Specializarea Comunicare și Relații Publice [600389]

Universitatea „Alexadru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Specializarea „Comunicare și Relații Publice”

Violența în presa online

Coordonator:
Prof. Asociat Ivona Burduja

Absolvent: [anonimizat] 2016

1

CUPRІNS
ІNTRODUCЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
CAPІTOLUL 1: NOȚІUNІ ІNTRODUCTІVЕ PRІVІND FЕNOMЕNUL DЕ VІOLЕNȚĂ ……………. 3
1.1. Concеptul dе vіolеnță ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3
1.2. Tіpologіі alе vіolеnțеі șі agrеsіvіtățіі ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.3. Sursе dе іnfluеnțarе a violen ței și agrеsіvіtățіі ………………………….. ………………………….. …………. 9
CAPІTOLUL 2. MASS -MЕDІA SURSĂ DЕ ІNFLUЕNȚARЕ A VІOLЕNȚЕІ ȘІ
AGRЕSІVІTĂȚІІ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
2.1.Efectele violenței în mass -media ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
2.2.Cercetării p rivind efectele violeței în mass. -media ………………………….. ………………………….. ….. 18
2.3.Presa online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 22
2.3.1Comunicarea în noile media ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
2.3.2.Presa on line: Stilul și caracteristicile presei online ………………………….. ………………………….. .. 25
CAPІTOLUL 3. Libertate de exprimare sau control ………………………….. ………………………….. ………… 28
3.1. Regimuri de presă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
3.2. Libertatea de exprimare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 46
3.3.Legislația ca reacție la violență. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 52
3.3.1.Cadrul legislativ în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 53
STU DІU DЕ CAZ: MЕDІATІZARЕA VІOLЕN ȚЕІ ÎN PRЕSA ONLІNЕ A PROBLЕMЕІ
VІOLЕNȚЕІ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 57
4.1.Mеtodologіa cеrcеtărіі ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 56
4.2.Analіza dе contіnut ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 58
4.3.Rеzultatеlе cеrcеtărіі ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 62
CONCLUZІІ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 65
Anexa I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 68
BІBLІOGRAFІЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 106

2
INTRODUCERE

Fiecare societate se confruntă cu fenomenul infracțional care, cel puțin în ultimul
timp, manifestă o acce ntuată tendință de creștere. Studiile și cercetările î ntreprinse pe
această temă relevă că , sursele violenței , sunt ali mentate de perpetuarea unor structuri
economice, sociale și politice deficitare care sunt incapabile să atenueze săracia, inflația,
somajul etc.
Articolele din presa românească, după revoluția din 1989, au atins un apogeu în ceea
ce privește publicar ea de violență. Dacă , în perioada comunistă , articolele despre acte
violente lipseau cu desăvârșire, după revoluție , majoritatea ziarelor au încercat să reziste
concurenței prin publicarea articolelor violente. Zilnic , în presa românească , găsim
articole despre crime , violuri, jafuri, sinuc ideri astfel că, limb ajul și comportamentul
violent care îl întâlnim zi de zi pare un lucru obișnuit.
Mesajele violente la care suntem expuși zilnic pot avea efecte cumulate directe și un
efect pe termen lung asupra valorilor admise de societate din ce în ce mai dăunător .
Acomodarea cu violența este pri ncipalul efect negativ al expun erii la violența din mass
media. O persoană care se obișnuiește cu violența, ajunge să creadă că violența este un
lucru normal și nu îi mai produce neliniște, așa cum îi provoacă la prima confruntare.
Violența beneficiază din partea mass -mediei de o atenție deosebită . Zilnic, în mass –
media românească, sunt prezentate acte de violență (crime, vio luri, jafuri), cu descrierea
amănunți tă a proced eelor, fotografii sau videoclipuri de la locul faptei.
Lucrarea este structurată pe capitole, patru la număr, fiecare având unul sau mai
multe subcapitole. În primul capitol al lucrării este prezentat concepul de violență,
tipologii ale fenomenului de violență , formele de manifestare și sursele de influențare. În
capit olul al doilea sunt prezentate principalele efecte ale violenței în mass media, câteva
cercetări privind efectele violenței în mass media și caracteristicile presei online. În
capitolul trei sunt prezentate regimurile de presă și libertatea de exprimare în funcție de
acestea. În capitolul patru sunt analizate diferite articole din presa de tip online, din
cadrul platformei Ziare.com .

3
CAPITOLUL 1 : NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRI VIND
FENOMENUL DE VIOLENȚĂ

1.1. Conceptul de violență

Violența nu este un fenomen nou, ea regăsindu -se în trecutul societății umane, cât și
în prezent, apariția ei este legată de evoluția indivizilor , grupurilor, instituțiilor ,
organizațiilor și societăților umane . Complexitatea manifestărilor o face greu de definit,
cu toate că este un fenomen foarte cunoscut și întâlnit de fiecare dintre noi, fie în calitate
de victimă a ei, fie ca observator sau ca martor al violenței. Presa scrisă sau audio vizuală,
informează în permanență cu privire la diversele manifestări ale acestui fenomen. De la
formele cele mai agresive, precum războaiele ori crimele terifiante, bătăile, violurile,
furturile de bunuri și până la cele mai puțin șocante, cum ar fi viol ențele verbale, toate
acestea sunt susținute de o abundență de imagini violente.1
Datorită diverselor forme de manifestare, definirea conceptului de violență s -a dovedit
o încercare extrem de dificilă pentru numeroși filosofi, psihologi, cercetători, criminologi,
sociologi, care au încercat de -a lungul timpului să găsească o definiție exactă pentru
acest concept. Cercetările din domeniu violenței se desfășoară în baza unor definiții „de
lucru”, iar definirea violenței în acele domenii capătă trăsături specifice domeniului
respectiv. Definiții le specifice diverselor domenii nu sunt contrare definițiilor formulate
de lege, dar sunt mult mai nuanțate și particularizate la obiectul aflat în atenție.2
Cercetările privind violența în școli sau la locul de m uncă, abuzul copi lului sau a
violenței domestice, sunt organizate în baza unor definiții care sunt specifice domeniilor
respective. Dificultăți în definirea violenței au apărut și datorită formelor variate de
violență și crimă violentă care sunt întâlnite în diverse societăți, cât și de diferențele care
există în sancționarea și pedepsirea acestora.
De asemenea, definirea violenței se face în funcție de contexte le și criterii le subiective
și accidentale care sunt relative temporal și spațial, dar și în funcție de criterii le

1 Sălăvăstru Dorina, Violența în mediu școlar, în Neculau Adrian , Ferreol Gilles, Violența. Aspecte
psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.119.
2Muntean Ana, Anca Munteanu, Violență, traumă, reziliență, Ed. Polirom, Iași, 2011, p.19.

4
normative, culturale și istorice, de ordinea socială existentă la un momen t dat într -o
anumită societate .3 De cele mai multe ori violența este asociată și chiar confundată cu
agresivitatea, cu toate că cele două concepte au atât elemente comune, dar totodată și
elemente diferite.
Termenul violență are rădăcina latinească vis, care semnifică „forță”și trimite la ideea
de putere, de dominație de utilizare a superiorității fizice, a forței asupra altuia.4 În
Dicționar ul Explicativ al Limbii Române, violența este „ însușirea, caracterul a ceea ce
este violent(1); putere mare, intensitate, tărie(2); lipsa de stăpânire în vorbire sau în
fapte, vehemență, furie (3); faptul de a întrebuința forța brutală, constrângere,
viole nțare, siluire, încălcarea ordinii legale(4); fapta violentă impulsivă(5).” 5 Eric
Debardebieux, specialist în problematica violenței în mediu școlar, definește violența ca
fiind „dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau soc ial și
care se traduce printr -o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, psihică sau materială.
Această dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin utilizarea forței, conștient
sau inconștient, însă poate exista și violență doar din punctul de vedere al victimei, fără
ca agresorul să aibă intenția de a face rău.”6 Noțiunea de violență este discutată în relație
cu agresivitatea.
Termenul latin al cuvântului agresivitate este ad-gressere, care semnifică a merge
către, ulterior evoluând în agredire care înseamnă a ataca. În sens etimologic
agresivitatea înseamnă a avea capacitatea de a înfrunta un obstacol, de a se co nfrunta cu
altul și de a nu da î napoi în caz de dificultate.7 În acest sens, agresivitatea este necesară și
utilă, permițând individului în so cietate să se afirme, să nu dea î napoi în fața
dificultăților. Sociologul român Septimiu Chelcea definește agresivitatea într -un mod
foarte interesant: „agresivitatea este comportamentul verbal sau acțional care are ca scop
umilirea, văt ămarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate să evite acest
comportament.”8 O definiție uzuală a agresivității o definește ca fiind orice act care are

3Rădulescu Sorin M., Baciu Dan, Sociologia crimei și criminalității, Ed. Șansa, Bu curești, 1996, p.187
4Sălăvăstru, Dorina, Violența în mediu școlar, în Neculau, Adrian; Ferreol, Gilles, Violența. Aspecte
psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.119.
5Dexonline , accesat 20 septembrie 2013. Diponibil pe Internet la adresa: http://dexon line.ro/.
6Sălăvăstru Dorina, Violența în mediu școlar, în Neculau Adrian, Ferreol Gilles, Violența. Aspecte
psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.121.
7 Ibidem.
8Jderu Gabriel, Comportamentul agresiv , în Chelcea Septimiu, Psihologie. Teorii, Cercetări, Aplicații, ediția
a II-a, Ed.Polirom, Iași, 2008, p.208.

5
ca intenție producerea unui prejudiciu țintei vizate, fiind considerată o caracteristi că a
acelor forme de comportament orientate în sens distructiv, în vederea producerii unor
daune, indiferent dacă acestea sunt materiale (casă , mașină etc), moral -psihologice
(individul uman izolat, colectivitatea) sau mixte (vizează atât obiectele cât și ființa
umană). Situațiile stresante, problematice pentru individ conduc la creșterea agresivității.
Noțiunea de violență este discutată în relație cu agresivitatea datorită faptului că, de
obicei un act violent implică și agresivitate. Însă cele două e lemente, cu toate că au
elemente comune, totodată au și elemente diferite. O diferențiere între cele două
elemente o regăsim la Michel Floro, care realizează diferențierea între cele două concepte
în baza a trei criterii:9
 un criteriu de ordin topologic î n cadrul căruia violența este văzută ca fiind mai
ales externă, în timp ce agresiviatea ar fi mai ales internă ;
 un criteriu funcțional unde violența este de ordinul acțiunii noastre, o acțiune
adaptată scopului ce trebuie atins, în timp ce agresivitatea es te o potențialitate ce
permite dirijarea acțiunii. Agresivitatea ține mai mult de gândire, de proiect de
analiză iar violența este un raport între gândire și acțiune, care asigură funcția
adaptării la circumstanțe, la contrânge ri, la problemele puse de med iu;
 un criteriu etic, care trimite la distincția dintre acceptabil și inacceptabil.
Agresivitatea poate fi acceptată ca acceptabilă atunci când este înțeleasă ca
potențialitate care îi permite individului să înfrunte probleme, în timp ce violența
ca acțiun e care produce durere, suferintă este inacceptabilă, indiferent dacă este
vorba despre violență verbală.
Violența fizică vizează rănirea unor persoane sau distrugerea de bunuri, fiind cea mai
cunoscută formă de violență. Situația socială, care defineș te conceptul de violență fizică
sau directă este o situație în care există o relație clară între subiect și obiect. Victima
(obiectul) suferă o violență exercitată de un autor (subiect).10 In uzul mai nou al
termenului, violența este înțeleasă din ce în ce mai mult ca violență fizică, însă acest
lucru este valabil numai atunci când violența este interpretată ca o acțiune care presupune
utilizarea directă de forță fizică sau psihică, ca pe un concept care definește acțiunile unor

9Sălăvăstru Dorina, Violența în mediu școlar, în Neculau Adrian, Ferreol Gilles, Violența. Aspecte
psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 2003, pp.121,122.
10Teofil Tia, Cursuri violență: origini , forme, c ontracarare , Ed. Universității 1 decembrie 1918, Alba
Iulia, 2006, p.2.

6
persoane identificabile la m odul concret. Violența structurală nu mai poate fi redusă la
acțiunile unor indivizii concreți, reprezentând mai degrabă totalitatea violențelor
instituționalizate dintr -o societate.
La fіnеlе anіlor ‟60, Johan Galtung a adus în dіscuțіе dіfеrеnțіеr еa întrе vіolеnța
pеrsonală șі cеa structurală, la acеstе două tіpurі dе vіolеnță adăugându -sе, la încеputul
anіlor 90, vіolеnța culturală. În cazul violenței personale, victimele și autorii pot fi
identificații fără nici o ezitare, în timp ce violența str ucturală, produce și ea victime, dar
nu persoane, ci structuri specifice organizatorice sau sociale. Condițiile de viață sunt cele
care stau la baza violenței structurale. Prin violență culturală înțelegem ideologiile,
convingeriile, tradițiile, sistemele de legitimare, care fac posibilă și justifică, legitimează
violența directă sau structurală.11
Delictele și crimele săvârșite prin violență reprezintă acte ilegitime și antisociale care
sunt comise de anumiți indivizi asupra altor persoane prin abuz, i ntimidare și frică sau
prin folosirea forței și a constrângerii fizice, morale sau simbolice , cu scopul de a produce
prejudicii morale sau materiale sau vătămarea integrității persoanei (omor, viol, vătămare
corporală) sau a bunurilor acesteia (jaf, tâlh ărie).12 Noțiunea de delict și crimă violentă
presupune trei elemente:
 autorul, individul, grupul, instituția sau instituția care exercită sau utilizează
violența în diferite scopuri , forme și modalități ;
 victima, individul, grupul, organizația sau instit uția care suportă și asupra
căreia se exercită acțiunea agresivă și violentă;
 acțiunea violentă, comisă de anumiți indivizi, grupuri și organizații, în diferite
modalității și forme, prin care sunt drepturile și libertățile altor indivizi,
grupuri și organ izații sau patrimoniului acestora.13
Violența reprezintă o permanență umană, fiind legată de funcționarea societății și de
esența umană , un fenomen care nu a putut fi definit sau delimitat în mod clar de către
nici o știință și nici uzul cotidian . În prezent ea este amplificată de o serie de crime și
delicte ce violează libertățile și drepturile individului(asasinate, jafuri, omoruri, agresiuni

11 Teofil Tia, Cursuri violență: origini , forme, contracarare , Ed. Universității 1 decembrie 1918, Alba
Iulia pp.3,4.
12 Rădulescu Sorin M., Baciu Dan, Sociologia crimei și criminalită ții,Ed. Șansa, București, 1996, p.189.
13 Ibidem, p.189

7
fizice etc) , dar și de actele de terorism și crimă organizată, comise cu scopul de a inspira
groază, spaimă și frică în rândul opiniei publice.

1.2. Tipologii ale violenței și agresivității.
Violența include numeroase acte, fapte, comportamente, acțiuni diferite atât în ceea ce
privește intensitatea cât și gravitatea acestora, variind în funcție de cultură ,topografie,
epocă, circumstanțe, dar mai ales în funcție de evoluția moral -spirituală a comunității.
Jean Claude Chenais a realizat o clasificare concentrică a tipurilor violenței umane,
mergând de la violența fizică, la cea morală trecând prin violenț a economică.14
 Violența fizică însumează toate actele fizice care se fac cu intenția de a răni s au
de a face rău unei persoane. E ste cea mai brutală formă de violență deoarece
cauzează vătămări corporale sau chiar moartea persoanei atacate .
 Violența economi că privește raporturile omului cu bunurile materiale. Individul se
desparte foarte greu de ceea ce este, de ceea ce are pentru că se identifică extrem
de mult ca existență cu ceea ce -i aparține ca mijloc de existență în societățile cu
grad ridicat de evolu ție industrială .
 Violența morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă.
În viața privată avem:
– violența criminală cu formele: violență mortală (se soldează cu decesul
victimei prin omor, asasinat, otrăvire etc.), violența corporală (prin răniri,
vătămări corporale), violența sexuală (violul, abuzul sexual) ;
– violența non -criminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid ( violența
este îndreptată asupra propriului corp, individul având dublă calitate de
autor și de victimă), accide ntele ( de muncă, rutiere etc).
O clasificare pe mai mule nivele împarte violența în:
– violență personală,
– violență colectivă ,
– violență instituțională.15
Violența personală cuprinde totalitatea actelor care sunt comise de un individ împotriva
altuia (violență interpersonală), a lui înșiși (suicid, automultilare), a animalelor sau a unor

14Ana Muntean, Anca Munteanu, Violență, traumă, reziliență , Ed. Polirom, Iași, 2011,pp. 25,26.
15 Ibidem, p.26.

8
obiecte (distrugerea bunurilor). Locul de desfășurare al acestor comportamente violente
poate fi familia, spații publice sau de agrement din comunitate, diferite i nstituții (școală,
locul de muncă etc).
Violența colectivă este răspunsul la anumite cauze specifice, la factori de risc care
acționează asupra întregului grup. Răscoalele, revoluțiile, actele de teroare comise de
bande violente și alte manifestări de violență de grup fac parte din violența colectivă.
Actele comise de grupuri sunt în general de o violență sporită, deoarece se petrece un
fenomen de pierdere a individualității în cadrul grupului, de pierdere a sentimentului
individual al repsonsabilităț ii față de actele de violență comise. În general, grupurile
devin adepte ale unei filosofii care le scuză violența și în același timp dezumanizează și
desconsideră populația -tință și victimă a actelor de violență a grupului. În cadrul
revoluției din anul 1 989 regăsim violența colectivă, când soldații au ascultat ordinele
primite din partea grupului care îl apărau (grupul avea ca obiectiv apărarea lui Nicolae
Ceaușescu și a soției acestuia Elena) au tras cu focuri de armă în populația țării.
Violența ins tituțională este o formă de violență colectivă care are la bază interesele unei
instituții. În cadrul acestui tip de violență se pot enumera acțiunile regimurilor totalitariste
împotriva unor grupuri sociale, acțiunile violente ale unor grupuri religioase în numele
organizației religioase cărora aparțin. Violența instituțională poate avea și forme subtile
de manifestare, înscriindu -se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. Cu
toate că violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moa rtea individului, ea nu
are la bază intenție distructivă.
În funcție de formele de manifestare, de actori sociali implicații în delicte și crime
comise cu violență și de mobilurile urmărite, pot fi identificate următoarele tipuri de
violență și agresi vitate:16
 violența primitivă care este caracterizată prin reacții necontrolate, favorizate de o
serie de criminogene ( relații conflictuale cu victima , consum de alcool etc) și este
de regulă ocazională, accidentală, întâmplătoare;
 violența pasională generat ă de mobiluri de răzbunare, gelozie , umilire și este
caracteristică persoanelor care manifestă sentimente autiste și egocentrice sau

16 Rădulescu Sorin M., Baciu Dan, Sociologia crimei și criminalității, Ed. Șansa, București, 1996, p.189.

9
care dovedesc o instabilitate emoțională și o diminuare sensibilă a mecanismelor
voluntare de autocontrol și autoreglare ;
 violența utilitară este întâlnită în delictele de jaf, tălhărie și furt cu violență. Este
generată de mobiluri care urmăresc interesele materiale, profitul, bunuri și
servicii ;
 violența pseudojustițiară este generată de mobiluri care urmăresc recup erare
prejudiciului sau sancționarea autorului omorului ,violului sau jafului de către un
grup ce se substituie justiției legale (cazul linșajului etc.);
 violența simbolică este generată prin intermediu anumitor simboluri , coduri sau
mesaje care acționeaz ă ca factori declanșatori pentru anumit e acte de violență
produse de anumiți indivizi asupra altora;
 violența rațională este caracteristică crimei organizate și activităților desfășurate
de organizațiile criminale . Ele au ca finalitate dobândirea, la co te deosebit de
ridicate, de profituri ilicite (traficul de persoane, traficul de arme etc).
Viața oferă o bogată fenomenologie a violenței, reclamând o atenție mai mare
corpului social. Nenumărate clasificări există în fiecare domeniu datorită faptului că
violența nu a putut și nici nu poate fi vreodată exclusă din societățile umane. Natura
umană are, fără îndoială, un potențial de agresivitate în structura sa. Viața modernă a
rafinat însă manifestările ei și a adus în domeniul acestora forme noi legate de
realitățile prezentului: violența prin Internet, violența legată de droguri, traficul de
ființe umane, violența urbană.17

1.3 . Surse de influențare a violenței și agresivității
Pentru rezolvarea problemelor sociale create de s urse de influențare a violenței și
agresivității este nevoie de eforturi socio -profesionale și de investiții materiale uriașe.
Aceste surse pot fi clasificate în:
 surse care țin de ambiața în care individul poate cunoaște violența ;
 surse care țin de mijloacele de comunicare în masă ;
 surse care țin mai mult de individ, de reactivitatea și de conduită lui
comportamentală.

17Liiceanu Aurora, Violența umană:o neliniște a societății contemporane, în Neculau Adrian, Ferreol
Gilles, Violența. Aspecte psihosociale , Ed. Polirom, Iași, 2003, p.49.

10
În prima categorie putem include: 18
– familia, primul loc unde persoana umană cunoaște violența. În acest
mediu, copilul simte agresiunea fizică –bătaia, în primu l rând –, dar adesea
și pe cea verbală. Maltratările familiale sunt în general o violență ca re
naște violență, efectele se î ntipăresc și apoi se amplifică;
– școala devine adeseori un mediu a violenței: din partea colegilor, dar și a
cadrelor didactice. Viol ența în școală se manifestă și din partea unor
persoane din afara școlii (indivizii care au terminat sau abandonat
respectiva școală dar se întorc pentru a cere așa numita „taxa de protecție”
sub amenintarea cu bătaia sau folosindu -se de șantaj), sau din partea
elevilor asupra unor profesori mai vulnerabili (agresiuni verbale din partea
elevilor, insulte la adresa profesorului și uneori chiar lovirea acestuia);
– alte medii care pot fi pentru copii sau adolescenți, strada, blocul, scara
blocului (locul de întâlnire al dependenților de droguri) sau chiar propria
locuință atunci când este atacată de jefuitori sau de persoane care au alte
mobiluri decât tâlhăria. La tineri, adulți sau bătrâni, se pot menționa
cârciuma, discoteca, spectacolele muzicale în aer liber, arenele de box sau
alte lupte brutale, stadioanele, stagiul mili tar sau regimul penitenciarelor.
Aceste ambianțe sau surse de violență și agresivitate cuprind agresiuni directe prin loviri,
arme sau limbaj asupra victimelor.
În a doua categorie se pot menționa:19
– diverse reviste și ziare care încearcă să reziste concurenței, mărindu -și
tirajul prin semnalarea actelor de violență (tâlhării, violuri, crime etc), cu
descrierea amănunțită a corpurilor masacrate, cu titluri și fotografii
elocvente, cu des crierea armelor și procedeelor. Prin aceasta se contribuie
la crearea obsesiei față de teroarea violenței, totodată stimulând -o prin
imitație. Tot aici pot fi menționate și numeroasele cărți polițiste apărute în
avalanșă după revoluția din 1989;

18Slama -Cazacu Tatiana, Violența în limbaj – limbajul violent, în Neculau Adrian, Ferreol Gilles, Violența.
Aspecte psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.248,249.
19Ibidem , pp.251- 253.

11
– televiziu nea (prin propagarea imaginilor, cu efect amplificat prin dinamica
lor) este principalul prop agator de violență, în primul râ nd, prin difuzarea
la ore de maximă audiență a filmelor care exprimă în mod exemplar
violență (împușcături, tâlhării, crime, agre siuni cumplite, amenințări
vulgare).
Surse care țin mai mult de individ, de reactivitatea și de conduită și lui
comportamentală pot fi :
– frustarea este una dintre cele mai frecvente surse de influențare a
agresivității. Unii psihologi și criminologii susți n că agresivitatea
reprezintă un instinct sau o necesitate, un fel de răspuns sau contrarăspuns
la o excitație sau la o fustrare față de anumite nevoi vitale ale individului,
precum foamea, autoapărarea, sexualitatea;
– durerea fizică și morală poate duce la creșterea agresivității;20
– căldura, foarte multe cercetări au constatat o legătură directă între
temperaturile înalte și manifestarea agresivității. Studiile arată că
agresivitatea crește pe măsură ce crește temperatura. Potrivit statisticilor
din oricare țară occidentală, în zilele călduroase se comit mai multe crime;
– aglomerația din mijloacele de transport, în casa de locuit, în dormitorul
unui cămin etc. Studiile corelaționale demonstrează o relație directă între
agresivitate și densitate. Acest efect di spare de îndată ce se ia în calcul
statutul socio -economic sau nivelul de educație. S -a arătat că în condiții le
de aglomerație, un factor crucial îl constituie percepția subiectivă –
aglomerația poate fi cu totul neplă cută (în tramvai, la o oră de vâ rf ) sau
deosebit de plăcută (la discotecă). Când aglomerația blochează
îndeplinirea planurilor persoanei, tendințele agresive se accentuează.21

20 Rădulescu Sorin M., Baciu Dan, Sociologia crimei și criminalității, Ed. Șansa, București, 1996, p.189.
21 Boncu Ștefan, Psihologie socială cu rs 30, accesat 20. 10.2013.Disponibil pe Internet la adresa:
.http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs30.pdf .

12

CAPITOLUL 2. MASS -MEDIA SURSĂ DE INFLUENȚARE
A VIOLENȚEI ȘI AGRESIVITĂȚII

În comunicarea de masă se reali zează difuzarea unui produs realizat de un grup de
specialiști către mai mulți receptori – „media” fiind fie suportul, fie tehnica, fie suma
instituțiilor, fie toate acestea la un loc, prin care se asigură circulația mesajelor, într -un
mod din ce în ce ma i rapid, pe arii geografice din ce în ce mai extinse, către conglomerate
din ce în ce mai numeroase de oamenii. La ora actuală, termenul „media” are tendința să
se rupă de celălalt element al sintagmei (mass) și să acopere, singur, aria de semnificații
specifice acestei construcții.22
Libertatea de expresie este reglementată în Constituția Rom âniei, articolul 30 care
statuează că: „(1)Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și
libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2)Cenzurarea de orice fel este
interzisă. (3)Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.(4) Nici o
publicație nu poate fi suprimată.(…).”23
Noțiunea de „a patra putere” apare în momentul în care presa devine un releu
indispensabil al democrației reprezentative. „Presa nu mai este doar expresia unor poziții
și opinii politice determinat e; ea reprezintă acum toate pozițiil e și opiniile, fără a fi
subordonată nici uneia dintre ele. Presa se constituie într -o ‹a patra putere› în această
nouă situație, în care toate celelalte puteri sunt obligate să facă apel la serviciile ei, fără să
poată însă să o subordoneze (…); ea devi ne o adevărată putere în momentul în care se
separă de celelalte puteri, oferindu -le însă accesul la cuvântul și imaginea publică.”24
„Presa este a patra putere” sau „jurnaliști sunt o putere” sunt formule care sunt foarte
plăcute pentru cei care lucrează î ntr-o instituție mass -media: ele dau senzația unei
legitimității superioare, a unui mandat social sau politic, în măsură să justifice și să scuze

22Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media,Ediția a III -a revăzută și adăugită, Ed.Polirom, Iași,
2007, p.23.
23 Constituția României, Ed. Jurnal, 2007, p.16.
24 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media,Ediția a III -a revăzută și adăugită, Ed.Polirom, Iași,
2007, p.210 apau d G. Leblanc, 1995, p.65.

13
orice acțiune a presei, orice exces și chiar orice eroare, dacă aceastea s -au petrecut într -o
campanie desfășu rată î mpotriva uneia dintre puterile (legitime) ale statutui. Din această
perspectivă, misiunea de a fi a presei constă în a se opune celorlalte puteri ale statului
(deși în cadrul teoriilor politice, puterile nu se opun, ci se echilibrează reciproc, prin jocul
dialetic dintre autonomie și control).25

2.1.Efectele violenței în mass -media
Incă de la început presa s -a făcut vinovată de practici abuzive, anumite publicații
încălcau morala impusă sau provocau dezordine socială, ceea ce declanșa intervenți a
poliției și a tribunalelor și necesita apariția unei jurisprudențe. Mass -mediei i se
reproșează faptul că se pun în slujba propagandei și a dezinformării. Mulți proprietari, în
special acționari, consideră mijloacele de comunicare în masă pe care le posedă o sursă
de venituri. Ei încredințează mass -media unor lideri cu misiunea de a maximiliza
dividentele: unii pot fi înclinați spre manipulare, minciună, disimulare, venalitate – mai
ales pentru a plăcea și nu pentru a displăcea cumpărătorilor din spaț iul publicitar.
Reproșurile adresate jurnaliștilor sunt formulate atât de critici avizați, cât și de utilizatori
de bază. Principalele reproșurilor adresate jurnaliștilor îl constituie incompetența, lipsa
de cunoștințe sau de profesionalism. La acestea s e pot adăuga trândăvia și neglijența,
serviabilitatea față de patroni și directori, setea de celebritate ducând la goana după
exclusivitate, aroganța, refuzul de a recunoaște propriile greșeli, lipsa criticii și
autocriticii, conservatorismul, adesea în sensul că orice derogare de la scopul prestabilit,
orice idee nouă provoacă teamă.26
Evaluarea influenței mass -media asupra indivizilor în societate constituie fără
îndoială, o preocupare majoră a cercetătorilor în științele comunicării. Psihologii,
sociologi, antropologi sau lingviști s -au aplecat pe rând asupra acestei probleme într -o
măsură mai mare sau mai mică. Influența mass -media este o problemă cu atât mai
arzătoare, cu cât ea este în strânsă legătură cu viața nostră de zi cu zi și ne priveșt e pe
toți. Pe măsură ce soc ietățile devin tot mai complexe, mass -media furnizând servicii din
ce în ce mai sofisticate, ajung trepat să fie indispensabile. Mass media nu furnizează doar

25Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media,Ediția a III -a revăzută și adăugită, Ed.Polirom, Iași,
2007, p.210 apaud G. Leblanc, 1995 , p.211.
26Bertrand Claude -Jean, Critica mass -media și deotologia , în Bertrand Claude -Jean ( coord.), O introducere
în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, p.176

14
diverse informații fundamentale, ci și multiple posibilități de evad are. Prin urmare,
devenind un furnizor dominant de informații și divertisment, mass media înlătură
progresiv alte surse, fapt cei permite să -și desfășoare efectele simultan, pe plan cognitiv,
afectiv și comportamental.27 Potrivit acestui model psiho -social , s-au conturat câteva
perspective asupra rolului pe care îl are televiziunea în comportamentul violent al
tinerilor:
1. Abordarea catartică: televiziunea văzută ca mijloc de eliberare a agresivității, în
mod similar mecanismului de sublimare despre care scri a Freud;
2. Analizele făcute în termeni de stimuli negativi: televiziunea văzută adesea ca
sursă de stimuli agresivi care determină un comportament violent prin
amplificarea tensiunii emoționale. Mai mult de atât, prin modul în care sunt
prezentate anumite s cene, televiziunea determină ce este just și ce este injust;
3. Întărirea: agresivitatea prezentată în mass -media întărește, intensifică agresivitatea
naturală a indivizilor. În acest mod este activată predispoziția indivizilor de a fi
violenți;
4. Ucenicia prin observație: învățarea violenței prin imitație; comportament mimetic
al celui din fața televizorului;
5. Cultura Violenței: programele TV induc teamă și anxietate. 28
Cercetările asupra efectelor mass -media au oscilat între două opțiuni privind
importanța și puterea de a influența media, capacitatea lor de a produce anumite efecte.
Astfel, aprecierile s -au articulat fie sub ideea efectelor atotputernice ale media, fie în
ideea efectelor minore (limitate). Judecățile asupra efectelor s -au schimbat substanți al în
decursul anilor, trecându -se de la ceea ce s -au numit efecte punctuale, directe, și pe
termen scurt, la efecte difuze, indirecte și pe termen lung. Aceste schimbări au fost legate
de modificarea imaginii asupra receptorului : de la receptorul pasiv, supus unei influențe
directe a mesajelor la un utilizator activ și selectiv al mediilor și conținuturilor.29

27 Neculau Adrian, „ Reeducarea” – un experiment psihosociologic , în Neculau, Adrian; Ferreol, Gilles,
Violența. Aspecte psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.183.
28Ibidem , p.180.
29 Drăgan Ioan, Sociologia comunicării în masă, Ed. Universității din Pitești, Pitești, 2001, p.137, apaud
J.Klapper, 1960, Levy și Windahl, 1985.

15
Problemele cheie abordate în aceste cercetării se referă la: puterea de influențare a
media, direcțiile de influențare, tipurile de efecte, mecanis mele și condițiile producerii
efectelor.
Dezbaterea privind efectele mass -media a cunoscut trei faze succesive: o primă fază, în
jurul anilor ‟20 -‟30, în cursul căreia s -a crezut mai ales în autotputernicia radioului și a
cinematografiei; o a doua fază, între sf ârșitul anilor ‟30 și începutul anilor ‟60, c ând s-a
pus accentul pe efectele limitate ale mass -media; a treia fază începe spre mijlocul anilor
‟60, cu un reviriment al teoriilor care vorbesc despre efectele puternice ale mass -media.30
1.Atotpute rnicirea media.
În acestă etapă se credea că mass -media au o putere nemăsurată de a influența direct
opiniile și comportamentele, de a manipula masele. Ziarele, dar mai ales radioul și filmul
păreau a fi mijlocul principal de direcționare a opiniei p ublice potrivit voinței
comunicatorilor. Argumentarea se baza pe reflexul condiționat: individul supus unui
stimul (în cazul nostru un mesaj), reacționează mai mult sau mai puțin instinctiv și
întotdeauna în același mod. Câteva studii realizate în Statele Unite între între anii 1929 și
1932 în legătură cu influența filmelor asupra copiilor arătau că acestea pot provoca emoții
intense, pot modifica somnul și dau naștere la comportamente de imitare a eroilor văzuți
pe ecran. Imaginea procesului de influențar e și a efectelor comunicării bazată pe ideea
receptorilor izolați, identici în fața mesajelor media și a influenței care exercită direct cu
maximă putere asupra fiecăruia s -a fixat în așa numita teorie a „glonțului -magic”, iar
apoi în „teoria hipodermică ” („mesajele se injectează” fiecărui receptor în parte). Ambele
teorii presupun aceeași idee de bază: mesajele sunt primite în mod uniform, individual de
către receptori, care „dau un răspuns direct și imediat la mesaje, reacționând ca la o
injecție.” Efe ctul este apreciat ca direct proporționat cu doza de mesaje injectate.31
2. Efectele limitate ale mass -media.
Dintre cercetările relevante acestei perioade s -au impus: studiile lui Paul Lazarsfeld și
colaboratorii săi asupra campaniilor electorale î n presă sau la radio, programul de
cercetare privind utilizarea filmelor pentru educarea soldaților americani coordonat de

30Rieffel Remy, Efectele mass -media, în Bertrand Claude -Jean (coord.), O introducere în presa scrisă și
vorbită , Ed.Polirom, 2001, p.176.
31 Drăgan Ioan, Sociologia comunicării în masă, Ed. Universității din Pitești, Pitești, 2001, p.138

16
Hovland etc. 32 Studiile interprinse după o metodologie bine definită, își propuneau să
testeze ipotezele privind influența media asup ra opiniilor și comportamentelor politice și
de consum (influența media asupra deciziilor auditorilor). Rezultatele converg spre ideea
relativității efectelor mass media, zdruncinând reprezentările anterioare ale efectelor
puternice și direct asupra opinii lor și comportamentelor receptorilor. Relativitatea
efectelor este dată și constă în următoarele elemente: media reprezintă doar una dintre
multiplele surse și factori de influențare care intersectează în fiecare context al relațiilor
publice; influența es te condiționată de alte componente ale mediului social; influența este
mai curând directă, deci mediată de alte elemente ale mediului social, sau ale lanțului
procesului comunicațional. 33
3. Întoarcerea la efectele puternice
Întoarcerea este legată de expansiunea televiziuni și de cercet ările originale mai
profunde și mai cuprinzătoare care repun în discuție teoria efectului minimal al mass
media. Lărgirea perspectivelor de analiză și aprofundarea mecanismelor acțiunii media
generează noi evaluări ale efectelor media. Cercetările redefinesc efectele și stabilesc
tipologii mai complexe ale acestora; acordă o atenție mai mare contextulu i social și
motivațiilor expunerii indivizilor la media și iau in considerare relațiile dintre comunicare
și dinamica s istemelor de valori și modele culturale. Paradigmele întoarcerii reafirmă
puterea media de a influență asupra grupurilor umane și a indivizilor. Cercetările încep
să dezvăluie mecanismele mai ascunse ale producerii efectelor, punând în lumină fața
nevăzut ă a influenței exercitate de media. Sunt puse în evidență și evaluate efectele
cognitive și afective ale media, efecte pe termen lung asupra vieții sociale, influențele de
ordin mai general ale media asupra sistemelor de valori. Ca urmare, puterea de
influențare a mass media este reafirmată și susținută cu noi argumente, restituindu -se
acestora locul cheie în ansamblul mediului social și al spațiului public.34 Pentru a putea
întelege mai bine efectele mass media trebuie făcută distincția dintre efectele pe termen
scurt și efectele pe termen lung. În general astăzi se admite că mass media nu provoacă
schimbări majore pe termen scurt asupra indivizilor și numeroase studii pe această temă

32 Rieffel Remy, Efectele mass -media, în Bertrand Claude -Jean (coord.), O introducere în presa scrisă și
vorbită, Ed.Polirom, 2001, p.177.
33 Drăgan Ioan, Sociologia comunicării în masă, Ed. Universității din Pitești, Pitești, 2001, p.139.
34Ibidem , p.139.

17
realizate în diferite țării dovedesc acest lucru. În schimb, se recunoaș te faptul că
acumularea acestor efecte limitate pe o perioadă mai lungă poate fi la originea efectelor
puternice.
Efectele indirecte limitate
Procesul de influențare de către mass -media se stabilește la două niveluri: mai întâi, un
curent vertical de la emițător spre liderii de opinie, apoi un curent orizontal mergând de la
acești lideri spre publicul însuși. Efectele mass media sunt limitate pentru că informațiile
difuzate prin mijloacele de comunicare de masă sunt supuse unui sistem de filtrare mai
mult sau mai puțin eficiente. Majoritatea anchetelor care se ocupă de efectele indirecte și
limitate ale mass -media se concentrează mai ales asupra indivizilor și grupurilor mici,
asupra fenomenelor psihologice și cognitive din mediu imediat al receptori lor. Ele ajung
în mod natural la analiza socializării indivizilor și a rolului familiei, școlii în raport cu
mass -media. Mass media interferează cu mediul sociocultural în care trăiesc receptori
fără să poate face mereu diferența între influența mass -media propriu -zisă și cea a
societății în general. Se pare că, în urma difuzării unor imagini repetitive și stereotipe,
televiziunea îi determină pe unii copii să se identifice cu eroii serialelor preferate sau cu
protagoniști emisiunilor de știri. Din ce se o bservă mass media au o putere de incitare
reală, însă destul de slabă: condițiile în care mesajul este primit sunt la fel de importante
ca și conținutul programelor.35 Un copil, mare consumator de televiziune, a căror părinți
nu sunt niciodata acasă, va av ea o mai mare tendință de a fi influnețat de ceea ce vede la
televizor decât unul al cărui părinți îi supraveghează atent programele și discută cu el
mereu despre ceea ce a văzut.36
În realitate, se pare că televiziunea, dacă nu crează situațiile de vi olență și de
criminalitate, are totuși tendița de a le amplifica. Expunerea prelungită și insistentă la
scenarii i mplic ând violență și criminalitate favorizează sentimentul de insecuritate și de
neliniște, chiar tendințe agresive.
Efecte directe și puterni ce
Concluziile la care ajung cei mai mulți dintre cercetătorii în privința efectelor limitate
nu sunt niciodată absolu t sigure, ele lasă, însă să se î ntrevadă apariția efectelor puternice

35 Rieffel Remy, Efectele mass -media, în Bertrand Claude -Jean (coord.), O introducere în presa scrisă și
vorbită, Ed.Polirom, 2001, p.181.
36 cf. Mirreille Chalvon, Pierre Corset și Michael Souchon, L’enfant devant la television des annees 1990

18
atunci când este vorba de o durată mare de timp. Primii care au t eoretizat atotputernicia
mass -media au fost filosofii germani de la Școala de l a Frankfurt, care au subliniat
influența mediului sociopolitic și socioeconomic al mass -media. Acești cercetători au
considerat că industriile culturale (producția de bunuri cu lturale în serie și pe scară largă),
favorizează standardizarea produselor și manipularea indivizilor asaltați din toate părțile
de cultura de masă. Mijloacele de comunicare întăresc ordinea stabilită și legitimează
raporturile sociale existente: ele au un efect puternic asupra comportamentului
receptorilor.37
2.2 Cercetarii privind efectele violenței în mass -media
Mijloacele de comunicare întăresc ordinea stabilită și legitimează raporturile sociale
existente: ele au un efect puternic asupra comportame ntului receptorilor.38Comisia
Națională pentru Prevenirea și Cercetarea Cauzelor Violenței a investigat cauzele
nivelului ridicat al infracționalității și violenței mai ales în societatea americană. Studiul
publicat pe marginea cercetării, intitulat Violen ce and the Media , s-a concentrat pe relația
dintre violența generalizată și mass -media americană, în special televiziunea. Cercetarea
a avut în vedere două mari probleme. În primul rând cum este portretizată violența în
mass media și modul cum aceste port retizării pot influența publicul american.39
Concluziile cercetării au evidențiat faptul că violența este o caracteristică /temă
predominantă a programelor TV; 80% din programele prezentate conțin unul sau mai
multe incidente violente, astfel încât un ui telespectator care ar fi vrut să evite astfel de
programe i -ar fi venit foarte greu. Violența este portretizată drept o modalitate eficientă
de rezolvare a conflictelor, spre deosebire de metode alternative precum dezbaterea,
negocierea, compromisul.
Cea de -a doua parte a cercetării a comparat lumea prezentată de TV cu lumea reală.
Rezultatele obținute au arătat că există o relație puternică între normele cu privire la
violență și măsura în care o astfel de experiență este cunoscută în mod direct.40
Persoanele care trecuseră prin situații violente tindeau să fie de acord, să aprobe un astfel
de comportament. Concluzia cercetării a fost că există o suprapunere destul de fidelă între

37 Rieffel Remy, Efectele mass -media, în Bertrand Claude -Jean (coord.), O introducere în presa scrisă și
vorbită, Ed.Polirom, 2001, p.183.
38 Ibidem ,p.183.
39Dobrescu Paul, Bârgăoanu Alina, Mass -media și societatea, Ed.comunicare.ro, București, 2003, p.235.
40Ibidem, p.236.

19
preferințele pentru un conținut violent și cunoașterea pe viu a unor situații violențe. Pe
termen lung expunerea la violența TV poate să ducă nu numai la activarea
predispozițiilor, formate de întâlnirea cu astfel de situații în viața reală, ci ar putea să
afecteze și comportamentul normal; în concluzie violența TV poate a tât să activeze, cât să
și creeze un comportament violent.
Cei care urmăresc portretizările situațiilor violente învață cum să se implice în acțiuni
violente și sunt dispuși să pună în aplicare ce au învățat din mass media. În acest fel,
studiul anticipeaz ă unele din tendințele ulterioare în comunicarea de masă, care scot în
evidență capacitatea portretizării media de a socializa indivizii în conformitate cu
normele, atitudinile și valorile pe care le conțin aceste portretizării (efect pe termen lung).
Un a lt efect pe termen lung este că violența media, ca urmare a ponderii impresionante pe
care o deține în programele de televiziune, creează sau consolidează că lumea în care
trăim este una total violentă, ceea ce duce la acceptarea violenței ca o stare cvasi normală.
În 1963, Albert Bandura realizează o serie de experimente prin care arată că un copil
nu trebuie să fie recompensat sau pedepsit în mod explicit pentru a învăța noi atitudini
sau comportamente din programele de televiziune, ci poate să facă acest lucru pur și
simplu, observând diferite modele simbolice. Acest experiment presupunea urmărirea
comportamentului unor copii după ce urmăreau un film în care un actor lovea o păpușă
Bobo. Unui grup i se arată că personajul este recompensat pentru aces t comportament,
altuia că personajul nu suferă nici o consecință, iar celui de -al treilea grup de copii că
personajul este pedepsit pentru manifestările de violență. Cele trei grup uri de copii au fost
puse ulterior într -o situație asemănătoare cu cea pe c are o urmăriseră. Rezultatul: cei care
văzuseră că personajul este recompensat ori nu suferă nici o consecință au arătat un înalt
grad de imitație directă a ceea ce au văzut, în timp ce al treilea grup nu a imitat deloc
comportamentul agresiv.41 Concluzia acestui experiment: copii învață în primul rând prin
imitație, violența mediatică va fi replicată în același fel. Abilitatea de a imita nu se
traduce în mod automat în comportament violent: dacă ceea ce a fost observat va fi imitat
într-o nouă situație, si milară celei observate, depinde de o serie de factori personali și
situaționali.

41Dobrescu Paul, Bârgăoanu Alina, Mass -media și societatea, Ed.comunicare.ro, București, 2003, p.237

20
Un alt grup de cercetători condus de Aletha Huston -Stein a realizat în 1972 o cercetare
privind efectele violenței la TV. Î n cadrul acestei cercetări s -a urmărit aprecier ea
efectelelor vizionării atât pentru programe violente cât și pentru cele nonviolente
(prosociale) prezentate la TV. Experimentul a avut loc la o grădiniță particulară din
Pennsylvania State University, la experiment participând aproximativ o sută de cop ii
preșcolari). Înainte de derularea programului copii au fost observați de cercetători în
locurile de joacă și în sălile de clasă, timp de două săptămâni, pentru a aprecia nivelul de
agresivitate și comportamentul prosocial manifestate de acești copii.
În timpul ex perimentului, copii au fost împărțiți în trei grupe, fiecare grupă urmărind
un alt gen de program. Prima grupă a vizionat Batman și desene animate cu Superman, a
doua grupă Mister Roger‟S Neighborhood, a treia grupă a vizionat programe reali zate
pentru copii care nu conțin violență, nici mesaje prosociale (programe neutre). Copii au
fost puși să vizioneze programele stabilite o jumătate de oră pe zi, trei zile pe săptămână,
timp de patru săptămâni. Rezultatele au demonstrat că băieți care au urmărit Batman și
desene animate cu Superman au fost mult mai activi, atât în sala de curs cât și la locul de
joacă. Ei erau mult mai dispuși să se angajeze în bătăi și situații î ncurcate cu ceilalți
copii, se comportau brutal cu jucăriile, smulgeau ju căriile de la alți copii și se angajau în
mici altercații, erau mai agresivi. Copii din grupul care au urmărit programul prosocial au
fost mult mai dispuși să se joace în grupul cu jucăriile, se ofereau voluntar să -i ajute pe
profesori.
Cel mai celebru studiu asupra efectelor violenței în mass -media este efectuat de
Leonard D.Eron și L.Rowell Huesman în perioada 1960 -1982. Acest studiu pare să fie
principala dovadă pentru susținerea diferitelor măsuri destinate reducerii violenței în
media. În 1960 Eron a început studiul unui grup de 875 copii de 8 ani pentru a vedea ce
legătură există între experințele din copilărie și posibilele probleme mentale de mai
târziu. În 1963 s -a găsit o legătură între consumul de programele violente și
comportament agresiv de la școală o corelație de 21. În 1970, 475 dintre subiecți au fost
intervievați din nou găsindu -se o corelație de 31. în 1982 studiul a fost repetat, de această
dată pe doar 198 de cazuri găsindu -se o corelație de 2 intre agresivitate și consumul de
violență mediatică. Interesant este că agresivitatea nu era legată de consumul de violență
mediatică nici la 8 ani, nici la 18, dar devine relevantă la 30 de ani . O altă cercetare
efectuată de Jefrey Johnson în perioada 1975 -1992 găsește o legătură între consu mul

21
media în general și comiterea de acte violente. Astfel, copii care se uitau la televizor mai
puțin de o oră au comis acte violente în proporție de 5.7%, cei care se uitau între 1 și 3
ore 22.5%, iar cei care se uitau peste 3 ore 28.8%. În plus, copiii, care provin din familii
cu un statut social scăzut au consum media mai mare decât ceilalți, ceea ce indică o
confundare cu efectele unui alt factor, pe care toți cercetătorii îl consideră cel mai
important, cel social.42
În România, cercetările care au legătură cu violența mediatică sunt efectuate doar la
cerere și cu finanțarea Consiliului Național al Audiovizualului (fie din fonduri publice fie
din fonduri Phare). Cea mai recentă cercetare Reprezentarea violenței televizuale și
protecția copilului a fost coodonată de Ioan Drăgan, cu spijinul UNICEF Româ nia.
Cercetarea s -a efectuat în perioada 5 -11 ianuarie 2009, pe un corpus de 348 ore și 15
minute. Rezul tatele acest ei cercetării relevă faptul că:43
1.Numărul actelor violente care pot fi urmările înt r-o oră de transmisiune televizuală
(exclus timpul acordat pentru publicitate și promo -uri) variază în funcție de canalul TV,
de la 9 acte în medie pe oră la 23.4 acte de violență pe oră.
2. Durata maximă totală a actelor de violență care pot fi vizionate în 60 de minute de
transmisie (exclus timpul acordat pentru publicitate și promo -uri) este de 22, 6 minute
3. Durata medie a unui act violent, arată cât durează, în medie un act violent; este un
indicator calculat ca medie a duratelor tuturor actelor de violență. Media acestui indicator
este de 37.7 secunde pentru un act de violență.
4. Tipologia violenței arată care este repartiția procentuală a tipurilor de violență pe
canal. Pe primul loc ca pondere de frecvență se plasează violența verbală, cu aprox. 44%,
urmată de cea fizică cu 33,6%, psihologică cu 9%, economică cu 8,4%, socială cu 4,1%
și sexuală cu 1%.
5. Nu există o tendință observabilă a televiziunilor de a înfățișa o anumită categorie
socio -profesională ca victimă sau agresor.
6. Locul de desfă șurare a violenței este, în aproximativ un sfert din actele de violen ță,
casa.

42 Dobrescu Paul, Alina Bârgă ouanu Alina, Mass -media și societatea , Ed.Comunicare.ro, București, 2003,
p.204 -205
43 Drăgan Ioan, Ștefănescu Poliana (coord.), Reprezentarea violenței televizuale și protecția copilului
Ed.Vanemonde, București, 2009 , p.10

22
7. Intenționalitatea violenței prezentate – peste 85% dintre actele de violență au fost
intenționate, doar 7,5% putând beneficia de justificarea accidentului.
8. Faptul că în ap roape 44 % din actele de violență mediatizate nu sunt prezentate
consecințele actelor de violență pentru victimă poate conduce la formarea opiniei în
rândul telespectatorilor tineri și foarte tineri că violența nu are urmări asupra victimelor
ei.44
Prima cercetare (2004) realizată în România de Centrul Universității din București
indica un număr mai ridicate de secvențe violente pe oră în programele televiziuni
românești; 14,31% (televiziunile private) și 10,17% (televiziunile publice). Evaluarea
pentru 2008 și 2009 indică o ușoară descreștere a indicatorilor violenței televizuale în
România.45

2.3. Presa online
2.3.1 Comunicarea în noile media
„Dintre realizările remarcabile ale geniului uman, nimic nu poate depăși importanța
triumfului asupra spați ului și timpului, materializat în capacitatea oamenilor de a
comunica aflați la mare distanță. ”46
La ora actuală, în peisajul comunicării de masă, pe lângă tipurile „tradiționale” de
media au apărut și s -au impus forme noi de comunicare. Aceastea combin ă elementele
textule și grafice (specifice, până de curând, presei scrise) cu sunete și imagini în mișcare
(tipice audiovizualului tradițional), cu imagini de sinteză și cu facilitățile tehnologice
oferite de calculator, generând produse care, prin unități le compone nte, sunt similare cu
cele din mass -media „clasică”, dar care, prin modul de ansamblare și de utilizare
(caracterul interactiv), sunt total diferite. Nicholas Negropone, cercetător la
Massachussetts Institute of Tehnology, a susținut necesitatea combinării industriilor
mass -media cu industriile calculatoarelor și cu sistemele de comunicații, pentru realizarea
unei noi galaxii de comunicare. În urma acestor convergențe s -au născut sistemele „on –

44Ibidem , p.11.
45 Drăgan Ioan, Ște fănescu Poliana (coord.), Reprezentarea violenței televizuale și protecția copilului
Ed.Vanemonde, București, 2009 , p.40.
46 Dobrescu Paul, Alina Bârgăouanu Alina, Mass -media și societatea , Ed.Comunicare.ro, București, 2003,
p.83, apaud Horace Crealy, The G reat Industries of the United State: Being an Historical Summary Of the
origin, Growth, and Perfection of the Chief Industrial Arts of this Country.

23
line” ( de la poșta electronică, prin care se transmi t mesaje personalizate, la World Wide
Web, prin care mase enorme de oameni au acces la bănci de date strânse din diverse site –
uri), teletextul (transmiterea de texte scrise prin canalele de televiziune), jocurile video,
imaginile și spectacolele holografi ce, televiziunea digitală, presa scrisă digitală etc.47
Prin unele caracteristici, aceste sisteme sunt asemănătoare cu mass -media:
– au capacitatea de a atinge audiențe uriașe, eterogene, depărtate geografic ;
– au viteză mare de transmisie ;
– sunt finanțate prin cumpărare directă, închirierea dreptului de acces,
sponsorizare sau vânzare de spațiu/timp pentru publicitate.
Noile media se referă la rezultatul convergenței dintre sistemul mediatic tradițional
(televiziune, radio, presa scrisă), telecomunicații, te hnologia digitală și sistemele
informaționale. O listă a le noilor tehnologii include: computere personale, teletextul,,
sistemul de înregistrare video, videotextul, televiziunea prin cablu, sateliții de
comunicații , sistemele de conferințe și de videoconfe rințe, mesageria vocală, instant
messaging, televiziunea de înaltă tehnologie, inteligența artificială. În concluzie noile
media reprezintă mai mult decât internetul sau versiunea online a cotidianelor.48
În acest nou spațiu, modul de a face jurnalism se s chimbă datorită intersecției mai multor
factori: 49
 convergența mediilor – jurnalistul trebuie să stăpânească tehnici profesionale
diverse, deoarece este nevoit să producă mesaje cu specific atât pentru presa
scrisă, cât și la radio, televiziune, blog etc;
 hypermedia – crearea unor texte care, prin modalități variate de evadare din ele
(de la link -ul către alte texte, până la deschiderea de ferestre audiovizuale în textul
de tip „presă scrisă”), scufundă consumatorul într -o spirală nesfârșită de alte și
alte mesaje;
 interactivitatea – audiențele devin active, se implică în text, fie transmiterea de
comentarii și informații suplimentare (în cazul forumurilor asociate produselor
media), fie prin participarea la generarea textului (în cazul blogurilor);

47 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media,Ediția a III -a revăzută și adăugită, Ed.Polirom, Iași,
2007, p.26.
48 Dobrescu Paul, Alina Bârgăouanu Alina, Mass -media și societatea , Ed.Comunicare.ro, București,
2003,p.84
49 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media,Ediția a III -a revăzută și adăugită, Ed.Polirom, Iași,
2007, p.26.

24
 fragment area și personalizarea mesajelor – jurnaliști nu mai au de a face cu o
masă amorfă de oameni, ci cu publicuri active; în consecintă, aceeași informație poate
fi editată diferit, pentru diferite tipuri de produse din cyberspace (spațiul virtual în
care mul tiple comunității de internauți folosesc comunicarea mediată de calculator),
deci pentru diferite tipuri de public.
Trăsături noilor media pot fi sintetizate astfel:50
1.Digitalizarea, informatizarea, computerizarea. Tehnologia digitală, care a înlocuit -o
pe cea analogică, combină sunetul, imaginea și textul. Noile media sunt rezultatul unui
proces permanent de încrucișare între tehnologiile și inovațiile existente. Tehnologia
digitală a co ndus la apariția celor 3C: comprimare, conversie și convergență. Ca urmare
a acelor 3C, informația este disponibilă în cantități i care depășesc cu mult capaci tățile
de asimilare ale persoanei obișnuite, iar transferul informațional este caracterizat de
acuratețe. Cei 3C au condus la atingerea unei viteze amețitoare de tran smitere a
informației, până în punctul în care informația ajunge să fie transmisă instantaneu, „în
timp real.”
2.Multifuncționalitatea . Noile media permit îndeplinirea mai multor funcții și atribuții
prin utilizarea unui singur echipament, cum ar fi comput erul personal se poate folosi ca
televizor.
3.Ubicuitatea . Se referă la faptul că noile media au o prezență tot mai pronunțată în cele
mai diverse zone ale societății – comerțul, divertisme ntul, locul de muncă, sistemul
bancar, educația, sănătatea etc. – și îi afectează pe toți membri societății în care sunt
prezente, chiar dacă nu oricine le poate utiliza sau poate avea acces la ele.
4.Bidirecționalitatea . Noile media oferă utilizatorului capacitatea nemaiîntâlnită de a
modifica și de a repune în circula ție mesajele/conținutul. Teoretic, receptorul are
posibilitatea de a deveni producător, este implicat activ, în producerea mesajului.
5.Interactivitatea . Natura interactivă a unora dintre aceste tehnologii face dificilă
diferențierea între emițător și rece ptor. Rolurile de emițător și receptor alternează, fie că
ele sunt ocupate de persoane sau de mașini.

50Dobrescu Paul, Alina B ârgăouanu Alina, Mass -media și societatea , Ed.Comunicare.ro, București,
2003,p.84 -87.

25
6.Specializarea, descentralizarea . Frecvent noile media nu provin dintr -o sursă
centralizată, serviciile oferite sunt relativ specializate și oferite unu i mic număr de
utilizatori. Ele incorporează aspecte vocale, vizuale și scrise, transmise prin intermediu
aceluiași canal electronic și în formate interactive.
7.De-mastificarea . Această trăsătură poate fi înțeleasă în sensul că un mesaj anume,
personaliz at, poate ajunge la un membru al unei audiențe relativ mari; un rezultat al
acestei trăsături este acela ca utilizatori individuali au mai multe opțiuni, în același
timp, trebuie să dețină, în prealabil, informații mult mai consistente, să depună un efor t
mai mare pentru a integra și pentru a înțelege informația.
8.Asincronicitatea . Noile media sunt asincrone în sensul că au capacitatea de a
transmite sau de a recepta mesajul în momentul considerat potrivit de către utilizatorul
individual.
9.Hyperrealit atea, virtualitatea . Digitalizarea progresivă a informațiilor (vizuale,
auditive, tactile, olfactive), concomitent cu declinul senzațiilor imediate, ar putea
conduce la o cedare a locului proximității în favoarea aparenței de realitate a lucrurilor
tot m ai îndepărtate. În timp ce media tradiționale permit accesul într -o realitate
alternativă, noile media permit accesul într -o realitate virtuală, o simulare atâ t de exactă
a realității prime încât, într -un mediu artifial, omul poate ajunge să se comporte
precum în mediu natural.
10.Noua economie, net economia, cybereconomia . Noile media sunt mult mai mult
influențate de factori economici și dețin un rol mult mai proemine nt în funcționarea noii
economii, în economia bazată pe cunoaștere și pe informație.

2.3.2 Presa online: stilul și caracteristicile presei online
Ca mijloc de nou comunicare, presa online a apărut în anul 1993, când editurile
americane s -au angajat online, în timp aparițiile europene de ziare online a apărut în
1996.51
Stilul presei o nline:
– noile medii aduc cu sine noi genuri de text și înlătură pe cele deja existente;
– mediile online reprezintă un gen de sine stătător;

51Breakenridge Deirdre K., New Media, new Tools, New Audiences , Pearson education, New Jertsey, 2008,
p.114.

26
– ele îndeplinesc în primul rând caracteristicile definitorii ale mass -media; sunt publice
(pot fi acce sate de o ricine), sunt transmisibile tehnic, se adresează unui public larg, se
caracterizează prin periodicitate și se raportează la realitate;
– mediile online au caracteristicii proprii: sunt multimediale (depășesc limitele impuse
mijloacelor tipărite sau celor c lasice), sunt digitale ( și de aceea pot fi prelucrate și
dispersate) și sunt interactive (permit un feed -back direct);
– mai ales posibilitățile hipermediale ale internetului aduc o flexibilitate enormă în
crearea și trasmiterea informațiilor;
– ziarul ține de un mijloc de creație și distribuție ca și cartea, revista, transmiterea pe
calea undelor sau la televizor, pagina web sau CD -ROM -ul.
Caracteristicile presei online:52
– în ciuda costurilor ridicate și a veniturilor încă mici ziarele online sunt
actualizate zilnic;
– conceptul de ziar poate fi folosit în contextul internetului, deoarece
păstrează caracteristicile presei scrise: periodicitate, universalitate și
actualitate ;
– la ziarele online se mai adaugă două însușiri în raport cu cele tipărite;
interactivitatea și hipermedialitatea;
– versiunea online nu este identică cu cea a ziarului tipărit;
– spre deosebire de ediția tipărită, varianta online este accesibilă unui public
din toată lumea și oferă un grad mai mare de actualitate deoarece nu este
legat d e închiderea ediției;
– la forma de reprezentare a ofertei de conținut presa online se folosește de
un spectru larg de semne;
– pe baza structuri de hipertext oferta de conținut poate fi mai fragmentată și
astfel să ofere un spațiu mai mare pentru receptarea i ndividuală decât
oferă ziarul tipărit.
În ceea ce privește presa românească există pe internet o ofertă foarte generoasă de
ziare și reviste ce pot fi citite online la adrese ca: www.ziare.com , www.ziare.ro ,

52 Breakenridge Deirdre K., New Media, new Tools, New Audience s, Pearson education, New Jertsey, 2008,
p.187.

27
www.hotnews.com , www.ziareromanesti.net etc. Utilizarea acestora este ușurată de
faptul că hipertextul este construit după reguli întâln ite la o pagină internațională. Se
poate vorbi despre o similaritate între presa online românescă și internațională în ceea ce
privește elementele de definire a căilor de navigare. În conținut paginilor se regăsesc
aceeași termeni internaționali ce se în tâlnesc și în presa din alte țări: site ( Academia
Cațavencu, Dilema, N ațional, România Mare, România L iberă), web (Dimineața,
România L iberă ), online (Academia Cațavencu, Evenimentul Z ilei), email (Evenimentul
Zilei), chat (România L iberă), login, help, new, home, newsletter sau e -books. Unele din
aceste împrumuturi sunt adaptate la sistemul românesc ( home – acasă, help –ajutor, login
– înregistrare).

28
CAPITOLUL 3. Libertate de exprimare sau control

3.1 Regimuri de presă
După descoperirea tiparului, pe măsură ce mase tot mai largi erau alfabetizate, odată cu
apariția de noi clase sociale interesate să participe la gestiunea puterii, tipografiile au
început să imprime – alături de biblii, texte de legi, documente religioase ori acte de
cancelarie – și cărți, almanahuri, buletine, reviste și apoi publicații cotidiene. În fața unei
asemenea explozii de produse , instituțiile puterii au fost nevoie să găsească răspuns la o
întrebare dezarmantă prin simplitatea ei, dar strivitoare p rin implicațiile sociale și politice
sociale: cine are dreptul să editeze cărți, reviste și ziare și să le distribuie ?
Confruntate cu întreprinderile care prin produsele lor, permit accesul unor mase din ce
în ce mai largi la informația de interes publ ic, diversele sisteme de conducere au fost
obligate să definească relația dintre presă, putere și colectivitate, să instituie reguli și
norme de acțiune și, inevitabil, să contureze o anumită filosofie, o anumită concepție
generală referitoare la rolul pre sei în societate. În chip firesc, o asemenea „filosofie” se
sprijină pe o seamă de principii referitoare la relațiile dintre indivizi și instituțiile sociale,
dintre deținătorii puterii și restul colectivității, dintre configurația actuală a societății și
imaginea ideală pe care aceasta o are despre sine, dintre cei ce vorbesc în numele
societății și publicul sau instituțiile care le deleagă acest rol.53
În nici un moment al istoriei mass media și în nici o țară nu poate fi identificat un
singur sistem n ormativ corespunzător unui rol unic atribuit presei; din contră, dezvoltarea
mass media dovedește că relația sa cu structurile puterii, cu formele de guvernare, cu
sistemele legislative și constituțiile, ori cu ideologiile a îmbrăcat forme extrem de diferi te.
În lumea noastră m ass media ocupă un loc tot mai important: societatea nu poate exista
fără mass media din moment ce nu putem vorbi despre mass media în afara unei societăți
de masă . Ea își asumă numeroase și extrem de diverse roluri, care variază, în primul rând,
în funcție de mediul politic.
Cea mai cunoscută tipologie a structurilor instituționale și a variatelor filosofii privind
rolul presei este cea propusă în 1956, în cartea Four Theories of the Press (Patru teorii

53 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, pg 127

29
despre presă) de profesorii a mericani, Fred Siebert, Theodore Peterson și Wilbur
Schramm . În viziunea profesorilor americani, cele patru mari „teorii”, apărute în
momente istorice și în zone geopolitice diferite, cartografiază rolul social al presei dintr -o
perspectivă istorică și pe o axă ce așează la un pol completa subordonare a presei de către
instituțiile puterii și la celălalt pol, totala ei eliberare de sub controlul direct al
politicului.54
Există patru regimuri de presă, două despotice și două democratice. Fiecare se bazează p e
o concepție proprie asupra universului și a omului . În cazu l unei concepții pesimiste ,
omul trebuie supravegheat, îngrădit, îndoctrinat (nu i se acordă nici un liber arbitru ).
Această concepție consideră ființa umană pervertită (înger decăzut, animal bru tal).
Concepția optimistă socotește omul o ființă rațională și este normal ca fiecare cetățean să
aibă acces la toate informațiil e disponibile, să fie liber să î și exprime ideile si să conducă
societatea în care trăiește.55
Cele patru teorii normative sunt: modelul autoritarism, modelul liberal, modelul
comunist și modelul serviciului public.
D. McQuail (1987) a identificat șase teorii: autoritaristă, liberală, a responsabilității
sociale, sovietică, dezvoltaționistă și democratică -participativă. Teoria autoritaristă , prin
ideea obligației presei de a proteja valori supreme (religia, ideologia unui partid,
simbolurile naționale etc.), justifică cenzura și pedepsirea celor care publică materiale
considerate dăunătoare interesului Puterii ; acea stă teo rie fi aplicată, în situații de extremă
urgență, și în statele democratice însă, este specifică regimurilor dictatoriale sau
militarizate . Teoria liberală pleacă de la ideea că presa trebuie să fie „o piață liberă a
ideilor” și solicită aplicarea drepturi lor fundamentale de exp rimare liberă a opiniilor, de
acces neîngrădit la informații și de libertate de publicare. Teoria susține că adevărul poate
apărea numai la confruntarea liberă a ideilor și că, atunci când se ivește o problemă de
interes general, oam enii au dreptul să fie informații corect și să aleagă pe baza
confruntării informațiilor și a punctelor de vedere transmise de mass media. Teoria
sovietică acordă presei rolul de activist politic, de militant, de mobilizator al maselor
pentru transpunerea în practică a obiectivelor st abilite de partidul comunist; teoria

54Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași,, pg 128
55 Bertrand Jean -Claude, O introducere î n presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 31 Trad.
Mirela Lazar

30
solicită supunerea totală a presei în fața partidului și transformarea acesteia într -un
instrument de educare și propagandă ideologică a maselor. Teoria responsabilității
sociale susține c ă presa este o formă de serviciu public: în consecință, mass media de stat
sau privată este obligată să răspundă așteptărilor și cerințelor publicului; valorile acestui
model sunt întemeiate pe ideea autoreglementării presei și sunt exprimate în codurile
deontologice ale jurnaliștilor, în standardele profesionale ale acestora, în apariția unui
„avocat al publicului” în interiorul redacțiilor sau în funcționarea unor comisii sau
consilii ce impun obligațiile presei și urmăresc aplicarea acestora. Modelul de zvoltaționist
a apărut pentru a preciza rolurile specifice ale presei în societățile în curs de dezvol tare,
societăți care efectuează tranziția de la colonialism și sărăcie la democrație și
prosperitate; în aceste țări, presa se confruntă cu lipsa unei ba ze economice solide, a unor
instituții democratice stabile, a unei infrastructuri tehnice moderne, a deprinderilor și a
conștiinței etice profesionale și a unui public educat și exigent; în aceste condiții,
scopurile presei ar fi: de a susține dezvoltarea economică, socială și politică, de a lupta
pentru câștigarea autonomiei culturale și a accesului liber la informații și solidaritatea cu
alte țări în curs de dezvoltare. Teoria democratic -participativă confirmă importanța
interacțiunii dintre mass media și publicul său; ea se referă îndeosebi la presa regională și
locală, acolo unde legăturile cu comunitatea locală sunt mai puternice decât cu „centrul”
economic al trusturilor de presă; în acest context, mass media locală, adesea non –
comercială56

1.Regim ul autoritar
Modelul autoritarist, reprezintă prima concretizare filosofică și instituțională a relației
dintre presă și stat, deci prima încercare de a preciza care este misiunea socială a presei.
La începutul secolului al XVII -lea, monarhiile vremii au perceput ca pe o amenințare
directă imprimatele ocazionale care au început să capete o anumită periodicitate și să i -a
forma unor publicații lunare sau săptămânale. Drept urmare, au încercat să le supună unui
control riguros sau să le absoarbă.

56Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași,, pg 128 -129.

31
În mo dul acesta a fost configurat unul din principiile de bază ale modelului autoritarist –
controlul exercitat de instituțiile statului asupra funcționării organelor de presă și a
conținuturilor vehiculate de acestea.
Acest model de presă, într -o formă m ai mult sau mai puțin severă, a predominat în
lume până la mijlocul secolului al XIX -lea. În momentul apariției tiparului, autoritățile
regale și religioase s -au străduit să limiteze utilizarea lui prin mijloace devenite clasice:
autorizări, monopol, depun eri de garanții, cenzură, corupție, proces, amendă, sechestru,
interdicție, închisoare, violență, exil, execuție.57
În secolele XVII -lea, al XVIII -lea și chiar al XIX -lea, în statele europene, sfera de
acțiune a puterii și, implicit, câmpul de exercita re a puterii au fost limitate de existența
proprietății private: statul nu putea interveni impotriva cadrului economic a legilor pe
care le promulgase și a mersului istoriei, care promovau dezvoltarea economiei de piață.58
Acest model de presă, într -o form ă mai mult sau mai puțin severă, a predominat în lume
până la mijlocul secolului al XIX -lea. În momentul apariției tiparului, autoritățile regale
și religioase s -au străduit să reducă utilizarea lui prin: autorizări, monopol, depuneri de
garanții, cenzură, corupție, proces, amendă, sechestru, interdicție, închisoare, violență,
exil, execuție.
De obicei mass media, într -un astfel de regim, sunt proprietate privată și autorizată să
obțină profit, dar conținutul lor este rigulos controlat ă de către autorit ăți. P resa de
opoziție este interzisă ( precum în Spania între 1938 și 1975 sub regimul lui Franco) iar
numărul organelor de presă este limitat .
Funcțiile mass media în acest caz sunt net distincte de cele existente într -un regim
democratic. Orice dez batere politică este exclusă . Cum informarea și divertismentul pot
fi subversibile – deci periculoase -, ele sunt cenzurate. Viziunea asupra lumii și id eologia
națională pe care le veh iculează mass media trebuie să fie conforme cu interesele și
concepția puterii. În presă, faptele diverse sunt interzise (ele reprezintă disfuncționalități),
de unde și absența cotidienelor populare în Italia pe timpul lui Mussolini între 1925 și
1943.

57Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, Bu curești, pg. 31 Trad.
Mirela Laza r.
58Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, pg 130-131.

32
Un caz aparte îl reprezintă lumea, mai cu seamă în fostele colonii europene din Sud.
Odinioară se pretindea, pe drept cuvânt, că aici funcțiile mass -media trebuie să fie
specifice, susținând dezvoltarea țării: ele aveau rolul de a educa populația săracă și rurală,
de a consolida o națiune alcătuită din grupuri eterogene ș i de a apăra cultura locală.59
Din perspectiva unei filosofii autoritariste indivizii ar trebui să se supună autorităților
superioare, întruchipate de instanțe cu puteri aproape nelimitate – biserica, regalitatea,
statul. În consecință, ei ar trebui să sprijine, prin activitatea lor, scopurile și căile de
acțiune propuse de aceste instanțe, considerate capabile să cunoască mai bine decât
oricine ceea ce este necesar, folositor sau deziderabil pentru fiecare ins în parte și pentru
societate în ansamblu. Î ntr-o asemenea logică, este evident că, presa nu poate acționa
decât în interiorul câmpului de teme și de interese fixate de strategia generală a
autorităților. Ea trebuie să sprijine intențiile și faptele acestora, să le justifice, altfel spus,
să fie un intrument de promovare a intereselor lor. 60
Se întâmplă ca mass media să joace respectivele roluri. Adeseori aceste țări erau, – sau
încă sunt – dictatu ri militare unde mass media rămâ n puțin dezvoltate și sun t utilizate în
două scopuri: să contribuie la susținerea în funcție a unui potentant prin manipularea
maselor ; să servească nevoilor unei mici elite urbane, singura care poate profita de presa
scrisă și de televiziune. 61
Dilema sistemelor autoritariste s -ar putea rezuma la următoarea formulă : Cum poate fi
controlată întreprinderea de presă privată fără a se atenta la principiile economiei de
piață? C um poate fi controlat individul fără a se atenta la valorile individualismului?
Sistemele autoritare au încercat să facă față acestei dificultăți utilizând două mijloace:
privilegiile și restricțiile. Privilegiile au vizat îndeseobi instituțiile de presă subordonate
sau obediente, care au beneficiat de atribuirea mai rapidă a dreptului de publicare, de
sprijin financiar sau de scutiri de taxe și im pozite, de o distribuție preferențială și de
favoruri acordate liderilor sau ziariștilor care se remarcau în promovarea temelor dorite
de putere. Restricțiile au vizat accesul la licență, la resurse, la distribuție, la informație și
chiar la public. Un exe mplu îl reprezintă „Licesing Act”, document adoptat de

59Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 31 Trad.
Mirela Laza r.
60Coman Miha i, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, pg 130-131.
61Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 31 Trad.
Mirela Lazar.

33
Parlamentul Britanic în 1962, care stabilea că nici o publicație nu putea fi creată fără a
autorizare oficială. La fel, în Franța și Prusia, dreptul de a publica era acordat doar de
rege. O altă formă de exercitare a restricțiilor este cea reprezentată de fixarea a unor
impozite sau a unor prețuri de distribuție foarte mari pe ntru o intreprindere privată.
„Dreptul de timbru” – taxă percepută pentru fiecare exemplar de ziar produs – existent în
Anglia înt re 1772 și 1775, a fost de trei ori majorat, factor ce a dus la creșterea prețurilor
și, implicit la limitarea posibilităților de cumpărare a ziarelor. Imediat după eșecul
Revoluției din 1789, Directoratul din Franța a reintrodus taxa pe timbru, ca unul d intre
cele mai eficiente mijloace de a reduce numărul de publicații și de a controla evoluția
presei. De asemenea, sistemele autoritare folosesc un întreg ansamblu de legi și
reglementări pentru a influența activitatea intreprinderilor de presă.62 Dintre ac estea cele
mai eficiente sunt legile referitoare la „trădare” și „instigarea la revoltă”, acte considerate
o amenințare gravă la adresa siguranței și a bunului mers al unei societăți, indiferent de
forma în care se manifestă. Existența unor asemenea legi n u reprezintă în sine, un semn
de autoritarism; utilizarea lor excesivă și ostentativă, în chip evident impotriva
jurnaliștilor relevă sindromul autoritarismulu i. Acuzația de încălcare a unei legi nu poate
fi lansată decât după ce faptul a fost consumat. Ea trebuie dovedită și validată juridic iar
sancțiunea intervine la mult timp după ce un material jurnalistic a devenit public.63
Deoarece sancțiunea poate inhiba curiozitatea jurnaliștilor, dar nu poate proteja complet
autoritățile de investigația jurnalist ică, puterea încearcă să exercite presiuni asupra presei,
prin limitări ale accesului la informații și la resursele necesare producției sau distribuției,
cât și prin amenințări și hărțuiri juridice.64
Pentru că nu dă un răspuns complet la problema esenți ală a controlului, modelul
autoritarist a fost depășit de :
 mode lul comunist care a îmbunătățit tehnicile de exercitare a controlului;
 modelul liberal a evoluat formele de emancipare sub controlul autorității.
La începutul secolului XX, apariția unor tehn ologii de distribuție a mesajelor, deci a unor
noi tipuri de mass -media (radioul și televiziunea), a readus în discuție problema
controlului și reglementării controlului accesului la comunicare. În statele moderne,

62Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Poli rom, 2007, Iași, pg 131.
63 Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 32 Trad.
Mirela Lazar .
64 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, pg 131.

34
occidentale, unde spectrul autoritarismul ui (care a marcat începutul presei scrise), precum
și cel al totalitarismului comunist stâ rneau fiori și unde, în egală măsură, ideea
concurenței oarbe pentru frecvență era respinsă axiomatic, efortul de rezolvare a acestor
probleme a condus la crearea un ui nou model – cel al serviciului public.65.
2.Modelul comunist
Modelul comunist a fost instaurat prima dată în Rusia, la începutul anilor 20. În Europa
de Est a fost impus cu forța după al doilea război mondial , după 1949, s -a impus și în
China, iar î n anii 60 în numeroase țări din lumea a treia. La începutul secolului XXI, el
pare însă pe cale de dispariție, deoarece este considerat a fi contrar dezvoltării
economice, bunăstării sociale, expansiuni cunoașterii, păcii în lume și, binențeles,
democrație i politice.66
Din perspectiva comunismului, presa nu poate fi altceva decât o armă a puterii, care
are misiuni și sarcini precise: mobilizarea maselor lor pentru îndeplinirea unor obiective
politice și economice , precum combaterea dușmanilor, preamărir ea realizărilor regimului,
educarea maselor, etc.67 Presa este concepută ca o formă de exercitare și de legitimare a
puterii, ca un instrument al progagandei, menit să modeleze gândirea și comportamentul
indivizilor, ca o arenă a luptelor impotriva dușmanil or ideologiei, ca un loc al prezentării
mitologizate a superiorității regimurilor comuniste.
Realizarea unor asemenea obiective nu era posibilă fără obținerea controlului absolut
asupra sistemului mass media. Aceasta se poate exercita prin stăpânirea t uturor resurselor
implicate în producția de programe audiovizuale și publicații (monopol asupra bazei
materiale și financiare a presei) și prin controlarea mesajelor mass -mediei înainte de a fi
difuzate . Principala caracteristică a r egimul comunist este distribuția centralizată a
resurselor: resurse le sunt monopolizate de un grup redus de persoane care fixează
criteriile de distribuire conform intereselor lor specifice. Astfel, cotele de hârtie fixate
prin planurile anuale limitează producția de ziare și reviste la tirajele stabilite de Putere
și anulează posibilitatea apariției unor publicații alternative; la fel numărul de frecvențe și
de ore de program, atribuite cu strictețe, ancorează instituțiile din sfera audiovizualului în
cadre temporale ușor de controlat.

65Ibidem , pg 132.
66Bertr and Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 32 Trad.
Mirela Lazar.
67Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, pg 132.

35
În plus, stăpânirea mijloacelor de producție ( fabrici de hârtie și de substanțe chimice,
surse de energie, tipografii, studiouri) și a celor de transport și telecomunicații asigură
difuzarea rapidă a propriilor produse mass -media și eliminarea din circuit a produselor
considerate indizerabile. Controlul puterii se exercită și asupra unei alte resurse: structura
organizațională. Accesul în lumea presei era controlat de aparatul de partid, care efectua
selecția ”cadrelor”, conform unor criterii r estrictive, de ordin social, politic și ideologic.68
Redacțiile erau construite, indiferent de domeniul de activitate, după aceeași schemă
piramidală, în care eșaloanele editoriale numeroase (șefi de secție, redactori șefi sau
directori) aveau misiunea de a controla conținuturile produse de eșaloanele reporterilor.
După redactarea și aprobarea materialelor în redacție, mai multe filtre succesive asigurau,
în timpul producerii publicației sau emisiunii, verificarea repetată a materialelor și
eliminarea el ementelor indizerabile.
Sistemele comuniste se caracterizează printr -un control extraordinar de sever asupra
celei mai importante resurse a mass -mediei: informația. Informația oficială, creată și
ditribuită de p uterea , este un amestec de adevăruri par țiale și minciuni credibile, de real
și iluzoriu, de spus și presupus. Ziariști erau obligați să scrie și să vorbească despre ceva
diferit față de ce trăiau și vedeau în peregrinările lor de zi cu zi, cu alte cuvinte să
prezinte o falsă realitate a reușit elor, a progresului, a bunăstării, să producă și să
reproducă un discurs oficial, golit de conținut și de adevăr. 69
Puterea control a ccesul la informație prin intermediu instanțelor stabilite (și controlate)
de ea: comitete de propagandă, agenții de presă de stat, documente oficiale, ședințe,
congrese și conferințe minuțios realizate. Informațiile oferite prin aceste instanțe erau
filtrate, reorganizate, cu valoare propagandistă nu informativă. Astfel, realitatea este
filtrată, ierarhizată și reconstr uită cu grijă, evenimentele dispar și sunt înlocuite cu
formule doctrinare; întâmplările negative sunt total diminuate; neprevăzutul este evacuat
din mesajele mass -media, deoarece contrazice imaginea ideală a unei societăți perfect
planificate și continuu controlate de partid.70
Cont rolul asupra informației conduce la g eneralizarea caracterului planificat al
activității mass -mediei: ziarele și revistele apar în tiraje fixe, dinainte stabilite, indiferent

68Ibidem, pg 133.
69 Bertrand Jean -Claude, O introducere î n presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, Bucu rești, pg. 32.
70Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași , pg 134.

36
de reacțiile, interesele sau dorințele publicului; grilele de programe din audiovizual
respectă strategii propagandiste, de cele mai multe ori în contradicție cu ritmul vie ții
casnice a populației; subiectele sunt fixate după calendarului evenimentelor oficiale
(congrese și conferințe, comemorări și mom ente festive, inițiative economice etc). Cei
care lucrează în mass -media comunistă nu mai sunt căutători ai informației neașteptate,
anchetatori ai adevărurilor ascunse sau generatori ai dezbaterilor social controversate, ei
devin o instanță ce reproduce, aproape mecanic, discursul oficial, neagă atributele
creativității și contestării. Conținuturile informațiilor sunt verificate inainte ca ele să
devină publice prin i nființarea unor mecanisme diversificate de cenzură. Cenzura, în
forma sa cea mai simplă, se exercita prin controlarea sumarelor și programelor, a textelor
și emisiunilor aflate în pregătire. Cenzura poate fi aplicată de un grup de specialiști din
afara instituție de presă sau de conducătorii din interiorul organizației.71
Acest tip de control u rmărește eliminarea oricăror idei, informații, opere artistice sau
sensuri care ar putea dăuna imaginii ideale a sistemului sau liderilor comuniști.
În mod mai subtil, cenzura se practică prin reglementarea temelor jurnalistice. Fixând
inventarul tem elor permise și a celor indizerabile, precum și modalități discursive în care
ele trebuie tratate. Puterea restrânge aria subiectelor care pot fi abordate de jurnaliști și
fixează cadrele limbajului în care aceștia pot comunica. Limbajul presei capătă
caracteristicile limbajului de lemn deoarece nu se referă la realități vii, concrete, ci
reproduce la nesfâr șit acelea și formu lă standard.
Marcați de aceste restricți, jurnaliști din sistemul comunist dobândesc deprinderi de
autocenzură; în actul produceri i materialelor de presă, ei elimină, din proprie ințiativă,
acele informații și idei pe care le știu, din start, nepublicabile.
În paralel, ca o formă de apărarea identității lor profesionale, o parte dintre ei pun în
mișcare diverse tehnici ale aluziei ș i metaforei, prin care încearcă să stabilească o punte
de comunicare cu o ipotetică audiență.
Construit pe ideea exercitării unui control total asupra sistemului mass -media, modelul
comunist de presă, nu a condus niciodată și nicăieri la stăpânirea tot ală a fluxurilor de
mesaje puse în circulație de către presă. Chiar și în condițiile celei mai cumplite dictaturi,
existența unor publicații și programe audiovizuale alternative, apariția unor voci

71Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, pg 135.

37
jurnaliste disidente și mai ales, dezvoltarea tehnicilor de comunicare bazate pe dublul
discurs au dovedit imposiblitatea transpunerii în practică a controlului deplin al presei și,
prin aceasta, a minților oamenilor,.72
Modelul comunist trebuie înțeles din punctul de vedere al proceselor complexe de
negoc ieri care legau mai multe categorii de centre de interes:
 aparatul puterii, interesat de re -producerea sistemului și de suprav iețuirea în
funcții de conducere ;
 instituțiile de presă, controlate de strategii de adaptare și de păstrare a sistemului
de lucru b irocratic;
 jurnaliști care oscilează între un comportament oficial absent -obedient și un
comportament mai activ, în alte sfere ale vieții culturale;
 publicul, cu mijloacele sale de evadare din discursul oficial și de analizare
”printre rânduri” a tuturor mesajelor mass -media.73
Adversarii unui astfel de regim denunță cu brutalitate mass media. Funcția primordială
a acestora este de a minți și de a ascunde pentru a face să dispară tot ceea ce nu este in
folosul intereselor nomenclaturii, elita aflată la putere, indiferentă la soarta maselor.
Între modelul comunist și cel liberal nu există ruptură. La jumătatea drumului dintre cele
două regimuri, a existat, până în anii 1980, o variată mai blândă a modelului etatizat, care
se poate denumi „paternalistă”. Începând cu anii 20, ea s -a dezvoltat în majoritatea
democrațiilor parlamentare: mass media electronice, consi derate prea influente, erau
menținute sub monopol de stat. Publicul primea prin radio și televiziune doar ceea ce
statul considera că este bun pen tru el.74

3.Regimul liberal
După ce a a fost adoptat în toate țările democratice, modelul liberal a devenit norma
internațională grație articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului a
ONU, adoptată în 1948 (în absența URSS).

72 Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 32 .
73 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași,, pg 136-137.
74 Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, Bucu rești, pg. 32 .

38
„Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării; acest drept include libertatea
de a avea opinii fără imixiune din afară, precum și liberatea de a căuta, de a primi și de a
răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”
Doctrina liberală apărut ă în secolul al XVIII -lea susține că este suficient c a toate
faptele să fie relatate cu obiectivitate și ca toate opiniile să apară pe „piața ideilor”: atunc i
omul este capabil să distingă adevărul și înclină să -l util izeze în comportamentul său.
Statul nu trebuie decât să lase să se întâmple acest lucru și totul va merge de la sine. Dacă
liberul schimb de informații însoțește liberul schimb de produse va fi asigurată o servire
ireproșabilă a utilizatorilor.
Aceast ă fantezistă teorie nu a rezistat fenomenului de comercializare crescândă
începând cu secolul XX. Majoritatea mass media care apăreau atunci aveau un scop
comercial: erau considerate bune doar lucrurile profitabile . Tendința normală a acelor
întreprinderi de presă era una de concentrare. Drept urmare , puterea de a informa ( sau de
a nu informa), de a „stabili ordinea de zi” a țării, puterea de a stabili marile teme de
dezbatere națională era în mâi nile unui număr tot mai redus de proprietari de presă,
persoane care nu erau foarte experte sau preocupate să servească publicului.75
Istoria presei ca instituție este egală cu suma luptelor pentru câștigarea unui statul
autonom în raport cu puterile care întemeiază statul modern. Marcată de aceste
confruntări, presa a păstrat o permanentă opoziție adversativă față de puterile statului.
Atunci când Milton a adresat Parlamentului britanic celebra Areopagitica, având subtitlul
“Pentru libertatea de a tipări fără autorizare sau cenzură” s -a referit insistent la li bertatea
editării, adică a producerii și difuzării de ziare într -un sistem de egalitate a drepturilor
asemănător cu acela creat de piețele pe care se exercită comerțul cu oricare alte bunuri.
Potrivit concepției liberale, drepturile individului sunt sacre , iar fericirea și binele
constituie valori supreme și scopuri ultime. Omul este considerat posesorul unor ”drepturi
naturale fundamentale și inalienabile; el poate ceda o parte din prerogativele sale unor
alte instituții -statul, partidele, lideri politic i-, asupra cărora își exercită puterea și
controlul prin mecanismele democrației: alegeri, referendumuri, dezbateri publice,
grupuri de presiune și asociații civice. Instituțiile puterii au obligația să respecte
drepturile și aspirațile individului și să l ucreze pentru satisfacerea lor; în caz de eșec, ele

75Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 32 .

39
vor fi supuse judecății acestuia și, prin sistemul alegerilor, vor fi schimbate sau
ameliorate ”. 76
Pentru ca indivizii să poată dezbate și lua decizii corecte, ei trebuie să cunoască
adevărul. Din per spectiva teoriei liberale, adevărul se obține prin confruntarea liberă a
ideilor și opiniilor. Înființarea unei ”piețe libere a ideilor” este strâns legată de înființarea
unui aparat capabil să ușureze circulația acestor idei, să perm ită confruntarea lor
nelimitată , să ajute la accesul liber al oricărei persoane la cuvântul public. Potrivit
susținători lor acestei teorii, presa este singura instanță în măsură să -și asume și să ducă la
bun sfârșit o asemenea misiune .77 Pentru ca să permită circulația corectă a ideilor (și
informațiilor) nu trebuie să fie supusă presiunilor părților interesate (în primul rând, a
reprezentanților politicului și a puterii administrative.
Presa trebuie să fie întreprindere economică stabilă, puternică, plasată, prin eficiența ei,
în afara câmpului de putere și de influență a politicului. În modul acesta , libertatea de
expresie tinde să devină identică cu libertatea de a publica și, mai exact, cu libertatea de a
înființa o întreprindere care distribuie mesaje de interes general : libertatea presei depinde
acum de proprietatea privată asupra mijloacelor de comunicare.
Potrivit doctrinei liberale, presa nu contribuie numai la transmiterea ideilor și
informațiilor, ci și la verificarea instanțelor Puterii. Pentru că indivizii nu pot urmări
continuu acțiunile instanțelor administrative și politice , ei ”transferă” aceste atribuții unei
alte instanțe: mass -media. Aceasta va controla activitatea Puterii, în interesul
cetățeanului: observând nereguli ea va informa publicul; acest lucru va duce la nașterea
unei opinii publice defavorabile și va permite exercitarea unor presiuni asupra Puterii.
Astfel, prin capacitatea sa de a informa, precum și prin posibilitatea de a mobiliza
masele, presa se manifestă ca o ”a patra putere”.
Această s intagmă se referă la faptul că acțiunea presei este indirectă: crează o opinie
publică distribuind idei și informații despre modul în care celelalte puteri își îndeplinesc
mandatul, mobilizează cetățenii în avantajul unei cauze, iar aceștia, prin presiune a pe
care o practic ă asupra factorilor legislativi și politici, dobândesc modificarea atitudinii ori
a comportamentului celorlalte puterii. Statutul de „a patra putere” implică mai mult e
responsabilități decât drepturi: o greșeală a presei poate provoca o mișcare publică ce

76Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași,, pg 138
77Ibidem , pg 139

40
poate conduce la reacții politice cu efecte neobișnuit de grave. Nu libertatea de expresie
definește puterea presei, cât responsabilitatea expresiei jurnalistice.
Informând publicul, presa exercită, inevitabil, o acțiune educativă: ea contribuie la
formarea conștiinței civice și la construirea individului -cetățean, fără de care viața
democratică este imposibilă. Oamenii, urmărind în chip lucid realizarea unor scopuri
personale, au nevoie de accesul liber la informație și la exprimar ea opiniilor. Acestea le
sunt necesare pentru dezbaterile publice, prin care interesele individuale sunt negociate
expuse, și depășite în favoarea interesului comun.
Evoluția istorică a demonstrat însă că, în presă au intrat într -o cantitate din ce în ce mai
mare, alături de aceste elemente ale vieții publice, și mesajele de divertisment, exponente
ale vieții private. În modul acesta, piața liberă a ideilor a fost dublată de o piață
efervescentă a distracțiilor, iar individul -cetățean, preocupat de de zbaterea civică, a lăsat
locul unui individ -consumator, interesat de dobândirea relaxării și a evaziunii imaginare.
Legile pieți (concurență și profit) devin factorii reglatori ai sistemului mass -media în
modelul liberal . Sub presiunea acestora, presa ajunge să fie un produs vândut de două ori:
o dată cititorilor și, a doua oară, firmelor care doresc să facă publicitate.
Logica cereri și a ofertei a dus astfel la un joc dublu în care presa, pe de o parte, își
concepe mesajele în funcție de cererile publicului și, pe de altă parte, tinde să întărească
sau (chiar) să realizeze anumite tipuri de așteptări, avantajoase ei, pentru a putea păstra
continuu interesul audienței. În modul acesta, succesiv , conținutul presei se îndreaptă spre
divertisment atâ t în aspectul informativ ( prin privilegierea știrilor senzaționale, a
scandalului , faptului ieșit din comun,), cât și în ce l ficțional (sport, jocuri, etc).78
Goana după profit face să dispară atât grija pentru „piața liberă a ideilor” (în favoarea
unei piețe a afectelor), cât și răspunderea față de informarea individului -cetățean (în
favoarea interesului față de atragerea și distrarea unui individ -consumator).
Pentru realizarea misiunii de a informa și de a oferi un forum de dezbatere, presa
trebuie să apeleze la instituții din alte zone de activitate, capabile să -i asigure existența
(prin forme alternative de financiare) în conformitate cu idealurile originale: astfel orice
stat democratic are datoria de a susține sistemele mass -media orientate spre informare și
spre educare, ca o asigurare a păstrări i bazelor democratice ale respectivului stat. Acest

78Coman Mihai, Introducere în sistemul m ass-media, Ed. Polirom, 2007, Iași, p. 140

41
sprijin se concretizează atât prin pervederi constituționale, care garantează libertatea de
expresie, cât și prin mecanisme de legislative și econo mice, care garantează existența
liberă și stabilă a presei. Pe lângă acestea, statele democratice susțin și dezvoltă dialogul
cu diferite instituții care sunt preocupate de perfecționarea și păstrarea funcționării
corecte a presei: asociații profesionale, asociații ale publicului, sindicate, alte asociații
orientate spre cercetarea și evaluarea calității mass -mediei și a corectitudinii
comportamentului jurnaliștilor.79
4.Modelul serviciului public
Includerea a autorităților statele în sistemul comunicăr ii de masă, într -un triunghi ce
leagă publicul, presa și intituțiile Puterii, se realizează în numele unui concept esențial:
acela al responsabilității sociale. Conform acestui model, libertatea presei devine, în fapt,
o datorie publică: presa nu poate ab dica de la obligațiile față de individul -cetățean în
numele legilor pieței (profitul) și ale succesului facil (diver tismentul). G arant al
libertăților, atât al e instituțiilor, cât și al indivizilor , statul democratic, trebuie să susțină
dezvoltarea acesto ra și să garanteze respectarea obligațiilor pe care fiecare le are în
raport cu bunul mers al societății.
Modelul serviciului public a fost teoretizat și transpus în practică abia la mijlocul
secolului XX, sub impulsul a trei serii de factori:
a) Revo luția tehnologică – apariția de noi sisteme de difuzare e a mesajelor a condus la
apariția unor noi instituții mass -media (radioul și televiziunea) și la impunerea stabilirii
unor puncte de vedere unitare și coerente de funcționare a acestora. O asemenea
conjunctură a readus în discuție problema accesului la resursele deținute de stat
(frecvențele în cazul de față) și a modului cum se poate exercita controlul statal,
problemă cu care se confruntaseră și monarhiile europene la începuturile presei scrise.
Procesul de atribuire a frecvențelor pentru posturile de radio și televiziune (pe fondul
unei crize acute declanșate de concurența haotică a posturilor care emiteau pe aceeași
lungime de undă) a dus la dezbaterea unor principii și norme de funcționare, în măs ură să
satisfacă interesele firmelor, exigențele statului și așteptările publicului larg. Din aceste
principii cu caracter general s -au dezvoltat ulterior alte criterii, cu statut de norme

79Ibidem , p. 140.

42
profesionale, care accentuau ideea responsabilității sociale a ce lor ce utilizează
respectivele resurse.
b) Dezvoltarea conștiinței și exigențele profesionale – ca urmare a creșterii rolului și a
puterii presei, jurnaliștii, cercetătorii mass -mediei și educatori au devenit din ce în ce mai
conștienți de răspunderea ci vică și morală care apasă pe umerii celor ce concep și
distribuie mesaje prin presă. Acumularea de experiențe dramatice (cele două războaie
mondiale, crizele economice și politice, șocurile confruntării Est -Vest) a permis definirea
unor principii de acțiun e bazate pe ideea responsabilității sociale a jurnaliștilor și
concretizarea în numeroase coduri profesionale cu caracter național (Societatea
Jurnaliștilor Profesioniști Sigma -Delta -Chi din SUA, Codul de Conduită – Germania,
Carta Obligațiilor Profesion ale ale Jurnaliștilor – Franța) sau internațional (Declarația
Principiilor de Conduită ale Jurnaliștilor, Codul de Etică a Jurnaliștilor Latino -Americani,
Codul Arab de Etică).
c)Amplificarea dezbaterilor teoretice privind rolul presei – numerosi cercetăt ori și
filosofi, martori ai creșterii puterii mass -mediei, ai dispariției unor forme de comunicare
tradiționale și ai substituirii acestora cu tehnicile diferite ale comunicării de masă au
cercetat aceste fenomene sau au meditat asupra lor, ajungând, nu o dată, la concluzii
critice referitoare la funcționarea presei. Sub impulsul unor asemenea demersuri, mai
multe foruri – științifice, guvernamentale, jurnalistice și civice – au organizat dezbaterii,
sondaje, anchete și au publicat documente exprimând nelin iștea față de activitatea unei
prese mai puțin devotate interesului public; ele au subliniat nevoia eliminării practicilor
excesiv comerciale, a polarizărilor politice și a comportamentelor neprofesionale în
avantajul unor proceduri înereptate spre informa rea exactă și corectă a publicului.
Modelul serviciului public pleacă de la ideile de bază teoretice ale modelului liberal,
considerând însă că, în dezvoltarea sa, sistemul liberal a renunțat la elementele sale
fundamentale.80
Modelul liberal a du s la o intensificare a legilor pieței și a goanei după profit;
instituțiile mass -media au renunțat adeseori la misiunea de a informa în mod neutru și
echilibrat și au preferat divertismentul facil; ele și -au mărit astfel audiențele dar au
devenit, simulta n, sclavele gusturilor publicului consumator.

80Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, p. 143.

43
Pe lângă privilegierea senzaționalului, evoluția, în logica ”liberală” a condus la
concentrarea instituțiilor mass -media sub cupola unor trusturi extrem de puternice. În
felul acesta, când o categorie limit ată de proprietari stăpânește majoritatea canalelor de
comunicare, în mod teoretic (și, deseori, chiar practic), accesul la comunicare este limitat,
fie prin faptul că ideile expuse reflectă interesele unui asemenea grup, fie prin faptul că
segmente largi ale societății nu mai pot să participe la dezbateriile publice fapt ce
anulează principiul unei ”piețe libere a ideilor”. Aceste constatări au dat naștere la o
întrebare simplă: cum se poate asigura autonomia financiară (evitându -se capca nele
goanei după profit), independența față de autoritățile statale ( pentru a se garanta
neutralitatea instituțiilor și libertatea accesului la informație) și î nfăptuirea idealurilor
generoase ale înființării unei ”piețe libere a ideilor” ( informarea și educarea publicul ui
larg)? La această dilemă există un singur răspuns: p rintr-o participare neinteresată a
distribuitorilor de fonduri.
Astfel, atât statul, cât și grupurile economice pot spijini diferitele instituții mass -media,
fără a interveni în politica acestora, fără a incerca să le influențeze sau să le impună
punctul lor de vedere și interesele specifice. Rațiunile unei participări neinteresate pot fi
de ordin politic (spijinirea democrației) sau filantropic ( spijinirea creației culturale). În
cea mai cunoscut ă variantă a acestui model, concretizată în Franța, îndeosebi în sfera
audiovizualului, statul spijină financiar și logistic posturile de interes public fără a
interveni direct în politica acestora.
Prerogativele de reglementare și control sunt cominicate de către factorii politici și
administrativi unor instanțe de tip tehnocratic, constituite din personalități sau specialiști
independent, ale căror prestigiu și probitate pot fi o garanție a independenței lor de
acțiune.81
Modelul serviciului publ ic în audiovizual ar trebui să ducă la despărțirea clară a
posturilor comerciale de cele de interes public , prin mai mulți factori : profilul audiențelor
(public național/ public țintă limitat); modul de finanțare (subvenții/câștiguri din
activitatea propr ie); conținut (generalist, bazat pe informare, educare și
divertisment/specializat cu accent de divertisment de consum); poziția juridico –

81Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, p. 144.

44
administrativă (statal/privat) . În realitate, aceste distincții de principiu, nu sunt
întotdeauna integral realizate.
Cercetătorii I. Acchile și J.I. Bucno, într -o amplă sinteză consacrată televiziuni publice,
consideră că, în Europa, sistemul serviciului public s -a întemeiat pe un regim de monopol
statal ce acoperea trei domenii: producția, programarea și distribuț ia. În anii 70, apariția și
generalizarea televiziunilor prin satelit sau prin cablu, precum și dezvolatarea unor firme
specializate în producerea sau vânzarea de programe la prețuri mai mici decât cele
practicate de televiziunea de stat au condus la pie rderea monopolului; pe acest fond,
politica de descentralizare susținută de guvernele europene a înlesnit reducerea ajutorului
statului și orientarea televiziunilor de serviciu public către un regim de existență apropiat
de cel al televiziunilor comercial e. Dezvoltările recente ale peisajului european al
audiovizualului se definesc fie prin trecerea unor posturi de anvergură națională din
mâinile statului în cele ale unor grupuri particulare, fie prin creșterea puterii și
prestigiului unor canale comercial e, care ajung să concureze postul național.82
În aceste condiții, televiziunile naționale de tip seviciu public riscă să își piardă
calitatea de „televiziuni de referință”, de „instrumente indispenabile în dezvoltarea
culturală a unei națiuni” și de loc uri de manifestare a sferei publice, locuri unde „este
federală o audiență importantă”. Dacă posturile comerciale au rate de audiență mai mari
(distribuind același tip de programe), atunci ce rațiuni de existență pot invoca aceste
uriașe și costisitoare i nstituții statale? Dacă se cantonează în sfera unor atribuții se
vizează păstrarea și promovarea unor valori majore ale culturii, mai pot fi ele posturi
generaliste, de masă, sau devin canale specializate, adresându -se unui public țintă?
Statul subvenț ioneză și o seamă de publicații cu caracter cultural științific sau
educativ. Acestea, adresându -se unui public limitat, nu au posibilitatea de autofinanțare
din vânzări și rețele publicitare. Din fonduri guvernamentale sunt susținute și publicațiile
și (uneori) posturile de radio și televiziune dedicate minorităților naționale. În aceeași
categorie intră și publicațiile, posturile sau programele produse fie pentru diaspora, fie
pentru promovarea valorilor unei culturi naționale în străinătate.
Nu est e obligatoriu ca numai statul să susțină financiar o instituție de presă care, prin
activitatea ei, se dovedește a fi fidelă interesului public. O seamă se subvenți pot veni și

82Coman Mihai, Introducere în s istemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, p. 145.

45
de la grupuri ori persoane particulare, cel mai adesea prin intermediu unor fun dații sau
asociații neguvernamenta le cu vocație culturală. Aceste suvenții pot menține în viață
publicații care promovează valori ale culturii și spiritului civic, îndeplinesc un rol social
important și au o responsabiliate morală evidentă; mai mult , exist ența unor prevederi
legislative corespunzătoare , care oferă reduceri de impozite pentru grupurile economice
care subvenționează instituții culturale, înlesnește acest mecenat modern, în formele sale
cele mai variate: subvenționare, parenaj, sponsorizare e tc.
Într-o lume modernă și complexă presa se poate dezvolta îndeplinind simultan mai
multe roluri, astfel spus concretizând, la scara unui moment istoric sau a unei singure țări,
elemente variate din mai multe teorii. Cu atât mai mult acum, când suntem martorii unei
perioade de accentuată schimbare socială, este firesc ca sistemele de org anizare a mass –
mediei să interfereze și ea, în diferite canale sau instituții de presă, să întâlnim
caracteristici ori accente care derivă din teorii diferite.83
Această nouă doctrină s -a născut dintr -o percepție mai realistă asupra naturii umane și
a mecanismelor economice . Această doctrină nu o respinge pe precedenta, ci o extinde,
străduindu -se să asocieze libertatea și calitatea mijloacelor de informare.
Potrivit acestei doctrine, mass media nu trebuie să fie nici în proprietatea statului, nici
sub controlul său, căci adesea interesul „statului” nu diferă de interesul celor care
guvernează. În schimb, mass media nu sunt considerate drept întreprinderi private
obișnuite al căror succes se poate măsura numai prin beneficii.
În momentu l în care c etățenii sunt nemulțumiți de serviciile care le sunt puse la
dispoziție de către mass med ia trebuie să reacționeze. Cel mai preferabil ca ele să se
sancționeze singure, conform unui cod deontologic stabilit între ele. Dacă însă nu se va
întâmpla acest lucru , este util și întemeiat ca Parlamentul să intervină prin intermediu
legilor.84
În România postcomunistă audiovizualul național își revendică, în principiu,
apartenența la modelul serviciului public, la fel și publicațiile culturale subvenționate de
diverse ministere, de la cel al Culturii până la cel al Transporturilor.
Marea majoritate a produselor presei scrise, precum și posturile audiovizuale
comerciale se ancorează la modelul liberal. Unele publicații locale și puține ziare

83 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, p. 146.
84Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed.Polirom, 2001, București, pg. 32

46
controlate de unel e partide au comportament care amintesc de caracteristicile modelului
autoritarist. În același timp, este evident că nici o instituție mass -media serioasă nu se
revendică la modelul comunist. 85
Cele patru modele de presă nu există în stare pură. În ță rile cu regim autoritar,
cetățenii au avut întotdeauna acces la mass media clandestine, venite din exteriorul țării
sau realizate în interior – și uneori la o presă de opoziție moderată, protejată prin
legăturile ei cu o elită tradițională. Același lucru s e poate întâlni și într -un regim
totalitarist; în URSS lumea citea romane, poeme, pamflete, benzi desenate care circulau
pe sub mână. Se asculta mici posturi muzicale pirat, postul de radio Liberty (post
american cu studiourile la Munchen), BBC sau Vocea Americii și sute de alte.
În democrațiile liberale, s -a considerat întotdeauna necesară, în interesul general, o
restrângere a activității mass media . Chiar și în SUA, unde Primul Amendament(1971) al
Constituției interzice Congresului să adopte „oric e lege care restrânge libertatea
cuvântului și a presei” mass media sunt supuse unor legi anti -trust, legilor siguranței
naționale și a unei legislații privind defăimarea, rasismul, obscenitatea sau sexismul, iar
oricine vrea să difuzeze emisiuni radio sau TV trebuie să ob țină mai întâi o autorizație
federală.86

3.2 Libertatea de exprimare
Dezvoltarea mijloacelor de comunicare a creat ceea ce se poate descrie ca „istoricitate
mediatică”: percepția noastră asupra trecutului și asupra modului în care t recutul ne
înfluențează astăzi, au devenit din ce în ce mai dependente de un rezervor în permanentă
expansiune de forme simbolice. Majoritatea indivizilor din societățile vestice și -au
derivat percepția asupra marilor evenimente ale secolului al XX -lea în primul rând din
cărți, ziare, filme și programe de televiziune. Dacă mijloacele de comunicare ne -au alterat
percepția asupra trecutului , ele ne -au și creat ceea ce putem numi „o mondializare
mediatică”: percepția noastră asupra lumii care se află dincolo de experiența noastră
personală și percepția asupra locului nostru în lume sunt din ce în ce mai modelate de
formele simbolice mediatice. Difuzarea produselor media ne dă posibilitatea de a
experimenta într -un anumit sens evenimentele, de a -i observa pe ce ilalți și în general, de

85 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, 2007, Iași, p . 147.
86Ibidem , p. 145.

47
a învăța despre o lume care se extinde dincolo de sfera întâlnirilor noastre zilnice.87
Mesajele mass -media pot fi transmise dincolo de contextul inițial de receptare și
transformate printr -un proces continuu de povestire și repove stire, de interpretare și de
reînterpretare, de comentari, râs și critică.88
Apariția democrațiilor liberale a fost strîns legată de proclamarea și respectarea
libertății de exprimare. Atât pe continentul european cât și în Lumea Nouă apărarea
dreptului de a critica guvernul a fost considerată indispensabilă pentru progresul
democratic, iar rolul presei esențial.
Societățile libere din diferite țări și -au statuat în constituții sau în legile cu caracter
statuar, anumite definiții ale drepturilor sau libertăților cetățenilor lor. Acestea includ în
mod obișnuit, fie explicit, fie implicit, și definiții ale „libertății presei”. Chiar dacă
definițiile pot diferi de la o țară la alta, demersul este, în mod fundamental, similar.
O societate liberă trebu ie să fie suficient de flexibilă pentru a -i tolera pe cei ale căror
acte de comunicare derivă din motive egoiste, fără a ține seama de binele social. În
scopul de a păstra libertățile care constituie unicitatea unui sistem de comunicare în masă,
cei care furnizează vastul conținut al mass -media trebuie să cunoască standardele de
performanță ale propriei profesii și să urmeze aceste standarde.89
O societate liberă impune relativ puține limitări juridice procesului comunicării. În
mod obișnuit acestea se învârt în zona calomniei, dreptului la viață privată și dreptului de
autor, iar o societate ordonată, care respectă legea, se va aștepta, pe bună dreptate, ca
limitările impuse mass media, pentru ca acestea să nu poată încălca drepturile celorlalți,
să fie rezonabile.90
Produsele industriilor mass -media sunt disponibile, în principiu, unei pluralității de
destinatari, înseamnă că ele sunt „deschise” sau „disponibile pentru public”. Conținutul
mesajelor mass media este astfel făcut public, adică făcut vizibil și observabil de către o
mulțime de indivizi care pot fi, și de obicei sunt, răspândiți în contexte diverse și
dispersate. 91 A trăi într -o lume mediatică implică o împletire permanentă a diferitelor
forme de experiență. Pentru majoritatea indivizil or, pe măsură ce străbat traiectoriile

87Thompson John B., Media și modernitatea . O teorie socială a mass media, Ed. Antet, 200 , p. 37 -38.
88Ibidem , p. 45.
89Deaver Frank, Etica în Mass Media , Ed. Silex, Buc urești, 2004, p . 64-65
90Ibidem, p. 161.
91 Thompson John B., Media și modernitatea. O teorie socială a mass media , Ed. Antet, 2007, p.34

48
spațio -temporale ale vieților cotidiene, experi ența trăită continuă să exercite o influență
puternică asupra proiectului de formare a sinelui, ne gândim la noi și la traiectoriile
noastre de viață, în principal în re lațiile cu cei care și evenimentele pe care le întâlnim în
contextele practice ale vieții de zi cu zi.92 Scriind la începutul secolului al XIX -lea, într -o
vreme în care industria ziarului din Marea Britanie organiza o campanie impotriva
obligațiilor de tipă rire, primi gânditori liberali, precum Jeremy Bentham, James Mill și
John Stuard Mill, au susținut o apărare elecventă a libertății presei și o descriere incitantă
a rolului ei în cultivarea vieții publice dincolo de stat. Ei au văzut în libera ex primare a
opiniei prin organele unei prese independente un mijloc principal prin care putea fi
exprimată diversitatea punctelor de vedere, putea fi formată o opinie publică luminată, iar
abuzurile puterii statului exercitate de către guverne corupte sau ti ranice puteau fi
verificate. O presă liberă și independentă ar fi jucat rolul unui câine de pază critic; nu
numai că ar fi ascultat o diversitate de opinii și ar fi îmbogățit prin aceasta sfera
cunoașterii și a dezbaterii, ci ar fi criticat activitățile ce lor care conduc și principiile pe
care se bazează deciziile lor. Libertatea de exprimare a gândurilor și opiniilor în public,
oricât de inconfortabile ar putea fi ele pentru autoritățile în exercițiu, este o trăsătură
vitală a ordinii democratice moderne – o trăsătură care nu este deloc caractetistică tuturor
regimurilor din lumea de astăzi. Pentru primii gânditori liberali, principala amenințare
pentru libertatea individuală și libertatea de exprimare era o amenințare care provenea de
la stat: drepturile individului trebuiau să fie protejate de folosirea excesivă a puterii
statului. Libera exprimare a gândurilor și a opiniilor putea fi practic înfăptuită, potrivit
lor, doar în măsura în care instituțiile presei erau independente de stat și situate în
domen iul privat, unde își puteau desfășura activitățile cu o constrângere minimă. În teoria
liberală tradițională, o abordare de tip laissez -faire a activității economice are
contrapondere naturală a libertății de gândire și de exprimare a individului.93 Odată cu
transformarea organizațiior mass -media în organizații comerciale la scară largă, libertatea
de exprimare s -a confruntat tot mai mult cu o nouă amenințare care nu rezultă din
folosirea excesivă a puterii statului, ci mai degrabă din creșterea neîmpiedica tă a
organizațiilor mass -media ca și concerne comerciale. O abordare laissez -faire a activității

92Ibidem, p.222.
93Ibidem, p. 228, apaud Stuard John, Utilitarism, On Liberty and Considerațion and Representative
Gover nement , Ed M.B. Acton, London, 1972, p 150.

49
economice nu este în mod necesar cel mai bun garant al libertații de exprimare, întrucât o
piață nereglementată se poate dezvolta într-un mod care ar reduce ef ectiv diversitatea și
ar limita capacitatea majorității indivizilor de a -și face auzite opiniile. În Marea Britanie,
de pildă, creșterea circulației generale în timpul primei jum ătăți a secolului al XX -lea a
fost însoțită de un declin al numărului de ziar e publicate și de o tot mai mare concentrare
de resurse în mâinile marilor conglomerate mass -media. Întrucât circulația generală a
început să intre în declin începând de la jumătatea anilor 1950, competiția dintre ziarele
rămase s -a intensificat, ducând la abandonarea titlurilor care nu erau capabile să producă
un tiraj destul de mare sau un venit din publicitate suficient pentru a -și acoperi costurile.
Lăsată singură, piața nu cultivă în mod necesar diversitatea și pluralismul în sfera
comunicăr ii. Ca și alte domenii ale industriei, industriile mass -media sunt conduse în
principal de logica profitului și a acumulării de capital și nu există o corelație necesară
între logica profitabilității și cultivarea diversității.94
Legile referitoare la mass media reprezintă definiția dată de societate performanței
care, prin acțiunea legislativă, este permisă sau interzisă. Încălcarea lor se pedepsește, în
sistemul juridic, de obicei, prin acțiune civilă, iar câteodată penală. În majoritatea
societățilo r libere legile referitoare la mass media sunt de obicei minimale, referindu -se în
principal sau exclusiv la conflictul de interese dintre indivizi. Majoritatea acestor legi,
care includ implicit orice comunicare neinterzisă în sfera libertății de exprimar e, cad sub
incidența legislației civile. Aceasta înseamnă că, de obicei, guvernarea nu inițiază acțiuni
juridice împotriva unei persoane despre care se presupune că a încălcat legea, totuși
acțiunea trebuie adusă în fața cetățenilor care reprezintă partea presupus ofensată.
Judecarea unei abateri se află așadar în decizia luată de judecător jurați sau curte. 95
Legile sunt necesare pentru ca mijloacele de comunicare să asigure un serviciu
convenabil pentru toate tipurile de public. Prin lege trebuie să s e înteleagă textele votate
de Parlament, reglementarile impuse de agențiile de Stat, jurispru dența tribunalelor și
obligațiile contractuale (caiete de sarcini ale societăților de televiziune). Legea intervine
de obicei pentru a impiedica anumite practici. Dacă toată lumea este de aco rd că o măsură
slujește interesului public, este normal să se facă din aceasta o lege: contra defăimării, de
exemplu, sau a instigării la ucidere.

94Thompson John B., Media și modernitatea. O teorie socială a mass media , Ed. Antet, 2007, p.229
95Deaver Frank, Etica în Mass Media , Ed. Silex, București, 2004, p .163

50
Legea prin natura sa nu este restric tivă, ea poate ajuta mijloacele de comun icare să -și
facă treaba. Legea suedeză a presei, de exemplu, oferă jurnaliștilor o serie de garanții:
fără cenzură, chiar și în timp de război; interdicția de a -i interoga pe jurnaliști despre
sursele lor; accesul la (aproape) toate arhivele oficiale; prot ecție deosebită în caz de
proces. Puterea juridică, mai ales când este independentă, poate contribui la stimularea
mijloacelor de comunicare să lucreze în mod acceptabil, și poate interpreta legile
restrictive în avantajul acestora. Curtea Europeană a Dre pturilor Omului a confirmat
jurnaliștilor britanici dreptul de a -și proteja sursele, acesta fiindu -le refuzat de tribunalele
naționale. 96
Definiții le date de constituție sau de legile statuare referitoare la libertatea de
exprimare și la presa liberă sunt adesea prost înțelese. Acolo unde se asigură garantarea
acestor libertăți, ele se exind, de obicei, asupra tuturor cetățenilor, însă pe baza
prezumției că cetățenii își exercită acest drept pe propria cheltuială și pe propriul risc. Un
jurnalist de pr esă scrisă sau din audiovizual, angajat al ziarului sau postului de
televiziune, nu se bucură de privilegiul de a -și exercita libertatea de exprimare în redacția
instituției unde este angajat. Dacă ar acționa așa, el ar încălca dreptul la liberă exprimare
al proprietarului sau managerului instituției, iar dacă acele informații ar duce la un proces
civil, ele ar pune conducerea, și nu pe angajați, într -o poziție riscantă. Cetățeanul are
dreptul la o liberă exprimare și la o presă liberă, dar trebuie să adăug ăm, în măsura în
care guvernul acordă acest drept, însă numai pe propria cheltuială și pe propriul risc.
Etica mass media reprezintă judecata individuală referitoare la conduita corectă și cea
greșită, în îndeplinirea îndatoriilor profesionale. Într -o anal iză realistă, nici legea, nici
angajatorul nu poate anticipa toate deciziile; trebuie să avem încredere în profesioniști
angajați că vor lua decizii justificabile din punct de vedere etic în fiecare situație.97
Prima vocație a profesionistului din mass -media, oricare ar fi celelale funcții ale sale,
este aceea de a exercita libertatea de a comunica în vederea informării oamenilor cu,
privire la obsevațiile sale asupra lumii inconjurătoare. Această liberatate este unul dintre
drepturile umane, numite abso lute deoarece corespund nevoilor vitale. Fără comunicare
nu există societate, deci nu există o supraviețuire îndelungată a individului.

96Bertrand Jean -Claude, O introducere în p resa scrisă și vorbită , Ed.Polirom, 2001, București, p.48
97Deaver Frank, Etica în Mass Media , Ed. Silex, București, 2004, pg.164

51
Instaurarea unei dictaturi, monarhice sau imperiale, militare sau coloniale, burgheze
sau proletare este întotdeaun a însoțită de suprimarea libertății cuvântului și a presei. Dacă
este adevărat că nu există libertate reală fără limite, în schimb, nu poate exista
responsabilitate fără libertate. Profesionistul are nevoie de libertate față de Stat și, de
asemenea, are ne voie de o libertate economică: fără un salariu decent, se sustrage cu
dificultate corupției.
Mass media reprezintă un domeniu din care preocupările etice serioase au fost
înlăturate cu mult timp în urmă. Odată cu comercializarea sporită a instituțiilo r mass –
media idealurile morale și politice susținute de unii dintre primii antreprenori m ass-media
au fost tot mai mult î nlocuite de criterii de eficiență și profitabilitate. Produsele mass –
media au devenit tot mai standardizate si stereotipe, ele s -au tri vializat și s -au aplecat
asupra senzaționalului, s -au preocupat de evenimente trecătoare și și -au diminuat orice
capacitate pe care au avut -o vreodată de a transcede banalitățile vieții de zi cu zi.
Receptarea produselor mass -media a devenit doar o altă f ormă de consum, o sursă de
excitație, divertisment și plăcere.
Jurnaliști afirmă că ei comunică „adevărul”. Publicul, deși de obicei afirmă că angajații
din mass media trebuie să publice sau difuzeze doar „adevărul”, poate bănui că lucrurile
care apar în presă, conținuturile mediatice, nu reprezintă neapărat „adevărul”. Adevărul
reprezintă un scop despre care cei care lucrează în presă afirmă că este idealul
conținutului mesajului presei.98

3.3 LEGISLAȚIA CA REACȚIE LA VIOLENȚA

Majoritatea legis lațiilor din țările occidentale conțin prevederi specifice atât la nivelul
Constituțiilor cât și la acela al Codului Penal și/sau legilor specifice (inclusiv Legea
Presei, acolo unde ea există) privitoare la reducerea sau chiar eliminarea mesajelor
violent e sau care incită la violență și care sunt distribuite pe canalele mass -media.
Instigarea la violență între majoritate și anumite grupuri constituie delic de opinie în
acele țări care conservă încă o asemenea categorie de delicte. Motivul pentru care î n acest

98 Ibidem , p. 78

52
domeniu conti nuă să se manifeste destulă confuzie și pentru care comportamentul
legislatorilor este nesigur și neunitar, de la o țară la alta, este tocmai „conflictul de
interese” dintre două drepturi considerate egale în importanță: de pe o parte dreptul la
liberă exprimare și pe de altă parte, dreptul la o educație sănăto asă spre binele
comunită ții.
În fiecare țară, dar și la nivelul organismelor internaționale (Organizația Națiunilor
Unite, Consiliul Europei, UNESCO, etc ) s -au realizat n umeroase cercetării, studii și
rapoarte solid argumentate sociologic în spiritul elabo rării unor politici coerente de
reducere a violenței. Ele nu sunt de acord cu privire la cauzele creșterii violenței, ci mai
mult întrețin din motive de piață acest fenom en, care se cere ținut sub control și, în viitor,
dominat pe cât posibil.
Orice încercare de deli mitare, pe calea legii, a difuză rii informației cu conținut de
violență este resimțită – atât de destinatarii mesajului de presă, cât și de emițătorii lui – ca
o formă de cenzură. Apărătorii libertății, împătimiții ai luptelor, îi înfruntă pe cei care
cenzurează violența insistând asupra faptului ca orice exprimare ar trebui protejată. Ei
sunt de părere că nu neapărat programele de violență dau naștere unor co mportamente
violente, dar cenzurarea mesajului anunță, în mod cert, o abdicare de la democrație în
favoarea feudalismului, unde exprimarea ar fi controlată, iar alegerile politice
programate. O asemenea soartă, susțin ei este mai rea decât toate celelalte și evitarea ei
merită riscul acordării unei libertății prea mari de interpretare.99
Producțiile de ficțiune, la rândul lor o marfă pe piața liberă, se simt amenințate fie in
substanța lor ideatică a mesajului, fie în această estetică în măsura în care violența ar fi
motivată artistic și simbolic. De aceea în general, singurele limitări admise aproape
pretutindeni, atât in privința violenței fizice, cât și cele de limbaj, în materie de filme și
ficțiune se referă la orele de difuzare – în cadrul televizi unilor – și la rețelele de
distribuție în cazul cinematografelor. În principiu, organismele de control al canalelor TV
recomandă programarea filmelor cu conținut violent după ce audiența televiziunilor a
scăzut sub un anumit nivel de masă, astfel încât cop ii sau chiar adulții neinteresați de
asemenea producții să nu fie obligații să intre în contact cu ele. Mai mult, începând din
vara anului 1993 canalele de distribuție au căzut de acord să ofere avertismente înaintea

99Christians Clifford G, s.a, Etica și Mass -Media, trad. Boicu Ruxandra, Ed. POlirom, Iași, 2001, p.249.

53
oricărui program care conține material violent. Acest acord poate reprezenta primul pas
spre autoreglarea și responsabilizarea industriei mass -media.100

3.3.1 Cadrul legislativ în România

Problema violenței mediatice este una relativ nou ă a societații românești , ea apărând
după 1990. In ainte de 1990 nu s -a pus problema viole nței mediatice pe de o parte datorită
contextului la nivel mediatic din perioada respectivă (cenzurarea puternică în media, atât
a produselor ficționale, cât și a știrilor, ducea la epurarea violenței și a sexualităț ii din
programele televiziuni publice, al cărei discurs era unul pozitiv -ideologic; de asemenea,
timpul foarte scurt de emisie din perioada comunistă), dar și absența cadrului instituțional
în care ar fi putut să aibă loc studii de comunicare.101
Odată cu schimbarea de regim politic pe care a adus -o decembrie 1989, asistăm la o
schimbare a regimului presei, astfel, de pe o parte, la modul formal cel puțin presa ieșea
din sfera propagandei de partid (jurnaliști erau asimilați, de jure și de facto , înainte de
1989, cu activiști de partid), căpătându -și libertatea necesară și devenind autonomă, adică
funcționând după reguli proprii atât sub aspect juridic, cât și sub aspect economic. Apare
astfel cadrul legal pentru funcționarea presei comerciale (denumită d e multe ori prin
sintagma „presă privată”, cu referire la capitalul privat investit în instituția de presă) ca
opusă celei publice. Or, mai timid inițial, mai rapid ulterior, presa comercială a impus
prin marca ei de succes, senzaționalul, care, de cele ma i multe ori, se traduce prin sau se
reduce la conflictual, și finalmente, la violență.
Înainte de 1989 articolele publicate erau atent selecționate, iar cele despre violență cu
descriere de cazuri nu erau publicate . Puterea de atunci influenta opini a publică, prin cu
ajutorul presei scrise, făcând -o să creadă că trăim într -o lume fără evenimente violente,
dar de fapt realitatea era alta. Articol ele care descriu o anumită formă de violență
constituie un mod alitate de informare , de instruire și învăța re a comportamentelor
agresive. Prezentarea amănuntiță a detaliilor unor acțiuni violente, provoacă tehnologii

100Ibidem, p. 225
101 Velicu Anca, Tendințe Noi în Mass -Media în “Revista Română de sociologie”, Vol. 22, Ed. Institutul de
Sociologie al Academiei Române, București, 2011, p. 7.

54
mentale, pentru mulți potențiali ucigași sau agresori prin forța influentei informației.
Ziarul devine un instrument de inocularea agresivități atunci c ând prezentarea unui act
violent depăsește sfera infor mațională, iar un articol este î ngroșat cu bună știință și
intenții precise în scopuri comerciale.
În țara noastră nu există o lege a presei, adică un act legislativ cu caracter generic și
integrator, cu toate că in jurul necesității sau inulității unei legi a presei, precum și a
diferitelor proiecte propuse s -au dus numeroase bătălii parlamentare și extraparlamentare.
Deoarece reprezintă sursa principala de informație într -o democrație, m ass media are
nevoie de reguli specifice . Informația credibilă și corectă reprezintă e lementul vital al
procesului democratic, de aceea opinia publică are dreptul să revendice un anumit nivel al
comportamentului etic din partea instituțiilor media, astfel un cod deontologic este
absolut necesar .102
Știrile fierbinți t rebuie să fie relatate temperat și p entru a respecta acest criteriu, s -au
enunțat câteva reguli în cazul transmiterii unor anumite informații cum ar fi:
1.Crimele pasionale și violurile . Identitatea victimelor, în cazul crimelor, este dezvăluită,
în general, în timpul anchetelor. În cazul viol urilor, cu excepția cazurilor î n care acestea
sunt persoane cunoscute sau au fost ucise, jurnaliști omit, prin tradiție, n umele victimelor
violului. Chiar dacă acestea sunt de interes p ublic, în special din punct de vedere etic , nu
se justifică publicarea lor. . Din punctul de vedere al un or jurnaliști, mass media poate
relata despre caz, odată ce acuzațiile au fost aduse și se desfășoară procese într -o curte de
justiție.
Urmările pe termen lung vor apărea în societate atunci c ând sunt dezvăluie numele
victim elor unor acte sociale sau crime. Se poate spune că astfel de practici permit
protejarea inocenți lor însă, p e de altă parte, presa poate trauma tiza în cotinuare victimele
și le poate schimba în martori atunci când se ajunge la proces.
2. Pedofilia . Creșterea numărului de crime juvenile a ca ptat interesului publicului și,
justificarea de la care pleacă, este că majoritatea persoanelor stiu să fac ă diferența dintre
bine și rău. La ora actuală, se pare că toată lumea împărtășește ideea că se poate trăi
fără o lege a presei.
Domeniul audiovizualului a fost reglementat prin două legii:

102 Bertrand Jean -Claude, O introducere în presa scrisă și vorbită , Ed.Polirom, 2001, București, p . 75.

55
– legea audiovizualului, adoptată în anul 1992 care are un caracter tehnic și
stabilește modalitățile de acordare a licenței pentru posturile locale de
radio, televiziune și prin cablu. Ea a condus la înființarea Consiliului
Național al Audiovizualului și la declanșarea procesului de alocare a
frecvențelor într -un ritm ce a dep ășit cu mult evoluția audiovizualului din
alte țări;
– a doua lege, Legea privind înființarea și funcționarea Societății de
Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune din 1994, definește
modul de funcționare specific instituțiilo r audiovizuale de serviciu
public.103
Legile referitoare la audiovizual au încercat să dea o soluție pentru un proces
paradoxal: să regularizeze procesul mass -media în concordanță cu noile principii ale
pieței libere și ale pluralismului și să -l deregul arizeze în concordanță cu tendințele țărilor
occidentale. În acest sens sistemul legislativ autohton și evoluția audiovizualului au
cunoscut atât fenomenul de re -naționalizare și privatizare, fenomene pe care diferiți
analiști ai post -comunismului le -au co nsiderat a fi principalele tendințe ale acestei etape.
Preocuparea pentru rezolvarea legislativă a relației dintre sistemul public și cel comercial
în audiovizual a dus la o situație aparte: presa scrisă nu este supusă unui cadru legislativ
propriu, funcț ionează conform unor norme legale permisive.104
Instituțiile din serviciu public sunt plasate în sfera publică și nu beneficiază decât de o
libertate limitată, acest fapt provenind atât din controlul și presiunile Consiliului Național
al Audiovizualului (CNA), cât și din conceperea libertății de exprimare jurnalistică drept
o manifestare a responsabilității față de public. Această configurație, în care libertatea de
expresie și responsabilitatea sunt corelate legislativ decât pentru sfera audiovizualului
public, explică faptul câ în reglementările referitoare la sistemul public se prevede și se
garantează dreptul la rectificare și replică, în timp ce în presa scrisă și audiovizualul
comercial, singurul termen de referință a fost, până în 2001, o Lege a Pr esei din perioada
comunistă (1974), a cărei constituționalitate implicită a fost recunsocută de către Curtea
Constituțională în anul 1996, prin deciziile 8 și 56. Articolele 205, 206, 207, 236 și 239
din Codul Penal au fost obiectul a numeroase dezbaterii , contestării, apeluri,

103 Coman Mihai, Mass Media în România post -comunistă, Ed. Polirom, Iași, 2003, p.55 .
104Marinescu Valentina, Mass media în România: o lectură sociologică , Ed. Triton, București, 2002, p.101

56
compromisuri și negocieri. Jurnaliști și reprezentanții societății civile au cerut ca insulta,
calomnia și ofensa să fie tratate ca subiecte de drept civil, nu penal. De fiecare dat ă, însă,
răspunsul primit de la guvernanți a fost o variantă mai blândă – micșorarea pedepsei, dar
care nu schimbă esența problemei.105

105Coman Mihai, Mass media în România post -comunistă , Ed. Polirom, Iași, 2003, p.56.

57
CAPITOLUL IV: MEDIATIZAREA VIOLENTEI
ÎN PRESA ONLINE

4.1.Metodologia cercetării :
În România, după Revoluția din 1989, s -a semnalat o creș tere semnificativă în ceea
ce privește publicarea de articole despre violență. Diverse reviste și ziare încearcă să
reziste concurenței, mărindu -și tirajul prin semnalarea actelor de violență, de cele mai
multe ori aceste articole fiind însoțite de fotogra fii sau videoclipuri de la locul faptei. O
veste proastă (crimă, viol, scandaluri între soți, frați) ”se vinde” mai bine decâ t orice altă
informație, fiind cele mai urmărite știri.
Mesajele violente din mass media, la care suntem expuși zilnic, sunt dăunătoare
pentru noi, ducâ nd la un proces de desensibilizare față de victimă, astfel reducându -se
comportamentul de întrajutorare, de milă față de cei aflati în situații dificile. Consumul
masiv de articole violente duce la o stare de indiferență a oame nilor, ei fiind mai puțin
sensibili la actele de violență și la victimele violenței. Cu toate că, multe din actele
violente sunt prezentate ca fiind negative și autorii lor sunt pedepsiți, violența devine, din
ce în ce mai mult, ca un mijloc de rezolvare a problemelor, de satisfacere a unor interese,
ca aduc ătoare de câștiguri.
Plecând de la ipoteza că, în presa online românească violența este publicată într -o
cantitate mult prea mare, am analizat modul în care aceasta este prezentată cititorilor
prin numărul mare de articole accesibile atât adulților cât și tinerilor.
Pentru a evidenția existența, aria e desfășurare și de persistență a violenței și
agresivității am ales articole din presa scrisă de tip online, selectate din cadrul platformei
Ziare.com. Aici sunt strânse și reproduse articole de presă scrisă (în varianta online),
care au apărut și în alte ziare/site -uri românești sau străine, articolele sunt din domeniul
de interes al publicului, platforma nu vizează o anumită regiune a țării sau o anumită
categorie de cititori.

58
4.2. Analiza de conținut
Au fost selectate articole din primele 3 luni ale anului 2014 (ianuarie, februarie,
martie), acele articole care cuprind termenii: violență, agresiune, crimă, jaf, pruncucidere,
pedofili e, omor, vătămare corporală, violență domestică, răpire, prostituție, proxenetism,
accident.
S-a ajuns în final la un corpus de 392 articole despre violență după cum se poate vedea în
tabelul din ANEXA I.

Distribu ția pe luni a articolelor despre violenț ă (tabel 4. 1):
Tabel 4. 1
Perioada Total număr de articole publicate în fiecare
lună
Ianuarie 174
Februarie 118
Martie 100

Dintre lunile analizate, ianuarie este luna cu cele mai multe articole despre violență
urmată de luna februarie și mar tie cu cel e mai puține articole .

Tabel 4.2
Total articole care
consemnează despre
violență Numărul de articole
acoperit în luna ianuarie Raport numărul de articole
publicate în ianuarie/total
articole consemnate
392 174 44,39℅

Tabel 4. 3
Total articole care
consemnează despre
violență Numărul de articole
acoperit în luna februarie Raport numărul de articole
publicate în ianuarie/total
articole consemnate
392 118 30,10℅

59

Tabe l 4.4
Total articole care
consemnează despre
violență Numărul de articole
acoperit în luna martie Raport numărul de articole
publicate în martie/total
articole consemnate
392 100 25.51℅

44.39%
30.10%25.51%Raport nr. articole
publicate/total
articole
consemnate
Ianuarie
Februarie
Martie

La o analiză mai atentă se poate observa ca media de articole pe zi care relatează despre
violență este de 4.35 artico le pe zi (5,61 – luna ianuarie, 4,21 – luna februarie, 3.22 – luna
martie).

Table 4.5
Perioada Număr de zile Total articole Media articole pe zi
Ianuarie 31 174 5,61
Februarie 28 118 4,21
Martie 31 100 3,22

60

5.61
4.21
3.22
0123456
Media articolelor
pe ziIanuarie
Februarie
Martie
În decursul celor 3(trei) luni analizate sunt prezentate zilnic cazuri ce au la bază
agresiunea, de la cea verbal la cea fizică, și în ultimă instanță, cu cel mai dramatic final –
crima –. Gruparea articolelor pe domenii/sectoare de infracționalitate arată c ă, în
decursul celor 3(trei) luni analizate, se găsesc articole despre toate tipurile de fapte și
acte care intră sub jurisdicția fenomenului de violență, astfel, indiferent dacă este vorba
despre răpiri, bătăi, violența în prostituție și proxenetism, violența ma fiei, în decursul
celor 3(trei) luni găsim cel puțin un articol din fiecare mod de săvârșire a actelor de
violență (tabel 4.7).

Tabel 4.6
INFRACȚIUNI TOTAL ARTICOLE
Contra avutului public
Amenințare cu bombe /siguranță națională 5
Atent ate teroriste /atentate cu bombă/atac
armat 31
Revolte /proteste/scandaluri 18
Asasinate /executări 4
Contra persoanei

61
Omor ( consumat /tentativă/deosebit de
grav/ ucidere din culpă/ cu armă albă/
lovituri cauzatoare de moarte) 43
Deces /sinucidere/tenta tivă de sinucidere 32

Vătămare corporală (gravă /din
culpă /torturare/maltratare) 50
Tentativă /lipsire de libertate
(răpire/sechestrare) 4
Dispariții 4
Arestări 2
Viol 5
Accidente (cu victime / mortale) 127
Contra relațiilor de convețuire socială
Trafic de substanțe chimice
periculoase /stupefiante/animale 4
Trafic de persoane 1
Contrabandă 1
Ultraj contra bunelor maniere 5
Prostituție și proxenetism 5
Pedofilie /pornografie infantilă 4
Corupere de minori 1
Șantaj 2
Contra avutului privat
Fraudă 1
Tâlhărie 1
Jaf 16
Vandalism /distrugere 5
Furt 14
Înșelăciune 1
De la regimul unor activități reglementate de lege

62
Infracțiuni la regimul a rmelor 4
Crimă organizată /mafie /corupție 2
TOTAL ARTICOLE 392

4.3. Rezultatele cercetării
S-au folosit articole din cadrul presei scrise (de tip online), din cadrul platformei
Ziare .com, pe o perioadă de 3(trei) luni (ianuarie 2014, februarie 2014, martie 2014),
fiind selecționate un număr de 392 de articole care au acoperit termenul, de violență. Au
fost selecționate acele articole care conțin în titlu cuvinte care intră sub jurisdicția
violenței (crimă, omor, bătaie, furt, jaf etc.) și informațiile din cadrul articolelor sunt
despre acte care intră sub jurisdicția aceluiași termen.
Cele mai multe articole despre violență le găsim în luna ianuarie 174 articole
(reprezentând 44,39% din totalul de articole), urmată de luna februarie cu 118 articole
(reprezentând 30,10 % din totatul de articole) și pe ultimul loc luna martie cu 100
articole (reprezentând 25,51% din totalul de articole). În fiecare zi, din lunile analizate,
sunt publicate cel puțin 1 -2 articole despre violență, o medie de 4,35 articole pe zi
(5,61articole/zi în luna ianuarie, 4,21 articole/zi în luna februarie, 3,22 art icole/zi în luna
martie).
Constatări principale:
Toate articolele analizate au un număr foarte mare de vizualizări (articolul cu cele mai
puține accesări 199, Cambogia: Cel puțin trei morți după ce poliția a tras într -un grup de
protestatari (2014.01.03 ), la polul opus se află Accident aviatic: Pilotul Adrian Iovan și
un medic rezident au decedat – salvatori se luptă să -i aducă pe răniți la spital
(2014.01.20) cu 40969 vizualizări. Articolele care dezvăluie informații despre persoane
publice, care au c a final decesul persoanelor au un număr foarte mare de accesări: Sora
Juliei Roberts a fost găsită moartă – 5602 vizualizări (2014.02.11); Bărbat ucis de
metrou în stația Eroilor: Polițiști dezvăluie ce s -a întâmplat – 3505
vizualizări(2014.02.23).

63
Articolele sunt însoțite de fotografii sau videoclipuri de la locul incidentului sau, în
lipsa acestora, de fotografii sugestive, care pot fi accesate de către oricine indiferent dac ă
ele conțin imagini violente.
Videoclipurile sunt necenzurate, pot f i accesate de către oricine și nu conțin nici un
fel de avertisment cu privire la imaginile violente din videoclip . De la accide nte aviatice
(Imagini cutremurătoare: Prăbușirea violentă a unui avion pe pista de aterizare –
2014.01.10) , la prostituate băt ute cu biciul ( Prostituate bătute cu biciul, clienți lor,
obligați să facă flotări – 2014.01.10) până la agenți de poliție filmați în timp ce bat
minori ( Șeful Poliției Piatra Neamț, filmat în timp ce bătea o minoră – 2014.03.19) pot
vizionate în cadrul zia rului fără nici o restricție. Fotografiile, din articole, oferă imagini
clare de la accidente (Accident de microbuz la ieșirea din Brașov – 11 răniți, doi au
rămas încarcerați – 2014.01.30) , fotografii cu victimele accidentelor, persoane rănite in
diverse manifestării violente ( Violențe în Ucraina : Trei morți în confruntări, pe ste 100
de răniți – 2014.02.18) sau, în lipsa fotografiilor de la locul fapte i , fotografii elocvente,
care au legătur ă cu informațiile din articol ( mașini d e poliție, pompieri, foto grafii cu
peisaje care arată la fel locul unde a avut loc accidentul sau diferite fotografii care duc cu
gândul la informațiile din articol).
Limbajul din articole este unul violent. Prin limbaj violent utilizarea unui limbaj care
să sugereze permanen ța ideii de agresiune/violență , a unui limbaj prin insulte, porecle
etc. Încă din titlu articolelor se pot enumera cuvinte care aparțin sferei semantice a
violenței: bătaie, loviri, viol, mușcătură, crimă, tortură ( Dezvăluiri înfiorătoare: Cum
torturează Istraelul copii palestinieni – 2014.01.02, O asistentă a fost bătută de un
pacient, dar l -a îngrijit până la spital – 2014.01.10, Vameș român ucis în chinuri de
”regele cocainei ” – 2014.02.04). Limbajul folosit în cadrul articolelor este tot unul
violent, de la descrierea faptei până la declarațiile martorilor, întâlnim un vocabular plin
de cuvinte violente:
– ”o fată de 20 de ani a fost violată în public de 12 bărbați”, ”India a fost
lovită de un șir de scandaluri în urma unui val de violuri în grup”, ”Stat ul
Bengalul de Vest, în care s -au întâmplat cele mai multe din aceste
incidente, rămâne însă un loc periculos.” ( Șoc în India: o fată a fost
violată de 12 bărbați la ordinul sfatului bătrânilor unui trib – 2014.01.23)

64
– ”Un profesor de istorie în vârstă de 5 0 de ani și un băiat de 17 au fost
răniți prin înjunghiere”, ”în mijlocul unei dispute violente între cei doi
băieți, un profesor s -a interpus și a fost lovit de un cuțit” ( Scandal într -un
liceu din Franța: un profesor și un elev au fost înjunghiați -2014. 01.28)
– ”i-a înjunghiat pe cei trei șoferi, după care s -a sinucis, cu același cuțit”,
„s-a dus la șoferi, înjunghiindu -i”, ”bărbatul s -a înjunghiat în piept, rană ce
i-a fost fatală”( Tragedie la Hunedoara: Un polonez a înjunghiat șoferii
unui autocar, după care s -a sinucis – 2014.03.09).
Informațiile din cadrul articolului dezvăluie detalii exacte despre eveniment:
– locul incidentului: „pe holul școli de către un alt coleg” ( Elev din Vaslui
anchetat de poliție după ce i -a rupt mâna unui coleg – 2014.02.19); „ de la
casă de schimb valutar din Maramureș„„ ( Jaf la o casă de schimb valutar
din Maramureș: hoții au fugit cu zeci de mii de euro – 2014.03.13)
– cauza care a dus la provocarea respectivei infracțiuni : „tânărul nu a putut
suporta gândul că va merge la închisoare, din cauză că nu va putea să
achite suma uriașă pentru familia cu venituri modeste, așa că a decis să își
ia viața și să îl ucidă și pe copilul său” ( Și-a omorât copilul și s -a sinucis
din cauza unei țepe pe Internet – 2014.03.13);
– numărul de r ăniți/decedați: „ un tânăr de 22 de ani a murit înjunghiat și
alții 15 au fost spitalizați” ( Ucraina: Un mort și peste zece răniți în
violențe la Donetk -2014.04.13 ); „ o femeie de 63 de ani din Suceava a
murit după ce a atins un cablu rupt de rafale puter nice, iar doi copii din
Timișoara au aju ns la spital ” ( Vântul a făcut ravagii în România: Un
mort, doi răniți, copacii rupți și acoperișuri smulse – 2014.03.17) ;
– detalii despre alte activității infracționale la care au luat parte: „ un
mexican judecat pen tru omorârea a trei lucrători ai Consulatului american
și a familiilor lor a mărturisit că avea cotă zilnică de asasinate. După 800
de victime, nu a mai ținut șirul” ( Ucigașul unui cartel al drogurilor din
Mexic a comis peste 800 de asasinate – 2014.02.12 );
– declarații ale martorilor, autorităților cu privire la infracțiune;

65
Cele mai multe din actele antisociale sunt rezultatul acțiunilor desfășurate de persoane
din tânăra generație din mediul urban (aproximativ 79%).

Concluzii:
Presa din România alo ca foarte mult spațiu articolelor despre violență. În fiecare zi, din
cele 3(trei) luni analizate, găsim cel puțin un articol despre violență atât de la noi cât și
din stră inătate. De la cele mai ușoare accidente (soldate doar cu răniți) până la bătăi,
răpiri, sinucideri sau cele mai terifiante crime suntem informații zilnic, arătându -se astfel
că se folosesc mai multe moduri în săvârșirea actelor de violență. Zilnic suntem
informații despre evenimente cu caracter violent: ”Mai rău ca un film de groază: U n
tânăr fura creiere umane și le vindea pe eBay ” (2014.01.13), ” O asistentă a fost bătută
de un pacient, dar l -a îngrijit până la spital ” (2014.01.10), ” A postat pe Facebook poze
cu crima – a ucis un cântăreț cu 30 de lovituri de cuțit ” (2014.01.16), ” Și-au forțat fetița
să bea până a murit ” (2014.02.09).
Diversele studii care au fost efectuate au evidențiat faptul, că violența din mass media
poate să activeze cât să și creeze un comportament violent. De asemenea, au evidențiat
faptul că cei care urmă resc portretizările situațiilor violente învață cum să se implice în
acțiuni violente și sunt dispuși să pună în aplicare ceea ce învață din mass media și
creează sau consolidează că lumea în care trăim este una total violentă, ceea ce duce la
acceptarea v iolenței ca o stare normală. Expunerea constantă la violență mediatică duce
la acomodarea și obișnuirea cu violență, astfel că, aceasta devine din ce în ce mai mult,
cel mai comun mijloc de rezolvare a problemelor. Mesajele violente din mass media au
un im pact negativ asupra no astră. Trăind permanent sentimentul unei agresiuni
potențiale, oameni se pregătesc să răspundă violent la un eventual atac. Violența din ce
în ce mai multă din jurul nostru duce la desensibilizarea oamenilor . Oamenii se
obișnuiesc cu astfel de evenimente, se reduce comportamentul de milă față de cei aflați în
situați dificile și sunt mai puțin dispuși să ajute victimele violenței.
Cei mai afectați de violența mediatică sunt copii și tinerii care nu știu să analizeze critic
informațiile care le primesc, sunt la vârsta când personalitatea lor este în formare și
asilimează ceea ce văd în jurul lor și în cele mai multe cazuri imită ceea ce văd î n mass

66
media . Un segment important din numărul faptelor antisociale sunt rezultatul acț iunilor
desfășurate de persoane din tânăra generație, generație crescută cu acces neîngrădit la
informațiile din mass media.
Violența din mass media se transformă violență î n viața reală și în victime reale iar
victimile reale înseamnă noi știri vi olente. Adolescenții devin mai impulsivi, mai
agresivi în limbaj și comportament, sunt mai reactivi la stres și au tendința de a nu lua in
considerare alte metode alternative de rezolvare a conflictelor cum ar fi negocierea sau
medierea.
Articolele s unt însoțite de fotografii sau videoclipuri de la locul faptei sau fotografii
sugestive care pun și mai tare în valoare fapta antisocială. Titlurile articolelor, în
comparație cu presa scrisă, sunt mult mai la obiect, conțin cât mai multe informații despre
articol, pentru a fi mai ușor de găsit de motoare le de căutare. De la fotograf i,
videoclipuri până la limbajul violent folosit folosit articole sunt pline de violență ceea ce
duce, în timp, ca acceptarea violenței ca fiind necesară într -o lume violentă. Deși, incă
din titlul articolului, putem vedea că informațiile din articol sunt despre un act violent,
numărul mare de accesări ale articolelor analizate arată o anumită dependență a noastră
față de această categorie de articole. Crimele, asasinatele, vi olurile se vând cel mai bin e
în orice ziar sau televiziune.
Articolele care informează despre evenimente care sunt intens mediatizate și in alte
medii (televiziunea, radioul sau presa scrisă) sunt accesate și în cadrul presei online de un
număr mare de citititori. Un exemplu este articolul Accident aviatic: Pilotul Adrian Iovan
și un medic rezident au decedat – salvatori se luptă să -i aducă pe răniți la spital cu
40969 de vizualizări. Despre aceste accident avi atic s -au prezentat informații î n toate
mediile posibile, fiind foarte mediatizat pe parcursul a mai multor zile. Spre deosebire
presa scrisă, unde informațiile apar de obic ei a doua zi, în cadrul presei online se
actualizează imediat ce apar noi informații și de multe ori aceste informații sunt
incorecte. În cele mai multe cazuri prezentate în presă , la 2 -3 zile au apărut informații
care le contraziceau pe primele. În perioade de criză, de schimbare social rapidă audiența
presei crește considerabil, fiecare individ dorește să fie informat des pre ce se întâmplă, de
aceea o inform ație neverificată poate degenera un adevărat haos. Aici intervine
fenomenul de dezinformare, care are două aspect e: intenționată și neintenționată.
Dezinformarea intenționată se face în funcție de formele simbolice prin care sunt

67
modificate informațiile din mesaj. Dezinformarea neintenționată este generată de mesaje
deservite de neprofesioniști care pentru a stârni curiozitatea și interesul unor segmente
mai largi de opinie ”colorează” conținutul informațiilor.
Violența îi afectează pe toți cei care intră în contact cu agresivitatea sau cu un limbaj
agresiv , indiferent că acest lucru se întâmplă pe stradă, acasă sau în mass media. Efectul
violenței este foarte pronunțat și crește de la o generație la alta, din ce în ce ma i mulți
tineri consideră limbajul sau comportamentul violent ca fiind unul normal.
Violența din viața reală trebuie prezentată în mod obiectiv dar, trebuie luat în
cosiderare impactul ei asupra copiilor, adolescenților și adulților. Pentru protejarea
copiilor și adolescenților ar trebui impuse reglement ări care să îi protejeze din pu nct de
vedere emoțional și psihologic. Mass media poate ave a un impact negative sau pozitiv
asupra noastră, acest lucru depinde doar de noi. Cu cât detinem mai mult control asupra
informației pe care o primim din mass media, cu atât impactul negativ asupra noastră va
fi mai mic. Acest lucru îl pute m realiza alegând singuri informațiile de care avem nevoie,
citind doar acele articole care ne interesează, care relatea ză obie ctiv informațiile, sunt
educative, reale și ne sunt necesare. Informațiile din mass media ne sunt utile în măsura
în care ne ajută să luăm decizii corecte sau să exprimăm solidaritate cu alți i sau să ne
îmbogățim cunoașterea noastră.

68
ANEXA I

Titlul articolului Data Vizualizări Rubrica Sursa

Revelion cu pumni în față:
Oaspeții s -au luat la bătaie cu
patronul pensiunii 2014.01.01 4172 Știri
Ziare.com
Bani furați de la bancomate
cu doar un memory stick 2014.01.01 3234 Știri
Ziare.com
Două femei spulberate pe
trecerea de pietoni în
Constanța 2014.01.01 1267 Știri Ziare.com
Proprietarul apartamentului
care a explodat în Călărași a
murit 2014.01.02 906 Știri Ziare.com
Teroare în Liban: o mașină a
explodat și a distrus totul în
jur – zeci de oameni mutilați 2014.01.02 861 Internațional
Ziare.com
Un mare creator de modă a
căzut de la balconul unui
hotel 2014.01.02 2774 Știri
Ziare.com
Atac incendiar la consulatul
Chinei din San Francisco 2014.01.02 1089 Internațional Ziare.com
Au jef uit o casă, dar au avut
grijă să stingă becurile lăsate
aprinse de proprietar 2014.01.02 1264 Știri Ziare.com
Chinez salvat de japonezi. S -a
prăbușit cu un balon în mare,
în loc să aterizeze pe insulă
disputată de Japonia 2014.01.02 638 Știri Ziare.com
Cutremur puternic în Iran: cel 2014.01.02 577 Știri Ziare.com

69
puțin un mort și 30 de răniți
Ghinion incredibil: casa lovită
de mașini de 11 ori în 30 de
ani 2014.01.02 1780 Știri Ziare.com
Dezvăluiri înfiorătoare: Cum
torturează Istraelul copii
pales tinieni 2014.01.02 4921 Ziare.com
Spionajul francez a pus
bombe în ambasada Franței la
Londra și în hotelul lui
Mitterand 2014.01.03 2467 Europa Ziare.com
Tragedie în Germania: Bărbat
ucis de o bombă din Al
Doilea Război Mondial 2014.01.03 974 Europa Ziare.com
Evadat de sub escortă acum 5
zile, de negăsit 2014.01.03 1230 Știri
Agerpres

Se întâmplă în România:
bătut pe stradă, pentru că nu
vorbea limba maghiară 2014.01.03 5757 Știri
Mediafax

Români arestați la Viena
pentru jafuri de sute de mii de
euro comise în Franța 2014.01.03 1519 Diaspora Ziare.com

Accident cu ambulanța în
Pitești – 2 răniți 2014.01.03 507 Știri Ziare.com
Cambodgia: Cel puțin trei
morți după ce poliția a tras
într-un grup de protestatari 2014.01.03 199 Știri Agerpres

Unchiul lui Kim Jong Un,
executat cu o cruzime
înfricoșătoare – mâncat de
câini înfometați 2014.01.03 11352 Internațional Ziare.com

70
Nou atac cu bombă în Rusia –
un polițist mort, altul grav
rănit 2014.01.03 4818 Internațional Ziare.com
Scandal la bord: u n bărbat
care a încercat să fumeze în
avion, pedepsit drastic de
echipaj 2014.01.03 3051 Știri Ziare.com
Imigranți români, arestați la
Londra după două zile de la
anularea restricțiilor 2014.01.03 2931 Diaspora Mediafax

Un bancher și -a înscenat
moartea după o fraudă uriașă
– L-a dat de gol o amendă de
circulație 2014.01.03 5620 Internațional Ziare.com
Mai rău ca un film de groază:
Un tânăr fura creiere umane și
le vindea pe eBay 2014.01.03 1274 Știri Ziare.com
Clădire prăbușită în India –
cel puțin 14 morți. Oameni
prinși sub dărâmături 2014.01.04 264 Internațional Ziare.com
Copil legat de pat în Spitalul
Județean Bacău 2014.01.04 580 Știri Ziare.com
O fetiță a fost salvată de
pompieri din … mașina de
spălat 2014.01.05 1531 Magazin Ziare.com
Un șofer a băut at ât de mult
încât alcoolmetrul nu a mai
făcut față 2014.01.05 2941 Știri Ziare.com
Situație șocantă: O fetiță de
opt ani a încercat să comită
un atentat sinucigaș 2014.01.06 1579 Internațional Ziare.com

71
O femeie din București a fost
înjung hiată de soț la locul de
muncă 2014.01.06 1400 Știri Ziare.com
Accident cumplit în Cluj: O
mașină de teren a intrat în
plin într -un microbuz 2014.01.06 1582 Știri Ziare.com
A murit după o procedură
dentară de rutină 2014.01.06 3764 Știri Ziare.com
Cinc i români arestați în
Franța pentru furt de cupru 2014.01.06 649 Diaspora Ziare.com
Un avion s -a prăbușit în
Colorado: Copilotul a murit 2014.01.06 505 Știri Ziare.com
Doi frați convertiți la islam au
murit în Jihadul din Siria –
povestea cutremurătoar e 2014.01.07 3646 Internațional Ziare.com
Fostă participantă la Miss
Univers, împușcată mortal 2014.01.07 4034 Internațional Ziare.com
Accident cu un dric furat –
doi oameni au ajuns la
Terapie Intensivă 2014.01.07 705 Știri Ziare.com
Alertă cu bombă pe un
aeroport din Scoția 2014.01.07 390 Știri Ziare.com
Procuror: Când a fugit de la
flagrant, deputatul spăgar l -a
acroșat pe denunțător și a
lovit mașina DNA 2014.01.07 2737 Actualitate Ziare.com
Un român a fost amendat
pentru că a furat tricolorul de
1 decembrie 2014.01.07 2038 Social Ziare.com
Furtună ucigasă în Spania: O
familie a fost “măturată” în 2014.01.08 1192 Europa Ziare.com

72
mare. Salvatori caută
cadavrele
Daily Mail: Primul român
venit în UK în 2014, acuzat
că și -a bătut și amenințat
iubita că o îneacă 2014.01.08 4003 Diaspora Ziare.com
Silviu Lung, implicat într -un
accident rutier: Un mort și trei
răniți 2014.01.08 7812 Fotbal Ziare.com
Copil cu sindromul Down
mutilate de câini – părinți cer
daune de jumătate milion de
euro 2014.01 .08 1242 Social Ziare.com
Alertă în Sibiu: Un angajat al
aeroportului a murit, alți doi
au fost internați de urgență 2014.01.08 2647 Știri Ziare.com
Un angajat al MAI, băut,
implicat într -un accident
rutier 2014.01.08 993 Știri Ziare.com
Asistentă ma ternală,
condamnată la 15 ani de
inchisoare, după ce a torturat
doi copii 2014.01.09 778 Știri Ziare.com
Soțul unei cântărețe de la noi,
implicat într -un accident
rutier – a căzut într -un râu – 2014.01.09 2347 Vedete Ziare.com
Morți misterioase: Cinci
cadaver ciuruite de gloanțe au
fost descoperite în Rusia 2014.01.09 1174 Internțional Ziare.com
Explozie la o fabrică din
Japonia: Cinci răniți 2014.01.09 228 Internațional Ziare.com

73
Accidentare pe platourile de
filmare de la Antena 1 – două
vedete au avut nevoie de
îngrijiri medicale 2014.01.09 2802 Vedete Ziare.com
Accident spectaculos: O
șoferită a plonjat în
Dâmbovița 2014.01.09 1780 Știri Ziare.com
Imagini cutremurătoare:
Prăbușirea violentă a unui
avion pe pista de aterizare 2014.01.10 3825 Știri Ziare.com
Accident șocant în proba de
sărituri cu schiurile: Campion
olimpic, transportat de
urgență la spital 2014.01.10 2236 Știri Ziare.com
U român a furat 4.000 de lire
de la o femeie din Marea
Britanie. Cum s -a scuzat la
tribunal 2014.01.10 1358 Diaspora Ziare.com
Le-a explodat casa după ce
câinele a ros un deodorant 2014.01.10 1820 Magazin Ziare.com
Primul român venit în Anglia
în 2014 dispărut după ce a
fost dat afară 2014.01.10 1849 Diaspora Ziare.com
Prostituate bătute cu biciul,
clienți lor, obligați să facă
flotări 2014.01.10 3589 Internațional Ziare.com
Accident grav în Constanța: 3
autoturisme distruse, una arsă
în totalitate 2014.01.10 1244 Știri Ziare.com
Tragedie la Dakar: Doi morți 2014.01.10 1269 Sporturi Ziare.com
O asistentă a fost bătută de un 2014.01.10 1111 Știri Ziare.com

74
pacient, dar l -a îngrijit până
au ajuns la spital
Scene de groază în Capitală:
A făcut infarct în timp ce se
afla la volan 2014.01.10 3148 Știri Ziare.com
Un adolescent s -a împușcat în
cap în mașina poliției, în timp
ce avea cătuse 2014.01.11 2498 Internațional Ziare.com
Aproape de tragedie: O mare
actriță, cât pe ce să se înece 2014.01.11 2726 Vedete Ziare.com
Focuri de armă în Suceava și
captură record de țigări 2014.01.11 1220 Știri Ziare.com
Accident în Capitală: O
mașină a fost proiectată pe
linia de tramvai 2014.01.11 1207 Știri Ziare.com
O femeie din Argeș a fost
atacată de un lup 2014.01.11 2365 Știri Ziare.com
Dramă teribilă la Dakar 2014:
motociclist găsit mort pe
traseu 2014 .01.11 1273 Sporturi Ziare.com
O fetiță din Capitală a venit
tăiată pe față de la grădiniță –
tatăl a anuțat poliția 2014.01.12 2304 Știri Mediafax
Cel mai cunoscut hipnotizator
din lume a murit, după ce a
căzut de la etajul 11 2014.01.12 4338 Intern ațional Ziare.com
Doi răniți grav pe pârtia de la
Păltiniș 2014.01.12 1022 Știri Ziare.com
Doi turiști au ajuns la spital:
Au căzut zeci de metri într -o
râpă din Bucegi 2014.01.12 546 Știri Ziare.com

75
Maidanezii atacă din nou la
Timișoara: Alt bărbat a fost
mușcat – ce dezvăluiri face
primarul 2014.01.12 1873 Social Ziare.com
Incendiu în capital: Șase copii
au ajuns de urgență la spital 2014.01.12 438 Știri Ziare.com
Bunică împușcată mortal de
nepoată, cu arma de vânătoare 2014.01.12 1252 Știri Ziare.com
Religia ucide: Un creștin a
omorât și mâncat un
musulman din răzbunare 2014.01.13 2319 Internațional Ziare.com
Moarte suspectă la Constanța:
Un influent om de afaceri a
fost găsit carbonizat în
mașină 2014.01.13 1794 Știri Ziare.com
Caz de pedo filie la o școală
din București: Părinți l -au
bătut și l -au dat pe mâna
poliției 2014.01.13 2829 Știri Ziare.com
Femeie înjunghiată în stradă
la Galați: atacatorul i -a furat
35.000 de euro 2014.01.13 2396 Știri Ziare.com
A intrat intenționat cu mașina
într-un copac în timp ce se
certa cu soția – soferul a
murit 2014.01.13 2557 Știri Ziare.com
Atac armat la o școală din
SUA: mai mulți elevi au fost
răniți 2014.01.14 873 Știri Ziare.com
Un bărbat a murit și o femeie
au dispărut încercând să 2014.01.14 1857 Internațional Ziare.com

76
salveze un telefon din râu
Furt la grădina botan ică din
Londra: o floare extrem de
rară a dispărut 2014.01.14 724 Europa Ziare.com
Incendiu puternic în Capitală:
o casă a fost mistuită de
flăcări – o femeie a murit 2014.0 1.14 632 Știri Ziare.com
Primarul din Gherla, implicat
într-un accident rutier:
Mașina lui a fost lovită de un
tren 2014.01.14 931 Știri Ziare.com
Împușcat mortal pentru că a
trimis un sms în timpul unui
film 2014.01.14 1801 Știri Ziare.com
Au fugit din calea războiului,
dar au murit înecați: sute de
oameni, înghițiți de Nill 2014.01.14 888 Știri Ziare.com
O doctoriță din China fura
nou născuți din maternitate și
îi vindea pe piața neagră 2014.01.14 723 Știri Ziare.com
Jaf nereușit pe Champs –
Elysees: Opt români au atacat
cu topoare un magazine de
bijuterii 2014.01.14 2476 Diaspora Ziare.com
Atentat cu bombă la un
tribunal din Cairo 2014.01.14 238 Internațional Ziare.com
Suspecți de terorism, arestați
pe aeroportul din Londra 2014.01.14 612 Internațional Mediafax
Incendiu puternic în Sangeorz
Băi – O bătrână a murit dup ă
ce s -a aruncat pe geam să 2014.01.14 691 Știri Ziare.com

77
scape de casa în flăcări
Accident grav la Timișoara:
au ajuns cu mașina în râul
Bega 2014.01.15 1201 Știri Ziare. com
O turistă daneză fost violată
în grup și bătută pe stradă, în
New Delphi 2014.01.15 3430 Internațional Ziare.com
Explozii în Irak: zeci de morți
și răniți. Atac la o
înmormântare 2014.01.15 301 Internațional Ziare.com
Elev bătut grav într -un lic eu
din Capitală – ambulanța
care-l transporta, lovită de un
șofer beat 2014.01.15 1562 Știri Ziare.com
Alegeri violente în Egipt: 11
morți în prima zi a
referendumului pentru
schimbarea Constituției 2014.01.15 2144 Internațional Ziare.com
Grecia: Ate ntat cu bombă la
Ministerul de Interne 2014.01.15 325 Europa Ziare.com
Un bărbat a fost înjunghiat în
fața unui complex comercial
din Militari 2014.01.16 2498 Știri Ziare.com
O tânără turistă germană a
fost violată în India 2014.01.16 2497 Internaționa l Ziare.com
Scandal cu împușcături în
Pipera: Jandarmii, atacați cu
bâte și topoare 2014.01.16 2041 Știri Ziare.com
Bărbat târât de tramvai în
Capitală, după ce a căzut între
șine 2014.01.16 1009 Știri Ziare.com

78
Jaf la crematoriu: Au vrut să
fure urn a cu cenușa lui Freud 2014.01.16 1029 Europa
Ziare.com
A postat pe Facebook poze cu
crima – a ucis un cântăreț cu
30 de lovituri de cuțit 2014.01.16 1606 Vedete Ziare.com
Atac armat în SUA: Trei
morți la supermarket 2014.01.16 1612 Internațional Ziare.com
Accident mortal pe A2: Un
bărbat a încercat să traverseze
autostrada 2014.01.17 1270 Știri Ziare.com
Un politician a fost împușcat
în Kosovo – tensiunile sunt în
creștere 2014.01.17 768 Internațional Ziare.com
Se întâmplă și la case mai
mari: actor de la Hollywood,
beat, s -a bătut într -un bar 2014.01.17 1204 Vedete
Ziare.com
Un microbus și un tramvai s –
au ciocnit în București:
circulația blocată, doi răniți 2014.01.17 678 Știri Ziare.com
Pompieri piromani: Incendiau
intenționat gospodării , apoi
stingeau focul – ce urmăreau 2014.01.17 1573 Știri Ziare.com
O tânără a fost atacată de o
haită de câini în fața
Universității de Vest din
Timișoara 2014.01.17 975 Social Mediafax

Tinerii reținuți în Neamț:
provocau incendii pentru a
interveni la stingerea lor 2014.01.17 1041 Știri Mediafax
Fost iepuraș Playboy, găsit
mort la 34 de ani, în cadă – ce 2014.01.17 3361 Vedete Ziare.com

79
s-a întâmplat
Diplomat Iranian, ucis în
Yemen în fața ambasadei 2014.01.18 573 Internațional Ziare.com
Șapte militanți musulmani,
uciși în Daghestan 2014.01.18 658 Internațional Ziare.com
Preot prădat chiar în biserică,
în timpul slujbei 2014.01.18 1933 Știri Ziare.com
Nevasta unui ministru, găsită
moartă, după ce a dezvăluit
pe Twitter infidelitatea soțului 2014.01.18 3291 Internațional Ziare.com
Un tren a deraiat în Bulgaria
din cauza unui furt de șine 2014.01.18 552 Știri Agerpres
Mașina consulului român în
Bulgaria a fost vandalizată 2014.01.18 738 Europa Ziare.com
Hoți români prinși în Franța –
sunt acuzați de 130 de furturi 2014.01.18 856 Diaspora Ziare.com
Un arădean a înșelat mai
multe femei printr -o metodă
inedită 2014.01.18 2325 Știri Ziare.com
Impușcături într -o școală din
Philadelphia: doi răniți 2014.01.18 207 Internațional Ziare.com
Tragedie în Constanța: două
femei au murit într -un incediu 2014.01.18 510 Știri Ziare.com
Cu oalele pe cap, ucrainienii
au ieșit în stradă: 200.000 de
oameni protesteză la Kiev,
jandarmi răniți în confruntări 2014.01.19 2890 Internațional Ziare.com
O mașină a căzut în canalul
Dunăre – Marea Neagră – trei
persoane la bord 2014.01.19 2113 Știri Ziare.com
Patru răniți la un spectacol 2014.01.19 394 Europa Ziare.com

80
din Londra: Scena s -a
prăbușit peste spectator
Caz șocant: Un bebeluș a fost
mutilate d e porcul din
gospodărie 2014.01.19 751 Știri Mediafax
Accident aviatic: Pilotul
Adrian Iovan și un medic
rezident au decedat –
salvatorii se luptă să -i ducă pe
răniți la spital 2014.01.20 40969 Ziare.com
Scene de groază în Dolj:
Zidul unei case s -a prăbușit
peste două femei – una a
murit 2014.01.20 710 Știri Ziare.com
Un avion medical a aterizat
forțat în Apuseni: 7 răniți,
salvatorii nu pot ajunge din
cauza vremii 2014.01.20 9295 Știri Ziare.com
Și-a ucis doi copii, încercând
să-i exorcizeze 2014.01.20 1783 Internațional Ziare.com
Tragedie la Cernavodă: Cinci
morți după ce o mașină a
căzut în Canalul Dunăre –
Marea Neagră 2014.01.20 2438 Știri Ziare.com
Revoltă cu jafuri și abuzuri la
bordul unui avion 2014.01.21 2730 Europa Ziare.com
Accid ent industrial la o
fabrică din America : doi
morți și zece răniți, situația
rămâne periculoasă 2014.01.21 459 Internațional Ziare.com
Violențele din Ucraina iau 2014.01.22 2432 Internaț ional Ziare.com

81
amploare: 4 morți și sute de
răniți. Opoziția amenință cu
atacuri
Un băiețel, erou la opt ani: A
murit încercând să -și salveze
familia 2014.01.22 1239 Internațional Ziare.com
Protestele din Ucraina devin
mortale – Două victime într -o
noapte 2014.01.22 1398 Internațional Ziare.com
Șoc în India: o fată a fost
violată de de 12 bărbați la
ordinal sfatului bătrânilor
unui trib 2014.01.23 4408 Internațional Ziare.com
Accident teribil în Turcia:
Zeci de morți, după ce un
autobuz s -a rostogolit de mai
multe ori 2014.01.23 2042 Știri Ziare.com
Atac arm at într -un tribunal
din Frankfurt: Doi oameni
judecați pentru crimă au fost
uciși 2014.01.24 2846 Europa
Ziare.com
O bombă a explodat în centrul
Romei, inaintea vizitei lui
Hollande la Vatican 2014.01.24 1130 Europa Ziare.com
Tatăl unei cântărețe
faimoase, înjunghiat de fosta
iubită 2014.01.24 2589 Vedete Ziare.com
Accident cu peste 40 de
mașini, în SUA: trei morți 2014.01.24 1188 Internațional Ziare.com
Viscolul face primele victime
– gășiți decedați, acoperiți de 2014.01.24 2760 Știri Ziare.com

82
zăpadă
Inchisoare pentru doi polițiști
din Elveția care au bătut un
român 2014.01.25 1786 Știri Ziare.com
Un tir ucrainean s -a răsturnat
în zăpadă, la Suceava 648 Știri Ziare.com
O femeie s -a aruncat în râul
Colentina din Capitală. A fost
scoasă de u n polițist 2014.01.25 1314 Știri Ziare.com
185 de muncitori nepalezi au
murit muncind pentru Cupa
Mondială de Fotbal din Qatar 2014.01.25 1150 Internațional Ziare.com
Un microbus s -a răsturnat în
șanț în județul Călărași –
circulația pe A2 a fost închis ă 2014.01.25 406 Știri Ziare.com
Gest uluitor al unui bărbat
gelos, la o nuntă – 9 oameni
au murit 2014.01.26 3735 Internațional Ziare.com
Vas cu turiști răsturnat în
India – 21 de morți 2014.01.26 726 Internațional Ziare.com
Kim Jong -un a ucis toa te
rudele unchiului său executat,
inclusiv copii 2014.01.26 14612 Internațional Ziare.com
Confruntări violente în Egipt:
49 de morți și peste 240 de
răniți 2014.01.26 634 Internațional Ziare.com
Situație tot mai gravă în
Ucraina: Polițist ucis.
Opoziți a a respins funcția de
premier propusă de
Ianukovici 2014.01.26 3726 Internațional Ziare.com

83
Șoc în Canada: “Călăul” lui
Bute, implicat într -un caz de
viol! 2014.01.26 5146 Sport Ziare.com
Stare de urgență, 7 răniți și
școli închise, după cutremurul
din Grecia 2014.01.27 882 Europa Ziare.com
Saci cu zeci de mii de euro,
furați dintr -o mașină a Poștei
Române 2014.01.27 4902 Știri Ziare.com
Atac armat în Istambul în
sediul unui partid de dreapta:
Un oficial ucis, cel puțin 7
răniți 2014.01.27 411 Internațional Ziare.com
Revolta explodează la Kiev:
Protestatarii au ocupat o
clădire a Ministerului de
Justiție 2014.01.27 2073 Internațional Mediafax
Directorul Tata Motors a
murit după ce a căzut de la
etajul 22. Tocmai se certase
cu soția 2014.01.28 1987 Știri Ziare.com
Scandal într -un liceu din
Franța: un profesor și un elev
au fost înjunghiați 2014.01.28 694 Europa Ziare.com
Bărbat reținut în Arad, după
ce a vrut să le vândă mercur
polițiștilor sub acoperire 2014.01.28 370 Știri Ziare.com
Europa, răvășită de iarnă: 17
morți în Polonia, inundații în
Marea Britanie, valori
extreme în Germania 2014.01.28 1275 Știri Ziare.com

84
Un minor japonez dă vina pe
prietenul său român pentru o
crimă 2014.01.29 1707 Internațional Ziare.com
Accident terib il în Gorj, din
cauza zăpezii: Doi morți 2014.01.29 3235 Știri Ziare.com
Jaf armat: O vioară
Stradivarius de milioane de
lire a fost furată 2014.01.29 1462 Internațional Ziare.com
Soția sultanului din Brunei,
prădată de bodyguard – i-a
furat diamante de 11 milioane
de lire 2014.01.30 2013 Internațional Ziare.com
Un român a murit într -un
accident de muncă în Grecia 2014.01.30 687 Știri Ziare.com
Proxeneți români arestați la
Cannes – aduceau prostituate
pentru francezi 2014.01.30 1360 Știri Ziare. com
Crimă pentru poezie: Un
profesor și -a ucis prietenul
pentru că prefera proza 2014.01.30 944 Internațional Ziare.com
Accident de microbus la
ieșirea din Brașov – 11 răniți,
doi au rămas incarcerați 2014.01.30 831 Știri
Ziare.com
Femeie ucisă de s cările
rulante – s-a strangulat cu
propriul păr 2014.01.31
4862 Știri Ziare.com
Un pompier a murit călcat de
mașină în timp ce se antrena:
Alerga pe marginea drumului 2014.01.31
1354 Știri Ziare.com
Rusia: Explozie într -un tanc –
trei morți 2014.01. 31
1179 Internațional Ziare.com

85
Protest față de gazele de șist.
1.500 de oameni conduși de
preoți și primari au ieșit în
stradă 2014.02.01 1831 Știri Ziare.com
Vulcan ucigaș: cel puțin 14
morți în urma unei erupții 2014.02.01 826 Internațional Ziare .com
Alerte cu bombă în Franța –
Patru licee și o universitate
evacuate 2014.02.03 319 Europa Ziare.com
Un cunoscut regizor a murit
ucis de propriul copil 2014.02.03 4753 Cultură Ziare.com
Un deputat a murit în urma
unui infarc – era în Parlament
de 3 mandate 2014.02.03 3260 Știri Ziare.com
Atac armat la o școală din
Moscova: Un profesor
împușcat mortal un polițist și
un profesor 2014.02.03 2436 Internațional Ziare.com
Amenințare cu bombă la
bordul unui zbor către
Stockholm 2014.02.03 751 Știri Ziare.com
Vameș român ucis în chinuri
de “regele cocainei” 2014.02.04 8959 Știri Ziare.com
Românce prinse când
încercau să treacă de vamă cu
13 iguane ascunse în sosete 2014.02.04 1591 Diaspora Ziare.com
Accident cumplit în Ucraina:
12 morți după ce un tren a
spulberat un microbus 2014.02.04 495 Internațional Ziare.com
Tragedie în lumea boxului: A
murit în ring 2014.02.04 3908 Sport Ziare.com

86
Directorul singurului liceu
românesc din Tiraspol, reținut
de miliție: E acuzat de
contrabandă 2014.02.05 1000 Europa Ziare.com
Comedian de top rănit în
timpul filmărilor pentru una
dintre cele mai populare
emisiuni 2014.02.05 1282 Vedete Ziare.com
Un tren plin de gaz a deraiat
în Rusia – incendiu de
proporții, sute de evacuați
2014.02.05 999 Știri Ziare .com
Scene șocante în fotbalul
portughez. Un junior și -a lovit
sălbatic adversarii 2014.02.05 1460 Fotbal Ziare.com
Hoții au furat plăcuțele de
înmatriculare ale unei mașini
de poliție din Argeș 2014.02.06 1018 Știri Ziare.com
Olimpiada Soci 2014 : Avion
deturnat la Istambul:
suspectul, care vroia la Soci,
reținut 2014.02.07 23599 Internațional Ziare.com
Tentati vă de jaf pe un
aeroport din România: Ținta –
cutia milei 2014.02.07 1052 Știri
Ziare.com
Proteste violente într -o altă
țară din estul Eur opei:
Oamenii aruncă pietre, poliția
lacrimogene 2014.02.07 1962 Europa Ziare.com
O student a murit în Arabia
Saudită – medicii nu au putut 2014.02.07 2889 Internațional Ziare.com

87
intra la o femeie fără vălul
islamic
Proteste cu violențe în
Bucureșt i: Imbrânceli cu
jandarmii, manifestanții se
îndreptau spre Guvern 2014.02.08 9885 Știri Ziare.com
Tren deraiat în Alpii francezi:
doi morți și mai mulți răniți 2014.02.08 1249 Europa Ziare.com
Fenomene meteo extreme: O
furtună de zăpadă a lovit
Japoni a – doi morți și 89 de
răniți 2014.02.08 949 Internațional Agerpres

Un fotbalist al Stelei a murit
la doar 25 de ani într -un
accident rutier 2014.02.08 16850 Știri Ziare.com
Accident cu un autocar
românesc în Ungaria: Cel
puțin 22 de răniți 2014.02.08 16777 Mediafax
Ziare.com
Și-au forțat fetița să bea până
a murit 2014.02.09 3764 Internațional Ziare.com
Grav accident feroviar la
Vaslui, cu 5 victime 2014.02.09 2106 Știri Ziare.com
George Soros, bătut de fosta
parteneră: l -a lovit până i -a
sărit aparatul auditiv 2014.02.09 5929 Vedete
Ziare.com
Accident la schi în Făgăraș:
Tânăr grav rănit după ce s -a
aventurat într -o zonă
periculoasă 2014.02.09 742 Știri Ziare.com
Români arestați în Italia
pentru trafic de câini – cum 2014.02.09 1675 Diaspora Ziare.com

88
procedau
Atac armat la liturghie, într -o
biserică ortodoxă din Rusia:
doi morți, șase răniți 2014.02.09 1934 Internațional Ziare.com
Accident grav în București:
un bărbat s -a ales cu piciorul
secționat 2014.02.09 1819 Știri Ziare.com
Acci dent grav cu 2 tiruri în
Bihor: Un mort, 2 răniți,
pericol de explozie 2014.02.09 2235 Știri Ziare.com
O navă plecată din România
s-a scufundat în Marea
Neagră: Echipajul, salvat 2014.02.09 2397 Știri Agerpres
Doi bătrâni au murit în timp
ce așteptau l a cozile de la
ghișee 2014.02.10 1436 Știri Ziare.com
O actriță, victima unui
accident terifiant 2014.02.10 2826 Vedete Ziare.com
Mașina unui jurnalist, făcută
scrum – proprietarul acuză o
mână criminală 2014.02.10 1386 Știri Ziare.com
Accident gr av pe DN1: două
victime, trafic blocat 2014.02.10 1617 Știri Ziare.com
Accident cu tir ce transporta
substanțe periculoase – un
mort și un rănit grav 2014.02.10 817 Știri Ziare.com
Bătaie într -un bar din
Murfatl ar, după o urmărire în
trafic: cinci per soane rănite 2014.02.10 967 Știri Ziare.com
21 de teroriști morți, după o
detonare accidental a unei 2014.02.11 3750 Internațional Ziare.com

89
bombe la lecția de asamblare
a vestelor explosive
Gripa porcină face victime în
România: Doi oameni au
murit 2014.02.11 1215 Știri Ziare.com
Jurnalist român dispărut după
ce a căzut cu avionul în
ocean: O viață pasionată de
zbor 2014.02.11 2004 Știri Ziare.com
Elev de clasa a șaptea, prins
cu pistolul la școală 2014.02.11 1356 Școală Ziare.com
Monica Gabor și Bianca
Drăgușanu, jefuite – S-a aflat
cine e făptașul 2014.02.11 3451 Life Show Ziare.com
Accident în Capitală: Doi
tineri, loviți de un taximetrist
în timp ce traversau pe verde 2014.02.11 1378 Știri Ziare.com
Sora Juliei Roberts a fost
găsită mo artă 2014.02.11 5602 Vedete Ziare.com
Casieră înjunghiată și jefuită
de zeci de mii de lei 2014.02.11 1442 Știri Ziare.com
Ucigașul unui cartel de
droguri din Mexic a comis
peste 800 de asasinate 2014.02.12 2983 Internațional Ziare.com
Judecător ucr ainian implicat
în dosarul unor protestatari,
împușcat mortal 2014.02.12 2515 Internațional Ziare.com
Protest bizar în Focșani: Și -a
înfipt un cui în cap și a
înghițit o lingură 2014.02.12 583 Știri Ziare.com
Avion prăbușit în Algeria: Un 2014.02.12 1392 Știri Ziare.com

90
singur suprav ețuior și 78 de
morți
Un biciclist băut a fost
accidentat de un șofer fără
permis 2014.02.12 783 Știri Ziare.com
Dramă în forbal: A murit
antrenorul care a uimit lumea
la Euro 92 2014.02.13 3954 Fotbal Ziare.com
Copil de 9 ani, bătut măr
într-un cantonament. Reacția
lui Bănicioiu 2014.02.13 3087 Știri Ziare.com
Explozie devastatoare într -un
bloc de locuințe din Oltenița 2014.02.14 999 Știri Ziare.com
Iarna de coșmar în America:
Gravidă ucisă de un plug de
zăpadă, zeci de morți 2014.02.14 3722 Internațional Ziare.com
Elevă dispărută din București:
celulă de criză și scotocire
prin mănăstiri 2014.02.14 3543 Știri Ziare.com
Dramă în sportul românesc:
Un fost mare campion a murit
la doar 47 de ani 2014.02.14 4615 Sporturi Ziare.com
Olimpiada Soci 2014:
Accident groaznic la Jocurile
Olimpice: Și -a rupt ambele
picioare! 2014.02.14 4376 Sporturi Ziare.com
Taximetristă ucisă de furtună,
în central Londrei 2014.02.15 1362 Europa Ziare.com
Român de 19 ani, arestat la
Milano pentru o crimă oribiă
comisă în Spania 2014.02.15 1358 Diaspora Ziare.com

91
Româncă împușcată în cap de
iubitul portughez 2014.02.15 1545 Diaspora Ziare.com
A ucis un adolescent pentru
că a dat muzica prea tare – ce
pedeapsă a primit 2014.02. 16 2754 Știri Ziare.com
Nepal: Un avion cu 18
persoane la bord a căzut în
junglă 2014.02.16 747 Știri Ziare.com
43 de români expulzați din
Suedia, implicați într -un
accident pe autostradă 2014.02.16 3259 Știri Ziare.com
Jurnalist îmbrâncit de un
polițist la Înalta Curte 2014.02.17 820 Știri
Ziare.com
Violențe extreme: Mii de
oameni au murit în Siria în
timpul negocierilor de pace
de la Geneva 2014.02.17 596 Internațional Ziare.com
Români la bordul avionului
deturnat de copilot spre
Geneva 2014.0 2.17 1681 Știri Ziare.com
Urmărire cu focuri de armă pe
străzile Capitalei 2014.02.17 1328 Știri Ziare.com
Cadavrul unui designer
celebru, găsit într -un râu 2014.02.17 3549 Vedete
Ziare.com
La 19 ani susține că e
criminal în serie: După 22 de
morți, n-am mai numărat 2014.02.17 3781 Internațional Ziare.com
Captură record de cocaină,
conficată la Constanța 2014.02.17 1446 Știri Ziare.com
Tânăr din Timiș, împușcat în
cap din greșeală de tatăl său 2014.02.17 1206
Știri Ziare.com

92
A murit fostul pr imar al
Aradului – A căzut și s -a lovit
la cap 2014.02.17 5562 Știri Ziare.com
Grav accident în Sibiu: Cinci
răniți după ce o mașină a
căzut în râpă 2014.02.18 738 Știri Ziare.com
Violențe în Ucraina: Trei
morți în confruntări, peste
100 de răniți 2014 .02.18 649 Internațional Ziare.com
Accident cu mașina de poliție,
în Capitală – cinci răniți 2014.02.18 2289 Știri Ziare.com
Focuri de armă în București
pentru a prinde un hoț 2014.02.19 897 Știri Ziare.com
Elev din Vaslui anchetat de
Poliție după ce i-a rupt mâna
unui coleg 2014.02.19 381 Știri Ziare.com
Atac armat în București: O
persoană aflată într -un
troleibuz a fost împușcată 2014.02.19 5115 Știri Ziare.com
Tragedie în lumea sportului:
A murit călcat de autobuz! 2014.02.19 3428 Sporturi Ziare.com
Jaf ca -n filme într -o bancă din
Sofia 2014.02.19 1222 Europa Ziare.com
Tânără ucisă cu bolovani de
extremiști religioși, pentru că
a intrat pe Facebook 2014.02.19 3390 Internațional Ziare.com
Român care făcea ravagii în
Canada, arestat – ademen nea
femei și le agresa sexual 2014.02.19 2161 Diaspora Ziare.com
O mașină de corp diplomatic
a spulberat un om pe trecerea 2014.02.19 3072 Știri Ziare.com

93
de pietoni
Copil ucis pe trecerea de
pietoni în București. A fost
lovit de două mașini 2014.02.2 0 2658 Știri Ziare.com
O elevă i -a bătut pe medicii
care o duceau la spital după
ce a băut votcă 2014.02.20 1071 Știri Ziare.com
Polițist atacat cu o coasă de
doi rromi 2014.02.20 1004 Știri Ziare.com
Jaf armat la o bancă din
Bacău: Casiera s -a trezi t cu
pistolul la tâmplă 2014.02.20 2844 Știri Ziare.com
Fosta Miss Venezuela
împușcată în cap 2014.02.20 4770 Vedete Ziare.com
O femeie din echipa de
filmare a “Midnight Rider” a
fost ucisă pe platoul de
filmare 2014.02.21 3261 Știri Ziare.com
Un ofi cial Italian dat dispărut
a fost găsit mort în România 2014.02.21 2828 Știri Ziare.com
Jaf în Timișoara: Au băgat
bani la păcănele, după care au
furat din aparate 2014.02.21 1156 Știri Ziare.com
Atac terorist la Palatul
Prezidențial din Somalia 2014.0 2.21 648 Internațional Ziare.com
Actor român găsit mort în
mașină 2014.02.21 6898 Știri Ziare.com
Tânăr dispărut de pe o pârtie,
căutat de jandarmi și
salvamontiști 2014.02.22 1346 Știri Ziare.com
Un bărbat din Cluj a fost 2014.02.22 634 Știri Ziare.com

94
accidentat mortal de tren
Fost fotomodel găsit mort în
apartamentul său 2014.02.22 2665 Știri Ziare.com
Scandal la Deveselu:
Primarul, acuzat că a bătut o
femeie 2014.02.23 1348 Știri Ziare.com
Bărbat ucis de metrou în
stația Eroilor: Polițiști
dezvăluie ce s -a întâmplat 2014.02.23 3505 Știri Ziare.com
Un autoturism a intrat într -un
autobus plin cu pasageri – 3
frați, la spital 2014.02.23 626 Știri Ziare.com
Un bărbat a murit după e a
căzut sub metrou 2014.02.23 1533 Știri Ziare.com
Anchet ă la Sibiu, după ce
jurnaliștii britanici au
„cumpărat” românce de la un
proxenet 2014.02.24 1730 Știri Mediafax
Moment dramatice pe
autostradă: copil de 5 luni
resuscitat de mătușa lui 2014.02.24 1822 Internațional Ziare.com
Starul din Avatar, arestat – i-a
spart nasul unui fotograf 2014.02.24 1802 Vedete
Ziare.com
Incă o elevă a dispărut: Se
săturase de școală și voia “șă –
și refacă” viața. Părinții dau
vine pe sistem 2014.02.24 4213 Școală Ziare.com
O sportivă româncă a fost
mușcată de maidanez i: Nu pot
sa mai merg ! 2014.02.24 2336 Sporturi Ziare.com
Un român, șeful unei rețele 2014.02.25 1572 Diaspora Ziare.com

95
internaționale de infractori
online cu baza în Las Vegas
Ororile din Coreea de Nord:
Copii uciși de câini și
îngropați de vii în la găre 2014.02.26
5971 Internațional Ziare.com
Tragedie în lumea sportului:
Un fost mare campion
mondial a fost răpit și omorât! 2014.02.26
5425 Sporturi
Ziare.com
Un cântăreț recunoaște că a
plătit ca să -i fie ucisă nevasta 2014.02.26
3726 Vedete Ziare.com
Atac sângeros al militanților
islamici: Aproape 60 de
studenți, măcelăriți și arși de
vii 2014.02.26
3884 Internațional Ziare.com
Caz cutremurător în
Germania: Un mare campion
și-a ucis copilul și apoi s -a
sinucis 2014.02.26
4726 Fotbal Ziare.com
A murit femeia care avea
nevoie de ficatul transportat
de Adrian Iovan și Aura Ion 2014.02.27 2066 Știri Ziare.com
Români la furat în UK: A
scos un cărucior întreg de
whisky dintr -un Tesco 2014.02.28 2672 Diaspora Ziare.com
S-a sinucis aruncân du-se din
clopotnița catedralei 2014.02.28 1201 Știri Ziare.com
Extremiștii sirieni i -au tăiat
mâna unui hoț și au transmis
totul pe Twitter 2014.03.01 2280 Internațional Ziare.com
Măcel într -o gară din China:
28 de morți și peste 100 de 2014.0 3.01 3704 Internațional Ziare.com

96
răniți
Un avion militar a zburat spre
Kiev – 12 răniți pe
Euromaidan, aduși în spitalele
din România 2014.03.01 985 Știri Ziare.com
O vedetă din Marea Britanie
povestește cum a scos o fetiță
româncă din infern: Era
legată de calorifer! 2014.03.02 2836 Europa Ziare.com
Carambol tragic pe o
autostradă din SUA – peste
100 de mașini s -au ciocnit 2014.03.02 1612 Știri Ziare.com
Gravidă în luna a șaptea,
internată în spital cu
traumatisme după ce a fost
bătută crunt de amant 2014.03.02 1195 Știri Mediafax
Teroare într -o școală din
Piatra Neamț: Un elev de 7
ani le cere taxă de protecție
colegilor 2014.03.03 2330 Școală Ziare.com
Un bărbat din Alba s -a
împușcat în piept cu o armă
de vânătoare 2014.03.03 560 Știri Ziare.co m
Tragedie la Buzău: Un
cameraman care filma un
accident a murit lovit e o
mașină 2014.03.03 2859 Știri Ziare.com
Jaf în 30 de secunde la o casă
de amanet din Botoșani: Hoții
au furat tot 2014.03.04 2295 Știri Ziare.com
Explozie și incendiu puternic 2014.03.04 961 Știri Mediafax

97
într-un bloc din Medgidia:
Cel puțin opt răniți
Român reținut în Italia, în
legătură cu uciderea unui
preot 2014.03.04 669 Diaspora
Ziare.com
Consilier a lui David
Cameron, acuzat de pedofilie 2014.03.04 613 Europa Ziare.com
O româncă, după gratii în
Marea Britanie – se folosea
de frumusețea ei pentru jafuri 2014.03.04 2968 Diaspora Ziare.com
Un român a fost condamnat la
inchisoare pe viață după ce a
ucis o tânără în Tokio 2014.03.05 1390 Internațional Ziare.com
Microbuz rănit de tir în Bacău
– 9 persoane au fost rănite 2014.03.05 541 Știri Ziare.com
Microbuz cu românce,
implicat într -un grav accident
în Italia: un mort și șase răniți 2014.03.06 3056 Diaspora Ziare.com
Fosta logodnică a lui Michael
Douglas, uci să 2014.03.06 3994 Vedete Ziare.com
Militanți afgani, uciși într -un
atac aerian al NATO 2014.03.06 1160 Internațional Ziare.com
Vedetă prădată în propria
casă: Am primit dovada că
Doamna ne fură fără pic de
rușine! 2014.03.07 2892 Vedete Ziare.com
Doi soți avocați, trimiși în
judecată: Au santajat un
magistrat și i -au amenințat
copii 2014.03.07 1336 Știri Ziare.com
Moarte suspectă într -o secție 2014.03.07 1422 Știri Ziare.com

98
de poliție din Capitală – un
tânăr ar fi fost bătut de
oamenii legii
Agresorii unui român,
condamnați în Marea Britanie 2014.03.07 964 Diaspora Ziare.com
Cornelia Catanga, lovită în
cap cu scaunul de un alt artist
– a ajuns la spital 2014.03.07 2865 Vedete Ziare.com
Jafuri ca -n filme la Constanța:
Cât poți să furi cu un pistol cu
airsoft? 2014.03.09 1776 Știri Ziare.com
Două familii de români, ținta
unor atacuri cu bombe
artizanale în Marea Britanie 2014.03.09 3877 Diaspora Ziare.com
Tragedie la Hunedoara: Un
polonez a înjunghiat șoferii
unui autocar, după care s -a
sinucis 2014.03.09 7494 Știri Ziare.com
Român mort într -un accident
dintr -un sens giratoriu, în
Cipru 2014.03.09 1287 Diaspora Ziare.com
Avionul dispărut cu 239 de
persoane la bord: aeronava ar
fi făcut cale întoarsă. Posibil
atac terorist 2014.03.09 10147 Știri Ziare.com
Verdict în cazul turistului
polonez care a înjunghiat trei
șoferi români 2014.03.10 2757 Știri Ziare.com
Femeie găsită în garaj la 6 ani
de la deces. Băncile au căutat –
o după ce nu și -a mai plătit 2014.03.10 4656 Internați onal Ziare.com

99
facturile
Un sportiv român, arestat
după ce a amenințat cu
pistolul mai mulți polițiști 2014.03.10 2235 Sporturi Ziare.com
Scandal la petrecerea de 8
Martie: Un funcționar a fost
bătut cumplit de primar 2014.03.10 2035 Știri Ziare.com
Copil bătu t de mama la
dentist, în timp ce medicul
filma 2014.03.11 1959 Știri Ziare.com
Crimă monstruoasă în
Afganistan: Jurnalist străin
împușcat în cap în centrul
Capitalei 2014.03.11 1738 Internațional Ziare.com
Consilier local PDL, arestat
pentru proxeneti sm și trafic
de minori 2014.03.12 2004 Știri Mediafax
Atac amenințător: Cel puțin
20 de rachete au lovit
miercuri Israelul 2014.03.12 4743 Internațional Ziare.com
Percheziții în București:
Tălhăreau oameni de afaceri
în stradă și le furau zeci de
mii de euro 2014.03.12 2032 Știri Mediafax
Chitarist celebru, acuzat de
sex online cu minore și
posesie de pornografie
infantilă 2014.03.13 2030 Life Show Ziare.com
Jaf la o casă de schimb
valutar din Maramureș: Hoții
au fugit cu zeci de mii de euro 2014.03 .13 664 Știri Ziare.com

100
Și-a omorât copilul și s -a
sinucis din cauza unei țepe pe
internet 2014.03.13 4413 Știri Ziare.com
Incredibil: A vrut să se
sinucidă, dar a ajuns să -i
salveze viața unui alt om 2014.03.14 1816 Știri Ziare.com
Elevă pedepsită crunt de
profesor la Vaslui: A tras -o de
urechi până a avut nevoie de
medic 2014.03.14 1557 Școală Ziare.com
Cunoscut impresar român
arestat pentru viol 2014.03.14 4321 Vedete Ziare.com
Ucraina: Un mort și peste
zece răniți în violențe la
Donetk 2014. 03.14 1537 Internațional Ziare.com
Accident în București:
Ambulanță răsturnată, trafic
blocat 2014.03.15 1983 Știri Ziare.com
Tensiuni în Ucraina: Schimb
de focuri între pro -ruși și
pro- europeni – doi morți 2014.03.15 2420 Internațional Ziare.com
Accident mortal la Miercurea
Ciuc: Trei persoane, între care
doi polițiști, au murit 2014.03.15 4141 Știri Mediafax

București: Circulația blocată
la metrou – O femeie a căzut
pe șine 2014.03.15 1410 Știri Ziare.com
Incidente grave în Bulgaria.
Peste 100 de suporteri
arestați, un polițist grav rănit 2014.03.16 834 Fotbal Ziare.com
Doi sportivi români, reținuti 2014.03.17 3441 Sporturi Ziare.com

101
pentru 24 de ore – au snopit
în bătaie un polițist
Partenera lui Mick Jagger,
găsită moartă în locuinț a sa 2014.03.17 3496 Vedete Ziare.com
Dosar penal pentru fiica cea
mare a lui Gigi Becali, după
ce a lovit cu mașina un bărbat 2014.03.17 4648 Mediafax Ziare.com
Vântul a făcut ravagii în
România: Un mort, doi răniți,
copaci rupți și acoperișuri
smulse 2014.03.17 2248 Știri Ziare.com
Incediu într -un bloc din
Capitală: o femeie a murit 2014.03.17 1116 Știri Ziare.com
O adolescentă româncă a fost
răpită și dusă în Irlanda 2014.03.17 1263 Social Ziare.com
Român arestat în Marea
Britanie, pentru ucid erea unei
femei 2014.03.18 1011 Diaspora Ziare.com
Polițist arestat preveniv după
ce a omorât în bătaie un tânăr 2014.03.18 1867 Știri Ziare.com
Șeful Poliției Piatra Neamț,
filmat în timp ce bătea o
minoră 2014.03.19 6192 Știri Ziare.com
Atac armat în Turcia: Un
bărbat a împușcat șase
persoane și s -a sinucis 2014.03.19 699 Știri Ziare.com
O româncă s -a sinucis în
Franța: era anestezistă la un
spital 2014.03.19 2559 Știri Ziare.com
Un copil de trei ani a murit
după ce a fost mușcat de 2014. 03.19 3554 Știri Ziare.com

102
câine
Atac armat într -un hotel de
lux din Kabul 2014.03.20 591 Internațional Ziare.com
Tragedie cumplită în Turcia:
Cel puțin 9 morți într -un
accident feroviar 2014.03.20 363 Internațional Ziare.com
Accident de muncă la Arcelor
Mittal Hunedoara: Doi
oameni au fost striviți de 10
tone de fiare 2014.03.20 715 Știri Agerpres
Femeie găsită moartă lângă o
piață din București: Avea
corpul plin de mușcături de
câine 2014.03.20 1826 Social Ziare.com
O bătrână s -a sinucis din
cauză c ă nu avea bani să
plătească o amendă 2014.03.20 1232 Știri Ziare.com
Români morți într -un accident
pe o autostradă din Italia 2014.03.21 2176 Diaspora Ziare.com
Un reporter AFP, soția sa și
doi dintre copii lor au fost
uciși într -un hotel 2014.03.21 2421 Inetrnațional Ziare.com
Un patron a fost lovit cu
ranga în cap de un angajat 2014.03.21 1724 Știri Ziare.com
O cunoscută cântăreață din
Rusia și -a ucis sora într -un
accident de mașină 2014.03.22 1545 Internațional Ziare.com
Bătaie cu bâte și săbi i într -o
benzinărie din Giurgiu 2014.03.22 1760 Știri Ziare.com
Copil mușcat de câine în
Botoșani 2014.03.22 535 Știri Ziare.com

103
Fetiță înecată, după ce o
mașină a căzut de pe feribot 2014.03.22 1533 Internațional Ziare.com
Doi elevi din Pitești s -au luat
la bătaie: Unul dintre ei a
ajuns la spital 2014.03.22 552 Știri Ziare.com
Români arestați la Paris
pentru proxenetism: Cum
șantajau femeile 2014.03.23 2613 Știri Ziare.com
Accident grav în biserică: Un
bărbat a intrat în comă după
ce a căzut în cap 2014.03.23 1328 Știri Ziare.com
Două autobuze s -au ciocnit cu
o cistern: 40 de morți 2014.03.23 2538 Știri Ziare.com
Patru timișoreni, cercetați
pentru pornografie infantilă –
ce s-a descoperit în locuințele
lor 2014.03.24 1839 Știri Ziare.com
Accident cu cinci mașini și un
tir în Buzău: Un mort și patru
răniți 2014.03.24 1164 Știri Ziare.com
Doi motocicliști, gășiți morți
într-un lac din Vaslui 2014.03.24 3547 Știri Ziare.com
Atac armat pe un distrugător
al flotei americane 2014.03.25 4544 Internațional Ziare.com
Alunecare masivă de teren în
Washington – bilanțul
morților crește dramatic 2014.03.25 3505 Știri Ziare.com
Tavan prăbușit în sediul
Administrației Financiare:
Două victime 2014.03.26 1560 Știri Ziare.com
Tiraspolul susține c ă a 2014.03.26 2127 Internațional Ziare.com

104
doborât un avion fără pilot în
regiunea trasnistreană
Româncă moartă în Spania:
Era epuizată după o
săptămână la cules de căpșuni 2014.03.27 2898 Știri Ziare.com
Bărbat arestat, după ce a
mușcat un polițist ș i a avariat
trei mașini 2014.03.27 721 Știri Ziare.com
Încă o tragedie aviatică în
Asia: Un avion indian s -a
prăbușit – niciun
supravețuitor 2014.03.28 2677 Internațional Ziare.com
Ucrainean blindat cu arme și
explozibili, prins în Moscova:
Voia să în ceapă un război de
gherilă 2014.03.28 3152 Internațional Ziare.com
O tabără de rromi români din
Franța, mistuită de flăcări –
Accident sau mână criminal 2014.03.28 1045 Diaspora Ziare.com
Amenințări cu toporul și
cuțitul, la primărie 2014.03.29 543 Știri Ziare.com
Polițist din Iași, anchetat
pentru că a făcut sex în
mașină cu o minoră 2014.03.29 1900 Știri Ziare.com
Accident mortal în București:
O ambulanță s -a ciocnit cu un
taxi 2014.03.29 2712 Știri Ziare.com
Scrutin cu victime în Turcia –
șase persoane ucise în
schimburi de focuri 2014.03.30 620 Internațional Ziare.com
Avion prăbușit în central 2014.03.30 699 Știri Agerpres

105
Sloveniei: Doi morți
Un soldat român a murit în
Afganistan, alții cinci sunt
răniți 2014.03.30 4268 Știri Ziare.com
Accident grav, cu victime, în
Argeș 2014.03.30 1222 Știri Ziare.com
27 de români, arestați în
Irlanda pentru furt de
telefoane mobile 2014.03.30 895 Diaspora Ziare.com
Opt români făceau ravagii în
Franța: au fost arestați pentru
144 de furturi 2014.03. 31 2034 Diaspora Ziare.com
Elevi bătuți crunt în curtea
liceului: Agresorii, căutați de
poliție 2014.03.31 1742 Știri Ziare.com

106
BIBLIOGRAFIE :
Cărți
1. Bertrand , Claude -Jean, O introducere în presa scrisă și vorbită , Polirom, 2001.
2. Breakenr idge, Deidre K., New Media, New tools, New Audiences , Person
education, New Jertsey , 2008.
3. Chelcea , Septimiu, Psihologii. Teorii, Cercetarii, Aplicații , Polirom, Iași, 2008.
4. Christians , Clifford G., Etica Și Mass -Media , Polirom, Iași, 2007.
5. Coman , Mihai, Mass Media în România post -comunistă , Polirom, Iași, 2003.
6. Coman , Mihai, Introducere în sistemul mass media , Polirom, Iași, 2007.
7. Constituția României , Jurnal, 2007.
8. Deaver , Frank, Etica în Mass Media , Silex, București, 2004.
9. Dobrescu , Paul, Bârgăoanu , Alina, Mass -Media și Societatea , Comunicarea.ro,
București, 2003.
10. Drăgan , Ion, Sociologia Comunicării în masă , Universit ății din Pitești, Pitești,
2001.
11. Drăgan Ion (coord) , Ștefănescu , Poliana (coord) , Reprezentarea violenței
televizuale și protecția copilului , Vanemonde, București, 2009 .
12. Marinescu , Valentina, Mass media în România: o lectură sociologică , Triton,
București, 2002.
13. Muntean, Ana, Munteanu , Anca, Violență, traumă, reziliență , Polirom, Iași, 2011.
14. Neculau , Adrian, Ferreol , Gilles, Violența. Aspecte p sihologice , Polirom, Iași,
2003.
15. Rădulescu , Sorin M., Baciu , Dan, Sociologia crimei și criminalității , Șansa,
Bucu rești, 1996.
16. Teofil , Tia, Cursuri violență: origini, forme, contracarare , Universității 1
Decembrie 1918, Alba Iulia, 2006.
17. Tompson , John B. Media și Modernitatea . O teorie socială a mass media , Antet,
2007.

Articole de reviste/ziar
1. Velicu , Anca, Revista Română de sociologie, Vol. 22, Institutul de Sociologie al
Academiei Române, București, 2011 .

107

Internet :
1. http://dexonline.ro/ .
2. http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs30.pdf .