SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [604974]

UNIVERSITATEA POLITEHICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific
Lect. univ. dr. DRAGOMIR
Gabriel-Mugurel

Candidat: [anonimizat]

2015

2
UNIVERSITATEA POLITEHICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

BRANDUL DE ȚARĂ. CAMPANII DE
PROMOVARE ALE ROMÂNIEI,
OBIECTIVE ȘI RECEPTARE

Conducător științific
Lect. univ. dr. DRAGOMIR
Gabriel-Mugurel

Candidat: [anonimizat]

2015

3
Cuprins

Prefață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
Capitolul I: Noțiu ni de brand ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
I.1. Apariția și evoluția conceptului de brand ………………………….. ………………………….. ………………. 9
I.2. Tipuri de brand și arhitectura lor ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
I.2.1. Tipurile de brand ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
I.2.2. Arhitectura brandurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
I.2.3. Importanța și caracteristicile brandului ………………………….. ………………………….. ………….. 16
Capitolul II: Brandul de țară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
II.1. Brandul de țară – noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
II.2. Dimensiunile brandului de țară ………………………….. ………………………….. ………………………….. 20
II.3. Acțiuni de promovare ale României ………………………….. ………………………….. …………………… 22
II.3.1. Analiza brandului Explore the Carpathian Garden ………………………….. ……………………… 25
II.3.2. Promovarea României prin intermediul documentarului „Wild Carpathia” ………………… 30
II.4. Campanii de promovare ale altor țări ………………………….. ………………………….. …………………. 32
Capitolul III: Românii prin ochii lor și ai străinilor ………………………….. ………………………….. ………… 39

4
III.1. Românii despre ei înșiși ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 39
III.2. Românii în viziunea străinilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 43
Capitolul IV: Reprezentarea românilor și a României pe blo gurile și site -urile internaționale …… 47
IV.1. Analiza de conținut – repere teoretice ………………………….. ………………………….. ……………….. 47
IV.2. Noțiuni despre site și blog ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 49
IV.3. Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
IV.4. Analiza blogurilor internaționale ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
IV.4.1. Analiza cantitativă a blogurilor ………………………….. ………………………….. ………………….. 52
IV.4.2. Analiza calitativă a blogurilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 58
IV.5. Analiza presei internaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 63
IV.5.1. Analiza cantitativă a site -urilor ………………………….. ………………………….. ………………….. 63
IV.5.2. Analiza calitativă a site -urilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 73
Capitolul V: Rezultatele analizei de conținut ………………………….. ………………………….. ………………… 83
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 87
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 90
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 96
Anexa 1: Lista articolelor blogurilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 96
Anexa 2: Lista articolelor site -urilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 98

5
Prefață
Lucrarea „Brandul de țară. Campanii de promovare ale României, obiective și
receptare ” asigură o mai bună cunoaștere și înțelegere a elementelor ce compun imaginea
unei țări la nivel internațional. Crearea unui brand de țară este un proces lung și dificil și
presupune o colaborare strânsă între instituțiile statului și cetățeni. Un brand puternic este un
factor de dezvoltare economică, de creșterea a investițiilor străine, a exporturilor și de atragere
a turiștilor. Balanța s -a înclinat în ultimii ani către aceste active necorporale , în defavoarea
celor corporale, datorită faptului că ele pot obține longevitatea. Un brand de țară este necesar
și extrem de important pentru poziția unei țări în lume.
Tema aleasă a reprezentat pentru noi o temă dinamică, datorită conceptului nou și
controversat în literatura de specialitate și care solicită angrenarea mai multor elemente din
diferite domenii precum comunicare, publicitate, management și marketing. Deși s -au făcut
mai multe studii de cercetare pe acest domeniu de -a lungul anilor, lucrarea de față vine în
completarea lor, cu o analiză nouă și detaliată a imaginii României în străinătate. Pentru ca o
țară să se poată dezvolta pe plan international și să -și creeze o imagine pozitivă în lume trebuie
făcute cercetări periodice asupra imaginii e i, nu numai în ceea ce îi privește pe propri cetățeni,
ci și pe cetățenii străini. Analiza de conținut, cantitativă și calitativă asupra blogurilor și site –
urilor internaționale relevă importanța cunoașterii imaginii despre români și România în
străinătate .
Pe această cale doresc să le mulțumesc tuturor profesorilor care mi -au fost alături în
acești trei ani de studiu și care au contribui semnificativ la formarea mea , atât pe plan
personal, dar , mai ales, pe plan profesional. Totodată, mulțumirile mel e se îndreaptă către
coordonatorul lucrării de licență lect. univ. dr. Gabriel -Mugurel Dragomir , pentru atenția și
sprijinul acordat.

6
Introducere
Lucrarea „Brandul de țară. Campanii de promovare ale României, obiective și
receptare ” își propune să evidențieze c aracteristicile și asocierile românilor și României pe
plan internațional și are două funcții esențiale: una teoretic ă, de cunoaștere a termenilor
specifici, de transpunere a acțiunilor de promovare ale României din trecut și de sintetizare a
percepțiilor străinilor despre români și România în urma unor studii precedente și una
aplicativă, de cercetare, prin analiza de conținut, calitativă și cantitativă a blogurilor și site –
urilor internaționale pe o perioadă de doi ani, pentru a determina care este imagin ea de țară a
României prin ochii cetățenilor străini și ce atitudini generează ea.
Lucrarea este structurată în patru capitole , fiecare având mai multe subcapitole . Primul
capitol este dedicat în totalitate noțiunii de brand. Astfel, am prezentat evoluția în timp a
noțiunii de brand, delimitări le conceptuale dintre brand și marcă , definirea tipurilor de brand și
a importanței acestora. Brandul și -a depășit de mult originile sale străvechi de pes te 2.000 de
ani, s -a dezvoltat, a evoluat odată cu societatea și ajuns să fie astăzi un factor important în
luarea deciziei de cumpărare , astfel, orice produs, activitate sau serviciu poate fi un brand.
Brandurile sunt importante deoarece, pe măsură ce dif erențele reale dintre produse încep să nu
mai fie la fel de puternice, companiile au început să -și mute atenția de la „ce face” produsul, la
felul în care acesta „te face să te simți”, punând accentul pe beneficiul emoțional.
Deasemenea, trebuie reținută d iferența dintre marcă și brand, întrucât există pericolul de
echivalarea al acestora și de utilizare în mod greșit a termenilor. În timp ce marca se referă la
procesul de înregistrare și la protecția legală oferită de organismele juridice la nivel național și
internațional, brandul se concentrează pe atributele tangibile și intangibile ale produsului, pe

7
impactul asupra consumatorului și pe generarea de sentimente și atitudini întipărite în mintea
cumpărătorului.
Capitolul doi se concentrează pe ideea brandului de țară, dimensiunile acestuia și al
campaniilor de promovare ale României. Totodată, vine cu o trecere în revistă a brandurilor și
acțiunilor de promovare ale altor state. Conceptul de brand aplicat țărilor, regiunilor sau
orașe lor este un concept relativ nou , utilizat odată cu globalizarea, ca rezultat al
competitivității pentru atragerea atenției turiștilor, consumatorilor și investitorilor. Brandul de
țară are două elemente definitorii : identitatea, creată de emițător și susținută de atracțiile
turistice, istoria, gastro nomia sau oamenii unei națiuni și imaginea, percepută de receptor și
susținută de experiențele sale. Un nume de brand puternic este rezultatul competenței,
creativității și a atractivitații țării din to ate cele șase puncte ale hexagonului creat de Anholt:
turism, export uri, guvernământ, investiții, și imigrații, cultură și moștenire culturală și
populație.
Evenimentele de după 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru imaginea
țării, iar aderarea României la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007 a impus o
concentrare pe promovarea țării în străinătate. Primele acțiuni de branding după căderea
comunismului au fost inițiate începând cu a doua jumătate a anilor ’ 90, în încercarea României
de a trece peste încărcătura negativă rezultată din asocierea cu comunismul, mineriade, sărăcia
și lipsa valorilor democratice . De la „Eterna și fascinanta Românie” (1995), la „România
mereu surprinzătoarea” (2004), „Land of Choice ” (2009) și „Explore the Carpathian Garden”
(2010) , țara noastră a trecut printr -o serie de campanii de promovare care nu au reușit să
creeze o imagine unitară și stabilă în lume. În schimb, seria de documentare „Wild
Carpathia ”, realizată de Travel Channel și susținută de Prințul Charles s -a bucurat de o mai
multă apreciere și vizibilitate decât toate încercările României de promovare. Trilogia conduce
telespectatorii prin țara noastră și le dezvăluie satele tradiționale, mănăstirile, cultu ra autentică,
precum și minunata diversi tate a faunei și florei din zona carpato -danubiano -pontică.
Cel de -al treilea capitol prezintă o sintetizarea a mai multor lucrări și studii de
specialitate în ceea ce privește imaginea României , atât prin ochii rom ânilor, cât și prin cei ai
străinilor. Imaginea României în lume e ste una negativă și stereotipizată : sărăcie, imigranți,
cerșetori , lipsa valorilor democratice și corupție. Nici în interiorul țării imaginea nu este mai
bună, românii văzându -se pe ei înșiși cu ochi critici.

8
Ultimul capitol, care reprezintă și partea practică a lucrării se concentrează pe analiza
de conținut, calitativă și cantitativă blogurilor și site -urilor internaționale pe o perioadă de 2
ani, în scopul de a vedea care este imaginea României în străinătate. Astfel s -au analizat cinci
bloguri cu autori străini, cu un total de 79 de articole, respectiv cinci site -uri ale unor ziare
internaționale, însumând 7 5 de articole, care au scos în evidență principalele elemente asociate
românii și cu România. Imaginea de ansamblu a României în străinătatea este, astfel, una
polarizată, ce înglobează atât caracteristici pozitive, cât și negative. Românii sunt văzuți ca
imigranți și infractori și prea puțin ca oameni harnici și primitori. În ceea ce privește România,
țara noastră este caracterizată ca fiind frumoasă, cu peisaje naturale superbe, arhitectură unică
și gastronomie excelentă, dar și ca o țară săracă, ieftină și coruptă.
Rezultatele analizei de conținut, detaliată în ultimul capitol al lucrării evidențiază
faptul că există o discrepanță semnificativă între viziunea blogurilor, care au în general o
atitudine pozitivă și viziunea site -urilor, în principal negat ivă. Cu toate acestea, atitudinea
negativă are o rezonanță mai mare la public, fiind percepută mai uș or și întipărându -se mai
profund în mintea oamenilor, totodată fiind și mai greu de schimbat, poate chiar imposibil.

9
Capitolul I: Noțiuni de brand
I.1. Apariția și evoluția conceptului de brand
Noțiunea de „brand ” a trecut printr -un număr mare de etape, fiecare reflectând mediul
social, politic și economic al vremii respective. El s -a dezvoltat pe parcursul timpul și a ajuns
să fie astăzi unul dintre cele mai i mportante valori ale societății moderne.
Etimologic, cuvântul „brand ” provine de la vec hii locuitori ai Scandinaviei, unde
„brandr ” avea semnificația de „a arde ”. De aici cuvântul a fost împrumutat în lumea anglo –
saxonă, unde , odată cu dezvoltarea comerțului cu animale, reprezenta modalitatea prin care
crescătorii de bovine își marcau numele, cu fierul înroșit în foc, pe animalele proprii pentru a
putea face diferen țierea lor (Cărămidă, 2009: 44-45). Acestă practică își are or iginile însă cu
mult timp înainte, încă din Antichitate, unde egiptenii își însemnau turmele de animale ca
metodă de a le recunoaște în caz de furt. Totodată, turmele, fiind mânate pe mari întinderi,
aveau nevoie de o metodă ușoară de identificare, pentru a preveni certurile între proprietari,
atunci când turmele se ameste cau între ele (Corbu, 2009: 57-58).
În perioada secolului al X -lea au fost folosite tot mai mult simbolurile comerciantului,
formate din desene simple liniare. Aceste semne erau cunoscute ca signa mectorium în dreptul
roman -olandez. Simbolurile comerciantului erau folosite pentru a face dovada posesiei
bunurilor care se pierdeau datorită naufragiilor, atacurilor piraților sau altor incidente. Aceste
simboluri erau folositoare și pentru păs trarea evidenței bunurilor de către cei care erau
analfabeți. Primele branduri consemnate în emisfera vestică au fost cele Trei Cruci Latine ale
lui Fernando Cortez, care a debarcat în Mexic în 1519.
Mesteșugarii din Europa și Japonia formau bresle care pu neau „simbolurile de
producție” pe produsele lor. Aceste simboluri erau folosite ca o metodă de a asigura calitatea,

10
deoarece astfel se putea afla sursa de proveniență a bunurilor necorespunzătoare. Aceste
simboluri permiteau conducătorului breslei să ame ndeze sau să excludă un meșteșugar din
breaslă, pe motiv că produsele sale nu au calitatea cerută. În timp ce simbolul breslei era un
simbol personal, revoluția industrială a determinat creșterea comerțului și simbolul brandului a
devenit un instrument leg al generalizat (Bălțăteanu, 2008: 13). Odată cu apariția tiparului,
brandul a cunoscut o altă dimensi une, cea legată de publicitate, însă brandingul și publicitatea
nu desemnează același lucru, deoarece publicitatea oricărui produs este doar o parte a
procesului de branding (Klein, 2006: 27).
O altă etapă în evoluția brandului s -a produs s pre sfârșitul secolului al XIX -lea, odată
cu apariția căilor ferate și implicit a posibilității distribuției produselor pe distanțe mari,
brandul a devenit o modalitate de identificare a producătorului. Astfel, consumatorii puteau să
aleagă dintr -o gamă variată de produse din afara economiei locale ( Fisher -Buttinger, Vallaster,
2011: 21).
Astfel, t ermenul de „brand ” a căpătat de -a lungul timpului numeroase definiții. De la
apariția sa și până în prezent, diverși autori din domeniile comunicării și marketingului au
atribuit noțiunii de brand multiple semnificații, însă nu există o definiție clară și unanim
acceptată. Mai mult, atât în limba română, cât și în limba engleză, se pune problema
delimitării termenilor de „brand ” și „marcă ”, întrucât de cele mai multe ori termenii sunt
confundați și folosiți în mod greșit. Distincția dintre cei doi termeni depășește limitele
lingvistice și se concentrează pe impactul acestora asupra consumatorului. Diferența dintre
marcă și brand este de natură legală. P e de-o parte, marca se referă la procesul de întregistrare,
fiind protejată de lege la nivel național și internațional. Una dintre cele mai cunoscute
terminologii legate de marcă o reprezintă marca de comerț, cunoscută sub denumirea de marcă
înregistrată sau trademark. Pe lângă marca de comerț mai există și alte tipuri de mărci, precum
dealer mark (marca distribuitorului), manufacturer mar k (marca producătorului) sau flanker
mark (marca de flanc). Marca, în concepția Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci este „un
semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei
persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane. Pot s ă
constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene,
litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și în special forma produsului s au
ambalajului său, combinații de culori, precum și ori ce combinație a acestor semne” (sursa:

11
http://www.osim.ro/marci/pmarc.htm , accesat la 7.01.2015 ). În S.U.A., potrivit legii mărcii de
comerț din 1946, numită Actul Lanham, scopul fundamental al mărcii comerciale este acela
„de a proteja consumatorii de înș elăciune, de a încuraja concurența loială și de a asigura
comunității de afaceri avantajul oferit de reputa ție și bunăvoinț ă” (sursa:
http://www.safilar.ro/articolBranding.aspx?aID=21 , accesat la 6.01.2015). Pe de altă parte,
brandul poate exista și fără a fi marcă înregistrată. Brandul „înseamna o relaționare de lungă
durată cu consumatorul și presupune implicare, investiție și un anumit interval de timp pentru
a ajunge cunoscut și iubit de consumatori” (sursa: http://prbeta.ro/blog /brand -vs-marca/ ,
accesat la 10.12.2014 ).
Vlad Dinu Sasu susține că există o diferență semnificativă între brand și marcă,
afirmând că „marca reprezintă pentru produse ceea ce reprezintă numele pentru indivizi ”, iar
brand ul înseamnă mai mult decât un semn care marchează proprietatea (2004 : 332). Marca
este doar urma lasată de „fierul înroșit ”, brand -ul este „blazonul familiei” (Sasu, 2004 : 333).
Cea mai citată defini ție a noțiunii de „brand ” este cea a lui David Aaker, după care s-
au dezvoltat cele mai multe dintre definițiile ulterioare. Aaker susține că brandul este un nume
și/sau un simbol (precum un logo, marcă sau design) distinct menit să identifice bunurile sau
serviciile unui vânzător sau unui grup de v ânzători și să difer ențieze ace le bunuri de cele ale
competitorilor (1991 : 7, apud. Pike, 2004 : 2).
Landor identifică două seturi de definiții ale brandului. Primul set se concentrează pe
unele elemente care alcătuiesc un brand și anume suma atributelor ale unui produs, precum
numele, ambalajul și prețul, istoria, reputația și modul în care este promovat. Cel de -al doilea
set descrie asociațiile din mintea consumatorului care intră în contact cu un brand și se referă
la faptul că produsele sunt făcute în fabrică, pe când brandurile sunt create în minte (sursa:
http://landor.com/#!/talk/articles -publications/articles/the -essentials -of-branding/ , accesat l a
4.02.2015 ). Urmând aceeași direcție, Interbrand descrie termenul de brand ca „un ansamblu de
atribute tangibile și intangibile, simbolizate printr -o marcă comercială și care, dacă beneficiază
de un management corect, creează și inf luențează valoarea un ei afaceri” (Bălțăteanu, 2008:
13). Wally Olins afirmă că un brand „înseamnă claritate, siguranță, consecvență, statut,
apartenență ” (2006: 7). Tot el susține că brandul este „cea mai publică, seducătoare și
manipulatoare manifestare a corporației ” (2006: 11). Într-un cuvânt, acesta conchide că
brandul este „identitate ” (2006: 27).

12
Ioan Hosu spune despre brand că „nu reprezintă doar numele și sigla aferente unei
companii sau unui produs, ci înglobează valorile, viziunea, misiunea acestora, implică
construirea unei identități și a unei imagini unitare, se referă și la emoțiile pe care indivizii le
au referitor la ace stea, mesajele cheie transmise, totalitatea acțiunilor desfășurate, formele
vizuale sub care apare ” (Hosu, Hanță, 2011: 4-35). O altă definiție este dată de William J.
McEw en, care spune despre brand că „identifică, definește și exprimă experiența de utilizare a
produse lor și a serviciilor specifice cu care consumatorii intră în contact ” (2008: 25). Pe scurt,
brandul este un „personaj ” (Crăciun, 2006 : 61).
Printre cele mai vechi branduri se numără Zildjian , o companie producăto are de
instrumente de percuție. Această companie deține cea mai veche marcă înregistrată folosită
continuu până în ziua de azi în S .U.A. În primii două sute de ani, marca a fost utilizată în
Turcia, familia mutându -se ulterior în SUA. Alte mărci comerciale utilizate vreme îndelungată
sunt Stella Artois din 1366 și Löwenbräu , deținătorii c ăreia spun că este folosită din 1383 .
Cele mai vechi mărci înregistrate în diverse țări au fost: Triunghiul roșu al fabricii de bere
Bass a fost prima marcă înregistrată în Marea Britanie, conform legii înregistrării mărcilor din
1875 , în Japonia , o persoană așezată reprezenta prima marcă pentru medicamente (1884 ), iar
în Australia un logo cu un brad, utilizat de Fison s plc. pentru substanțe chimice (1905). În
România, d eși o lege pentru protecția mărcilor fusese adoptată încă din 1879, prima marcă
româ nească brevetată a apărut pe 13 februarie 1913. Fa rmacistul Nicolae Pantazi î ntregistra
atunci medicamentu l Nevrosal, pentru a fi sigur că produsul său se deosebește de altele
similar e vândute pe piață (sursa: http://fabricademarci.ro/nevrosal -este-prima -marca –
inregistrata -romania/ , accesat la 20.02.2015 ). Astfel, brandul și patentarea au devenit tehnici
tot mai folosite în id eea de recunoaștere internațională și câștigarea piețelor de desfacere.

13

I.2. Tipuri de brand și arhitectura lor
Brandul s -a îndepărtat de originile sale comerciale vechi de peste 2.000 de ani, a evoluat
odată cu societatea și a acaparat toate aspectele vieții contemporane, de la artă, sport, modă,
până la călătorii, feluri de mâncare sau băuturi, etc. Astfel, în ziu a de azi, orice produs,
activitate sau serviciu poate fi un brand.

I.2.1. Tipurile de brand
Brandul de produs este unul dintre cele mai cunoscute tipuri de brand și este asociat
cu un produs tangibil. În această categorie se pot distinge mai multe nivelur i ale brandului de
produs. Brandul individual (sau unic ) de produs e ste forma de bază a unui brand. Spre
exemplu batoanele de ciocolată Mars sau produsele firmei Procter & Gamble , care, deși sunt
sub-produse, au fiecare propriul brand , precum Ariel, Fairy sau Pampers . Brandul de linie este
asociat cu un singur nume pentru toate produsele , precum General Electric sau Heinz. Toate
produsele din linie sunt în același domeniu și pot fi poziționate la același nivel de calitate și
valoare. Pe de altă parte , brandul de gamă se referă la un grup de produse lărgit. Un alt tip de
brand este brand ul de servicii , care se axează pe ce este de făcut, când trebuie făcut și cine
face. Această categorie include serviciile clasice (bănci, avocatură, medicină, companii
aeriene, etc.), servicii profesionale ( consiliere, consultanță în diferite domenii), agenți (agenți
de turism, imobiliari) și b randuri de vânzări cu amănuntul (supermarketuri , mall -uri, târguri ) (
sursa: http://changingminds.org/disciplines/brand_management/types_brand.htm , accesat la
5.02.2015 ). Brandul de persoană este cunoscut în rândul celebrităților din diferite domenii
precum sport, muzică, design, cinematografie și chiar politică. Brandul de persoană poate fi
individual , bazat pe o singură persoană (David Beckham, Marilyn Monroe, Tom Cruise,
Madonna, etc.) sau grup (formații de muzică, echipe sportive, fan -cluburi). Cele două tipuri de
brand se pot intersecta, atunci când membrii unui grup au un brand propriu, diferit de ceea ce
reprezintă grupul (Sasu, 2004 : 332). Totodată, brandul de persoană se poate suprapune și cu
alte branduri, precum brandul de organizație ( spre exemplu numele lui Richard Branson este

14
puternic legat de cel al companiei Virgin) sau brandul de produs ( Steve Jobs și produsele
Apple).
Brandul de o rganizații . Organizațiile pot fi și ele branduri, fie ele organizații non –
profit sau guvernamentale. Un brand de organizație este creat ca urmare a sumei produselor
sau serviciilor furnizate de aceasta. Un exemplu concret este cel al organizației Greenpeace,
care militează pentru protecția mediului și car e este prezentă în 40 de țări din întreaga lume
(sursa: http://www.greenpeace.org/romania/ro/about/ , accesat la 10.03.2015).
Brandul de eveniment . Evenimente precum Olimpiade , concerte sau mișcări pentru
sau împotriva unei cauze sunt strâns legate de experiența oferită participanților. Brandurile de
produs sau serviciu, dar și alte branduri realizează importanța evenimentului și caută să își
promoveze propriul brand prin intermediul acestuia. De aceea, cele dintâi caută să devină
sponsori pentru eveniment. Sponsorizarea a devenit o afacere tot mai profitabilă, într ucât
brandurile se promovează fiecare de pe urma cel uilalt.
Un nou tip de brand , apărut recent în viziunea specialiștilor în brand și branding este
brandul cultural . Brandul cultural dezvoltă o reputație d espre mediul sau oamenii dintr -un
anumit loc sau despre o anumit ă naționalitate ( sursa: http://smallbusiness.chron.com/types –
branding -26053.html , accesat la 23.02.2015). Spre exemplu, m usumanii sunt percepuți ca
fiind în marea lor majoritate adepți ai terorismului, răzbunători și extremiști. I talienii sunt sunt
văzuți drept pasionali, șoferi teribili, dar care iu besc să mănânce și să vorbească . Americanii
sunt în schimb progresiști, practici și inovatori , iar francezii sunt c unoscuți peste tot în lume
pentru romantismul și șarmul lor, dar și pentru faptul că sunt aroganți și încrezuți față de
turiști, haotici și uneori neînțel eși, puși pe harță și gălăgioși (sursa:
http://www.unica.ro/articol/cele -mai-frecvente -stereotipuri -nationale -6611 , accesat la
23.02.2015).
Printre alte tipuri de branduri se numără brand urile geografic e (țări, regiuni, orașe,
clădiri), brandurile media (aici sunt incluse branduri de ziare, reviste, emisiuni sau canale de
televiziune ) și E-brands (activitatea principală a acestor branduri este să livreze servicii și
produse consumatorilor fără ca aceștia să fie nevoiți să se deplaseze, precum Amazon.com,
Facebook, Twitter, eBay (sursa: https://www.boundless.com/marketing/textbooks/boundless –
marketing -textbook/branding -packaging -10/branding -74/types -of-brands -374-4145/ , accesat
la 24.01.2015) .

15
I.2.2. Arhitectura brandurilor
David Aaker și Erich Joachimsthaler susțin că arhitectura brandurilor este o structură
organizatorică , care arată rolul brandurilor și natura relațiilor dintre ele. Astfel, au elaborat
Brand Relationship Spectrum și enumeră patru tipuri de arhitectură a branduri lor:
1. Casa brandurilor . Compania este o organizație umbrelă, sub care operează societăți
subsidiare, care la rândul lor comercializează diverse branduri. Acest stil este caracterizat de o
serie de branduri foarte cunoscute, dar pentru care brandul -mamă poate fi necunoscut pentru
consumator. Un exemplu ar fi multicorporația Unilever, care deține companii ca Lever
Faberge și Unilever Best Foods. Fiecare dintr e acestea comercializează o gamă de produse cu
branduri puternice, precum Persil sau Hellmann’ s. Compania Procter & Gamble este o casă a
brandurilor care operează pe ste 80 de branduri independente unele față de celelalte și pentru
care compania -mamă nu ies e în evidență, fiind uneori chiar necunoscută pentru consumatori
(Aaker, Joachimsthaler, 2000: 10-11).
2. Branduri recomandate . În cazul brandurilor recomandate, compania promovează o
serie de branduri pe care le asociază cu un brand -umbrelă, numele companiei -mamă (spre
exemplu Grupul Media Pro, care este compania -mamă este asociat și promovează branduri
precu m Mediafax sau revista The One ) (Radu, Preoteasa , 2012 : 192). Acest stil e ste
caracterizat printr -o sinergie de marketing dintre diviziunile unu i produs sau serviciu și
compania -mamă. Produsul are o piață clar definită și ambele branduri bene ficiază de urma
acestei relații.
3. Subbrandurile sunt branduri care modifică asocierile unui brand principal, ce
rămâne cadrul esențial de referință, în cadrul unui context specific de piață al produsului. De
exemplu, brandul Dacia Renault are ca subbrand Logan, al cărui rol este de a crea un brand
semni ficativ diferit de brandul principal, prin implementarea unui nou atribut sau a unui
element distinctiv față de brandul principal. De asemenea, subbrandurile pot adăuga asocieri
(Sony Walkman), o personalitate de brand, o categorie de produse, chiar energi e (Nike Force).
Subbrandurile sunt branduri prin faptul că sunt asociate exclusiv cu o companie și pot obține
capital, spre deoseb ire de descriptori care doar descriu ceea ce se oferă. De exemplu General
Electric Appliances (electrocasnice) este un descrip tor, nu există un brand care să se numească
Appliances, deoarece această caracteristică nu poate fi deținută de către compania GE sau o
alta (Pringle, Field, 2001: 50).

16
4. Casa branduită . Acest model vizează compania -mamă ca fiind brandul, iar
produsele sau serviciile oferite fiind descrise în termeni g enerici (Pringle, Field, 2001 : 53).
Acest stil este caracterizat de un brand director, care atrage după sine loialitatea
consumatorilor pentru extensiile, sateliții sau ser vciile adiționale (exemplu : Google Maps,
Google Translate , GMail ).

I.2.3. Importanța și caracteristicile brandului
Pe măsură ce diferențele reale dintre produse încep să nu mai fie la fel de puternice,
companiile au început să -și mute atenția de la „ce face” produsul, la felul în care acesta „te
face să te simți”, punând accentul pe beneficiul emoț ional. De aceea, b randurile sunt
importante pentru dezvoltarea și supraviețurirea unui produs și totodată a unei companii.
Brandurile identifică, definesc și promit (McEwen, 2008 : 25). Brandul a evoluat
semnificativ, dar cu toate acestea, el a rămas un simbol unic care permite identificarea
provenienței și diferenț ierea produselor , de aceea este „principala platformă de lansare pe
piață“ (Gamble, Tapp, Marsella, Stone, 2008: 175). Însă, brandul nu se rezumă doar la aceste
caracteristici, el reprezintă și promisiune a calității produsului. Brandul constituie suma tuturor
experiențelor pe care un consumator/client le are cu produsul și cu compani a pro ducătoare
(Zyman, 2008: 62-65). Experienț a pe care consumatorii au avut -o cu anumite branduri îi
determină pe aceștia să dezvolte preferințe și să manifeste un anumit atașament emoț ional
pentru brand. Pe scurt, brandul este „promisiunea unui beneficiu ” (Gamble, et al. 2008: 174).
Brandurile reduc riscurile pentru consumator. În achiziționarea unui bun există
anumite temeri pe care consumatorul le are în legătură cu acel produs. Aceste temeri sunt
reprezentante de riscuri legate de calitate, timp, bani , prestigiu sau chiar sănătate. Brandurile
cunoscute se asociază rapid în mintea consumatorului cu anumite experiențe și reduc mult
aceste riscuri, iar cu cât o achiziț ie implică mai multe riscuri, cu atât brandu l este mai
important în decizia de cumpărare (sursa: http://www.safilar.ro/articolBranding.aspx?aID=22 ,
accesat la 6.01.2015 ).
Brandurile sunt unice și pot obține longevitate. Brandurile au devenit tot mai
importante în viața unei companii. Balanța s -a înclinat către aceste active necorporale , în
defavoarea celor corporale, precum investițiile în tehnologii de fabricaț ie. B randurile sunt tot

17
mai valoroase deoarece „produsele vin și pleac ă, însă mărcile rezistă ” (Gamble, et al. 2008:
175). Acest fapt face ca ele să obțină longevitatea, astfel că „brandurile pot elibera companiile
de limi tările ciclului de viață specific categoriei (sau produsului) și de deprecierea valorii
companiei ” (Pringle, Field , 2001: 30), totodată ele „permit companiilor să ceară prețuri mai
ridicate ” (Gamble et al. , 2008: 175).
Brandurile ad uc beneficii intangibile, generî nd loialitatea consumatorului . Pentru a
atrage noi consumatori este nevoie de o investiție mult mai mare dec ât pentru păstrarea celor
deja existenți, de aceea legătura companiei cu preferințele, dorințele și nevoile consumatorilor
este de o importanță considerabilă . Un brand puternic „poate schimba percepțiile, preferințele
și prioritățile ” (Adamson, 2009: 325). Brandul adaugă la beneficiile de bază ale produsului o
serie de beneficii intangibile, cum ar fi reducerea riscului achiziției ș i promisiune unei
experiențe unice, care îi maresc considerabil valoarea. Aceste benef icii intangibile nu fac decât
să generez e loialitatea consumatorului. O persoană care vre a să-și cumpere un automobil , nu
cumpără doar o mașină, un vehicul cu patru roți capabil să îl transporte dintr -un punct în altul,
ci cumpără statutul s ocial asociat cu brandul mașinii, cumpără notorietatea, calitatea pe car e o
inspiră un producător și alte beneficii intangibile, ca siguranța promisă d e aceasta (sursa:
http://www.safilar.ro/articolBranding.aspx?aID=22 , accesat la 6.01.2015 ).

18
Capitolul II: Brandul de țară

II.1. Brandul de țară – noțiuni gen erale
Brandul de țară este unul dintre cele mai disputate concepte în ceea ce privește
noțiunea de brand și branding și este extrem de important pentru poziția unei țări în lume.
Brandingul de țară este un demers complex, un rezultat al acțiunii concentrate a unor factori
diverși, de la autorități la companiile comerciale exportatoare. Procesul construirii unui brand
de țară este unul îndelungat și deloc simplu. Într -o societate globalizată ș i competitivă, fiecare
țară încearcă se se poziționeze astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma facilităților
oferite de accesul la legăt urile economice. Se intră, așadar, într-o competiție globală pentru
atragerea atenției, interesului și chiar a fondurilor din partea media, a guvernelor și a
cetățenilor. Este astfel necesară crearea unui brand de țară care să prezinte, să promoveze și să
valorifice potențialul țării în plan internațional, atât din punct de vedere economic, cât și
social, întruc ât fiecare dintre noi devine purtător de imagine pentru propria țară atunci când
călătorește în afara granițelor acesteia. Conceptul de brand aplicat țărilor, regiunilor sau
orașe lor este un concept relativ nou . Ideea de brand de țară derivă din cea de bra nd corporatist,
iar conceptul a început să fie utilizat începând cu mijlocul anilor ’90 odată cu globalizarea, ca
rezultat al competitivității pentru atragerea atenției turiștilor, consumatorilor și investitorilor.
Unele dintre primele lucrări care au abor dat conceptul de brand aplicat țărilor au fost cele lui
Philip Kotler, The Marketing of Nations (1997), Marketing Places in Europe (1999),
Marketing Asian Places (2002) și Marketing for Hospitality and Tourism (2005), Eugene Jaffe

19
și Israel Nebenzhal, National Image and Competitive Advantage (2001), Pringle Hamish și
Field Peter, Brand immortality. How brands can live long and prosper (2008) . Din 2004 se
publică jurnalul Place Branding and Public Diplomacy , dedicat marketingului de loc și de
țară. În 20 05, Simon Anholt a creat National Brand Index ca modalitate de măsur are a
imaginii și repurtației țărilor lumii și, totodată, pentru a urmări profilul acestora în progresul
sau regresul lor.
Brandul destinației a fost definit de Ritchie & Ritchie ca fiin d „un nume, un simbol, un
logo, un cuvânt cheie sau orice semn grafic ce identifică și totodată diferențiază destinația ; mai
mult, acesta exprimă promisiunea unei experiențe de călătorie memorabile ce este asociată în
mod unic cu destinația ; servește la co nsolidarea legăturii emoționale dintre vizitator și
destinație ” (1998 : 13 citat de Stăncioiu, Teodorescu, Pârgaru, Vlădoi, Băltescu, 2011: 140).
Ruxandra -Irina Popescu spune despre brandul de țară că reprezintă „un set de programe care
face ca un stat să se diferențieze de altul ” (2007 : 87) . În viziunea Mihaelei Bălțăteanu (2008 :
13) brandul de țară poate fi definit ca „un întreg clișeu de imagini, de sentimente ce se
declanșează în imaginația, în mintea unei persoane, de la un simbol, de la reprezentantu l
imaginii unei țări ”. Pe scurt, brandul de țară reprezintă cartea de vizită a unui stat, iar pentru
ca brandul de țară să fie unul de succes trebuie luate în considerare două aspecte importante:
identitatea și imaginea de brand. Pe de -o parte, identitate a de brand este creată de emițător și
susținută de atracțiile turistice, istoria, gastronomia sau oamenii unei națiuni. Identitatea de
brand oferă direcție, scop și sens unui brand. Ea este definită ca „setul unic de asociații legate
de brand pe care persoana care se ocupă de strategia brandului își propune să le creeze și să le
mențină” (Corbu, 2009: 64). Pe de altă parte, imaginea de brand este percepută de receptor și
susținută de experiențele sale. Imaginea de brand poate fi definită drept „percepț iile legate de
brand așa cum sunt ele reflectate în asociațiile legate de brand în mintea consumatorului ”
(Corbu, 2009 : 64). Pe baza identității de brand, turistul își face o imagine a destinației,
imagine care constituie un factor important în alegerea ei și în comportamentul față de aceasta .
Între aceste două componente trebuie să existe o re lație de reciprocitate (Stăncioiu et al., 2011:
141), deoarece destinațiile depind atât de identitatea, cât și de imaginea lor pentru succesul în
atragerea cât mai mu ltor turiștilor și în procesul de diferențiere a două sau mai multe destinații
care pot avea aceleași atribute vizibile (Di Marino, n.d.: 3). Imaginea unei țări reflectă modul

20
în care vedem acea țară , fie ca o destinaț ie turistică sau ca loc pentru investiții , fie ca sursă de
proveniență a unor bunuri sau servicii.
În linii mari, brandul unei țări ar putea fi definit ca „totalitatea convingerilor, ideilor și
impresiilor pe care le au oamenii în legătură cu țara respectiv ă” (Nicol escu, 2008, sursa :
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=508&idb= , accesat la
2.02.2015 ). Astfel, b randul unei țări poate modela destinul ei economic, cultural și politic, ca
și competitivitatea sa pe plan internațional.

II.2. Dimensiunile brandului de țară
Felul în care o țără este percepută de opinia publică internațională creează o diferență
semnificativă în ceea c e privește succesul afacerilor, comerțului și turismului, precum și
relațiilor diplomatice și culturale pe care le are cu alte țări. Un brand de țară reprezintă o
fuziune de percepții globale asupra populației, politicilor interne, culturii, domeniului
afacerilor și a atracțiilor turistice. Un nume de brand puternic este rezultatul competenței,
creativității și a atractivitații țării din toate cele șase puncte ale hexagonului creat de Anholt:
turism, exporturi, guvernământ, investiții și imigrații, cultură și moștenire culturală și
populație.
Turismul este cea mai vizibilă caracteristică a brandului de țară, deoarece implică
investiții majore atât în industrie, câr și în activități de marketing. În 2010, industria turismului
și a călătoriilor reprezenta 9,3 % din PIB -ul mondial. Turismul oferă, însă, d oar o imagine
unilaterală asupra unei țări, iar pentru crearea unei imagini complete este nevoie de asocierea
acestuia cu al te domenii (Popescu, 2007 : 89).
Exportul produselor de marcă naționale este o altă dimensiune importantă în crearea
unui brand de ț ară. El reprezintă unul dintre cei mai puternici vectori pentru formarea imaginii
unei țări care, la rândul ei, influențează percepția asupra produselor provenind din țara
respectivă. Spre exemplu, Nokia înseamnă Finlanda, IKEA înseamnă Suedia, Sony înseam nă
Japonia, Ford înseamnă SUA. Diplomația publică internă și externă se referă la
comportamentul și deciziile liderilor politici atât pe plan extern, cât și pe plan intern. Acest
comportament joacă un rol strategic în formarea imaginii unei țări și trebuie corelat cu
celelalte dimensiuni ale brandului. Politicile externe și cele interne sunt expresia actelor de

21
diplomație ale statului respectiv, iar percepția publicului extern, dar și a celui intern asupra lor
formează reputația țării pe baza diplomației pu blice. Investițiile și imigrarea reprezintă o cale
de comunicare pentru acele țări care constituie locuri atractive de investire în oameni și
afaceri. În același timp atragerea de investiții și talente umane pot contribui într -o mare măsură
la creșter ea ec onomică a țării respective ( Nicol escu, 2008, sursa : http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=508&idb= , accesat la 2.02.2015 ).
Cultura vine să completeze imaginea orientată pe criterii economice. Ea aduce un plus
de respect, demnitate, calitate a vieții și bogăție spirituală în imaginea țărilor, adăugând aceste
calități la imaginea formată numai pe rațiuni economice. Oamenii, ca simpli cetățeni ai țării
devin reprezentanții și ambasadorii țării respective când intră în contact cu străinătatea.
Trebuie avut în vedere rolul simplului cetățean alături de diplomați, politicieni și persoane
publice, în formarea imaginii unei țări și în confirmarea sau infirmarea mesajelor transmise
despre o țară.
Pe lângă aceste șase componente esențiale ale brandului de țară, Simon Anholt
consideră că există și alte elemente care influențează în mod semnificativ imaginea unei țări,
precum sportul, educația, știința ș i tehnologia sau domeniul financiar. Sportul , reprezintă un
element important al brandului de țară, deoarece oamenii își creează o opinie despre o anumită
țară bazată pe rezultatele sportivilor la nivel internațional. Spre exemplu, Jocurile Olimpice
sau Cu pele Mondiale au un puternic impact în crearea unui brand de țară sau de oraș. În ceea
ce privește educația, atragerea studenților străini într -o țară a devenit la fel de importantă
precum atragerea investitorilor. Nivelul de știință și tehnologie a unei țări creează o imagine
modernă și competitivă, iar finanțele indică stabilitatea economică a țării și crește încrederea
în investiții (Popescu, 2007 : 88-93).

22
II.3. Ac țiuni de promovare ale României
România s -a aflat pe harta destinațiilor turisti ce încă din perioada interbelică, fiind o
destinație căutată de turiștii străini. După o perioadă de stagane în timpul celui de -al doilea
război mondial, lucrurile au început să se schimbe, treptat, de la jumătatea anilor ’50, dar mai
cu seamă după 1960. Astfel, între 1950 și 1963, România participase la 192 de târguri
internaționale și de expoziții, deschise în peste 60 de orașe de pe întregul glob (Robu, n.d.:
119). Zona Mării Negre a cunoscut o dezvoltare considerabilă a capacității de cazare și a
înregistrat o creștere semnificativă a numărului turiștilor străini. Intensificarea schimburilor
comerciale și a cooperării economice cu statele occidentale, însoțită de o reluare a vechilor
relații de natură culturală și artistică, a făcut ca România să fie printre cele mai cunoscute țări
pe piața de turism europeană. Astfel, în februarie 1964, la Stockholm a fost organizată o
expoziție turistică internațională, la care a participat și ONT (Or ganizația Națională de
Tursim) (sursa: http://www.magazinistoric.ro/securitatea -si-zborul -cocorilor -peste -cortina -de-
fier-3095/ , accesat la 26.12.2014 ).
Evenimentele de după 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru turismul
românesc, iar aderarea României la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007 a impus o
concentrare pe promovarea țării în străinătate. Primele acțiuni de branding după căde rea
comunismului au fost inițiate începând cu a doua jumătate a anilor ’ 90, în încercarea României
de a trece peste încărcătura negativă rezultată din asocierea cu comunismul, mineriade, sărăcia
și lipsa valorilor democratice (sursa: http://www.ipedia.ro/economia -turismului -670/, accesat
la 23.02.2015) .
Eterna și fascinanta Românie. Proiectul „Eterna și fascinanta Românie ” este un atfel
de exemplu, deși nu a fost o campanie de branding în sine. A fost conceput ca un album foto
dedicat promovării externe a imaginii României și atragerea de investiții străine. Albumul, cu
cele 513 fotografii a fost publicat în 1995 de către firma franceză Group Saintonge Edition,
deținută de românul Adrian Costea. A costat 5,97 milioane de dolari, iar tirajul anunțat inițial,
de 97.000 de exemplare, s -a tipărit în mai puțin de 10.000. Planul era ca această „ carte de
vizită” să ajungă în 144 de țări , fiind tradusă în mai multe limbi de circulație internațională,
precum engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană și chiar arabă și japoneză (Dolea, Țăruș,
2009: 61-65). Din păcate, scandalul iscat în jurul spălării de bani a umbrit mult imaginea țări i,
atât din punct de vedere al investițiilor, cât și al turismului.

23
Fabricat în România. Programul Fabricat în România a fost conceput în anul 2000 și
lansat oficial pe 30 mai 2001, pe fondul unei scăderi evidente și continue a producției interne.
România urmărea ca țara să fie asociată și identificată cu produse autentice, de o calitate
superioară și să fie recunoscută la nivel internațional drept un exportator de încredere. Creat
pentru a sprijini agenții economici autohtoni în competitia cu produsele din import, programul
se referea la orice creație, produs sau serviciu realizat pe teritoriul României. De asemenea,
firmele românești aveau posibilitatea de a -și promova produsele într -un mod eficient și pe
termen lung, urmând să beneficieze de sprijin media tic și de o imagini pozitivă generate de
campania de promovare. Campania a cuprins mai multe evenimente axate pe diferite domenii
de activitate, precum agricultură, medicină sau tehnologia informației și comunicații. Cu toate
acestea, un număr mic de prod ucători au fost atrași în program, datorită lipsei de promovare a
proiectului și a costurilor prea ridicate. Patru ani mai târziu, programul a fost suspendat pe
motivul inexistenței banilor de promovare (Dolea, Țăruș, 2009: 65-68).
Dracula Park. Dracula Park se anunța drept cel mai mare parc de distracții din Europa
de Est și avea rolul de a pune România pe harta turismului internațional. Proiectul de peste 30
de milioane de dolari, inițiat de Guvern în anul 2001 prevedea construcția celui mai
spectaculos complex de agrement din România , care să rivalizeze cu Disneyland din Franța și
Portaventura din Spania. Însă, problemele au început să apară, mai întâi cu amplasarea: întâi la
Sighișoara, apoi la Snagov. Dracula Park urma să fie amplasat pe plato ul Breite, la
aproximativ doi kilometri de centrul vechi al orașului Sighișoara . Construcțiile ar fi cuprins
50 hectare, printre care un castel (o clădire medievală, cu turnuri și donjoane, săli înalte și
subsol întortochiat, accese mascate și scări), o clădire renascentistă, cu alura universitară, ce
va găzdui săli de conferințe, biblioteca, complex muzeal, laboratoare de cercetare și un club al
vampirilor, care vor comunica prin catacombe subterane. Printre alte construcții se număra și
un hotel, un resta urant și mai multe pensiuni, cabane, vile, baruri, magazine, etc. (sursa:
http://www.actionari -dracula -park.ro , accesat la 28.02.2015). Protestele ecologiștilor au
convins UNESCO să se opună investiției pe motiv că afectează situl arheologic și Cetatea, iar
în urma unui studiu în legătură cu viitorul proiectului realizat de Pricewaterhouse Coopers s -a
decis mutarea sa în apropierea Bucureștiului, pe un teren aflat în proprietatea privată a statului
și în administrarea Regiei pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat. Ulterior,
pe fondul unor s uspiciuni în legătură cu decizia Guvernului de a ceda cele 4 86 de hectare de

24
teren, Consiliul de Administrație al RA -APPS a decis, la 28 februarie 2006, încetarea
contractului (sursa: http://www.r omanialibera.ro/actualitate/proiecte -locale/dna -si-a-infipt –
coltii -in–dracula -park–44099 , accesat la 28.02.2015).
România mereu surprinzătoare . Este prima acțiune de branding a țării. A reprezentat o
campanie promoțională la nivel internațional cu scopul de a îmbunătăți imaginea avută peste
hotare și de a atrage turiști străini. A fost întreprinsă de Ministerul Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului și realizată de Ogily & Mathe rs Romania. În vara anului 2004 a
fost difuzat un spot de 60 de secunde de promovare a imaginii României pe principalele
posturi de televiziune internaționale, precum Euronews, Discovery, BBC și CNN (Dolea,
Țăruș, 2009: 69-73). Campania a fost criticată se ver datorită costului său ridicat, de
aproximativ două milioane de dolari, iar sloganul a fost anulat în 2007 de Richard Batchelor,
șeful echipei de consultanți internaționali din cadrul Organizației Mondiale a Turismului
(OMT) pe motiv că „nu comunică ese nța României pentru potențialii vizitatori“ (sursa:
http://www.hotnews.ro/stiri -esential -2301311 -doua -milioane -euro-pentru -inca-brand -turistic –
romaniei.htm , accesat la 28.02.2015).
Fabulospirit . În 2006, Ministerul Afacerilor Externe a conceput campania
„Fabulouspirit ”, pentru promovarea imaginii țării noastre în Europa. Agenția contractată a fost
Gav Scholz and Friends, fiind aleasă pe baza rezultatelor obținute în promovarea orașului
Sibiu – Capitală Culturală Europeană. Campania, lansată oficial în 2007, la scurt timp după
integrarea României în Uniunea Europeană, caracteriza românii în felul u rmător: „oameni
spirituali, care se bucură de viață“ (sursa: http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv –
online/brandurile -de-tara-ale-romaniei -trecut -prezent -si-niciun -viitor.htm , accesat la
28.02.2015) . Era pentru prima dată când o campanie de promovare se axa pe populația țării și
moștenirea ei spirituală, stilul de viață și persoanalitatea oamenilor. Proiectul, care a costat
110.000 de euro, a fost oprit rapid, tot în același an, pe fondul numeroaselor controverse
referitoare la alegerea agenției câștigătoare a licitației, lipsa transparenței și costurile
nejustificate ale campaniei (Dolea, Țăruș, 2009: 76-79).
O altă campanie de branding a fost The Land of Choice , derulată în perioada august –
decembrie 2009 . Campania a cuprins două spoturi video în limba engleză, distribuite pe
Eurosport, Eurosport 2 și CNN. Campania i -a avut ca protagoniș ti pe 3 mari sportivi români:
Nadia Comăneci , Ilie Năstase și Gheorghe Hagi. Î n primul spot, aceștia prezentau țara ca fiind

25
„singurul loc din lume unde femeile au dreptul legal să se mărite cu patru bărbați în același
timp. Descoperă Româ nia, țara unde oamenii conduc…zebre. Vino în Romania și gustă
fructele -pește” . Către finalul spotului, cei trei sportivi completau: „Nu știi nimic despre
Româ nia, așa -i? E timpul să vii să o descoperi. Locuri adevărate, experiențe adevărate ” (sursa:
https://www.youtube.com/watch?v=9y -3lAYi7Vg , accesat la 11.03.2015) .
Cel de -al doilea spot a avut rolul de a pezenta peisaje reale , unice, obiective tu ristice
ale României și activități sportive și de relaxare. România era descrisă drept „o singură țară ,
atât de multe experiențe. Vino în România, locul în care poți să alegi.” (sursa:
https://www.youtube.com/watch?v=YzeKCMNYBew , accesat la 11.03.2015) .
În 2012, studiul de cercetare realizat de Future brand , Country Brand Index , realizat pe
un eșantion de 118 țări, clasează România pe locul 100. Se pare că aceste campanii nu au
îmbunătățit imaginea țării noastr e în lume, deoarece în anul 2011, s -a clasat pe locul 101, iar
în 2010 pe locul 92.

II.3.1. Analiza brandului Explore the Carpathian Garden
Ultimul brand turistic al României a fost lansat pe 29 iulie 2010 la E xpoziția Mondială
din Shanghai, sub sloganul „Exprore the Carpathian Garden ” („Descoperă G rădina
Carpaților”). Promovarea brandului turistic s -a făcut prin Programul Operațional Regional,
Axa 5 , operațiunea „Crearea unei imagini pozitive a României ca destinație turistică prin
definirea și promovar ea brandului turistic național” și a fost realizat de către asocierea THR –
TNS ( Turismo, Hoteleria y Rec reacion – Taylor Nelson Sofres). Obiectivul principal , conform
Ministerul ui Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) a fost de a „redefini” brandul
turistic și de a face cunoscute întregii lumi „experiențele care pot fi trăite în România ”.
Promisiunea brandului a fost „ satisfacție profundă ș i nivel ridicat de recunoaș tere ca
explorator al unei destinaț ii intacte și noi, care nu se regăseș te pe traseel e clasice din Europa ”
(sursa: http://www.mdrt.ro/userfiles/brosura_manual_brand.pdf , accesat la 11.03.2015) . Au
fost create trei spoturi de promovare a României ca destinație turistică, publicate pe site -ul
MDRT și transmise ulterior pe cele trei posturi de televiziune internaționale, respectiv CNN,
Euronews și Eurospo rt. Unul dintre cele trei spoturi are o durată de 30 de secunde și este de
prezentare generală, iar celelalte două au câte 20 de secunde și promovează tur ismul în natură

26
și cel cultural (sursa: http://www.mediafax.ro/social/cum -arata -spoturile -tv-pentru -campania –
de-promovare -turistica -a-romaniei -video -8313864 , accesat la 12.03.2015) .
Identitatea vizuală a brandului este formată din trei elemente: unul vizual, ilustrativ
(izotip), unul textual, ce d enumește brandul și care include o parte ilustrativă (logo) și un
element vocativ, reprezentat de o sintagmă sau o construcție de cuvinte (slogan) ( sursa:
https://ipsumro.wordpress.com/2007/10/28/logo -ul-definitie/ , acces at la 2.03.2015).

Figura 2.1. Izotipul Explore the Carpathian Garden
(sursa: http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/brosura_manual_brand.pdf )

Izotipul (Figura 2.1.) este un semn grafic, susținut de o reprezentare vizuală, abstractă
sau figurativă . Rolul acestuia este de semnaliza și individualiza produsul sau serviciul.
Logotipul reprezintă semnul de marcă (trademark) al unui produs sau serviciu. Logo -ul trebuie
să fie reprezentarea directă a promisiunii brandului. Poate utiliza sau înco rpora doar numele
produsului sau serviciului sau poate fi o combinație a unui semn grafic cu numele produsului
sau serviciului. Logo -ul este purtătorul principal al mesajului produsului/serviciului.
În cazul brandului Explore the Carpathian Garden , izotipul este reprezentat de „frunza”
ce desemnează principiul de bază al naturii și poate aduce ocazional cu o siluetă muntoasă, iar
codița albastră reprezintă importanța apei și a fluviului Dunărea. Frunza este un simbol
puternic, primordial al naturii, al creșterii, prospețimii, al vieții . Totodată, f runza are o
semnificație specială în România. Poezia muzicală folclorică bazată pe sintagma „foaie verde”
are notorietate maximă incontestabilă între români și vorbește despre însăși natura sufletul ui
românesc.

27
Figura 2. 2. Logo -ul Explore the Carpathian Garden
(sursa : http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/brosura_manual_brand.pdf )

Logo -ul este reprezentat de caractere imitând scrisul de mână, având o personalitate
prietenoasă și o trasare clară și originală (Figura 2. 2.). Logo -ul României este o etichetă
vizuală, cu forme simple, ferme și optimiste. La mijloc, semnul diacritic circumflex este
caracteristic gramaticii limbii române. Are o formă de arc, arătând în sus, zugrăvit în culori
calde, pentru a crea contrast, notorietate și vitalitate. Culorile logo -ului reprezintă bogăția
naturală a pădurilor, zonei rurale și a munților. Partea verde, p oate fi interpretată ca o formă de
relief , reflectâd geografia României, în special Carp ații, în acord cu sloganul . Partea albastra
reprezintă culoarea apei sau a cerului și susține produsele turistice cheie , de la natura sălbatică
și parcuri natural e, la turismul de sănatate și wellness.

Figura 2. 3. Sloganul Explore the Carpathian Garden
(sursa: http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/brosura_manual_brand.pdf )

Sloganul „Explorați G rădina Carpaților” (Figura 2. 3.) promovează cel mai puternic
activ turistic al țării . Tema „exploratorului” indică clar tipul țintă de călător și activit atea sa
preferată , de ca re se poate bucura în diferite moduri și destinații din România. Imprativul
„explorați ” lasă publicul țintă să se autorecunoască , transmițând mesajul că există ceva nou ,
neexplorat, neatins de oameni , precum Munții Carpaț i, ultimul lanț muntos sălbatic și
neîmblânzit . „Grădina” reprezintă o metaforă ce simbolizează țara și te poartă cu gândul la o
plimbare prin grădină și la vizitarea unor locuri de atracție din aceasta . Cuvântul este de
asemenea menit să anuleze percepția de lipsă de siguranță , gradina fiind un simbol al îngrijirii
și creșterii, un loc plin de pace și sănătate, un loc unde să mergi cu familia și prietenii, un loc

28
de relaxare (sursa : http://www.mdrt.ro/userfiles/brosura_manual_brand.pdf , accesat la
11.03.2015) .
Brandul , lansat în 2010 , nu a fost lipsit de cristici și nemulțumiri. La scurt timp după
lansarea oficială de la S hanghai, noul brand „Explore the Carp athian Garden ” a iscat un
adevărat scandal mediatic pe baza „frunzei” . Scandalul a luat proporții în momentul în care
presa străină a acuzat România de plagiat (sursa : http://www.economist.com/node/16743965 ,
accesat la 5.03.2015). Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a plătit asocierii THR –
TNS suma de 109.000 de euro pentru identitatea vizuală a brandului, valoarea contractului
fiind de aproape 900.000 de euro (894.970 euro). S -a constatat ulterior că frunza putea fi
achiziționată la numai 250 de euro de pe site -ul http://www.shutterstock.com/ . Cu toate
acestea, reprezentanții ministerului au susținut că as ocierea THR -TNS este una dintre cele mai
prestigioase firme de branding din lume, care a construit branduri de t urism pentru Argentina,
Spania și Croația. Mai mult, controversata frunză a fost utilizată în 2010, dar și în 2009, de o
companie slovenă cu sediul la Ljubljana , care a organizat, printre altele, o conferință pe tema
mediului înconjurător. Logo -ul respectiv a fost folosit și de Poșta din Slovenia, frunza putând
fi văzută pe toate mașinile ce transportau scrisori sau alte bunuri (sursa :
http://www.mihaelaivan.ro/ispravi -2-0/campaniile -de-promovare -a-romaniei -sau-cele-8-
incercari -de-creare -a-unui-ambalaj/ , accesat la 27.11.2014) .
Discuții au apărut și cu privire la banii alocați contruirii brandului de țară, MDRT fiind
acuzat de cheltuirea nejustificată a prea multor bani. Firma de consultanță a realizat o
cercetare care a cuprins interviuri cu 9.600 de turiști din Germania, Marea Britanie, Franța,
Italia, Rusia, Austria, SUA, Ungaria și România, precum și studii de fezabilitate privind
capacitatea de a atrage turiști. Cercetarea de piață calitativă a cost at 32.000 euro, iar cea
cantitativă a costat 400.000 euro (sursa: http://jurnalul.ro/special -jurnalul/anchete/cea -mai-
scumpa -frunza -din-lume -realizarea -si-promovarea -brandului -turistic -au-costat -peste -20-de-
milioane -de-euro-637896.html , accesat la 15.12.2014).
Critici au apărut și în ceea ce privește identitatea vizuală a brandului . Bogdan Brânzaș,
creative director & CEO al companiei de consultanță de brand și design Brânzaș din Cluj
Napoca critică dur identitatea vizuală a brandului României. În primul rând, izotipul este unul
generic. Frunza nu este una specifică Româ niei, deoarece flora caracteristică Munților Carpați
este dominată de conifere, care au ace și nu frunze. Mai mult, izotipul, care poate fi interpretat

29
ca o siluetă muntoasă, iar codița drept fluviu l Dunărea, nu este una reprezentativ ă (sursa:
http://bogdan -branzas.blogspot.ro/2010/08/analiza -brandului -turistic -al-romaniei.html , accesat
la 25.01.2015). Atât lanțul Munților Carpați, cât și fluviu l Dunărea nu se află în înt regime în
România , ci se întind pe teritoriul mai multor țări (Uță et al. , 2006 : 202). În al doilea rând,
logo-ul este neutru și nespecific. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că primele trei litere
sunt scrise cu majuscule, ducân d cu gândul la minoritatea romă . Sloganul utilizează
semnificația Carpaților, ceea ce nu este unic sau diferențiator, Carpații regăsindu -se în opt țări.
Argumentul Munților Carpați este susținut de MDRT deoarece „asocierea numelui munților cu
România, chiar dacă sunt parte și din țări vecine, identitate geografică ță rii ajutând -o să scape
de eticheta de „necunoscută” (sursa: http://www.mdrt.ro/userfiles/brosura_manual_brand.pdf ,
accesat la 11.03.2015) . Pe de altă parte, „grădină ”, înseamnă o suprafață de teren amenajată și
nicidecum „natură nealterată”. Această metaforă se datorează unei „sete inexplicabile de
metaforism din publicitate, lucru care devine într -o mare măsură ineficient când e vorba de un
branding de țară ” (sursa: http://www.copywriteri.ro/2010/07/brandul -turistic -al-romaniei –
analiza/ , accesat la 5.02.2015 ). Spoturile video au fost și ele criticate pe motiv că seamănă
foarte mult cu video -ul de promovare a Ucrainei, realizat și difuzat în 2008 sub sloganul
„Beautifully yours” (sursa: http://www.romanialibera.ro/special/documentare/5 -milioane -de-
euro-cheltuiti -de-romania -ca-sa-ne-confunde -americanii -cu-ucraina -231274 , accesat la
7.03.2015). Pe scurt, „întregul ansamblu identitar este verde pe alb, sec, „rece” și distant,
singurul element de căldură și apropiere este căciulița portocalie ” (Brânzaș, 2010 , sursa:
http://bogdan -branzas.blogspot.ro/2010/08/analiza -brandului -turistic -al-romaniei.html , accesat
la 25.01.2015 ). Mai mult, România este „o țară fragmentată, a tomizată și care nu izbu tește să –
și identifice profilul” (Boia, 2012 : 98).
În cele din urmă, Oficiul Internațio nal pentru Invenții și Mărci (OI IM) ș i Oficiul de
Stat pentru Invenții și Mă rci (OSIM) au d eclarat brandul turistic al României original și unic,
acesta urmând să fie folosit în toate campaniile internaț ionale de promovare. Cu toate acestea,
FoxNews a clasat România pe locul 5 într -un top al celor mai controversate campanii de
turism din toată lumea (sursa: http://www.foxnews.com/travel/2014/09/18/controversial –
tourism -ad-campaigns -around -world/ , accesat la 12.02.2015) .

30
II.3.2. Promovarea României prin intermediul documentarului „Wild Carpathia ”
Ideea care a stat la baza seriei de documentare „Wild Carpathia” a fost dezvoltată de
The European Nature Trust Fond / Fondul European pentru Natură, cu scopul de a ajuta la
păstrarea și restaurarea ultimelor areale de sălbăticie și a habitatelor degradate în Europa. The
European Nature Trust (Fondul European pentru Natură), organizație înființ ată în anul 2001
de Paul List er are ca scop conservarea și refacerea ultimelor areale de sălbăticie și a
habitatelor degradate din Europa . Inițiativa The European Nature Trust Fond a fost susținută
de la început de Majestatea Sa, Prințul Charles de Wales al Marii Britanii, producători fiind
Almond Film și Travel Channel. Părțile II și III au fost realizate în parteneriat cu Auto ritatea
Națională pentru Turism (sursa : http://hiptrip.ro/blog/ , accesat la 9.11.2014).
Seria Wild Carpathia este o trilogie aparte de filme documentare despre minunile
naturii din munții și pădurile României. Prezentatorul și poetul Charlie Ottley, care semnează
și scenariul seriei, își conduce telespectatorii prin țara noastră și le dezvăluie satele
tradiționale, mănăstirile, cultura autentică, în încercarea de a arăta străinilor minunata
diversi tate a faunei și florei din zona carpato -danubiano -pontică. De la splendidele rezervații
naturale din Transilvania și până la Delta Dunării, realizatorii au descoperit zone întinse al
căror peisaj a rămas neschimbat de mii de ani. De -a lungul celor trei episoade, facem
cunoștință cu o gamă largă de personaje, de la ciobani, ecologiști, meșteșugari și până la altețe
regale, cu toții implicați în păstrarea și conservarea ultim elor zone sălbatice din Europa. Seria
surprinde fragilitatea unor ecosisteme unice, habitat al lupilor, râșilor și al celei mai
numeroase populații de urși din Europa și arată de ce merită să fie conservate pentru
generațiile viitoare. De asemenea, documen tarul are un scop educațional și atrage atenția
românilor asupra comorii neprețuite de care se bucură și pe care trebuie să o conserve pentru
generațiile viitoare.
Producătorul emisiunii, Alisdair Grant a declarant că „a fost o experiență incredibilă să
călătorim în România și să avem ocazia de a prezenta această țară incredibilă, cu speranța că
zonele sălbatice ale Carpaților vor fi protejate – cu mod alitățile de turism potrivite“( sursa:
http://www.tvr.ro/wild -carpathia -o-declaratie -de-dragoste -britanica -fata-de-valorile -autentice –
romanesti_9263.html#view , accesat la 10.12.2014) .
Wild Carpathia – Transilvania este prima parte a trilogiei. A fost lansat în octombrie
2011 și a fost difuzat la nivel internațional, inclusiv în România . Documentarul are o durată de

31
o oră și prezintă munții spectaculoși (Carpații Occidentali – Munții Apuseni) și pădurile
seculare ale Transilvaniei . Casă a lu pilor, a urșilor și a râsului, animal pe cale de dispariție,
ținutul este puțin cunoscut de restul lumii, această porțiune din Carpați fiind ultima regiune
sălbatică nedistrusă din Europa. Filmul oferă o perspectivă unică asupra frumuseții și culturii
originale a Transilvaniei, explorând istoria sa bogată, de la ruinele mistice ale v echii civilizații
dace la orașele și satele sale medievale, multe dintre acestea supraviețuind până azi (sursa:
http://www.mediafax.ro/cultura -media/documentarul -wild-carpathia -continua -principesa –
margareta -si-ivan-patzaichin -promoveaza -romania -in-episodul -ii-10817976 , accesat la
10.03.2015 ). Primul episod al miniseriei a inclus și un interviu în care prințul Charles promova
Transilvania .
Partea a doua a filmului, Wild Carpathia – De la munți la mare (From the Mountains
to the Sea, 2013) prezintă frumusețile din zona de sud a Munților Carpați, începând de la
Porțile de Fier și vechea stațiune romană Băile Herculane, până la Delta Dunării. Pentru partea
a doua a documentarului, Charlie Ottley a făcut un tur prin partea vestică a României, a vizitat
locul nașterii lui Vlad Țepeș și s -a întâlnit cu principesa Margareta în castelul Peleș d in Sinaia,
pentru ca apoi să coboare spre Dunăre și să exploreze un ecos istem fără echivalent în Europa
(sursa: http://www.mediafax.ro/cultura -media/documentarul -wild-carpathia -prezentat -intr-o-
proiectie -maraton -la-hiptrip -travel -film-festival -12516475 , accesat la 10.03.2015) .
În ultima parte a trilogiei, Wild Carpathia – Veșnic sălbatici (Wild Forever, 2013)
călătorim prin nordul țării, din Maramureș, unde suntem martorii unor festivaluri tradiționale
și nunți, până la b isericile pictate din Bucovina. Serialul începe printr -o scurtă prezentare a
orașului Cluj -Napoca, ca fiind principala po artă de acces către nordul țării. Sunt prezentate pe
scurt centrul istoric, grădina botanică și Fabrica de Pensule, cu un accent pe faptul că orașul a
fost întotdeauna un puternic centru cultural și artistic al Transilvaniei (sursa :
http://www.tvr.ro/wild -carpathia -o-declaratie -de-dragoste -britanica -fata-de-valorile -autentice –
romanesti_9263.html#view , accesat la 10.03.2015) .

32
II.4. Campa nii de promovare ale altor țări
În Marea Britanie , Partidul Laburist, după câștigarea alegerilor din 1997 și -a exprimat
dorința de a moderniza țara. Noua campanie de promovare, „Cool Britannia ” avea ca scop de a
înlocui vechea imagine a țarii creată de „Rule Britannia” . Pe fondul vechii campanii, țara era
asociată cu o imagine tradițională, statică și învechită. Britanicii era văzuți drept plictisitori,
băutori de ceai și jucători de cricket și golf. Scopul noii campanii a fost să „reinventeze” și să
promoveze noua Britanie, una dinamică, sofisticată și un lider al creativității și inovației.
Atacurile teroriste de la New York din septembrie 2001 au afectat economia tursmului
și imaginea Marii Britanii. Efectele sale asupra industriei turistice britanice au fost similare cu
cele ale invaziei irakiene în Kuweit în 1991 – o scădere dramatică a numărului turiștilor
americani, care după 1991 s -a prelungit pentru câțiva ani. Astfel, campania „UK OK”, lansată
la începutul lui 2002, viza evitarea repetării unei asemenea „recesiuni”, a unei industrii cu 1,8
milioane persoane angajați direcți . În acest sens, valorile noii imagini dorite sunt vitalitatea,
îmbunătățirea mâncării, decența britanicilor și frumusețea peis ajelor. Strategia British Tourist
Authority a vizat implicarea de companii multinaționale specializate în relații publice, precum
și a formatorilor de opinii la nivel internațional pentru a transmite ideea că Marea Britanie este
deschisă pentru turiști. De asemenea, au trebuit atenuate efectele negative pe care le -a avut
campania „Cool Britannia ” asupra turismului. Deși ideea de tehnologie înaltă și știință legate
de imaginea Marii Britanii nu au reprezentat o greșeală în sine, introducerea lor în turism nu a
fost inspirată. Promovarea țării prin Domul Mileniului și „Ochiul Londrei” a fost greșită,
Marea Britanie fiind, turistic, asociată cu Podul Londrei, Muzeul Madame Tussaud și Turnul
Londrei . Astfel, „UK OK” a pus accentul pe revenirea la imaginea tradiț ionalistă a
reprezentărilor moștenirii culturale (castele, case istorice, grădini); imaginea nu se mai
concentrează acum pe diversitatea culturală, ca în eșuata campanie „Cool Britannia ”, ci pe
excentricitatea britanicilor și contextualizarea mediului ur ban într-un plăcut peisaj verde.

33

Figura 2. 4. Identitatea vizuală a campaniei GREAT Britain
(sursa: http://www.greatbritaincampaign.com/#!/home )

În 2011, Marea Britanie a lansat campania de branding „GREAT Britain ” menită să
ofere țării un singur brand utilizat și promovat de toate instituțiile statului. P e fondul
desfășurării Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, Visit Britain a lansat î n iunie 2011 , o
campanie proprie numită „Britain – You’re Invited” în valoa re de 100 milioane de lire .
Campani a, desfășurată la nivel interna țional avea drept scop creșterea num ărului de turiști cu 4
milione în descursul a patru ani. Sloganul utilizat a fost apoi schimbat în „GREAT Britain ”.
Adjectivul „great ” (Figura 2. 4., sursa: http://www.greatbritaincampaign.com/#!/home, accesat
la 15.02.2015 ) este folosit alături de a alte cuvinte, care relevă domeniile în care țara
excelează: artă, inovație și educație, frumusețea naturii, cultură, etc. (sursa:
http://www.telegraph.co.uk/news/politics/david -cameron/8780052/David -Cameron -launches –
Great -Britain -marketing -drive.html , accesat la 11.02.2015) .
Cea mai importantă inițiativă a Australiei de creare a unui brand a fost lansată în 1995
de către Comisia Australiană de Turism (predecesoarea Turism Australia de astăzi) . Brandul a
avut o temă natural ă și spiritual totodată , întruchipând element e care fac ca Australia să fie
unică . Inițiativa a cunoscut succesul în drumul spre Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000,
când grandul de conștientizare internațională a Australiei a atins punctul culminant .
Actualizare a brandului a avut loc la sfârșitul anului 2003 și începutul anului 2004. Logo -ul,
care este utilizat nu numai de către Turism Australia, dar și de alte agenții guvernamentale
care promovează țara, a fost creat pentru a îmbina aceste elemente. Logo -ul (Figura 2.5.,
sursa: http://www.jonnybgoode.info/Portfolio/Corroboree2_thumb.jpg , accesat la 12.02.2015)
ilustrează cangurul, oferind imediat recunoașterea celui mai iubit marsupial din Australia.

34
Desenul a fost aprobat după ce oamenii au fost testați pentru a recunoaște cangurul ca cel mai
cunoscut simbol al Australiei. Lumina, culorile subtile și elementele grafice inspirate din arta
autohtonă se combină pentru a crea un aspect distinct. De asemenea, culorile au fost alese
pentru a ilustra diferitele peisaje ale Australi ei.

Figura 2.5. Identitatea vizuală a campaniei Australia: a different light
(sursa: http://www.jonnybgoode.info/Portfolio/Corroboree2_thumb.jpg )

Sloganul „Australia : a different light” (Australia – „o altă perspectivă ”) a fost creat
pentru a scoate în evidență particularitățile care disting Australia de alte destinații. Se dorea o
schimbare a percepției turiștilor, dar și a locuitorilor în ceea ce privește Australia pentru a
nu se mai asocia imaginea acesteia doar cu soare, plajă, mare , ci și cu valori le culturale și
istoria ei. În aceste valori se includ: optimismul, colegialitatea, integritatea și originalitatea,
precum și modul în care acestea se găsesc diferențiat în Australia . Dorința a fost aceea de a
atrage vizitatori de peste granițe și de a experimenta „efectul australian”, ceea ce înseamnă nu
numai ceea ce văd aceștia ci și cum se simt.

Figura 2.6. Identitatea vizuală a campaniei Where the bloody hell are you?
(surs a: http://www.bogdancolceriu.ro/branding -de-tara-vii-frunza -e-un-succes/ )

35
În anul 2006 a fost lansată o altă campanie cu sloganul „Where the bloody hell are
you?”(„Unde naiba ești?”) (Figura 2.6., sursa: http://www.bogdancolceriu.ro/branding -de-tara-
vii-frunza -e-un-succes/ , accesat la 15.02.1015) . Tema campaniei a fost aceea de a invita
oamenii să viziteze Australia și să se bucure de gama diversă de experiențe. Această campanie
nu numai că nu a avut succes, dar a fost și un adevă rat dezastru. Într-o mare măsură acest eșec
s-a datorat sloganului, acesta conținând cuvinte considerate obscene, ca de exemplu „bloody
hell” („naiba”). De altfel , încă de la lansare această campanie a fost interzisă în Marea Britanie
și Canada. Folosirea acestor cuvinte în campania publicitară a fost percepută ca ofensatoar e în
unele dintre piețe le-țintă.
Potrivit celor de la Lowe Chișinău , care au elaborat proiectul de branding al Republicii
Moldova , acesta este reprezentat printr -un cub tridimensional, care are mai multe semnificații.
Pe de o parte, acesta se asociază cu o piatră prețioasă, mică și necunoscută, precum este
Moldova. Pe de altă parte, cubul este format din intersecția mai multor linii, care indică
răscruce de drumuri și de mai multe culturi. La fel, acesta este compus din trei culori, albastrul
reprezentand businessul și investițiile, verdele — turismul și roșul — agrobusiness -ul. Deși
elaborat încă în 2006, creatorii logotipului au avut inspirație să folosească linii și culori
moderne care să se mențină pe o perioadă mai lungă de timp, astfel că dacă în timp ce celelalte
țări prezentau embleme folosind colori aprinse și caractere mai puțin corporative, creatorul
logotipului a folosit un font utiliz at preponderent de firme și mai puțin de țară. De fapt,
caracterul care i -a conferit o continuitate brandului este reprezentat și prin simplitatea textului,
simplitate remarcată și în recentele logotipuri ale unor alte țări. Ideea de a pune la baza logo –
ului o piatră prețioasă este una reușită, deoarce brandul urma să se asocieze cu „un șirag de
pietre rare”. Acest obiectiv nu a fost atins — dat fiind faptul că logotipul deloc nu se aseamănă
nici cu un „cub tridimensional” și cu atât mai mult cu o piatră, e l fiind plat. Sloganul a fost
punctul cel mai slab al brandului propus, „Discover Us” și de alte țări precum Macedonia ,
Maldives, Mongolia, Montserrat și Maroc și în același timp nu reprezentat vreo diferențiere
pe care ar trebui să o pr oducă în mintea consumatorului .

36

Figura 2.7. Identitatea vizuală a campaniei Discover the routes of life
(sursa: http://agrointel.ro/27458/republica -moldova -are-brand -turistic -logo-ul-cu-
motive -traditionale -va-fi-promovat -intens -pe-euronews/ )

În 2013 , Lonely Planet a prezentat Republica Moldova ca destinația nr. 1 cea mai
neexplorată din Europa, acesta fiind și sloganul primei campanii internaționale de promovare a
noului brand turistic. Anual, Republica Moldova este vizitată de cca. 2 milioane de străini
(sursa: http://www.cluj.travel/video -cum-se-promoveaza -moldova -pe-euronews/ , accesat la
11.02.2015) . Un an mai târziu (24 noiembrie 2014 ) a fost lansat brandul național pe
postul Euronews, unde a fost plasat un spot video de promovare a Moldovei turistice. Agenția
Turismului a Republicii Moldova, în parteneriat cu asociațiile sectoriale, beneficiind de
asistența și expertiza tehnică locală și internațională oferită prin proiectul USAID CEDD II, a
elaborat Programul de promovare a produselor turistice, denumi t generic „Brandul Național al
Industriei Turismului”, care are scopul de a crește numărul de turiști în Republica Moldova.
Programul cuprinde un set de inițiative strategice pentru sectorul turistic, incluzând: analiza
piețelor țintă și a produselor turis tice competitive, poziționarea ofertei turistice naționale, un
plan de marketing și o identitate vizuală unică .
Logotipul noului brand (Figura 2. 7., sursa: http://agrointel.ro/27458/republica –
moldova -are-brand -turistic -logo-ul-cu-motive -traditionale -va-fi-promovat -intens -pe-
euronews/ , accesat la 15.02.1015) este reprezentat de „Pomul Vieții ”, simbo l complex al
culturii naționale. Acesta a fost ales să reprezinte valorile și specificul turismului în Republica
Moldova: ospitalitatea, naturalețea, sinceritate a și autenticitatea.
Sloganul turistic „Discover the routes of life”, îndeamnă vizitatorii să urmeze calea
spre noi descoperiri, ospitalitatea, istoria, vinul, gastronomia și tradițiile moldovenești.
Brandul Turistic a fost elaborat de compania de publicitate Publicis, sub coordonarea lui

37
Eugen Boico (sursa: http://agepi.gov.md/md/news/detail.php?ELEMENT_ID=33899 , accesat
la 11.02. 2015).
În perioada 1998 – 2004 , venitul din turism al Bulgariei s-a dublat, de la 2 milioane la
mai mult de 4 milioane de turiști anual . Pentru bulga ri, soluția de brand a fost constituită prin
alegerea unui simbol național, fapt pentru care au fost întâlniri publice, prezentări, dezbateri
pentru a defini imaginea țării, prin care să se identifice și bulgarii de râ nd. O altă idee de bază
a strategiei de brand era combaterea unor prejudecăți și mituri despre poporul bulgar, cum ar fi
că bulgarii nu au o idee definitorie asupra faptelor cu adevărat importante sau că nu își cunosc
trecutul ori trăiesc în trecut. Astfel, s-a creat un brand de țară care prezintă Bulgaria ca pe o
țară magică, fiind reprezentat de un trandafir portocaliu stilizat , urmat de sl oganul „Feel
Magic” Posturile de televiziune Euronews, National Geogra phic, Discovery Channel și
Eurosport au difuzat cele trei spoturi lansate de Ministerul Turismului din Bulgaria pentru
promovarea noulu i brand turistic, atât pentru sezonul estival cât ș i pentru cel de iarnă .
În cursul a două campanii, peste 3.000 de spoturi au fost difuzate pe cele patru canale
de televiziune , dublate în cinci limbi: bulgară, engleză, franceză, germană și rusă. Costurile
atinse de noul brand s-au ridicat la 7.5 milioane leva, aproape 4 milioane de euro și au fost
finanțate printr -un proiect din cadrul Programului oper ațional de dezvoltare regional ă (sursa:
http://mircea.iurcu .ro/2010/12/20/brand -ul-de-tara-al-romaniei -si-al-vecinilorei/ , accesat la
11.02.2015)
.
Figura 2. 8. Identitatea vizuală a campaniei A Discovery to Share
(sursa: http://bulgariatravel.org/en/topical/39 )

În 2013, Bulgaria și -a prezentat într -o conferință de presă, noul brand turistic.
Sloganul, „A Discovery to Share” îndea mnă călătorii să viziteze țara și să împartă
descoperirile acesteia cu alții. Elementele vizuale includ o gamă largă de avantaje pe care

38
Bulgaria le are ca destinație turistică. Principalele elemente ale logo -ului sunt soarele, plasat
central, marea și muntele , precum și alte elemente din cultura națională a țării (Figura 2.8 .,
sursa: http://bulgariatravel.org/en/ topical/39 , accesat la 23.03.2015 ). Strategia de marketing
face parte dintr -un proiect finanțat prin Programul Operațional de Dezvoltare Regională, î n
valoare de 1,4 milioane de leva. În afara sloganului național ș i al logo -ului au fost dezvoltate
încă 10 mini-branduri, pentru dif erite tipuri de turism, precum ș i un proiect pilot pentru
promovarea regiunii Trakia.

Figura 2. 9. Identitatea vizuală a campaniei Hungary: Talent for entertaining
(sursa: https://www.pinterest.com/pin/201887995768575683/ )

Realizat în 2007 , brandul de țară al Ungariei excelează în primul rând la capitolul
corporate, realizatorii folosind ca font Helvetica, un font neserificat, considerat a fi neutru,
însă unul dintre cele mai utilizate.
Logo -ul brandului este reprezentat d e o inimă personalizată, formată din culorile
naționale ale Ungariei, urmată de „Hungary” și sloganul întregii campanii „Talent for
entertaining” (Figura 2. 9., sur sa: https://www.pinterest.com/pin/201887995768575683/,
accesat la 15.02.1015) . Odată cu lansarea propriu -zisă a brandului, echipa realizatoare a mai
creat și un site special destinat turismului, cu o bază de date imp resionantă despre destinațiile
și atracțiile din Ungaria. Acest site a fost tradus în mai multe limbi, în principal pent ru țările
europene, versiunea engleză fiind – http://www.gotohungary.co.uk/ , iar cea română –
http://www.ungaria.info.ro/ (sursa: http://mircea.iurcu.ro/2010/12/20/brand -ul-de-tara-al-
romaniei -si-al-vecinilorei/ , accesat la 11.02.2015).

39
Capitolul III: Românii prin ochii lor și ai străinilor

III.1. Românii despre ei înșiși
Promovarea unei țări ar trebui, înainte de toate să fie transmisă de proprii cetățeni, iar
pentru a putea găsi un brand de țară potrivit este nevoie ca, în prealabil , să se cunoască modul
în care aceștia se reprezintă pe ei înșiși. Astfel, î n 2007, Agenția de Strategii Gu vernamentale
a realizat Studiul privind autopercepți a românilor și imaginea de țară , pe un eșantion de 1.104
persoane . Cercetarea îmbină aprecierile pozitive cu cele nega tive referitoare la obiceiurile și
tradițiile românilor. Totodată, studiul cuprinde și câteva idei referitoare la apartenența
europeană a poporului român. Româ nii se autopercep ca fiind prietenoși, afectuoși, vorbăreți,
în timp ce pe europeni îi caracterizează drept reci, zgârciți și distanț i, dar și inteligenți ,
competen ți, ordonați, disciplinați și riguroși . Sentimentul național este mai puternic decât
sentimentul european, iar a fi român este pentru cei mai mulți un motiv de mândrie (76%) .
Românii se situează pe ei înșiș i între tradiționalism și modernitate, î ntre relaxare și î ncordare ,
în timp ce europenii sunt percepuți ca fiind, mai degrabă , moderni. Printre motivele principale
de mândrie națională invocate se numără cadrul natural (25% ), oamenii (23%) ș i obiectivele
turistice (23%). Printre alte motive de mândrie se numără cultura și tradițiile românești,
gastronomia tradițională, sport ul și personalitățile din acest domeniu . Printre punctele slabe
care au adus prejudicii imaginii României în străinătate, romanii au menționat corupția (28%),
urmată de situația economică (20%), politică (17%) și de infrastructură (14%) .
Întrebați cum cred că este imaginea României în străinătate, respondenții consideră că
România are o imagine ușor pozitivă (26%), 38% se situează într -o zonă neutră, considerând

40
că imaginea României nu este nici bună, nici proastă, iar 20 % consider ă că imaginea țării
noastre este una proastă. În ceea ce privește promovarea imaginii României pe plan
internațional , românii consideră că accentul ar trebui pus pe valori ficarea potențialului t uristic
și a elementelor culturale ( tradiții, folclor, cultură și oameni de cultură ). De asemenea,
produsele i ndustriei românești reprezintă elemente ce ar putea fi promovate cu succe s peste
hotare. As tfel, 64% dintre români cred că nu se fac suficiente acțini pentru promovarea
imaginii României peste hotare, față de numai 16% care cred acest lucru . Mai mult, 55%
consideră că nu sunt suficiente fonduri pentru promovare țării, instituțiile publice nu se
implică în activitățile de promovare ale României în străinătate (68%) și că aceste activități
sunt plictisitoare și nu atrag atenția străinilor (51%).
Totodată, românii consideră că cele mai eficiente modalități de promovarea a țării pe
plan international sunt campaniile de publicitate (23%), urmate de articolele de presă (20%) și
produsele românești (12%). În ceea ce privește produsele românești, românii consideră că sunt
bine și foarte bine apreciate în străinătate, printre acestea numărându -se bucătăria tradițională,
vinurile românești, podusele de artizanat și apa minerală. Referitor la demersul de promovare
a țării, românii consideră că va fi un proces greu și de durată și că vor trece în medie 17 ani
până când România își va îmbunătăți imaginea în str ăinătate.
Imaginea imigrantului român în străinătate este percepută de români drept bună (47%).
31% consideră că nu este nici bună, dar nici proastă, în timp ce numai 4%, respectiv 1%
consideră că imaginea imigrantului roman este proastă și foarte proastă (sursa:
http://contextpolitic.net/spub/2008%20si%20vechi/MMT%20aprilie%20mai%202007%20ima
ginea%20de%20tara%20ASG%20via%20ContextPolitic.net.pdf , accesat la 14.03.2015) .
Un alt studiul privind imaginea românilor și a României este cel al lui Moise
Gheorghe, în lucrarea Imaginea României și a românilor în Europa (2009) . Cercetarea
Autoevaluarea imaginii României și a românilor în Europa cuprinde un sondaj de opinie
realizat în municipiul Slatina, în perioada 10 -18 octombrie 2008 pe un eșantion de 1 .250 de
subiecți. În ceea ce privește imaginea externă a României, 85% dintre respondenți susțin că
țara noastră are o imagine foarte proa stă, în timp ce 10% cred că Români a are o imagine bună
în Europa.
România , caracterizată printr -un singur cuvânt este reprezentată prin atribute de o mare
diversitate. Cei mai mulți dintre respondenți consideră că Ro mânia este o țară săracă (21%).

41
La mică distanță se situează corupția și hoția (20%) , în timp ce 15% dintre români consideră
că ceea ce definește actualitatea este reprezentată de mizerie, înapoiere și subdezvoltare.
Printre a lte atribute reprezentând România se numără : țară bogată (14 %), neguve rnată (10%),
frumoasă (7%), tranziție lentă (4%), copiii străzii (3%), câini vagabonzii (2%), birocrație
(1%), merge spre rău (1%), cu potențial ridicat (1%), fără conducători competenți(1%).
În ceea ce privește imaginea românului în Europa majoritatea respondenți susțin că
românii sunt priviți mai degrabă ca infractori și mai puțin persoane civilizate. Astfel, românii
sunt văzuți ca : hoți (45%), violatori (20%), cerșetori (15%), crim inali (10%), necivilizați (5%)
și mincinoși (5 %). Casa Pop orului este considerată ca fiind cel mai reprezentativ monument
(32%) , urmată de Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși ( 21%). Pe locurile următoare
se poziționează Castelul Peleș (14%), urmat îndea proape de Mânăstirea Voroneț ( 11%).
Referitor la br andurile românești, majoritatea respondenților au nominal izat Dacia cu un
procent de 33%, urmată de Arctic cu 11% și Cotnari cu 9%. Alte mențiuni au fost: Alro (1%),
Farmec (1%) și Gerovital (1%). 44% dintre respondenți nu au putut să dea un răspuns .
Româ nii consideră că personalitățile cu care este asociată România peste hotare sunt : Nicolae
Ceaușescu (32%), urmat cu un procent de 21% de Dracula , Hagi (15%), Nadia Comăneci
(11%), Ilie Năstase (9%), Adrian Mutu (7%) și Cristian Chivu (6%).
Acțiunile de promovarea ale României în străinătate sunt apreciate negativ, atât din
punctul de vedere al d emersul ui instituțional, cât și în privi nța modalităților de abordare, a
mijloacelor de mediere și sub aspectul efic ienței cu care sunt cheltuite fondurile public e în
aceste scopuri. Într-o proporție de 77%, români i consideră că nu se face suficient pentru
promovarea imaginii României pe plan internațional , față de numai 17% care apreciază
demersurile întreprinse până în prezent ca fiind suficiente pentru promovare a imaginii de țară.
Totodată, românii consideră instituțiile statului ca principali responsabili în promovarea
imaginii de ț ară, precum și cetățenii români care lucrează în străinătate. , considerați drep
ambasadori ai României. Printre alte menționări se n umără și guvernul , președintele, mass –
media și Ministerul de Externe (Moise , 2009, rezumat lucrare doctorat) .
Conform studiului întreprins de blogalinitiative , Percepția românilor despre brandul
de țară al României , respondenții caracterizează țara, în proporție de 66%, prin cuvinte
pozitive: frumoasă (14,3%) , acasă (5,8%) , minunată (4,5%) , pitorească (2,2%), etc., în timp ce
33,6% caracterizează țara prin cuvinte negative: corupț ie (3,2%) , sărăcie (2,7%) , haos (1,3%) ,

42
paradox (1,3%), etc. Conform acestui studiu, realizat în mediul online, pe un eșantion de 223
de respondenți, în perioada 17 -22 iunie 2013, respondenții se simt mândri că sunt români într-
o proporție de 59,6%, în timp ce 31,4% se simt uneori mândri , iar 9% susțin că nu sunt
mândri . Mai mult, 21,5% dintre intervievați au ascuns, cel puțin o dată, faptul că sunt din
România când au fost plecați în străinătate. În ceea ce privește promovarea României,
respondenții consideră, într -o proporție de 61% că ospitalitatea este trăsătura românilo r care ar
trebui promovată, urmată de inventivitate cu 52,5%, adaptabilitate cu 48,9% și inteligență cu
48%. În top 10 personal ități reprezentative pentru Româ nia, pe primul loc se situează Nadia
Comăneci (28,1%) , urmată de Constantin Brâncuși (19%) și Gheorghe Hagi (15%), în timp ce,
în top 10 simboluri culinare reprezentative pentru România, pe primul loc sunt sarmalele
(6,7%) , urmate de mămăligă (5,5%) și mici (4,7%) .
La întrebarea „Cum considerați că este imaginea României în Europa?”, 11,7% dint re
respondenți consideră că imaginea României în Europa este foarte rea și 37,2% consideră că
aceasta este rea. Tot 37,2% consideră că imaginea țării e ste satisfăcătoare și d oar
9% consideră că imaginea este bună și 0,9% foarte bună. Astfel, 93,8% nu sunt mulțumiți de
felul în care este promovată România. Întrebați de care campanii de promovare a României își
amintesc, cei mai mulți au răspuns Explore the Carpathian Garden (52,9%), urmată de Land of
Choice (40,4%) și Fabricat în Romania (28,3%). În schimb, 20,6% nu își amintesc de niciuna.
Românii (69,1%) se consideră pe ei înșiși că au cea mai mare responsabilitate pentru
realizarea brandului, urmați de Ministerul Turismului (58,7%), mass -media (54,3%) și Guvern
(43,5%).
Brandul de țară este definit de căt re 59,2% dintre respondenți ca fiind „crearea unei
identități unice și competitive”. Printre alte definiții ale brandului de țară se numără „crearea
unei imagini unitare și atractive pentru exterior” (55,2%) și „crearea unei strategii complexe,
compatibilă cu imaginea reală a țării ” (39,9%). 53,8% dintre respondenți nu știu dacă
România are nevoie de o strategie de brand de țară, în timpce 44% consideră că România are
nevoie de brand de țară și doar 2,2% consideră că România nu are nevoie de așa ceva. Mai
mult, 27,6% cred că țara noastră are nevoie de branding pentru promovarea turismului,
îmbunătățirea imaginii (17,3%), promovarea potențialului economic (13,3%) și promovarea
identității naționale (5,1%). Principalele beneficii ale unui brand de țară sunt c onsiderate a fi :

43
promovarea turismului (85,7%), creșterea economică (67,3%), promovarea culturii (65,9%) și
promo varea propriilor mărci (64,6%).
Un top al brandurilor românești pe care responde nții le -ar recomanda străinilor ar fi:
Borsec (68,6%) , Napolac t (55,6%) , Gerovital (55,2%) , LaDorna (52,5%) , Jolidon (47,1%).
Printre alte mărci românești se numără Farmec , Plafar , Fares , Poiana , Cris-Tim și Dacia
(sursa: http://brandstorming.blogalinitiative.ro/studiu -de-caz/ce -cred-romanii -despre -romania ,
accesat la 14.03.2015) .

III.2. Românii în viziunea străinilor
Imagin ea României din ultimii 20 de ani este una preponderant negativă: sărăcie, copiii
străzii, mineriade, cerșetorii din metroul parizian, muncitori migrați în Spania, etc. Cu excepția
câtorva aspecte pozitive precum performațele sportivilor Gheorghe Hagi, Nad ia Comăneci,
Simona Halep sau a unor obiective turistice (Cascada Bigăr, Palatul Poporului, Castelul Peles,
Sighișoara, ș.a.) aceasta este imagine României văzută din afară (Uță et al. , 2006 : 200).
În 2005, la solicitarea Agenț iei p entru Strategii Guvernamentale, compania de
cercetare Gallup a realizat, î n perioada 24 noiembrie – 12 decembrie , un studiu pe un eșantion
de 1 .028 persoane privind imaginea României și a produselor românești î n Spania . La
întrebarea „Ce sentimente vă trez ește R omânia ca destinație turistică? ”, răspunsurile au fost
indiferență (40%), mai degrabă negative (25%), mai degrabă poz itive (33 % ), iar 2% nu
știu/nu răspund . Dintre respondenți, peste 90% nu intenționează să viziteze România în
urmă torii doi ani, r estul dorind să vină în țară pentru a face afaceri, în scopuri profesionale și
doar 6% intenționează să își petr eacă vacanța în România. În cee a ce privește turismul, 40%
sunt indiferenți când se gândesc la România ca la o potențială destinație turistică. Majoritatea
respondenților au apreciat că România este o destinație turistică cu peisaje ș i obiective
deosebite, care a conservat tradițiile și obiceiurile vechi, însă 33% consideră că serviciile de
turism nu sunt de calitate . În general, spaniolii sunt at rași de a vizita orașele medievale din
Transilvania, capitala București, Delta Dunării, satele tradiționale și mănăstirile din Moldova.
La întrebarea despre numele unor personalități românești din domeniul culturii, sportului,
politicii sau orice alt domen iu, principalele răspunsuri au fost Ceaușescu, Nadia, Hagi, Gică
Popescu și Dracula.

44
În ceea ce privește produsele românești a rezultat că peste 93 % dintre spanioli nu
cunosc nicio marcă românească și doar 7% au menționat ceva . Doar 1% din spanioli conside ră
produsele românești sunt mai bune decât cele din alte ță ri est-europene, 17% le consideră mai
slabe iar 47% nu au constatat diferențe de calitate între un produs fabricat în România și unul
dintr -o altă țară. Doar 30% dintre spanioli au o părere pozitiv ă în ceea ce privește contactul
direct cu persoane de naționalitate română, 33% afirmând că din cauza contactului cu mass –
media și -au format o părere negativă (sursa: http://arhiva.gov.ro/agentia -pentru -strategii –
guvernamenta le-face-publice -rezultatele -unui-studiu -cantitativ -privind -perceptia -asupra –
romaniei -si-a-produselor -romanesti__l1a55532.html , accesat la 14.03.2015).
În 2006, Agenția pentru Strategii Guvernamentale a publicat studiul Imaginea
românilor și a României în Germania . Studiul s -a realizat în perioada 5 mai – 6 iunie , pe un
eșantion de 1.116 respondenți , din mai multe zone ale Germaniei . Rezultatele studiului au
arătat că i maginea Româ niei în Germania este polarizată, un număr egal de cetățeni având o
imagine pozitivă (27%) și respectiv negativă (27%) despre România. Totuși, cei mai mulți
(46%) nu au nici o opinie sau sunt nehotărâți, în ceea ce privește țara noastră. Întrebați despre
primul lucru care le vine în minte când se gândesc la România, 37% au răspuns sărăcie,
mahalale, țară în dezvoltare și numai 20% s -au gândit la natură, peisaje frumoase, păduri sau
animale sălbatice. Principalele caracteristici ale României în opinia germanilor sunt: țară
săracă, care a avut mult de suferit, dar cu peisaje frumoase . Cei mai mulț i dintre germani nu au
putut indica o personalitate românească cunoscută (61%). Ceilalți au amintit de Ceaușescu
(22%), Peter Maffay (7%), Ion Ți riac (7%), Nadia Comăneci (6%) și Dracula (4%). Ca
destinație turistică, România este văzută drep t o țară cu peisaje și obiective turistice deosebite,
însă prea scumpă în raport cu calitatea seviciilor. Există destinații turistice atractive precum:
București, Delta Dunării, Castelul lui Dracula, orașele medievale din Transilvania, mânăstirile
din Mold ova și satele românești tradiționale. Cei care declară că ar vizita România pe viitor
sunt atrași de ideea de a locui într -o pensiune familială .
În privința produselor românești, în proporție de 73% nu au auzit de vreun produs
românesc. Cei care au auzit au enumerat vinul, automobilele, arta și lucruri făcute manual,
țesături și haine. Dintre aceștia, cei mai mulți au apreciat că au o părere bună despre produsele
românești. Peste 40% germani consideră ele sunt de o calitate similară cu p rodusele altor țări
est-europene și doar 4% sunt de părere că produsele românești sunt mai bune.

45
Cetățenii germani care au intrat în contact cu un român, au cumparat un produs fabricat
în România sau au călătorit în România au o imagine mai bună despre țara noastră și despre
emigranții români decât cei care nu au avut un astfel de contact . Referitor la imigranții români
din Germania, a proape jumătate dintre nemți (49%) nu au nicio opinie în ceea ce privește
imigranții români. Totuși, 21% au o păre re negativă, considerând că românii sunt hoți (20%),
înapoiați (16) și leneși (14%). Dintre cei care au apreciat ca pozitivă (18%) imaginea
românilor au considerat că aceștia sunt modești (26%), osp italieri (23%) și harnici (17%)
(sursa: http://www.publicinfo.gov.ro/library/sc/imagine_romania_germania.pdf , accesat la
14.03.2015).
Luminița Nicole scu (coord.), în studiul Imaginea românilor și a României prin ochii
cetǎțenilo r strǎini (2008, cap. 8) a desfășurat o anchetă, derulată prin intermediul internetului,
în perioada 1 august – 10 septembrie 2007, cu privire la percepțiile străinilor despre țara
noastră. Ancheta a presupus 101 chestionare, distribuite în 48 de țări din Europa, America de
Nord, Africa și Orientul Mijlociu . În urma anchetei a rezultat că România este apreciată drept
o țară în curs de dezvoltare, către care se îndreaptă multe speranțe de creștere economică.
Respondenții consideră că cele mai dezvoltate dom enii de activitate din România sunt
IT-ul, industria auto, turismul, industria textilă, construcț iile și activitățile imobiliare. Pe de
altă parte, infrastructura este considerată a avea carențe importante, deș i s-a dezvoltat în
ultimii ani. O altă problem ă cu care se confruntă România este gradul ridicat de poluare al
orașelor. Totodată, s e apreciază că una dintre caracteristicile puternic vizibile ale României
este dată de discrepanțele mari între bogați și săra ci, între capitală și provincie.
În ceea ce privește aspectele pe care le apreciază cel mai mult la România, respondenții
s-au concentrat pe: elemente culturale ( artă, arhitectură unde au apreciat vechimea și
diversitatea, castele, orașele Brașov, Sibiu și Sinaia, mici orașe din Transilva nia, mănăstirile,
muzica, arta populară, arta culinară și vinurile, oamenii fiind apreciați ca ospitalieri, deschiși,
frumoși, plăcuți ), mediul natural ( Marea Neagră și zona de coastă, munții Carpați, Dunărea,
peisaje frumoase, clima, lacuri, parcuri, acti vități în aer liber ), mediul de afaceri ( stabilitatea
economică și politică, oportunități de afaceri, forță de muncă educată, sistemul educațional,
îmbunătățirea infrastructurii, nivelul scăzut al costului vieții, servicii turistice ).
Printre aspectele care le -au displăcut cel mai mult în România, respondenții au
enumerat : mediul economico – social ( poluarea orașelor, cerșetori, birocrație, corupție,

46
diferențe ma ri între bogați și sărăci , câini vagabonzi, populația rromă, discriminare rasială,
nesiguranța în orașe, sărăcia , moștenirea comunistă ), mediul de afaceri ( infrastructura, prețuri
mari, calitate redusă și lipsa varietății produselor și serviciilor ).
Oamenii sunt văzuți ca fiind muncitori, ospitalieri, cinstiți, bine educați, plini de viață,
deschiș i, politicoși, patrioți, buni odată ce ajungi să îi cunoști, spirit latin, femei frumoase,
creativ itate, respect pentru tradiție, spirit de întreprinzător. Referitor la economia țării,
principalele aspect positive sunt date de următoarele asocieri : creșter e economică, țară
prosperă, curată, Dacia, costul vieții scăzut, agricultura, investiții, dorința de a îmbunătăți
standardul de viață . În ceea ce privește locurile și obiectivele turistice, Transilvania, Dunărea,
Marea Neagră, București, cadrul natural deo sebit, munții, mănăstirile sunt cele mai appreciate
de străini. Totodată, cultura, arta și istoria sunt apreciate prin intermediul folclorul ui și artei
populare , Brâncuși, monumente le istorice, Dracula, bune conexiuni cu lumea francofonă,
mâncarea, muzica, sportive.
La polul opus, străinii au caracterizat România astfel: țară în curs de dezvoltare,
discrepanță mare între bogați și săraci, infrastructura, sărăcie, lipsa de respect a comercianților
față de clienți , corupție, scep ticism privind situația polit ică, copiii orfani, populația rromă
(sursa : http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=508&idb= , accesat la
2.02.2015) .

47

Capitolul IV: R eprezentarea românilor și a României pe
blogurile și site -urile internaționale

IV.1. Analiza de conținut – repere teoretice
Analiza de conținut reprezintă una dintre cele mai importante metode de analiză a
documentelor și servește analizei empirice și sistematice a unor conținuturi comunicative, fie
ele texte, imagini, sonore, fie de altă natură. La începutul secolului XX, Școala de Jurnalism a
Universității din Columbia, New York a utilizat analiza de conținut pentru a monitoriza
temele, rubricile și gradul de senzaționalitate al știrilor din ziare. Atestarea oficială a metodei
s-a consacrat însă, în 1952, odată cu publicarea lucrării lui Bernard Berelson, Content Analysis
in Communication Research .
Berelson a definit analiza de conținut drept o „tehnică de cercetare care are ca obiect
descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al comunicării” (1952 ,
apud. Abrudan, 2 010: 105). O altă definiție îi aparține lui Oleg Holsti, care spune că „analiza
de conținut reprezintă acea tehnică de cercetare care permite inferențe prin identificarea
sistematică și obiectivă a caracteristicilor specific în cadrul unui text” (1969, apud. Chelcea,
2004 :264). Una dintre cele mai actuale definiții ale analizei de conținut este dată de Septimiu
Chelcea și susține că aceasta reprezintă „o modalitate cantitativ -calitativă de studiere a
comunicării, dar nu numai a conținutului manifest al acesteia, ci și a celui latent” (2004 :263).

48
Pe baza acestor definiții se constată că analiza de conținut implică două direcții
importante, una cantitativă, de măsurare a unor caracteristici la baza cărora stau date socio –
științifice și una calitativă , de interpretare, în vederea stabilirii unor corelații (Abrudan, 2010 :
107). Pentru a utiliza în mod corect această tehnică este necesară o determinare a unitățilot de
înregistrare, de context și de numărare. Unitatea de înregistrare stabilește conținutul
mate rialelor care urmează a fi supus analizei și variază în funcție de obiectul cercetării, de
nivelul de profunzime sau de tipul și posibilitățile materiale de care dispunem. În analiza de
conținutul se poate alege ca unitatea de întregistrare, atât fraza, pa ragraful, propoziția,
cuvântul, cât și item -ul (articolul în întregime, filmul, cartea, etc.), însă trebuie reținut faptul că
nu toate sunt pe de -a-ntregul satisfăcătoare. Cele mai mici unități de întregistrate sunt cuvântul
sau simbolul . Ele pot fi codifi cate mai ușor și pot da rezultate mai fidele (Chelcea, 2004: 268 –
269).
Unitatea de context reprezintă segmentul care permite identificarea orientării pozitive,
negative sau neutre a unității de înregistrare. Unitatea de context este condiționată de mărime a
unității de înregistrare, aceasta putând fi mai mare sau cel puțin egală cu ea. Unitatea de
numărare are funcția de cuantificare și poate fi identică cu unitatea de înregistrare, dar poare fi
reprezentată și de unități tipografice, precum lungimea, supra fața sau durata în timp (Chelcea,
2004 : 269-270).
Tehnica analizei de conținut face parte dintr -un demers științific și cuprinde câteva
etape clare în desfășurarea ei. O primă etapă este s tabilirea temei de cer cetare , întrucât nu
orice problemă de cercetare implică analiza ce conținut , ci poate fi mai bine redată folosind
alte tehnici de cercetare științifică. Urmează s tabili rea materialului pentru analiză, în funcție de
problema pe care vrem să o cercetăm, de timpul pe care îl avem la dispoziție și de mijloacele
tehnice de care dispunem. Astfel, materialul poate fi mai extins sau mai redus. Eșantionarea
este o etapă foarte importantă în analiza conținutului, ea ajuntând la selectarea clasei de
documente și a documentelor cele mai relevante pentru te ma studiată, reducând totodată și
volumul de lucru (Chelcea, 2004: 272-275).

49
IV.2. Noțiuni d espre site și blog
Un website sau un site web, este o colec ție publică sau privată de documente HTML
(HyperText Markup Language), c are formează un tot unitar, co erent și pot conț ine texte,
imagini, clipuri video sau audio, animaț ii, etc. Un site web este acc esibil prin intermediul unei
rețele Internet și a unei adrese web sau URL (Uniform Resource Locator). Totalita tea
paginilor web publice pe reț eaua Internet fo rmeaza World Wide Web (WWW). Website -urile
pot fi catalogate după foarte multe criterii: destinație, conținut, audiență , scop, tehnologie
utilizată, numă r de pagini , etc. În funcție de modul î n care sunt stocate paginile web, un
website poate f i static, di namic sau combinat.
Un website static este format din pagini web statice, car e sunt stocate pe serverul web
în același format în care sunt transmise că tre browser. De obicei, acest format este HTML.
Website -urile simple, de prezentare, sunt, de obicei, sit euri statice și prezintă aceleași
informaț ii tuturor vizitatorilor. Deși un website static poate fi actualizat periodi c, acest proces
se face manual ș i poate necesita anuminte cunoștinț e specifice de limbaj HTML, de editare de
imagine , etc. (sursa: http:// www.websiteuri.ro/ce -este-un-website.html , accesat la 24.04.2015).
Un website dinamic este compus din pagini construite dinamic, al căror conținut este
variabil, în funcție de diverse condiții din website sau condiț ii impuse de vizita tor. Un website
dinami c conferă mult mai multă flexibilitate , comparativ cu unul static, dar presupune
utilizarea unui limbaj de programare de nivel î nalt precum PHP, ASP, Python, Perl , etc. De
cele mai multe ori, în combinaț ie cu limbajul de programare, se utilizează ș i struct uri de date
avansate, denumite baze de date. Bazele de date pot fi de multe tipuri: statice, relaț ionale,
orientate pe obiecte , etc. Site-urile dinamice sunt cele mai răspâ ndite , deoarece permit
automatizarea creă rii de pagini web, fiin d mult mai simplu de a crea un ș ablon de pagina, un
cod de generare a paginilor și o bază de date cu informațiile din pagini. Tipuri de website -uri
dinamice sunt forumuri de discuț ii, bloguri, website -uri de socializare, magazine online,
reviste online , etc. (sursa: http://www.websiteuri.ro/ce -este-un-website.html , accesat la
24.04.2015).
Denumirea de blog vine de la prescurtarea din limba engleză a expresiei web log și
reprezintă o publicație web ce conține articole periodice, în principal cu caracter personal –
asemenea unui jurnal, articolele fiind afișate în ordine cronologică inversă . Blogul este un
instrument de comunicare realizat prin intermediul internetului și este similar cu un website ca

50
aspect . Blogul este folosit atâ t de persone, cât și de companii, în două scopuri: „1. pentru a
publica rapid și uș or informații, opinii ș i element e multimedia, într -un flux continuu, afișat de
obicei în ordine invers cronologică, 2. pentru a genera o conversație î n jurul acestora, prin
intermediul co mentariilor directe și al preluării pe alte bloguri a aceloraș i subiecte, prin
meto da specifică numita „ trackback” ” (sursa: http://clickio.ro/2009/06/blogging/noua –
definitie -a-blogului -2009 -vara/ , accesat la 25.03.2015) .
Blogurile se pot clasifica astfel :
– după autor : 1. bloguri personale ( bloguri cu subiecte de interes personal al autorului,
fără a fi asociat cu munca și administrat de acesta), 2. b logur i profesionale sau specializate
(blogur i legate de profesia autorului sau specializate în anumite domenii), 3. bloguri
corporatiste ( bloguri ale unor companii ca i nstrumente oficiale al acestora), 4. bloguri
colective ( întreținute de un grup de persoane, cu subiecte în cea mai mare parte de interes
personal ale autorilor ) (sursa : http://vciobanu.blogspot.ro/2010/03/blog -blogger -tipuri -de-
bloguri.html , accesat la data de 20.04.2015);
– după tipul informației : 1. blog textual ( conținutul principal fiind textul ), 2. foto b log
(contentul principal fiind imaginile, fotografiile ), 3. blog muzical ( contentul principal fiind
fișierele musicale), 4. Podcast ( contentul principal fiind fișierele în format MP3 ), 5. video blog
sau vblog ( contentul principal fiind fișierele în format video);
– după tipul conținutului : 1. blog de conținut ( conținut unic publicat de autor), 2. blog
de monitorizare (conține comentarii și link -uri spre alte site -uri sau bloguri), 3. blog de citate (
conține citate di n alte bloguri, evenimente etc );
– după baza tehnică : 1. Stand alone blog ( blog cu hosting și cu modul de administrare
propriu), 2. blog pe platformă (întreținut de servici ile de blogging), 3. OpenID blog ( blog care
permite scrierea de comentarii prin intermediul OpenID ) (sursa: http://blogosfera.md/ce -este-
un-weblog -blogosfera -p-18-romana.html , acce sat la 20.04.2015).

51

IV.3. Metodologie
Studiul elaborat cuprinde analiza de conținut în mediul on -line a cinci blogurilor și cinci
site-urilor internaționale pe o perioadă de 2 ani (01.01.2013 – 31.12.2014).
Unitatea de înregistrare este locul vizitat: România. Alegerea țării ca unitatea de
înregistrare pornește de la ideea unui element de referință bine delimitat și cu caracteristici
precise. Totodată ea înglobează toate unitățile teritoriale : zone, orașe, locuri, oa meni, obiective
turistice, etc. Unitatea de context este reprezentată de propoziție. Blogurile și site -urile au o
mare libertate de exprimare, tematici variate, întinderi vaste ale textelor și o mare frecveță a
fotografiilor. Un articol poate face referire la o singură unitatea de călătorie sau la mai multe
locuri vizitate. Călătorul poate staționa într -o locație sau poate să se afle în trecere, în ultimul
caz referirile la acel loc fiind lapidare. Unitatea de numărare este reprezentată de referința la
locul vizitat, de impresiile și sentime ntele percepute de călător .
Astfel, obiectivul nostru este de a identifica imaginea României, așa cum reiese din analiza
blogurilor de călătorie și a ziarelor internaționale. În acest sens am urmărit câteva obiective
principale:
¾ identificarea produselor/ personalităților/ experiențelor/ locurilor asociate cu România,
¾ evaluarea imaginii de ansamblu a României,
¾ identificarea percepției despre români și România.

IV.4. Analiza blogurilor internaționale
Blogul constituie o sursă de informații sincere și neinfl uențate. Este o modalitate de a
comunica experiențele de călătorie prin evaluări, impresii și sfaturi despre destinațiile vizitate
Analiza blogurilor se bazează pe analiza cantitativă și calitativă a articolelor postate pe
blogurile personale în timpul sau în urma experienței de călătorie.
Alegerea blogurilor s -a realizat în urma unei cercetări pe motorul de căutare google.com
prin cuvintele „travel blog about romania ” în data de 05.02.2015. Din primele 100 de rezultate
obținute, doar cinci bloguri au corespuns criteriilor de selecție. Criteriile de selecție au
presupus :

52
x articolele scrise despre România să se încadreze în perioada anilor 2013 și/sau 2014,
x să existe ar ticole în care să fie inserate fotografii
x articolele să cuprindă referințe la subiecte multiple, precum gastronomia, oamenii,
transportul, activități culturale, sportive, turistice,
x credibilitatea sursei (numărul de vizitatori, numărul total de articole, n umarul de țări
vizitate, menționarea lor în alte surse).
Cele cinci bloguri selectate conform criteriilor impuse sunt :
9 nomadicmatt.com (Statele Unite ale Americii). Blogul aparține lui Matthew Kepnes și
ocupă prima poziție în topul primelor 50 de bloguri de călătorie (sursa :
http://www.theexpeditioner.com/the -top-50-travel -blogs/, vizualizat la data de
06.02.2015),
9 wanderingearl.c om (Statele Unite ale Americii) aparține lui Derek Earl Baron , care a
călătorit în peste 85 de țări . Blogul său a fost desemnat unul dintre primele 25 de
bloguri în 2012 de Time Magazine’s Top 25 Blogs of 2012 , iar în 2013 a fost votat în
top 13 cele mai bune bloguri de călătorie ( Top 13 Travel Blogs to follow in 2013 ),
9 haveblowilltravel.org (Canada) aparține cuplului Calli Duncan și Travis Huyghebaert
din Kamloops, British Columbia, Canada,
9 nina-travels.com (Slovenia) este deținut de Nina și Simon din Slovenia,
9 wandertooth.com (Canada) este blogul deținut de Katie și Geoff din Canada.

IV.4.1. Analiza cantitativă a blogurilor
Analiza cantitativă se bazează pe transpunerea în cifre a articolelor postate pe bloguri în
ceea ce privește destinația de călătorie România. Astfel, s -a avut în vedere următoarele
elemente:
9 numărul total al articolelor rezultate după cuvântul de căutare România,
9 numărul de articole care au în titlu cuvântul Rom ânia,
9 principalele locuri vizitate,
9 numărul de fotografii inserate în articole,
9 principalele locuri unde au fost făcute fotografiile.

53
Analiza cantitativă are la bază cinci bloguri de călătorie cu autori străini, cu un total de 79
de articole și 266 de fotografii.

Grafic 4.1. Reprezentarea de ansamblu articolelor în blogurile internaționale

Din totalul de 79 de articole rezultate după cuvântul de căutare România, doar 17 articole
au în titlu cuvântul „Romania ”, 24 de articole au în titlu cuvinte referitoare la țara noastră
(orașe, zone), iar 38 de articole nu fac nicio referire la țara noastr ă în titlu (Grafic 4.1.). Cele
mai multe articole au fost scrise în anul 2013 (41), la o diferență mică de anul următor, pe
parcursul căruia au fost scrise 38 de articole (Grafic 4.2.).

0510Reprezentarea de ansamblu articolelor în blogurile internaționale
Articole care au în titlu cuvântul RomâniaArticole care au în titlu cuvinte referitoare la România

54

Grafic 4.2. Distribuția articolelor pe ani în blogurile internațion ale
Analiza de frecvență ( Grafic 4.3.) a arătat că cele mai multe articole se referă la zone
particulare, restul provenind din articole în care nu se menționează o zonă sau un loc specific.
Cele mai frecvente articole vizează zona Transilvaniei (46%), urmată de capitala București
(28%). La o di stanță semnificativă de primele două poziții se află Dobrogea și Banat, ambele
cu 4% din menționări. Ultimele două poziții sunt ocupate de zona de nord a României,
Bucovina (3%), respectiv Maramureș (2%). Printre alte menționări se află litoralul Mării
Negre, Munții Carpați, Delta Dunării, dar și alte zone percepute de bloggeri ca distincte față de
cele enumerate și menționate în 13% dintre articolele postate pe blog.

Grafic 4.3. Distribuția numărului de articole pe zone
02468101214Distribuția articolelor pe ani în blogurile internaționale 20132014
28% 46% 4% 3% 2% 4% 13% Distribuția numărului de articole pe zone București TransilvaniaBanatBucovinaMaramureș DobrogeaAltele

55
Ca destinație individualizată (Grafic 4.4.) , capitala se bucură de cel mai mare interes,
fiind menționată în 19 articole (24%), urmată de Brașov cu 8 referințe (10%), România și alte
destinații cu 5 menționări fiecare (6%). Clasamentul este completat de destinații precum Sibiu
(5%), Cluj (5%), Sighișoara, Timișoara, Munții Carpați, Cetatea Râșnov (4%),
Transfăgărășan, Sinaia, Salina Turda, Marea Neagră, Hunedoara, Cetatea Poienari, Bucovina
(3%), Biertan, Castelul Peleș, Constanța, Delta Dunării, Maramureș și Mediaș (1%).

Grafic 4.4. Reprezentarea destinațiilor de călătorie individuale

Analiza fotografiilor (Grafic 4.5.) arată că obiectivele turistice sunt cele mai
fotografiate de bloggerii străini (150), urmate la mare distanță de peisajele naturale (56),
oamenii (1 4) și gastronomia tradițională românească (10). 6% 1% 10% 3% 24% 3% 1% 3% 4% 5% 1% 1% 3% 1% 3% 1% 4% 6% 3% 5% 4% 3% 4% 3% Reprezentarea destinațiilor de călătorie individuale AlteleBiertanBrașov BucovinaBucurești Castelul BranCastelul Peleș Cetatea PoienariCetatea Râșnov Cluj-NapocaConstanța Delta DunăriiHunedoaraMaramureș Marea NeagrăMediaș Munții Carpați RomâniaSalina TurdaSibiuSighișoara SinaiaTimișoara Transfăgărășan

56

Grafic 4.5. Reprezentarea fotografiilor în blogurile internaționale
Din categoria obiectivelor turistice (Grafic 4.6.) , de cele mai multe fotografii se bucură
capitala și Brașovul (ambele cu 18%), urmate de Sighișoara (11%), Sibiu (10%), Salina Turda
(9%), Timișoara (8%) și Castelul Peleș (5%). Cele mai puțin fotografiate obiective turistice
sunt Castelul Bran (2 fotografii), Castelul Huniazilor (2 fotografii), Cetatea Poienari (2
fotografii) și Cluj (1 fo tografie).

Grafic 4.6. Reprezentarea obiectivelor turistice în fotografii
Obiective turisticeNaturaMancare și băutură OameniAltele
050100150150 56 10 14 36 Reprezentarea fotografiilor în blogurile internaționale
10% 8% 5% 18% 3% 11% 18% 1% 9% 1% 4% 1% 1% 3% 7% Reprezentarea obiectivelor turistice în fotografii SibiuTimișoara Castelul Peleș Brașov Cetatea Râșnov Sighișoara București Castelul BranSalina TurdaClujSăpânța Castelul HuniazilorCetatea PoienariMănăstiri BucovinaAltele

57

Peisajele naturale ale României se bucură de un interes crescut în fotografiile
bloggerilor străini (Grafic 4.7.) și sunt reprezentate de Delta Dunării (13), urmate la mică
dista nță de cele ale Munților Carpați (12), Mării Negre (11) și Transfăgărășan (10). Bucovina
și Maramureșul sunt reprezentate în fotografii prin cadrul natural neatins de industrializare,
casele pitorești specifice zonei, drumurile neasfaltate și flora zonală.

Grafic 4.7. Reprezentarea naturii în fotografii

Fotografiile ce au ca subiect oamenii ocupă a treia poziției ca interes pentru bloggerii
străini. În această categorie intră localnicii, călătorii alături de localnici sau bloggerii alături de
obiectivele turistice sau în natură. Specificul tradițional românesc include mâncăruri și băuturi
autentice precum sarmale, papanași, țuica sau berea Ursus. În categoria alte fotografii (7%) au
fost incluse fotografiile care nu se încadrează în cele enumerate mai sus sau care nu au putut fi
localizate. Aici se pot enumera fotografii ce vizează cazarea, tr ansportul și obiecte personale.
02468101214Delta DunăriiMarea NeagrăMunții Carpați Tranfăgărășan Bucovina și Maramureș AlteleReprezentarea naturii în fotografii

58
IV.4.2. Analiza calitativă a blogurilor
Analiza calitativă a blogurilor urmărește identificarea unei imagini de țară a României și a
caracteristicilor sale ca destinație turistică. Elementele analizei calitative reprezentate sunt :
9 descrierea principalelor elemente ale experienței de călătorie : obiective turistice, modul
de deplasare, relația cu localnicii, elemente de locuire și hrana,
9 principalele asocieri cu România,
9 recomandarea țării ca destinație turistică,
9 determinarea unei imagini de ansamblu a României.
Evaluarea zonelor de călătorie (Grafic 4.8.) arată că Transilvania este cea mai menționată
și apreciată zonă. Toate evaluările (21) sunt pozitive și înglobează destinații precum Brașov,
Sibiu, Sighișoara, castelele Peleș și Bran, cetatea Râșnov, Tranfăgărășan, etc.. Zona
Transilvaniei este comparată cu zona Bavariei din Germania. Bucovina și Maramureș se
bucură de aprecieri pozit ive reprezentate de mânăstirile Voroneț, Sucevița, Moldovița,
respectiv Cimitirul Vesel de la Săpânța, dar și de peisajele naturale. Banatul este apreciat prin
prisma orașului Timișoara, toate menționările fiind sub aspect pozitiv (3). Litoralul și Marea
Neagră sunt evaluate pozitiv în 5 din 6 mențiuni, o singură mențiune fiind sub aspect neutru.

Grafic 4.8. Evaluarea zonelor de călătorie

0510152025București BanatTransilvaniaBucovina și Maramureș AlteleRomâniaLitoral și Marea Neagră Evaluarea zonelor de călătorie
NeutreNegativePozitive

59
Capitala reprezintă cea mai polarizată zonă. Este singura zonă care are aprecieri
negative (5). Cu toate acestea, cele mai multe aprecieri sunt pozitive (7), urmate de cele neutre
sau fără evaluare (6). Aceste rezultate se datorează faptului că Bucureștiul este în principal o
zonă de tranzit către alte destinații. Capitala este descrisă drept gălăgioasă, agitată, în c urs de
recuperare și reconstrucție după căderea comunismului și în mică măsură atrăgătoare în
comparație cu alte zone ale României. O notă pozitivă este dată de arhitectura extravagantă
asemănătoare celor mai mari orașe din Europa, de oamenii prietenoși și mâncarea bună.
România, ca destinație unitară nu are nicio menționare negativă, 9 dintre cele 11
menționări sunt pozitive, restul de 4 fiind neutre. Cele mai multe aprecieri se referă la
peisajele naturale, oameni, mâncare și raportul calitate -preț. Printre alte destinații de călătorie
se numără Delta Dunării, munții Carpați, cetatea Poienari, percum și alte obiective turistice
individuale. Evaluările acestora sunt în mare măsură pozitive (11), datorită cadrului natural, al
culturii și sentimentulu i de autenticitate.

Grafic 4.9. Evaluarea elementelor de călătorie

024681012141618Evaluarea elementelor de călătorie
PozitiveNegativeNeutre

60
Elementele de călătorie la care se referă bloggerii străini pot fi grupate în mai multe
categorii, după cum urmează : obiective turistice, oamenii, hrană, cazare, prețuri, transport,
cadrul natural și activități turistice. Din totalul de 79 de articole analizate s -au întregistrat 75
de referințe la elementele de călătorie enumerate. Într -o proporție de 89, (3)% acestea s unt
pozitive, urmate la mare distanță de cele negative (6, (6)%) și neutre (4%).
Analiza elementelor de călătorie (Grafic 4.9.) evidențiază faptul că obiectivele turistice
sunt cele mai apreciate de bloggerii străini. Aceștia consideră că arhitectura este principalul
motiv al frumuseții unui obiectiv și enumeră piețele orașelor (Piața Unirii din Timișoara, Piața
Sfatului din Brașov, Piața Mare și Piața Mică din Sibiu), clădirile colorate, bisericile fortificate
din Transilvania, Maramureș și Bucovina, caste lele și cetățile (Râșnov, Bran, Peleș, Pelișor,
Poienari, Sighișoara). Aspectele negative ale obiectivelor turistice sunt descrise de stadiul de
degradare al acestora și de lipsa de promovare.

Grafic 4.10. Reprezentarea românilor în blogurile internațion ale

În ceea ce privește localnicii și a experiențelor cu aceștia (Grafic 4.10.), bloggerii
consideră că românii sunt prietenoși, ajutători, gospodari, educați, au atitudini pozitive, nu cer
nimic în schimbul unui favor și sunt foarte buni antreprenori. De cele mai multe ori bloggerii
fac distincția între români și rromi și susțin că asocierea românilor cu persoanele de etnie
rromă nu le face cinste românilor și trebuie făcută această diferență. 8 din 9 menționări
referitoare la localnici sunt pozitive, doa r una fiind depreciativă și reprezintă cu caz izolat. 25% 50% 12% 13% Reprezentarea românilor în blogurile internaționale Harnici și gospodari Prietenoși Educați Cinstiți

61
Bucătăria românească este apreciată în toate menționările (8). De la ciorbe, sarmale,
papanași și până la mâncăruri sofisticate, mâncarea românească reprezintă unul dintre cei mai
importanți factori în călătoria întreprinsă de bloggerii străini. Cazarea sau condițiile de
locuință sunt reprezentate de pensiuni, hostel -uri și înnoptări la localnici acasă. 4 din 5
menționări au evaluări pozitive și susțin atmosfera călduroasă și primitoare.
O altă caracteri stică importantă a experinței de călătorie este reprezentată de transport.
Menționările de deplasare conțin transportul cu mașina, trenul și mijloacele de transport în
comun. Transportul cu trenul este considerat lent și în condiții mizere, cu toate aceste a se
compensează cu prețul scăzut al biletelor. În ceea ce privește transportul cu mașina, bloggerii
susțin starea bună a drumurilor, însă consideră că sistemul de autostrăzi nu este foarte bine
dezvoltat. Șoseaua Tranfăgărășan este cel mai apreciat drum d in țara noastră și este considerat
unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume. Mijloacele de transport în comun din orașele
vizitate sunt apreciate prin prisma fluxului și a ariei mari de extindere.

Grafic 4.11. Reprezentarea României în blogurile internaționale38% 6% 3% 31% 22% Reprezentarea României în blogurile internaționale FrumoasăIeftinăTradițională Arhitectură impresionantăPeisaje frumoase

Cadrul natural beneficiază în totalitate de caracteristici pozitive. Cele 12 menționări
susțin autencitatea locului, priveliștile idilice, aerul curat și liniștea. De evidențiat sunt și
activi tățile pe care călătorii le -au întreprins în vizita lor în România și care vizează atât zonele
montane (ski și hiking), cât și Delta Dunării (pescuit, kayak – canoe și croaziere) sau Salina
Turda (table, tenis, minigolf, bowling și plimbări cu barca pe la c).
În cele 79 de articole analizate s -au înregistrat 85 de asocieri directe cu România. 38%
dintre acestea caracterizează țara noastră drept o țară frumoasă, cu arhitectură impresionantă
(31%) și peisaje frumoase (22%). România este văzută ca o țară trad ițională (3%), cu
obiceiuri frumoase, unde tradiția și modernitatea se îmbină perfect (Grafic 4.11.).

Grafic 4.12. Imaginea de ansamblu a României în blogurile internaționale
Imaginea de ansamblu a României în blogurile internaționale (Grafic 4.12.) este una
aproape în totalitate pozitivă (89%). Cu excepția câtorva aspecte negative, unice și izolate ,
România are o imagine preponderent bună . Aspectele negative sunt surprinse într -o proporție
mică (7%), iar cele neutre în 4% dintre articolele analizate . Mai mult, t oți cei 5 bloggeri și -au
exprimat dorința de a reveni și cu altă ocazie în țara noastră și recomandă România ca
destinație de călătorie.
89% 7% 4% Imaginea de ansamblu a României în blogurile internaționale PozitivăNegativăNeutră

63
IV.5. Analiza presei internaționale
Alegerea site -urilor pentru analiza calitativă și cantativă s -a rea lizat în perioada martie –
aprilie 2015 și vizează 5 site -uri internaționale după cum urmează:
9 The Independent (http://www.nationalpost.com/, Marea Britanie) ,
9 The Telegraph (http://www.telegraph.co.uk/, Marea Britanie) ,
9 Huffington Post (http://www.huffington post.com/, Statele Unite ale Americii) ,
9 Sydney Morning Herald (http://www.smh.com.au/, Australia) ,
9 National Post (http://www.nationalpost.com/, Canada) .

IV.5.1. Analiza cantitativă a site -urilor
Alegerea site -urilor din mai multe țări s -a realizat pentru a scoate în evidență
diversitatea articolelor și pentru a putea ajunge la o concluzie bine definită și nu una bazată pe
viziunea unei singure țări despre români și România. Astfel, s -au întregistrat în perioada
01.01.2013 – 31.12.2014, un număr total de 2 .258 de articole rezultate după cuvântul de
căutare „Roma nia” (Grafic 4.13.) .

Grafic 4.13. Numărul total de articole generate după cuvântul de căutare „România ”
0100200300400500600700800The IndependentThe TelegraphHuffinton PostSydney Morning HeraldNational PostNumărul total de articole generate după cuvântul de căutare „România”

64
Având în vedere numărul ridicat de articole am apelat la un eșantion de 15 articole/ site
(în total 75 de articole) bazate pe următoarele criterii :
– articolele să aibe ca subiect principal oameni, locuri sau acțiuni din sau despre
România,
– articolele să cuprindă știri din diverse domenii,
– articolele să aibe inserate fotografii.
Cele 75 de articole selectate cuprind menționări ale României din domenii precum politică
și economie (13), turism (16), sport (4) și știri generale (42) (Grafic 4.14.) .

Grafic 4.14. Principalele subiecte ale articolelor în presa internațională

Din domeniul politicii, principalele articole au ca subiect alegerile prezidențiale din
noiembrie 2014, campaniile electorale a candidaților, rezultatele alegerilor, precum și
dificultățile întâmpinate de românii aflați în diaspora. În ceea ce primește domeniul economi c,
cele mai multe știri fac referire la criza economică din România, lipsa locurilor de muncă și
rata crescută a șomajului. În sport se menționează evenimentele sportive la care au participat
echipele de fotbal românești și tenismenele Sorana Cîrstea și Si mona Halep. Turismul prezintă
România ca destinație de călătorie prin prisma zonei Transilvania și a capitalei București.
Știrile generale sunt alcătuite din articole pe teme care nu pot fi încadrate în nicio categorie de
mai sus. Acestea sunt reprezentat e în marea majoritate de ridicarea restricțiilor de muncă
pentru cetățenii români și bulgari în Marea Britanie, de scandaluri precum cel al cărnii de cal
și de infracținalități ale românilor de peste hotare. 56% 21% 17% 6% Principalele subiecte ale articolelor în presa internațională Știri generale TurismPolitică și Economie Sport

65
Site-ul The Telegraph însumează un număr total d e 713 articole după cuvântul de
căutare „Romania ” și acordă țării noastre o atenție semnificativă. Din cele 15 articole
analizate, subiectele se pot clasifica astfel : știri legate de ridicare restricțiilor de muncă pentru
cetățenii b ulgari și români (5 art icole), turism (4 articole), furtul de artă de la Rotterdam,
scandalul cărnii de cal și alegerile prezidențiale din 2014 (2 articole fiecare) (Grafic 4.15.) .

Grafic 4.15. Principalele știri în The Telegraph

Pe perioada de timp analizată, cele mai mule articole fac referire la ridicarea
restricțiilor pe piața de muncă din Marea Britanie pentru cetățenii bulgari și români, odată cu
începerea anului 2014. Articole care menționează această decizie luată de guvernul Mari i
Britanii încep din 2012, odată cu la nsarea zvonului și continuă pe tot parcursul anului 2013 și
2014. În 2013 știrile au caracter predictiv în ceea ce privește numărul de imigranți, în timp ce,
în 2014 acestea vin cu date exacte.
Un interes crescut îl reprezintă domeniul turismului (Grafic 4.16) , unde România este
prezentă prin mediatizarea zonelor Transilvania, Maramureș, Dobrogea și București. De
departe, de cel mai mare interes se bucură Transilvania, prin orașe precum Brașov, Sibiu și
Sighișoara. Alte menționări fac referiri la Munții Carpați, șoseaua Transfăgărășan, bisericile
din zona Maramureșului, Delta Dunării și Vama Veche. Bucureștiul este menționat prin
prisma Palatului Parlamentului și a asocierii cu capitala Franței. 0123456Scandal cărnii de calTurismRidicare restricțiilor de muncă Alegeri prezidențiale Furtul de artă de la RotterdamPrincipalele știri în The Telegraph

66
În egală măsură se regăsesc știri care menționează criza cărnii de cal cu proveniență
din România, furtul de artă de la Rotterdam și alegerile prezidențiale. Aceste știri au o apariție
limitată, menționându -se doar în perioada declanșării scandalului și nu au o continuitate
îndelungată.

Grafic 4.16. Repr ezentarea turismului în The Telegraph

În cele 15 articole supuse analizei s -au întregistrat 14 fotografii (Grafic 4.17.) , care se
pot încadra în urmăroarele șase categorii : obiective turistice (5), natură (3), oameni (2) și altele
(4). Astfel, obiectivele turistice sunt cele mai prezente în articolele din cotidianul The
Telegraph. Cele mai reprezentative sunt castelul Bran (3), Palatul Poporului (1) și cetatea
Sighișoara (1).
Reprezentarea turismului în The Telegraph TransilvaniaMaramureș Trasfăgărășan Delta DunăriiVama VecheBucurești Munții Carpați
012345
OameniObiectiveturisticeNaturăAlteleReprezentarea fotografiilor în The Telegraph

67
Grafic 4.17. Reprezentarea fotografiilor în The Telegraph

Natura este surprinsă prin prisma cadrului natural, a florei și a faunei românești, în
timp ce oamenii sunt expuși în situții precum protestele din Piața Universității din ziua
alegerilor prezidențiale sau în aeroport, odată cu imigrația în Marea Britanie .
Analiza cotidianului The Independent scoate în evidență subiecte diverse referitoare la
România. Din totalul de 668 de articole rezultate în urma cercetării, cele 15 articole selectate
pot fi clasificate în următoarele categorii : articole care au ca sub iect infracțiuni și scandaluri,
România ca destinație de călătorie, ridicarea restricțiilor de muncă, Roșia Montană,
performanțe sportive și o categorie separată care include știri din diferite domenii (Grafic
4.18.) .

Grafic 4.18. Principalele articole î n The Independent
Cele mai multe articole au ca subiect scandaluri și infracțiuni în care sunt implicați
românii. Aici se încadrează scandalul luptelor ilegale de cocoși organizate de fiica Regelui
Mihai, furtul de artă de la Rotterdam, acuzația de plagia t a primului ministru Victor Ponta, dar
și știri legate de numărul ridicat al infracționalităților din Marea Britanie făcute de români.
În domeniul turismului, România este prezentată ca destinație de călătorie prin
intermediul capitalei, iar în ceea ce pr ivește sportul se remarcă performanțele din tenis ale
00.511.522.533.54
Scandaluri și infracțiuni Ridicarea restricțiilor de muncă TurismSportRoșia Montană AltelePrincipalele articole în The Independent

68
Simonei Halep. Subiectele privind Roșia Montană reprezintă o categorie distincă datorită
interesului manifestat pentru acest subiect. Publicația acordă o atenție deosebită și în ceea ce
privește ridicar e restricțiilor de muncă în Marea Britanie pentru români. Pe lângă aceste
subiecte, de menționat sunt și cele legate de problema câinilor maidanezi, sistemul românesc
de sănătate, alegerile prezidențiale și filmele lui Cristian Mungiu.

Grafic 4. 19. Reprezentarea fotografiilor în The Independent

Din totalul articolelor s -au putut identifica 20 de fotografii, împărțite în 6 categorii. Se
poate observa o atenție crescută dată fotografiilor în cuprinsul articolelor ce au ca subiect
ridicarea restricții lor de muncă (35%), urmate de cele care au ca subiect scandaluri (20%).
Turismul, dar și alte subiecte beneficiază în egală măsură de fotografii (15%) și surprind
obiective turistice, oameni și locuri. În domeniul sportiv sunt surprinse 10% din fotografii, pe
ultimul loc se aflându -se cele referitoare la Roșia Montană cu un procent de 5% (Grafic 4.19.) .
În cotidianul Huffington Post au fost găsite 105 articole în ceea ce privește România.
Cele 15 articole analizate au ca principale știri scandalurile (4) cărnii de cal, furtul de artă,
luptele ilegale de cocoși și arestarea lui Dan Voiculescu. O atenție semnificativă este dată
turismului (4), care prezintă România ca destinație de călătorie prin scoaterea în evidență a
cascadei Bigăr, cetății Făgăraș, capit alei București și zonei Transilvania . Printre alte subiecte
ale știrilor se află Roșia Montană (3), alegerile prezidențiale (2) și problematica câinilor străzii
(2) (Grafic 4.20.) . 15% 10% 5% 15% 35% 20% Reprezentarea fotografiilor în The Independent TurismSportRoșia Montană AlteleRidicarea restricțiilor de muncă Scandaluri

69

Grafic 4.20. Principalele articole în Huffington Post

Pentru analiza fotografică s -au întregistrat 34 de fotografii, cele mai multe fiind din
domeniul turismului (28), urmate de cele referitoare la Roșia Montană (5) și o singură
fotografie reprezentând alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 (Grafic 4.21.) .

Grafic 4.21. Reprezentarea fotografiilor în Huffington Post

Site-ul cotidianului National Post găzduiește un total de 341 de articole generate după
cuvântul de căutare „Romania ”, iar trei dintre articolele selectate pe site fac trimitere la o altă
filială ziarului, Financial Post (Grafic 4.22.) . La fel ca în cazul cotidianelor de mai sus,
principalele articole din National Post au ca subiect ridicarea restricțiilor de muncă din Marea 00.511.522.533.544.5
Roșia Montană Câinii străziiTurismScandaluriAlegeri prezidențiale Principalele articole în Huffington Post
15% 82% 3% Reprezentarea fotografiilor în Huffington Post Roșia Montană TurismAlegeri prezidențiale

70
Britanie pentru români și bulgari, scandalul cărnii de cal cu proveniență din Român ia,
evenimente sportive, dar și alte știri despre infracțiuni săvârșite de români. O categorie
distincă o reprezintă Roșia Montană. Știrile privind exploatarea cu cianură a aurului au o
frecvență intense datorită faptului că National Post este un cotidian din Canada, iar compania
Gabriel Corporation, cea care ar fi trebuit să obțină contractual pentru exploatarea minieră este
canadiană.

Grafic 4.22. Principalele articole în National Post

Fotografiile în National Post sunt prezente în fiecare articol analizat și însumează un
număr total de 21 (Grafic 4.23.) . Știrile privind Roșia Montană beneficiază de cele mai multe
fotografii (7), urmate la egalitate de sport, scandalul cărnii de cal și ridicarea restricțiilor de
muncă. Alte fotografii (5) cuprind șt iri diverse, precum un articol în memoria lui Radu
Florescu, filmul Beyond the Hills al lui Cristian Mungiu și diferite articole despre români și
România.
012345Ridicarea restricțiilor de muncă Scandalulcărnii de calRoșia Montană SportAltelePrincipalele articole în National Post

71

Grafic 4.23. Reprezentarea fotografiilor în National Post

De menționat este faptul că niciun articol nu are ca subiect turismul. Dacă în celelalte
site-uri țara noastră este menționată ca destinație tustică, enumerându -se mai multe zone și
obiective turistice unde călătorii își pot petrece o vacanță reușită, în N ational Post, potențialul
turistic al României nu este menționat în niciun articol.
Sydney Morning Herald însumează 431 de articole cu privire la România. Cele 15
articole selectate pentru analiza de conținut, conform Graficului 4.24, se împart în 6 categ orii
distincte. De cea mai multă atenție se bucură știrile ce reprezintă turismul. România este
văzută ca destinație turistică în cele mai multe dintre articolele selectate (5). Șoseaua
Transfăgărășan este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice , considerat un must -see
în România. Printre alte obiective se numără cetatea Sighișoara, orașele Brașov, Sibiu și
Timișoara, precum și castelul Bran. România este inclusă în topul cele mai bune destinații de
călătorie cu buget redus pentru anul 2015. Ridicarea restricțiilor de muncă Scandalul cărnii de calRoșia Montană SportAltele
012345678Reprezentarea fotografiilor în National Post

72

Grafic 4.24. Principalele articole în Sydney Morning Herald

Asemenea celorlalte patru cotidiane, Sydney Morning Herald acordă o atenție
semnificativă scandalurilor în care este implicată România și infracțiunilor comise de români.
Astfel, principalele articole vizează furtul de artă de la Rotterdam, ridicarea restricțiilor de
muncă și scandalul cărnii de cal. În sport se remarcă performanțele sportive din tenis ale
Simonei Halep, iar printre alte articole se numără recenzii ale filmului Beyond the Hills .

Grafic 4.25. Reprezentarea fotografiilor în Sydney Morning Herald
012345TurismRidicarea restricțiilor de muncă Furtul de la RotterdamScandalul cărnii de calSportAltelePrincipalele articole în Sydney Morning Herald
05101520
TurismRidicarea restricțiilor de muncă Furtul de laRotterdamScandalulcărnii decalSportAlteleReprezentarea fotografiilor în Sydney Morning Herald

73
Fotografiile (Grafic 4.25.) sunt reprezentate în număr de 25, cele mai multe fiind din
domeniul turismului (19). În celelalte articole sunt incluse câte o fotografie pentru fiecare
subiect în parte și două fotografii în recenziile filmului Beyond the Hills.

IV.5.2. Analiza calitativă a site -urilor
Analiza calitativă a cotidianelor internaționale din mediul on -line are la bază următoarele
puncte de reper :
x identificarea principalelor aso cieri cu românii și România,
x identificarea unei imagini de ansamblu a românilor și României în străinătate,
x generarea unei atitutidini vis -à-vis de români și România.
În The Telegraph , evaluarea știrilor (Grafic 4.26.) scot în evidență o imagine diversificată
a României. A rticolele în care se menționează ridicarea restricțiilor de muncă în Marea
Britanie au cele mai multe semnificații negative (3) și vizează creșterea numărului de
imigr anți români, creșterea infracționalității și frica britanicilor că imigranții le -ar putea lua
locurile de muncă. Un singur articol menționează faptul că acest lucru ar putea fi unul bun
pentru britanici și poate ajuta la creșterea economiei, în timp ce alt articol se plasează drept
neutru, prezentând date concrete și obiective referitoare la numărul de imigranți români.

Grafic 4.26. Evaluarea articolelor în The Telegraph
Scandal cărnii de calTurismRidicare restricțiilor de muncă Alegeri prezidențiale Furtul de artă de la RotterdamEvaluarea articolelor în The Telegraph
NeutruNegativPozitiv

74
Scandalul cărnii de cal prezintă România ca principal sursă de declanșare a acestei
crize. România este învinuită și arătată cu degetul întregii lumi, iar românii sunt acuzați că
folosesc animalele pentru muncile agricole și pentru transport. În articolul Transylvanian
manager of Prince Charles' homes defends Romania , România este dezvinov ățită de acuzațiile
privind declanșarea crizei cărnii de cal, susținându -se în mod obiectiv că țara noastră nu este
răspunzătoare de etichetarea greșită a cărnii. În ceea ce privește furtul de artă de la Muzeul
Kunsthall din Rotterdam, de unde au fost fura te 7 lucrări ale unor pictori celebri precum
Picasso, Matisse, Paul Gauguin, Meijer de Haan, Monet și Lucian Freud, toate articolele
asociate acestei știri au caracter negativ. Românii sunt numiți hoți și aduc țării o imagine
proastă în străinătate, întru cât știrea a făcut înconjurul lumii, fiind numit cel mai mare furt de
artă din ultimele două decenii.
Alegerile electorale, în urma cărora a fost ales președinte Klaus Iohannis sunt
prezentate în egală măsură pozitive și neutre, fără a fi menționat vreaun caracter negativ. The
Telegraph susține alegera făcută de români și consideră că va fi de bun augur pentru România
să aibă un președinte neamț.

Grafic 4.27. Principalele asocieri cu românii în The Telegraph

Turismul se bucură de cele mai multe aprecieri. 3 din cele 4 articole au caracter
pozitiv, un singur articol fiind cu caracer neutru și obiectiv. România este prezentată drept o
țară frumoasă, cu un deosebit cadru natural reprezentat de pădurile virgine, delta, fauna și flora 20% 27% 6% 7% 13% 7% 13% 7% Principalele asocieri cu românii în The Telegraph infractoriimigranți corupți prietenoși hoți muncitoritradiționali țigani

75
unică în Europa, o cultură și o moștenire culturală bogată, unde tradiția se îmbină perfect cu
modernitatea. Oamenii (Grafic 4.27.) sunt caracterizați drept muncitori, ospitalieri, amabili și
prietenoși. Femeile sunt considerate printre ce le mai frumoase din lume, unde jumătate dintre
ele arată precum Kate, iar c ealaltă jumătate precum sora ei . România este văzută ca o țară
tradițională, unde stilul de viață, mediul și oamenii se află într -o armonie perfecta (Grafic
4.28.) .

Grafic 4.28. Principalele asocieri cu România în The Telegraph

Imaginea de ansamblu a românilor și a României în The Telegraph (Grafic 4.29.) este
una negativă (40%), umbrită de scandaluri și de infracțiunile comise de români în afara
granițelor țării. România este săracă (23%), înapoiată (15%) sau în curs de dezvoltare (15%) și
coruptă (8%). Românii sunt văzuți ca imigranți (27%), infractori (20%), hoți (13%), țigani
(7%) și corupți (6%). 15% 39% 8% 23% 15% Principalele asocieri cu România în The Telegraph înapoiatăfrumoasăcoruptăsăracăîn curs de dezvoltare

76

Grafic 4.29. Imaginea de ansamblu a românilor și României în The Telegraph

Aspectele pozitive sunt surprinse în 33% dintre articole, în care România este
prezentată ca o țară frumoasă (30%), cu oameni tradiționali (13%), muncitori (7%) și
prietenoși (7%). Din totalul articolelor analizate, 27% relevă o atitudine neutră referitoa re la
țara noastră.
Imaginea de ansamblu a României și românilor în The Independent (Grafic 4.30.) este
una preponderent negativă (46%).

Grafic 4.30. Imaginea de ansamblu a României în The Independent
33% 40% 27% Imaginea de ansamblu a românilor și României în The Telegraph PozitivNegativNeutru
27% 46% 27% Imaginea de ansamblu a României în The Independent PozitivăNegativăNeutră

77
Graficul 4.31. arată că articolele ce vizează scandaluri și infracțini sunt cele mai
frecvente și în totalitate negative. România este asociată (Grafic 4.32.) cu scandaluri în
proporție de 40%, 20% cu proteste și 10% cu corupția. Ridicarea restricțiilor de muncă au un
caracte r negativ în ceea ce îi privește pe români, deoarece aceștia sunt văzuți ca imigranți
(30%) și hoți (30%) (Grafic 4.33.).

Grafic 4.31. Evaluarea subiectelor în The Independent

În ceea ce privește turismul, cele mai multe articole sunt apreciate pozitiv , în 20%
dintre acestea țara noastră fiind văzută ca frumoasă, dar ieftină (10%), însă cu oameni
prietenoși (10%) și primitori (10%).

00.511.522.533.54
Scandaluri și infracțiuni Ridicarea restricțiilor de muncă TurismSportRoșia Montană AlteleEvaluarea subiectelor în The Independent
PozitivNegativNeutru
40% 20% 20% 10% 10% Principalele asocieri cu România în The Independent scandaluriprotestefrumoasăcoruptăieftină

78
Grafic 4.32. Principalele asocieri cu România în The Independent

Grafic 4.33. Principalele asocieri cu românii în The Independent

România are la egalitate, atât o imagine pozitivă, cât și neutră în The Independent. Cu
toate acestea, imaginea care este reflectată cel mai proeminent în ceea ce privește țara noastră,
precum și pe români este una negativă.
Turismul este cel mai apreciat subiect în Huffington Post și beneficiază numai de
caracterizări pozitive. Cetatea Făgăraș ocupă locul 2 în topul celor mai frumoase castele din
lume întocmit de Huffington Post (27.06.2014), fiind cel mai mare și bine prezervat complex
feuda l. Cascada Bigăr este caracterizată ca o piesă a naturii frumoasă și unică, în timp ce
Sighișoara este văzută ca un mix de identitate latină combinată cu istoria maghiară, otomană și
sovietică în care limba, gastronomia, arhitectura și valorile sociale se îmbină perfect într -un
cadru natural extraordinar. În articolul 5 Reasons Bucharest Is the Paris of Eastern Europe ,
Bucureștiul este prezentat ca o destinație perfectă de călătorie prin obiectivele turistice precum
Palatul Parlamentului, dar și prin gastronomie, viața socială și de noapte, multitudinea de
parcuri și posibilitățile de cumpărături.
Pe partea opusă turismului se află scandalurile, care sunt în totalitatea reprezentate
negativ. Aici se încadrează luptele ilegale de cocoși organizate de fiica fostului rege Mihai I,
furtul de artă de la Rotterdam, scandalul cărnii de cal și acuzația de s pălare de bani a lui Dan
Voiculescu, precum și arestarea sa. O categorie distinctă o reprezintă articolele referitoare la
Roșia Montană. Faptul că Guvernul nu a permis companiei canadiene Gabriel Corporation să 30% 10% 10% 30% 20% Principalele asocieri cu românii în The Independent hoți prietenoși primitoriimigranți muncitori

79
exploateze zona este apreciată de ziarul Huff ington Post, o singură postare fiind neutră cu
privire la acest subiect. În cazul alegerilor prezidențiale, considerentele pozitive și neutre se
situează pe aceeași poziție. Dintre cele două articole analizate, unul apreciază alegerea făcută
de români în c eea ce privește noul președintre, în timp ce cel de -al doilea articol nu ia nicio
poziție, ci prezintă obiectiv rezultatele alegerilor (Grafic 4.34.) .

Grafic 4.34. Reprezentarea principalelor articole în Huffington Post

Huffington Post acordă o atenție deosebită problematicii câinilor maidanezi și
consideră că această problemă este una gravă pentru țara noastră, care trebuie rezolvată urgent.
România este acuzată de corupție, absența transparenței, indiferență și ignoranță (Grafic
4.35.) .

Grafic 4.35. Principalele asocieri cu România în Huffington Post

00.511.522.533.54
Roșia Montană Câinii străziiTurismScandaluriAlegeri prezidențiale Reprezentarea principalelor articole în Huffington Post
PozitivNegativNeutru
45% 11% 11% 33% Principalele asocieri cu România în Huffington Post FrumoasăCoruptăSăracăScandaluri

80
Imaginea de ansamblu a României în Huffingt on Post (Grafic 4.36.) este una pozitivă
(47%), 45% dintre articole co nsiderâd că România este o țară frumoasă. Imaginea negativă,
reprezentată de 40% dintre articole arată că țara noastră este umbrită de scandaluri, corupție și
sărăcie. În cee a ce îi privește pe români, a u fost găsite trei referințe directe la aceștia, fiind
caracteri zați drept hoți, săraci și needucați. Doar 13% dintre articolele analizate au o poziție
neutră față de România și români.

Grafic 4.36. Imaginea de ansamblu a României în Huffington Post

Principalele articole selectate din National Post sunt reprezentate de ridicarea
restricțiilor de muncă pentru români și bulgari, scandalul cărnii de cal, Roșia Montană,
evenimente sportive, cele mai multe dintre aceste fiind evaluate negative (Grafic 4.37.) .
47% 40% 13% Imaginea de ansamblu a României în Huffington Post PozitivNegativNeutru
Ridicarea restricțiilor de muncă Scandalulcărnii decalRoșia Montană SportAlteleReprezentarea principalelor articole în National Post PozitivNegativNeutru

81
Grafic 4.37. Reprezentarea principalelor articole în National Post

Imaginea de ansamblu a României (Grafic 4.38.) este una preponderant negativă
(46%), țara noastră fiind asociată cu scandaluri și proteste. Referitor la români s -au înregistrat
două asocieri direc te, ambele numindu -i imigranți. Imaginea pozi tivă și neutră se situează la
egalitate, cu 27% dintre articole. O notă pozitivă adusă României este data de domeniul
sportiv, unde se remarcă performanțele Simonei Halep, precum și în cinematografie, datorită
filmului Beyond the Hills. De remarcat este fa ptul că niciun articol nu se referă la România ca
destinație turistică.
Un interes crescut în ceea ce privește cotidianul National Post îl reprezintă subiectul
Roșia Montană. Chiar dacă nu are nicio consemnare pozitivă, surprizător este faptul că
majoritatea articolele sunt neutre, dat fiind faptul că Guvernul României a resprins proiectul
companiei canadiene Gabriel Corporation de a exploata resursele miniere de la Roșia
Montană.

Grafic 4.38. Imaginea de ansamblu a României în Nationa l Post

Sydney Morning Herald este cotidianul care scoate în evidență o imagine neutră a
României în străinătate (Grafic 4.40.) . Dintre subiecte supuse analizei, turismul este cel mai
apreciat, urmat de sport și alte articole referitoare la țara noastră. România este astfel văzută ca
o țară frumoasă, cu oameni primitori. Deși majoritatea articolelor prezintă știri ce au ca subiect 27% 46% 27% Imaginea de ansamblu a României în National Post PozitivăNegativăNeutră

82
scandaluri legate de România, acestea sunt prezentate într -o manier ă neutră și obiectivă
(Grafic 4.39.) .

Grafic 4.39. Evaluarea principalelor subiecte în Sydney Morning Herald

Grafic 4.40. Imaginea de ansa mblu a Rom âniei în Sydney Morning Herald

Două dintre cele 15 articole analizate au un caracter negativ, unul privind ridicarea
restricțiilor de muncă în Marea Brita nie și unul privind furtul de artă de la Rotterdam. Tot aici
se înregistrează o asociere directă negativă cu românii, văzuți ca infractori, în timp ce
România este asociată cu sărăcia și scandaluri.

00.511.522.53TurismRidicarea restricțiilor de muncă Furtul de laRotterdamScandalulcărnii decalSportAlteleEvaluarea principalelor subiecte în Sydney Morning Herald
PozitivNegativNeutru
40% 13% 47% Imaginea de ansamblu a României în Sydney Morning Herald PozitivăNegativăNeutră

83
Capitolul V: Rezultatele analizei de conținut

Analiza de conținut a celor cinci site -uri internaționale scoate în evidență o imagine
mai degrabă negativă a României. Deși este caracterizată în proporție de 32% ca o țară
frumoasă, un procent de 68% reflectă o diversitate de asocieri negative. România este asoc iată
cu scandaluri (19%) și proteste (16%). Totodată, România este percepută drept o țară est –
europeană săracă (14%), coruptă (8%) și ieftină (3%), în care predomină șomajul și lipsa
locurilor de muncă. Țara noastră este văzută ca o țară înapoiată (5%) și în curs de dezvoltare
(3%), cu răni grave lăsate de perioada comunismului, în care birocrația și corupția au un loc
bine definit în sistemul social -politic. Tot aici se remarcă o diversitate de articole pe teme
precum violența domestică, copii abandonați, conflicte etnice în ceea ce privește minoritatea
de etnie rromă și maghiară, câinii străzii și criza economică (Grafic 5.3.) .
O imagine pozitivă a României este dată de domeniul turismului, unde Transilvania
este cea mai apreciată zonă, urmată îndeaproape de capitala București. Alte menționări ale
frumuseților României sunt Delta Dunării, Maramureș, șoseaua Tranfăgărășan și Cascada
Bigăr.

84

Grafic 5.1. Imaginea comparată a României în presa internațională

Românii sun t considerați în proporție de 30 % imigranți și 17% hoți . Ridicarea
restricțiilor de muncă de la 1 ianuarie 2014 pentru cetățenii români și bulgari în Marea
Britanie au adus un val de critici la adresa românilor și a României, de cele mai multe ori fiind
acuzați că fură locurile de muncă al e britanicilor .

Grafic 5.2. Reprezentarea românilor în presa internațională
01234567
TheIndependentTheTelegraphHuffintonPostSydneyMorningHeraldNationalPostImaginea comparată a României în presa internațională PozitivNegativNeutru
17% 3% 3% 7% 30% 10% 14% 3% 3% 3% 7% Reprezentarea românilor în presa internațională hoți săracineeducați prietenoși imigranți muncitoriinfractoricorupți tradiționali țigani primitori

85
Scandalul cărnii de cal, furtul de artă de la muzeul din Rotterdam, luptele ilegale de
cocoși organizate de fiica regelui Mihai sunt câteva dintre subiectele principale în care sunt
implicații românii, acțiuni care au făcut înconjurul lumii și de care majoritatea străinilor au
auzit sau au citit. De aceea, românii sunt caracterizați în majoritatea articolelor drept infractori
(14%). Cotidianele internaționale analizate nu fac o d iferență clară între români, rromi sau
țigani, de aceea 3% dintre articole asociază România cu țiganii. La polul pozitiv, românii sunt
văzuți într -o proporției destul de mică ca muncitori (10%), primitori (7%), prietenoși (7%) și
tradiționali (3%) (Grafic 5.2.).

Grafic 5.3. Reprezentarea României în presa internațională

Imaginea României în presa internațională este dispersată și neoncludentă (Grafic
5.4.). Site -urile din Marea Britanie, The Independent și The Telegraph, precum și National
Post din Canada evidențiază o imagine negativă (37%) a țării noastre. La polul opus se află
cotidianul Huffington Post din Statele Unite ale Americii care prezintă o imagine pozitivă
(35%) a românilor și a României. O atitudine preponderent neutră (28%) o are site -ul Sydney
Morning Herald din Australia (Grafic 5.1.). 32% 8% 19% 14% 3% 16% 5% 3% Reprezentarea României în presa internațională frumoasăcoruptăscandalurisăracăieftinăprotesteînapoiatăîn curs de dezvoltare

86

Grafic 5.4 . Imaginea de ansamblu a României în presa internațională

În ceea ce privește analiza blogurilor cu autori străini, imaginea de ansamblu a
României este una aproape în totalitate pozitivă (89%). Cu excepția câtorva aspecte negative,
unice și izolate, România are o imagine preponderent bună. Aspectele negative sunt surprinse
într-o proporție mică (7%), iar cele neutre în 4% dintre articolele analizate (Grafic 4.12.).
35% 37% 28% Imaginea de ansamblu a României în presa internațională PozitivăNegativăNeutră

87
Concluzii

Imaginea unei țări este deosebit de importantă pentru poziția acesteia în lume . Un
brand de țară puternic creează o imagine pozitivă a țării pe plan internațional și crește
competitiv atea acesteia la nivel mondial .
În primul capitol al lucrării am specificat care sunt tipurile de brand, cât de importante
sunt ele și câte beneficii pot aduce o dată lansate pe piață. Un brand de țară le înglobează pe
toate , iar ca acesta să fie unul puternic, trebuie să existe o armonie între toate tipurile de brand
existente , de la produse, organizații, locuri, evenimente și persoan e. După cum am văzut în
capitolul doi, România a trecut, de -a lungul timpului, printr -o serie de acțiuni de branding și
promovare a țării, majoritatea neavând efectul propus inițial. Încercările de pr omovare ale
României au început imediat după căderea comunismului, în ideea de a reface imaginea țării
marcată de perioada comunistă. Astfel, țara noastră a trecut printr -o serie de campanii de
promovare care mai de care mai ineficiente, iar imaginea ei , în loc să se îmbunătățească, s -a
îndreptat către un drum al pierzaniei. După 25 de ani de la dobândirea democrației , România
are un brand de țară, însă nu unul care o avantajează. Lucrurile au început să se miște, iar
speranțe sunt. Am reușit, prin ultima campanie de branding, să atragem atenția întregii lumi,
dar nu într -un mod favorabil nouă. Putem, totuși , lua modelul altor țări, precum Australia și
Marea Britanie, care au avut campanii de promovare mai puțin reușite, dar care și -au mobilizat
toate forțele și au ajuns să aibe unele dintre cele mai bine cotate branduri la nivel mondial.
Imaginea României în străinătate este una polarizată și stereotipizată . Însă, lucrurile nu stau
mai bine nici în interiorul țării. În capitolul tre i am evidențiat rezultatele unor studii anterioare
cu privire la imaginea României în străinătate, dar și a atitudinilor românilor despre ei înșiși.

88
Într-o eră globalizată și corporatistă, informația circulă cu o viteză uluitoare și în mai
puțin de 24 d e ore poate face înconjurul lumii. În cazul României, scandalurile , precum cel al
cărnii de cal, infracțiunile românilor , precum furtul de artă de la Rotterdam, protestele , precum
cele de la Roșia Montană au ajuns în toate colțurile lumii și pe primele pag ini ale ziarelor
internaționale. I maginile negative au o mai mare rezonanță la public și, o data interiorizate și
conștientizate sunt foarte greu, dacă nu imposibil de schimbat . O imaginea negativ ă nu se
poate schimba peste noapte, ci necesită o colaborar e intensă și de durată între sistemele
statului și cetățenii acestuia. T urismul, politica, investițiile și oamenii sunt principalii factori
de dezvoltare a unei țări .
Analiza calitativă și cantitativă a celor 79 de articole de pe blogurile cu autori străini și
75 de articole ale site -urilor internaționale au scos în evidență o imagine controversată. Pe de –
o parte, blogurile au arătat o imagine preponderant pozitivă a țării, în timp ce site -urile
internaționale au scos în evidență o imagine polarizată, mai mu lt negativă. În timp ce bloggerii
au avut contact direct cu cultura, economia și oamenii, nu același lucru se poate spune și
despre autorii articolelor de pe site -uri. Articolele blogurilor analizate se axează pe
experiențele de călătorie, interacțiunea cu turismul, cultura, oamenii și politica țării. În schimb,
imaginea României în presa străină reflectă acțiuni ale românilor de peste hotare.
Un procent de 89% dintre articolele blogurilor au o conotație pozitivă. În cele 79 de
articole analizate s -au înreg istrat 85 de asocieri directe cu România. Acestea caracterizează
țara noastră drept o țară frumoasă , cu arhitectură impresionantă și peisaje frumoase. România
este vă zută ca o țară tradițională , cu obiceiuri frumoase, unde tradiția și modernita tea se
îmbină perfect într -un cadru natural idilic. În ceea ce privește site -urile internațioale, acestea
arată o imagin e nagtivă a României și românill or în afara granițelor țării. Imaginea de
ansamblu a românilor și a României în presa străină este una umbrită de scandaluri și de
infracțiunile comise de români în străinătate. România este văzută ca o țară săracă, înapoiată și
coruptă, iar românii ca imigranți, hoți și țigani . Singura notă de pozitivitate este data de
domeniul turismului, prin intermediul zonei Tran silvania și a asocierii acesteia cu Dracula și
vampiri.
Lucrarea de față, ca oricare altă cercetare , își are limitele sale. Una dintre limite se
referă la faptul că cercetarea s -a desfășurat pe o perioadă determinată de timp, însă continuă
studiul altor ce rcetării anterioare. Volumul mare de articole reprezintă o altă limită a cercetării,

89
de aceea articolele supuse analizei au fost selectate în mod subiectiv, fără a fi definit vreun
criteriu anume. În cee a ce privește blogurile putem menționa o altă limită a cercetării și anume
faptul că blogurile nu au fost analizate indivi dual, ca în cazul site -urilor, ci colectiv.
În concluzie, s e poate observa o continuitate a imaginii negative a României și a
românilor în străinătate, în intervalul de timp analizat după 1989. Cu toate acestea, schimbarea
trebuie să vină din interiorul țării, iar atâta timp cât românii au părere proastă despre ei și
despre propria lor țară, nu ne putem aștepta ca străinii să aibă o părere p ozitivă. Atunci când
ne aflăm în afara granițelor țării devenim automat ambasadorii țării noastre. Comportamentul
nostru individual poate influența percețiile, atitudinile și comportamentelor celor din jurul
nostru, fie ei de aceeași naționalitatea, fie de naționalități, culturi sau religii diferite.

90
Bibliografie

1. Aaker, D. A., Joachimsthaler, E. A., 2000, The Brand Relationship Spectrum: the key to
the brand architecture challenge , Calif ornia Management Review, Vol. 42, No. 4: 8-23,
2. Aaker, D. A., 1991, Managing Brand Equity , New York, Editura Free Press în Pike, S.,
2004, Destination brand positioning slogans – towards the development of a set of
accountability criteria . Acta Turistica 16(2): 102-124,
3. Abrudan, M., 2010, Criza economică și reflectarea ei în mass -media – 2008 -2009 ,
București, Editura Tritonic Publishing,
4. Adamson, A. P., 2009, Brand simple : cum reușesc cele mai bune branduri prin
simplitate , București, Editura Publica,
5. Bălțăteanu, M. O., coord. Cimpoca N., Chira V. A., Dobresc u E., Trașă L., 2008,
Branding de țară – România , București, Editura Sigma,
6. Berelson, B., 1971, Content Analysis in Communication Research , Glencoe, Editura
Free Press, în Abrudan, M., 2010, Criza economică și reflectarea ei în mass -media –
2008 -2009 , București, Editura Tritonic Publishing,
7. Boia, L., 2012, De ce este România altfel? , București, Editura Humanitas
8. Cărămidă, C., 2009, Brand & Branding , vol. I – Identitate vizuală, București, Editura
Brandmark,
9. Chelcea, S., 2004, Inițiere în cercetarea sociologică , București, Editura Comunica.ro,
10. Corbu, N., 2009, Brandurile globale , București, Editura Tritonic,
11. Crăciun, A ., 2006, De la branding la „Lovemark ”. Ce este brandul ? în coord.
Rogojinaru, A ., 2006, Relații publice și publicitate : tendințe și provocări , București,
Editura Tritonic,

91
12. Di Marino, E., n.d., „The strategic dimension of destination image. An analysis of the
French Riviera image from the Italian tourist’s perception”,
http://www.esade.edu/cedit/pdfs/papers/pdf10.pdf , accesat la 7.12.2014,
13. Dolea, A., Țăruș, A., 2009, Branding Romania: cum (ne) promovâm imaginea de țară ,
București, Editura Curtea Veche Publishing,
14. Fisher -Buttinger, C., Vallaster, C., 2011, Noul branding : cum să construiești capitalul
unei mărci , Iași, Editura Polirom,
15. Gamble, P. R., Tapp, A., Marsella, A., Stone, M., 2008, Revoluția în marketing : o
abordare radicală pentru o afacere de succes , Iași, Editura Polirom,
16. Holsti, O., R., 1969, Content Analysis for the Social Sciences and Humanities , Addison –
Wesley, Editura Reading, în Chelcea, S., 2004, Inițiere în cercetarea sociologică ,
București, Editura Comunica.ro ,
17. Hosu, I., Hanță, A., 2011, Comunicarea de brand – Strategii neconvenționale, Revista
Transilvană de Științe ale Comunicării, 2(13)/2011 : 33-50,
18. Klein, N., 2006, No Logo : tirania mărcilor , București, Editura Comunicare.ro,
19. McEwen, J. W., 2008, Forța brandului , București, Editura ALLFA,
20. Moise, G., F., 2009, Imaginea României și a ro mânilor în Europa , rezumatul tezei de
doctorat, Universitatea din București,
21. Nicolescu, L., 2008, Imaginea României sub lupă! Branding și rebranding de
țară, http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=508&idb= , accesat la
2.02.2015),
22. Olins, W., 2006, Despre brand , București, Editura Comunicare.ro,
23. Popescu, R. I., 2007, National brand – a challenge for Romania, Revista Transilvană de
Științe ale Comunicării, nr. 21E/2007: 87 -102.,
24. Pringle, H., Field, P., 2001, S trategii pentru brandingul de succes. Notorietatea și
longevitatea unei mărci , Iași, Editura Polirom,
25. Radu, R. N., Preoteasa, M., 2012, Economia mass -media , Iași, Editura Polir om,
26. Randall, G., 1997, Branding, î n Norman, H., Marketing in Action Series , London,
Editura Kogan Page Ltd. ,
27. Ritchie, J. R. B., Ritchie, J. B. R., The branding of tourism destination. Past
Achievements and Future Challenges , Proceedings of the 1998 Annual Congress of the

92
International Association of Scientific Experts in Tourism, Destination Marketing:
Scopes and Limitations, edited by Peter Keller, Marrakech, Morocco: International
Association of Scientific Experts in Touri sm, 1998, pp. 89 -116 citat în Stăncioiu, A. F.,
Teodorescu N., Pârgaru, I., Vlădoi, A. D., Băltescu, C., Imaginea destinației turistice –
element de susținere în construcția brandului turistic regional. Studiu de caz: Muntenia,
http://www.store.ectap.ro/ar ticole/563_ro.pdf ,
28. Robu, L., n.d., Imaginea României comuniste în propaganda turistică și culturală externă
între anii 1960 -1975. Forme de implicare a nomen claturii și strategii acționale ,
http://www.scipio.ro:8080/documents/201869/340189/printPDFFile.pdf ,
29. Sasu, V. D., 2004, Diferențieri și si militudini între brand și marcă ,
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/64.pdf ,
30. Uță, D., 2006, Branding Romania – perspective, în coord. Rogojinaru , A., Relații
publice și publicitate : tendințe și provocări , București, Editura Tritonic,
31. Zyman, S., 2008, Sfârșitul advertisingului așa cum îl știm , București, Editura Publica.

Bibliografie online

1. http://agepi.gov.md/md/news/detail.php?ELEMENT_ID=33899 , accesat la 11.02.2015
2. http://agrointel.ro/27458/republica -moldova -are-brand -turistic -logo-ul-cu-motive –
traditionale -va-fi-promovat -intens -pe-euronews/, accesat la 15.02.1015
3. http://arhiva.gov.ro/agentia -pentru -strategii -guvernamentale -face-publice -rezultatele –
unui-studiu -cantitativ -privind -perceptia -asupra -romaniei -si-a-produselor –
romanesti__l1a55532.html , accesat la 14.03.2015
4. http://blogosfera.md/ce -este-un-weblog -blogosfera -p-18-romana.html , accesat la
20.04.2015
5. http:/ /bogdan -branzas.blogspot.ro/2010/08/analiza -brandului -turistic -al-romaniei.html ,
accesat la 25.01.2015
6. http://brandstorming.blogalinitiative.ro/studiu -de-caz/ce -cred-romanii -despre -romania ,
accesat la 14.03.2015
7. http://bulgariatravel.org/en/topical/39, accesat la 23.03.2015

93
8. http://changingminds.org/disciplines/brand_manage ment/types_brand.htm , accesat la
5.02.2015
9. http://clickio.ro/2009/06/blogging/noua -definitie -a-blogului -2009 -vara/ , accesat la
25.03.2015
10. http://fabricademarci.ro/nevrosal -este-prima -marca -inregistrata -romania/ , accesat la
20.02.2015
11. http://hiptrip.ro/blog/ , accesat la 9.11.2014
12. http://jurnalul.ro/special -jurnalul/anchete/cea -mai-scumpa -frunza -din-lume -realizarea –
si-promovarea -brandului -turistic -au-costat -peste -20-de-milioane -de-euro-637896.html ,
accesat la 15.12.2014
13. http://landor.com/#!/talk/articles -publications/articles/the -essentials -of-branding/ ,
accesat la 4.02.20 15
14. http://mircea.iurcu.ro/2010/12/20/brand -ul-de-tara-al-romaniei -si-al-vecinilorei/ ,
accesat la 11.02.2015
15. http://prbeta.ro/blog/brand -vs-marca/ , accesat la 10.12.2014
16. http://smallbusiness.chron.com/types -branding -26053.html , accesat la 23.02.2015
17. http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv -online/brandurile -de-tara-ale-romaniei -trecut –
prezent -si-niciun -viitor.htm , accesat la 28.02.2015
18. http://turism.gov.ro /wp-content/uploads/2013/05/brosura_manual_brand.pdf, accesat la
25.01.2015
19. http://vciobanu.blogspot.ro/2010/03/blog -blogger -tipuri -de-bloguri.html, accesat la
data de 20.04.2015
20. http://www.actionari -dracula-park.ro , accesat la 28.02.2015
21. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=508&idb= , accesat la
2.02.2015
22. http://www.bogdancolceriu.ro/branding -de-tara-vii-frunza -e-un-succes/, accesat la
15.02.1015
23. http://www.cluj.travel/video -cum-se-promoveaza -moldova -pe-euronews/ , accesat la
11.02.2015
24. http://www.copywriteri.ro/2010/07/brandul -turistic -al-romaniei -analiza/ , accesat la
5.02.2015

94
25. http://www.economist.com/node/16743965 , accesat la 5.03.2015
26. http://www.foxnews.com/travel/2014/0 9/18/controversial -tourism -ad-campaigns –
around -world/ , accesat la 12.02.2015
27. http://www.greatbritaincampaign.com/#!/home, accesat la 15.02.2015
28. http://www.greenpeace.org/romania/ro/about/ , accesat la 10.03.2015
29. http://www.hotnews.ro/stiri -esential -2301311 -doua -milioane -euro-pentru -inca-brand –
turistic -romaniei.htm , accesat la 28.02 .2015
30. http://www.ipedia.ro/economia -turismului -670/, accesat la 23.02.2015
31. http://www.jonnybgoode.info/Portfolio/Corroboree2_thumb.jpg, accesat la 12.02.2015
32. http://www.magazinistoric.ro/securitatea -si-zborul -cocorilor -peste -cortina -de-fier-
3095/ , accesat la 26.12.2014
33. http://www.mdrt.ro/userfiles/brosura_manual_brand.pdf , accesat la 1 1.03.2015
34. http://www.mediafax.ro/cultura -media/documentarul -wild-carpathia -continua –
principesa -margareta -si-ivan-patzaichin -promoveaza -romania -in-episodul -ii-
10817976 , accesat la 10.03.2015
35. http://www.mediafax.ro/cultura -media/documentarul -wild-carpathia -prezentat -intr-o-
proiectie -maraton -la-hiptrip -travel -film-festival -12516475 , accesat la 10.03.2015
36. http://www.mediafax.ro/social/cum -arata -spoturile -tv-pentru -campania -de-promovare –
turistica -a-romaniei -video -8313864 , accesat la 12.03.2015
37. http://www.mihaelaivan.ro/ispravi -2-0/campaniile -de-promovare -a-romaniei -sau-cele-
8-incercari -de-creare -a-unui-ambalaj/ , accesat la 27.11.2014
38. http://www.osim.ro/marci/pmarc.htm , accesat la 7.01.2015
39. http://www.romanialibera.ro/act ualitate/proiecte -locale/dna -si-a-infipt -coltii -in–
dracula -park–44099 , accesat la 28.02.2015
40. http://www.romanialibera.ro/special/documentare/5 -milioane -de-euro-cheltuiti -de-
romania -ca-sa-ne-confunde -americanii -cu-ucraina -231274 , accesat la 7.03.2015
41. http://www.safilar.ro/articolBran ding.aspx?aID=21 , accesat la 6.01.2015
42. http://www.telegraph.co.uk/news/politics/david -cameron/8780052/David -Cameron –
launches -Great -Britain -marketing -drive.html, accesat la 11.02.2015
43. http://www.tvr.ro/wild -carpathia -o-declaratie -de-dragoste -britanica -fata-de-valorile –
autentice -romanesti_9263.html#view , accesat la 10.12.2014

95
44. http://www.tvr.ro/wild -carpathia -o-declaratie -de-dragoste -britanica -fata-de-valorile –
autentice -romanesti_9263.html#view , accesat la 10.03.2015
45. http://www.unica.ro/articol/cele -mai-frecvente -stereotipuri -nationale -6611 , accesat la
23.02.2015
46. http://www.websiteuri.ro/ce -este-un-website.html , accesat la 24.04.2015
47. https://ipsumro.wordpress.com/2007/10/28/logo -ul-definitie/ , accesat la 2.03.2015
48. https://www.boundless.com/marketing/textbooks/boundless -marketing –
textbook/branding -packaging -10/branding -74/types -of-brands -374-4145/ , accesat la
24.01.2015
49. https://www.pinterest.com/pin/201887995768575683/, accesat la 1 5.02.1015
50. https://www.youtube.com/watch?v=9y -3lAYi7Vg , accesat la 11.03.2015
51. https://www.youtube.com/watch?v=YzeKCMNYBew , accesat la 11.03.2015

96
Anexe
Anexa 1: Lista articolelor blogurilor Denumire blog Titlul articolului Data publicării Haveblogwilltravel.org Where we’re off to next! 07.06.2013 Destination Anticipation – Romania 06.11.2013 Three Days in Timisoara (and a birthday celebration!) 10.11.2013 Calli’s Photo Feature 11.11.2013 Some Thoughts on Travel Style and Safety 12.11.2013 Sibiu – A Charming Introduction to Transylvania 13.11.2013 A True Taste of Transylvania in Sighisoara 17.11.2013 Bears, Beets, Brasov 19.11.2013 Daytripping from Brasov 20.11.2013 Stopover in Bucharest 21.11.2013 7 Reasons We Loved Romania 24.11.2013 That Time We Got Engaged in Europe (Surprise!) 13.05.2014 Nina-travel.com Why have we decided to travel to Romania and Moldova? 17.08.2014 Overland travel from Ljubljana (Slovenia) to Cluj Napoca (Romania) 21.09.2014 Saxon town Mediasch & Biertan fortified church (Romania travel) 22.09.2014 Sighisoara and count Dracula (Romania travel) 24.09.2014 Transfagarashan Higway and Bran castle (Romania travel) 30.09.2014 Picturesque Brasov /Brashov (Romania travel) 02.10.2014 Wild Carpati (Romania travel) 03.10.2014 Bucharest – the capital of Romania 09.10.2014 The Black Sea Romania 14.10.2014 The Danube delta Romania 16.10.2014

97
Hamburg – the third wealthiest city in Germany 28.11.2014 Wandetooth.com 13 Photos of the Romanian Athenaeum, Bucharest 20.04.2014 Cozyness Downtown Hostel Bucharest Review: We Love You 21.04.2014 How To: Getting from Timisoara to Belgrade by Train 03.05.2014 On Racism, the Romani and Romania 07.05.2014 Things to do in Bucharest: You Surprised Me! 22.09.2014 The Edge of Romania’s Transylvania: Brasov! 26.09.2014 Nomadicmatt.com Cluj-Napoca 02.09 2014 Sibiu 26.09.2014 15 Highlights from 8 Years on the Road 18.08.2014 Bulgaria Travel Guide 08.09.2014 Brasov Travel Guide 05.09.2014 61 Travel Tips to Make You the World’s Savviest Traveler 02.10.2014 Wanderinearl.com Focaccia Later…Could The Italian Riviera Be Next? n.d. My Year In Travel…A Look Back At 2012 03.01.2013 The Healthiest I’ve Felt in a Long Time 07.01.2013 How Can We Help You Travel? 04.02.2013 Announcing More “Wandering Earl Tours” for 2013! 25.02.2013 The Dumbest Things I’ve Done While Traveling 04.03.2013 How to Make Your Money Last Longer While Traveling 11.03.2013 Update: My Travel Plans For The Near Future 12.04.2013 Wandering Earl Tours – 2013 Final Schedule 22.04.2013 Why I Traveled To Yemen For My Vacation 30.04.2013 Ordinary People & Their Inspiring Travel Stories 23.05.2013 What Do You Want To Know About Travel? Ask Away! 06.06.2013 How I Choose My Destinations & Prepare For Each Trip 12.06.2013 Countries You Can Visit For $1000 Or Less 24.06.2013 Mobile Phones & Travel: Save Money With Local SIM Cards 11.07.2013 Life, Hiking, Apple Pie & The Mountains Of Romania 15.07.2013 Why I’m Not In Kyrgyzstan Right Now 29.07.2013 Two Days In Beijing & Where I’m Going Next! 12.08.2013 What It’s Like To Travel To North Korea 19.08.2013 What Does Travel Mean To You? 26.08.2013 Is Traveling To North Korea Ethical? 02.09.2013 My Favorite Travel Destinations In Eastern Europe 09.09.2013 What My Least Favorite Destinations & Olives Have In Common 16.09.2013

98
Air Travel – Fear. Cost. Frequent Flyer Points. 23.09.2013 I’ve Now Been On The Road For 5000 Days… 30.09.2013 How I Started A Small Tour Company 04.11.2013 A Quick Chat With My Younger Self 16.12.2013 Everybody Needs Some Stuff – A Few Gift Ideas 23.12.2013 I Love Las Vegas & I’m Not Ashamed (Here’s Why…) 13.01.2014 Places Around The World That I Shall Never Forget 20.01.2014 Why Your Travels (And Life) Should Never Go According To Plan 27.01. 2014 Wandering Earl Tours – Announcing New Trips For 2014! 30.01.2014 Facebook Randomness – Answers to All Your Travel
Questions 10.02.2014 How I Stay Organized While Traveling, Working & Being A
Fool 18.02.2014 The Perfect Travel Guide That Doesn’t Exist 01.09.2014 Why Me No Fluent In Any Language At All 18.09.2014 Romania Road Trip – Part 1: Bucovina & Maramures! 02.10.2014 How Five Minutes of Meditation Makes Me A Better
Traveler 10.10.2014 Announcing my “Wandering Earl Tours” for 2015 27.10.2014 Romania Road Trip – Part 2: Underground & Way Up High 11.11.2014 Another Extremely Important Reason To Travel 25.11.2014 Do You Have Enough Confidence to Travel? You Should. 11.12. 2014 I’m Confused About Life Just Like Everyone Else 29.12.2014
Anexa 2: Lista articolelor site -urilor Denumire site Titlul articolului Data publicării The Telegraph Horse meat scandal: How horses slaughtered in Romania end up on British plates 10.02.2013 Transylvanian manager of Prince Charles' homes defends Romania 22.02.2013 Romania: blood links with writers and royals 11.12.2013 Buy a stake in Dracula’s castle 11.05.2014 Prince Charles: on the royal road to Transylvania 13.05.2014 Romania: The return of the European bison 28.08.2014 Judge warns Romanian criminals: 'Don't come here' 18.12.2013 Number of Romanian and Bulgarian worker in Britain hits new high 13.08.2014

99
Romania and Bulgaria migrants reach record high 12.11.2014 Romania presidential election victory for centre-right candidate Klaus Iohannis 16.11.2014 Romanian presidential election: does Klaus Iohannis’s victory prove social media can win an election? 24.11.2014 Romanian burglar jailed for raping 81-year-old woman 28.11.2014 Bulgarian and Romanian migrants will help economy 25.11.2013 UK immigration: only two dozen Romanians have arrived since January 1, says ambassador 14.01.2014 Half of squatters brought to justice by Scotland yard are Romanian 22.03.2013 The Independent Worried about immigration? Then come to Romania – all our
women look like Kate and Pippa 31.01.2013 Film review: Beyond the Hills (12A) 14.03.2013 Art heist trial of six Romanians accused of stealing Picasso and
Monet paintings adjourned 13.08.2013 Romanian princess accused of running illegal cockfighting
operation from Oregon ranch 21.08.2013 The city that went to the dogs: With 60,000 on the streets, there is
one stray for every 31 people in Bucharest 05.09.2013 Romanian gold rush cancelled as proteste rs defeat Europe's
biggest mine 09.09.2013 Nigel Farage: We are experiencing a Romanian crime wave, 20.09.2013 Mass exodus: Why corruption in Romania's healthcare system is forcing its doctors to work abroad 02.01.2014 Bucharest to London: On the bus with the Romanians taking the 52-hour ride in search of a new life in Britain 05.01.2014 48 Hours In: Bucharest 29.02.2014 Rosia Montana: Campaigners celebrate court ruling over Canadian mining company's plans to build gold mine in Europe 25.04.2014 Simona Halep enjoys rapid rise up the rankings 28.05.2014 Best budget holiday destinations: From Tunisia to Romania, 21.10.2014 Romania's PM gives up doctorate after plagiarism allegations, 21.12.2014 Romania's new president declares radical plans for his country, saying 'a lot needs to change' 21.12.2014 National Post How Romanian workhorses end up on British dinner plates 13.02.2013 Horsemeat scandal 101: How it started, where it spread and what’s ahead 15.02.2013 Beyond the Hills, reviewed: Exorcism has never looked so bleak 28.03.2013

100
Romanian princess pleads not guilty to running cockfighting derbies with ‘bad news’ husband in Oregon 16.08.2013 Rosia Montana gold mine protests may have been manipulated by ‘eco-anarchists': Romania 30.09.2013 Gabriel Resources CEO threatens legal action if Romania rejects Rosia Montana gold mine 11.09.2013 Romania shuts door on Gabriel’s giant Rosia Montana gold mine 11.11.2013 Romania nixes Gabriel Resources’ plan to develop Europe’s biggest open gold mine 11.11.2013 Immigration wavelet catches Britain with its prejudices showing 21.01.2014 Brendan Simms: The end of the east 27.03.2014 Teen charged after video allegedly shows him swinging elderly
Romanian woman as she screams 06.04.2014 Simona Halep reaches first Grand Slam final, defeating Andr ea
Petkovic at French Open 2014 05.06.2014 Radu Florescu, historian known for writing about reali -life Count
Dracula, dies at age 88 19.05.2014 Kelly McParland: Europe’s anti -immigration revolt – Britain and
France send wave o f dissenters to the heart of EU 26.05.2014 Eugenie Bouchard falls to Simona Halep on opening night of
WTA Finals 20.10.2014 Huffington Post Horsemeat Labelled As Beef Found In Romania 20.02.2013 Dogs of Romania 03.07.2013 Sighișoara, Romania, 18.04.2013 Is Cyanide in Its Autumn Hours? Greener Gold and the International Implications of a Romanian Ban on Cyanide 24.09.2013 Romanian Thieves Charged With Stealing Uncovered Paintings By Monet And Picasso Plead Guilty, 10.09.2013 Bucharest Stray Dogs Debate Sparked After Young Boy Is Mauled To Death 10.09.2013 Rosia Montana: Of Roman Mines, Eco-Anarchists, and Corporate Power 12.11.2013 Romania in Crisis: Police Violence, Political Immunity, and Environmental Discontents 15.02.2014 Bigar Waterfall Looks Just Like Something Out Of A Fairytale, 24.03.2014 5 Reasons Bucharest Is the Paris of Eastern Europe (PHOTOS), 16.05.2014 The World's 10 Best Castles 27.06.2014 Romanian mogul gets 10 years in prison for fraud 08.08.2014 Romanian Princess Irina Walker Sentenced For Cockfighting, 22.10.2014 Romania's prime minister concedes defeat in runoff, 16.11.2014

101
Romanian president-elect: Deep change coming 17.11.2014 Sidney Morning Herald Stolen masterpieces may be just ashes 30.05.2013 Stolen paintings 'burned' in oven by suspect's mother 18.07.2013 Cheeky Romanians stick it to the Brits 15.09.2013 Beyound the hills 10.08.2013 Three Romanians plead guilty to daring theft at Dutch museum 23.10.2013 Horsemeat scandal spreads across Europe 11.02.2013 Beyond the Hills review: Separated girl lovers face a grim test of faith 11.08.2013 Amid EU immigration fears, Romanians, Bulgarians gain full rights to jobs 01.01.2014 Bemused migrants greeted by British MPs as restrictions on
Romanian and Bulgarian workers lifted 02.01.2014 Dracula's Bran Castle is up for sale 14.05.2014 Rising star Simona Halep shoulders Romania's hopes in French
Open final 06.06.2014 Secret spots: 20 amazing travel destinations you've never heard of 19.09.2014 Lonely Planet Best in Travel 2015: Top destinations for next year
announced 21.10.2014 Drive the greatest road in the world: Romania's Transfagarasan
Highway 24.10.2014 The 50 best travel finds of 2014 from around the globe 24.12.2014

102