SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [305848]

UNIVERSITATEA POLITEHICA TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific

Lect. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA POLITEHICA TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

PROMOVAREA ONLINE A FESTIVALURILOR DE MUZICĂ ELECTRONICĂ

Conducător științific

Lect. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

CUPRINS

Introducere 7

Capitolul I – Promovarea online versus promovarea tradițională 9

1.1. Definirea conceptului de promovare 9

1.2. Scopul și tipologia campaniilor de promovare 11

1.3. Campanii de promovare online versus campanii tradiționale 13

[anonimizat] a evenimentelor 16

2.1. Modalități de promovare online a evenimentelor 16

2.2. Etapele unei campanii de promovare online a evenimentelor 19

2.3. Impactul rețelelor de socializare asupra promovării evenimentelor 22

[anonimizat] 27

3.1. Industria evenimentelor de muzică și a festivalurilor 27

3.2. Istoria muzicii electronice 28

3.3. Cele mai cunoscute festivaluri de muzică electronică din Europa în 2017 30

[anonimizat] 32

4.1. Alegerea temei și obiectivul de cercetare 32

4.2. Prezentarea festivalului Untold. Istoric 33

4.2.1. Untold 2015 34

4.2.2. Untold 2016 38

4.3. Descrierea metodelor de cercetare 44

4.4. Chestionarul 45

4.4.1. Aplicarea chestionarului 45

4.4.2. Interpretarea datelor statistice și concluzii 46

4.5. Focus grup 55

4.5.1. Aplicarea focus grupului 56

4.5.2. Interpretarea datelor și concluzii 57

4.6. Propunere campanie Untold 2017 62

Concluzii 68

Bibliografie 71

Anexe 75

Anexe 1 76

Anexe 2 77

Anexe 3 78

Anexe 4 79

Anexe 5 80

Anexe 6 81

Anexe 7 82

Anexe 8 83

Anexe 9 84

Anexe 10 85

Anexe 11 86

Anexe 12 87

Anexe 13 88

Anexe 14 89

Anexe 15 92

[anonimizat] a [anonimizat], a [anonimizat] o fană a muzicii electronice și a festivalurilor care promovează acest gen de muzică.

[anonimizat], [anonimizat], dar pot observa în același timp cum se realizează aceste campanii de promovare în mod real.

[anonimizat], iar cealaltă fiind axată pe un amplu studiu de caz.

În prima parte a [anonimizat]-mi de ajutor în elaborarea părții de cercetare. [anonimizat], [anonimizat], după conținutul promovat sau publicul țintă.

Am încheiat acest prim capitol prin reliefarea avantajelor și diferențelor existente între campaniile de promovare online și campaniile tradiționale.

În cel de-al doilea capitol m-am axat pe modalitățile de promovare online a evenimentelor, pe etapele de desfășurare a acestor tipuri de campanii, și nu în ultimul rând pe impactul rețelelor de socializare asupra modalității de promovare a campaniilor promoționale, în special a platformei Facebook.

Ultimul capitol teoretic este elaborat în jurul fenomenelor de muzică electronică și a festivalurilor de acest gen, fiind prezentate, pentru început, aspecte cu privire la industria de muzică electronică și evoluția acestui gen pe parcursul ultimelor decenii și mai apoi, enumerarea celor mai populare și mult așteptate festivaluri europene de muzică electronică de anul acesta.

Cea de-a doua parte a lucrării, și anume partea aplicativă, debutează cu prezentarea istoricului și a celor mai reprezentative campanii de promovare a celor de la Untold pentru edițiile din anul 2015 și 2016. După prezentarea metodologiei propuse și a obiectivelor de cercetare, urmează prezentarea și analiza datelor statistice obținute prin aplicarea unui chestionar și a unui focus grup.

Pe baza rezultatelor obținute este prezentat în final un model de campanie de promovare pentru ediția de anul acesta a festivalului Untold, lucrarea finalizându-se cu punctarea unor concluzii care se desprind din studiul de caz efectuat, la care se adaugă bibliografia care mi-a fost sursă de inspirație și anexele aferente lucrării.

Capitolul I

Promovarea online versus promovarea tradițională

1.1. Definirea conceptului de promovare

În ultimele decenii organizațiile au început să-și reorienteze strategiile și atenția, de la modalitățile de promovare tradiționale, către alte instrumente de comunicare și promovare, adaptate noilor tehnologii, pentru a reuși să atragă mult mai bine atenția consumatorilor, în cadrul unei piețe extrem de competitive.

Într-o accepțiune generală, conceptul de promovare este definit, în scurte rânduri, drept „un stimulent utilizat pe termen scurt, de încurajare a cumpărării unui bun sau serviciu” (Kitchen, P., et al, 2004:47). Potrivit unui alt teoretician, promovarea este definită drept o funcție de marketing „care urmărește să comunice publicului țintă, într-un mod persuasiv, elementele procesului de marketing pentru a ușura schimbul dintre comerciant și client și pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor ambelor părți” (Burnett, 1993:27). Din definițiile furnizate de către cei doi cercetători reiese că promovarea constă într-o activitate de marketing care reușește să adauge, pentru o perioadă scurtă de timp, un plus la produsul sau serviciul de bază, stimulând distribuția pentru cei care oferă bunul spre consum, și încurajând posibilitatea de achiziționare a consumatorilor. Bineînțeles că promovarea este o activitatea amplă și complexă, care este influențată de existența mai multor factori, după cum apreciază Phillip Kitchen (2004:51-53):

diferențierea reală dintre mărci, branduri, produse și servicii;

fracționarea pieței și creșterea costurilor;

concentrarea asupra structurilor organizaționale de gestionare a brandurilor;

reacția consumatorilor și participarea acestora la anumite forme de promovare.

Activitățile de promovare implică costuri ridicate, și prin urmare, majoritatea companiilor sunt mereu în căutarea modalităților de a reduce cheltuielile, într-o manieră care să mențină însă eficacitatea activităților de promovare care sunt derulate. În această ordine de idei, tot mai multe firme și-au reorientat strategiile spre utilizarea unor „activități de promovare comune sau încrucișate” (Smith, R., Taylor, J, 2003:17).

Pe măsură ce tot mai multe companii utilizează promovarea pentru a-și câștiga clienții, este extrem de important pentru companii să dezvolte strategii integrate de promovare, adică să combine strategiile tradiționale cu alte instrumente de comunicare de marketing. În acest sens, Smith R., și Taylor J., (2003:18) sunt de părere că „formele de promovare cu suport online fac mult mai bine unei companii decât cele care nu au acest suport”.

Ținând cont de faptul că activitățile de promovare se desfășoară de cele mai multe ori prin campanii, o definiție unanim acceptată de teoreticieni afirmă că o campanie înseamnă „o operațiune sau o activitate proiectată să atingă un scop sau obiectiv social, social sau comercial” (Bobbitt, R., Sullivan, R., 2009:32). Referitor însă la definirea campaniilor de promovare, optica specialiștilor în domeniu se extinde la explicația că aceasta se referă la „efortul concentrat al unei organizații pentru a construi rapoarte responsabile sub nivel social, prin atingerea scopurilor fundamentate pe cercetare, și prin implementarea și aplicarea unor strategii de comunicare și de măsurare a rezultatelor” (Kendall, R., 1996:3).

Într-o definiție mult mai cuprinzătoare, campaniile de promovare semnifică „o activitate de coordonare și orientare care are la bază un efort amplu depus, în vederea atingerii scopului specific, ori a mai multor obiective” (Levinson, J., 2002:232).

Alți teoreticieni și practicieni în marketing subliniază faptul că lungimea și complexitatea definițiilor enunțate indică dificultatea de a explica „un câmp cu multiple fațete” cum este perceput domeniul campaniilor de promovare (Harris, T.,Whalen, P., 2006:11). Deoarece campaniile de promovare acoperă o vastă arie de domenii, acestea se pot structura după mai multe criterii: raportat la durata de desfășurare – putând fi pe timp scurt sau mai îndelungat; raportat la conținutul pe care îl promovează – putând exista o promovare de amploare, sau una limitată pe anumite subiecte; sau raportate la publicul vizat.

În accepțiunea oamenilor care nu sunt familiarizați cu domeniul comunicării, al marketingului sau relațiilor publice, se consideră că diferitele forme de campanii de promovare nu înseamnă altceva decât simple întâlniri cu audiența, care sunt eclipsate în pliante, broșuri, comunicate de presă sau conferințe de presă. În această ordine de idei se poate observa că percepția publicului se orientează strict asupra produsului finit al activității de promovare, și nu și pe stadiile în sine, care încep cu parcurgerea etapei de concepere a campaniei de promovare, planificarea acesteia, urmată de evaluarea, punerea în practică și controlul riguros al evoluției unei campanii de promovare. În realitate, realizarea unei campanii de promovare presupune o activitate și un efort amplu, și sprijinit de către cei care își doresc să o aplice. Așadar, în practică, oamenii de marketing au reliefat necesitatea parcurgerii a patru etape, în vederea realizării unei campanii de promovare, și anume: cercetarea, planificarea, implementarea, evaluarea (Lake, L., 2017).

Din momentul apariției și dezvoltării internetului, conceptele de promovare, de public țintă, de tehnici promoționale și mass media, au evoluat gradual, iar odată cu această nouă eră înfloritoare a tehnologiei „există posibilitatea vizării precise a unor interlocutori, care pot participa la schimburile comunicaționale, își pot prezenta opiniile și dezacordurile direct și rapid” (Balaban, D., 2009:163).

Campaniile de promovare pot fi explicate ca însumând mai multe metode și mijloace de marketing, derulate pe o perioadă scurtă de timp, în vederea atingerii unui scop sau a unor obiective, care se învârt în jurul unui centru de interes.

Chiar dacă este vorba despre o companie multinațională sau doar de una cu dimensiuni reduse, implementarea unei campanii de promovare poate aduce avantaje companiei în cauză, susținând-o să prezinte audienței vizate punctul său de vedere, ori să lupte cu competitivitatea. Așadar, campania de promovare reprezintă una dintre componentele esențiale ale marketingului, care este folosită deseori, deși implică multe stadii pentru a ajunge la captivarea atenției audienței vizate, iar alegerea celei mai potrivite strategii de promovare semnifică un pas decisiv pentru o companie care dorește să-și ghideze activitatea pe drumul succesului.

1.2. Scopul și tipologia campaniilor de promovare

În ceea ce privește structura și tipologia modalităților de promovare în literatura de specialitate revizuită, acestea sunt împărțite pe diverse categorii. O primă structurare a acestora este evidențiată în tabelul 1.1.

Tabel 1.1. Tipuri de promovare

Sursa: prelucrare proprie după Lean Marketing.net, 2013

În afara acestei clasificări, care face referire la domeniul comercial sau de servicii, există și alte tipologii, campanii care sunt divizate în funcție de alte criterii, ce țin de sfera politică, de exemplu: „campanii de ambianță, de instigare, campanii negative, bazate pe imagine, bazate pe ideologie, agresive etc.” (Levisnon, J., C., 2002:48). După scopul pe care-l urmăresc, campaniile de promovare pot fi (Caraba, C., 2014):

campanii de coștientizare – drept trăsături generale, acest tip de campanie de promovare are nevoie de o singură etapă în care să se deruleze; de asemenea tratează o noțiune exactă ori o problemă; publicul țintă ulterior s-a confruntat cu noțiunea ori cu problema propusă și ca atare este familiarizat; impune necesitatea ca audiența să cunoască în prealabil problema propusă, iar în urma demarării campaniei, să poată dezvolta un comportament deja cunoscut.

campanii de informare – au drept trăsături caracteristice faptul că se referă în primul rând la stabilirea unui model de comunicare liniar și nu se fundamentează pe experiența anterioară a subiecților, ca atare are în vedere promovarea unor noi informații; audiența vizată primește noul mesaj și dezvoltă un alt model comportamental; modelul comportamental este prezentat conform conceptului promovat; în viitor, atunci când vor face față problemei respective, se va aplica noul comportament învățat.

campanii de educare publică – în care se utilizează cel mai mult capacitatea de convingere prin insistență și vizează rezolvarea unei probleme prin educarea publicului.

campanii de reîntărire a atitudinii – care utilizează convingerea, atitudinile, prin perseverență și își propune drept scop principal întărirea atitudinii audienței vizate, referitor la un subiect anume, la o problemă etc., căutându-se să se conștientizeze un concept existent în trecut în mintea colectivă.

campanii de schimbare atitudinală – care se axează pe anumite grupuri de audiențe care au concepte în antiteză cu cele care sunt promovate, și din acest motiv, aceste tipuri de campanii de promovare se folosesc de probleme și noțiuni care intră în conflict cu opiniile și noțiunile existente anterior în mintea audienței țintite.

campanii de transformare a comportamentului – au drept trăsătură caracteristică faptul că este necesar să țină cont de elementele de personalitate ale audienței vizate. Aceste tipuri de campanii de promovare se derulează pe parcursul mai multor stadii, în care se selectează subiecte asemănătoare celor utilizate în campaniile de promovare care se focusează pe schimbarea atitudinii.

1.3. Campanii de promovare online versus campanii tradiționale

În sfera comunicării s-au schimbat o mulțime de lucruri în ultima vreme, și ca atare și în cadrul campaniilor de promovare desfășurate. Ansamblul modificărilor pe care le observăm în jurul nostru decurg din evoluția unei industrii într-o constantă schimbare, și în care volumul informațional este pus la dispoziție multor oameni, în orice loc și în orice moment dorit.

Această schimbare și evoluție rapidă a lăsat în urmă campaniile de promovare tradiționale, iar între campaniile de promovare online și cele tradiționale, specialiștii în domeniu evidențiază un total de 6 elemente distincte, care au în vedere: aspectul profesional, căile de promovare, tipul de mesaj care este promovat, structura campaniei de promovare, tehnicile și instrumentele folosite și tonul utilizat (Newsom, D., Turk, J., Kruckeberg, D., 2003:179).

Campanii de promovare online

Campaniile de promovare care se axează pe mediul online prezintă în primul rând drept avantaj faptul că acestea au capacitatea de a ajunge la o dimensiunea foarte mare de populație. Mediul online și avansul tehnologiei din ultimii ani oferă oportunitatea unei conectări globale cu mulți oameni.

Printre cele mai cunoscute modalități, prin care agenții campaniilor de promovare online reușesc să se conecteze cu audiența vizată, sunt în special rețelele de socializare, blog-urile și prin intermediul forumurilor. Un alt benefiu al acestor tipuri de campanii de promovare rezidă în faptul că acestea conduc la o economie mai mare a resurselor de timp față de campaniile clasice – un exemplu elocvent este conectarea prin email, care reduce numărul de întâlniri față în față, și oferă posibilitatea ca timpul rămas să fie utilizat pentru alte proiecte și activități de promovare (Grosseck, G., 2006:110).

În altă ordine de idei, agenții campaniilor de promovare în mediul online, trebuie să facă față mai multor provocări: aceștia nu pot garanta că mesajul lor s-a înțeles în maniera în care a fost proiectat.

În plus, păstrarea rapoartelor cu mai multe contacte, nu înseamnă mereu că există o legătură reală, și prin urmare, agenții campaniilor de promovare online, pot afla dacă publicul țintă este plauzibil numai în momentul evenimentului care este promovat. Așadar, cei care se ocupă de promovarea unui eveniment online trebuie să ia în considerare întâmplările și manifestările neprevăzute, și să fie pregătiți pentru a gestiona situațiile imprevizibile și a remedia o problemă apărută în ultimul moment.

Campanii de promovare tradiționale

Studiile desfășurate de practicienii în domeniu au reliefat faptul că în prezent este greu de contorizat un număr exact de agenții tradiționale de promovare. Este probabil să existe un volum constant, dar care a suportat transformări mai nesemnificative ori mai importante, pentru că, chiar și cei mai convenționali și conservatori promoteri dintre aceștia au realizat că este păcat să nu profiți de pe urma noilor canale media și a tehnologiei pe care acestea o oferă, dacă s-a constatat că se pot reduce diferitele tipuri de resurse, fie ele de timp, de efort sau în special financiare.

În altă ordine de idei, campaniile de promovare tradiționale înțeleg și maniera în care comunicarea poate fi influențată și afectată de mediul virtual. În locul răspândirii mesajului unei campanii de promovare prin intermediul canalelor online, „campaniile de promovare tradiționale pun accent pe întâlnire, pentru a se desfășura un dialog real cu publicul vizat, și pentru a se asigura că mesajul promovat nu este distorsionat” (Clow, K., Baack, D., 2002:166).

O ultimă distincție semnificativă care se observă între campaniile de promovare tradiționale și cele online, accentuează faptul că în situația celor dintâi, promoterii unui eveniment se pot ocupa doar de câteva programe sau proiecte la un moment dat, și acordând mai multe resurse de timp și efort pentru un singur proiect, efectele pot fi mai bune pentru client, dar pe de altă parte, reducerea numărului de acțiuni, proiecte sau programe poate să afecteze în manieră generală inițiatorul sau promoterul unei campanii.

Tabel 1.2. Promovare online versus promovare tradițională

Sursa: prelucrare proprie după Mercer, C., 2015

Atunci când se ridică problema de a identifica varianta cea mai potrivită, fie campaniile de promovare online, fie cele tradiționale, se poate concluziona că ambele au avantaje și dezavantaje, sau suișuri dar și coborâșuri. Oricare dintre cele două “tabere” poate avea campanii de promovare bine organizate, dar cu toate acestea, rezultatele finale sunt de succes doar dacă scopul și obiectivele unei campanii de promovare sunt atent alese, astfel încât să se armonizeze cu publicul vizat, și în conformitate cu politica strategică a unei companii.

Există mulți factori care determină eficiența campaniilor de promovare în mediul on-line și offline, dar cea mai bună modalitate de promovare adesea include trăsăturile caracteristice ale ambelor variante.

Capitolul II

Promovarea online a evenimentelor

2.1. Modalități de promovare online a evenimentelor

Pe parcursul ultimului deceniu, mediul online a schimbat profund modul în care oamenii comunică, colaborează și consumă. Specialiștii în domeniu consideră că mediul online reprezintă în prezent „unul dintre cele mai semnificative efecte ale tehnologiei informației asupra promovării unui produs sau serviciu” (Aral, S., 2013:8) deoarece transformă în mod drastic modalitatea în care consumatorii și promoterii interacționează.

Profitând la maxim de oportunitățile pe care le generează mediul online, comercianții și promoterii din zilele noastre sunt în căutarea unor modalități mult mai eficiente de a crea sau de a îmbunătăți în continuare conexiunea consumatorilor și angajamentul acestora față de produsul sau serviciul oferit.

Întrucât oamenii petrec tot mai mult timp în mediul online, promoterii investesc sume tot mai mari din bugetul de marketing alocat către publicitatea online și promovarea în social media și „caută să inventeze noi căi de consolidare a relației cu publicul țintă din lumea online, valorificând conexiunile lor sociale” (Adamopoulos, P., Todri, V., 2014:3). În conformitate cu ierarhia efectelor pe care le au, aceste noi obiective de marketing axate pe promovarea în mediul online sunt strâns legate de creșterea impactului unui brand, fie el de produs, serviciu sau eveniment (Luo, X., et al, 2013:152).

În mediul online, grație progresului modern al sistemelor informatice, precum și „a valenței și volumului recenziilor online” (Dellarocas, C., 2003:1411), oamenii au un acces mult mai facil la informații de calitate care, în combinație cu costurile reduse, duc la îmbunătățirea abilității acestora de a compara diferite evenimente promovate, și ca atare influența potențială a aspectelor negative poate fi redusă (Hill, S., et al, 2006:260).

În cercetările specialiștilor de marketing studiul asupra promovării evenimentelor în mediul online presupune în primul rând analiza interesului față de un eveniment (Konchitchki, Y., O’Leary, D., 2011:103). Potrivit opiniei acelorași cercetători, după ce evenimentul este definit, se determină și ajustează perioada de timp corespunzătoare interesului manifestat, aceasta fiind mai apoi observată și analizată.

Fie că este vorba despre un grup mai restrâns, ori de o masă semnificativă de oameni, într-o accepțiune mai modernă, Michael Stelzner (2013) propune o serie de 10 modalități prin care mediul online poate fi utilizat pentru a promova un eveniment într-o manieră cât mai puternică:

Crearea de clipuri video pe care internauții să le distribuie – deoarece evenimentele se desfășoară în mod fizic, în persoană, acestea angajează simțurile într-o manieră în care conținutul online nu o poate realiza. Ca atare, crearea de clipuri video cu efecte sonore și vizuale nu doar că poate ajuta la ghidarea indivizilor către un eveniment, dar poate crește semnificativ și șansele ca aceștia să împărtășească clipul cu alte cunoștințe.

Distribuirea de bilete pentru a trezi interesul – pentru că nimic nu motivează mai mult indivizii decât posibilitatea de a câștiga ceva gratuit. Concursurile de achiziționare a biletelor pentru un eveniment reprezintă o modalitatea foarte rapidă de a genera interes pentru un eveniment în rândul internauților, în special dacă sunt desemnate premii adecvate.

Socializarea anunțurilor Google – dacă promoterii unui eveniment au o pagină de Google+ , pot adăuga dovada socială la anunțurile Google plătite pentru a crește gradul de credibilitate al evenimentului organizat.

Intervievarea invitațiilor pentru un conținut special – deoarece principalul motiv pentru care oamenii participă la un eveniment, este pentru a-i întâlni pe invitați. Ca atare, se poate crea un conținut excelent, prin simpla intervievare a invitațiilor chemați la eveniment.

Crearea unui blog cu sfaturi de grup – pentru că oamenii sunt mai atrași să participe la un eveniment, după ce au aflat prin intermediul unui blog, știri, noutăți sau sfaturi de la invitații care urmează să fie chemați la eveniment.

Crearea unei grafici speciale pentru invitații la eveniment – această modalitatea de promovare a evenimentelor în mediul online având un efect pozitiv atât asupra celor care urmează să performeze la evenimentul organizat, pentru că adoră să fie prezentați într-o grafică aparte, dar în aceeași ordine de idei, atrage și ochiul celor care doresc să participe.

Crearea unui Tweet pentru participanți – pentru că atunci când oamenii sunt încântați de participarea la un eveniment, pot fi influențați cu ușurință să apese un simplu buton pentru a promova mai departe evenimentul și prietenilor lor.

Adăugarea unui Widget Twitter la pagina evenimentului – platforma Twitter are widget-uri care derulează toate tweet-urile lansate de promoterii unui eveniment, și ca atare, dacă oamenii ajung să vorbească despre un eveniment pe Twitter, se poate profita de această dovadă socială pentru a încuraja promovarea altor site-uri cu evenimente.

Promovarea unui eveniment pe Facebook – pentru că o listă de evenimente pe platforma Facebook oferă o cale facilă potențialilor participanți de a împărtăși evenimentul promovat cu prietenii lor. De fiecare dată când o persoană împărtășește faptul că urmează să participe la un eveniment, se creează potențialul de a ghida mai mulți oameni pe pagina de Facebook pe care este promovat, și chiar spre evenimentul propriu-zis.

Utilizarea direcționării anunțurilor de promovare FBX pe Facebook – întrucât platforma Facebook permite agențiilor de publicitate și promoterilor de evenimente să efectueze remarketing pentru indivizii care au vizitat anumite pagini, care nu aparțin de Facebook, utilizând aplicația Facebook Exchange, cunoscută și sub denumirea de direcționare a anunțurilor FBX.

În ceea ce privește promovarea festivalurilor de muzică, în general, și a celor de muzică electronică în sens particular, producătorul profesionist de festivaluri Hal Davidson afirma în lucrările recente elaborate că este foarte dificil de promovat un concert, acesta fiind în primul rând un domeniu în care nu s-au pronunța mulți specialiști, și nici nu are standarde precise de urmat (Davidson, H., 2015:21). Promoterul american de evenimente susține că pentru promovarea festivalurilor de muzică este nevoie de mult mai mult timp, efort și suport financiar, comparativ cu alte tipuri de evenimente.

Deși în literatura de specialitate revizuită există puncte de vedere diferite cu privire la modalitățile de promovare a evenimentelor în mediul online, oamenii de marketing cad de acord asupra faptului că noțiunea de promovare este cheia succesului realizării unui eveniment (Ball, C., 2012:8). Acest lucru se datorează faptului că scopul principal al promovării este acela de a atrage participanții, spectatorii sau ambele segmente de public la un eveniment. Promovarea este de asemenea importantă și pentru sponsorii unui eveniment, deoarece obiectivul acestora este acela de a obține o expunere cât mai bună a numelui, a logo-ului sau a altor propietăți, manifestând prin urmare un interes deosebit asupra promovării dinaintea evenimentului, și de pe parcursul desfășurării acestuia. Ca atare, în vederea promovării unui eveniment în mediul online, se regăsesc următoarele strategii (Isaac, L., 2014):

folosirea social media;

publicitate plătită online;

semne și bannere.

Dintre categoriile enumerate, social media prezintă un interes semnificativ pentru oamenii de marketing din zilele noastre, dar este important de subliniat faptul că nu este suficient doar a avea o pagină de Fcaebook, sau de Instagram dedicată unui eveniment, ci este nevoie de cunoștințe ample în domeniu pentru a utiliza puterea fenomenală a mediului online și pentru a crea anunțuri de promovare bine direcționate.

În ceea ce privește instrumentul cel mai des utilizat și de succes, de altfel, prin care sunt promovate evenimentele în mediul online, Ball Corbin este de părere că „videoclipurile sunt utilizate la scară largă în social media, crescând rapid în evoluție, și furnizând oportunități grozave pentru utilizarea acestora în industria de promovare a evenimentelor” (Ball, C., 2012:9). Clipurile video pot atrage mult mai bine publicul țintă, pot crește reținerea conținutului, sunt accesibile prin intermediul multor dispozitive și pot fi accesate facil prin intermediul canalelor media sociale. În plus, ținând cont de faptul că evenimentele sunt vizuale, natura vizuală a videoclipurilor reprezintă o oportunitate naturală de a-i ajuta pe promoteri să extindă dimensiunea publicului vizat și posibilitățile de a ajunge la un eveniment. Utilizatea acestor instrumente de promovare online se referă și la faptul că pot fi folosite atât înainte de începerea unui eveniment, pe parcursul desfășurării acestuia, dar și pentru îmbunătățirea prezenței la evenimentele viitoare.

2.2. Etapele unei campanii de promovare a evenimentelor

Referitor la festivalurile de muzică, acestea reprezintă în zilele noastre un fenomen global căruia i se acordă tot mai multă importanță în cadrul industriei de divertisment. La nivel mondial există diferite tipuri de festivaluri de muzică iar numărul acestora crește de la an la an. În aceste circumstanțe, cheia succesului constă într-o promovare online cât mai adecvată. Creșterea în popularitate a noilor canale media a dus ca atare la o regândire a modalităților de promovare tradiționale, ca și de altfel a etapelor de desfășurare a unei campanii de promovare (Quinn, B., 2009:44).

Datorită faptului că există numeroase tipuri de festivaluri de muzică, scopul promoterilor a devenit acela de a oferi beneficii cât mai atractive, față de alte festivaluri, și ca atare, să convingă publicul țintă să aleagă unul în mod particular.

Ca atare, fiecare etapă din planul de desfășurare al unei campanii de promovare, trebuie să ia în considerare necesitățile, dorințele și așteptările publicului potențial, lucru care de cele mai multe ori întâmpină multe dificultăți. Specialiștii în domeniu au obsevat că de cele mai multe ori există un gol între așteptările publicului și strategiile promoterilor de festivaluri, dat fiind „caracteristicile speciale ale produsului cultural” (Allen, J., McDonnell, I., 2011:29).

Fiind activi în marea lume a social media, promoterii și oamenii de marketing, nu au doar posibilitatea de a sesiza necesitățile și așteptările publicului vizat, dar au și un acces facil la suportul oferit de public, prin măsurarea nivelului de satisfacție și analiza motivelor.

Ca atare, promovarea este o parte integrantă a întregului proces de organizare a unui eveniment de muzică, iar promovarea cu succes a festivalurilor de muzică poate aduce beneficii atât asupra celor care le organizează, cât și asupra comunității online sau offline. Din acest punct de vedere, festivalurile de muzică reprezintă în opinia unor specialiști de marketing „un efort exigent care implică o cantitate enormă de marketing” (Lee, K., et al, 2008:57).

Etapele campaniilor de promovare a evenimentelor reprezintă funcțiile vitale ale întregului proces de organizare, și ajută festivalurile de muzică să-și atingă succesul, care reprezintă obiectivul principal al oricărui festival. Dar pentru a avea succes, există necesitatea parcurgerii unor etape care să cuprindă înțelegerea publicului țintă, a tipului de festival care urmează să fie promovat și a canalului online pe care se dorește promovarea.

Necesitatea parcurgerii unor etape aparte rezidă în faptul că există o diferențiere între marketingul festivalurilor de muzică și marketingul orientat spre alte domenii. Festivalurile de muzică reprezintă produse culturale, care sunt complexe datorită faptului că sunt descrise drept “subiecte estetice, necuantificabile” (Colbert, F., 2007:71).

Ca atare, strategiile de marketing axate pe promovarea online a festivalurilor se derulează parcurgând următorii pași (Oklobdzija, S., 2015:587):

căutarea canalelor de social media potrivite pentru promovarea evenimentului;

căutarea instrumentelor stategice de atragere a mai multor vizitatori.

Deși festivalurile de muzică reprezintă produse culturale cu o complexitate ridicată, după cum afirmau cercetătorii de marketing amintiți în rândurile anterioare, există o altă categorie de specialiști care consideră că nu trebuie elaborate standarde diferite pentru a promova online un eveniment de muzică, față de etapele clasice utilizate în alte domenii.

În opinia altor specialiști în domeniul, etapele de desfășurare a unei campanii de promovare în mediul online se referă la structurarea acestora pe trei planuri, după cum se poate vedea în figura numărul 2.1.

Figura 2.1. Etapele unei campanii de promovare online a evenimentelor

Sursa: prelucrare proprie după Sorokina, O., 2014

Potrivit lui Chris Preston, „etapele campaniilor de promovare online sunt asemănătoarele celor clasice” (2012:138) pentru că urmăresc același obiectiv final, și anume creșterea profitului și o mai bună conștientizare a brandului. Din punct de vedere al specialiștului în domeniu, etapele unei campanii virale de promovare sunt (Preston, C., 2012:141-143):

Definirea evenimentului promovat – deoarece înainte de promovarea efectivă este necesar să se stabilească foarte clar care este imaginea evenimentului, pentru a se putea determina ulterior scopul, misiunea, avantajele și dezavantajele.

Definirea publicului țintă – aceasta fiind o etapă importantă în derularea unei campanii depromovare în social media, pentru că trebuei să se știe cu exactitate segmentul de public pentru care se execută promovarea, caracteristicile acestuia, așteptările, nevoile, dorințele și interesele.

Determinarea obiectivelor campaniei – este necesară o planificare a obiectivelor pe termen scurt și lung, pentru ca pe parcursul celorlalte etape să nu existe tendința abaterii de la planul propus, și mai mult, pentru a se putea măsura și analiza fezabilitatea scopurilor.

Stabilirea resurselor necesare – mediul online este preferat pentru promovare pentru că necesită resurse financiare reduse, și doar un plus de efort creativ și de timp, dar cu toate acestea, în demararea unei campanii online este necesar un buget de marketing.

Direcția strategică de promovare online – este necesar să se analizeze în prealabil și să se observe numeroasele statistici în domeniu, pentru a decide care platformă online merită o atenție deosebită pentru a promova conținutul specific al unui eveniment.

Analiza și măsurarea rezultatelor – este o etapă necesară deoarece prin intermediul unor aplicații speciale de analiză se poate măsura eficiența evenimentului promovat, cuntificabilă prin numărul de participanți, vizualizări, comentarii sau like-uri.

Indiferent de tipologia etapelor alese sau de numărul acestora, aderarea la lumea social media este despre construirea unui conținut, întărirea relațiilor și încorporarea tututor elementelor sociale într-o promovare. Prin implicarea potențialilor participanți, a partenerilor sau sponsorilor în lumea Internetului, campaniile de promovare a evenimentelor „devin mult mai valoroase și mai cunoscute, ajutând pe cei care se promovează să câștige mai multă reputație” (Quinn, B., 2009:52).

2.3. Impactul rețelelor de socializare asupra promovării evenimentelor

Impactul actual pe care-l au rețelele de socializare asupra marketingului se datorează în primul rând faptului că de-al lungul istoriei sale, Internetul s-a reinventat de mai multe ori, iar transformările sale sunt departe de a se fi finalizat. În prezent, mediul online este dominat de „socializare, cooperare, împărtășirea informațiilor și divertisment personal” (Oklobdzija, S., 2015:585).

Oameni de toate vârstele petrec tot mai mult timp în mediul online și se îndreaptă spre Internet pentru a căuta servicii mai bune sau instrumente mai convenabile. Potrivit statisticilor, la nivel mondial, șase oameni din șapte au acces la Internet și aproape una din patru persoane folosește cel puțin o rețea socială (Bullas, J., 2016).

Întreaga premisă a Web 2.0. se bazează pe abilitatea de conectare cu colegi, cunoștințe și comunități asemănătoare care utilizează tehnologia. Mediul online are ca atare o putere incredibilă de a orienta opinii și de a răspândi mesaje, fapt care îi conferă un statut extrem de valoros dar și foarte riscant de utilizat.

Ținând cont de numărul impresionant de utilizatori actuali, după cum se poate observa în tabelul 2.1., Internetul a devenit o componentă indispensabilă a vieții moderne a populației din întreaga lume. Chiar dacă în forma în care este cunoscut azi, a devenit disponibil de doar 2 decenii, s-a schimbat și evoluat mult, și a schimbat major viețile oamenilor. Posibilitățile și gadget-urile pe care le pune la dispoziție în prezent sunt nenumărate, și chiar dacă anumiți oameni au trăit și vremurile anterioare Internetului, este aproape imposibil de amintit cum era înainte, și ce s-ar întâmpla dacă această facilitate ar dispărea (Preston, C., 2012:147).

Ca atare, ținând cont de modul în care a influențat viețile oamenilor, nu este deloc suprinzător de ce a devenit baza fundamentală a majorității strategiilor de marketing, a proceselor comunicaționale și de promovare.

Tabel 2.1. Numărul de utilizatori de Internet la nivel global

Sursa: prelucrare proprie după Internet Live Stats, 2017

În ceea ce privește rețelele sociale, acestea reprezintă cele mai răspândite forme de social media, și care, conform definiției date de specialiști, înseamnă „o activitatea online în care prieteni sau cunoștințe interacționează unul cu celălalt într-un grup social folosind un site web central sau o aplicație, pentru a-și transmite mesaje” (Trengove, J., et al, 2011).

Mesajele împărtășite de internauți pot conține imagini, text, link-uri sau clipuri video ori ale variabile și suporturi media.

Rețelele sociale permit utilizatorilor să creeze aproximații virtuale ale relațiilor sociale din lumea reală și facilitează schimbul de știri și conținuturi. Focusarea principală a acestora este de obicei asupra „interacțiunilor imediate, bazate pe împărtășirea de cunoștințe” (Oklobdzija, S., 2015:585) deși acest lucru poate să varieze în funcție de platforma de socializare.

În ciuda diferențelor existente între diverse platforme de socializare, există un număr de trei caracteristici principale ale rețelelor sociale, și anume: conectarea, partajarea informațiilor și angajarea.

După cum se poate vedea în figura următoare, numărul de utilizatori activi în mediul online a crescut considerabil în ultimul an, platforma Facebook deținând supremația în acest sens, cu circa 1,968 milioane de utilizatori activi (Statista, 2017).

Figura 2.2. Numărul de utilizatori ai rețelelor sociale (milioane – mondial)

Sursa: prelucrare proprie după Statista, 2017

Ca și în cazul promovării tradiționale, cea mai bună modalitatea de a promova un serviciu, produs sau eveniment în spațiul online, constă în amplasarea acestuia acolo unde indivizii potriviți, adică publicul țintă, îl pot găsi cu ușurință și vor iniția discuții despre el. Rețelele sociale, cu bogăția lor de date personale și preferințe, conduc la o găsire, discutare și convertire mult mai facilă a oricărei piețe. Potrivit specialiștilor de marketing există trei componente importante ale marketingului rețelelor sociale (Trengove, J., et al, 2011): publicitatea, crearea prezenței unui brand și răspândirea informațiilor.

Întrucât există un număr variat de rețele de socializare foarte populare, oamenii de marketing moderni și specialiștii în comunicare și promovare devin din ce în ce mai conștienți de avantajele promovării prin social media. După cum se poate observa în figura 2.3., cele mai populare platforme online utilizate pentru promovare sunt Facebook, Twitter, LinkedIn, YouTube, blogurile și Google+ (Statista, 2017).

Figura 2.3. Cele mai populare platforme social media utilizate pentru promovare

Sursa: prelucrare proprie după Statista, 2017

Cele mai populare rețele de socializare preferate pentru promovare sunt însă foarte diferite între ele, și nu toate sunt potrivite pentru strategiile de marketing și comunicare, sau cel puțin necesită abordări profund distincte. Cu toate acestea, toate platformele furnizează oportunitatea de a intra în contact cu un număr impresionant de utilizatori, fapt care le transformă într-o parte esențială a modernelor strategii de promovare. În zilele noastre, a devenit aproape imposibil ca promoterii să se gândească la marketing și comunicare fără a lua în calcul mediul virtual, cu platformele Facebook și Twitter fiind cele mai preferate pentru promovare (Bullas, J., 2016).

Promovarea evenimentelor pe Facebook

Întrucât platforma Facebook se bucură de un număr impresionant de utilizatori și este atât de vizibilă, reprezintă locul ideal de promovare al evenimentelor dacă se folosește o grafică atrăgătoare. Utilizând un mix de postări organize și promoționale (Marketo, 2014) platforma Facebook aduce succes încă dinaintea desfășurării evenimentului. Se pot folosi o serie de tactici vizuale pentru a promova înregistrarea care duc la oportunitatea unui mai mare angajament al participanților la evenimentul promovat.

Promovarea evenimentelor pe Twitter

Rețeaua Twitter nu reprezintă doar un instrument puternic pentru marketing și promovarea evenimentelor, dar de asemenea, ajută la angajarea și conectarea cu audiența țintă și participanții la eveniment, în timp real. Twitter merită a fi folosit în scopul promovării deoarece oferă oportunitatea de a interacționa cu partenerii și de a conduce traficul de internauți către pagina evenimentului. Primul pas indicat de specialiștii în domeniu constă în configurarea unui hashtag pentru evenimentul promovat (Ike, J., 2016), mai apoi acesta fiind inclus în materialele promoționale.

De asemenea, conform ghidului elaborat de Marketo (2014), este indicat ca promovarea evenimentelor pe Twitter să se realizeze în 3 etape: planificarea unei serii de tweet-uri despre eveniment, promovarea prezenței la un eveniment și ghidarea rețelei spre înregistrarea prin acțiuni sociale, încurajarea partenerilor și a potențialilor participanți să promoveze evenimentul.

Promovarea evenimentelor prin LinkedIn

Prin modalitatea de alcătuire, platforma LinkedIn oferă câteva caracteristici funcționale de bază pentru promovarea evenimentelor. Este indicat ca înainte de desfășurarea evenimentului, să fie promovată înregistrarea cu imagini vizuale și pagina de destinație (Grate, R., 2017), ca mai apoi să fie promovat evenimentul pe grupuri relevante de pe LinkedIn pentru avantaje suplimentare (Marketo, 2014).

Promovarea evenimentelor pe Google+

În ceea ce privește platforma Google+ aceasta oferă prin prisma alcătuirii sale, funcția de evenimente Google+ care permite utlizatorilor de a trimite invitații personalizate oricui, indiferent dacă sunt sau nu utilizatori Google+. Mai mult, această funcție se sincronizează cu calendarul Google+ care afișează automat atunci când un utilizator oferă o confirmare pentru un eveniment. Un alt avantaj al acestui canal de promovare a evenimentelor rezidă în faptul că oferă o modalitate excelentă de a împrăștia zvonul despre un eveniment, prin Hangouts inițiate direct de pe pagina evenimentului (Peyton, L., 2012).

În concluzie, indiferent pe ce direcție se concentreză promoterii unui eveniment, fie că este vorba de Facebook, Twitter, Instagram etc., promovarea în social media oferă o mai bună înțelegere a modului de utilizare și a beneficiilor acestor medii sociale, creând strategii de promovare de succes.

Capitolul III

Fenomene de muzică electronică

3.1. Industria evenimentelor de muzică și a festivalurilor

Industria muzicii live este o industrie multinațională semnificativă, care angajează sute de mii de oameni la nivel mondial și se estimează că valorează mai bine de 25 de miliarde de euro anual (International Live Music Conferecne, 2016). În ultimii ani, acest sector a devenit din ce în ce mai important pentru mijloacele de trai ale artiștilor și muzicienilor din cauza încetinirii globale a vânzărilor de muzică înregistrată. Aceste vânzări în scădere simbolizează faptul că tot mai mulți artiști au început să se bazeze pe veniturile pe care le realizează prin performanțele lor live. Lanțul valoric din industria de muzică pornește de la artist, dar există de asemenea mulți oameni care sunt implicați în susținerea unui eveniment de muzică, și care-i ajută pe artiști să obțină succesul în carierele lor live, de la manageri de artiști, agenții și promoteri, și până la operatorii locali de evenimente, companii de furnizare a biletelor și o mulțime de antreprenori, sponsori și parteneri.

Industria muzicală de astăzi nu este aceeași industrie de la apariție, dar s-a dezvoltat în principal pe tranzacții de înregistrări. În ciuda tuturor schimbărilor radicale din ultimul deceniu, un lucru care a evoluat este importanța acordată promovării artiștilor și a evenimentelor sau festivalurilor în care aceștia perfomează (Passman, D., 2008:22).

Industria globală a festivalurilor și evenimentelor de muzică a evoluat și s-a dezvoltat rapid în special după anii 1960, începând cu faimosul Woodstock (Quinnan, K., 2013:4) și continuând cu multiple scene și evenimente la scară largă care reușesc să adune sute de mii de oameni. Deși concertele și festivalurile sunt evenimente unice care reușesc să atragă o masă semnificativă de oameni, explorarea celor mai ideale practici de promovare a evenimentelor muzicale sunt extrem de puține.

3.2. Istoria muzicii electronice

Muzica electronică cuprinde o gamă largă de secțiuni, inclusiv „house, techno, dubstep, trance, hard-style, deep-house” (Drew, B., 2014) și altele, produse de obicei de un DJ și folosite în general în cluburi de noapte și festivaluri.

Dacă pentru anumiți oameni muzica electronică nu înseamnă altceva decât zgomot, sunete obositoare mixate împreună sau ceva comercial, pentru alții, muzica electronică simbolizează epoca modernă, în care mergi să te distrezi 3 zile la rând la festivaluri, bucurându-te de prezența DJ-ilor preferați alături de sute de oameni.

Cu un sfert de secol înainte de apariția muzicii electronice în Statele Unite ale Amercii, Juim Morrison a reușit să prezică viitorul muzicii spunând că „noua generație se va baza semnificativ pe electronică” (Fischer, B., 2016) imaginându-și un singur artist gestionând multe ustensile, mașinării, clape și setări electronice, cântând și vorbind în același timp.

Muzica electronică realizată de o singură persoană, cu ajutorul software-ului de programare pe calculator, a pus bazele unui nou tip de subcultură, care diferențiază tinerii de restul indivizilor societății, dar încă se bazează pe puterea mainstream-ului (Davis, M., 2013:9). Acest lucru este elocvent prin numărul record de participanți la festivalurile de muzică electronică, și de aceea cercetarea și studiul de caz elaborat în continuare se focusează pe festivalul Untold.

De la dubstep la disco sau de la trance la techno, muzica electronică este o categorie largă de muzică modernă care include o mare varietate de stiluri. În timp ce majoritatea oamenilor se gândesc la muzica electronică ca fiind un produs al acestui secol, istoria și indică faptul că muzica electronică a fost în jurul nostru de aproape jumătate de veac.

Accepțiunea unor specialiști în ceea ce privește originea muzicii electronice poate depinde de definiția acordată noțiunii de electronică, pentru anumite persoane sunt de părere că genul acesta a fost infuzat cu invenția electronică cu mult timp înainte de explozia instrumentelor electronice moderne (Ferreira, P., 2008:18).

Cu privire la originile muzicii electronice, deși acest gen a devenit poplar de abia la mijlocul anilor ’70, anumiți artiști foloseau instrumente electronice încă de la începutul anilor 1960.

Muzica electronică pe parcursul anilor ‘70

Datorită complexității compunerii muzicii cu ajutorul unui sintetizator sau a unui calculator, majoritatea compozitorilor din această perioadă au continuat să exploreze sunetele electronice folosind concertele muzicale (New World Encyclopedia, 2013).

Cel mai notabil exemplu al muzicii electronice pentru această perioadă a fost tema filmului Midnight Express, realizat de către Giorgio Moroder, cu piesa fiind cunoscută sub numele de Chase, care a ajuns una dintre primele pisele de muzică electronică în topul Billboard (Gibson, N., 2014). Deși muzica electronică a crescut în popularitate pe parcursul anilor ‘70, majoritatea pieselor electronice au folosit încă structura pop sau rock-roll. De abia la începutul anilor 1980, și-au făcut apariția sinteppop, dance și alte genuri de muzică electronică de sine stătătoare.

Muzica electronică în anii ‘80

Majoritatea stilurilor de muzică electronică care sunt populare în zilele noastre sunt produsul evoluției din perioada anilor 1980. Scena cluburilor din această perioadă a dus la apariția unor stiluri noi, ca „wave, post-disco, synthpop și a readus muzica electronică în mainstream” (Gibson, N., 2014).

În această perioadă, trupe cunoscute la nivel mondial, ca A-Ha, Depeche Mode sau Pet Shop Boys au reușit să combine structura muzicii rock cu noi sunete posibile prin intermediul programelor electronice.

La jumătatea anilor ’80, popularitatea genului disco a început să scadă, prin supremația pieței de către producția electronică, care a început să domine prin noi stiluri poplare, ca „electro, industrial, freestyle, house și techno” (EDM Junkies, 2016).

Muzica electronică în anii 1990

Dacă despre anii ‘70 se spune că au marcat începutul muzicii de dans moderne, iar despre perioada anilor 1980 că au marcat progresul comercial, de abia de la începutul anilor 1990, muzica electronică a crescut în poplaritate, până la nivelul la care se regăsește acest gen în zilele noastre.

În această perioadă au luat ființă genuri diferite de muzică electronică, de la hard house și techno până la muzica electronică ambientală și experimentală. Începutul anilor ‘90 a marcat de asemenea și apariția unor genuri în prezent cunoscute de muzică electronică, cum ar fi trance, tobe și bas (New World Encyclopedia, 2013).

Muzica electronică din anii 2000 și până în prezent

Începând cu anii 2000, muzica electronică a crescut masiv în popularitatea de la un gen comun la un gen care influențează celalalte genuri de masă (EM Studios, 2014). În prezent, artiști iconici ai muzicii electronice, ca David Guetta sau Tiesto colaborează cu alți artiști pentru a ajunge în topul celor mai vândute albume și single-uri. Un element important care a dus la creșterea în popularitate a acestui gen este atribuit Internetului, deoarece cu ajutorul YouTube de exemplu, muzica electronică este mult mai ușor de găsit și de răspândit printre ascultători.

3.3. Cele mai cunoscute festivaluri de muzică electronică din Europa în 2017

Ținând cont de istoricul muzical al Europei, nu este deloc surprinzător de ce sunt organizate pe acest continent vestite festivaluri de muzică electronică. În timp ce legendarul Tomorrowland este mereu în topul celor mai apreciate festivaluri europene, în toate colțurile continentului sunt răspândite și alte concerte foarte apreciate (Kilpin, J., 2016):

Tomorrowland – avându-i cap de afiș anul acesta pe Armin van Buren, David Guetta, Alesso și Martin Garrix, este evenimentul care atrage în Belgia iubitori de muzică electronică din toată lumea, datorită producțiilor vizuale și a scenografiei.

Awakenings Festival – este un festival iconic german, care cu ocazia aniversării a 20 de ani de existență, aduce timp de 2 zile, pe cele 8 scene, artiști renumiți ai muzicii electronice, ca Nina Kraviz, Sevn Vath, Adam Beyer și Chris Liebing.

Sonar Festival – se desfășoară pe parcursul unui week-end, în Barcelona, oferind muzică electronică experimentală dintr-o gamă aproape de neegalat de stiluri și genuri la modă.

Dimensions / Outlook – festivalul Outlook este diferit de celelalte festivaluri europene deoarece pune laolaltă rapperi și producători, cu DJ. În schimb Dimensions se axează pe partea mai rafinată a muzicii electronice.

Ultra Europe – se desfășoară în Croația, și a avut prima ediție în anul 2013, iar de atunci a primit sute de mii de fani ai genului din circa 75 de țări.

Boomtown Fair – ținând cont de faptul că îi are ca invitați anul acestea pe Cypress Hill, The Specials sau M.I.A., nu pare să aparțină genului electronic, dar diferitele combinații de bas puse la dispoziție, genul dubstep, ska, garage sau electro-swing îl transformă într-un festival unic de profil în Europa.

Exit Adventure – localizat în Serbia, a devenit unul dintre cele mai cunoscute din Europa, grație fortăreței din secolul XVIII amplasată pe malul Dunării.

Sonus Festival – este festivalul electronic de vară reprezentativ al Croației, artiștii genului trecând peste Marea Adriatică pentru a se bucura de petrecerile de pe plajă, de pe vapoare și de cele organizate în cele mai bune cluburi.

Creamfields – se desfășoară în Marea Britanie, de circa 20 de ani, și anul acesta îi are drept invitați speciali pe Deadmau 5 și Eric Prydz.

Nuits sonores – este festivalul care reprezintă aspectul galic al muzicii electronice subterane iar anul acesta se regăsește la a 15-a aniversare. Localizat în Lyon, în Franța, anul acesta pasionații genului vor petrece în cluburi, în galeriile de artă în spații industriale, alături de Jon Hopkins, Nina Kraviz și The Black Madonna.

Capitolul IV

Studiu de caz Festivalul Untold

4.1. Alegerea temei și obiectivul de cercetare

Am ales să studiez mai amplu fenomenul care s-a creat în jurul festivalului Untold, în primul rând pentru că eu personal sunt o fană a muzicii electronice și a festivalurilor care promovează acest gen de muzică.

Dublul scop al alegerii acestei teme rezidă în faptul că, în domeniile în care doresc să profesez în viitor, respectiv marketing și realizarea campaniilor promoționale, prin studierea acestui fenomen național îmi aprofundez noțiunile teoretice dobândite pe parcursul facultății, dar pot observa în același timp cum se realizează aceste campanii de promovare în mod real.

Studiul de caz al acestei lucrări are scopul de a arăta și verifica care este impactul și efectul metodelor de promovare online și tradiționale folosite de organizatorii Untold.

Pentru acest studiu am abordat 4 metode de promovare utilizate de catre Untold, mai exact Campania „Pay with Blood”, Aplicația mobilă Untold, Website-ul și UNTOLD Festival 2016 | Official Aftermovie (4K).

Pentru a evalua popularitatea primelor trei metode de promovare am folosit chestionarul, folosind metoda de cercetare cantitativă, iar pentru ultima metoda de promovare am folosit focus grupul, metoda de cercetare fiind calitativă.

Obiectivul cercetării îl reprezintă în primul rând impactul pe care îl are acest festival de muzică asupra consumatorilor de muzica electronica din România, cât de bine informați sunt acesția în legătură cu accest festival, și care este mesajul pe care organizatorii doresc să-l transmită.

Un obiectiv secundar al cercetării îl constituie înțelegerea și explicarea creșterii notorietății și popularității acestui festival de muzică electronică la nivel european. Într-o accepțiune generală, festivalurile de muzică sunt considerate evenimente care constau într-o varietate de trupe sau artiști consacrați, sau alții debutanți care performează diverse concerte pe mai multe scene, pe parcursul unui număr de zile, către o audiență numeroasă.

Prin studiul de caz efectuat, prin observarea participanților la edițiile precedente Untold, prin intermediul chestionarului și a interviului personal realizat prin focus grup, această cercetare își propune să evidențieze faptul că festivalul Untold este mult mai mult decât o simplă locație de divertisment.

În plus, studiul de caz efectuat nu s-a axat doar în jurul muzicii, al tipologiei și caracteristicilor festivalului Untold, cât asupra motivelor pentru care un număr impresionant de oameni participă an de an la acest grandios eveniment.

Aici pot adăuga un alt motiv al alegerii acestei teme de cercetare, și anume faptul că am observat cultura festivalului având un impact semnificativ asupra generației mele, și am fost fascinată de faptul că atât de multe categorii diferite de oameni – localnici și mulți străini, de toate vârstele și categoriile sociale, au fost adunați prin intermediul muzicii.

4.2. Prezentarea festivalului Untold. Istoric

Festivalul Untold este un eveniment muzical susținut de societatea Untold SRL, care se desfășoară anual la Cluj în perioada lunii august. Inițial evenimentul a fost creat într-un context favorabil, prima ediție desfășurându-se în 2015, moment în care orașul Cluj deținea titlul de Capitala Europeană a Tineretului. Festivalul a avut rolul de a crea o lume nespusă prin muzică, artă și diverse activități, cu obiectivul de a concura cu marile festivaluri Europene în cadrul European Festival Awards, unde încă de la prima ediție a reușit să câștige primul loc la categoria Best Major Festival.

Organizat pe o întindere vastă, evenimentul acoperă atât Sala Polivalentă, cât și Cluj Arena, și stadionul echipei „U” Cluj, scena principală fiind amplasată pe acesta.

Festivalul are ca parteneri Primăria Cluj-Napoca, Banca Transilvania, Telekom, Absolut, Kaufland, Ursus și Redbull, care au fost emblematice pentru organizarea scenelor de muzică electronică pe parcursul edițiilor trecute.

Cea mai de succes campanie de promovare elaborată de cei de la Untold a fost campania de donare de sânge Pay with Blood, despre care s-a vorbit în toata lumea. În cadrul festivalului s-au reunit turiști din peste 40 de țări, chiar din Mexic, Canada și Japonia.

4.2.1. Untold 2015

Festivalul Untold din anul 2015 a fost comunicat de către organizatori drept evenimentul cultural cel mai important al divertismentului pentru proiectul Capitală Europeană a Tineretului 2015 (Fărcaș, T., 2015).

Bugetul alocat a fost de circa 4 milioane de lei, iar conceptul lansat a fost o supriză extrem de plăcută pentru media, deoarece a constat într-o scenetă despre mai multe personaje mitologice din Ardeal, care au fost incluse în ideologia evenimentului (Anexa 1).

Deși într-o accepțiune generală festivalul este axat pe muzica electronică, a reușit să adune în cadrul său și cea de-a doua ediție a festivalului de rock care a luat ființă anul anterior – We are rocking the city, pe parcursul a două zile.

Festivalul Untold desfășurat în anul 2015 a însemnat peste 170 de artiști renumiți la nivel internațional, un total de 8 scene și patru zile de petrecere pline cu un program alcătuit din peste 80 de ore de muzică electronică și multe alte activități zilnice (Anexa 2).

Unicitatea acestui eveniment rezidă în faptul că, încă de la prima sa ediție, cei mai populari artiști de muzică electronică împart pentru prima dată scena în orașul Cluj-Napoca. În plus, participanții au avut ocazia de a se bucura atât de atmosfera electrizantă a festivalului, cât și de oportunitățile pe care le oferă orașul.

Ca atare, în perioada 30 iulie – 2 august, în inima orașului Cluj Napoca, peste 240000 de spectatori au participat la festivalul Untold, potrivit statisticilor furnizate de organizatorii evenimentului (Cornea, O., 2015).

O medie a acestei sume totale înseamnă că au participat circa 60000 de persoane zilnic, volumul cel mai mare de oameni înregistrat vreodată pe stadionul Cluj Arena, care au petrecut de la ora 6 dimineața și până la apus. În fiecare zi a concertat cel puțin un invitat special, care a închis serile de festival, în total participând peste 170 de artiști.

Pragul maxim de spectatori a fost înregistrat în serile de sămbătă și duminică, atunci când și-au făcut intrarea pe scenă cunoșcuții DJ David Guetta și Armin van Buuren.

În afară de scena principală, după cum se poate vedea în figura următoare, au mai existat și alte scene secundare, una la Sala Polivalentă, una pe platforma Sălii Polivalente, alta în Parcul Central, lângă Hotel Sport, o scenă în Piața Unirii, destinată concertelor de muzică rock și alta în Euphoria Music Hall, care i-a găzduit pe mai vechii artiști în vogă și hiturile lor celebre: East 17, Boney M, și Culture Beat (Anexa 3 și Anexa 4).

Figura 4.1. Ultima seară de festival Untold 2015

Sursa: Dinu, R., 2015, http://www.iconcert.ro/poze-untold-festival-cluj-napoca-2-august-2015.html

De asemenea, este demn de menționat faptul că site-ul oficial al festivalului și pagina de Facebook care l-a găzduit au fost accesate de un număr impresionant de oameni, site-ul oficial înregistrând un trafic de 500000 de vizitatori doar în perioada 29 iulie – 2 august, iar 53% dintre accesări fiind întreprinse prin intermediul telefoanelor mobile. Ca și structură a vizitatorilor acestor pagini, peste 75% s-au aflat cu vârste între 18 și 34 de ani, atât din România cât și din multe alte țări.

De asemenea, cu 5 zile înainte de festival, a fost lansată și aplicația mobilă Untold festival, care s-a bucurat de peste 30000 de descărcări. În ceea ce privește pagina de Facebook a evenimentului, peste 5 milioane de interacțiuni au fost înregistrate cu o săptămână înainte de festival, dintre care circa 900000 au fost like-uri și comentari.

La aceste date statistice elocvente, care atestă importanța și impactul festivalului Untold, se adaugă și spotul oficial și prezentarea video a festivalului, care a adunat circa 400000 de vizualizări pe pagina de Facebook.

Campania promoțională “Nu lăsa lucrurile Untold”

Pentru o mai bună vizualizare a brand-ului Untold dar și pentru acapararea a cât mai multor participanți din rândul tinerilor în perioada 19 iunie – 13 iulie a fost organizată campania de promovare “Nu lăsa lucrurile Untold”.

Această campanie s-a desfășurat în exclusivitatea pe platforma de socializare Facebook, și ca atare persoanele care au putut participa au trebuit în primul rând să fi împlinit vârsta de 18 ani înainte de data de începere a campaniei promoționale și să dețină un cont pe Facebook.

Figura 4.2. Campania “Nu lăsa lucrurile Untold”

Sursa: https://www.facebook.com/notes/lion/regulamentul-oficial-al-campaniei-promotionale-nu-lasa-lucrurile-untold/1583540338578466/

În ceea ce privește etapele campaniei în cauză, acestea au fost următoarele:

deținerea unui profil personal pe rețeaua socială Facebook cu cel puțin o lună înainte de începerea campaniei promoționale;

accesarea link-ului https://www.facebook.com/LionRomania pe perioada de desfășurare a campaniei:

să răspundă la promovarea lansată săptămânal pe peretele de Facebook al inițiatorului campaniei, care consta într-o sarcină sau întrebare, la care participanții interesați trebuiau să răspundă într-un anumit interval de timp care le era alocat, în conformitate cu indicațiile organizatorului;

pentru calificarea finală prin tragere la sorți, răspunsurile la provocarea campaniei trebuiau să respecte tema săptămânală.

În ceea ce privește premiile acordate participanților, acestea au constat în: 4

abonamente de acces și cazare pe toată perioada de desfășurare a festivalului.

Campania promoțională Untold Places

Organizatorii festivalului Untold și-au propus de asemenea în anul 2015, lansarea unei campanii promoționale pe Instagram care să ofere cititorilor teodoo.ro un premiu constând într-un abonament VIP dublu, pentru toate cele 4 zile de festival.

Campania s-a desfășurat în perioada 15 iunie 2015 – 30 iunie 2015 și a avut puse la dispoziție două premii în valoare de 439 lei fiecare, constând în două abonamente VIP.

Figura 4.3. Campania “Untold Places”

Sursa: http://ro.cluj2015.eu/news/newsfeed/241-untold-festival-si-cluj2015-au-lansat-campania-untoldplaces.html

În ceea ce privește etapele campaniei promoționale “Untold Places”, acestea au fost următoarele:

în primul rând a fost necesară deținerea unui cont pe platforma Instragram, realizat cu cel puțin 30 de zile înainte de demararea campaniei:

accesarea aplicației Instragram în perioada 15 iunie 2015 – 30 iunie 2015;

postarea sub formă de text sau încărcarea uneia sau a mai multor fotografii pe Instragram, în perioada de desfășurare a campaniei, utilizând hashtag-urile campaniei, și anume #untoldplaces #tedooro;

încărcarea unor fotografii care să ilustreze poveștile nespuse ale anumitor locuri, sau unghiuri, perspective deosebite, întâmplări neașteptate sau alte detalii surprinzătoare:

fotografiile să fie însoțite de texte pentru a pute fi descrise, împreună în mod obligatoriu cu hashtag-ul campaniei.

Campania “Pay with blood”

Campania “Pay with blood” nu a fost realizată doar pentru promovarea festivalului,

ci în special pentru a încuraja populația să doneze sânge, și pentru a crește nivelul de conștientizare a acestei probleme atât de acute la nivel național (Anexa 5).

Campania s-a realizat în colaborare cu Institutul Național de Transfuzie Sanguină și cu McCann Worldgroup România, pe perioada 14 iulie 2015 – 28 iulie 2015, și s-a bucurat de un real succes deoarece statisticile ulterioare au evidențiat un număr de peste 1500 de donatori care au salvat circa 3100 de vieți și și-au plătit în acest fel și biletul de intrare la festivalul Untold (Ziua de Cluj, 2015).

În plus, în cadrul celei de-a 22 ediții a Festivalului Internațional de Publicitate, care este cel mai reprezentativ festival de profil din Europa, această campanie a fost premiată de două ori.

Figura 4.4. Campania “Pay with blood”

Sursa: http://eclujeanul.ro/tag/pay-with-blood/

4.2.2. Untold 2016

Festivalul Untold din anul 2016 a fost cel mai mare festival de muzică desfășurat pe teritoriul României, între 4 august – 7 august, în orașul Cluj-Napoca. De asemenea, grandoarea evenimentului s-a datorat și celei mai mari scene de muzică construită vreodată la nivel național, cu o lărgime de 120 de metri (Pelin, M., 2016).

Față de ediția precedentă, organizatorii festivalului au dublat cantitatea de echipamente necesare pentru a-i bucura pe toți participanții europeni la acest eveniment.

Evenimentele muzicale desfășurate pe parcursul celor 4 zile au inclus nume sonore pe plan internațional, ca Faithless, Scooter, James Arthur, precum și DJ Armin van Buuren, Tiesto, Afrojack și Hardwell, care au interpretat muzică electronică, dans and trance, house, techno, tambur și bas etc. (Anexa 6).

Acestor artiști străini de talie mondială și celor mai buni DJ mondiali, după cum se poate vedea în figura 4.5, li s-a alăturat și cunoscuta interpretă Inna, care are în prezent peste 12 milioane de fani pe platforma de socializare Facebook, dar și Smiley, Grasu XXL, Antonia, Carla's Dreams, Radio Killer, Cabron, Silviu Pasca, Nicoleta Nuca, Vanotek & Yank, Raku, Cristu, Danaga și Rodion.

Figura 4.5. Top 5 DJ ai lumii prezenți la Untold 2016

Sursa: http://www.ilikecluj.ro/tag/untold-2016/

De remarcat faptul că regii muzicii electronice au urcat pentru prima dată pe aceeași scenă, oferind pe parcursul unui program foarte bine elaborat (Anexa 7 și Anexa 8) experiențe de neuitat pe cele 10 scene puse la dispoziție.

Cu ocazia acestui faimos eveniment muzical, locurile de cazare din orașul Cluj-Napoca au fost epuizate, localnicii ajungând să închirieze camere din propriile locuințe deoarece căminele universitare au fost supraaglomerate.

Pentru a avea parte de o mai mare audiență, comparativ cu anul 2015 organizatorii au pus la dispoziție prin intermediul rețelei sociale Facebook, căi optime prin care participanții să găsească cazare în oraș. De asemenea, organizatorii au îmbunătățit sistemul de securitate, cu ajutorul autorităților locale fiind mobilizate circa 1000 de forțe de ordine.

Tot pentru o experiența cât mai deosebită, înainte de desfășurarea propriu-zisă a evenimentului, organizatorii au demarat o serie de campanii promoționale, care pot fi considerate, așa cum indică literatura de specialitate revizuită, campanii pre-event.

Campania “Transilvania All Inclusive”

Pe 23 iunie 2016, organizatorii festivalului Untold au lansat Campania promoțională “Transilvania all inclusive” în cadrul Conferinței Internaționale a Organizației Mondiale a Turismului (Loghin, A., 2016), propunându-și să fie considerat mai mult decât un simplu festival muzical, ci un ambasador pentru turismul românesc.

Ca atare, având partener Autoritatea Națională pentru Turism, organizatorii festivalului Untold au elaborat brățara Untold, care a oferit reduceri de preț la toate obiectivele turistice semnificative din inima Transilvaniei, pe parcursul perioadei 5 august 2016 – 19 august 2016, transformând faimosul tărâm plin de misticism, al lui Dracula, în cel mai mare resort mondial, după cum se poate vedea în figura alăturată.

Figura 4.6. Brățara Untold 2016 – reduceri la obiective turistice

Sursa: http://www.dejeanul.ro/content/festivalul-untold-promoveaza-obiectivele-turistice-din-transilvania/

Alături de Travel Center, organizatorii festivalului Untold și-au propus două itinerarii turistice, care să cuprindă Transilvania de la nord la sud, prin Alba Iulia, Brașov, Sibiu, Salina Turda, Sighișoara și până la Prejmer și la bisericile fortificate din Viscri sau Bârsana (Purgaru, D., 2016).

Campania „Adoptă un Untold-ist!

În colaborare cu Primăria municipiului Cluj-Napoca și cu sprijinul altor parteneri locali, la începutul lunii iunie a fost demarată campania Adoptă un Untold-ist!

Pentru a demonstra că orașul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai prietenoase orașe europene, cu mulți turiști care îl frecventează tocmai datorită ospitalității localnicilor, ideea de a găzdui pe cineva pe perioada desfășurării festivalului a devenit o campanie virală pe platforma socială Facebook.

Figura 4.7. Campania „Adoptă un Untold-ist!”

Sursa: https://cluju.ro/campanie-adopta-un-untold-ist-si-demonstreaza-ca-orasul-cluj-napoca-este-cel-mai-prietenos-din-europa/

După cum se poate observa în Anexa 10, localnici care au dorit să-și pună la dispoziție căminele pentru a-i găzdui pe participanți pe perioada vestivalului, au fost invitați pe pagina de facebook a campaniei, unde au găsit informațiile necesare despre cum să-și alcătuiască și să-și folosească profilele de couchsurfing, pentru a putea adopta un Untold-ist în funcție de anumite criterii, preferințe sau după lucrurile pe care le împărtășesc în comun.

Ulterior, atât localnici cât și cei adoptați au fost invitați pe aceeași pagină de Facebook pentru a-și povesti trăirile, experiențele, sau pentru a distribui fotografii sau clipuri video cu momentele petrecute împreună.

Promovarea Applicației Untold și a Radio Untold

Începând cu data de 27 iulie 2016, organizatorii festivalului au pus la dispoziție și Aplicația Untold, care a putut fi descărcată atât prin Google Play cât și din App Store, ajutându-i pe participanții la festival să fie la curent cu harta festivalului, programul pe scene și zile etc.

În plus, față de anul precendent, Aplicația Untold le-a oferit participanților la eveniment oportunitatea de a vizualiza întreaga listă de artiști invitați, cu o scurtă prezentare a fiecăruia, o bibliografie, indicații asupra profilelor de Facebook pe care le dețin, ca și paginile de Twitter sau YouTube. Aplicația a furnizat de asemenea hărți cu punctele de încărcare a cardurilor și a brățărilor Untold, precum și punctele de prim ajutor și ieșirile de urgență, după cum se poate vedea în figura 4.8.

De asemenea, participanții la festival au avut posibilitatea de a afla toate aceste detalii în timp ce ascultau Untold Radio, unicul post de radio exclusiv electro-dance-music, care promovează numai artiștii internaționali.

Figura 4.8. Aplicația Untold 2016

Sursa: http://www.clujulcultural.ro/fa-ti-programul-pentru-festival-s-lansat-aplicatia-untold-2016/

Campania de promovare “Bac de 10”

Asemănător ediției desfășurate în anul anterior, și în anul 2016 organizatorii festivalului Untold au dorit să arate că performanța trebuie susținută și încurajată, în special când este vorba de cea realizată în domeniul educației.

Ca atare, a fost lansată campania “Bac de 10”, în parteneriat cu retailerul alimentar Kaufland, și rețeaua națională Telekom, adresată absolvenților de liceu, pentru a-i premia cu un abonament gratuit la festivalul Untold dacă obțineau nota 10 la acest examen important din viața liceenilor. Pentru acei elevi care nu au luat nota maximă, dar au promovat examenul de bacalaureat, organizatorii evenimentului au oferit reduceri substanțiale pe parcursul celor 4 zile de festival, abonamentul fiind redus cu 150 lei, după cum se poate vedea în Figura 4.9.

Figura 4.9. Afișul campaniei “Bac de 10”

Sursa: https://www.agerpres.ro/ots/2016/06/08/cine-bacul-trece-la-untold-petrece-tudor-chirila-sustine-campania-untold-bac-de-10–14-16-25

Campania de promovare “Blood Network”

După succesul de care s-a bucurat în anul anterior Campania “Pay with blood”, în anul 2016 organizatorii au continuat această implicare socială, sub marca “Blood Network” (Loghin, A., 2016), într-o variantă mult mai îmbunătățită și mai complexă.

După cum se poate observa în Anexa 11, pe afișul de promovare al campaniei „Blood Network” a fost folosită imaginea unui personaj legendar, și anume Dracula, de a cărui legendă s-au bucurat și au profitat mulți străini de-a lungul vremii. Cu ocazia acestei campanii a venit și rândul românilor să profite de legendele autohtone, chiar într-un mod mult mai nobil.

În parteneriat cu autoritățile naționale din sectorul de sănătate și alături de unica platformă tehnologică prin care se poate dona sânge – „Și eu donez”, organizatorii festivalului Untold au înființat prima rețea a donatorilor benevoli de sânge, care sunt înștiințați prin telefon sau prin intermediul newsletter-ului dacă este nevoie de suportul lor la centrele regionale de care aparțin (Anexa 12).

Figura 4.10. Afișul de prezentare al campaniei “Blood Network”

Sursa: https://www.alistmagazine.ro/blood-network-doneaza-sange-si-mergi-la-untold/

Campania de promovare “Blood Network” a debutat la data de 7 iulie și s-a încheiat pe data de 29 iulie, fiind disponibilă pe întreg teritoriul țării noastre, în toate Centrele de Transfuzie. Față de campania desfășurată precedent, în anul 2016, persoanele care donau sânge în cadrul caravanelor mobile, și se înscriau în baza de date a platformei „Și Eu Donez”, au avut posibilitatea de a câștiga în mod gratuit un bilet pentru prima zi a festivalului, când pe scena Untold au urcat nume sonore, ca Tiesto, Faithless și Dimitri Vegas & Like Mike.

Vizavi de părerea generală formată de participanții la festivalul Untold, ediția din anul 2015 și cea din anul 2016, majoritatea celor care și-au exprimat experiența și opiniile pagina de Facebook a evnimentului au afirmat că prima dată când au aflat de acest gen de festival, au crezut că se aseamănă cu B’estfest ori SumerWell, care aveau deja tradiție la nivel național. Au avut însă surpriza de a descoperi un festival unic sub marca Untold, cu sute de mii de participnați, artiști de top internațional și o organizare fără reproșuri.

Drept dovadă, acest festival de muzică electronică a fost recompensat cu titlul de Best Major European Festival, în cadrul premiilor European Festival Awars din anul 2015, fiind pentru întâia oară când câștigă acest premiu un festival aflat la debutul său. În plus, datorită nobilului demers de promovare a donării sângelui, organizatorii Untold au fost recompensați pentru campania “Pay with blood” cu alte două premii, unul la secțiunea Good Works Effie-non-profit și al doilea premiu la secțiunea Media Innovation (Pop, F., 2016).

4.3. Descrierea metodelor de cercetare

Metodele de cercetare folosite pentru realizarea acestui studiu de caz sunt chestionarul și focus grupul. Am folosit aceste metode deoarece le-am considerat cele mai optime pentru a obține răspunsuri cât mai reale, clare și concrete din partea persoanelor chestionate, dar și răspunsuri complexe și fondate din partea participanților la focus grup. Avand în vedere diversitatea metodelor de promovare din cadrul festivalului Untold am ales să ma ocup de impactul anumitor metode de promovare pentru a afla influența, eficiența și notorietatea lor.

Prima metodă de cercetare folosită a fost chestionarul. Ca instrument de cercetare, acesta cuprinde 15 întrebari de tip grilă, 3 dintre acestea având mai multe variante de răspuns. Chestionarul a fost aplicat online în perioada 14 – 17 iunie 2017 prin intermediul platformei iSondaje.ro, care a oferit posibilitatea distribuirii acestuia pe rețelele de socializare.

Fiind postat pe grupurile iubitorilor de muzică electronică din România, cum ar fi „Weekend în Timișoara”, „Am plecat la Untold”, „Cluj life”, „SW people”, „Techno World”, dar și pe evenimentul și pagina Untold, s-a acoperit un eșantion de 176 persoane, dintre care 62 de sex masculin și 114 de sex feminin, cu o vârstă cuprinsă între 18 și 52 de ani, vârsta medie fiind cu puțin peste 24 de ani.

Dintre aceștia, 81 sunt angajați, 93 sunt studenți, iar 2 persoane șomeri. Mare parte din respondenți locuiesc în Timișoara, dar printre persoanele chestionate se numără și persoane din Arad, Bistrița, Botoșani, Brăila, București, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Drobeta Turnul-Severin, Geoagiu Băi, Hunedoara, Iași, Moldova Nouă și Motru, dar și din alte țări cum ar fi Austria, Germania și Marea Britanie.

Scopul chestionarului este acela de a verifica efectul și influența pe care au avut-o metodele de promovare ale celor de la Untold. Unul dintre subiecte este campanie „Pay with Blood”, urmat de aplicația mobilă Untold, mapa Untold și titlul de „Best Major European Festival” câstigat în anul 2015.

A doua metodă de cercetare este focus grupul care reprezintă o metodă calitativă de cercetare. Am ales videoclipul UNTOLD Festival 2016 | Official Aftermovie (4K) pentru a determina impactul pe care acesta îl are asupra persoanelor care intră pentru prima dată în contact cu el, care sunt elementele cheie observate, ce stare, emoții sau gânduri le sugerează dar și modificările sau îmbunătățirile pe care aceștia le-ar face în cadrul videoclipului.

Participanții la acest focus grup au fost în număr de zece, mai exact 8 persoane care au auzit despre Untold, fără a lua contact direct cu acest videoclip sau festivalul în sine. Am folosit un set de 8 întrebări relevante cu cerințe complexe de răspuns pentru a facilita interacțiunea participanților. Aceștia au vârstele cuprinse între 21 și 27 de ani, dintre care 5 persoane intervievate sunt studenți, 2 sunt masteranzi, un inginer, un curier și o casnică.

4.4. Chestionarul

Chestionarul este un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, eventual, însoțite de imagini grafice ordonate logic și psihologic și care prin administrarea lor de către operatorii de anchetă sau autoadministrare, determină răspunsuri din partea persoaneleor anchetate.

Chestionarul trebuie construit cu ocazia fiecărei noi investigații, cercetătorul fiind obligat să-și construiască propriul instrument de cercetare a cărui uitlizare este limitată de obiectul studiului în cauză și de momentul respectiv.

Clasificarea chestionarelor:

a) după conținutul informației: chestionare de opinie, chestionare de date factuale;

b) după cantitatea de informație: chestionale speciale și chestionale omnibus;

c) după forma întrebărilor: chestionare cu întrebări deschise, chestionare cu întrebări închise, chestionare cu întrebări atât deschise cât și închise;

d) după modul de aplicare: chestionare administrate de operatorii de anchetă și chestionare autoadministrate.

4.4.1. Aplicarea chestionarului

Chestionarul a fost aplicat online, prin intermediul platfomei iSondaje.ro, aplicând cele 3 metode de promovare, mai exact campania „Pay with Blood”, aplicația mobilă Untold și premiul „Best Major European Award” pentru a măsura impactul pe care acestea le au asupra publicului iubitor de muzică electronică.

În cadrul chestionarului am folosit întrebari tip grilă, dintre care 3 cu mai multe variante de răspuns. Întrebările au abordat și alte subiecte cum ar fi scenele Untold, artiștii și mapa Untold pentru o mai bună conștientizare a informării de care a avut parte publicul vizat.

Eșantionul a cuprins în totalitate utilizatori ai paginii de socializare Facebook, el fiind distribuit pe mai multe pagini personale și grupuri ale iubitorilor de festivaluri și muzică electronică. Scopul chestionarului a fost acela de a identifica și verifica cunoștințele și atitudinea eșantionului vis-a-vis de metodele de promovare menționate mai sus.

4.4.2. Interpretarea datelor statistice și concluzii

Întrebarea 1

Prima intrebare are rolul de a identifica cîți din cei 176 de respondenți au dezvoltat o atitudine pozitivă în urma campaniilor de influențare derulate de acest festival în viața lor de zi cu zi, care a putut să le influențeze comportamentul astfel încât să dorească sau să participe la acest festival. Dupa cum reiese din grafic, 145 de respondenți care reprezintă 82,4% au o atitudine pozitivă vis-a-vis de acest festival și ar dori sau au participat la acesta, pe când 31 de respondenți, care reprezintă 17,6% si-au exprimat dezinteresul de a participa, semnalizând un comportament negativ. În concluzie, festivalul are parte de un procentaj foarte ridicat al consumatorilor de muzică electronică care au participat sau ar dori să participe la Untold.

Întrebarea 2

Cea de-a doua întrebare a chestionarului dorește a identifica canalele prin care festivalul Untold s-a făcut auzit marii mase de public. Am ales ca variante de răspuns canalele și interacțiunile principale de informare. Prin urmare 68 de persoane din 176, reprezentând un procent de 38,6% au aflat de existența Untold prin intermediul Canalelor digitale Untold cum ar fi Facebook, Twitter, Instagram etc; 39 de persoane, reprezentând un procent de 22,2% au aflat de la prieteni; 22 de persoane reprezentând 12,5% au aflat prin intermediul TV și Radio, un numar și procentaj foarte apropiat, mai exact de 21 de persoane, adică 11,9% au fost informați prin intermediul presei scrise și online.

Cel mai mic număr și procent de oameni, adica 1 individ reprezentând 0,6% susține că a aflat de acest festival prin intermediul Site-ului festivalului, urmat de un număr de 4 persoane, adica 2,3% care au aflat prin intermediul colegilor din cadrul instituțiilor unde își desfășoară activitatea cum ar fi facultatea, liceul sau job-ul. Un numar de 7 persoane care reprezintă un procent de 4% au aflat de existența acestuia prin intermediul partenerilor festivalului, iar 14 persoane care reprezintă un procent de 8% au aflat prin intermediul posterelor sau reclamelor outdoor. În concluzie, metodele de promovare ale festivalului au o anvergură foarte mare, fiind capabile a capta atentia marii majorități a iubitorilor de muzică electronică prin toate canalele de informare posibile la momentul actual.

Întrebarea 3

Prin această întrebare am dorit să identific părerea publicului legată de calitatea website-ului festivalului, deoarece în studiul pe care l-am făcut am observat importanța pe care organizatorii o oferă campaniilor, având destul de puține trimiteri la site, însă de pe paginile de socializare Untold fiind trimiteri către site, ei folosind în special aceste trimiteri pentru a anunța perioada până la desfășurarea următorului festival prin prezența unui ceas digital care numără perioada de așteptare. Un număr de 103 chestionați, adică un procent de 58,5% consideră website-ul ca având o calitate bună; un număr de 26, adică 14,8% îl consideră foarte bun; un număr de 43, reprezentând 24,4% îl consideră mediu, pe când un număr de 3 persoane, adică 1,7% îl consideră slab, având un singur respondent, adică 0,6% care a evaluat web-site-ul cu foarte slab.

Întrebarea 4

În cea de-a 4-a întreabare am abordat subiectul promovării și vizibilității festivalului Untold. În urma răspunsurilor, o persoană s-a dovedit a avea un comportament negativ asupra vizibilității și promovării, evaluând-o ca foarte slabă, această persoană reprezentând un procent de 0,6%, pe când marea majoritate au ales răspunsuri de la mediu la foarte bun. Un total de 88 de persoane au ales ca variantă de răspuns cel mai pozitiv răspuns, adică foarte bun, aceștia fiind un procent de 50%, pe când 68 de persoane au evaluat cu bun, 38,6%, iar 19 respondenți reprezentând 10,8% au considerat că promovarea și vizibiliatatea festivalului este la un nivel mediu.

Întrebarea 5

La întrebarea numărul cinci am abordat campania cea mai renumită din cadrul festivalului Untold, mai exact campania „ Pay with Blood”, care s-a dovedit a avea un succes foarte mare la nivel internațional, fiind un subiect de discuție în marile cotidiene ale lumii și atrăgând publicul de pe întreg globul.

Când vine vorba despre desfășurarea acestei campanii, care de altfel este o campanie menită să ajute donarea de sânge din spitalele din România, un procent de 94,9% din respondenți, adică 167 de persoane se arată încântate de această campanie, arătându-și interesul spre a participa, pe când un număr de 9 persoane, adică 5,1% își arată dezinteresul vizavi de această campanie.

Întrebarea 6

Înterbarea cu numrul 6 a fost concepută pentru a afla gradul de notorietate al aplicației mobile Untold. Din răspunsurile primite reiese faptul că un procent de 59,7% din persoanele chestionate, adica 105 indivizi nu cunosc această aplicație; pe când un procent de 40,3%, adică 71 de indivizi cunosc această aplicație, ceea ce reprezintă un interes sporit al acestora vizavi de modurile de a intra în contact cu acest festival.

Întrebarea 7

Această întrebare este mai mult una de opinie, care a pornit de la premisa popularității unui festival, bazat pe alte lucruri decât promovarea masivă, însă un număr de 156 de respondenți, adică 88,6% consideră că promovarea festivalului a fost cheia popularității curente, pe când un număr de 20 de respondenți, adică 11,4% consideră că promovarea nu reprezintă un grad de măsurare a popularității curente a festivalului Untold.

Întrebarea 8

Pentru a determina motivul participării iubitorilor de muzică electronică la Untold am oferit mai multe variante de răspuns printre care și varianta “altele”, unde aceștia si-au putut adăuga aportul personal la răspuns. Un procent de 3,2%, adică 10 respondenți au ales ca variantă de răspuns un răspuns deschis prin selectarea optiunii „altele”, unde 2 persoane au spus ca ar participa din curiozitate, 3 persoane nu ar participa, 3 persoane ar participa pentru a îl vedea pe artistul Solomun, scena de muzică techno, o persoană pentru a experimenta la extrem festivalul. Lăsând de-o parte alegerile personale, cel mai mare număr de respondenți ar participa la festivalul Untold pentru atmosfera generaăa, aceștia sunt în număr de 109 și reprezintă un procent de 34,4%. Un procent de 7,3%, adică 23 de respondenți ar participa pentru a cunoaște alți oameni; 13 respondenți, adică 4,1% deoarece au câștigat un bilet; 32 de persoane, 10,1% datorită reputației festivalului, în timp ce 12,9%, 41 își dedică participarea headline-urilor, 14,5% (48 persoane) socializării cu grupul de prieteni; 11,4% (36 persoane) pentru activitățile din cadrul festivalului, iar cel mai mic număr de respondenți care cu siguranță vor participa la acest festival, în procent de 2,2%, adică 7 persoane fac parte din echipa Untold.

Întrebarea 9

Având în vedere faptul ca Untold a dedicat partenerilor săi scenele din 2016, ocupându-se inclusiv de promovarea acestora individual și împreună în masa, am conceput această întrebare pentru a delimita preferințele care au influențat atracția principală a respondenților. Marea majoritate, în numar de 61, adică 34,7% au preferat scena Ursus Untold, urmată de 47 de respondenți, reprezentând un procent de 26,7% care au preferat Galaxy by Telekom. Printre cele mai populare răspunsuri au fost Stormkeep by Redbull cu un număr de 28 de respondenți (15,9%), având în vedere faptul ca Redbull sponsorizează marea majoritate a festivalurilor de muzică electronică; urmat de Alchemy by Absolut cu un număr de 17 respondenți (9,7%). Cel mai mic număr de respondenți s-a arătat interesat de scena Daydreaming by Kaufland (8 respondenți, 4,5%), urmată de Forest by BT (Banca Transivania) cu un număr de 15 respondenți reprezentând 8,5%.

Întrebarea 10

Întrebarea numărul 10 se referă strict la popularitatea artiștilor care au performat pe scenele Untold 2016. Cei mai populari artiști strângând voturi cuprinse între 33 si 58 sunt Dimitri Vegas& Like Mike, Tiesto, Martinez Brothers, Rudimental, Jamie Johnes, Seth Troxler, Armin van Buuren, Martin Garix, Dubfire, Parov Stelar, Afrojak, Pendulum și Foreign Beggars. Cu voturi cuprinse între 10 și 25 fiind artiști ca Faithless, Route94, Borgore, Hardell, Tujamo, Scooter, Chase and Satatus ( DJ set), Sasha, Pendulum Dj set John Digwee, Sharam si Netsky dj set. Având parte de o mai mică popularitate, fiind votați de mai puțin de 10 ori fiind artiștii Dope Dod, W&W, Satoshi Tomiie, KWABS, Scooter.

Întrebarea 11

Cu ocazia acestei întrebări am dorit să aflu care este gradul de cunoștință și utilizare a hărții festivalului Untold. Un număr de 113 respondenți (64,2%) nu au ajuns în contact cu aceasta mapă, pe când 63 respondenti (35,8%) cunosc sau au utilizat această mapă de informare în legătura cu desfășurarea festivalului.

Întrebarea 12

Cea de-a 12-a întrebare se referă la gradul de infuențare pe care l-a oferit câștigarea premiului „Best Major European Festival” din cadrul European Festival Awards asupra imaginii festivalului. Un număr de 49 de respondenți care reprezintă 27,8% din persoanele chestionate nu considera acest premiu ca reprezentand un mod de influenșare asupra imaginii pe care o are despre acest festival, pe când 127 de persoane chestionate, adică 72,2% din respondenți au catalogat acest premiu ca fiind o influență importantă asupra imeginii festivalului Untold.

Întrebarea 13

Dacă în întrebările anterioare am aflat care au fost motivele pentru care persoanele chestionate ar participa la festival, am creat această întrebare pentru a afla ce motive i-ar impiedica pe iubitorii de muzică electronică să participe, oferind 5 variante de răspuns, și una la alegere.

Din 176 de persoane, 67 susțin că nu ar participa la acest festival dacă nu ar putea, 51 din cauza prețului crescut al biletelor, 21 datorita lipsei dorintei de a participa, 16 datorită artiștilor, alți 16 datorită locatiei, iar 5 persoane au ales ca varianta de raspuns „ altele”, care i-a permis explimarea unui răspuns, care în toate cele 5 cazuri a fost lipsă unui loc de cazare.

Întrebarea 14

Întrebarea 14 are scopul de a identifica care este entuziasmul vis-a-vis de acest festival, mai exact dacă este Untold un festival pe care l-ar recomanda persoanelor apropiate pe care îi consideră pieteni. Cel mai mare de număr de respondenți, adică 163, reprezentand un procent de 92,6% consideră că acest festival ar fi potrivit pentru prietenii lor si l-ar recomanda acestora, pe când un număr de 13, adica 7,4% din respondenți au exprimat dezinteresul spunand ca nu l-ar recomanda unui prieten.

Întrebarea 15

Ultima întrebare are rolul de a identifica care dintre platformele social media este cea mai populară și mai des utilizată în rândul consumatorilor de muzica electronică. Marea majoritate reprezentând un număr de 172 persoane spun ca sunt fani Facebook, 128 Youtube, iar 135 Instagram . De o mai mică popularitate au parte platformele cum ar fi Pinteres (55 utilizatori), Google+ (49 utilizatori), Tumblr (26 utilizatori), Twitter (22 utilizatori) si Vimeo (12 utilizatori). O persoană a ales o alta variantă, adaugând acestui top și varianta Snapchat. În urma acestei întrebari reiese clasamentul celor mai importante platforme social media din viața de zi cu zi a consumatorilor de muzică electronică.

4.5. Focus grup

Metoda intreviului de grup se poate realiza în trei forme: structurat, nestructurat și semistructurat. Pentru realizarea interviului de grup trebuie să ținem seama de următoarele condiții:

Materiale:

la ce oră se realizează;

locul de desfășurare și numarul de participanți;

calitatea participanților

Psihologice:

convorbiri;

prin lideri informali

Interviul de grup structurat – focus grup se practică în studii de marketing, în implementarea și evaluarea unor programe sociale și în proiectarea sau completarea unor cercetări sociologice.

În interviul de drup structurat – focus grup se recomandă:

întrebările să fie relativ puține;

întrebările să fie foarte bine alese și formulate;

cercetătorul-moderatorul trebuie să dea dovadă de abiliate și fexibilitate în alegerea întrebărilor

Interviurile se pot realiza:

în preanchetă pentru alegerea, amelioraea formulării întrebărilor sau testarea chestioanarului elaborat;

în co-anchetă;

în postanchetă – ca discuție în vederea lămuririi sau completării unor informații sau ca discuție cu experții pentru interpretarea datelor mai complexe.

4.5.1. Aplicarea focus grupului

Focus grupul a fost aplicat în data de 10 iunie pentru a evalua calitativ metoda de promovare prin intermediul videoclipului UNTOLD Festival 2016 | Official Aftermovie (4K). Am dorit să evaluez impactul pe care acest videocip îl aduce asupra persoanelor care îl vizionează pentru prima dată.

Am fost interesată în principal de stările și dorințele pe care acesta le sugerează, precum și de modul în care acesta este realizat, de parerea respondentilor în legatură cu toate aceste lucruri, dar si ce ar schimba la el. Participanții, 8 la numar sunt persoane cu vârste cuprinse intre 21 si 27 de ani, 5 studenti, 2 masteranzi, un inginer, un curier si o casnica. Toate aceste persoane nu au mai vizualizat pana acum acest videoclip, ceea ce reprezinta faptul ca nu au nici o parere despre acesta, ei de altfel fiind persoane care nu au participat la festivalul Untold, doar auzind despre acesta din presa.

Ca parte aplicativă, pe lângă vizionarea aftermoviului am abordat 8 întrebari cu referire la impresia pe care acest aftermovie a lăsat-o, trairile pe care le-a indus, momentele cheie, care considera ei este rolul acestuia, ceimpact ar avea la nivel extins si daca este o metoda buna de promovare. Am coordonat interviul de grup pentru a fi interactiv, urmărind subiectele principale ale discutiei.

4.5.2. Interpretarea datelor și concluzii

Care este părerea dumneavoastră despre videoclipul UNTOLD Festival 2016 | Official Aftermovie (4K)? Mai exact ce părere aveți despre cum este realizat, ce impresie v-a lasat si trairile pe care vi le-a indus.

R1 : Bună, Un videoclip foarte reușit, o impresie foarte buna pentru un aftermovie, nu am mai văzut până acum un aftermovie mai lung de 6 minute, dar parcă nu au fost 15 minute irosite din viata. Daca asculți aftermoviul cu volumul ridicat iti da senzatia ca esti acolo.

R2 : Hello, videoclipul mi se pare pur și simplu genial, complex, te trece prin diverse stari si iti arata mai multe laturi ale festivalului, pur si simplu genial.

R3 : Bună , este un videoclip foarte complex adica foarte bine gandit si foarte bine pus la punct din toate punctele de vedere. Îți oferă diferite senzatii care iti da de gandit sa revii sau sa mergi si anul urmator la acest festival mirifc. Acest aftermovie este desprins ca dintr-o poveste care te iti ofera emotii greu de descris .

R4 : Hei, este un videoclip bine conturat care îți las un gust placut dupa vizionarea lui si senzatiile traite acolo te lasa fara cuvinte.

R5 : Bună acest videoclip din punctul meu de vedere este genial îți arata toate laturile geniale acestui festival si te convinge daca nu ai fost vre-o data sa faci acest pas.

R6 : Este un videoclip puțin cam lung dar este bine conceput . Prin vizionare acestui videoclip am vazut ceva prieteni care au aparut in el care mi-a dat o senzatie placuta . Cadrele sunt geniale atat pe timp de noapte cat si pe timp de zi.

R7 : Vai, dar zici ca e un filmuleț pe bune, gen trailer și urmeaza in cateva luni sa vezi filmul in sine. M-a facut foarte curioasă să mai văd si alte filmulete de genul

R8 : Aftermovie-ul Untoldului este unul foarte captivant, lucru care ma face sa ma gandesc că are o echipa solida de maketing in spate.

Am ales aceste întrebări, deoarece prin prezentarea unui videoclip despre un produs sau experienta in general publiclui i se intipareste in minte un mesaj, i se transmite o traire, cu alte cuvinte publicul asimileaza mult mai bine produsul respectiv, dupa cum reiese si din raspunsuri, publicul se arata incantat de acest aftermovie, il vede ca pe un videoclip profesionist realizat, care da atfel ridica asteptarile cu privire la evenientul si experienta Untold . In general trailirile au fost pozitive, exercitand o senzatie de entuziasm, euforie si fericire.

Ati dori sa distribuiti pe retelele de socializare acest videoclip dupa vizualizarea lui ? Cui si de ce ?

R1 : Sigur, de ce nu ? In primul rand pentru a afla toti prietenii mei despre aceasta experienta pe care o poti trai si nu poate fi gasita in alta parte, iar in al doilea rand e vorba de ideea de reclama ca sa se stranga cat mai multi oameni sa fie mai mare distractia

R2 : Da, chiar acum voi distribui, prietenelor mele in primul rand, poate mergem.

R3 : Da , deoarece este o experienta de neuitat si nu cred ca te mai poti intalni cu aceasta experienta la alt festival. Da voi distribui la prieteni mei de pe facebook deoarece este o experienta frumoasa si trebuie traita macar odata.

R4 : Da , pentru a afla toata lumea de acest festival bine conceput.

R5 : Sigur , deoarece este un festival foarte mare pentru tara noastra si trebuie sa afle toate cunostiintele mele despre frumusetea lui.

R6 : Da deoarce este bine conturat si prin retele de scoializare poate sa vada toata lumea din orice colt al lumii.

R7 : Da, in primul rand pe pagina mea de facebook, il vad ca pe un filmulet motivational care te bine dispune , sa il vada toti prietenii mei de pe Facebook.

R8 : Acest aftermovie l-as distribui prietenilor mei, care sunt pasionati de genurile de muzica pe care Untoldul le promoveza.

Aceasta intrebare are o latura mai ascunsa, deoare se considera prin distribuirea videoclipului intr-un fel promovarea evenimentului si a aftermoviului, dovedind faptul ca viralitatea acestuia este creata organic.

Care sunt lucrurile care v-au placut cel mai mult la acest videoclip ? Ati retinut vre-o secventa ?

R1 : Da, imi place tematica, cum sunt conturate si contopite imaginile cu muzica de pe fundal iti dau un vibe pozitiv, nu pot spune ca mi-a displacut. Tot videoclipul e super.

R2 : Am retinut ceva secvente cu tricolorul si o fata in spatele unui baiat, cu fum colorat si multe culori si lumini, tot, imi place tot.

R3 : Da , jocurile de lumini si montajul acestui videoclip il fac special.

R4 : Montajul atat pe timp de zi cat si pe noapte, trecerile.

R5 : Imaginile in care au aparut artistii si oamenii distrandu-se.

R6 : Cadrele realizate cu multimiile de oameni distrandu-se atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte .

R7 : Ca este un fel de poveste, nu am retinut o secventa anume, dar am retinut anumite detalii, cum ar fi modul in care arata scenele, oamenii zambitori.

R8 : Prima parte a videoclipului imi capteaza interesul, prin povestea cu care se introduce festivalul.

Avand in vedere faptul ca videoclipul dureaza 15 minute si a dorit a exprima o traire complex a festivalului, evidentiind anumite elemente cum ar fi povestea, artistii, scene, sponsorii, am conceput aceasta intrebare pentru a identifica care dintre aceste elemente si-au atins tinta, mai exact daca persoanele care au vizualizat videoclipul au reusit sa le asimileze, lucru care a reiesit destul de pozitiv intr-o mai mica sau mai mare masura, marea majoritate a respondentilor limitandu-se la multimea oamenilor, aratand interes pentru montaj, un singur om sesizand partea de mister a introducerii.

Ati schimba ceva la acest videoclip ? Ce modificari ati face ?

R1 : As merge pe o varianta mai scurta deoarece marea majoritate cand vede un timp de 15 minute da X direct la clip.

R2 : Sincer nu, chiar e un movie scurt bazat pe lucruri reale, foarte tare.

R3 : Nu cred ca as schimba nimic deoarece e foarte bine gandit din toate punctele de vedere absoult genial.

R4 : Da , singurul dezavantaj ca e prea lung

R5 : E un movie bine gandit care iti arata partiile frumoase acestui festival.

R6 : Nu absoult nimic . Nu gasesc cuvinte ce sa reprosez . Este un movie foarte bine conturat incepand de la cadre , multimii , jocuri de lumini, genial.

R7 : NImic, nu as schimba nimic, e perfect, as face un film intreg.

R8 : Mi-se pare un videoclip foarte reusit, nu cred ca as mai avea ceva de adaugat la acesta.

Avand in vedere faptul ca acest videoclip are peste 1.523.253 vizualizari, 7.076 Like-uri este incontestabila viralitatea sa, dar totusi 493 de Dislike-uri care m-au motivate a pune aceasta intrebare. In urma raspunsurilor primite, am demolat ideea anumitei modificari a videoclipului, marea majoritate a respondentilor aratandu-se multumiti de acesta, un singur respondent ar fi scurtat timpul videoclipului, motivand ca 15 minute reprezinta prea mult, dar un altul a mentionat faptul caacest videoclip ii da senzatia unui trailer, care il atrage, subliniind interesul pe care l-ar oferi vizionarii unui film in toata regula realizat dupa acest festival.

Considerati ca acest videoclip are un impact atat de mare incat ar putea determina participarea la acest festival ?

R1 : Da, dupa cum am raspuns la intrebarile de mai sus, da.

R2 : Pe mine m-a convins, acum trebuie sa imi mai convinga prietenele.

R3 : Da deoarece cum am zis mai sus e foarte bine pus la punct si te impinge de la spate sa faci pasul daca nu ai fost vre-o data la acest festival.

R4 : Atat pe mine cat si pe prieteni mei ma convins.

R5 : La cum a fost realizat merita sa incerc aceasta experienta.

R6 : La mine a avut un impact destul de mare si cred ca si la restul lumii a avut .

R7 : De ce nu, o sa ma interesez si eu, poate merg daca imi permite programul.

R8 : Avand in vedere ca nu sunt un fan al festivaurilor si nu am participat la nici-o editie, acest aftermovie ma face sa fiu curioasa de ce se intampla acolo.

In urma raspunsurilor am concluzionat faptul ca acest videoclip reuseste a avea un impact consistent asupra persoanelor care il vizualizeaza, fiind capabil sa creeze anumite dorinte, posibile viitoare comportamente de consum.

Care considerati ca este rolul acestui afermovie ? Este acest videoclip o metoda eficienta de promovare a festivalului ? Care ar fi motivele ?

R1 : Nu pot spune in mod deosebit ca ar fi o metoda de promovare deoarece din moment ce nu sti de festival nu ai cum sa afli nici de aftermovie, insa daca vezi la un prieten filmuletul sau daca la un moment dat o sa apara la Tv ceva de genul, da ,as putea spune ca e ceva de promovare.

R2 : Da, cred ca promoveaza festivalul, e ca si alte filme si videoclipuri, adica iti da o senzatie ca ai dori sa fi acolo, sa simti pe pielea ta, sa fiu fata din secventa de care am spus mai sus.

R3 : Da este o metoda foarte buna de promovare incepand de la artistii , decor , jocuri de lumini senzatii greu de descris ce le poti trai acolo.

R4 : De a atrage cat mai multa lume la acest festival . Este o metoda buna de promovare atat timp cat apare pe internet si la tv.

R5 : Rolul lui e sa iti creeze emotiile necesare pentru a te convinge sa mergi la el.Este o metoda foarte buna de promovare ca iti creeaza diferite stari.

R6 : Acest aftermovie iti face o scurta prezentare despre experienta traita acolo . Eu vad ca aceasta metoda de promovare foarte buna deoarece din aftermovie reuse ca ar fi mult mai multe chestii interesante dar trebuie sa te afli acolo pentru a le incerca.

R7 : Da, este ceva in acest videoclip care te face sa te gandesti la Untold, iti trezeste interesul, deci cred ca promoveaza foarte bine.

R8 : Aftermovie-ul promoveaza online festivalul, pentru a aduce cat mai multi participanti, din raportul de persoane prezente in prima editie si la cea de a doua, aceasta promovare este foarte eficienta.

Prin aceasta întrebare am dorit să aflu ceea ce înteleg oamenii prin aftermovie, daca îl consideră o metodă de promovare sau un simplu videoclip, mai exact despre conștientizarea acestuia. Marea majoritate au înțeles rolul și scopul aftermovi-ului, spunând că acesta o sa isi atinga targeturile prin difuzare.

Considerati acest aftermovie ca fiind un element important in promovarea online a festivalului sau considerati ca metodele traditionale cum ar fi afisele, flyerele sau bannerele sunt mai practice ?

R1 : După cum am spus mai sus, d.p.m.d.v. aftermovi-ul nu este o metodă bună de promovare la noi în țară, deoarece lumea nu urmărește genul ăsta de promovare; și da, cred ca flyerele, bannerele și afisele sunt la mai mare căutare.

R2 : Consider ca are un mult mai mare impact, metodele tradiționale se numesc tradiționale pentru ca sunt boring.

R3 : Da deoarce în ziua de asăazi cam fiecare deține un cont pe o rețea de socializare și e mult mai ușor să afli diferite detalii care te intereseaza.

R4 : Orice element de promovare fie tradițional fie online contează.

R5 : Da pentru că încetul cu încetul adaptăm stilurile occidentale și e mult mai ușor să promovăm online decât prin metode tradiționale.

R6 : Este un element foarte important deoarece îți creează emoțiile necesare de a merge la acest festival.

R7 : Toate metodele de promovare mi se par bune și importante, au fiecare rolul lor.

R8 : Promovarea online a luat o amploare foarte mare în ultimii ani, majoritatea oameniilor culegând informații din acest mediu, și consider că este și mult mai ieftină și cu un impact mai ridicat.

Aceasta întrebare dorește să diferențieze promovarea tradițională de cea realizată prin difuzarea unui material online. În urma răspunsurilor reiese deschiderea persoanelor intervievate spre ambele metode de promovare, atât tradiționale cât și video.

Ați dori sa vizionați astfel de videoclipuri și din cadrul următoarelor ediții Untold ?

R1 : Da, de ce nu.

R2 : Daaaaa ! Ar fi și mai tare dacă aș apărea și eu în el.

R3 : Da, sigur.

R4 : Da deoarece de la an la an vedem cum a evoluat.

R5 : Da pentru că fiecare ediție e specială în felul ei.

R6 : Sigur că da.

R7 : Cu siguranță, cum am spus mai sus, aș dori să vad un film întreg, nu numai un videoclip.

R8 : Când or să mai apară aftermovie-uri cu sigurață am sa le urmaresc pentru a vedea evolutia festivalului.

În ultima întrebare am dorit să aflu continuitatea acestui tip de promovare, toți intervievații arătându-și interesul spre vizionarea viitoarelor aftermovie-uri.

4.6. Propunere Campanie Untold 2017

Campania de promovare “Untold story”

Figura 4.11. Povestea nespusă

UNTOLD: 6 litere – 6 simboluri – 6 conducatori – 6 regate – o singură chemare, o singură vibrație, o singură putere învingătoare.

Filozofia campaniei – Untold caută eroi cu povești nespuse.

Au fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar povesti 6 Regate mistice, guvernate de 6 mari conducători.

Legenda spune că în urmă cu mii de ani, peste cele 6 Ținuturi s-a abătut blestemul Vrăjitoarei care nu își găsea locul printre pământeni, fiind mereu alungată din fiecare ținut. Fără loc de biruință, la ceas de lună plină, vraja Non Completus a fost rostită:

„Tot e bun în lumea voastră, Pentru mine nu e loc, Doar de una s-aveți parte, nu de toate la un loc. Peste ani și ani de freamăt, Luna-n vis vă va șopti, Calea spre a rupe vraja împreună de veți fi.”

Astfel că: Prâslea a rămas cu Tărâmul Îndrăznelii, – Ileana cu Tărâmul Frumuseții, – Dracula cu Tărâmul Curajului, – Ielele cu Tărâmul Creativității, – Balaurul cu 3 capete cu Tărâmul Puterii, – Greuceanu cu Tărâmul Ambiției.

Anii trecură, dar toate popoarele se simțeau incomplete, nimeni neștiind că profeția e pe cale să se îndeplinească: odată la 2000 de ani luna aduce vise ce dezleagă sensuri. Fiecare conducător a visat un simbol ascuns într-un labirint. Găsite și unite, acestea vor rupe vraja și vor continua povestea nespusă. Călătoria a început! Îndrăzneala, frumusețea, curajul, creativitatea, puterea și ambiția aveau să se găsească în același loc și să fie unite de acceași vibrație. “Daca stii povestea nespusa a unui erou, (daca ai pe cineva lângă tine care ți-a infuențat viața dar știu prea puțini oameni despre el) noi, UNTOLD, vom face ca povestea lui să inspire mai departe și îl vom susține în semn de respect pentru faptele făcute”.

Definirea Eroului – Orice persoană care a influențat pozitiv viața altei persoane, atât fizic cât și psihic.

Obiectivele Sociale – Să arătăm că avem o țara plină de eroi iar eroul din noi este tot timpul acolo, trebuie doar să acționăm potrivit în momentele potrivite. Conștientizarea.

Obiectivele Campaniei

Asocierea audienței cu festivalul prin valorile pe care brandul Untold le promovează

Redefinirea conceptului de „Poveste românească” în contextual modern și contemporan

Creșterea Brand-ului prin susținerea comunității românești.

Preluarea inițiativei în presa naționala dar și locală, din zonele centrelor în care se desfășoara acțiunea. (Urmărim preluarea de către media și coalizarea comunități către mii de fapte bune).

Mecanica Campaniei

1. Activare campanie – detaliata la „Activarea Campaniei”

2. Goana dupa eroi.

3. Expunerea eroilorșsi crearea premiselor de noi eroi

4. Follow-up pe parcursul anului

Canale de comunicare Online

a. Social Media – Facebook, Instagram, Youtube

b. Platforma site dedicată

1. Activarea campaniei – Eroii Untold scriu primul capitol și dau primul exemplu luptând pentru vindecarea cancerului la copii.

A. Obiectivele campaniei: crearea unul mediu cald, in spital, pentru copiii bolnavi de cancer/leucemie și părințio acestora; impuls în vindecare prin exemple de reușită; transpunerea copiilor bolnavi într-un mediu în care orice este posibil, chiar și vindecarea; impiedicarea crizei de medicamente pentru cancer la copii.

B. Argumentarea deciziei de a alege aceasta problemă socială: până la 80% din cazurile de cancer la copii depistate la timp și tratate corespunzător, se vindecă; copiii reprezintă motorul și continuitatea unei generații, a unei țări; copii sunt un exemplu de putere, pozitivism și bunătate.

C. Loc de implementare: spitalul de copii „Luis Țurcanu” din Timișoara (cu posibilitatea de a fi implementat cu ușurință în restul de 3 astfel de centre din țară): Iași, București si Cluj.

Argumentarea alegerii spitalului „Luis Țurcanu”: este primul centru de excelență în tratarea cancerului de copii din România; primul transplant de măduvă la copiii din România; primul transplant de celule stem din România; primul transplant Allogenic neînrudit din România (și lista este foarte mare) etc.: strânsă legătură și parteneriat cu „Dăruiește viața” – Pro Tv – prin Paula Herlo (legătura aceasta ne permite atât mediatizare cât și suportul mai multor oameni importanți din presa) – http://www.daruiesteviata.ro/proiect/nu-ma-ignora/

D. Argumentarea alegerii tematicii: tratamentul acestei boli durează minim 2 ani de stat în spital, izolat și privat de natură și creativitate, motiv pentru care vindecarea pare un proces mai greu și mai dureros decât este deja în esență. Poveștile au rolul de a crea un model, o sursă de speranță și încredere și asta vom încerca să facem noi.

D. Mecanica campaniei:

Se creează întregul design ambiental al sălii de joacă al spitalului. Interiorul va fi creat întocmai asemenea unui cadru de poveste (cadrul va fi creat cu psihologii spitalului și o echipă întreagă de designeri și artiști, cu care am luat deja legătura): picturi pe tavan ce vor imita cerul cu păsări; copaci cu scorburi mari în care vei găsi cărți de colorat și creioane; leagăne; scenă pentru teatru de păpuși – harta României pe un perete. Din hartă vei putea deschide ușițe (asemeni cutiilor de ciocolată) și vei putea afla informații despre fiecare zonă a țării, de exemplu descrierea orașului Timișoara; educare: jucării supradimensionate etc. – oglinzi printate cu siluete de prinți și prințese, dar cu zona capului liberă, astfel încât, dacă se poziționează exact pe siluetă, să se vadă în oglindă, mereu costumați și frumoși pentru a-și crea proiecții viitoare.

Figura 4.12. Modele de materiale și desene

Toate materialele vor fi create SMART, astfel încât să poate fi montate repede, cu ușurință și fără zgomot. Toate obiectele și graficile vor fi gândite cu scop educativ și recreativ împreună cu specialiștii. Vor fi montate camere ascunse pentru a putea fi surprinse reacțiile copiilor într-o manieră naturală. În seara dinaintea campaniei se va amenaja întreg holul ce va duce spre camera de joacă iar ușa camerei va fi pictată asemeni unui cadru natural (ușa secretă) – vezi figura 4.12. La trezire, copii vor fi îmbrăcați în prinți, prințese, fluri. (vom încerca pe cât se poate ca inclusiv părinții să știe cât mai puține detalii despre campanie și ce urmează să se întâmple). La ora programată ca fiind ora de start, se va auzi un clopoțel și o piesă specifică de fantasy. Copiii însoțiți de părinți vor ieși din camere și se vor îndrepta spre camera de joacă. Pe hol îi vor aștepta actori îmbrăcați și pictași de poveste și îi vor însoții înspre camera surpriză – unde vor fi întâmpinați de baloane cu heliu și flori. Odată ajunși acolo, îi vor aștepta studenți la teatru, voluntari și prieteni de-a lor, costumați și ei, pregătiți să le facă o surpriză în semn de încurajare. Ajunși acolo, copiii, părinții și personalul, vor fi întâmpinați de vedete din România, pregătite să țină un mic spectacol (Campania se poate realiza și fără artiști dar credem că putem accesa mai multe fonduri cu ajutorul artiștilor). Vom crea un tort tematic pentru ei iar ziua va fi sub auspiciul „împreună scriem povești”. We are Heroes. Vom avea printre invitați, adolescenți care au trecut prin aceleași probleme de sănătate dar au reușit să supraviețuiască.

E. Viralizarea:

Vom crea un clip cu implementarea întreagă a construcției (un making off): cu reacțiile copiilor, cu zâmbete. Clipul se va încheia cu un copil care iese pe ușa camerei de joacă și când trece pragul, va fi unul din adolescenții vindecați, iar mesajul lui va fi – “cancerul la copii se vindecă! Pot fi erou!”

F. Stil de amenajare: (Anexa

2. Goana dupa eroi

A. Implementarea în online a HERO MEETER-ului – EARN MEDIA!

HEROmeeter, definiție: instrument de găsit eroi, care facilitează și sprijină întâlnirea eroilor. HEROmeeter este o aplicație Facebook creată special pentru a genera viralizare prin recompensare intrinsecă.

B. Mecanica:

Aplicația îți preia automat poza de profil, punându-te în poziția de a fi „erou UNTOLD”. La fiecare Share, Untold donează o sumă din prețul biletelor achiziționate (sumele expuse în simulare sunt doar demonstrative). Aplicația arată în timp real câți eroi avem (adică Share-uri) și automat ce sumă de bani a fost stransă. Cu banii strânși/donați se iau medicamente pentru copiii bolnavi de cancer, acoperirea unei probleme sociale reale.

Cu această campanie flatăm fanii făcându-i eroi iar banii de donații vor fi scoși din economisirea bugetului de promovare a campaniei „be a hero” .

Fiecare Share va genera link pe pagina cu eroi unde vei vedea poveștile, clipurile, comment-urile celor implicați și un coment general: „sunt erou UNTOLD”.

Pe o adresă de email dedicată, primim povestea, verificăm dacă corespunde cu obiectivele campaniei, după care o publicăm pe secțiunea din site dedicată, http://stonewallozmondstudio.blogspot.ro/.

Poveștile trebuiesc trimise de persoanele ale căror vieți au fost influențate sau de cineva care a luat parte la acțiunea unui terț.

3. Expunerea eroilor

A. Panoul eroilor:

După validarea poveștii și publicarii ei pe site (vom încerca expunerea a cât mai multe povești validate, sperăm toate: http://stonewall-ozmondstudio.blogspot.ro/. Vom crea „Panoul eroilor”, prezent fizic în incinta UNTOLD pe care vom expune portretele eroilor.

Lângă panou vor fi carioci și foi, cu scopul de a se scrie pe portrete „mulțumesc” și pe hârtii, să se facă promisiuni de erou, de exemplu: „Voi da din hainele mele cuiva care are nevoie” (pentru a ne asigura de buna implementare, vom lăsa câteva exemple deja create, în mai multe limbi). Vom lăsa panoul dedicat în cadrul Untold pe care să fie afișate poveștile înscrise până la sfârșitul verii. Ne imaginăm ceva similar cu figura 4.1.3 de mai jos dar pe o dimensiune de 20 – 25 metri lungime x 2 m înalțime.

Figura 4.13. Model de panou pentru eroii Untold

B. Poșta UNTOLD: lângă panou vom crea Poșta UNTOLD cu vederi create în stil comic books cu personajele noastre, care vor avea fiecare mesaje specifice poveștii. Vederile se pot colora acolo și trimite oriunde în lume – echipa UNTOLD semnează cu Poșta Română pentru ca să le livreze.

C. Sponsori potențiali și recomandați:

Materiale constructii – Practiker, Dedeman

Dulciuri – Auchan, Profi, Carrefour

Producători jucării – Lego, Jumbo, Juno

Voluntari – Designeri pentru planificarea spațiilor, hand-made artiști pentru realizarea ambientului de poveste, Poșta Română, Firme de transport.

4. Follow up pe parcursul anului

A. Imediat după eveniment, în media, UNTOLD va spune într-un comunicat de presă câți eroi cu povești nespuse a găsit.

B. Follow-up în timp: continuitate în social media prin postări și comment-uri.

Concluziile lucrării

În prezent, mai mult ca niciodată, există la nivel internațional o varietate de festivaluri de muzică care pe lângă obiectivul principal, sărbătoresc viața, într-un timp real, departe de ecranele telefoanelor sau televizoarelor și a programelor rutinale cu care oamenii sunt atât de dependenți în viața lor de zi cu zi.

Festivalurile de muzică oferă oportunitatea de a vedea artiștii preferați, dar și de a savura roadele sociale, creative, comunicaționale și tehnologice ale epocii moderne, și într-o accepțiune generală, de a experimenta ceva nou și diferit.

În plus, puterea muzicii este un instrument incredibil de important și de unic care poate să ajute experiența umană. Faptul de a participa la o adunare socială în care oameni de toate vârstele, din toate categoriile de viață, localnici sau străini vin să sărbătorească împreună această artă care înseamnă festivalurile de muzică, reprezintă o forță de neegalat cu orice altceva. Atunci când oamenii se conectează între ei și cu muzica din jurul lor, viața devine asemena unui film, așa cum s-a putut observa și din campaniile de promovare desfășurate de cei de la Untold – prin prezentarea scenelor din 2015 sub formă de legendă sau poveste.

Pentru cei care au participat la acest gen de festivaluri, de muzică electronică în special, evenimentul reprezintă o experiență euforică probabil întâlnită de doar câteva ori în viață.

În altă ordine de idei, dezvoltarea rapidă a Internetului și avântul platformelor sociale ca Facebook, Instagram sau YouTube, au schimbat în ultimii ani modalitatea în care oamenii percep evenimentele culturale, și modul prin care împărtășesc aceste fenomene muzicale cu prietenii sau urmăritorii profilurilor personale.

Pentru Festivalul Untold, organizatorii au profitat de impactul celor mai influenți factori de comunicare socială pentru a extinde gradul de conștientizare al brand-ului Untold la nivel internațional, și a angajat milioane de participanți la festival, sau simpli fani ai genului, prin intermediul unor campanii de promovare creative și integrate – Campania “Bac de 10”, Campania „Pay with blood” și varianta sa îmbunătățită “Blood Network”, Campania “Untold places” sau Campania “Transilvania all inclusive”.

Din studiul de caz efectuat reiese că această lucrare oferă o imagine fidelă a utilizării noilor canale media în contextul evenimentelor și a festivalurilor de muzică electronică. Acest studiu elaborat susține aspectele teoretice dezvoltate în prima parte a lucrării, fundamentată pe baza literaturii de specialitate revizuită, și este o dovadă în plus a impactului puternic pe care-l pot avea asupra publicului, noile tehnologii, în special rețelele de socializare. Deși, pe lângă prezentarea unor date statistice elocvente, studiul de caz cuprinde și păreri personale sau opinii ale persoanelor chestionate sau ale celor intervievate în cadrul focus grupului, rezultatele obținute pot avea implicații importante atât pentru cercetătorii în domeniu, cât și pentru practicienii interesați de marketingul evenimentelor și al festivalurilor de muzică electronică.

Din analiza rezultatelor statistice obținute în urma aplicării chestionarului a reieșit că majoritatea respondenților au o atitudine pozitivă vis-a-vis de acest festival și ar dori sau au participat la acesta. În concluzie, festivalul are parte de un procentaj foarte ridicat al consumatorilor de muzică electronică care au participat sau ar dori să participe la Untold.

În ceea ce privește identificarea canalelor prin care festivalul Untold s-a făcut auzit marii mase de public, a predominat rețeaua Facebook, Twiteer și Instagram, iar în ceea ce privește părerea publicului legată de calitatea website-ului festivalului, această este predominant bună. Am lansat această întrebare deoarece în studiul pe care l-am făcut am observat importanța pe care organizatorii o oferă campaniilor, având destul de puține trimiteri la site, însă de pe paginile de socializare.

Abordând subiectul promovării și vizibilității festivalului Untold, marea majoritate au ales răspunsuri de la mediu la foarte bun.

Am abordat de asemenea și campania cea mai renumită din cadrul festivalului Untold, mai exact campania „ Pay with Blood”, care s-a dovedit a avea un succes foarte mare la nivel internațional, fiind un subiect de discuție în marile cotidiene ale lumii și atrăgând publicul de pe întreg globul. Respondenții chestionați sunt de părere că este o campanie menită să ajute donarea de sânge din spitalele din România.

Pentru a afla gradul de notorietate al aplicației mobile Untold, din răspunsurile primite reiese faptul că un procent de 59,7% din persoanele chestionate, adica 105 indivizi nu cunosc această aplicație.

Motivul pentru care cei chestionați ar participa la festivalul Untold se datorează faptului că sunt interesați de notorietatea brandului Untold, din curiozitatea, din dragoste pentru muzica electronică și pentru a-și vedea artiștii preferați.

Având în vedere faptul ca Untold a dedicat partenerilor săi scenele din 2016, ocupându-se inclusiv de promovarea acestora individual și împreună în masa, am conceput întrebarea cu privire la scena preferată pentru a delimita preferințele care au influențat atracția principală a respondenților. Marea majoritate, în numar de 61, adică 34,7% au preferat scena Ursus Untold, urmată de 47 de respondenți, reprezentând un procent de 26,7% care au preferat Galaxy by Telekom.

În ceea ce privește preferințele celor chestionați în materie de artiști prezenți pe scena Untold, cei mai populari artiști strângând voturi cuprinse între 33 si 58 sunt Dimitri Vegas& Like Mike, Tiesto, Martinez Brothers, Rudimental, Jamie Johnes, Seth Troxler, Armin van Buuren, Martin Garix, Dubfire, Parov Stelar, Afrojak, Pendulum și Foreign Beggars. Cu voturi cuprinse între 10 și 25 fiind artiști ca Faithless, Route94, Borgore, Hardell, Tujamo, Scooter, Chase and Satatus (DJ set), Sasha, Pendulum Dj set John Digwee, Sharam si Netsky dj set. Având parte de o mai mică popularitate, fiind votați de mai puțin de 10 ori fiind artiștii Dope Dod, W&W, Satoshi Tomiie, KWABS, Scooter.

În ceea ce privește nivelul de satisfacție al respondenților și gradul de fidelizare al acestora, la ultimele întrebări ale chestionarului aplicat am concluzionat că marea majoritatea ar recomanda festivalul și altor cunoștințe, în special prin distribuirea evenimentului pe anumite rețele de socializare: Facebook, YouTube, Instragram.

Bibliografie

Adamopoulus, P., Vilma, T., 2014, The effectiveness of promotional events on brand user base in social media, International Conference on information systems, Auckland, Association for Information Systemes.

Allen, J., McDonnell, I., 2011, Festival and special events management, ediția a 5-a, Brisbane, John Wiley and Sons Publisher.

Aral, S., Dellarocas, C., Godes, D, 2013, Introduction to the special issue social media and business transformation – A framework for research, Information Systemes Research, 24, 1: 4-13.

Balaban, D., C., 2009, Publicitatea. De la planificarea strategică la implementarea media, București, Editura Polirom.

Ball, C., 2012, Using video to promote and extend the life of your events, The Meetings Technology Professionals, Corbin Ball Associates, sursa: http://www.corbinball.com/assets/docs/VideotoPromoteYourEvents.pdf, accesat la 25.05.2017.

Bobbitt, R., Sullivan, R., 2006, Developing the Public Relations campaign: a team based approach, ediția a 2-a, Boston, Editura Allyn & Bacon.

Bullas, J., 2016, 33 social media facts and statistics you need to know, http://www.jeffbullas.com/33-social-media-facts-and-statistics-you-should-know-in-2015/, accesat la 30.05.2017.

Burnett, J., 1993, Promotion management, Boston, Editura Houghton Mifflin.

Caraba, C., 2014, Clasificarea campaniilor de relații publice după obiectivul lor, http://portalmanagement.ro/clasificarea-campaniilor-de-relatii-publice-dupa-obiectivele-lor/, accesat la 21.05.2017.

Clow, K., Baack, D., 2002, Integrated advertising, promotion and marketing communication, Londra, Editura Prentice Hall.

Colbert, F., 2007, Marketing culture and the arts, ediția a 3-a, Montreal, Montreal HEC Publications.

Cornea, O., 2015, Untold Festival – final statistics. Over 240000 spectators in four days, http://flaneur21.com/en/untold-festival-final-statistics-over-240000-spectators-in-four-days/, accesat la 15.06.2017.

Davidson, H., 2015, How not to promote concerts and music festivals, concert-promotions.net publish, https://www.amazon.com/Festivals-comprehensive-professional-promotion-production/dp/0615380336, accesat la 24.05.2017.

Davis, M., 2013, Electronic dance music as a cultural phenomenon – Distinctions driving its popularity in the field of youth culture and music, Development of Sockiological Theory, 25,4.

Dellarocas, C., 2003, The digitatization of world of mouth – Promise and challenges of online feedback mechanisms, Management science, 49,10: 1407-1424.

Dinu, D., R., 2015, Foto: David Guetta, Tujamo, Third Party și Pendulum DJ Set, în ultima zi de Untold Festival 2015, http://www.iconcert.ro/poze-untold-festival-cluj-napoca-2-august-2015.html, accesat la 15.06.2017.

Drew, B., 2014, How EDM is taking over the world, Hungry Partier, https://hungrypartier.com/edm-taking-world/, accesat la 01.06.2017.

EDM Junkies, 2016, EDM history, http://edmmusicjunkies.com/?page_id=31, accesat la 03.06.2017.

EM Studios, 2014, Significant events in electronic music history, http://emstudiosaos.com/significant-events-electronic-music-history/, accesat la 03.06.2017.

Fărcaș, T., 2015, Untold Festival. Toate noutățile, harta cu scenele, programul, abonamentele, biletele rămase, http://www.clujulcultural.ro/untold-festival-amr-o-saptamana-toate-noutatile-program-abonamente-bilete-ramase/, accesat la 15.06.2017.

Ferreira, P, P., 2008, When sound meets movement – Performance in electronic dance music, Leonardo Music Journal, 18: 17-20.

Fischer, B., 2016, How Jim Morrison predicted EDM to Rolling Stone in 1969, http://www.rollingstone.com/music/news/how-jim-morrison-predicted-edm-to-rolling-stone-in-1969-20160322, accesat la 01.06.2017.

Gibson, N., 2014, History of electronic music – From the ‘70s to today, https://blog.udemy.com/history-of-electronic-music/, accesat la 03.06.2017.

Grate, R., 2017, LinkedIn for events – The 6 best ways to promote your event, https://www.eventbrite.com/blog/linkedin-for-events-ds00/, accesat la 30.05.2017.

Grosseck, G., 2006, Marketing și comunicare pe Internet, Iași, Editura Lumen.

Harris, T., Whalen, P., 2006, The marketer’s guide to public relations in the 21st century, Ohio, Thomson Education Publisher.

Hill, S., Provost, F., Volisky, C., 2006, Network based marketing – Identifying likely adopters via consumer networks, Statistical Science, 21,2: 255-276.

Ike, J., 2016, Social media marketing for musicians – How to get more fans on Twitter, https://bandzoogle.com/blog/social-media-marketing-for-musicians-how-to-get-more-fans-on-twitter, accesat la 31.05.2017.

Internet Live Stats, 2017, Internet users, http://www.internetlivestats.com/internet-users/, accesat la 31.05.2017.

Isaac, L, 2014, Selling the event, Event Management, sursa: http://www.leoisaac.com/evt/top090.htm, accesat la 28.05.2017.

Kendall, R., 1996, Public relations campaign strategies – Planning for implementatiosn, ediția a 3-a, New York, Editura Harper & Collins.

Kilpin, J., 2016, Top 10 electronic music festivals in Europe, https://www.festicket.com/magazine/discover/top-10-electronic-music-festivals-europe/, accesat la 07.06.2017.

Kitchen, P., J., Brignell, J., Li, Tao, Jones, G., S., 2004, The emergence of IMC – a theoretical perspective, Journal of Adevertising Research, 44,1.

Konchitchki, Y., O’Leary, D., 2011, Event study methodologies in information systems research, International Journal of Accounting Information Systems, 12, 2: 99-115.

Lake, L., 2017, Steps to planning a successful promotional campaign, https://www.thebalance.com/steps-successful-promotion-campaign-2295836, accesat la 20.05.2017.

Lean Marketing Net, 2013, The marketing mix – Promotion strategies, http://www.learnmarketing.net/promotion.htm, accesat la 20.05.2017.

Lee, K., Lee, C., K., Babin, B., J., 2008, Festivals capes and patron’s emotions, satisfaction, loyality, Journal of Business Research, 61, 1: 56-64.

Levinson, J., C., 2002, Guerilla Advertising, București, Business Tech International Press.

Loghin, A., 2016, Festivalul Untold promovează obiectivele turistice din Transilvania, http://www.dejeanul.ro/content/festivalul-untold-promoveaza-obiectivele-turistice-din-transilvania/, accesat la 15.06.2017.

Loghin, A., 2016, Campania Blood Network. Donezi s\nge ;i prime;ti un bilet la festivalul Untold, https://cluju.ro/campania-blood-network-donezi-sange-si-primesti-un-bilet-la-festivalul-untold/, accesat la 16.06.2017.

Luo, X., Zhang, J., Duan, W, 2013, Social media and firm equity value, Information Systems Research, 24, 1: 146-163.

Marketo, 2014, The definitive guide to event marketing, http://www.ufsa.ufl.edu/uploads/mcda/Marketo-Definitive-Guide-to-Event-Marketing.pdf, accesat la 31.05.2017.

Mercer, C., 2015, Traditional versus online marketing, Seriously Simple Management, https://seriouslysimplemarketing.com/traditional-vs-online-marketing/, accesat la 18.05.2017.

New World Encyclopedia, 2013, Electronic music, http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Electronic_music, accesat la 02.06.2017.

Newsom, D., Kruckeberg, D., Turk, J., 2003, Totul despre relații publice, Iași, Editura Polirom.

Oklobdzija, S., 2015, The role and importance of social media in promoting music festivals, International Scientific Conference of IT and Business related Research: 583-587.

Passman, D., 2008, All you need to know about music business, Londra, Editura Penguin.

Pelin, M., 2016, Untold Festival 2016, http://www.rri.ro/en_gb/untold_festival_2016-2551139, accesat la 15.06.2017.

Peyton, L., 2012, 5 ways to use Google+ events for your business, http://www.socialmediaexaminer.com/google-plus-events/, accesat la 30.05.2017.

Pop, F., 2016, Untold câștigă alte două premii importante. Care este cea mai eficientă și inovativă campanie media din 2015, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/untold-castiga-alte-doua-premii-importante-cea-mai-eficienta-inovativa-campanie-media-2015-1_57e644b25ab6550cb8f134bd/index.html, accesat la 15.06.2017.

Preston, C., 2012, Event marketing – How to successfully promote events, festivals, conventions and expositions, New Jersey, John Wiley and Sons Inc.

Purgaru, D., 2016, The Untold festival invites you to travel in Romania, http://www.nineoclock.ro/the-untold-festival-invites-you-to-travel-in-romania/, accesat la 15.06.2017.

Quinn, B., 2009, Festivals, events and tourism, Londra, Sage Publications.

Quinnan, K., C., 2013, A guide to event promotion – Internet marketing for a live musical event in Las Vegas, Las Vegas, University of Nevada.

Smith, R, P., Taylor, J., 2003, Marketing communication – an integrated approach, ediția a 3-a, Londra, Kogan Page.

Sorokina, O., 2014, Social media events marketing strategy: Before, during and after, sursa: https://blog.hootsuite.com/social-media-for-events/, accesat la 28.05.2017.

Statista, 2017, Most famous social network sites worldwide as of aprul 2017, ranked by number of active users (in millions), https://www.statista.com/statistics/272014/global-social-networks-ranked-by-number-of-users/, accesat la 31.05.2017.

Stelzner, M., 2013, Ten ways to use social mediato promote an event, http://www.socialmediaexaminer.com/10-ways-to-use-social-media-to-promote-an-event/, accesat la 23.05.2017.

Trengove, J., Malczyk, A., Beneke, J., 2011, Internet marketing: A highly practical guide to every aspect of internet marketing, https://open.uct.ac.za/handle/11427/4154, accesat la 29.05.2017.

Ziua de Cluj, 2015, Untold, premiat pentru campania “Pay with blood” la un Festival Internațional de Publicitate, http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/untold-premiat-pentru-campania-pay-with-blood-la-un-festival-international-de-publicitate–142237.html, accesat la 15.06.2017.

Anexe

Anexa 1. Prezentarea scenelor într-o ideologie folclorică

Anexa 2. Afișul de prezentare a festivalului Untold 2015

Anexa 3. Programul de desfășurare pentru ziua 1 și ziua 2 – Untold 2015

Anexa 4. Programul de desfășurare pentru ziua 3 și ziua 4 – Untold 2015

Anexa 5. Campania “Pay with blood”

Anexa 6. Afișul de prezentare a festivalului Untold 2016

Anexa 7. Programul de desfășurare pentru ziua 1 și ziua 2 – Untold 2016

Anexa 8. Programul de desfășurare pentru ziua 3 și ziua 4 – Untold 2016

Anexa 9. Campania de promovare „Transilvania All Inclusive”

Anexa 10. Afiș campanie “Adoptă un Untold-ist!”

Anexa 11. Afișul de promovare al campaniei “Blood Network”

Anexa 12. Lista centrelor de donare în campania “Blood Network”

Anexa 13. Stil de amenajare pentru campania Untold Hero 2017

Anexa 14. Chestionarul aplicat

Anexa 15.

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Subsemnata _________________________________________________________ ____________________________________________________________________ , legitimată cu ________________seria ________nr. ___________________________, CNP ________________________________________________________________ autoarea lucrării ________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________ elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de ______ ______________________________________organizat de către Facultatea _______________________ ______________________________din cadrul Universității “Politehnica” din Timișoara, sesiunea ____________________ a anului universitar __________________, luând în considerare conținutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Timișoara,

Data Semnătura _______________________ ______________________________