SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [602418]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’,IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științ ific:
Asoc .dr.Ivona Burduja

Absolvent: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’, IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

JURNALISTUL Î N VIZORUL ETICII PROFESION ALE
CORUPȚIA ÎN PRESĂ

Coordonator științ ific:
Asoc .dr.Ivona Burduja

Absolvent: [anonimizat]
2016

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………… …. 3

CAPITOLUL I: ETICA ÎN JURNALISM …………………………………… .………. 5
I.1.Considerații generale asupra eticii……………………………………………………. 5
Definiții ale eticii……………………………………………………………….. 5
Principii și funcții etice …………………………………………… ……………. 6
Coduri etice și deontologice…………………………………………………….. 10
I.2.Profesionalism și etică profesională…………………………………………………… 12
Cercetarea privind etica profesională…………………………………………….. 12
Model de evaluare al eticii ,,Cutia lui Potter’’…………………………………… 15
Ce implică etica pentru viața publică?………………………………………………………….. 16
I.3.Etica jurnalistică……………………………………… ………………………………… 17
Orientări în etica jurnalistică………………………………………………………. 17
Teme și sarcini etice în deon tologia jurnaliștilor………………………… ……….. 18
CAPITOLUL II: RESPONSABILITATEA JURNALISTULUI ÎN SOCIETATE ……. 22
II.1.Presa în societate………………………………………………………………………. 22
II.2.Principiile comunicării jurnalistice……………………………………………………. 25
II.3.Drepturi,obligații și norme jurnalistice………………………………………………… 32
II.4.Probleme de comunicare ale jurnalistului………… …………………………………… 39

CAPITOLUL III: CORUPȚIA ÎN PRESĂ ………………………………………………. 43
III.1 Fapte de tip corupție în presă ………………………………………………………….. 45
III.2.Patroni de presă -Mecanism corupt …………………………………………………….. 52

Concluzii ……………………………………………………………………… …………….. 57

Anexe …………………………………………………………………………………………………………….. ………… 59

Bibliografie …………………………………………………………………………………… 72

INTRODUCERE

,,O societate fără principii morale este o societate
condamnată la dispariție’’.1
S.Jack odell

Într-o societate care comunică în exces,într -un mediu supraglomerat de informații în
care comunicarea se desfașoară într -o uluitoare diversitate de moduri,este din ce în ce mai greu
ca mesajele să pătrundă în mintea consumatorilor fără a fi influențate de factorii externi. Etica
jurnalistică a devenit un subiect extrem de dezbătut, încercându -se o clarificare a
valorilor etice și morale pentru jurnalism. Etica nu este doar o chestiune de coduri de conduită,
sau reguli care treb uie urmate, etica reprezintă o teorie a moralei și presupune cunoașterea
temeinică a unui set de princ ipii generale, analizarea faptelor concrete, a acțiunilor ori
caracterelor, din perspecti va acestor principii. Etica jurnalistică se referă la capacitatea fiecărui
jurnalist în parte, de a respecta setul de valori în diferite situații limită și de a reda informațiile
ținând cont d e obiectivitate, adevăr și cor ectitudine. Etica se regăseș te în profesionalismul
deciziilor luate de jurnaliști și poate fi consi derată ca o etică a comunicării, deoarece
comunicarea este esența sistemului media.
De-a lungul timpului etica jurnalis tică a străbătut un drum anevoios , ea aflându -se
undeva între teorie și practică. Dacă pentru studiul eticii este necesar să se facă analize,
dezbateri îndelungate și deliberări, redacțiile ziarelor au acea tendință de a se axa pe rapiditatea
în decizii, mai ales în cazul situațiilor de criză ce apar zilnic și din acest motiv îmbinarea acestor
două aspecte este una destul de grea.
Etica jurnalistică este privită cu suspiciune de presa însăși, de patronii de trusturi și de
tinerele generații care s -au confruntat cu probleme cu privire la responsabilitățile și lipsa acestora
în cadrul organismelor de presă, dorindu -se astfel obținerea unei viziuni concrete și corecte în
domeniul eticii. Atunci când se vorbește despre etica presei, a mass -mediei, se subliniază mai
ales faptul că aceasta este mai mult lipsă decât prezentă în domeniu și că există o mulțime de
probleme de etică în jurnalism.
Lucrarea este structurata în trei capitole și începe cu o descriere generală a conceptului de
etică,pentru ca mai apoi să se concentreze asupra domeniului jurnalismului și asupra modului în
care etica sau lipsa e i își poate pune amprenta asupra mesajelor media.

1 Odell,S.Jack, Phylosophy and Journalism, Editura Longman,Ney York,1983,p.95
3

În media se vehiculează sume uriașe de bani,iar miza de cele mai multe ori este extrem de
importantă.Mesajele jurnalistului trebuie să treacă de zidul ridicat de publicul asaltat de
informații și să influențeze comportamentul oamenilor în mod pozitiv și totodată să le ofere surse
de informații cât mai reale.În capitolul II am discutat despre responsabilitatea jurnalistului față
de societate și față de cetățean,despre caracteristicile realizării un ui mesaj eficient și totodată și
despre independența jurnalistului și libertățile acestuia în ceea ce privește meseria de jurnalist.Au
fost amintite și problemele de comunicare ale jurnalistului,în special cele de dezinformare și
manipulare,folosite de ace i jurnaliști care nu separă faptele de ipoteze,încalcă principiul
confi dențialității surselor,folosesc metode de obținere de informații contrare eticii profesionale a
jurnaliștilor.
Deoarece în ultima vreme majoritatea sectoarelor,atât publice ,cât și private,sunt afectate
de fenomenul corupției,capitolul III dezvoltă subiectul pe marginea unor cazuri de tip corupție în
care sunt implicați patroni și administratori de presă cât și jurnaliști.
Etica profesională este un fenomen de max imă importanță reprezentând chiar baza în
variate domenii, care se bucură de interes atât din partea cercetătorilor cît și din partea
studenților preocupați de aprofundarea acestui subiect.

4

CAPITOLUL I: ETICA ÎN JURNALISM

I.1. Considerații generale asupra eticii

Din punct de vedere etimologic,conceptul de etică își are originea în cuvântul grecesc
ethos care face referire la un ansamblu de trăsături morale specifice omului,unui grup social sau
unei epoci.Înțelesul originar al cuvântului ethos este ,,loc de întâlnire’’, ,,locuință’’,ceea ce
înseamnă de fapt,locul de unde am pornit, ,,locul natal’’2.Din ethos a derivat ethicos,cu sensul
,,din sau pentru morală’’.În tradiția filosofiei grecești,acest termen a ajuns să fie folosit pentru
studiul sistema tic al principiilor care ar trebui să stea la baza comportamentului uman.Cu
ajutorul eticii se evaluează comportamentul uman voluntar ca fiind pozitiv sau negativ în funcție
de principiile determinante ale unui anumit grup uman social.
Etica es te teoria asupra moralei.Rolul eticii este să ajute oamenii și instituțiile să decidă ce
este mai bine sã facă,pe ce criteriu să aleagă și care le sunt motivațiile morale în acțiunile
lor.Într -un prim sens etica este o știință a comportamentului,a moravuri lor,studiu teoretic al
principiilor care guvernează problemele practice.Într -un al doilea sens,etica este ansamblul
regulilor de conduită împărtășite de către o comunitate anume,reguli care sunt fundamentate pe
distincția dintre bine și rău.Nu putem evita implicarea în etică întrucât ceea ce facem -și ceea ce
nu facem -poate fi oricând subiectul unei evaluă ri de naturã etică.Orice persoană care s e gândește
la ceea ce trebuie să facă sau ceea ce nu trebuie să facă,este în mod conștient implicată în etică.3
Etica este în căutarea suportului rațional a unei poziții față de alta;ea caută evidențe
obiective în legă tură cu felul în care ar trebui sã trăim,ce înseamnã o viață cu sens,cum trebuie
să-i tratăm pe semeni;etica studiază standardele generale care se aplică celor mai mulți oameni,în
cea mai mare parte din viața lor. De aceea rareori ține cont de particularitãăți cum ar
fi:sexul,rasa,capacitățile și talentele,statusul unei persoane.4

Etică -Moralitate -Deontologie
Cele trei conc epte reprezintă cuvintele cheie pentru ,,triada responsabilității’’,concepte ce
sunt integrate în realitatea mass -media și a relațiilor publice5.
Moralã și moralitate sunt cuvinte de origine latină.

2 http://dexonline.ro/definitie/etica, accesat martie 2016
3 Miroiu,Mihaela,Blebea -Nicolaie,Gabriela, Introducere în Etica profesională ,Editura Trei,Bucuresti,2001,p.12
4 Ibidem ,p.16
5 Matei -Săvulescu,Aura, Etica și deontologie în mass -media și relaț ii publice, Editura Independența
Economică,Piteș ti,2004,pp.9 -10
5

Substantivul latin mos (plural mores) și adj ectivul moralis,aveau întelesul de moralitate
sau comportament obișnuit.Latinescul mores a intrat în limba engleză fără să sufere modificări
semantice,însemnând felul în care se comportă oamenii.
,,Dihotomia etică -moral ă’’ se referă la un sistem primar de principii iar moralitatea
presupune punerea lor în practică;la nivelul individului,moralitatea este etica sa intimă,simțul
datoriei și al responsabilității din perspectiva sa personală asupra lumii,conform experienței de
viață.6
Deonto logia se aplică în interiorul unei profesii,stabilindu -se pentru respectivii
profesioniști ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă.
Termenul provine din grescescul deon(datorie,obligație).
Pentru domeniul mass -media triada etică -moralitate -deontologie are o conotație unică și
exprimă un paradox greu de soluționat,în sensul că,deși mijloacele de comunicare ne guvernează
viața,ne monitorizează și influențează permanent,ele fiind pentru noi un serviciu permanent de
utilitate publică,t otuși jurnaliștii acceptă cu greu,sau chiar resping indignați,ideea de morală și
deontologie în exercitarea profesiei.Mai mult,atât patronii,editorii cât și reporterii manifestă
respingere pentru orice îngrădire deontologică din motive economice,din vanita te
profesională,sau din cauza neîntelegerii exacte a sintagmei ,,a patra putere în stat’’ -care reflectă
faptul că atunci când îți asumi puterea,automat îți asumi obligații și responsabilități.7
Deoarece termenul de deontologie îi irită adesea pe profesioniștii din mass -media,dar un
consens minim de comportament totuși se impune,a apărut un nou concept,cel de ,,controlul
calitãții’’ care cuprinde atât etica,morala și deontologia.Această nouă sintagmă apărută pe piața
mass -media îi satisaface pe toț i din sistem:patronii văd în ,,controlul calității’’succes și
profit,editorii cred că pot satisface mai bine publicul,iar reporterii sunt convinși că au prestigiu și
credibilitate.8

Principii etice

De-a lungul istoriei, specialiștii au stabilit mai multe principii etice.Acestea au căpătat
sens în tradiția occidentală,și împreună reprezintă o gamă largă de alternative verificate în timp.
Scopul raționamentului etic solid este să ne conducă la concluzii responsabile,care,la rândul
lor,să producă acțiuni justificate.

6 Matei -Săvulescu,Aura, Etica și deontologie în mass -media și relaț ii publice, Editura Independenț a
Economică,Piteș ti,2004,p.11
7 Clifford G.Christians,Mark Fackler,Kim B. Rotzoll,Kathy B. McKee, Etica Ma ss-Media, Editura
Polirom,București,2001,p.11
8 Matei -Săvulescu,Aura,op.citată,pp.9 -10
6

Calea de mijloc aristotelică:,,Virtutea morală este situarea corespunzătoare între două
extreme’’.
Aristotel a consacrat virtutea morală ca o cale de mijloc între două extreme,una implicând
excesul, iar cealaltă lipsa.Când și -a conceput etica,Aristotel a pus accentul pe moderație,pe
cumpătare,scoțând -o puternic în evidență:așa cum întelepciunea în seamnă să judeci
bine,moderația înseamnă sã trăiești chibzuit,afirma el.O cale de a opera cu acest principiu este
prin identificarea extremelor -,,să nu faci nimic versus să expui totul’’.9
Un exemplu relevant poate fi când Comisia Federală pentru Comerț trebuia să decidă între
interzicerea tutunului și acceptarea publicității nereglementate,ea a ales calea de mijloc -a interzis
reclamele la țigări și televiziune și a hotărât atașarea etichetelor de avertisment pe pachetele de
țigări.
Un arg ument esențial în etică este că virtutea se află între două vicii;unele vicii nu sunt ușor
de localizat.Identificarea excesului și a privațiunii cere cinste și imaginație înainte ca
echilibrul,adică comportamentul responsabil sã își spună cuvântul.Calea de mijloc nu înseamnă
numai cantitatea potrivită,ci și momentul potrivit,publicul potrivit și modalitatea potrivită.10

Imperativul categoric al lui Kant:,,Acționează conform acelei maxime care vrei să capete
valoare de lege universală’’.
Kant a conferit substanță intelectuală regulii de aur prin imperativul său categoric,care
implică faptul că ceea ce este drept pentru unii este drept pentru toți;cu alte cuvinte,verifică
principiul care stă la baza deciziei tale și vezi dacă vrei ca el sã fie universal aplicat.La Kant,etica
era în mare parte sinonimă cu respectul pentru datorie.Imperativele categorice trebuie respectate
chiar cu sacrificiul tuturor înclinațiilor naturale și al standardelor social acceptate.11
,,Categoric’’î nseamnă aici necondiționat,fără circumstanțe atenuante,fără nici o
excepție.Ceea ce e drept e drept și doar acest lucru trebuie făcut,chiar în condiții extreme.Se
cuvine să facem ceea ce e drept din punct de vedere moral,în pofida oricăror obstacole.Kant
considera că conștiința e înnăscutã ș i fiecare trebuie să i se supună .Imperativele
categorice,inerente ființelor umane,sunt percepute nu prin rațiune ci prin conștiință.Prin
conștiință,omul se supune obligației morale.Conștiința ne informează când se cuvine să alegem
binele și să respingem răul.Violarea propriei conștiințe –indiferent cât de slabă sau puțin
informată ar fi ea -produce sentimente de vinovăție.Legea morală se impune necondiționat tuturor
ființelor raționale.Etica lui Kant are o calitate austeră ,dar este în general considerată mai intens

9 Deaver,Frank, Etica î n mass -media, Editura Silex,București,2004,p .23
10 Ibidem,p.25
11 Ibidem,p.26
7

motivațională;imperativul său categoric încurajează obediența și activitatea loială12.De
exemplu,inducerea în eroare de către presă pentru a obține un subiect bun ori de către firmele
care își fac reclamă pentru a -și vinde produsele nu poate fi scuzată sau trecută cu vederea în
viziunea kantiană.

Principiul utilității al lui Mill:,,Caută cea mai mare fericire pentru cei mai mulți’’.
Utilitarismul este o viziune larg răspândită,care susține c ă trebuie să determinăm ceea ce
este corect sau greșit,analizând factorii care vor produce cele mai favorabile consecințe pentru
bunăstarea ființelor umane.Mill argumenta că,,fericirea este singurul scop al acțiunii umane și
testul prin care ar trebui jude cat orice comportament’’.Prevenirea durerii și promovarea plăcerii
erau singurele scopuri dorite de Mill.Utilitariștii de mai târziu au extins noțiunea de fericire;ei
susțin că și alte valori,nu numai fericirea pură,pot reprezenta scopuri în sine -valori cu m ar fi
prietenia,știinta,sănătatea și armonia.Construit pe aceste fundamente,utilitarismul oferă un
principiu clar,care ne ajută la luarea deciziilor etice.El ne sugerează să calculăm întâi
consecințele diverselor opțiuni care ni se oferă,în modul cel mai conștiincios cu putină;o dată ce
am încheiat aceste calcule pentru toate direcțiile de acțiune relevante suntem obligați moral să
alegem alternativa care potențează valoarea și diminuează pierderile.A întreprinde, cu bună
știință,orice altă acțiune ar det ermina un demers lipsit de etică.13

Vălul ignoranței lui Rawls:,,Dreptat ea se naște când se negociază fă ră diferențieri
sociale’’
Din perspectiva lui John Rawls,corectitudinea reprezintă ideea fundamentală pentru
conceptul dreptății.
Acesta reprezintă o metodă echitabilă care să asigure dreptatea principiilor admise,oricare
ar fi acelea;să determine moralitatea anumitor probleme -participanții se află în poziția
originară,adică nu cunosc anumite tipuri de realități particular e;nimeni nu -și cunoaște locul pe
care îl ocupă în societate,clasa,poziția sau statutul social.Persoanele aflate în poziția originară nu
au nici o informație despre generația din care fa c parte.Acest model se centrează asupra faptului
că toate considerațiil e personale sunt din punct de vedere moral irelevante pentru principiile
dreptății.14
Rawls sugerează că ne aflăm în poziția originară,în spatele unui văl al ignoranței.În spatele
acestuia nu cunoști nimic despre tine sau despre abilitățile tale,sau despre poziția ta în

12 Deaver,Frank, ,Etica î n mass -media, Editura Silex,Bucureș ti,2004, p.28
13 Ibidem ,p.27
14Clifford G.Christians,Mark Fackler,Kim B. Rotzoll,Kathy B. McKee, Etica Mass -Media, Editura
Polirom,Bucureș ti,2001 ,p.28
8

societate.În spatele unui val al ignoranței toți indivizii su nt simple ființe raționale,libere și moral
egale.Totuși,în lumea reală va exista o distribuție naturală și vor exista diferențe de sex,rasă și
culturi care vor separa societatea în grupuri distincte.15

Viziunea iudeo -creștină despre persoane ca scopu ri:,,Iubește -ți aproapele ca pe tine însuți’’.
Etica iubirii nu este o noțiune exclusiv iudeo -creștină.Încă din secolul al IV -lea i.Hr.,se
vorbea de termeni asemănători:,,Care este voința Cerului?’’Răspunsul este:,,Să -i iubim pe toți la
fel’’.Teoriil e feministe din ultimul deceniu au dezvoltat și au adus în atenție și alți termeni cum
ar fi:încurajare,îngrijire,afecțiune,empatie și implicare.
,,Iubește -ți aproapele’’este norma unică în acest principiu,întrucât iubirea caracterizează
sufletul uni versului.Ea rămâne personală la origine;solidaritatea este văzută ca idee centrală a
eticii iudeo -creștine -norma este să dai și să ierți cu spontaneitate dezinteresată și să te sacrifici
pentru bunăstarea aproapelui tău.Prin atenția acordată caracterului u man,acest principiu își
dovește forța în special în tratarea nedreptății sociale,a invadării vieții personale,a violenței și a
pornografiei.16

Funcții etice

Fiind o disciplină filosofică,lumea moralei es te o lume a interacțiunilor dintre
indivizii,precum și dintre individ și grupurile umane sau dintre grupurile umane,însele.Ea este
deopotrivă o știință teoretică și practică,descriptivă și normativă,reflexivă și axiologică.

Toate aceste laturi se găsesc în diferite curent e filosofice ceea ce poate da o sinteză a
principalelor funcții etice:17

1.Funcția cognitivă -se realizează prin momente distincte ale contactului cu lumea morală:
 momentul descriptiv -în care valorile,normele ș i faptele morale sunt puse în
evidență ca realități descoperite sau de descoperit;
 momentul analitico -sintetic —în care toate acestea trec din planul empiric în cel
știintific,fiind supuse metodelor de tip epistemic;

15 Deaver,Frank, Etica î n mass -media, Editura Silex,Bucureș ti,2004, p.28
16 Clifford G.Christians,Mark Fackler,Kim B. Rotzoll,Kathy B. McKee, Etica Mass -Media, Editura
Polirom,Bucureș ti,2001 ,p.30
17 Bellu,Nicolaie, Morala în existenț a umană ,Editura Politica,București,1989,p.52

9

 momentul explicativ -în care intră în funcțiune doctrinele etice,acelea care dau
seama de felul particular de interpretare a fenomenului moral;
 momentul comprehensiv -în care universul conceptual al eticii trece de la
teoretician spre producătorul de fapte morale,iluminându -l pe cale rațională sau
intuit ivă,între cunoașterea comună și cea științifică realizându -se astfel necesara unitate.
2.Funcția normativă(axiologică) -această funcție este prezentată ca produsul relației inseparabile
dintre valoare și normă,în lumea moralei.Etica nu creează norme;ea doa r le descoperă ca fiind
consecințe ale universului axiologic,la rândul său originar în morala individuală și
colectivă .Rolul eticii este doar unul de sistematizare,de conceptualizare,de raționalizare și de
comunicare.
3.Funcția persuasivă -științele normat ive nu numai explică,ci și conving,chiar dacă,așa cum
interpretăm noi etica,nu este vorba de convingere pe calea manipulării cunoștintelor,ci de
convingere pe calea deschiderii conștiinței spre raționalitatea și eficiența respectării normelor,în
eticile ,, consencinționaliste’’,respectiv spre caracterul logic,indiscutabil,sacru al Legii morale,în
eticile ,,deontologiste’’.18

Coduri etice și deontologice

Deontologia reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o instituție,orga nizație,o
profesie sau o parte a acesteia,cu ajutorul organizațiilor profesionale care devin automat de
elaborare,aplicare și supraveghere a acestor reguli.
În ceea ce privește domeniul mass -media deontologia presupune un ansamblu de principii
și reguli,rezultate din proiectarea profesiei,stabilite de preferință în colaborare cu utilizatorii,în
scopul de a răspunde mai bine nevoilor diverselor categ orii de populație.Dintre instituțiile
democratice,jurnalismul are puterea sa,care nu se bazează pe un contract social,pe o delegare
făcută de popor -prin alegere sau prin numire,pe baza unui document sau prin votarea unei legi –
care impune norme.Pentru a -și păstra prestigiul și independența,mijloacele de comunicare
trebuie să -și asume o primă responsabilitate:să deservească bine populația.19
Deontologia jurnalistului este o funcție socială majoră cu ajutorul căreia se utilizează
mijloace de comun icare oneste și politicoase.Deontologia se practică în regimurile
democratice,și se regăsește acolo unde există libertatea de expresie,o dezvoltare a mijloacelor de
comunicare și jurnaliști competenți,dornici să -și practice profesia.Deontologia profesional ă se

18 Bellu,Nicolaie, Morala în existenț a umană ,Editura Politica,Bucureș ti,1989,pp.50 -60
19 Claude,Jean,Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Editura In stitutul European,Iaș i,2000,p.63
10

reflectă asupra genurilor de presă:jurnaliști,politicieni,producători,ofertanți de reclamă,utilizatori
care sunt interconectați.20
Deontologia se aplică în interiorul unei profesii;este o tradiție nescrisă care stabilește prin
consens ceea c e ,,se face’’ și ceea ce ,,nu se face’’.Însă în toate țările lumii,unele organizații
corporative au decis că este utilă redactarea unei cărți a îndatoririlor ce revin jrnaliștilor,dar
totodată există și unii profesioniști care denunță această inițiativă.Pe ntru unii ,,morala’’și
,,deontologia’’au conotații respingătoare.Acești termeni evocă predica,sau ,,ordinea morală’’ a
regimurilor autoritare,și ele par lipsite de credibilitate într -o lume în care mijloacele de
comunicare devin tot mai comerciale sub pres iunea concurenței 21.

Natura codului -în momentul în care un cod este adoptat există deja o lege.Redactorii
codurilor sunt conștienți de rezultatele acestuia;codul nu este un text sacru,față de care se
consideră că fiecare își va lua un angajament absolut,ci este un ghid,a cărui eficiență presupune
că jurnalistul posedă un simț moral.În mod normal ele se învață la locul de muncă,și cel care nu
le respectă este exclus.De obicei,în cea mai mare parte a organelor de presă se regăsesc principii
editori ale,fie redactate sau transmise pe cale orală atât pentru ofertanții de publicitate sau chiar și
pentru public.22
Obiectivele codurilor23-rolul codului deontologic este acela de a informa publicul asupra
profesiei,semnalând că acesta are reguli de conduită.Intensificându -i credibilitatea,codul
garantează fidelitatea clientelei,iar în cazul mijloacelor de comunicare,atragerea ofertanților de
publicitate,prin urmare prosperitatea.Codul protejează clientul,creează o solidaritate în interesul
grupului ș i menține prestigiul profesiunii.Codul dă fiecăruia un sentiment de siguranță și putere
colectivă.
Autorii codurilor24-în afara de codurile de origine guvernamentală,care se pot asimila
decretelor,există coduri naționale,concepute de către o asociație sau mai multe și coduri
internaționale,cum ar fi cel al Federației Internaționale a Editorilor de ziare;altele au fost făc ute
de asociații patronale,sau de sindicate sau chiar de asociații de jurnaliști.Există coduri
monomedia,ca cel ASHE(asociația Americană a redactorilor șefi de cotidiane) pentru presa
scrisă și cel al NAB pentru televiziune (Național Association of Broadc asters).Există coduri
proprii unui organ de presă,fie pentru un ziar ca ,,La Croix’’(Paris) sau ,,Chicago
Tribune’’.Elaborarea codurilor se face de obicei în echipă,obiectivele organizației sunt stabilite

20 Gabriela,Groza, Deontologie profesional ă și legisla ția presei , http://documents.tips/documents/etica -si-
deontologie -in-mass -media.html,accesat aprilie 2016
21 Claude,Jean,Bertarnd,op.citată,p.66
22 Ibidem,p.67
23 Ibidem,p.66
24 Ibidem,pp.67 -68
11

de către conducere și tot conducerea numește un col ectiv de lucru.Acest colectiv pune în comun
valorile împărtășite de membri și informații despre coduri similare.Codurile etice pot fi difuzate
în cadrul unei mese rotunde de sensibilizare,în momentul concursului de angajare sau se poate
anexa la contractul de muncă.
Ideal ar fi ca un ,,cod deontologic’’să fie formulat în mod voluntar în cadrul unui grup
care exercită această profesiune și să fie acceptat de către toți membrii grupului profesional și
totodată să fie aprobat de societatea în car e este elaborat.25

I.2.Profesionalism și etică profesională

Cercetarea privind etica profesională -Profesii,profesionalism,etică profesională

,,O profesie este o ocupație pe care o au mai multe persoane organizate v oluntar să își
câștige existența prin slujirea directã a unui anumit ideal într -un mod moral permisibil,dincolo
de ceea ce le cere nemijlocit legea,piața și morala comună.’’26

Etica profesională este o disciplină reflexivă și critică,se află la intersecția filosofiei
morale cu eticile particulare ale diferitelor categorii de profesii.Societățile moderne sunt societăți
profesionale;orice persoană care alege o carieră își doreșt e să fie recunoscută ca profesionistă a
domeniului.27

Caracteristici ideale ale profesiilor:28

 Profesia presupune o cunoaștere a teoriilor domeniului,prin urmare o pregătire
consistentă și îndelungată;
 Standardele de inițiere,menținere și avansare a unor persoane în competența
profesională sunt stabilite de către corpul profesional;
 Cea mai dură măsura de pedepsire pentru delicte profesionale este eliminarea din
comunitatea profesională (retragerea dreptului de practică);

25 Claude,Jean,Bertrand,op.citat ă,p.67
26 Curs de etică și deontologie profesion ală,http://documents.tips/documents/etica -si-deontologie -profesionala –
55a232a4d3a02.html, accesat aprilie 2016
27 Ibidem,a ccesat martie 2016

12

 Rolul profesiilor este să aducă la satisfacerea unor nevoi sociale,deci practica
profesională este legitimată de către comunitatea care beneficiază de rezultatele ei;
 Membrii unui grup profesional trebuie să aibă relații colegiale iar comportame ntul
fiecărui membru este mon otorizat colegial;
 În cazuri de haos și catastrofă membrii unei profesii trebuie să fie pregătiți să se
sacrifice,inclusiv să își riște viața.

Profesionalismul este văzut ca o ideologie relevantă pentru cei care lucrează în același
domeniu;el are rolul de a întări identitatea și crește stima de sine a membrilor unui grup
profesional.

 Profesionalismul este caracterizat prin:29
 Expertiză în exercitarea unei profesii
 Credința în autonomia deciziilor profesionale și a exercitării profesiei
 Identif icarea cu profesia și cu cei din același domeniu (profesia devine un element al
identității profesionale)
 Dedicația pentru o lungă parte a vieții față de profesia aleasă
 Obligația morală de a lucra în serviciul clientului,evitând implicarea emoțională
excesivă,arbitrarul și tratamentul preferențial nejustificat prin politicile domeniului
 Credința în capacitatea de autoreglare și menținerea colegială a standardelor profesionale.

Formalizarea etică și codurile profesionale

Prin formalizare etică se întelege formularea explicită a valorilor,idealurilor,principiilor și
normelor unor instituții,organizații,asociații.
Rolul unui astfel de cod constă în:30

 Ocupă locul lăsat liber între valorile cadru ale unei comunități și le ge
 Contribuie la reputația,încrederea,respectul pe care beneficiarii unei
activități îl au față de instituția care prestează serviciul respectiv
 Reprezintă un contract moral între beneficiari și organizații,între cei care
fac parte din organizație și,în ac est ultim sens,menține coeziunea unei
organizații,instituții

29 Miroiu,Mihaela,Blebea,Nicolaie,Gabr iela,op.citată p .59
30 Ibidem,pp.60 -61
13

 Protejează organizația de comportamente necinstite sau oportuniste și
furnizează un model de comportament
 Promovează o imagine pozitivă a organizației
 Este un mijloc de reglementare a adeziunii ș i devotamentului
colaboratorilor
 Influențează crearea sentimentului de unicitate și apartenența pentru
membrii grupului
 Este un cadru de referință în orientarea deciziilor și orientarea acțiunii
 Arată angajamentul de principiu al conducătorilor
 Corelează r elații pur contractuale cu încredere și responsabilitate
 Creează climatul etic,respectiv climatul în care acțiunile sunt percepute ca
drepte
 Ghidează comportamentul în caz de dileme etice.

Principii generale în redactarea codurilor profesiona le:31
 Probitatea în exercitarea profesiunii
 Caracterul dezinteresat al acesteia
 Echilibrul în atitudini ce privesc activitatea profesională
 Respectul onoarei de sine și a comunitãții profesionale

Codurile conțin de obicei interdicții și sancțiuni și deloc recompense,iar sancțiunile sunt
de ordin moral sau disciplinar,niciodată sancțiuni penale.Instanțele obișnuite de judecată nu
intervin în mod obișnuit în deciziile interne și respectă dreptul corpului profesional de a emite
judecăți calificate în cazuri penale.Dreptul de jurisdicție al corpurilor respective se exercită
exclusiv asupra culpelor deontologice,iar în anumite cazuri instanțele ordinare pot dispune
anularea lor,dacă au fost î ncălcate norme ale dreptului comun,cum ar fi dreptul la apărare sau
drepturile omului.Dar uneori,competența instanțelor comune,poate fi și mai mare,mergând până
la dreptul de a anula decizii ale instanțelor profesionale.Legiferarea în materie deontologică este
de două feluri:internă și comună.Cea internă se referă la codurile autoimpuse,iar în al doilea caz
este vorba de coduri sau prescripții deontologice emise de sistemele legale comune.Codurile
autoimpuse au menirea de a crea cadrul profesional pentru li bera exercitare a profesiunii de
jurnalist,dar și de a proteja societatea împotriva abuzului generat de aceste libertăți.În general,

31 Miroiu,Mihae la,Blebea,Gabriela, Introducere în etica profesională ,Editura Trei,Bucureș ti,2001,p.62

14

acestea sunt adaptate specificului activității,sunt flexibile,neabuzive,agreate de comunitatea în
cauză.Primele coduri etic e datează din perioada interbelică,în SUA,preocupări existând și în
Europa,dar fără rezultate concrete.Tendința de astăzi este preferința reglementărilor deontologice
autoimpuse.În România perioadei postcomuniste,dezbaterea deontologică a fost greu sau
imposibil de realizat.În condițiile istorice date,interesul mediilor profesionale se concentra mai
ales asupra libertății și independenței presei și mai puțin asupra propriei activități.Deși au existat
mai multe forme asociative ale jurnaliștilor ,Societatea z iariștilor români (SZR),Asociația
ziariștilor din România (ASR),Uniunea ziariștilor profesioniști (UZP),de sorginte sindicală,care
luptau pentru drepturile jurnaliștilor,niciuna n -a produs un cod deontologic.Singura construcție
de acest gen,în bună măsură recunoscută,aparține Clubului Roman de presă (CRP),care a
convenit asupra unui Cod deontologic al jurnalistului.Reunind reprezentanți ai principalelor
trusturi de presă din România cu jurnaliști,mai mult patronală decât sindicală,asociația CRP
funcționează în egală măsură ca instant profesională și ca structură de lobby economic sau
profesional.Ceea ce lipsește în jurnalismul românesc este tocmai o organizație puternică de largă
recunoaștere și acoperire și care să desfășoare o activitate eficientă de susți nere și reprezentare.32
Etica oferă un ghid practic pentru jurnalistul credibil,etica este cel mai onest mijloc de a
practica această meserie deoarece conferă o atitudine față de cititori bazată pe sensibilitate și nu
doar pe calcule c omerciale.33

Modelul etic -Cutia lui Potter
Cutia lui Potter este d iagrama adaptată după teoria pr ofesorului Potter,ce introduce patru
dimensiuni ale analizei morale pentru a ne ajuta să identificăm zon ele în care intervin în judecata
morală cele mai mari confuzii.
Ralph Potter a formulat modelul unui raționament etic în urma analizei unui mare scandal
publicistic declanșat în Londra în ultimul deceniu al secolului trecut.Totul a pornit de la
comiterea unei crime monstruoase săvârșite de doi băieți de zece ani,locuitori ai orașului
Liverpool.În Marea Britanie,copiii răspund în fața legii de la vârsta de zece ani,însă legislația
britanică interzice presei să relateze amănunte despre mediul fami lial sau să dezvăluie identitatea
copiilor judecați până nu se încheie procesul.Odată procesul aflat pe rol,el a captat atenția mass –
media.Numai că mediatizarea s -a produs complet diferit.Fiindcă în timp ce ziariștii
englezi,constrânși de lege,doar relatau evenimentul foarte schematic,un ziar american a început
să relateze foarte concret și amănunțit date despre viața personală a celor doi copii.Astfel s -au
conturat două moduri diferite de relatare a crimei.Pe de o parte,ziariștii britanici care respectau ș i

32 https://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83_jurnalistic%C4%83, accesat aprilie 2016
33 David,Randall, Jurnalistul Universal ,Editura Polirom,Bucureș ti,2007,p.219
15

protejau intimitatea familiilor și a victimelor care aveau dreptul la un proces corect,iar de cealaltă
parte se aflau ziariștii americani care susțineau că publicul are dreptul să fie informat corect
despre știrile de interes public.

Conflictul dintre obligația de a spune adevărul și aceea de a proteja viața personală a
familiilor l -a condus pe Ralph Potter la construirea unui model de raționament:34

Definire Loialități
↓ ↑
Valori → Principii

Cutia lui Potter arată că luarea deciziilor este importantă,dar și foarte dificilă în mass –
media.În cazul criminalilor minori de la Londra aceste loialități sunt diferite:ziariștii americani
sunt loiali față de publicul lor cititor,iar televiziunea britanic ă față de inculpații minori și
familiile lor.Cele doua instituții mass -media au acționat fiecare în numele unor valori,pe care și
le-au apărat cu vehemență.

Ce implică etica pentru viața publică?

Etica pentru viața publică impli că:35
 Definirea rațională a criteriilor de evaluare morală a
instituțiilor,regulilor,legilor,alegerilor colective,comportamentului guvernanților și
politicienilor,al funcționarilor publici,comportamentului profesional sau pur și simplu
al celui cetățenesc
 Evaluarea dreptăților legii
 Relevarea modurilor în care instituțiile și organizațiile pot să faciliteze libertatea
și împlinirea persoanelor
Cei mai importanți factori care îi fac pe oameni să își pună probleme etice la nivelul vieții
profesionale,civ ile sau politice,sunt:36
 Rezistența individuală -normele morale sunt restrictive și vin în contrast cu
dorințele personale

34Matei -Săvulescu,Aura, Etică și deontologie în mass -media și relaț ii publice ,Editura Independența
Economică,Piteș ti,2004,p.70
35 Miroiu,Mihaela,Blebea -Nicolaie,Gabriela, Introducere în etica profesională ,Editura Trei,Bucureș ti,2001,pp.16 -17
36 Ibidem,pp.18 -19
16

 Conflictele de roluri -trăim în societate,ceea ce înseamnă că suntem înconjurați de
rude,prieteni,colegi,profesioniști;uneori rolurile n oastre intră în conflict:cariera cu
viața privată,statutul profesional cu dorințele celor apropiați
 Alegerea între moduri de viață -dilemele morale ale alegerii modurilor de viață
alternative sunt legate de situațiile în care ne putem asuma responsabilitate a;acestea
sunt posibile în societățile în care avem acces la informație și nu ne sunt îngrădite
libertățile personale
 Schimbările sociale -comunitățile secolului XXI,ca și cele ale secolului trecut,sunt
dinamice;societatea românească a trecut și trece prin schimbări radicale (capitalism
combinat cu societatea patriarhală țăranească,sistem comunist,tranziție și dezvoltare a
instituțiilor democrației liberale și a capitalismului,autohtonism și globalizare);în
interiorul fiecărei societăți coexistă comunități f oarte diferite ca
obiceiuri,norme,valori.
 Pluralismul social -în societățile pluraliste influențele vin în mod legitim din
partea multor factori:familia,grupurile de interese,comunitatea locală,cultura
tradițională,sfera politică.Persoanele au de ales ce es te mai bine pentru ele și ceea ce
este mai justificat să urmeze ca principii și moduri de viață.
 Responsabilitatea pentru standard -oamenii nu sunt doar supușii principiilor și
normelor,nu doar acceptă o morală ci o și chestionează -deci,ei sunt și subiect,c reatori
de norme,nu doar obiect al normelor.Standardele trebuie să fie drepte -oamenii tind
spre acele norme care au obiectivitate și sunt acceptate de comunitate.În funcție de
acestea î și formulează aspirațiile;ei sunt pe de o parte liberi,pe de altă parte vor să fie
acceptați,respecta ți și să -și întărească stima de sine.

I.3.Orientări în etica jurnalistică

Dupa Schramm W.se disting patru orientări majore:37

 Doctrina autoritară -mass -media este un instrument de informare al politicii de
stat,al ideologiei de partid și a intereselor partidului unic.Se referă la regimurile
dictatoriale,unde funcționează instituția cenzurii și unde etic înseamnă ceea ce
corespunde politicii de stat.

37 https://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83_jurnaleistic%C4%83, accesat aprilie 2016
17

 Doctrina libertariană -declamă libertatea absolută a comunicării și cultivă
exprimarea lipsită de orice constrângere socială.Intervenția oricărei forme de
autoritate de stat sau profesională este considerată ilegitimă și ilegală,fiind
interpretată ca o ingerență în exercitarea dreptului de exprimare a indivi dului.
 Doctrina liberală -afirmarea dreptului la libera exprimare,prin stabilirea și
asumarea unor reguli și a unor coduri profesionale,fără i ntervenția sau intervenția
minim ă a statului în exercitarea profesiunii;presupune accesul nediscriminatoriu la
informația publică,libera circulație a jurnaliștilor,utilizarea tuturor suporturilor de
comunicare.
 Doctrina responsabilității sociale -în acest caz se practică o etică a
informației,ceea ce presupune obligații față de societate,față de subiecții informării și
față de destinatarii acesteia.
Primele trei orientări vizează strategiile relațiilor între profesioniști sau între ei și
autoritățile de stat;prin docrina responsabilității sociale,profesioniștii media se obligă la
respectarea unei etici a informați ei.Este o etică ce impune obligații față de colectivitate,față
de cei asupra cărora informează și față de destinatorii acelor informații.

Sarcini etice ale jurnaliștilor

Princip alele sarcini etice ale domeniu lui media vizează în special două aspecte ale
aceluiași obiectiv,și anume libertatea de comunicare.Primul aspect se referă la comunicarea
interpersonală,unde fundamentele etice sunt reprezentate de dreptățile și libertățile
individului.Al doilea aspect vizează prob lema legitimării unei comunicări în care autonomia
instituțiilor trebuie corelată cu libertaea de expresie și responsabilitățile celor angajați în
funcționarea dreptului de informare.
Parte a eticii media,etica în jurnalism își asumă rolul de a fi pr emergătoare justiției și de a
se constitui ca un fundament al democrației.38Ea se concentrează în promovarea acestor
scopuri prin căutarea adevărului și prin strădania de a relata într -o manieră accesibilă
publicului larg diferite subiecte și evenimente.
Exigentele morale ale jurnalistului se adresează rolului sau de a cont ribui la
democratizarea societ ății prin corecta informare a tuturor membril or săi,prin influențarea
societă ții aupra felului în care trebuie sã -i trateze pe toți membrii săi.
Principalele interogații ale unui jurnalist privind aspectele morale ale profesiei sale își
caută răspunsurile mai degrabã în principiile care trebuie respectate decât în expresiile

38 Miroiu,Mihaela,Blebea -Nicolaie,Gabriela, Introducere în etica profesională ,Editura Trei,Bucuresti,2001,p.121
18

concrete ale normelor specifice.Tocmai din cauza caracterului democratic al unei societăți în
majoritatea cazurilor se obține cu greu un consens asupra selecției anumitor principii ca fiind
cele mai reprezentative pentru profesiunea de jurnalist.Un impediment serios în acceptarea
anumitor principi ca fiind cele mai relevante stă în posibila lipsă de popularitate a unor
decizii,altfel justificate etic.Deseori imperativele etice se ciocnesc cu imperativele comerciale
ale instițuiilor în care își desfașoară jurnaliștii activitatea sau sunt situații de cauze
recunoscute ca fiind moral e par că trebuie slujite cu mijloace incorecte din punct de vedere
moral.39
Mai mult decât în orice altă profesiune cu mare impact public,jurnaliștii se simt mai
puțin constrânși de un cod etic și uneori nici nu doresc să fie formulat și adoptat un a stfel de
cod.Ei se simt mai motivați de propriile lor opinii și de etica instituției în care lucrează.
Idealul etic al profesiunii de jurnalist se concentrează în jurul onestității cu care publicul
trebuie informat,Integritatea nu este doar cheia cre dibilității și profesionalismului unui
jurnalist,ci și principala cerință etică.

Teme etice în deontologia jurnaliștilor

1.Căutarea adevărului ș i relatarea lui

Cetățeanul obișnuit nu are de obicei suficiente date pentru a alege între informațiile
contradictorii care se vehiculează într -o societate.40Sarcina jurnalistului este tocmai aceea de a
permite cetățeanului să își fundamenteze pozițiile față de evenimentele petrecute sau față de cele
care urmează să aiba loc,pe baza informațiilor complete și conforme realității.Jurnalistul trebuie
să filtreze informația și să o prezinte într -o formă accesibilă,fie pentru a pregăti audiența pentru
evenimentele ult erioare,fie pentru a explica evenimentele trecute.
Jurnaliștii trebuie să fie onești,cinstiți și curajoși în descoperirea adevărului,în relatarea
și interpretarea informației.Pentru împlinirea acestui scop ei trebuie:41
 Să verifice acuratețea i nformației prin epuizarea tuturor surselor și să acorde o
atenție specială evitării erorilor
 Să descopere subiecte noi,inedite,astfel încât să le facă cunoscute
 Să identifice cât mai exact sursele,atunci când prin precizarea lor nu se pune în
pericol securitatea celui care furnizează informația

39 Curs de Etica și Deontologie profesională , http://documents.tips/documents/etica -si-deontologie -profesionala –
55a232a4d3a02.html ,accesat aprilie 2016
40 Miroiu,Mihaela,Bl ebea-Nicolaie,Gabriela,op.citată ,p.123
41 Ibidem,p.124
19

 Să clarifice înaintea publicării materialului asigurarea anonimatului sursei sau
dezvăluirea identității sale;
 Condițiile precizării informației trebuie precizate de la început;în cazul unor
promisiuni la care j urnalistul se angajează în schimbul informațiilor dorite,el trebuie
să le respecte.
Rolul jurna listului este de a furniza informații le astfel încât să reziste la eventualele
presiuni care se fac asupra lui,încercând să rămână cât mai imparțial ,prezentând informațiile cât
mai clar și mai accesibil publicului.Concordanța știrilor cu realitatea este principalul obiectiv al
jurnalistului.
Jurnalistul trebuie:42
 Să se asigure că titlurile,informațiile ironice,materialele
promoționale,foto grafiile ,înregistrările video sau audio,ilustrațiile nu aduc
prejudicii nimănui și citatele nu sunt greșit redate și incorect interpretate;toate
acestea nu trebuie să fie scoase din context,simplificate sau exagerate prin
interpretare;
 Să nu fie schimbat conținu tul fotografiilor sau înregistră rilor
video;îmbunătățirea imaginii prin tehnici de clarificare este permisă;
 Să se evite distorsiunile prin remontarea sau reinterpretarea
informațiilor;dacă remontarea este necesară în prezentarea unui subiect,ea
trebuie mărturisită;
 Să se evite camuflajul sau alte metode de obținere clandestine a
informației cu excepția cazurilor în care metodele tradiționale nu sunt
eficiente în obtinerea unor informații vitale pentru public;folosirea unor
metode neconvenționale tre buie mărturisită și justificată în cazul relatării;
 Să nu se recurgă niciodată la plagiat;
 Să nu fie transmisă informația într -un mod consecvent cu diversitatea
experienței umane,chiar dacă o relatare neprelucrată a informației este
nepopulară;
 Să fie exam inat un eveniment respectând valorile cultural proprii
contextului în care el s -a petrecut,fără să încerce impunerea unor valori
aparținând altor arii culturale;
 Să se evite stereotipurile privind rasa,genul,vârsta,religia,etnia,orientarea
socială,infirmit ățile aparent fizice sau statutul social;

42 Miroiu,Mihaela,Blebea -Nicolaie,Gabriela ,op.citată ,p.125
20

 Să fie încurajat schimbul deschis de informații,chiar când informațiile pot
fi respingătoare;
 Să fie reprezentate și surse p opulare,fără autoritate instituț ională;
 Să se facă distincția necesară între pledoarie și prezentarea
știrilor;analizele și comentariile trebuie identificate ca atare și ele nu trebuie să
prezinte într -un mod eronat faptele sau contextele;
 Să fie asumată obligația ca interesele publicului să fie discutate cât mai
deschis și ca rezultatele guver nării să fie cunoscute cât mai corect.

2.Minimalizarea efectelor dăunatoare
Acest principiu are la baza valorile de cinste,respectul,întelegerea,toleranța și
compasiunea.Se bazează pe responsabilitatea noastră de a-i trata pe ceilalți cu decență și
recunoșterea demnității lor,inclusiv în circumstanțe dificile.Jurnaliștii trebuie să fie conștienți de
posibilele consecințe ale profesiei lor,de răul pe care îl pot produce,fie el pe termen scurt sau
lung,fie el privitor la o persoa nă anume sau la un grup.Chiar dacă nu pot fi împiedicate efectele
neplăcute ale unor anumitor știri,important este ca procedura lor să nu fie intenționată de
jurnalist.43

Înainte de a publica o știre,jurnaliștii trebuie să își trateze sursele de informații,subiecții
știrilor și colegii cu respectul datorat unor ființe umane.Ei trebuie44:
 Să arate întelegere pentru cei care pot fi afectați de relatarea știrilor și să
dovedească o grijă specială când tratează cu copii și persoane ne -experimentate,fie că
acestea sunt surse de informații,fie că sunt subiecții știrilor;
 Să nu fie lezați prin interviuri sau fotografii cei care sunt afectați de tragedii sau
asistări la înmorm ântări;
 Să fie conștienți de adunarea informației și ca prezentarea ei poate dăuna și cauza
discomfort;scopul de a formula știri cât mai interesante nu poate fi o scuză pentru un
comportament agresiv și arogant;
 Să nu fie lezat dreptul persoanelor private de a controla informațiile care îi
privesc;
 Să nu renunțe niciodată la bunul simț;trebuie evitat cu orice preț să se creeze
senzaționalul;

43 Miroiu,Mihaela,Bl ebea-Nicolaie,Gabriela,op.citată ,p.126
44Ibidem ,p.127
21

 Să lucreze cu precauție în identificarea suspecților minori sau a victimelor
crimelor pasionale;
 Să nu prezinte ca f iind certă identificarea unui criminal înainte ca acesta să fie
declarat vinovat într -un mod definitiv;
 Să fie soluționat just posibilul conflict între drepturile unui suspect și drepturile
publicului de a fi informat.

3.Independenț a jurnalistului
Statutul de independent al jurnalistului se conturează prin conștientizarea și aplicarea
următoarelor norme:45
 Să se evite un real conflict de interese
 Să rămână în afara oricăror asociații sau activități care le pot compromite
integritatea sau le pot afecta credibilitatea
 Să refuze daruri,favoruri,tratamente speciale și să evite servicii
suplimentare,implicarea în politică,servicii publice,dacă acestea pot compromite
integritatea lor profesională
 Să fie vigilenți și curajoși în privința responsabilităților pe care le au cei
aflați la putere,indiferent de partidul pe care îl reprezintă.

45 Miroiu,Mihaela,Blebea,Nicolaie,Gabriela,op.citată ,p.128
22

CAPITOLUL II: RESPONSABILITATEA JURNALISTULUI FAȚĂ DE SOCIETATE

II.1.Presa în societate

Rolul presei în societate este definit ca un proces de informare a publicului,un rol
important în înregistrarea și exprimarea evenimentelor într -o formă cât mai exactă și conformă
cu importanța aces tora.Relația dintre mass -media ș i societate se poate face prin intermediul
funcțiilor presei și a influențelor pe care aceasta le are asupra societății și prin rolurile pe care le
îndeplinește.Datoria presei este de a informa publicul cât mai corect cu putință prin eliminarea
confuziile,complicarea realității,scăparea unor fapt e fundamentale.

Mihai Coman propune o clasificare a funcțiior mass -media astfel:46

 Funcția de informare -presa este cea care oferă informații din toate
domeniile,definește procesul culegerii,selectării,modelării și prezentării într -un mod
calific at a informațiilor;
 Funcția de interpretare -se referă la deslușirea sensului și consecințelor unor
evenimente și acțiuni;
 Funcția de legătură -stabilește punți de legătură între persoane diferite,interesate
de aspecte ce le devin apropiate.Sociologii consideră presa ca un liant al societății
stimulând interacțiunea socială;
 Funcția de culturalizare -prin mesajele sale mass -media a preluat o parte din
transmiterea valorilor și modelelor culturale,a mesajelor de formare a gândirii și
comportmentului;
 Funcția de divertisment -umplerea timpului liber cu o ofertă jurnalistică adecvată.
Se spune despre mass -media că ,,e a patra putere în stat’’, ,,câinele de pază al societății’’
sau ,,gardian care veghează asupra instituțiilor media’’.Mass -media este caracterizată
sociologic,însă și constituțional,drept serviciu public.În privința definirii presei ca a patra putere
în stat,se apreciază că ea trebuie să fie o contrapondere la celelalte trei puteri,cea legisla tivă,cea
executivă si cea judecă torească .Presa nu are doar rolul de a supraveghea cele trei puteri în stat ci
și acela de a relata,analiza și comenta relațiile stabilite și evenimentele petrecute în societate în
ansamblul său.47

46 Coman,Mihai, Introducere în sistemul mass -media ,Editura Polirom,Iaș i,1999,pp.77 -78
47 Szabo,Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei ,Editura Amacord,Timiș oara,1999,pp.26 -27
23

Rolul presei în societate este complex:pe de o parte jo acă rolul indispensabil de ,,câine de
pază’’într -o societate democratică,având sarcina de a comunica informații și idei asupra unor
chestiuni politice precum și asupra unor subiecte de interes general,iar pe de altă parte nu trebuie
să depășească anumite l imite în exprimare,limite care țin în special de protecția reputației si
drepturile celuilalt.
Jurnalistul este cel care de obicei este primul martor al unei știri și uneori este și singurul
filtru al informațiilor în drumul acestora către red acție,răspunderea ințială a eticii jurnalistice
cade pe umerii acestora.Seriozitatea cu care se pregătesc și cu care cercetează toate aspectele
unui subiect,răbdarea cu care asteaptă dovada sau momentul potrivit pentru a pune
întrebarea,respectul pentru in timitatea altora -toate acestea sunt probleme etice ale fiecărui
reporter.Editorii îi pot amenda atunci când ceva merge prost sau când există plângeri
întemeiate.Dar nici cel mai avid editor nu poate supraveghea toți reporterii ziarului tot
timpul.Etica dep inde în primul rând de reporter.În multe țări,jurnaliștii se angajează să respecte
codul etic național atunci când încep să lucreze în presă.Gradul în care respectă această
promisiune este de fapt cea mai importantă garanție a standardelor profesionale,căc i cele mai
multe decizii jurnalistice se iau la nivel individual.
Primul și cel mai important pas către autoreglementare în mass -media este angajamentul
jurnalistului față de un cod etic.Un jurnalist nu își poate crea însă propriul cod etic izol at de
mediul sau de lucru.Pentru a putea pune întrebări dificile,fără teama de represalii,un reporter
trebuie să aibă în spate solidaritatea colegilor de breaslă,care este generată de apartenența la un
sindicat.În afara de solidaritate,un sindicat mai poat e oferi o platformă de discuții pe teme etice.
Jurnaliștii văd etica profesională ca pe un cod de principii la care întreaga presă ar trebui
să adere sau se simtă cel puțin vinovată dacă nu o face,sau consideră că principiile deontologice
sunt i relevante și că soluția optimă ar fi să ignore multitudinea de coduri etice promovate de
diverse organizații și să conceapă o modalitate de lucru ce ar permite jurnaliștilor o justificare a
propriilor acțiuni cu o conștiință curată.48
Obligația morală a jurnalistului față de societate are o importanță crucială.Datoria morală
a jurnalistului se reflectă în cinci categorii de obliga ții și anume:datoria față de ei însuși ,datoria
față de client/abonați/susținători,datoria față de organizația sau firm ă,datoria fața de colegii de
breaslă și datoria față de societate,numită în mass -media responsabilitate socială.49

48 David,Randall, Jurnalistul Universal ,Edit ura Polirom,București,2007,p.221

49 Christians, Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll, Kim B., McKee, Kathy B., Etica mass -media, Editura Polirom, Iași,
2001 ,p.31

24

II.2.Principiile comunică rii jurnalistice
Orice activitate umană organizată se desfașoară î n conformita te cu unele principii
generale,în funcț ie de normele sau reglementă rile adoptate pentru fiecare gen de activitate și cu
respectarea unor reguli specifice.Principiile au rolul de a direcționa activitatea mass -media.
Cea mai răspândită formă de comunicare est e comunicarea jurnalistică,alături de
audiovizual și telefonie. În secolul trecut, presa scrisă se afla pe primul loc în cadrul comunicării.
Deși astăzi comunicarea jurnalistică a pierdut teren în fața radioului și televiziunii, și telefonia
cunoaște o expa nsiune nemaintâlnită, totuși, o comunicare fără presă nu poate fi concepută ..
Jurnalismul ocupă astfel, un loc de cinste în acest domeniu. Prin intermediul ziarelor și
revistelor, cetățeanul este informat în toate domeniile de interes public. Pr esa scrisă, ziarele,
revistele, însoțesc omul pretutindeni, fiind mijlocul de informare cel mai accesibil pentru fiecare.
Știrile, reportajele, eseurile, editorialele, sunt savurate, în continuare, de către masele largi de
consumatori de mass -media .
Comunicarea jurnalistică se realizează cu personal competent, așa numiții jurnaliști, care
sunt pregătiți în acest sens în școli specializate, în institute de învățământ superior. Ziariștii
deprind măiestria scrisului pe băncile facultății de jur nalism, pregătiți de către profesori
competenți. Jurnalismul ca profesie, este o adevărată artă, slujitorii lui fiind adevărați scriitori.
Prin faptul că aceștia sunt adevărați formatori de opinie, exemple în gândire, concepții, dar și stil
de exprimare, j urnaliștii sunt obligați să stăpânească la perfecție limba, să aibă darul scrisului, să
fie adevărați maeștri ai condeiulu i.
Jurna lismul reprezintă o punte de legătură în relațiile interumane. Contribuie la
comunicare a între oameni, între diferiți i indivizi, dar și într e oameni din societate. Menține
conexiunea între cetățeni, dar și îi ține pe aceștia în contact cu evenimentele a comunicării, este
cel care alimentează nevoia de cunoaștere a oamenilor, cu noi știri și informații.
Jurnalismul este un mijloc de comunicare care folosește drept material cuv intele, verbul,
iar jurnaliștii sunt adevărați maeștri în arta comunicării. Pentru a se asigura un viitor cu un
jurnalism curat, exact, prompt, în slujba cetățeanului, facultățile de specialitate pregătesc, an de
an, noi generații de jurnaliști.
Princ ipiile fundamentale ale activității de presă sunt considerate idei întemeietoare sau
precept directoare ce organizează și justifică sistemul mas -media.Aceste principii sunt :50

50 Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Ed. Amacord, Timișoara, 1999 ,pp.38 -43

25

1.Buna -credinț ă-a respecta principiul,a acționa cu bună credință implică abținerea de la
îndeplinirea acelor acțiuni care au ca efect încălcarea normelor și regulilor jurnalistice,încălcare
ce poate duce la sancțiuni de ordin juridic (condamnări,amenzi,plata unor despăgubiri),de ordin
administrativ sau care țin de dreptul muncii (concediere,penalizări,retrogradări) ori la sancțiuni
de ordin moral.Redactorii și jurnaliștii trebuie să fie convinși că buna -credință exclude
superficialitat ea în documentare și redactare,lipsa de politețe,exercitarea de presiuni și
minciuna.Un jurnalist nu poate fi de bunã -credință când scrie la comandă sau când are interese
personale.Buna -credință derivă din convingerile și deprinderile pe care le are jurnal istul
respectând principiile jurnalisticii,ale legalității,morale,esteticii și axiologiei.Buna -credință este o
caracteristică a persoanei ce lucrează în presă,fiind o forma specifică de abordare a relațiilor
stabilite cu sursele de informații,cu colegii,pr ecum și cu publicul.
2.Dreptul la adevă r al cetățeanului -cetățeanul are dreptul să fie informat cât mai corec t și
obiectiv de către presă,și totodată mai are și dreptul ca informația oferită de jurnaliști să fie
adevărată în cazul știrilor și cor ectă,fără influențe din exterior.Adevărul este o datorie
fundamentală pentru jurnalist și o garanție de credibilitate pentru cetățean. Orice fapt selectat și
devenit informație mediatică,ar trebui în principiu să răspundă într -o oarecare măsură curiozități i
de cunoaștere a destinatarului, această calitate fiind numită ș i fapt de inters public. Pentru a
verifica veridici tatea faptelor devenite informaț ii de inter es public în cazuri litigioase sau
confuze, trebuie în primul rând să se folosească o bună tehnic ă de documentare.Tehnica
documentării, specifică fiecărui câmp î n parte e cu atât mai importantă,cu cât o imagine
superficială asupra unui fenomen în câmpul dat poate induce reacții false sau periculoase în
opinia publică, deservind -o în loc s -o servească . Reporterul trebuie să verifice informațiile pe
care le difuzează înainte și nu după ce le -a difuzat,de a le pune în circul ație numai atunci când
ele sunt confirmate din mai multe surse. Exactitatea ș i obiectivitatea sunt elementele cheie ale
jurnalismului.Opinia publică are nevoie și merită să primească informații ușor de înțeles.A
transmite informațiile exacte este o responsabilitate esențială a jurnaliștilor și a instituțiilor de
presă.A promova informații greșite reprezintă un deserviciu ad us opiniei publice și o cale sigură
de erodare a credibilităț ii jurnalismului .
3.Egalitatea de tratament -principiul se referă la părțile aflate într -un raport de
contradictorialitate direct,la cele aflate într -un raport de contradictorialitate indirect,dar și la cele
care au simpla calitate de observatori sau pot emite opinii în cunoștință de cauză.51Atunci când
subiecții (părțile,persoanele) se află într -o situație divergentă unul față de celălalt,acest lucru

51 Szabo, Lucian Vasile,op.citată, p.41

26

fiind evident,este obligatoriu conta ctarea amândurora,pentru a le da șansa să -și apere poziția.De
multe ori jurnaliștii sunt tentați ca,atunci când dețin documente incriminatoare și/sau declarații ce
pun o persoană (fizică sau juridică) într -o poziție demnă de semnalat în presă,să nu conside re
necesar să afle părerea părții adverse.În acest caz,este vorba de o gravă încălcare a principiului
egalității de tratament și a normelor de deontologie profesională.După aflarea poziției despre cel
care se vorbește,chiar dacă acuzațiile pot rămâne în pi cioare,ziaristul nu mai poate fi acuzat că i –
a încălcat dreptul la opinie.În cazul în care persoana în cauză refuză să facă declarații,jurnalistul
va consemna refuzul,pentru a arăta că și -a îndeplinit obligațiile și pentru a nu fi,ulterior ținta unei
acuze de încălcare a regulii ce obligă la consemnarea părerii părții adverse.
Egalitatea de tratament rămâne valabilă și în cazul martorilor sau experților;martorii sau
obsevatorii nu sunt implicați în evenimente.Ei dețin însă o poziție privilegiată prin faptul că au
fost aproape de locul producerii unui eveniment și pot oferi jurnalistului informații prețioase.
Prin urmare,principiul egalității de tratament presupune consultarea și acordarea dreptului
de exprimare a opiniilor tuturor persoanelor implicate într -o problemă,precum și celor ce nu sunt
implicate,dar pot formula o părere avizată,ori au statu t de martori.
4.Răspunderea -intervine atunci când sunt încălcate normele de conduită cu rol de reglare a
relațiilor interumane.Răspunderea poate fi definită drept obligația de a suporta consecințele
nerespectării normelor sociale (juridice,morale,etice);majoritatea normelor moralei și eticii au
fost reglementate prin norme juridice.Încălcarea acestora duce la răspunderea prevazută în
sistemul dreptului pozitiv,statul având la dispoziție elemente legale de a impune respectarea
norme lor și de a da sancțiuni.Cititorii,radioascultătorii sau telespectatorii,pot da sancțiuni morale
extrem de severe unui ziar,post de radio sau televiziune,chiar dacă aceste drepturi nu sunt
prevăzute în sistemul dreptului.Lipsa de seriozitate a unei publica ții,a unor posturi de radio sau
de televiziune,tradusă prin documentări superficiale,stil neîngrijit,lipsa de promptitudine,condiții
precare de tipărire,difuzare și emisie,duce la pierderea credibilității mijlocului de presă la care se
înregistrează astfel de abateri și la pierderea auditoriului.Această sancțiune morală,are ca efect
dispariția ziarului,a postului de radio ori a televiziunii respective.52
5.Protejarea surselor -protecția surselor jurnalistice este una din condițiile esențiale ale
libertății presei.53 A proteja sursa înseamnă luarea de către ziarist a precauțiilor necesare pentru
ca aceasta să nu fie expusă în mod inutil;chiar dacă e vorba de consecințe minore,o persoană nu

52 Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Ed. Amacord, Timișoara, 1999 ,pp.44 -52

53 Macovei,Monica,Dăgăliță Adrian,Mihai,Dan, Ghid juridic pentru ziariș ti,ActiveWatch,Bucureș ti,2009,p.64
27

trebuie adusă în atenția opiniei publice atunci când nu este nec esar.Prin rolul și obligațiile
avute,de a aduna și selecta informații,ziaristul trebuie să le prezinte numai pe cele care
interesează.Altfel,publicul sancționează cu neîncrederea sa atât pe jurnalist cât și
publicația,postul de radio sau televiziune pentru care lucrează,formându -și o părere negativă față
de sursă.
Când informațiile sunt reale,iar sursa ar putea fi supusă unor represalii,dacă i s -ar
cunoaște identitatea,jurnalistul are obligația de a nu o deconspira,nici măcar în fața instanțelor
judecătorești.
Reporterii promi t confidenț ialitatea din politeț e, din prietenie s au pentru a face dialogul
mai ușor.În anumite circumstanțe, discuția cu o sursă anonimă poate crește numărul total al
informaț iilor utile publicului .
Jurnaliștii trebuie să întârzie prezentarea unei știri până se clarifică toate faptele,să ia în
calcul și riscul,prezentând mai multe puncte de vedere și publicând analize exacte.Reporterii
trebuie să aibă pregătirea și studiile care să le permită acc esul la sursele de date complexe și să
adreseze întrebări dificile și dure în special în domenii exacte,ei trebuie să dispună de surse
neutre de informații.54
6.Respectul vieții private -este un principiu cu conținut complex,grupând pe lângã
respectul vie ții private,și pe cel datorat vieții familiale,vieții intime,precum și dreptul la propria
imagine și dreptul persoanei de a dispune de ea însăși așa cum dorește.
Notiunea de viață privată include:viața intimă,personală sau de familie,domiciliul sau
resedința,corespondența,manuscrisele și alte documente personale.55
Dacă în viața publică orice persoană poate interveni fără a cere și a avea un acord din
partea celorlalți participanți,în viața privată a oricărei persoane nu se poate inter veni decât cu
acordul expres sau implicit,al acesteia.Un atentat la viața intimă se consideră a fi
ascultarea,înregistrarea și transmiterea imaginilor sau vorbelor unor persoane când nu există
acordul acestora.Jurnalistul se poate afla în situația de a deț ine și de a fi în măsură să publice
informații din viața privată a cuiva,informații considerate ca interesante și relevante pentru
opinia publică.Publicarea unor date de acest gen trebuie fãcută cu multã precauție

54 Christians, Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll, Kim B., McKee, Kathy B., Etica mass -media, Editura Polirom, Iași,
2001 ,p.94

55 Programul FREE EX,Libertatea de exprimare ș i Noul Cod Civil ,Active Watch,Bucureș ti,2014,p.6

28

deoarece,ulterior,justiția poate consider a că ziarul a încălcat,nemotivat,principiul respectului
vieții private,principiul în cauză fiind cuprins în norme de drept constituțional și penal,iar
încălcarea acestor norme fiind considerată infracțiune. Principiul respectării vieții private nu
poate fi răsturnat decât atunci când se petrec fapte grave,ce pot pune în pericol comunitatea.56
Presa e datoare să stabilească un echilibru între interesul public si cel privat,între valoarea
publică a informațiilor și valoarea lor intimă; violările dreptului la viaț a personală pot fi
clasificate în: intruziunea, dezvă luirea de fapte jenante, punerea într -o lumină falsă și
publicitarea numelui și imaginii fără acordul subiectului. Intruziunea se referă la un număr de
fapte div erse având ca punct comun spațiu l privat (locuința,proprietate,instituție),acțiunile și
relațiile intime (familie,prieteni,viața amoroasă) ca și documentele aflate în posesia persoanei și
care o privesc doar pe ea.Intruziunea presupune clasica expresie ,,violare de domiciliu”.57
Dezvăluirea de fapte jenante, aparținând trecutului sau actualităț ii, con stitie a doua
categorie largă de violare a intimității față de care cetățeanul solicită să fie protejat.Intervin aici
atât chestiuni referitoare l a fapte descoperite î n mo d direct de jurnalist (prin foto copiere, filmare
sau relatare),cât ș i fapte descoperite prin intermediul unor documente de uz privat, sau din dosare
instrumentate de instituțiile statului,și care nu aparțin domeniului public.În toate cazurile în care
o per soana face plângere sau aduce în fața instanței un jurnalist pentru dezvă luirea de fapte
jenante care constituie o violare a vieț ii private, modalitatea specifică de apăra re a jurnalistului
este tocmai demonstrarea oportunității ș i interesului public al dezvăluirii.Însă,sunt situații î n care
legea și etica jurnalistică obligă la un comportament discret, sau pr eferențial discret, și anume: 58
•Numele ș i imaginea delincventului minor – Coduri le deontologice ale țărilor
democratice îndeamnă zi aristul la discreție în difuzarea numelui ș i chipului delincv entului minor,
iar unele legisl ații statale au prevederi specifice î n acest sens, cu excep ția omorurilor deosebit de
grave ș i a altor delicte de importanță majoră. Cum însă este gre u de stabilit interesul presei în
asemenea situații,rămâne la latitudinea instițutiilor abilitate (poliție, procuratură, justiție) să
hotărască dacă în documentele ș i comunicatele emise de ele numele ș i imaginea vor pute a sau nu
să fie folosite în materialele de presă .

56 Christians, Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll, Kim B., McKee, Kathy B., Etica mass -media, Editura Polirom, Iași,
2001 ,p.95
57 Programul FreeEX, Libertatea de exprimare ș i Noul Cod Civil ,Active Watch,București,2014,p.8

58 Dabu Valerică, Dreptul comunicării sociale , Comunic are.ro, București, 2000,pp.75 -78

29

• Victimele de catastrofe ș i de viol -Dacă î n foarte multe state comportamentul presei
cu privire la numele ș i imaginea victimelor de viol este reglementat prin interdicții clare,nu
același lucru se întâ mplă cu privire la victimele c atastro felor. Adesea victimele însele sau
aparținătorii lor s -au plâns ș i se p lâng ca un dezastru, un incendiu, o sinucidere etc. sunt
nenorociri person ale suficient de dureroase ca să mai fie accentuate ș i de difuzarea lor publ ică.
• Datele priv ind sănătatea persoanei plecând de la principiul recunoașterii secretului
medical, în mai toate ță rile democratice, ches tiunile referitoare la starea sănătăț ii persoanei sunt
conside rate de domeniu privat cu excepț ia celor publice, mai ales a acelora impli cate în viata
politică.
Lumina falsă și ficț ionalizarea -a pune pe cineva într -o lumină falsă presupune a interp reta
incorect fapte reale, a adă uga uno r fapte reale, alte fapte care î n context par credibile dar nu sunt
adevărate, a înlănțui conte xtual cauze și consecinț e care par logice, dar sunt imaginate,
produ când daune onoarei și respectabilităț ii unei persoane.
Dreptul de publicitare a numelui ș i imaginii – dreptul de publicitat e a numelui și imaginii
are în special un caracter mai comercial decât unul de protecție propriu -zisă a vieț ii personale.El
interfer ează astfel, într -o mare măsură cu teoria dre ptului de autor, cu deosebire că aici nu avem
de-a face cu produse ale unei activități intelectuale, ci cu însăși ființa umană , reprezent ată vizual
sau prin numele său.Persoana umană trebuie protejată legal, chipul și numele să nu fie utilizate î n
scopuri come rciale ori propagandistice de către întreprinderi, instituții sau alți cetăț eni,fără
acordul său.Totuși,dreptul la propria im agine nu trebue să împiedice aflarea adevărului în
probleme de interes public justificat.Astfel,sunt considerate a fi de interes public justificat orice
probleme,fapte sau evenimente care influențează societatea sau o comunitate cu privire
la:prevenirea sa u dovedirea săvârșirii unei fapte de natură penală.,protejarea sănătății sau
siguranței publice,semnalarea unor afirmații înșelătoare sau a unor cazuri de incompetență care
afectează publicul.59
7.Independența profesional ă-pentru presa scrisă e specific faptul că nu are nevoie de o
autorizație specială nici în privința înființării unei publicații,nici în privința funcționării ei.Marea
majoritate a publicațiilor au o finanțare proprie,capitalul provenind din sfera privată.Unele
publicații,cum su nt cele în limbile minorităților naționale,primesc totuși,subvenții de la buget.
Presa scrisă și audiovizualul își desfășoară activitatea în baza unor acte normative.În
funcție de aceste prevederi legale putem distinge trei categorii,două pentr u audiovizual și una

59 Programul FREE EX,Libertatea de exprimare ș i Noul Cod Civil ,Active Watch,Bucureș ti,2014,p.8
30

pentru presa scrisă;astfel avem posturile publice,finanțate de la bugetul statului,organizate prin
legi speciale(Legea pentru organizarea și funcționarea Societății Române de televiziune Și legea
privind organizarea și funcționarea Soc ietății Române de Radiodifuziune).Mai avem posturi
private de radio și televiziune,organizate pe principia comerciale.Publicațiile sunt
organizate,aproape în totalitate,pe principii de drept comercial,cuprinse în principal în Legea 31
din 1990.
Presa scrisă se bucură de cea mai mare independență redacțională,deoarece activitatea
acesteia nu este reglementată de legi speciale cum este cea privitoare la audiovizual;presa scrisă
este strict organizată pe criterii economice.Singurele restricții sunt cele cuprinse în Codul
penal,restricții valabile și pentru audiovizual.Independența redacțională poate fi îngrădită prin
măsuri administrative (taxe și impozite suplimentare) sau prin limitarea accesului la unele
materii prime și materiale,poate fi afectat ă relativ ușor prin presiuni de natură politică,economică
și juridică. Uneori sunt situații când redacțiile pot fi silite să renunțe la o parte a independenței
lor atunci când sunt peturbate relațiile cu instituțiile dornice de a -și face reclamă și publici tate.Se
întâmplă ca astfel de organizații ajung să folosească într -o mare măsură serviciile de publicitate
ale unui post de de radio și de televiziune sau ale unei publicații,iar sumele plătite să fie atât de
mari încât redacția se simte obligată la o auto cenzură atunci când în activitatea instituțiilor ce
varsă sume consistente în cont contra publicității intervin aspecte negative.60Autocenzura
intervine și atunci când în cadrul unei conferințe sau declarații de presă se fac referiri,de orice
fel,la adresa altor persoane ori instituții.A trece sub tăcere aceste informații este o greșeală de
presă foarte mare.Autocenzura are însă și o parte pozitivă în anumite situații;acest lucru ține de
principiul răspunderii jurnalistice,în primul rând de răspunderea moral ă față de cetățeni și
societate.Autocenzura este necesară în ceea ce privește delicvența juvenilă,când se recomandă să
se evite citarea numelor și evitarea fotografiilor în care minorii pot fi recunoscuți;se va evita
redarea numelor și în cazul victimelor unor agresiuni,precum și menționarea numelui celui care
s-a sinucis.61

60 Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Ed. Amacord, Timișoara, 1999,pp.54 -57
61 Szabo,Lucian Vasile, op.citată ,p.60
31

II.3. Drepturi, obligații și norme jurnalistice
Dreptul comunicării „Prin dreptul comunicării înțelegem, strict sensul, sistemul normelor
juridice ce reglementează relațiie sociale ce se formează în cadrul comunicării normativizate prin
lege între individ, societate, agentul media și autoritatea publică.”62
Prima vocație a profesionistului din mass -media,oricare ar fi celelalte fu ncții ale sale,este
aceea de a exercita libertatea de a comunica în vederea informării oamenilor cu privire la
observatiile sale asupra lumii înconjurătoare.Comunicarea fiind o nevoie esențială a ființei
umane, ,,dreptul la comunicare’’ se impune:dreptul r ecunosc ut indivizilor,grupurilor și naț iunilor
de a face schimb de mesaje de orice fel prin orice mijloc de expresie.63
Dreptul comunică rii este constituit din acele norme, principii și va lori juridice care
reglementează relațiile de transmite re publică , și conțin utul mesajelor unor informații, prin scris,
sunet, imagini și alte limbaje, precum și recepț ionarea acestora de că tre un public nedeterminat.
Difuzarea informațiilor nu are caracterul unei corespo ndențe private. Dreptul
comunicării reglementează și garantează, în primul rând, con ținutul mesajelor transmise public
în temeiul drepturilor fundamentale ale omului privind libertatea de exprimare și accesul la
informație care reglementează relațiile sociale ce se formează în cadrul comunică rii directe ș i
indirecte. Profesorul Valerică Dabu considera că: „Prin dreptul comunică rii sociale… întelegem
totalitatea normelor juridice între oameni, respectiv individ, ag entul media, autoritatea publică ,
societatea” .
Libert atea de comunicare corespunde celor două aspecte complementare ale dreptului la
informație. Este vorba mai întâi de libertatea de a informa, care cuprinde atât difuzarea cât și
conținutul mesajului.În al doilea rând, mai presupun e și posibilitatea de a pri mi fără nici o
piedică mesajul informativ. Consacra rea acestui principiu reprezintă fundamentul ș i sinteza
drepturilor și libertă ților afirmate de -a lung ul timpului în domeniul comunică rii.
Dreptul de exprimare (conf. art.10, CEDO ) „Plângerile privind încălcarea exercitării
libertății de exprimare trebuie să distingă cu acuratețe între fapte și judecăți de valoare. […] În
privința metodelor jurnalistice, Curtea nu consideră că este corect să se citeze declarații ale unor
terți care ofensează anumite persoane, citatele fiind folosite ca un paravan.”64

62 https://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_comunicării, accesat mai 2016
63 Bertrand, Claude -Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare , Editura Institutul European, Iași, 2000 ,p.59
64 Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Etică_jurnalistică, accesat aprilie2016
32

Libertatea de exprimare est e acea libertare gara ntată de Cons tituție prin care orice
persoană fizică sau juridică inclusiv agentul media își poate exterioriza
gândurile,creațiile,opini ile, credințele sau transmite informații prin viu grai,imagini,sunete sau
prin orice alte mijloace de acest fel.Potrivit art.30 din Constituția Romaniei “libertatea de
exprimare a gândurilor, opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice f el,prin viu
grai,prin scris,prin imagini,prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt
inviolabile”.65 Liberatatea pentru persoană ,de a avea o anu mită opinie,în legatură cu orice
problemă,ră mâne o simplã posibilitate at âta timp cât aceasta nu poate să o comunice celor din
jur.De aceea orice societate umană,politiceș te organizată se află confruntată cu problema de a ști
care forme de exprimare trebuie permise și care forme de exprimare trebuie limitate sau total
suprimate,în principiu,în int eresul general și al ordinii publice.
În privința caracterului ilicit al unor acțiuni,Constituția României prevede:’’Libertatea de
exprimare nu poate prejudicia demnitatea,onoarea,viața particulară a persoanei și nici dreptul la
propria imagin e”.
Exprimarea op iniilor și creațiilor prin presă este part ea cea mai consistentă a libertă ții de
exprimare.Prof.Nestor Prisaca considera libertatea presei ca fiind “dreptul cetățeanului de a -și
exprima opiniile sub forma scrisă și publică ”.
Pentru a garanta libertatea presei,p e lângã alte drepturi și libertăți constituționale sunt
prevă zute și unele reguli,cu putere de norme constituționale.Potrivit art.10 pct.2 din Conve nția
Europeană a Drepturilor Omului,la care Româ nia a aderat,ex ercitarea libertă ții de expr imare
inclusiv a presei,comportă îndatoriri și responsabilități putând fi supusă unor
formalită ți,condiții,restrângeri sau sancțiuni prev ãzute de lege,care constituie mă suri
neces are,într -o societate democratică,pentru securitat ea națională,integritatea teritorială sau
siguranța publică,apă rarea ordinii și preven irea infracțiunilor,protecția sănătă ții sau a
moralei,protecția reputației sau a drepturilor altora,pentru a împiedica divulgarea de informații
confidențiale sau de a gar anta autoritatea ș i imparțialitatea puterii judecă torești.
Conform cu dispozitiile art.30,31,49 din Consti tuția României,limitarea libertății de
exprimare se face în urmă toarele condiții:66

65 Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Ed. A macord, Timișoara, 1999,p.34

66 Dabu Valerică, Dreptul comunicării sociale , Comunicare.ro, București, 2000,pp.87 -88

33

-folosirea nejustificată a libertă ții de exprimare în de trimentul drepturilor și
libertă ților celorlalți,constituie abuz de drept,care poate da na ștere la responsabilități și
răspunderi în condițiile legii;
-orice formalit ate,condiție,responsabilitate,ră spundere și în general orice restrângere
care afectează libertatea de exprimare nu poate fi instituit ă decât prin lege,și în limitele
Constituției;prin lege se întelege actul normativ emis de Parlament sub forma legii organice sau
ordinare precum și ordonanțele guvernului aprob ate de Parlament;
Parlamentul nu poate restrânge libertatea d e exprimare prin lege,decât dacă mai sunt
îndeplinite c umulativ alte condiții,care dacă sunt încalcate,o astfel de lege este susceptibilă de a
fi declarată neconstituțională .Legitima rea scopului restrângerii libertății de exprimare se
fondează pe apă rarea de prejudicii materi ale sau morale,cauzate prin încălcări ale
demnită ții,onoarei, vieții particulare a persoanei ș i a dreptului la p ropria imagine.De asemenea,tot
într-un scop legitim sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii,îndemnul la război de
agresiune,la ură națională,rasială,de clasă sau religioasă ,incitarea la discriminare,la separatism
teritorial sau la violența publică precum și manifestă ri obscene contrare bunelo r moravuri.
Din pă cate,în România,cu excepția cadrului constituțional de mai sus prezentat,a
dispozițiilor penale,precum și a Legii nr.3/1974,nu avem o lege a presei, sau a accesului la
informații,care să reglementeze în mod clar drepturile și obligațiile agentului med ia,precum și a
limitelor libertății de exprimare așa cum există în alte ță ri democratice.67
Dreptul la replică „Dreptul la replică este modalitatea reglementată juridic sau
prevăzută în normele deontologice prin care o persoană ale cărei drepturi au fost lezate prin
afirmații neconforme realității, făcute în presă, poate restabili adevărul și poate o satisfacție sub
aspect publicistic și juridic. În sistemul nostru juridic, dreptul la replică include și dreptul la
rectificare, dreptul la răspuns, respectiv dreptul la acordarea dezmințirii.”68
Importanța acestei reguli derivă din faptul că prin ea se asigură o formă de control asupra
informațiilor deja date publicită ții,discursul prezentat de jurnalist fiind ajustat și completat printr –
un nou text furnizat de o persoană – sursă .Replica interv ine atunci când se înregistrează greșeli de
presă .O spec ie aparte a dreptului la replică este dezmințirea.Prin aceasta, jurnalistul sau redacția
infirmă într-o știre(articol ori emisiune) datele prezentate într -o știre anterioară .În privința
dreptului la replică în varianta lui de bază important e sa distingem dacă el este sau nu
îndreptă țit.Sunt em în fața unui drept la replică îndreptă țit atunci când jurnalistul a comis una sau

67 Dabu Valerică ,Op.citata,pp.89 -91
68 Ibidem,p.91
34

mai mute greșeli majore.Greșeala poa te fi intenționată atunci când jurnalistul știe că prezintă
date false ori ca a omis altele considerate ca importante.E un caz evident de manipulare,de
inducere în eroare a publicului urmarită în mod conștient de omu l de pres ă.69
Dreptul la replică trebuie pr ivit din punct de vedere moral și juridic.În principiu orice
persoană publică sau privată care se simte lezată în bunul să u ren ume prin difuzarea unor
informații false, ori care consideră că respectiv ele informaț ii nu sunt de interes public, are
dreptul să recurgă la replică .Din punctul de vedere al eticii profesionale, dreptul la replică este o
investiție în adevăr al strategiei editoriale în fața legii, atunci câ nd exista legi cu referire directă
la comportame ntul presei, el devine o obligație firească cu consecințe mai mult sau mai puțin
grave î ntr-un proces civil sau chiar penal.Î n am bele cazuri, un drept la replică trebuie să fie
difuzat de organismul de presă în acelaș i loc cu m aterialul incriminat, cu aceleași caractere, și în
cât mai scurt timp. Ca și rectificarea,și difuzarea dreptului la replică poate constitui o apărare a
autorului și/sau publicației în faț a unor acuzatii grave care ar putea duce la deschiderea unui
proces, fie el civ il, fie penal.. Drepturile la replică se publică de mijloacele de inf ormare cât mai
repede cu putință.Jurnalistul este obligat să repare cât mai repede cu putință orice greșeală pe
care a fă cut-o.Ziaristul American Lawrence K.Beaupre considera că cel mai i mportant lucru este
să recunoști când ai greșit:”Ziaru l ar trebui să adopte o politică a corectării prompte și hotă râte a
tuturor gr eșelilor.Majoritatea au o pagină anume(de obicei pagina a doua sau a treia) unde sunt
corectate toat e greșelile.Acest lucru îi ajută pe cititori să le depisteze.Niciodată nu îngropați
corectarea unei greșel i la sfârșitul ziarului,de parcă ați vrea să o ascundeți.’’
Recunoașterea greșelilor comise de jurnalist (implicit de o publicație,de un post de radio
sau de tel eviziune) se face printr -un text ce poartă denumirea de dezmințire.D ezmințirea poate fi
explicită sau tacită.Forma explicită face referire directă la greșeal a comisă și infirmă de o
manieră categorică informațiile prezentat e anterior;dezmințirea explicită poate fi simplă sau
complex ă.Ea este simplă atunci când conține doar o negație a afirmațiilor pre cedente.În
dezmințirea explicită complexă sunt recunoscute erorile strecurate în textul încrimintat,dar se
arată și care au fos t cauzele care au fãcut posibilă greșeala,se face o apreciere privind
consecințele sau se pot lua relua argumentele inițiale valabil e,argument prin care se probează
încă o dată faptul că ,în ciuda erorilor strecurate în articol ori emsiune,pe fond ziaristul a avut
dreptate.

69 Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Ed. Amacord, Timișoara, 1999 ,p.91
35

Dezmințirea tacită se face în general printr -un text ulterior,pe același subiect (idee,temã)
ca și textul inițial.Textul ulterior,deși nu face referire la textul precedent,ci doar la aceeași
temã,dezminte de fapt informațiile prezentate anterior.
Cele mai multe state europene recunosc necesit atea de a asigura un drept de ră spuns la
afirmații compromițătoare,însă în ultimii ani dreptul la replică nu mai este unul general,ci a fost
redus la cazul informațiilor evi dent false și la cele compromiță toare în mod substanțial .
Dreptul de acces la sursele de informare -este esențial pentru realizarea dreptului la
informație în special,și a dreptului comunică rii în general.
Dreptul de acces la sursele de informare al e jurnalistului se fu ndamentează pe:
Dreptul la informație al orică rei persoane fizice sau juridice prevãzut în art.31 al
Constituției României -agentul media ca persoanã fizică are dreptul de acces la informațiile de
interes public în aceleași condiții ca orice altă persoană fizică;totodată agentul media are dreptul
de acces la sursele de informare,pentru informațiile de interes personal ,adică numai cele ca re îl
privesc,în aceleași condiții ca orice persoană fizică .
Dreptul la informație în virtutea calită ții de serviciu public sau privat,adică de entită ți în
slujba omului,care prin intermediul acestor servicii își realizează atât dreptul la informație cît și
alte drepturi și libertă ți ale sale.
Dreptul la acces la sursele de informare este limit at potrivit documentelor internaționale și
ale Constituției României,d e normele legale care guvernează secretul de stat,secretul profesional
și secretul de serviciu .70
Accesul liber la informație cuprinde atât dreptul cetăț eanului de a primi toate informațiile
cerute și răspunsuri la întrebările puse,cât și obligația autorităț ilor de a da infor mațiile și de a
formula răspunsuri.Cetățeanul nu intră decât de puține ori în relație directă cu organismele de
stat sau private,forma cea mai la îndemână ș i cea mai utilizată pentru a obține informații fiind
cea mediată,adică prin intermediu l presei.Aici,un rol important îi revine jurnalistului care,având
obligaț ia de a informa,are dreptul de a -și culege datele direct de la sursă .Ziaristul are dreptul de a
alege singur condițiile de structurare ș i difuzare a datelor.Accesul liber la informaț ie este limitat
la sfera in teresului public,deoarece există ș i informaț ii considerate secrete,care nu pot și nu
trebuie să fie date publicității sau să fie cunoscute de neavizați.Aici sunt cuprinse aspecte în
legatură cu siguranța natională,apă rarea națională,anchetele judiciare ș i parlamentare pe durata

70 Dabu Valerică, Dreptul comunicării sociale , Comunicare.ro, București, 2000,p.88
36

desfășură rii lor,precum ș i cele susceptibile de a prejudicia dezvoltarea tineretului;accesul la
informaț iile cu caracte r secret, definite astfel prin lege,este îngrădit și nu există o obligaț ie din
partea autorităț ilor publice de a furniza astfel de informaț ii.
Obligația morală a reporterului de a cântări faptele și de a încerca să prevadă efectele
difuzării unor informații se impune chiar și în cazul c ând sursa este bine intenționată ,dar poate
greși î n aprecierea consecinț elor71
Dreptul la opinie -conform Constituției României ,, Libertatea gândirii și a
opiniilor,precum și libertatea credint elor reliogioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă .Nimeni
nu poate fi con strâns să adopte o opinie ori să adere la o credință reliogioasă ,contrare
convingerilor sale.”
Opiniile sunt inevitabil subiective și prin urmare nu pot și nu trebuie supuse criteriului
adevă rului.Exp rimarea opiniei trebuie însoțită de pre cizarea că este opinie,deci nu știre,și trebuie
să se facă într -o manieră etică și onestă .În cazul opiniilor se fac apre cieri pozitive sau negative
însă nu trebuie să apară insultele și calomniile.
Pentru a -și exprima opiniile în public agentul media trebuie să respecte un ele reguli:să -și
prezinte opinia cu onestitate,să n u urmarească scopuri ilegale,nelegitime,să nu instige la
săvârșirea de infracțiuni,să nu insulte sau calomnnieze,să nu aibã la bază acte de corupție,
,,opinii’’plă tite,comandate sau șantaj.72
Dreptul de a întreba și primi ră spuns -acest drept al agentului media se fundamentează
pe:
Obligația constituțională a mijloacelor de informare în masă ,publice sau private de a a
informa corect opinia publică ;deci agentul media,pentru a obține o informație corectă,trebuie să
întrebe și să primeasc î răspunsuri corecte;
Autoritățile publice sunt obligate să informeze corect cetă țenii,iar aceste i obligații,îi
corespunde și dreptu l de a întreba și primi ră spuns al agentului media care acționează în numele
cetățenilor.
Norme jurnali stice
Normele întâlnite în domeniul presei își pot avea baza,în hotãrârile unor instituții cu putere
de decizie în sectorul presei.Normele jurnalistice se caracterizează prin faptul că reglementează

71 Szabo,Lucian,Vasile, Libertate și comunicare î n lumea presei ,Editura Amacord,Timiș oara,1999,p57
72 Ibidem,p.48
37

într-un mod specific comunicarea de tip mass -media,adică acele relații sociale ce se stabilesc în
cadrul adunării,redactării și difuzării de informații.Încălcarea acestor reguli presupune,de
obicei,sancțiuni.Sancțiunea este specifică pentru acele norme ce sunt și reglementări juridice și
pentru hotărâr ile și deciziile organismelor cu putere de a superviza activitatea presei,cel mai
cunoscut organism de acest gen fiind Consiliul Național al Audiovizualului.73
Normele cu izvorul în lege sunt cele stabilite de Parlament,Presedinție sau
Guvern,pr ecum și de ministere și alte unități administrative subordonate lor.Parlamentul,ca unică
putere legiuitoare a țării,poate adopta legi,hotărâri și declarații.Legile pot fi dedicate în totalitate
reglementării domeniului mass -media ori pot fi legi ce cuprind parțial dispoziții referitoare la
presă.
Presedinția contribuie la apariția normelor jurnalistice dar și a celorlalte norme de
drept,prin faptul ca promulgă sau nu legile emise de Parlament.
Norme jurnalistice -norme juridice
Se poate spune că există o suprapunere între normele juridice și cele
jurnalistice,deoarece normele de drept reglementează cea mai mare parte a relațiilor sociale
stabilite în societate,deci și pe cele în domeniul presei.Aici putem vorbi de r eglementări de drept
constituțional (libertatea presei,libertatea de exprimare a opiniilor,circulația neîngrădită a
informațiilor),de reglementări de drept civil și commercial (modul de organizare și de
funcționare a organizațiilor ce editeaz publicații sa u administrează posturi de radio ori de
televiziune),de reglementări de drept penal (privind infracțiunile comise prin mass -media,cum
sunt insulta,calomnia sau ofensa adusă autorității),de dreptul muncii (privind contractele de
muncă,salarizarea și discipl ina),precum și de reglementări de drept financiar (condițiile de plată
a impozitelor și taxelor).Încălcarea normelor de mai sus atrage diferite sancțiuni,corespunzătoare
fiecărei ramuri de drept în parte.74
Norme stabilite de asociațiile bresl ei-au la bază respectarea normelor legale,și sunt
adopate de organizațiile de jurnaliști sau de redacții și au un caracter obligatoriu pentru toți cei ce
aderă la asociație sau sunt membri ai redacției.
Norme redacționale interne -practic ele ac ționează într -o singură redacție ori doar î ntr-un
segment al acesteia .

73 Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Ed. Amacord, Timișoara, 1999 ,pp.65 -67

74 Ibidem,pp.66 -67
38

Aceste reglementă ri sunt em ise de consiliile de administraț ie,pat roni,editori,colegiile de
redacție sau de redactorii ș efi.Denumirea lor este de hotărâ re, decizie ori
regul ament.Regulamentele interne fac referire la atribuț ii, competenț e,sarcini ale personalului,
precum și la orarul de lucru, la modul de realizare a acti vităților,la prime,sporuri,sancțiuni .

II.4.Probleme ale comunică rii jurnalistice
Odată cu evoluția și modernizarea societăț ii,informarea cu privire la evenimentele de
interes public a devenit esențială. Nevoia de informare a crescut în timp , presa devenind
responsabilă pentru informarea corectă a cetățenilor fiecărui stat. Totuși, erorile umane și
propriile interese au intervenit în numeroase cazuri în acest proces, motiv pentru care critici,
oameni de pres ă, instituții, filosofi, etc., au convenit asupra găsirii unei soluții.75
Astăzi, etica este lu ată în considerare de către toate instituțiile statului, dar și cele private,
iar comisiile de etică sunt prezente la nivel global .
Presa, a patra putere a statului, impune jurnaliștilor din întreaga lume, coduri deontologice
și de etică, pentru a evita dezinformarea publicului, haosul, conflictele verbale și fizice, atacul
neîntemeiat asupra instituțiilor și companiilor, defăimarea și multe altele .
Noul cod deontologic al jurnalistului, a fost eliberat de către Convenția
Organizațiilor de Media (COM), în anul 2014, enunțând cele mai importante calități, drepturi și
responsabilități ale jurnalistului modern. 76
Dezvoltarea și extinderea rapidă a mediului online, frecvența cu care cetățenii români
accesează platforme de informare, sociale și de dezbatere, pentru a află adevărul, dar și lipsa de
etică din acest mediu, conduc la crearea unui haos și la interpretarea greșită a informațiilor în
fiecare zi.
Efectul creat în urma răspândirii unui număr de știri false se reflectă în comportamentul,
atitudinea și gândirea cetățenilor români și poate duce la un scepticism exarcerbat cu privire la
credibilitatea știrilor.
Se știe că dezinformarea a fost si este încă folosită în scopul îndeplinirii obiectivelor
individuale, pentru câștigarea competițiilor, defăimarea persoanelor. etc. Astăzi, cu toate că
etica și deontologia profesională sunt factori esențiali pentru funcționarea corectă a

75 Gabriela,Groza, Deontologie și etic ă profesional ă, http://documents.tips/documents/etica -si-deontologie -in-mass –
media.html,accesat aprilie 2016
76 Szabo, Lucian Vasile,op.citata,p.53
39

societății, dezinformarea încă reprezintă interesul persoanelor, a instituțiilor și a
organizațiilor competitive. Succesul și câștigurile financiare reprezint ă scopul final al majorității
acestor entități, dezinformarea fiind mijlocul prin care sunt obținute anumite avantaje.
Marketing -ul, publicitatea subtilă și atragerea unui public larg într -un timp foarte scurt, apelează
deseori la astfel de tactici, așa -numite „black hat”,prin intermediul presei. 77
Societatea modernă românească se bazeazã pe principii ale eticii foarte bine
dezvoltate,impuse și verificate de către comisiile de etică.Deși etica și deontologia profesională
sunt domenii bazate p e moravuri și principii morale,legislația presei face referiri concrete la
limitele libertății de exprimare,la difuzarea presei și la îndatoririle și drepturilor ziaristului in
Legea actualizată prin Ordonanța de urgență nr.53/2000,3/1974.De asemenea,ediți a a-III-a a
Ghidului Juridic pentru Ziariști,face referire la pedepsirea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă
care relatează fapte mincinoase.Cu toate acestea,explozia mediului online din ultimii ani nu
permite verificarea fiecărei informații care str ăbate potențialele platforme de informare.De aceea
cetățenii care au acces la internet și îl folosesc în scop de informare,trebuie să facă diferența între
sursele oficiale de informare și simplele platforme utilizate pentru exprimarea opiniilor
individuale .78
Autorii consacrați din întreaga lume confirmă faptul că dezinformarea este și va continua
să fie o armă.Aceasta poate fi folosită atât pentru propria satisfacție,cât și pentru interesul unor
organizații sau societăți.De exemplu,omul de știi nță Erasmus afirma cã ,,omul e clădit astfel
încât ficțiunile îi fac o impresie mai puternică decât adevărul’’.Așadar,dezinformarea este și o
unealtă cu ajutorul căreia oamenii intenționează sã impresioneze,să șocheze și să creeze
informații false în scopu l evadării din rutina zilnică.
Etica și deontologia jurnalistică aduc în prim plan motivele pentru care este important ca
informarea publicului să fie principalul scop al presei.Agențiile de presă deservesc societatea și
reprezintă surse oficia le pentru știri,iar credibilitatea acestora trebuie să fie de 100%.În acest
sens,dezinformarea nu trebuie să existe în cadrul unei agenții de presă,întrucât ar fi denigrate și
desființate principalele responsabilități ale presei,precum și reputația acestei a.În presă,cu cât
jurnalistul este mai responsabil,cu atât greșelile vor apărea mai rar.În funcție de rata
erorilor,organizațiile de presă riscă pe termen lung să -și știrbească semnificativ
credibilitatea.Erorile trebuie recunoscute și imediat îndreptate;e ste esențial ca atunci când apar

77Dezinformarea publicului de către agențiile de presă.Etica și deontologia jurnalistică,
http://documents.tips/documents/caz -etica -jurnalistica -2014 -2015.html,accesa t aprilie 2016
78 Ibidem,ma rtie 2016
40

organizația de presă să reacționeze rapid fără ași motiva gestul,recunoscându -și greseala și
îndreptând -o.79
Mijloacele de comunicare au o influență considerabilă,furnizând informația și stabilind
ce eveniment și care persoane sunt importante.Asfel,simpla publicitare a unei info rmații poate să
declanșeze o acț iune a puterilor politice chiar înainte ca utilizatorii să reacționeze.Mass -media
stabilește și ordinea de zi a societății:ele nu pot dicta oamenilor cum s a gândească dar decid la ce
se vor gândi.80
Manipularea și dezinformarea publicului de către presă sunt probleme de interes general
care ignoră etica și deontologia jurnalistică.Încălcarea majoră a eticii jurnalistice este de a
furniza informaț ii false.De multe ori jurnalistul nu s epară faptele de ipoteze,încalcă principiul
confidențialității surselor,folosește metode de obținere de informații contrare eticii profesionale
ale jurnaliștilor.81
Societatea modernă,evoluția tehnologică,digitalizarea serviciilor pun la dispoziția
cetățenilor o multitudine de canale de informare.Acest proces de trecere de la informarea cu
ajutorul ziarelor,a radioului și mai târziu a televiziunii,la inf ormarea online a obligat în mod
indirect fiecare instituție la crearea unei platforme,pagini web,blog,etc.,pentru a oferi societății
acces la informații.Astfel,și agențiile de presă,publicațiile,revistele,și mai multe alte astfel de
instituții private sau de stat și -au digitalizat serviciile.Mediafax,Agerspres,News -AR,sunt câteva
dintre agențiile de presă din România care primesc și transmit comunicate de presă oficiale,oferă
informații de ultimă oră și avertizează cu privire la potențiale pericole.82
Totuși, publicațiile online dar și cele în format print, nu se rezumă la dezinformarea
cu privire la subiecte atât de inofensive. Este important de menționat că dezinformarea
apare în cazuri mult mai serioase care afecteaz a opinia publică, siguranța acesteia și chiar
moralitatea ei. Dezinformarea, ca unealtă a manipulării, este folosită în campaniile electorale, în
marketing, în sistemul de guvernare, știrile cu privire la deciziile politice, crize naționale, etc.
Jurnaliștii din mediul online care se află în căutarea senzaționalului, a unui număr de vizualizări
cât mai mare și în final, a câștigurilor financiare crescute, amplifică acest fenomen care într -o
situație vulnerabilă, poate să conducă la adevărate tragedii.

79 Ibidem,aprilie 2016
80 Bertrand, Claude -Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare , Editura Institutul European, Iași, 2000 ,p.52

81 Dezinformarea publicului de către agențiile de presă.Etica și deontologia jurnalistică,
http://documents.tips/documents/caz -etica -jurnalistica -2014 -2015.html, accesat aprilie 2016

82 Ibidem,aprilie2016
41

Principalii actori care contribuie la răspândirea informațiilor eronate nu sunt doar
jurnaliștii ci și persoanele publice,politicienii,liderii de opinie,participanții la emisiuni
televizate,purtătorii de cuvânt,specialiști din diverse domenii precum avocați,medici -și aceștia
pot fi responsabili pentru dezinformare prin intermediul presei.
Dezinformarea maselor este o a cțiune gravă atunci când aceasta devine un
obicei .Aceasta poate prejudicia instituții, competiții, campanii electo rale, etc. Importanța
combaterii acestui comportament este majoră, iar găsirea unor soluții cere interes, forță de muncă
și resurse materiale. Pentru a înțelege mai bine nevoia unor instituții oficiale care să
fie responsabile cu co mbaterea dezinformării, se mențion ează următoarele ipoteze de
cercetare: 83
 Rolul agențiilor de presă este cel de informare
 Presă online influențează opinia publică –prin știri,relatarea evenimentelor,relatãri
ale liderilor de opinie.Ne putem da s eama de influența majorã pe care o deține presa
online datoritã portalului online www.trafic.ro,care aratã cã în acest moment existã
peste 500 de site -uri oficiale de știri locale și naționale în România.Pe lânga acestea mai
existã 130 de site -uri cu carac ter politic care includ atât știri cât și opinii
personale.Astfel,cetãțenii români au la dispoziție o diversitate de site -uri de știri care le
permit sã se informeze și totodata sã își creeze o opinie.
 Este important ca presa să mențină o atitudine realistă în rândul populaț iei-
dezinformarea poate avea loc nu doar prin informații eronate din interiorul știrii,dar și
prin titlurile cu caracter senzațional care creeazã o impresie falsã despre un anumit
subiect;mulți dintre citit orii care rãsfoiesc publicațiile online în cãutarea noilor
informații citesc doar titlurile și nu întreaga știre.Caracterul exagerat al titlului poate
induce în eroare un numar mare de persoane.Importanța pãstrãrii realismului în procesul
de creare al știr ilor și al titlurilor acestora este deosebit de imp ortant pentru informarea
corectă a publicului .

83Dezinformarea publicului de către agențiile de presă.Etica și deontologia jurnalistică
http://documents.tips/documents/caz -etica -jurnalistica -2014 -2015.html,accesa t aprilie 2016

42

CAPITOLUL III:CORUPȚIA ÎN PRESĂ

III.1.Fapte de tip corupție în presă
În ultima vreme fenomenul ,,corupț ie’’ a stârnit mari dezbateri atât în ceea ce privește
sectoarele publice cât ș i cele private.Unul î n prim plan este chiar mass -media, care î n ultima
vreme a fost vizată si chiar implicată în noi cazuri de corupț ie din ce în ce mai ample.Dacă până
acum mass -media ș i-a dovedit credib ilitatea prin difuzarea informaț iilor de interes public din
domenii variate,s -a sesizat că informaț iile nu se obțin î ntotdeauna prin m etode tocmai
corecte,mai ales că unele surse publică știri inven tate parțial sau chiar î n totalitate.
Cauzele corup ției î n mass -media pot fi multiple ,plecând de la nivelul scăzut de
trai,presiunile economi ce,presiunile familiei,faptul că unii văd î n asta doar singurul mod de a
suprav ețui într -un sistem neproductiv,sau obiectivul lor principal este să promoveze indiferent
prin ce mijloace ceea ce îi determină să accepte unele compromisuri,cum ar fi promovarea unor
campanii publicitare sau susținerea unor oameni politici sau partide politice. Piața media s e află
într-o continuă transformare oscilând între problemele financiare și penale ale unor patroni de
presă și între schimbarile produse de noile tehnologii și de impactul pe care acestea le au asupra
modurilor de consum. Atât televiziunea publică cât și mediul privat înregistrează datorii la stat
ceea ce le duce către un declin atât în ceea ce privește audiența cât și rezultatele financiare.
Mass -media influențează agenda publică putând să influențeze astfel direct viața
cetățenilor.Dacă jur nalistul este o persoană ce joacă un evident rol public, atunci acest privilegiu
ar trebui însoț it de c onstrângeri similare celor prevăzute pentru funcționari, magistrați sau
politicieni. Două acte legi slative definesc sfera corupț iei pentru oficialii publ ici: legea 78 / 2000
(cu modificările ulterioare) și legea 161 / 2003 (cu modifică rile ulterioare). Cele mai importante
fapte sunt:
 Luarea și darea de mită
 Primirea de foloase necuvenite
 Traficul de influență
 Conflictul de interese
 Incompatibilităț ile
43

Codul deontologic al j urnalistului elaborat de Convenția Organizaț iilor Media are un
capitol special referitor la "Abuzul de statut":84
1. Folosirea statu tului de jurnalist pentru a obț ine beneficii per sonale sau în
favoarea unor terțe părți constit uie o gravă încălcare a normelor etice și este
inacceptabilă .

2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi
sunt oferi te în considerarea statutului să u profesional.
3. Jurnalistul va evita să se afle într -o situaț ie de co nflict de interese. Se recomandă
separarea activităț ilor editoriale ale jurnalistului de cele politic e și economice.
La rândul să u, Codul Deonto logic al Clubului Român de Presă acopera parțial acest
subiect:85
ARTICOLUL 8
În exercitarea profesiei și în relatiile pe care le întreține cu autorităț ile publice sau cu
diverse societăț i comerciale, ziaristului îi sunt interzise întele geri care ar putea afecta
imparțialitatea sau independenț a sa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale , cadouri sau favoruri
care pot compromite integritatea ziaristului .
În ultima perioadă,presa românească a fost implicată tot mai mult în acte de corupție
care au fost scoase la iveală de acțiunile DNA și ale Justiției. Conform publicației ActiveWatch86
justiția „a reușit să scoată la iveală metodele prin ca re mass -media au fost aservite î n ultimii ani
mediului politic, prin meca nisme corupte de finanț are, controlarea agendei publice cu ajutorul
celor mai puternice instituț ii de presă, folosirea presei pentru șantaj sau implicarea ei în acte de
corupție la cel mai î nalt nivel”87. Mecanismele afectează atât mass -media centrală,cât ș i pe cele
locale,care sunt în multe cazuri finanțate de baronii locali din bani publici,folosite drept paravan

84 www.paginademedia.ro/2010/05/codul -deontologic -al-jurnalistului -elaborat -de-conventia -organizatiilor –
media, accesat mai 2016

85 Codul Deontologic al Clubului Român de Presă, http://clubulromandepresaro/?page_id=322, accesat mai 2016

86 http://www.agerpres.ro/cultura/2016/05/03/raportul -freeex -noi-cazuri -de-coruptie -in-presa -accesul -la-unele –
informatii -despre -evenimente -10-53-35,accesat mai 2016
87 http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/05/03/comunicat -de-presa -activewatch -11-24-17,accesat iunie 2016
44

pentru ascunderea fondurilor publice sau pentru spălarea banilor,prin contracte fictive de
publicitate.88
Problemele presei române ști, aș a cum au f ost identificate de Reporteri fără Frontiere,
organizație care, în ultimul său index global al libertății presei, plasează Româ nia pe locul 49
(locul 52 în anul p recedent): „Politizarea excesivă a mass -media, mecanisme corupte de
finanț are, politici editoriale subordonate intereselor pr oprietarului, infiltrarea redacțiilor de către
serviciile de informaț ii – efect e ale transformarii mass -media în instrumente de propagandă
politică î n ultimii ani”. Raportul FreeEx vorbeș te de o ,,avalanșă de insolvențe’’ care afectează
instituții le de presă românești. Astfel, anul electoral ,,a generat o adevărată competiție în mediul
politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară și de problemele penale
ale patronilor’’. 89
Faptele de tip corupție includ:bani publici acordați preferențial,evaziune fiscală și
spălare de bani,neplata datoriilor la stat,neplata furnizorilor,neplata angajaților,publicitate
publica și privată folosita ca paravan pentru a finanța presa,șantajul pentru a obține contracte de
publicitate sau direct sume de mari.90
Pentru a afla măsura în care jurnaliștii din presa din România sunt implicați în fapte de
coruție am monotorizat trei cotidiene naționale:Evenimentul Zilei,Adevărul și Jurnalul Național
pe perioada octombrie 2015 -martie 2016,Raportul anual Lib ertatea Presei în România publicat
de ActiveWatch precum și știrile din mediul online.
În ziarele monotorizate am urmărit obținerea de date privind cantitatea de articole
despre corupția în presă,numărul de apariții al subiectelor despre jur naliști/patroni de presă
corupți.Pentru obținerea temelor relevante am receptat aspect legate de conținutul editorial al
unor programe TV sau al unor articole din presa scrisă,activitățile jurnaliștilor,situația unor
jurnaliști/editori/manageri de presă ca re se folosesc de calitatea funcției lor pentru a obține
foloase în interes personal prin presiuni,amenințări și șantaj,articole despre diverse programe sau
emisiuni,articole care reclamă existența unui control politic asupra instituției media din partea
unor politicieni și articole când este reclamată existența unui control al patronatului asupra
politicii editoriale.
În ceea ce privește practicile jurnalistice ziarele au menționat despre inițiative ale Clubului
Român de Presă și a mai multor org anizații media de a pune bazele unui mecanism de

88 http://www.promptmedia.ro/2016/05/bucuresti -presa -din-romania -incotro/, accesat mai 2016
89Ibidem,accesat mai 2016
90Raportul FreeEx, Libertatea presei în Româ nia 2014 -2015, ActiveWatch,Bucureș ti,2015
45

supraveghere a respectării deontologiei de către jurnaliști,dar și despre recomandarea privind
autoreglementarea relațiilor profesionale dintre patronii din mass -media,editori și jurnaliști.91
Abaterile prese i de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod
Civil. Numărul proceselor este în creștere . Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu
gravitatea faptei, de necesitate într -o societate democratică și limitează nejustificat dreptul la
libertatea de exprimare. De exemplu: ,,obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea
în edițiile tipărite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se află în proprietatea și controlul celor
sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea la ștergerea unor articole din spațiul
online ’’92
Critica practicilor jurnalistice se referă la faptul că jurnaliștii au criticat practicile
colegilor de breaslă din presa scrisă în mai mult din jumătate dintre cazuri;din numărul de
apariții referitoare la deontologia jurnalistică majoritatea se referă la încălcări ale acestora.
Presa scrisă a relatat pe larg despre proprietariii de media din România aflați în diverse
ipostaze:de investitori și formatori de mari grupuri media,în conflict cu jurnaliștii sau încurajând
migrația redactorilor prin avansarea unor oferte de bani ademenitoare,asociate cu fapte de
corupție,acuzați de ingerențe în procesul jurnalistic sau de concentrarea proprietății.Investițiile
realizate cu scopul unor grupuri media deja existente sau cele menite pentru formarea unor noi
conglomerate au generat,la rândul lor,demersuri editoriale.93
S-a relatat despre majoritatea producțiilor TV,fie că a fost vorba de moderatori,de idei
sau practici,știri prost elaborate sau lipsa de profesionalism a producătorilor(de exemplu
emisiunile:Acces Direct de la Antena 1,moderator Simona Gherghe,La Măruță,Pro TV).
Informații despre deconspirarea jurnaliștilor au continuat să apară,vorbindu -se despre
infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciului de informații care a fost reconfirmată
chiar de fostul sef SRI,George Maior.Su biectul a intrat puternic în agenda publică odată cu
autodeconspirarea unuia dintre cei mai cunoscuți oameni din presă,Robert Turcescu.Și alț i
jurnaliști au vorbit despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informații care
activează în Româ nia.94

91 Media Index, http://www.scritub.com/jurnalism/TENDINTE -IN-REFLECTAREA –
PRESEI16119132322.php,accesat aprilie 2016
92 Raportul Freeex, Libertatea presei în România ,ActiveWatch,Bucuresti,2016,p.8
93 Media Index, http://www.scritub.com/jurnalism/TENDINTE -IN-REFLECTAREA –
PRESEI16119132322.php, accesat aprilie 2016

94 Raportul Freeex, Libertatea presei în Româ nia 2014 -2015 ,ActiveWatch,Bucureș ti,2015,p.27
46

Cazurile de j urnaliști anchetați au fost în prim plan -ultimul an a consemnat arestări în lanț
ale unor mari proprietari de presă pentru fapte de corupț ie,evaziune fiscal ă sau spă lare de
bani. Cinci persoane care au fost condamnate definitiv :Dan Voiculescu -grupul Int act Media; Dan
Diaconescu –fost patron OTV,televiziune închisă de CNA;Maricel Pă curaru -patron Realita tea
TV; Dan Adamescu, proprietarul cotidianului România liberă, a fost condamnat la patru ani și
patru luni de închisoare pentru f apte de corupție .95 Noi nume au apărut în rechizitoriile
procurorilor, printre care Dan Andronic, proprietarul cotidianului Evenimentul zilei și al
săptămânalului Capital. Acesta este urmărit penal în cel mai mare dosar de retrocedări ilegale,
fiind acuzat că a exercitat presiuni prin mass -media. Adrian Sârbu, proprietarul Mediafax Group
și fost acționar și CEO la cel mai mare grup de televiziune, este trimis în judecată pentru
instigare la evaziune fiscală, spălare de bani și instigare la delapidare .La aceștia se adaugă
persoane din managementul acestor grupuri media .
Dintre cotidianele monitorizate ,,Evenimentul Zilei ’’ (EVZ) este cotidianul care acordă cel
mai mare spațiu informaț iilor si opi niilor despre media, cu pagini ș i rubrici perm anente dedicate
acestui subiect .Tematica abordată este variată , predominând subiectele le gate de vedete media,
programe și producț ii audiovizuale, fără a lipsi subiecte ca proprie tatea media, jurnaliști corupți
și critica practicii jurnalistice.Cel mai mediatizat caz este cel referitor la Dan Voiculescu -cazul
este prezentat pas cu pas prezentând detalii din derularea anchetei DNA,implicând atât declarații
ale celor implicați cât și hotărâri ale Justiției.
,,Jurnalul Național ’’ acordă foarte puțină im portanță subiectului ,,corupția în
presă’’ ,tema predi lectă de interes în articole o constituie "vedetele media" și "producție TV".
Puține materiale se referă la teme legate de jurnaliști corupți.
,,Adevărul ’’ este publicația care acordă cea m ai mică atenție presei,majoritatea
articolelor despre media au ca subiect vedete media, producție și programe.Ziarul a acordat o
atenție redusă temei corupției jurnaliștilor,articolele publicate fiind scurte știri.
În mediul online s -a sesizat o mare amploare a articolelor care implică presa coruptă
relatând în detaliu fiecare caz în parte în timpul real al derulării anchetei.

95 http://www.evz.ro/milionarul -dan-adamescu -condamnat -la-patru -ani-si-patru -luni-de-inchisoare.html, accesat
aprilie 2016
47

Cele mai relevante evenimente identificate de raportul publi cat de organizația Activewatch
referitoare la acte de corupție sunt:96 noi cazuri de corupție în presă fiind implicați patroni și
administratori de presă cât și jurnaliști,mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție
și evaziune fiscală,profesia de jurnalist este folosită abuziv de unele pers oane pentru a
șantaja,intimida sau pentru a face trafic de influență,dosarele DNA au dovedit cum unii
politicieni consacrați dictau conținutul editorial al unor instituții de presă importante,jurnaliști
care au fost îndepărtați din redacție din cauză că nu s-au alăturat orientării politice ale
acestora,unele materiale de presă despre un fost ministru au fost ocolite de principalele redacții
naționale,un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupție,unele autorități
locale au făcut efo rturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa
lor,anul electoral a generat o reală competiție în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor
afectate de criza finaciară și de problemele penale ale patronilor.Acestea sunt cele mai
importante apariții și cele mai mediatizate de presa romanească.
Publicația ActiveWatch descrie în detaliu cazurile de coruptie din ultimul an implicând atât
presa națională cât și locală:97
 Un ziar „quality” dat ca șpagă unui politici an acuzat de corupție Dan Andronic și
Evenimentul zilei apar într -un nou dosar DNA
 Primarul Marian Vanghelie, agent de contracte de publicitate pentru OTV și B1
TV
 Baronii Constanței acuzați că folosesc presa pentru coruptie
 Primarul Sectorului 1 a cumpărat protecția presei cu banii din mită
 Resursele publice finanțează televiziunile unor baroni locali
 Patroni de presă cu probleme penale
 Jurnalist implicat în oprirea difuzării unor emisiuni
 Jurnaliști constănțeni care scriau după dictarea baronilor
 Elena Udrea dicta politica editorială a unor importante televiziuni și ziare
 Evenimentul zilei, folosit de patronul său pentru a facilita infracțiuni
 Jurnalist implicat în op rirea difuzării unor emisiuni
 Presiuni exercitate de presa in solventă asupr a autorităților

96 http://www.activewatch.ro/ro/freeex/reactie -rapida/lansarea -raportului -freeex -2015 -2016 -libertatea -presei -in-
romania ,accesa t mai 2016
97 Raportul Freeex, Libertatea presei în Româ nia 2015 -2016 ,ActiveWatch,Bucureș ti,2016,pp.13 -23

48

Prin urmare,interesul public a fost dat de o parte predominând interesele politice și
economice iar încrederea publicului în mass -media continuă să scadă de la an la an.
Pentru a schimba ceva,și prin urmare ca presa să capete credibilitate jurnaliștii ar trebui să
țină cont de o serie de măsuri cum ar fi:să își asume coduri etice și să se organizeze în structuri
asociative pentru a proteja drepturile și interese le profesionale,să -și apere demnitatea
profesională sancționând derapajele etice,să se evite compromisurile profesionale și să informeze
organizațiile media dacă sunt victime ale presiunilor sau ale cenzurii.98
III.2. Patroni de presă -Mecanism corupt
Dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecansimele corupte de finanțare ale
presei,prin legături strânse între demnitari,oameni de afaceri și mass -media.Cele mai mediatizate
cazuri atât în presa scrisă cât și în cea online f ac referire la:Dan Voiculescu -Intact Media,Adrian
Sîrbu -Mediafax Group,fost patron al ProTV și al altor televiziuni asociate,fost CEO al Central
Media Entreprise,Dan Andronic,proprietarul cotidianului Evenimentul zilei și al săptămânalului
Capital,DanAdame scu,proprietarul coditianului România Liberă,Maricel Păcuraru,coproprietarul
Realitatea TV și Dan Diaconescu,proprietar al fostului post de televiziune OTV.99
Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților
economice care afectează piața de media. Nume consacrate (Cristian Tudor Popescu, Florin
Negruțiu, Dan Turturică, Marius Tucă ) au părăsit în anul 2015 redacțiile unor publicații
importante (Gândul.info, România liberă, Jurnalul Național).100
Contexte oficiale
 În dosarul Mediafax ,Adrian Sârbu a fost arestat preventiv în februarie 2015 sub
acuzațiile de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani și instigare la delapidare.101
Potrivit referatului de propunere de arestare preventivă, la solicitarea lui, câțiva angajați
„au folosit o schemă infracțională în scopul sustragerii de la plata către Bugetul General

98 Raportul Freeex, Libertatea presei în Româ nia 2014 -2015 ,ActiveWatch,Bucureș ti,2015,p.26

99 Raportul Freeex, Libertatea presei în Româ nia,ActiveWatch,Bucureș ti,2015,p.11

100 http://www.promptmedia.ro/2016/05/bucuresti -presa -din-romania -incotro/, accesat mai 2016

101 http://adevarul.ro/news/eve niment/adrian -sarbu -afla-arestat -dosarulmediafax –
1_54d05c53448e03c0fd3aefb6/index.html, accesat aprilie 2016
49

Consolidat al Statului a Taxelor și Impozitelor, schemă în care au fos t interpuse mai multe
societăți comerciale care au derulat operațiuni fictive, în intervalul 2011 – 2014, în relația cu
beneficiarii drepturilor de autor derulate de societățile din grupul Mediafax (S.C. Mediafax
GRUP S.A., S.C. Mediafax S.A., S.C. Apropo Media S.R.L.)”. Sârbu a negat acuzațiile și a dat
de înțeles că în spatele dosarului Mediafax s -ar afla dorința premierului Victor Ponta și a
deputatului Sebastian Ghiță (om de afaceri implicat în numeroase afaceri cu statul, proprietar
informal al televiz iunii România TV) de a distruge instituțiile de presă fondate de el, printr -un
„scenariu” făcut de „procurorii, inspectorii DGAF, ANAF și polițiștii de urmărire penală, toți
sprijiniți copios de SRI”. În martie 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de C asație și de
Justiție a respins cererea lui Adrian Sârbu de eliberare din arestul preventiv. Pe 1 aprilie 2016,
Sârbu a fost trimis în judecată în acest dosar alături de foști membri ai conducerii Mediafax
Group. Prejudiciul total cauzat bugetului consolid at al statului se ridică la circa 14 milioane de
euro, conform procurorilor DNA .102 Astfel,p roblemele penale ale patronului Adrian Sârbu au
afectat puternic redacția celei mai importante agenții de presă private. Începutul lui 2016 a
consemnat un val masiv d e plecări de la Mediafax, aproape întreaga echipă de conducere și
jumătate din redacție părăsind redacția. Situația este îngrijorătoare, având în vedere faptul că
Mediafax era singura alternativă privată la agenția de știri publică Agerpres, finanțată dire ct de la
bugetul de stat. O bună parte din echipa care a părăsit redacția Mediafax s -a alăturat în februarie
2016 unei noi agenții de presă, News.ro103
 Suspiciuni de mită în dosarul Realitatea pentru favorizarea lui Maricel
Păcuraru,Cozmin Gușă și Radu Bogda n.104
În martie 2015, o parte a presei a publicat informații dintr -un dosar DNA din care reies
suspiciunile că Maricel Păcuraru, coproprietarul Realitatea TV , partenerul lui Cozmin Gușă, ar fi
mituit -o pe judecătoarea Mariana Moncea, care a aprobat intrarea în insolvență a societății care
deține televiziunea. Potrivit anchetatorilor citați de România TV, Păcuraru i -ar fi dat judecătoarei
o sumă cuprinsă între 1 00.000 și 200.000 de euro, prin intermediari, în tranșe succesive de câte
30.000 de lei, în schimbul sprijinului acesteia pentru obținerea și menținerea controlului asupra
Realitatea Media.Păcuraru se află în închisoare din 2014, când a fost condamnat la 4 ani de
detenție pentru spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu, în cazul Poșta Română.105

102 Raportul Freeex, Libertatea presei în Româ nia 2015 -2016 ,ActiveWatc h,Bucureș ti,2016,p.16
103 http://www.promptmedia.ro/2016/05/bucuresti -presa -din-romania -incotro/, accesat mai 2016

104 http://www.romaniatv.net/suspiciuni -de-mita-in-dosarul -realitatea -tv_207093.html, accesat iunie 2016
105 http://www.romaniatv.net/suspiciuni -de-mita-in-dosarul -realitatea -tv_207093.html,a ccesat iunie 2016
50

 Dan Andronic, proprietarul cotidianului Evenimentul zilei și al săptămânalului
Capital este inculpat într -unul dintre cele mai mari dosare de retrocedări i legale.106
Andronic este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat si complicitate la
trafic de influență, alături de Remus Truică, fost șef de cabinet al premierului Adrian Năstase,
Paul Lambrino (așa -zisul prinț Paul de România), A ndrei Marcovici (fost consilier la cancelaria
premierului Tăriceanu), Claudiu Lucian Mateescu (directorul firmei Impact) și avocatul Robert
Mihăiță Roșu, de la casa de avocatură Țucă – Zbârcea și asociații. Potrivit procurorilor, atragerea
lui Andronic în g rupul infracțional a fost decisă de Remus Truică pentru a -l convinge pe prințul
Paul că recuperarea bunurilor revendicate ar putea fi facilitate de presiunile exercitate prin mass –
media, dar și de relațiile la nivel inalt pe care le avea jurnalistul.107
 Dan Andronic și Evenimentul z ilei apar într -un nou dosar DNA
Publicația ,,Evenimentul’’ a fost primită ca mită de Elena Udrea. În vara anului 2010,
Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, ar fi pretins de la un om de afaceri
(Bogdan Buzăianu) suma de cinci milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de acesta
derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare – cumpărare de energie electrică de la
SC Hidroelectrica SA.Mita s -ar fi dat la începutul lui 2012 pri n intermediul lui Radu Budeanu,
fondatorul publicației Cancan, care a fost acuzat de trafic de influență, în formă continuată, și
spălare de bani. Budeanu i -a dat Elenei Udrea suma de 3,8 milioane USD primită de la Buzăianu
și i-a înlesnit preluarea unei c reanțe de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de
omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile
la o societate comercială cu activitate în mass -media. Societatea comercială era Editura
Eveniment ul și Capital, care editează publicațiile Evenimentul Zilei și Capital, al cărei proprietar
în acte este Dan Andronic, totodată director general al Evenimentului Zilei. Radu Budeanu și -a
recunoscut faptele în fața procurorilor DNA, fiind pus sub control ju diciar. Bogdan Buzăianu
este patronul companiei Energy Holding, care a încheiat în 2014 cel mai mare contract de
energie cu Hidroelectrica, de aproape 1 miliard de dolari. În 2009, Energy Holding a preluat 95%
din acțiunile Cancan18. Udrea a negat că ar fi proprietara Evenimentului zilei, dar a afirmat într –
un interviu acordat acestei publicații la scurt timp după apariția scandalului că „Cineva a trebuit
să găsească soluții pentru ca aceast ă presă (Evenimentul zilei ) care ducea această luptă să nu
moară, s ă nu fie înghițită de presa mogulilor”. Realizatoarea interviului, redactorul șef Simona
Ionescu, a ținut să precizeze că Evenimentul zilei a sprijinit echipa lui Traian Băsescu în vara lui

106 Raportul FREEEX, Libertatea presei în România,2015 -2016 ,ActiveWatch,Bucureș ti,2016,p.9
107 http://www.activewatch.ro/ro/freeex/reactie -rapida/lansarea -raportului -freeex -2015 -2016 -libertatea -presei -in-
romania ,accesa t mai 2016

51

2012: „Asta vă spun eu sigur în calitate de redactor -șef. Noi am f ost alături de președintele
Traian Băsescu, făceați parte din echipa lui Traian Băsescu”. Dan Andronic a răspuns probelor
DNA printr -un editorial publicat în Evenimentul zilei în care nu neagă că Udrea ar fi adevăratul
proprietar al ziarului. În editorial, Andronic face un istoric al luptei pe care ziarul ar fi dus -o în
2012 pentru „apărarea statului de drept”, această publicație reprezentând, în opinia lui Andronic,
„o foarte subțire linie de apărare împotriva tunurilor mediatice alimentate zilnic de Voicu lescu,
Vîntu, Patriciu, triada mogulilormiliardari care dominau politica și mass -media prin toate
formele și din toate pozițiile”.108
 În februarie 2015, fostul om de televiziune, prezentator și proprietar al defunctului
canal de televiziune OTV, fondator al Partidului Popular – Dan Diaconescu (PP -DD), și
candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 din partea acestui partid, a fost
condamnat definitiv la 5 ani și șase luni de închisoare cu executare de Curtea de Apel
București în dosarul în care era acuzat de șantaj.109
În același dosar a fost condamnat și Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o
pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare. Curtea de Apel București a hotărât și
interzicerea desfășurării de către cei doi con damnați a oricărei activități în presa scrisă sau audio –
video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după ieșirea din închisoare110.
Conform rechizitoriului DNA, Dan Diaconescu a exercitat în perioada mai -septembrie 2009 acte
repetate de amen ințare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii de la OTV, cât și indirect, prin
intermediul colegului său, Doru Pârv, asupra lui Ion Mot, primar al comunei arădene Zarand.
Scopul acestor amenințări era să -l determine pe Mot să le dea suma totală de 200.00 0 de euro
pentru a nu difuza la postul OTV un material compromițător pentru acesta. Sub presiunea acestor
amenințări, primarul Ion Mot i -a înmânat lui Doru Pârv suma de 30.000 de euro și 42.000 de lei,
destinația lor finală fiind Dan Diaconescu. Dan Diacon escu a mai fost acuzat că, în cursul lunii
aprilie 2005, a exercitat acte repetate de amenințare atât în mod direct, cât și indirect, prin
intermediul lui Mitruș Ghezea, realizatorul emisiunii Semnal de alarmă, difuzată de OTV, asupra
omului de afaceri Pau l Petru Țârdea, pentru a -l determina să -i dea suma totala de 100.000 euro,
din care a primit efectiv 4.500 de euro. 111

108 Raportul Freeex, Libertatea presei în România 2015 -2016, ActiveWatch,București,2016,p.13
109 http://www.hotnews.ro/stiri -esential -19545002 -dan-diaconescu -condamnat -5-ani-sase-luni.htm,accesat aprilie
2016
110 http://www.mediafax.ro/social/dan -diaconescu -condamnat -definitiv -la-cinci -ani-si-sase-luni-de-inchisoare -cu-
executare -mi-au-inchis -televiziunile -mi-au-inchis -partidul -acum -ma-inchid -pe-mine -13928934,accesat aprilie 2016
111 Raportul Freeex, Libertatea presei în România 2014 -2015, ActiveWatch,Bu curești,2016,p.23 -24

52

 Dan Voiculescu și Intact Media -un nou dosar penal pentru șantaj
Fostul patron și finanțator al grupului Intact și al canalului Antena 3,Dan Voiculescu,a
fost inculpat într -un alt dosar de șantaj.Conform procurorilor DNA,el ar fi amenințat oameni de
afaceri cu cu campanii de discreditare dacă nu incheiau contracte de publicitate cu grupul său de
presă,iar aceștia l -au denunțat la D NA.112
Unul dintre oamenii de afaceri a încheiat cu instituțiile de presă controlate de Voiculescu
cinci contracte de publicitate în valoare totală de 900.000 de euro.Un al doilea om de afaceri a
refuzat să dea curs cererilor lui Voiculescu,iar societ atea controlată de acesta a devenit victima
unui atac mediatic derulat de grupul controlat de Voiculescu.Acesta a negat acuzațiile spunând
că nu -i cunoaște pe acei oameni de afaceri care l -au denunțat.113
Dupa cum reiese din Raportul Freex,cazur ile de corupție sunt în amploare și clar
credibilitatea presei este în scădere,profesionalismul presei lasă încă de dorit și comuni tatea
jurnalistică nu este în măsură să-și apere propriile interese și credibilitatea.
Publicațiile monitorizate a u acordat destule pagini subiectului ,,corupția în presă’’
urmărind și relatând detaliat toate etapele urmăririi penale,respectiv deciziile de
arestare,prelungire sau încetare a arestării.Articolele de informare s -au bazat pe date oficiale
oferite de deta liile din rechizitoriu și pe declarațiile martorilor.Cele mai importante cazuri au fost
îndelung comentate și discutate.
Raportul F reeEx chiar a făcut o serie de recomandări în ceea ce îi priveș te pe proprietarii
media ,recomandări care țin de respectarea eticii profesionale:114
 folosirea presei ca instrument de obținere a influenței politice/economice
poate funcționa pe termen scurt,dar,în perspectiva,această abordare duce la
falimentul moral și financiar al instituțiilor de presă și a celor care le
instrumentalizează -respectul pentru public este cea mai sigură investiție;
 propaganda mediatică nu este o garanție a succesului politic,economic sau
juridic -se pierd bani și se compromite jurnalismul investind în propagandă;presa
responsabilă e un câștig p e termen lung -trebuie investit în profesionalizarea
angajaților media și să se asigure jurnaliștilor și editorilor un mediu de lucru
independent;existența în redactii a unor instrumente de autoreglare (coduri de

112 Raportul Freeex, Libertatea presei în România 2015 -2016, ActiveWatch,București,2015,p.16
113 Ibidem,p.16
114 Ibidem,p.26
53

scriitură,coduri etice,documente care să reg lementeze relația jurnalist -editor –
patronat)115
 respectarea riguroasă a normelor deontologice î n tratarea acuzatiilor de
corupț ie, în special respectarea prezumției de nevinovăție,chiar și atunci când
aceste acuzații se suprapun unor așteptări negative ale c omunității, inițiative de
coordonare ș i unificare a codurilor deontologice existente, pen tru a permite
abordarea coerentă a unor cazuri de corupție în presă
 Unificarea codurilor poate fi urmată de in stituirea unui organism de
reacț ie etic ă/deontologică ap t să sancț ioneze public derapajele pr esei de le
conduita profesională acceptată,demararea unor inițiative de coordonare ș i
unificare a co durilor deontologice existente
 Monitorizarea si stematica a dinamicii proprietăș ii de media, în paralel cu
influențele e ventuale asupra conț inutului editorial, pentru a semnala public astfe l
de dependenț e, a identifica "agendele" care nu au în cen trul lor informarea
publicului și a semnala eventualele limită ri ale pluralismului mediatic .116

115 Raportul Freeex, Libertatea presei în România, ActiveWatch,București,2015,p.26

116 Raportul Freeex, Libertatea presei în România, ActiveWatch,București,2015,p.26
54

CONCLUZII

În ultima vreme expresia de ,,etică jurnalistică ’’este probabil cea mai utilizată expresie
în mass -media ținând cont de faptul că aceasta este marcată din ce î n ce mai mult de fapte de
corupț ie reflectând că etica presei româneș ti nu mai are influe nță pozitivă asupra practicilor
jurnalistice.
Domeniul mass -media ia amploare pe agenda publică,anumite publicații promovând
evenimentele și faptele care afectează comunitatea jurnalistică cât și piaț a de mass –
media.Activitatea jurnaliș tilor,procesul jurnalistic și conț inutul jurnalistic au deveni t teme la
ordinea zilei ,fiind prezentate amplu î n cotidi enele naționale de referință,cât și î n cele
locale.Mass -media este astfel subiect de presă implicâ nd toate aspectele sale
complexe: profe sionalism,pro prietate de media,calitatea pieț ei.
Cotidienele au relatat pe larg despre proprietari de media,cazurile patronilor de presă
fiind un eveniment important pentru breasla jurnalistică care a stârnit un interes public
evident.Proprietarii de media din România au fost surprinși în diverse ipostaze :de investitori și
formatori de mari grupuri media,în conflict cu jurnaliștii sau încurajând migrația redactorilor prin
avansarea unor oferte de bani tentante,asociați cu fapte de corupție,acuzați de ingerențe în
procesul jurnalistic sau de concentrarea pr oprietății. Subiectele legate de investiițiile
media,demisiile și transferul managemenului editorial a fost o temă abordată amplu de
media,însa patronii de presă au fost vizați mai mult din punct de vedere personal și al influenței
lor în propriile canale mediatice. Totodată este prezentă ș i critica orientată către calitatea
conținutului edi torial,a procesului de producț ie sau a practicil or jurnalistice,la activitatea ș i
problemele intern e ale breslei,a lipsei de profe sionalism,abordarea senzaționalistă de care dau
dovadă unii jurnaliști,lipsa de substanță care caracterizează mesajul audiovizual,calitatea
inferioară a producțiilor audiovizuale de dive rtisment sau încalcările deontologice.
Astfel corupția a aju ns la un nivel avansa t de practică,etica jurnalistică fiind grav încălcată
sau chiar abandonată definitiv mai ales de către cei care coordonează mass -media,scăzand astfel
gradul de credibilitate în fața publicului larg.

55

ANEXE

56

ANEXA 1

CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI
ELABORAT DE CONVENȚIA ORGANIZAȚ IILOR MEDIA117

PREAMBUL
Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat de organizațiile membre în Convenția
Organizațiilor de Media.
Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consimțite de jurnaliștii membri ai
organizațiilor profesionale,patronale și sindicale,semnatare ale Statutului Jurnalistului adoptat de
către Convenția Organizațiilor de Media,la Sinaia,în perioa da 9-11iulie 2004.
Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate ale
fiecărei organizații semnatare a Statutului Jurnalistului.
În cuprinsul prezentului Cod,noțiunea de interes public va fi înțeleasă pornind de la
următoarele premise:
-Orice chestiune care afectează viața comunității este de interes public.Aceasta nu se
rezumă numai la aspectele politice,ci include orice altă împrejurare care prezintă interes pentru
comunitate.
-Interesul public nu privește doar ceea ce autoritățile consideră că este de interes public.
-Modul în care funcționează si acționează guvernul,autoritățile ori instituțiile
publice,precum și orice altă entitate care utilizează bani publi ci sau care afectează interesul
comunității este de interes public major.
-Toate acțiunile,omisiunile,gesturile și cuvintele demnitarilor,politicienilor și ale tuturor
funcționarilor publici legate de exercitarea funcției lor sunt de interes pub lic major.Viața privată
a acestora este de interes public atunci când are relevant pentru exercitarea funcției.

117 www.paginademedia.ro/2010/05/codul -deontologic -al-jurnalistului -elaborat -de-conventia -organizatiilor –
media, accesat mai 2016
57

-Având în vedere contribuția autorităților la gestionarea puterii și serviciilor
publice,critica adusă acestora se bucură de un int eres public major.
-Atunci când nu există un interes public evident,libertatea de exprimare nu poate fi
limitată decat de interesul protejării unui alt drept fundamental.
-Orice informații privind încălcarea drepturilor omului -așa cu m sunt acestea definite în
documentele internaționale ratificate de România -sunt de interes public major.

1.ROLUL JURNALISTULUI
1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la liber a exprimare în virtutea
dreptului publicului de a fi informat.
Jurnalistul se bucură de o protecție sporită în exercitarea acestui drep datorită rolului
vital,de apărător al valorilor democratice,pe care presa îl îndeplineste în societate.
1.2. Jurnalistul este dator să caute,să respecte și să comunice faptele -așa cum acestea pot
fi cunoscute prin verificări rezonabile -în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală.În relatarea faptelor și a
opiniilor,jurnalistul va acționa cu bună -credință.
1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijența,injustiția și abuzul de orice fel.
1.5. În demersul său de a informa publicul,jurnalistul este dator să reflecte societatea în
ansamblul și diversitatea ei,acordând acces în presa și opiniilor minoritare și individuale.
Publicul are dreptul să cunoască nu numai informațiile și ideile primate favorabil sau cu
indiferență ori considerate inof ensive,dar și pe acelea care ofensează,sochează sau deranjează.
Acestea sunt cerințe ale pluralismului,toleranței și spiritului deschis,fără de care nu există
societate democratică.
1.6. Profesia de jurnalist implică drepturi și obligații,li berăți și responsabilități.

58

2.CONDUITA PROFESIONALĂ
2.1.Respectarea drepturilor omului
În exercitarea rolului său de garant al democrației,presa are datoria primordială de a
respecta drepturile omului.Astfel:
2.1.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumția de nevinovăție.
2.1.2 .Jurnalistul este dator să respecte v iața privată a persoanei (inclusiv aspectele care
țin de familie,domiciliu și corespondență).Amestecul în viața privată este permis atunci când
interesul public de a afla informația prevalează.În acest context este irelevant dacă o persoană
publică a dorit sau nu să dobândească această calitate.O activitate nu este privată doar pentru
motivul că nu se desfașoară în public.
2.1.3. Jurnalistul este dator să țină cont de interesul legitim al minorului.El va proteja
identitatea minorilor implicați în infracțiuni,ca victime sau ca autori,cu excepția situației în care
interesul public cere ca aceștia să fie identificați,sau la solicitarea expresă a părinților sau a
reprezentanților lor legali,în vederea protejării interesului superior al minorului.
2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor,calamităților,infractiunilor,cu precădere cele ale
agresiunilor sexuale,nu trebuie să fie dezvaluită,cu excepția situatției în care există acordul
acestora sau când un interes public major prevalează.De acelaș i regim beneficiază și persoanele
defavorizate (bolnavi,persoane cu dizabilități,refugiați,etc.).
2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de
rasă,etnie,religie,sex,vârstă,orientare sexuală ori dizabilități și să nu instige la ură și violență
atunci când relatează fapte sau își exprimă opiniile.
2.2. Reg ulile redactării
2.2.1. Informația trebuie delimitată clar de opinii.Jurnalistul va face demersuri rezonabile în
acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informațiile în mod rezonabil înainte de a le publica și va
exprima opinii pe o bază fact uală.Informațiile vădit neadevărate,sau cele despre care jurnalistul
are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.
2.2.3. În chestiunile despre care relatează,jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta
punctele de vedere ale tuturor părților implicate.
59

2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării.În cazul citării parțiale a unei
persoane,jurnalistul are obligația de a nu denatura mesajul acelei persoane.
2.3.Protecția surselor
2..3.1. J urnalistul are obligația de a păstra confidențialitatea acelor surse care solicită să își
păstreze anonimatul sau a celor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viața,integritatea
fizică și psihică sau locul de muncă.
2.4. Colectarea in formațiilor
2.4.1. Jurnalistul va obține informații în mod deschis și transparent.Folosirea tehnicilor
speciale de investigație este justificată atunci când există un interes public și când informațiile nu
pot fi obținute prin alte mijloace.Se reco mandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigație să
fie menționată explicit în momentul publicării informațiilor.
2.5. Abuzul de statut
2.5.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obține beneficii personale sau în favoarea
unor terțe părti constituie o gravă încălcare a normelor etice și este inaccepatbilă.
2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natura sau orice alte avantaje care îi sunt
oferite în considerarea statutului său profesional.
2.5.3. Ju rnalistul va evita să se afle într -o situație de conflict de interese.Se recomandă
separarea activităților editoriale ale jurnalistului de cele politice și economice.
2.6. Independența
2.6.1. Jurnalistul isi va exercita profesia conform propr iei sale constiinte si in accord cu
principiile prevazute de Statutul Jurnalistului si prezentul Cod Deontologic
2.7. Corectarea erorilor
2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele
sale.Acolo unde consideră necesar,jurnalistul poate să publice și să scuze.
2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată fiind îndr eptățită și
rezonabilă.

60

3.DREPTURILE JURNALISTULUI
3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele și convențiile internaționale la care România este
parte și care garantează libertatea de exprimare și liberul acces la informații,precum și la toate
sursele de informare.
3.2. Jurnalistul are dr eptul de a se opune cenzurii de orice fel.
3.3. Protecția secretului profesional și a confidențialității surselor este,în egală măsura,un
drept,dar și o obligație a jurnalistului.
3.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conștiință.El are libertatea de a refuza orice demers
jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri.Această libertate
derivă din obligația jurnalistului de a informa publicul cu bună -credință.
3.5. În virtutea bunei practice de s eparare a activităților economice de cele
editoriale,jurnalistul are dreptul de a refuza să atragă contracte de publicitate sau sponsorizate
pentru insituția de presă la care lucrează.
3.6. Jurnalistul se bucură,potrivit legii,de protecția drepturil or de autor.
3.7. Jurnalistul își afirmă dreptul de a fi apărat de către instituția de presă unde își exercită
profesia,precum și de către asociația profesională ori sindicală care îi reprezintă interesele
împotriva oricărei presiuni exercitate cont ra sa,de natură să determine o încălcare a conduitei
profesionale prevăzute de Statutul Jurnalitului și de prezentul Cod Deontologic.

61

ANEXA 2

Codul deont ologic unificat,adoptat de
COM î n octombrie 2009 118
On October 30,2009 at 10 -41 am

Document adoptat în reuniunea COM din 23 -24 octombrie 2009

1. JURNALISTUL ȘI MASS -MEDIA
1.1. Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea,
redactarea, editarea sau publicarea de informații referitoare la evenimente locale, naționale,
internaționale de interes public, cu scopul diseminării publice, câștigându -și traiul în proporție
semnificativă din această activitate.
1.2. Jurnalistul își va exercita profesia în scopul servirii interesului public,
conform propriei sale conștiințe și în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale
și preze ntul Cod Deontologic.
1.3. În accepțiunea acestui cod, mass -media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare
în masă indiferent de platforma tehnologică, înființate și administrate în acest scop.
2. INTEGRITATE
2.1. Jur nalistul este dator să semnaleze neglijența, injustiția si abuzul de orice fel.

118 http://www.cji.ro/?p=2263,a ccesat mai 2016
62

2.2. Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale
a instituției mass media.
2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conștiință. El are libertatea de a refuza
orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor
convingeri. Această libertate deri vă din obligația jurnalistului de a informa publicul cu bună –
credință.
2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spațiu publicitar
sau atragerea de sponsorizări este interzisă.
CONFLICTE DE INTERESE
3.1. Jurnalistul va evita să se afle într -o situație de conflict de interese. Instituțiile mass
media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a
activităților jurnalistice de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al
vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofițer acoperit al unui
serviciu secret.
3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declarație de interese la conducerea instituțiilor
mass -media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandăca mass -media să facă
publice online respectivele declarații. Jurnalistul poate decide unilateral să își facă publică
declarația de interese pe site -ul unei organizații profesionale.
4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ȘI ALTE BENEFICII
4.1. Folosirea statutului de jurnalist și a informațiilor obținute în exercitarea
meseriei pentru a obține beneficii perso nale sau în favoarea unor terțe părți este inacceptabilă și
constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.
4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt
oferite pentru influențarea actului jur nalistic. Se permite acceptarea de materiale promoționale
sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de
serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanțare a deplasării.
4.3. În exercitarea profesiei și în relațiile pe care le întreține cu autoritățile publice sau cu
diverse persoane juridice de drept privat (societăți comerciale, fundații, asociații, partide, etc),
jurnalistului îi sunt interzise înțelegeri care ar putea afecta imparțialitatea sau independența sa.

63

5. CORECTITUDINE
5.1. Jurnalistul care distorsionează intenționat informația, care face acuzații nefondate,
plagiază, folosește fără drept fotografii sau înregistrări audio -video sau defăimează s ăvârșește
abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acuratețe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul
citării parțiale, jurnalistul are obligația de a nu denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care
nu dețin statutul de jurnaliști profesioniști, se impune precizarea statutului acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop
publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct și vor fi prezentate astfel încât să
nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.
6. VERIFICAREA INFORMAȚIILOR
6.1. Jurnalistul va face demersuri rezon abile pentru a verifica informațiile înainte de a le
publica. Informațiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt
false nu vor fi publicate.
7. RECTIFICAREA ERORILOR
7.1. Jurnalistul are datoria de a cor ecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută
în materialele publicate.
7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptățită și
rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiții similare cu materi alul jurnalistic vizat, în cel
mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice
de la apariția produsului jurnalistic.
8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII
8.1. În relatarea faptelor și a opiniil or, jurnalistul va acționa cu bună -credință.
8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri
rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază fact uală.
9. VIAȚA PRIVATĂ
9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viața privată și demnitatea persoanelor
(inclusiv aspectele care țin de familie, domiciliu și corespondență).
9.2. Amestecul în viața privată este permis numai atun ci când interesul public prevalează în
fața protecției imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte
public fapte și informații care privesc viața privată.

64

10. PROTECȚIA VICTIMELOR
10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităților, infracțiunilor, cu precădere cele ale
agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepția situației în care există acordul
acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să -și dea acordul) sau când prevalează
interesul public. De același regim de protecție a identității beneficiază și persoanele defavorizate
(bolnavi, persoane cu dizabilități, refugiați, etc.).
11. PROTECȚIA MINORILOR
11.1. Jurnalistul va prote ja identitatea minorilor implicați în evenimente cu
conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca
martori. În acest sens, înregistrările video și fotografiile vor fi modificate pentru
protejarea identității mi norilor.
11.2. Fac excepție situațiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificați. De
asemenea, fac excepție cazurile în care jurnalistul acționează, cu acordul părinților sau tutorilor,
în interesul superior al minorului.
12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici și metode infracționale, tehnici
suicidale, vicii și nu va utiliza imagini violente și alte elemente morbide. De asemenea,
jurnalistul va evi ta să provoace, să promoveze și să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor
evenimente morbide. Infracțiunile, crimele, terorismul, precum și alte activități crude și inumane
nu trebuie încurajate sau prezentate într -un mod pozitiv.
13. DISC RIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze și să nu instige la ură și violență. Se vor
menționa rasa, naționalitatea sau apartenența la o anumită comunitate (religioasă, etnică,
lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în car e informația este relevantă în cadrul subiectului
tratat.
14. PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumția de nevinovătie, astfel încât nici
un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o inst anță juridică nu se va fi pronunțat,
printr -o decizie definitivă și irevocabilă.
14.2. Nu se vor aduce acuzații fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să își exprime
punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicității punctele de
vedere ale tuturor părților implicate.

65

15. PROTECȚIA SURSELOR
15.1. Jurnalistul are obligația de a păstra confidențialitatea surselor în cazul în care acestea
solicită acest lucru, dar și în cazul în care dezvăluirea identității surselor le poate pune în pericol
viața, integritatea fizică și psihică sau locul de muncă.
15.2. Protecția secretului profesional și a confidențialității surselor este în egală măsură un
drept și o obligație al jurnalistulu i.

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAȚIILOR
16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obține informații în mod deschis și transparent.
Folosirea tehnicilor speciale de investigație jurnalistică este justificată atunci când e xistă un
interes public și când informațiile nu pot fi obținute prin alte mijloace.
16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigație trebuie să fie menționată explicit
în momentul publicării informațiilor.

66

ANEXA 3

CODUL DEONTOLOGIC AL ZIARISTULUI119
Adoptat de Clubul Român de Presă
PREAMBUL
Potrivit Constituției Româ niei, libert atea de exprimare a opiniilor, î n scris, prin
imagini sau pr in alte mijloace de comunicare în masă este garantată . Cen zura de orice fel este
interzisă (art. 30). Dreptul presei d e a avea acces la orice info rmaț ie de interes public nu poate
fi ingră dită. Autoritățile publice, potrivit competenț elor ce le revin sunt obligate să asigure
informarea corectă a cetăț enilor (art. 31).
Ziarist profesionist est e persoana care are drept ocupație principală ș i retribuită presa,
posesoare a unei cărți de presă recunoscută de una din organizaț iile profesionale, respectiv
orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presă, secretar de redacție, șef de secție sau
departament, redactor ș ef sau adjunct, dire ctor de publicaț ie, radio sau televiziune, cu o
vechime minimă în presă de un an (perioadă ce reprezintă stagiul în această activitate). În
virtutea libertăț ii de expresie, ziaristul are dreptul de a critica, argumenta, atât Puterea, cât și
Opoziția, consi derând drept unic criteriu de judecare a fapt elor raportarea lor la legile țării ș i
la principiile morale.

ARTICOLUL 1
Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecinț ele ce le -ar
putea avea asupra sa, obl igație ce decurge din dreptul constituț ional al publicului de a fi corect
informat.
ARTICOLUL 2
Ziaristul poate da publicității numai informațiile de a că ror veridicitate este sigur, după ce
în pre alabil le -a verificat, de regulă, din cel puțin 2 surse credibile.
ARTICOLUL 3
Ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte, știrea de presă trebuie să fie
exactă, obiectivă și să nu conțină pă reri personale.
ARTICOLUL 4
Ziaristul este obligat să respecte viața privată a cetățenilor ș i nu se va folosi de metode
interzise de lege pentru a obține informaț ii sau imagini despre aceasta.

119 http://clubulromandepresaro/?page_id=322,accesat mai 2016
67

Atunci câ nd comportame ntul privat al unor personalități publice poate avea urmări asupra
societății, principiu l neintruziunii în viața privată ar putea fi eludat.
Minorii și bolnavii aflați în situații dificile și victimele unor infracțiuni beneficiază de
păstrarea confidentialității identităț ii.
Se va menționa rasa, naționalitatea, apartenența la o anumită minoritate (religioasă,
lingvistică, sexuală) numai în cazurile î n care inf ormația publicată se referă la un fapt str ict legat
de respectiva problemă . Ziaristul va evita detalierea u nor vicii sau a unor elemente morbide
legate de crime.
ARTICOLUL 5
Ziaristul va da publicităț ii punctele de vedere ale tuturor părților implicate în cazul unor
păreri di vergente. Nu se vor aduce acuzații fără să se ofere posibilitate a celui învinuit să -și
exprime punctul de vedere. Se va avea î n vedere respectarea principiului prezumției de
nevinovație, astfel încâ t nici un individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanță
juridică nu se va pronunța . Se va evita publicar ea comentariilor și luărilor de poziț ie asupra unor
cauze aflate pe rol în justiție. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor î n evolu ția
lor. Zia ristul nu se substituie instituțiilor ș i puterilor publice.
ARTICOLUL 6
Ziaristul va pă stra secretul prof esional privind sursele informațiilor obținute confidenț ial.
Este l a latitudinea propriei sale conștiințe să respecte c onfidențialitatea surselor, chiar și în fața
justiț iei. Confident țialitatea surselor de informații este ga rantată de reglementările internaționale
la care Româ nia este parte.
ARTICOLUL 7
Ziaris tul are responsabilitatea civică de a acți ona pentru instaurarea justiției și dreptății
sociale. În cazurile în care are știința de abuzuri sau de înc ălcări ale l egilor, potrivit clauzei de
conștiință , ziaristul are dre ptul de a refuza orice ingerință care să -i influenț eze decizia. Ziaristul
are de asemenea dreptul de a refuz a orice text de prezentare falsă a datelor ș i faptelor. Ziaristul
are dreptul d e a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituț iei mass -media.
ARTICOLUL 8
În exercitarea profesiei și în relațiile pe care le întreține cu autorităț ile publice sau cu
diverse societăți comerciale, ziaristului îi sun t interzise î ntele geri care ar putea afecta
imparțialitatea sau independenț a sa. Implicarea ziaristului în orice negocieri privind vânzarea de
spațiu publicitar este interzisă.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, c adouri sau favoruri care
pot compromite integritatea ziaristului.
68

Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca ziaristul să nu fie membru al vreunui
partid politic și să nu fie angajat ca informator sau ofițer acoperit al unui serviciu s ecret.
În spiritul independenței profesionale în realizarea materialelor publicate, se recomandă ca
ziariștii să depună o declarație de interese. Ziariștiilor care conduc redacții li se recomandă să
facă o declarație publică, pe site -ul societăților de presă, iar ziariștilor fără poziții de conducere
(incluzând liber -profesioniștii) li se recomandă să depună la conducerile profesionale și patronale
ale societăților de presă o astfel de declarație, în regim confidențial. În absența unor as emenea
declarații, se va putea consemna că jurnaliștii în cauză nu se consideră în situație de conflict de
interese.
ARTICOLUL 9
Ziaristul care distorsionează intenționat informația, face acuzații nefondate, plagiază,
foloseș te neautor izat fotografii sau imagini tv și surse ori calomniază săvârșeș te abateri
profesionale de maximă gravitate.
ARTICOLUL 10
Ziaristul și redacț ia au d atoria de a face corecțiile necesare în cazul î n care, din vina lor, vor
fi date publicității in formații inexacte. În asemenea cazuri, instituția respectivă de presă are
obligaț ia de a publica/difuza , în termen de 5 zil e de la primire, pentru publicațiile cotidiene,
agențiile de știri, posturile de televiziune și radio, și în proximă apariție, pentru publicaț iile
periodice, dreptul la replică al reclamantului, ca forma esențială de reparare a prejudiciului adus
acestuia.
În cazul în care o publicație refuză publicarea dreptului la replică, partea vătamată se poate
adresa Consiliului de Onoar e al CRP. În baza acestei sesiză ri, Consiliul de Onoare se va adresa
publicației, cotidianului, agenț iei de știri, postului radio și televiziune în cauză ș i va cere
imperativ re spectarea Codului deontologic, în cazul în care replica este întemeiată . Ignora rea
acestui demers va atrage după sine o delimitare publică a CRP de poziția publicaț iei respective.

69

BIBLIOGRAFIE
Cărți,articole,reviste:
1. Bertrand, Cla ude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare , Editura Institutul
European, Iași, 2000
2.Bozesan,Vasile, Limitele libertăț ii de exprimare.Politicieni,jurnalisti,magistra ți,Editura
Hamangiu,Bucureș ti,2014
3. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1982
4. Cercelescu, Carmen, Monica, Regimul juridic al presei. Drepturile și obligațiile
jurnaliștilor , Editura Teora, 2002
5. Christians, Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll, Kim B., McKee, Kathy B., Etica mass –
media, Editura Polirom, Iași, 2001
6. Dabu Valerică, Dreptul comunicării sociale , Comunicare.ro, București, 2000
7.Deaver, Frank, Etica în mass -media , Editura Silex, București, 2004
8. Frunză, Sandu, Comunicare etică și responsabilitate socială , Editura Tritonic, București,
2011
9. Goodwin Gene, Smith, F., Ron, Groping for Ethics in Journalism , Iowa University Press,
1994
10. Larson, Charles U., Persuasiunea, receptare și responsabilitate , Editura Polirom, Ia și,
2003
11. Le Bihan, Christine, Marile probleme ale eticii , Editura Institutul European, 1997
12. Leonardescu, Constantin, Etica și conduita civică , Editura Lumina Lex, București, 1999
13.Marin,Ion,Popa,Ana Maria, Dicționar juridic și deontologic pentru jurnaliști, Editura
Dobrogea,București,2013
14. Matei – Săvulescu, Aura, Etică și deontologi e în mass -media și relații publice , Editura
Independența Economică, Pitești, 2004
15. Miroiu, Mihaela, Blebea -Nicolae, Gabriela, Introduce re în etica profesională , Editura
Trei, București, 2001
70

16. Monica,Adriana, Dăgăliță,Dan,Mihai, Ghid juridic pentru ziariști ,ActiveWatch,
Bucur ești,2009
17. Odell ,S.Jack, Phylosophy and Journalism, Editura Longman,New York,1983
18. Programul FreeEx, Libertatea de exprimare și noul cod civil ,Active Watch,București,2015
19. Raportul FreeEx,Libertatea presei in Romani a 2015 -2016,Active Watch,Bucureș ti,2016
20.Roibu,Magdalena, Libertatea de exprimare ș i limitele ei penale, Editura
C.H.Bech,Bucureș ti,2013
21. Runcan, Miruna, A patra putere – legislație și etică pentru jurnaliști , Editura. Dacia, 2002
22. Singer, Peter , Tratat de etică , Ed. Polirom, Iași, 2006
23. Stănciugelu, Irina, Măștile comunicării. De la etică la manipulare și înapoi , Editura
Tritonic, București, 2009
24. Szabo, Lucian Vasile, Libertate și comunicare în lumea presei , Editura Amacord,
Timișoara, 1999
25. Thayer, Lee (coordonator), Ethics, Morality and The Media, Hasting House Publishers ,
New York, 1980
26. Vidam, Teodor, Dimensiuni ale eticii comunicării și mass -media , Editura Casa cărții de
știință, Cluj -Napoca, 2007
Articole online:
27.Gabriela Groza, Curs de etică și deontologie profesională
(http://documents.tips/documents/etica -si-deontologie -profesionala -55a232a4d3a02.html)accesat
aprilie 2016
28.Dezinformarea publicului de către agențiile de presă.Etica și deontologia jurnalistică,
http://documents.tips/documents/caz -etica -jurnalistica -2014 -2015.html,accesa t aprilie 2016
Referinț e interne t:
29.ActiveWatch.ro,accesat aprilie 2016
30.Adevarul.ro,accesat aprilie 2016
71

31.Agerpres.ro,accesat mai 2016
32.cji.ro,accesat mai 2016
32.clubulromândepresă.ro,accesat mai 2016
34.DcNews.ro,accesat mai 2016
35.EvZ.ro,accesar aprilie 2016
36.Gândul.info,accesat mai 2016
37.Hotnews.ro,accesat aprilie 2016
38.Media index.ro,accesat aprilie 2016
39.PaginaDeMedia.ro,accesat aprilie 2016
40.Româniatv.net,accesat iunie 2016
41.Realitatea.net.accesat aprilie 2016
42.wikipedia.com,accesat aprilie 2016
43. www.dexonline.ro ,accesat martie 2016
44. www.dictionary.reference.com,accesat martie 2016
45.www.mediafax.ro ,accesat aprilie 2016
46.www.mediain dex.ro ,accesat aprilie 2016
47.Ziare.com.,accesat mai 2016

72