor și
studiilor anterioare.

3.CHESTIONARUL

În acest articol principalul instrument de investigare este chestionarul. Diferențele în
comunicarea din Statele Unite și Siria au fost testate printr -un design specific pentru a observa
diferențele în comunicare cu țara ca variabilă independentă, adaptabilitatea comunicării ca

8
covariate și imediate, non -verbale, empatie, competență socială, încredere socială,
autoeficacitatea socială și autoeficacitatea generală ca variabile dependente.
Chestionarul a fost realizat pentru studenții din Siria și America. Cei din Siria studiau
la Universitatea din Damasc iar cei din America la Universitatea din New York. Chestionarul
a fost redactat în limba engleză pentru cei din America și tradus ulterior în arabă pentru cei
din Siria. Pentru a putea susține ipoteza corespunzător eșantionarea trebuia să aibă cel puțin
58 de participanți în ambele sesiuni. Aceasta nu a fost o problem ă deoarece ambele au avut
mai mult de 70 de parti cipanți care au completat chestionarul. Diverse abilități de comunicare
precum : adaptabilitatea în comunicare, imediatitatea non verbală, efica citatea socială, empatia
în vorbire și comunicarea în cercul de prieteni au fost evaluate în urma acestui chestio nar prin
diverse instrumente de investigare mai amănunțite și foarte precise.
Principală este metoda anchetei pentru a putea elabora chestionarul. Această alegere
este justificată de autori ca fiind cel mai bun mod de a evalua abilitățile de comunicare a u nui
grup larg de persoane aflate la distanță. Chestionarul a reușit astfel să răspundă ipotezelor
enunțate de autori anterior. Răspunsurile fiind evaluate în două limbi diferite au existat
anumite discrepanțe în colectarea informațiilor însă majoritatea in formației a fost procesată
corespunzător și rezultatele au fost pe măsură.

4.REZULTATELE DEMERSULUI

În urma chestionarului rezultatele obinute au fost clar explicate de către autori. Ele pot
ajuta la dezvoltarea comunicării viitoare dintre oamenii colectiviști din Siria și cei
individualiști din Statele Unite ale Americii . S-a dovedit faptul că sirienii sunt mai predispuși
să comunice arătând empatie și înțelegere pe când americanii comunică într -o manieră ieșită
din comun arătând o exprimar e nonverbal ă excentrică încă de la începutul interacțiunii.
Descoperirile au confirmat, de asemenea, că sirienii și americanii au așteptări și prejudecăți
diferite atunci când comunică. De exemplu în timpul situațiilor de comunicare interculturală,
intenți a vorbitorilor se schimbă radical pe parcursul discuției. Începe c a o discuție prietenoasă
și empatică și se schimbă într -o analiză continuă a vorbitorilor între ei, cenzur ându-se extrem
de mult și scoțând la iveală puncte de vedere contextualizate și cuno ștințe generale.

9
Alte rezultate ale studiului legat de teoria colectivistă a comunicării în context ridicat
ne arată faptul că sirienii, ca și alte popoare din est -ul mijlociu tind să exprime o nevoie de
confirmare socială mai mare în relațiile cu ceilalți decât americanii. Sirienii au nevoie de
confirmare constantă în vorbire pe când americanii nu așteaptă răspunsuri complexe și
detaliate înapoi. Conver sația se realizează puțin mai centrat pe vorbitor când vine vorba de
americani pe când la sirieni conversa ția se clădește pe ambii vorbitori și este ieșit din comun
ca un individ să vorbească mai mult ca cel ălalt într -o discuție fie ea formală, informală sau
familială. Mai mult de atât, nevoia de confirmare socială oferă sprijin non -verbal pentru
imaginea de s ine a sirienilor făcându -i să se sim tă mult mai implicați în conver sasție. Când
comunicăm este foarte important ca receptorul să își arate interesul făță de mesajul emis și să
fie atent. În alte culturi ascultarea f ără atenție sau implicare este un lucru elementar și nu este
văzut c a o formă de dezinteres. Atenția la fața receptorului este esențială în cultura siriană
pentru a observa reacțiile acestuia și a restructura mesajul în funcție de cum este perceput
inițial. Pe când în cultura americană, ex presiile faciale nu au o atât de mare importanță
deoarece se consideră că sunt prea variate și nu există o atenție empatic ă în vorbire.
Altă descoperire este faptul că americanii sunt mult mai optimiști, fericiți și prietenoși
decât sirienii. Nivelul rid icat de trai este factorul principal pentru acest lucru însă cu toate
acestea le lipsește considerabil empatia. Ei tind să fie foarte optimiști când vine vorba de
lucruri generale ce se întâmplă în jurul lor precum: diverse concerte, excursii, sărbători. Î nsă
când vine vorba de persoane sunt mai rezervați și nu se implica atât de mult arătând
sentimente. Se izolează și nu oferă un feedback satisfăcător referitor la oamenii cu care
conviețuiesc, total opus sirienilor.
În urma cercetării realizate putem afir ma faptul că s -au respectat standardele etice
referitoare la evitarea plagiatului deoarece trimiterile bibliografice sunt prezente și redactate
corespunzător. Studiile anterioare sunt folosite doar pentru a oferi o notă informativă și pentru
a susține anum ite ipoteze care erau considerate stereotipuri în trecut. Toate informațiile
preluate din surse externe sunt notate ca atare și sunt folosite pentru a ajunge la o nouă
concluzi e, neavând ca scop invalidarea celor anterioare sau utilizarea lor în scopuri
nelegitime.
Rebecca S. Merkin, Reem Ramadan au redactat acest articol și au realizat acest studiu
pentru a combate o problemă de natură culturală ce afectează comunicarea și desparte anumite
grupuri. Studiile anterioare la care s -a făcut referință au fost folosite în parametrii normali iar
plagiatul a fost evitat.

10
5.CONCLUZI E

În retrospectiva lecturării articolului pot afirma faptul că individualismul și
colectivismul sunt note definitorii în ceea ce privește comunicarea și relaționarea unui individ
în societate. Este foarte important să cunoaștem anumite caracteristici care conturează o
cultură. Comunicarea nu se bazează doar pe un schimb de informație între dou ă sau mai multe
personae, ea se manifestă prin intermediul deprinderilor și cunoașterilor unui individ l a un
moment dat. Cultura, religia și împrejurările în care trăiește sunt ceea ce îl formează. Omul,
din punct de vedere social, are trei etape de dezvoltare și anume: etapa inițială denumită
adesea și socializarea în cadru familial urmată de socializarea s ecundară care se desfășoară în
cadrul grupului de prieteni de la începutul adolescenței până înspre sfârșitul acesteia. Iar în
final intervine socializarea continuă care reprezintă modul individului de a se integra în
diverse grupuri. Pe parcursul acestor etape fiecare își formează un caracter și un mod de a
comunica.
Există, într -adevăr, factori externi care pot influența dezvoltarea unui individ însă cel
mai important este cum se integrează acesta și cum relaționează cu persoanele din jurul său.
De la a proximativ 7 ani până la 12 ani tindem să comunicăm asemănător părinților no ștrii,
imităm foarte mult și ne pliem după caracterul lor. Cum comunică părinții și membrii din
cadrul familial definesc un copil f ără că acesta să își dea seama ,el va încerca să reproducă ce
spun și ce fac părinții în mod involuntar pentru a putea primi apreciere și atenție. De la
adolescența fragedă care începe la aproximativ 12 sau 13 ani până la aproximativ 18 ani,
exist ă o dorință continuă de apartenență la un grup. Pentru a put ea face parte dintr -un grup
trebuie să fie prezente anumite caracteristici comune în modul de a comunica, modul de a
rezolva probleme și gândirea în general. Aici un adolescent se formează și poate să evolueze
sau să involueze odată cu grupul. Aceste două etape sunt cele mai relevante pentru formarea
modului de comunicare și relaționare cu alții deoarece rămâne implementat și în subconștient
pentru o perioad ă foarte lunga de timp. Adesea unii adolescenți vor spune sau vor face
anumite lucruri doar pentru a putea să își mențină ideea despre sine și să fie apreciați de restul
grupului.
În ultima etapă de dezvoltare care începe aproximativ după vârst a de 18 ani și
continu ă pe parcursul vieții, se pot redefini anumite caracteristici specifice însă este foarte
improbabil să apară schimbări radicale în modul de a comunica sau modul de a inte racționa cu
oamenii. Expresia ''cât trăiești înveți'' capătă un nou sens deoarece cât trăim deprindem noi

11
abilit ăți de a înțelege ce se întâmplă în jurul nostru și reușim să ne adaptăm pe zi ce trece la
diverse situații pe care nu le -am întâlnit ulterior. Fie că ne dorim sau nu relaționarea cu
persoanele din jurul nostru sunt ceea ce ne definesc. Pentru a putea să spunem cu adevărat că
suntem ceea ce suntem avem nevoie de confirmare socială și aprobarea unui grup de oameni.
Nu putem să dobândim anumite tit luri sau să ne form ăm o opinie despre noi f ără probarea lor
în termeni practici. Astfel se poate afirma faptul că o cultură definește un om și
caracteristicile definitorii pot fi evaluate după individualism și colectivism.
Siria și Statele Unite ale Ameri cii sunt două națiuni diferite în ceea ce privește cultura
și tradițiile. Etapele dezvoltării capătă alte nuanțe într -o națiune precum Siria deoarece
predomină ideea de grup și unitate. Fiecare trebuie să contribuie și să fie activ în comunitatea
sa. Ideea de colectiv și de ajutor reciproc este o notă definitorie pentru caracterul sirienilor de
aici implicit este afectat și modul de comunicare al acestora.
Americanii nu se bazează pe asemenea valori. Ideea de apartenență și implicare într -un
grup mai mult d ecât pentru relaxare și socializare este una rău privită. Astfel ei vor fi înclinați
să se concentreze pe sine și să încerce să își vadă propriile interese în detrimentul a intereselor
comunității din care fac parte. Fiind o societate mult mai dezvoltată c u un nivel de trai
semnificativ mai înalt ca cel al sirienilor, se poate justifica această închidere în sine și de ce
predomină atât de mult individualismul.
Studiul demarat de Rebecca S Merkin și Reem Ramadan , realizatorii articolului
Communication practi ces in the US and Syria demonstrează cu succes faptul că Siria și
Statele Unite ale Americii au modalități total diferite de a comunica. Prin intermediul a mai
multor analize și chestionare realizate de aceștia, s -a ajuns la confirmarea anumitor întrebări
puse în prealabil. Siria este o societate colectivistă iar S.U.A este o societate individualistă.
Aceste două descoperiri au dus la concluzia că tipul de națiune în care un individ trăiește este
un element definitori u pentru comunicare.
Ca o ultima not ă, doresc să menționez faptul că este foarte important să nu ne mai
formam păreri preconcepute, să nu mai avem prejudecăți și să încerc ăm să diminuăm cât mai
mult din stereotipuri deoarece oamenii nu sunt ceea ce par a fi. Ei sunt rezultatul unei sume de
trăiri și experiențe despre care dacă nu cunoaștem nimic nu avem de unde să știm cine sunt ei
cu adevărat și care le sunt intențiile. Siria și S.U.A rămân două subiecte controversate, două
națiuni aflate în anti teză constantă, însă este foarte important să în țelegem ambele culturi și
cum au ajuns să își dezvolte modul de comunicare până în prezent. Cele două țări au fost
contrastate în așa fel încât să putem înțelege situația lor actual ă, cum interacționează oamenii
și care este modul lor principal de a comuni ca.

12
BIBLIOGRAFIE

Bara, M. (2013). STILISTICĂ, PRAGMATICĂ, RETORICĂ ȘI ARGUMENTARE. Editura
Universității din București , 17.