SPECIALIZAREA CIBERNETICĂ ȘI ECONOMIE CANTITATIVĂ STUDII DE EVENIMENT PE PIAȚA BRANDURILOR DE ECHIPAMENT SPORTIV -LUCRARE DE DISERTAȚIE – Coordonator… [615406]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
SPECIALIZAREA CIBERNETICĂ ȘI ECONOMIE CANTITATIVĂ

STUDII DE EVENIMENT
PE PIAȚA BRANDURILOR DE ECHIPAMENT
SPORTIV
-LUCRARE DE DISERTAȚIE –

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Aldea Anamaria

Absolvent: [anonimizat]
2020

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1. STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU ………………………….. ………………………….. ………….. 5
2. CADRUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.1. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.1.1. Studiul de eveniment ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
2.1.2. Etapele unui studiu de eveniment ………………………….. ………………………….. ……………… 8
2.2. Descrierea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10
2.2.1 Prezentarea evenimentelor ………………………….. ………………………….. ………………………. 10
2.2.2 Prezentarea companiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
3. REZULTATELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
3.1 Eveniment sportiv (sponsorizare): Roger Federer trece de la Nike la Uniqlo ………………… 19
3.1.1 Statistici descriptive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 19
3.1.2 Studiu de eveniment ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
3.2 Eveniment intern (lansare produs): Adidas lansează prima pereche de pantofi 100%
reciclabili ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
3.2.1 Statistici descriptive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
3.2.2 Studiu de eveniment ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
3.3 Eveniment global: Închiderea magazinelor datorită pandemiei generată de coronavirus … 35
3.3.1 Statis tici descriptive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
3.3.2 Studiu de eveniment ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………… 45
Bibliogr afie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 50
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 50
Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 52
Anexa 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 56

3

INTRODUCERE
În domeniul finanțelor, piața bursieră și tendințele sale sunt extrem de volatile. Acest lucru
îi atrage pe cercetător i să surprindă evoluția titlurilor și să prezică următoarele mișcări. Investitorii
și analiștii de piață studiază comportamentul pieței și planifică strategiile de cumpărare sau vânzare
în consecință. Întrucât piața bursieră produce o cantitate mare de date în fiecare zi, este foarte
dificil pentru o persoană să ia în considerare toate informațiile actuale și anterioare pentru a prezice
tendi nța viitoare a unui stoc. De aceea, trebuie realizat mai întâi un studiu de eveniment.
Metodologia studiului de evenimente este utilizată pe scară largă în finanțele corporative,
deoarece analiștii sunt interesați să afle cum politicile corporati ve pot av ea impact asupra firmelor .
Utilitatea unui astfel de studiu provine de la faptul că, având în vedere raționalitatea de pe piață,
efectele unui eveniment se vor reflecta imediat în prețurile titlurilor companiilor . Cercetătorii aleg
adesea să utilizeze metodologia studiului evenimentului pentru a examina direcția, amploarea și
viteza reacțiilor preț ului acțiunilor la diferitele fenomene din finanțele corporative.
Una dintre cele mai ,,pe val” industrii, care se dezvoltă tot mai mult și pe piața de capita l,
este cea a brandurilor de echipament sportiv. Piața mondială a echipamentelor sportive a fost
evaluată la 470.403 milioane dolari în 2019 și este de așteptat să crească în fiecare an cu o rată1
de 7,2% ajungând la 817.170 milioane dolari până în 2027. America de Nord a fost cel mai mare
contribuitor la piața mondială de echipamente și îmbrăcăminte sportivă, cu 138.758 milioane
dolari în 2019 (Kumar & Deshmukh, 2020) .
Creșterea pieței de echipament sportiv poate fi atribuită creșterii gradului de conștientizare
a importanței sportului și a mișcăr ii pentru sănătatea populației. Tot mai mulți oameni aleg să facă
activități în aer liber, cum ar fi sporturi de aventură sau excursii, dar și tenis, înot sau fotbal, pentru
a se relaxa și a rupe monotonia vieții lor de zi cu zi. De asemenea, schimbarea pa radigmei
sistemului educațional susține creșterea industriei sportului și a industriilor conexe cu aceasta.
Astfel, multe instituț ii școlare/ educaționale oferă elevilor și studenților instruire, având
posibilitatea de a concura în diferite competiții spor tive. În plus, creșterea numărului de competiții
care au loc la nivel național și internațional, alimentează interesul tinerilor pentru activitățile
sportive. Aceste aspecte determină o cerere tot mai mare pentru articole sport și echipamente, ceea
ce cont ribuie semnificativ la creșterea generală a pieței.
Am ales să prezint această temă în primul rând pentru că sportul este cea mai mare pasiune
a mea și în al doilea rând pentru că tot mai multe branduri de echipament sportiv și cluburi de

1 CAGR = Compound Annual Growth Rate

4
fotbal sunt listate la bursă, astfel sportul transformându -se într -un adevărat business. În al treilea
rând sunt interesată să văd cât de mult este influențată piața de capital a brandurilor de echipament
sportiv, mai exact prețul unei acțiuni listate la bursă, de sem narea sau rezilierea unui contract de
către un mare sportiv cu un brand de succes, de lansarea unei noi perechi de adidași sau de
pandemia de coronavirus.
Lucrarea de față își propune să determine care este impactul a trei evenimente asupra
brandurilor de echipament sportiv, folosind metoda studiului de eveniment. Această temă este
importantă, întrucât, firmele respective pot afla cum evoluează prețul acțiunilor lor atunci cân d de
exmplu, se publică bilanțul pe ultimul trimestru.
Scopul și i poteza de la care am pornit în realizarea acestui studiu este acela de a arăta că
orice decizie luată în companie sau orice eveniment extern care este în legătură directă cu acea
compani e, influențează modul în care acea firmă este văzută pe piață. Orice eveniment negativ
determină o scădere în prețul acțiunii, iar orice știre pozitivă determină creșterea prețului acțiunii.
Contribuția la acest studiu constă în analiza impactului plecării lui Roger Federer de la Nike
la Uniqlo , în vara anului 2018 , lansarea în 2019 de câtre Adidas a primei perechi de pantofi 100%
reciclabili, precum și a impactului pe care l-a avut pandemia de coronavirus asupra celor mai
cunoscute branduri de echipament sportiv din America . Impactul acestor trei evenimente va fi
studiat atât pentru brand -ul Nike , cât și pentru competitorii lui , Fast Retailing, Adidas, Puma,
Under Armour, Lululemon și Skechers. Prețurile acțiunilor acestor companii vor fi analizat e
împreună cu indicii de piață corespunzători, S&P 500 și Russell 1000 p e piața din America, DAX
și MDA X pentru companiile din Germania și Nikkei 225 pe piața din Japonia . Se va face o
estimare a prețuril or acțiunilor înainte de eve niment și una după eveniment și se compară. Perioada
de estimare inițială este de aproximativ 100-120 de zile de tranzacționare (6 luni) , la fel și perioada
de estimare post -eveniment. Fereastra de eveniment are 15 zile, ziua evenimentului, 7 zile înainte
de eveniment și 7 dup ă. Se analizeaza evoluția rentabilităților anormale pe toată perioada
desfă șurării evenimentului.
Mai întâi , am realizat câteva statistici descriptive pentru a observa cum evoluează prețul
acțiunilor firmelor analizate, care a înregistrat cele mai ridicate valori și cele mai scăzute, apoi am
realizat studiul de eveniment, urmând pașii metodologiei lui Craig MacK inlay. Am cal culat
rentabilitățile anormale și am indentificat astfel dacă și cu cât influențează evenimentele analizate
prețul acțiunilor. Ca model de estimare , am utilizat modelul modelul de piață2. Datele au fost
preluate de pe Yahoo Finance, prelucrate în Excel și analizate în totalitate în R Studio .

2 Market Model

5

1. STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU
Multe site -uri de specialitate precum Yahoo Finance, MarketWatch anunță evenimentele
care au loc pentru fiecare firmă în parte. Când vorbim de branduri de echipament sportiv, cele
mai dese evenimente sunt cele legate de lansarea unui nou produs, adidași, devi ce-uri
performante sau cele legate de performanțele sportivi lor care reprezintă acel brand.
Evenimentele care influențează însă, cel mai mult piața sunt cele legate de câș tigurile înregistrate
de companii în ultimele 3, 4 luni, atunci când se publică rezultate le financiare.
Voi prezenta în continuare câteva știri de la bursă cu evenimente sportive care au influențat
prețul a cțiunilor și care m -au determinat să realizez aces t studiu.
Site-ul britanic Express dădea publicității, imediat ce Roger Federer, jucătorul de tenis
elvețian, considerat a fi unul dintre cei mai mari tenismeni din istoria tenisului, a apărut la
Wimbledon, în iulie 2018, cu un nou sponsor pe tricou, Uniql o, că prețul de închide re al
companiei Nike a scăzut de la 79,72 de dolari la 78,32 de dolari . Cu câteva zile înainte de acest
eveniment, compania americană anunțase că a înregistrat o creștere pozitivă a vânzărilor
trimestriale . Scăderea determinată apoi de ple carea lui Roger Federer de la Nike , deși ac esta încă
mai purta adidași Nike , a făcut -o a treia cea mai proastă performanță din Dow Jones, în
săptămâna următoare (Gray, 2018) . Când Federer a renunțat la echipamentul N ike, prețul acțiunii
acesteia a scăzut cu 1,7%, în timp ce noul brand Fast Retailing, care deține Uniqlo, a înregistrat o
creștere de 1% în Japonia.
Când Cristiano Ronaldo a venit la Juventus, în 2018, prețul acțiunii clubului s -a dublat
crescând de la 0.6 9 euro pe 3 iulie, când s -au raportat zvonuri despre un posibil transfer al
portughezului, la 1.57 euro în luna septembrie a aceluiași an, adică o creștere de 127%. Totodată,
cota de piață a clubului a ajuns la 1.5 miliarde de euro (Dawson, 2018) .
Cupa M ondial ă are și ea un efect interesant asupra pieței financiare. În 2010 , pe perioada
desfășurării Cupei Mondiale din Africa de Sud, volumele de tranzacționare au scăzut cu
aproximativ 36%. În 2014, la Cupa Mondială din Brazilia, când o țară juca un meci în timpul
orelor în care se făceau tranzacționări la bursă, volumul acțiunilor a scăzut cu până la 48% la
bursa res pectivei țări.
Nu numai Cupa Mondială are puterea de a influența piețele financiare. Există un fenomen
cunoscut sub numele de Efectul de Halou al Super Bowl -ului3 (Securities, 2018) . Liga Națională

3 Super Bowl -ul este meciul care decide câstigătoarea campionatului în Liga Națională de Fotbal (NFL) din
America. Este cel mai urmărit eveniment din Statele Unite ale Americii.

6
de Fotbal este împărțită în d ouă grupări, AFC4 și NFC5. De obicei, indicele Dow Jones scade
după Super Bowl dacă o echipă din AFC câștigă și crește dacă o membră a NFC iese
învingătoare . Potrivit lui Seeking Alpha, Super Bowl duce la intensi ficarea activității economice
din orașul care găzduiește finala.
Exist ă puține studii de eveniment realizate pe piața brandurilor de echipament sportiv. Mai
jos voi menționa o parte dintre acestea.
Un studiu de eveniment realizat la Universitatea din Texas , analizează relația dintre
sponsorizarea evenimentelor sportive și modificările care apar pe piața brusieră. Rezultatele
studiilor de eveniment arată că sponsorizarea pentru Cupa Mondială și PGA6 (Asociația
Jucătorilor Profesioniști de Golf) este legată în mod pozitiv de rentabilită țile anormale ale
acțiunilor sponsorilor, dar nu fiecare sponsor se bucură de randamente anormale cumulat e
semnificativ pozitive. Multe companii fac investiții pentru a sponsoriza marile evenimente
sportive, precum Jocurile Olimpice și Cupa Mondială. Deși a fi sponsor oficial necesită multe
resurse financiare, spons orizarea în final, se așteaptă s ă conducă la rezultate mai favorabile,
inclusiv creșterea profitului, îmbunătățirea rentabilității stocurilor și un efect publicitar pozitiv.
Perioada de estimare considerată în acest studiu este de 255 de zile pentru Cupa Mondială,
respectiv 60 de zile pentru PGA (Kim) .
În cartea Afacerile Sportive în zona Pacificului7 găsim un studiu care analizează dacă o
companie prezintă randa mente anor male atunci când semnează un contr act cu o echipă
profesionistă sau când anulează un contract. Autorii au folos it metoda studiului de eveniment și
analiza de regresie pentru perioada 1995 -2013 în Taiwan. Rezultatele acestui studiu spun că
anunțul ,,adoptării” unei echipe de sport profesioniste este o veste proastă pentru o companie.
Din perspectiva deținătorilor de acțiuni și a investitorilor, acest rezultat sugerează că semnarea
unui nou contract va determina pentru compania respectivă cheltuieli mari pe termen lung. Prin
urmare, prețul acțiunilor companiei înr egistrează un randament negativ, iar CAAR8
(rentabilitatea anormală medie cumulată ) scade brusc până la -7.56% în ziua 7 după ziua
evenimentului (t = 7). Când companiile anunță că renunță la o echipă sportivă , acestea au un
randament anormal semnificativ pozitiv după ziua evenimentului, în ziua 1 (t = 1) (Lee, 2015) .
Un studiu al Burselor de valori din Atena și Milan (Veraros, Kasimati, & D awson, 2004) a
examinat impactul anunțului de acordare a Jocurilor Olimpice unui câștigător (Atena) și nu

4 AFC – American Football Conference
5 NFC – National Football Conference
6 The Professional Golfer ’ Association
7 The Sports Business in The Pacific Rim
8 Cumulative Average Abnormal Return

7
celuilalt oraș, principal rival (Milan). Datele săptămânale, din cauza fluctuațiilor zilnice ale
prețurilor, au fost examinate între 1 septembrie 1995 și 10 octombrie 2003, în ambele cazuri. S -a
identificat că rentabilitatea bursei de la Atena a crescut cu 7.7%, fapt determinat în principal de
efectele pozitive pe care le atrag construirea de noi baze sportive și dezvoltarea industriilor. În
cazul orașului Milan, nu a fost identificat niciun impact general (negativ) asupra rentabilităților .
Într-un studiu de eveniment, realizat la Universitatea din Maryland, este analizat impactul
rezultatelor sportive ale echipelor din New York asupra mai multor indicatori financiari din
Statele Unite: randamentul zilnic, volatilitatea sau volumul de tranzacționare. S -a ajuns la
concluzia că atunci când o echipă din New York câștigă un campionat, atunci rentabilitățile
anormale cresc, iar dacă acestea sunt elimina te pe parcurs , rentabilitățile scad (Levy, 2015) .
Lucra rea face referire la principii e economiei comportamentale. Sportul influențează starea de
spirit, iar starea de spirit la rândul său poate avea impact asupra luării decizii lor unei persoane.
Drept urmare, evenimentele care afectează starea de spirit locală, precum rezultatele sportive din
New York, pot influența indicii financiari de pe piață, întrucât acestea au un impact asupra
sentimentului analiștilor finanaciari și al c omercianților.

8
2. CADRUL CERCETĂRII
2.1. Metodologia cercetării
2.1.1. Studiul de eveniment9
Studiul de eveniment este o metodologie concepută pentru a investiga efectul unui
eveniment asupra unei anumite variabile dependente. O variabilă dependentă frecvent utilizată în
studiile de evenimente este prețul acțiunii unei companii la bursă . În acest caz, d efiniția unui astfel
de studiu de eveniment va fi „un studiu al modificărilor prețului acțiunii care depășește așteptările
(rand amente anormale10) pe o perioadă de timp (fereastra evenimentului11). Considerăm aceste
randamente anormale ca fiind date de efectele evenimentului ” (Woon) . Metodologia studiului
evenimentului urmărește să stabilească dacă există un efect anormal de preț al acțiunilor asociat
cu un eveniment. Din aceasta, cercetătorul poate deduce semnificația evenimentului.
Ipoteza cheie a metodologiei studiului de eveniment este că piața trebuie să fie eficientă.
Având în vedere o piață ef icientă, efectele evenimentului se vor reflecta imediat în prețurile
acțiunilor companiei. Acest lucru permite observarea efectul ui economic al evenimentului pe o
perioadă relativ scurtă de timp .

2.1.2. Etapele unui studiu de eveniment

9 Event study, termenul oficial în limba engleză introdus de MacKinlay în 1997
10 Abnormal returns
11 Event window 1. Identificarea evenimentului în cauză și alegerea companiilor care vor fi
incluse în studiu.
2. Stabilirea ferestrelor de estimare, eveniment și post -eveniment .
3. Estimarea parametrilor folosind datele din fereastra de estimare
 𝑅̅i și 𝜎𝑒 din modelul rentabilității medii constante (constant mean
model)
 𝛼𝑖, 𝛽𝑖 și 𝜎𝑒 din modelul de piață (market model)
 𝛼𝑖 și 𝛽𝑖 din modelul de determinare a valorii activelor de capital
(CAPM) Figura 2.1: Pașii realizării unui studiu de eveniment

9

Pasul 1 : Mai întâi se stabilește evenimentul care se dorește a fi investigat și apoi s e
colectează date ale companiilor care au trecut printr -un astfel de eveniment. Datele neceare includ
data anunțării (de exemplu, prima dată de anunțare a unui even iment de fuzi une și achiziție) și
prețurile acțiunilor companiei înainte și după eveniment (de exem plu, de la -120 la +30 de zile).
Pasul 2 : Se stabile ște perioada de estimare. Î n plus, se decide asupra unei perioade în car e
vor fi examinate prețurile titlurilor firmelor implicate în ev eniment. Aceasta este fereastra de
eveniment . O perioadă de eveniment prea scurtă nu va putea surprinde efectele economice
complete, în timp ce o perioadă post prea lungă nu va fi exactă, deoa rece poate include efecte ale
altor evenimente care au loc în aceeași perioadă.
Figura 2.2: Crono logia unui studiu de eveniment

Sursa: Event Studies in Economics and Finance, MacKinlay, 1997

Pasul 3 : În continuare, se fac estimări ale parametrilor importanți pe baza c ărora se vor
calcula randamentele așteptate pe perioada evenimentului. De exemplu, dacă se folosește modelul
pieței pentru a găsi randamentele așteptate, se vor calcula alfa și beta a prețuri lor pe o fereastră de
estimare rezonabil de lungă (de exemplu, între -120 și -31 zile). În afară de modelul pieței, se mai
pot utiliza și alte modele pentru a găsi câștigurile așteptate . Câteva exemple sunt: CAPM ( 𝑅𝑖=
𝑅𝑓+ 𝛽(𝑅𝑚−𝑅𝑓)) și modelul ren tabilității medii constante. Se pot folosi aceste modele pentru a
găsi rentabilitățile așteptate în fiecare zi din fereastra evenimentului.
Pasul 4 : După aceea, se scade rentabilitatea așteptată din rentabilitatea efectivă pentru a
obține rentabilitatea anormală în fiecare zi din fereastra evenimentului.
4. Calcularea randamentelor anormale din fereastra evenimentului:
 Modelul rentabilității medii constante: 𝐴𝑅 𝑖𝑡 = 𝑅𝑖𝑡 – 𝑅̅i
 Modelul de piață: 𝐴𝑅 𝑖𝑡 = 𝑅𝑖𝑡 – 𝛼𝑖̂ – 𝛽𝑖̂𝑅𝑚𝑡
 CAPM: 𝐴𝑅 𝑖𝑡 = 𝑅𝑖𝑡 – 𝛼𝑖̂ – (1−𝛽𝑖̂ )𝑅𝑓𝑡 – 𝛽𝑖̂𝑅𝑚𝑡
5. Testarea semnificației statistice a rentabilită ților anormale și agregarea
rentabilităților anormale: 𝐶𝐴𝑅 𝑖 (T1, T2) = ∑ 𝐴𝑅 𝑖𝑡𝑇2
𝑡=𝑇1
Sursa: MacKinlay 1997

10
Pasul 5 : Se testează semnificația statistică a rentabilităților anormale și s e adună apoi
rentabilitățile anormale pe î ntreaga perioadă de timp pentru a obține rentabilitățile anormal e
cumulat e12.

2.2. Descrierea datelor
Pentru realizarea studiilor de eveniment am utilizat prețul de închidere ajustat pentru cinci
branduri producătoare de echipament sportiv listate la bursa din SUA (Nike , Lulule mon, Under
Armour , Skechers ), două branduri listate la bursa din Germania (Adidas, Puma) , respectiv un
brand listat la bursa din Japonia (Fast Retailing) . Datele au fost preluate de pe site -ul Yahoo
Finance. Perioada de analiză diferă în funcție de eveniment .
Conform (Ganti, Investopedia, 2019) , prețul de închidere ajustat reflectă cu exactitate
valoarea unei acțiuni listate la bursă după contabilizarea acțiunilor corporative, spre deosebire de
prețul de închidere. Este considerat a fi adevăratul preț al acțiunii respective și este adesea utilizat
în efectuarea analizelor detaliate a rentabilităților istorice.

2.2.1 Prezentarea evenimentel or
2.2.1.1 Eveniment sportiv (sponsorizare) : Roger Federer trece de la Nike la Uniqlo

Pe 2 iulie 2018, în prima zi a turneului de Grand Slam de la Wimbledon, Uniqlo anunță că
Roger Federer este acum noul ambasador global al brandului japonez. Contractul va costa
compania 30 de milioane de dolari pe an pentru următorul deceniu. Jucătorul de tenis elveția n va
încasa această sumă de bani chiar și dacă se va retrage din tenis (Germano, 2018) .
Federer aduce vizibilitate și credibilitate instantaneu. Nu numai că este unul dintre cei mai
de succes sportivi ai lumi i, dar fosta sa legătură cu Nike , ajută la promovarea Uniqlo ca ,,jucător ”
major pe piața brandurilor de îmbrăcăminte.
Contractul lui Federer cu Nike începus e în 1994. Toate cele 20 de turnee de Grand Slam le –
a câștigat purtând logo -ul swoosh. Cu Nike , Federer a câștigat 100 de milioane de dolari în
perioada 2008 -2018.
Pentru a analiza impactul acestui eveniment asupra pieței brusiere, va fi prezentată evoluția
prețului acțiunii N ike și cel al brandului Fast Retailing, compania mamă a brandului Uniqlo.
În continuare sunt prezentate perioadele de timp în care se va face analiza.

12 Cumulative abnormal return

11
Tabel 2.1: Axa timpului pentru primul eveniment
Roger Federer trece de la Nike la Uniqlo
Perioada de
estimare Perioada
evenimentului Ziua
evenimentului Perioada
evenimentului Perioada post
eveniment
120 de zile
bursiere 7 zile bursiere 1 zi 7 zile bursiere 120 de zile
bursiere
18.12.201 7-
20.06.2018 21.06 –
29.06.2018 02.07.2018 03.07 –
12.07.2018 13.07 .2018 –
11.01.2019

2.2.1.2 E veniment intern (lansare produs) : Adidas lansează prima per eche de pantofi 100%
reciclabili

Pe 17 aprilie 2019, brandul german Adidas anunță lansarea primei perechi de adidași
complet reciclabili: Futurecraft.Loop. După ce sunt folosiți, oamenii pot returna la Adidas
perechea de adidași, astfel încât 100% din fiecare pantof să poată fi reutilizat pentru a crea generații
viitoare de pantofi. A fost nevoie de mai mult de șapte ani de cercetare, inclusiv dezvoltare de noi
tehnologii pentru a construi pantofii dintr -un singur material, fără lipici sau solve nt. Adidașii sunt
încă în faza de testare, cel mai probabil aceștia vor putea fi utiliza ți de public în 2021 (Lingeman,
2019) .
În 2019, pantofii Futurecraft.Loop au fost incluși pe lista celor mai bune inveții din acel an.
Pentru analiza impactului acestui eveniment asupra pieței de capital , se va prezenta evoluția
prețului acțiunii companiilor Adidas, Puma și Nike. Nike este principalul competitor al brandului
Adidas pe piața globală de articole sportive, iar Puma este principalul competitor pe piața din
Germania.
În tabelul de mai jos sunt prezentate datele alese pentru perioada de eveniment, perioada de
estimare și perioada post -eveniment.
Tabel 2.2: Axa timpului pentru al doilea eveniment
Adidas lansează prima pereche de pantofi 100% reciclabili
Perioada de
estimare Perioada
evenimentului Ziua evenimentului Perioada
evenimentului Perioada post
eveniment
120 de zile
bursiere 7 zile bursiere 1 zi 7 zile bursiere 120 de zile
bursiere
09.10 .2018 –
05.04.2019 08.04 –
16.04.2019 17.04.2019 18.04 –
30.04.2019 02.05 –
22.10 .2019

2.2.1.3 Eveniment global: Închiderea magazinelor din cauza pandemiei generată de coronavirus

Conform (Organization World Health, 2019) pandemia COVID -19, cunoscută și sub
denumirea de pandemia coronavirusului, este cauzată de sindromul respirator acut sever
coronavirus 2 (SARS -CoV -2). Focarul a fost identificat pentru prima dată în Wuhan, China, în

12
decembrie 2019. Pandemia a fost declarată la 11 martie 2020 de către Organizația Mondială a
Sănătăț ii. La 10 august 2020, aproape 20 de milioane de cazuri de COVID -19 au fost raportate în
mai mult de 188 de țări și teritorii, ceea ce a dus la peste 700 000 de decese.
Virusul este răspândit cel mai adesea prin picături mici produse prin tuse, strănut și vorbire.
Oamenii se pot infecta și prin atingerea unei suprafețe contaminate și apoi atingerea ochilor,
nasului sau gurii. Simptomele obișnuite includ febră, tuse, oboseală , probleme de respirație și
pierderea mirosului.
Pandemia a provocat perturbări sociale și economice globale, inclusiv cea mai mare
recesiune globală de la Marea Criză Economică (1929 -1939) . Aceasta a dus la amânarea sau
anularea evenimentelor sportive, religioase, politice ș i culturale, golirea stocurilor în magazine,
panică, dar a avut un efect pozitiv asupra mediului p rin faptul că oamenii au stat mai mult în casă
și au poluat mai puțin . Astfel, au scăzut emisiile de poluanți și gaze cu efect de seră. Școlile,
universitățile și colegiile sunt în prezent închise fie la nivel național, fie local în 185 de țări, cee a
ce af ectează aproximativ 98,5% din totalul elevilor din lume.
În vederea stopării propagării virusului, majoritatea magazinelor care nu vând produse de
strictă necesitate s -au închis (Thomas, 2020) . Duminică, 15 martie 2020, Nike , Under Armour,
Lululemon , Skechers împreună cu alte companii din diferite domenii anunță închiderea
magazinelor din SUA, dar și din alte părți ale lumii.
Pentru a determina impactul pe care îl are acest eveniment asupra pieței bursiere se va analiza
prețul acțiunii pentru companiile Nike , Under Armour, Lululemon, Skechers, împreuna cu indicele
de piață comun Russell 1000.
În următorul tabel sunt prezentate perioadele considerate în analiză:
Tabel 2.3: Axa timpului pentru al treilea eveniment
Închiderea magazinelor d in cauza pandemiei generată de coronavirus
Perioada de
estimare Perioada
evenimentului Ziua
evenimentului Perioada
evenimentului Perioada post
eveniment
120 de zile
bursiere 7 zile bursiere 1 zi 7 zile bursiere 40 de zile
bursiere
03.10 .2019 –
04.03.2020 05-13.03.2020 16.03.202 0 17-25.03.2020 26.03 -24.08 .2020

13
2.2.2 Prezentarea companiilor
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante informații financiare despre
companiile ce urmează a fi prezentate mai jos și analizate în partea a treia a lucrării:

Tabel 2.4: Informații financiare companii 2019
Nike Fast
Retailing13 Adidas14 Puma Under
Armour Lululemon Skechers
Profit Brut
(mld. $) 17.47 10.4 13.4 2.92 2.47 2.22 2.49
Venituri
(mld. $) 39.11 21.26 25.75 5.99 5.26 3.97 5.22
Venituri per
acțiune ($) 26.42 14.79 124.93 36.67 11.05 39.95 33.95
Datorii
(mld. $) 6.66 N/A 6 1.11 2.24 0.739 1.87
Marjă de
profit (%) 10.46 6.68 6.11 3.72 -10.42 16.22 5.51
Rentabilitatea
activelor (%) 13.18 6.48 5.73 5.29 1.16 20.75 5.23

2.2.2.1 NIKE

Nike, com pania americană de îmbrăcăminte și încălțăminte sport cu sediul central în
Beaverton, Oregon, a fost fondată în 1964 ca Blue Ribbon Sports de Bill Bowerman, un antrenor
de atletism la Universitatea din Oregon și fostul său student, Phil Knight. Ei și -au deschis primul
magazin de vânzare cu amănuntul în 1966 și au lansat pantofii marca Nike în 1972. Compania a
fost r edenumită Nike, în 1978 și a devenit publică doi ani mai târziu. Până la începutul secolului
21, Nike avea puncte de vânzare cu amănuntul și distribuitori în mai mult de 170 de țări, iar logo –
ul său „swoosh” , era cunoscut în întreaga lume.
De la sfârșitul anilor 1980, Nike și -a extins constant afacerea și și -a diversificat linia de
produse prin numeroase achiziții, inclusiv compania de încălțăminte Converse (2003) și compania
de îmbrăcăminte și echipament sportiv Umbro (2008; vândut în 2012). La începutul s ecolului 21,
Nike a început să vândă deja accesorii performante în domeniul tehnologiei sportive, inclusiv
ceasuri care monitorizau ritmul cardiac.
O parte din succesul Nike este datorat unor contracte de sponsorizare cu sume uriașe ale
unor sportivi precum Michael Jordan, Roger Federer și Tiger Woods. Lanțurile de magazine
NikeTown, dintre care primul deschis în 1990, oferă consumatorilor o gamă completă de articole .

13 Pentru Fast Retailing s -a făcut transformarea valorilor din YEN în USD.
14 Pentru Adidas și Puma s -a făcut transformarea din EUR în USD.

14
În anii 90, imaginea companiei a suferit din cauza știrilor apărute cu privi re la condițiile pre care
de muncă din fabricile sale (Encyclopaedia Britannica, 2019) .

2.2.2.2 Fast Retailing

Uniqlo este un brand de ținut integral de Fast Retailing. Compania cu sediul în Yamaguchi,
a fost fondată în martie 1949 sub denumirea de Ogori Shōji. În mai 1984, firma și -a deschis un
magazin de îmbrăcăminte casual , unisex în Hiroshima, sub denumirea de Unique Clothing
Warehouse . Inițial , marca urma să fie înr egistrată cu numele reprezentând prescurtarea de la
"unique clothing" . Cu toate acestea, în 1988, în Hong Kong, personalul desemnat să facă
înregistrarea companiei, a citit greșit „C” ca „Q” și astfel s -a născut numele mărcii. Firma și -a
schimbat apoi nume le în Japonia în „uniqlo” . Până în aprilie 1994, existau peste 100 de magazine
Uniqlo care funcționau în Japonia.
În 1997, Fast Retailing a adoptat un set de strategii de la retailerul american The Gap, în
sensul că au început să producă și să vândă exclus iv propria îmbrăcăminte. Au angajat consultanță
în vânzarea cu amănuntul, consultanță în domeniul mărfuril or, merchandisingului, designului
magazinului și și -au schimbat și logo -ul. Uniqlo începuse să -și externalizeze fabricarea de
îmbrăcăminte către China , unde forța de muncă era ieftină.
În noiembrie 1998, s -a deschis primul magazin Uniqlo în Tokyo, iar magazinele s -au
răspândit în curând în marile orașe din Japonia. Când Uniqlo a decis să se extindă în străinătate, a
separat Uniqlo de compania mamă și a stabilit ca Fast Retailing să aibă sediul în China (Hyde,
2007) . În 2002, primul lor magazin chinezesc Uniqlo a fost deschis la Shanghai împreună cu patru
puncte de vânzare în Londra.
În 2005, s -a extins mult în străinătate, cu deschiderea magazinelor în Statele Unite, Hong
Kong și Coreea de Sud. La sfârșitul anului 2005, Uniqlo avea în jur de 700 de magazine doar în
Japonia.
În noiembrie 2019, compania avea 2249 de magazine Uniqlo la nivel mondial. Fast Retailing
este în prezent cel de -al treilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, în spatele lui
Inditex (proprietar al mărcii Zara), și H&M.

15
2.2.2.3 Adidas

Deși legenda spune că numele de „Adidas” este o anagramă a expresiei „ all day I dream
about sports ”, compania își ia numele de la fondatorul său, Adolph „Adi” Dassler. El și fratele său
au fondat compania care a devenit un brand la nivel mondial .
În 1920, la vârsta de 20 de ani, fotbalist ul Adolph (Adi) Dassler, a inventat pantofi i cu
crampoane pentru pistă și teren. Patru ani mai târziu, Adi și fratele său Rudolph (Rudi) au fondat
compania germană de încălțăminte sport Gebrüder Dassler OHG – mai târziu cunoscută sub
numele de Adi das.
Începând cu Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin , pantofii Adi das cu design unic au
început să capete o reputație mondială. Jesse Owen s purta o pereche de pantofi Dassler când a
câștigat patru medalii de aur pentru SUA .
În 1948, Rudi a fondat ceea ce va deveni ulterior Puma, o companie rival ă de încălțăminte
pentru Adidas, cei doi frați rupând parteneriatul de succes.
La moartea sa în 1959, Dassler deținea peste 700 de brevete legate de încălțăminte sport și
alte echipamente sportiv e. În 1978, a fos t introdus în s ala de renume a industriei sportive americane
ca unul dintre fondatorii industriei moderne de articole sportive.
În anii ’70, Adida s era brandul de pantofi sport de top vândut în SUA. Muhammad Ali și Joe
Frazier purtau amândoi pantofi de box Adidas în „Lupta secolului” din 1971. Adidas a fost numit
sponsor oficial pentru Jocurile Olimpice din 1972 din Munchen.
În 2005, Adidas a anunțat că achiziționează brandul american Reebok, ceea ce i -a permis să
concureze mai direct cu Nike în S.U.A., dar sediul mondial Adidas este încă situat în orașul natal
al lui Adi Dassler, Herzogenaurach. De asemenea, Adidas sponsorizează și clubul de fotbal german
FC Bayern München (Filippo, 2020) .

2.2.2.4 Puma

Puma este o corporație multinațională germană care proiectează și produce încălțăminte,
îmbrăcăminte și accesorii sportive casual, care are sediul în Herzogenaurach, Bavaria, Germania.
Puma este al treilea cel mai mare producător de articole sportive din lume.
Compania a fost f ondată în 1948 de Rudolf Dassler. În 1924 , Rudolf și fratele său, Adolf
Dassler, au format împreună compania Gebrüder Dassler Schuhfabrik15. Relația dintre cei doi frați

15 Fabrica de încălțăminte a fraților Dassler

16
s-a det eriorat până când cei doi au convenit să se despartă în 1948, formând două entități separate,
Adidas și Puma. Ambele companii au în prezent sediul în Herzogenaurach, Germania.
Puma oferă produse pentru baschet, fotbal, alergare, fitness, golf și sporturi c u motor. Acesta
a sponsorizat o serie de sportivi legendari, printre care Pelé, Eusébio, Diego Maradona, Boris
Becker, Martina Navratilova, Michael Schumacher. În prezent, Puma are contract cu fotbaliștii
internaționali Sergio Agüero, Antoine Griezmann, Marco Reus, Romelu Lukaku, Luis Suárez,
David Silva . În ceea ce privește cluburile de fotbal, Puma sponsorizează Borussia Dortmund,
Manchester City F.C., Olympique de Marseille, Borussia Mönchengladbach, Crystal Palace F.C.,
Newcastle United F.C., Valenc ia CF, AC Milan și multe altele (Dhyani, 2019) . Echipele naționale
de fotbal sponsorizate sunt Italia, Elveția, Austria, Maroc, Egipt și Uruguay.
În atletism , Puma sponsorizează mai multe țări precum Jamaica, Cuba, Bahamas , Barb ados,
Portugalia, Elveția și Norvegia. De asemenea, cel mai rapid om din lume, Usain Bolt a avut
contract cu Puma. În ultimele decenii, mai multe recorduri mondiale au fost obținute de sportivi
care poartă pantofi P uma, precum Heinz Futterer (1954), Armin Hary (1960), Jim Hines (1976),
Tommie Smith (1968), Asafa Powell (2005) și Usain Bolt (2009).
În 2018, Puma și -a anunțat intrarea în baschet după o pauză de aproape 20 de ani. Brandul
l-a numit pe Jay-Z drept director pe partea de creativitate în ceea ce privește ra mura de baschet a
firmei (Mansfield, 2018) .

2.2.2.5 Under Armour

Under Armour este o companie americană care produce încălțăminte spor t și casual. Sediul
global este situat în Baltimore, Maryland. Under Armour a fost fondată în 1996 de Kevin Plank,
pe atunci în vârstă de 24 de ani, căpitan al echipei de fotbal de la Universitatea din Maryland.
Plank a început inițial afacerea de la subsolul bunicii sale din Washington.
Under Armour a avut primul boom în 1999, când Warner Brothers au contactat compania
pentru a crea hainele personajelor din două dintre lungmetrajele sale Oliver Stone's Any Given
Sunday și The Replacements . În 2003, firma a lansat pri ma sa reclamă de televiziune, care s -a
concentrat pe motto -ul ,,Protect this house”. La sfârșitul anului 2007, Under Armour și -a deschis
prima locație de vânzare cu amănuntul în magazinul Westfield Annapolis din Annapolis, Maryland.
De asemenea, a deschis mai multe magazine de specialitate și fabrici în Canada, Ch ina și slte 39
de state.
Under Ar mour a furnizat costumele purtate de patinatorii de viteză la Jocurile Olimpice de
iarnă din 2014. Patin atorii americani de viteză au înregistrat timpi slabi purtân d noile costume de

17
viteză Mach 39. C ând au revenit însă, la costumele precedente , patinatorii au continuat să aibă
rezultate slabe . Deși nu pare să existe un defect în designul care a provocat rezultatele slabe, știrile
despre costume au făcut ca stocul Under Armour să scadă cu 2,38% (Robinson & Germano, 2014) .
Pe 21 ianuarie 2014, a fost anunțat că Universitatea Notre Dame și Under Armour au închieta
un contract prin care Under Armour furniza uniforme și echipament sportiv pe ntru universitate.
Această afacere de 10 ani a fost cea mai mare de acest tip din istoria colegiului. Începând cu 2014,
Under Armour a avut un profit operațional mai mare cu 30%, accelerând ritmul său din 2013.
Prețul acțiunilor companiei a crescut cu 62,5 % în acel an (Santoli, 2014) .
În noiembrie 2013, Under Armour a achiziționat producătorul de aplicații digitale MapMy
Fitness pentru 150 milioane USD, iar în februarie 2015 aplicația MyFitnessPal pentru numărarea
caloriilor pentru 475 milioane USD, precum și a producătorului de aplicații Endomondo pentru 85
milioane USD.
Pe 26 mai 2016, Under Armour și UCLA16 și-au anunțat planurile pentru un contract de 15
ani, 280 de milioane de dolari, făcând din acesta cel mai mare contract de sponsorizare pentru
încălțăminte și îmbrăcăminte din istoria NCAA17.

2.2.2.6 Lululemon

Lululemon Athletica este un retailer de îmbrăcăminte sport cu sediul central în Vancouver.
Fondată în 1998 de Chip Wilson ca retailer de pantaloni și alte h aine pentru yoga, Lululemon s -a
extins de atunci, acum având 460 de magazine. Wilson a creat numele pentru a avea multe L -uri,
astfel încât să sune occidental pentru cumpărătorii japonezi, care ades ea au dificultăți în
pronunțarea literei.
Oferta pub lică i nițială a companiei a fost anunțată în iulie 2007, 327,6 milioane USD din
vânzarea a 18,2 milioane de acțiuni. Christine Day, fost co -președinte al Starbucks, a dev enit
director executiv în 2008 (Kowitt & Leahey, 2013) . În 2013, compania și -a făcut a treia apariție
consecutivă pe lista companiilor cu cea mai rapidă creștere , realizat ă de către Fortune (Ball, 2007) .
În 2014, Lululemon a deschis primul său magazin în Europa, un magazin emblematic în
Covent Garden, Londra.
Lululemon vinde haine pentru sport , inclusiv topuri, pantaloni pentru yoga, pantaloni scurți,
pulovere, jachete și lenjerie, precum și accesorii pentru păr, genți, covo rașe de yoga și sticle de
apă. Lululemon și-a înregistrat în 2 005 țesătura sa originală, Luon, care conține o cantitate mai

16 Universitatea din California
17 Asociația Națională a Colegiilor Sportive

18
mare decât media , de microfibră de nailon. De atunci, compania a produs mai multe tipuri diferite
de țesături .
În 2017, Lululemon și Athletic Propulsion Labs au început să vândă pantofi pentru femei și
bărbați în 23 de mag azine din toată America de Nord. În 2019, compania a lansat un brand de lux
pentru articole stradale, numit Lab în câteva dintre magazinele sale.
Lululemon deține un laborator de cercetare și dezvoltare, „Whitespace”, în sediul său central.
Are aproximativ 50 de angajați, inclusiv oameni de știință.

2.2.2.7 Skechers

Skechers este o companie americană care comercializează în special încălțăminte. Cu sediul
în Manh attan Beach, California, marca a fost fondată în 1992 și este acum a treia ce a mai mare
companie de încălțăminte sport din Statele Unite.
Compania oferă două categorii de încălțăminte: o categorie casual, pentru timpul liber care
include Skechers Memory Foam , linia de caritate BOBS și pantofii confortabili Relaxed Fit și o
categorie pentru performanță care include încălțămintea Skechers GOrun și Skechers GOwalk.
Prin acorduri de licență, compania oferă genți de marcă, ceasuri, ochel ari și acccesorii.
Skechers folosește publ icitate bazată pe celebrități, inclusiv artiști ca Demi Lova to și Camila
Cabello, jucători de baseball , Clayton Ke rshaw, David Ortiz, și jucători de fotbal Tony Romo și
Howie Long.
Pe 1 martie 2019, Skechers a lansat o campanie publi citară intitulată "Just Blew It" pentru a
ironize brandul Nike. Unui jucător de baschet, Zion Williamson , i s-a rupt complet adidasul Nike
în timpul unui meci, fapt care a stârnit amuzamentul mediei și a celor de la Skechers. (Chochrek,
2019) .

19
3. REZULTATELE CERCETĂRII
Studiul întreprins cuprinde trei părți: prima parte analziează primu l eveniment care este în
directă legătură cu sportul, a doua parte analizează cel de -al doilea eveniment, cel de lansare de
produs , iar a treia parte vizează evenimentul global. Pentru fiecare serie de date am calculat mai
întâi statisticile descriptive, am determinat sezonalitatea și staționaritate a și în final am realizat
studiul de eveniment .

3.1 Eveniment sportiv (sponsorizare): Roger Federer trece de la
Nike la Uniqlo

Pentru realizarea acestui studiu de eveniment se vor analiza cotațiile bursiere pentru brandul
Nike și Fast Retailing, împreună cu indicii de piață, S&P 50018, respectiv Nikkei 22519. Valorile
corespunzătoare companiei Fast Retailing și indicelui de piață Nikkei 225 au fost transformate din
yen în dolari pentru a facilita comparația între cele două branduri analizate. O parte din date poate
fi văzută în Anexa 1 .

3.1.1 Statistici descriptive
Scopul realizării statisticilor descriptive este acela de a obține o imagine generală , cât mai
amplă asupra datelor analiza te, prin determinarea prețului mediu de închidere pentru fiecare
companie, a corelațiilor existente, posibilelor valori extreme (outliers), dar și prin reprezentarea
grafică a acestora.
Din graficele de mai jos se observă că e voluția prețului acțiunii Nike urmează îndeaproape
evoluția indicelui de piață S&P 500 pe perioada analizată 18.12.2017 – 11.0.2019 , exceptând
prima parte a anului. Nike prezintă un trend crescător în primele trei trimestre ale anului, după care
o scădere. În cee a ce privește indicele de piață, în primele trei lun i ale anului există o creștere
urmată de o scădere bruscă, după care o creștere constantă.

18 S&P 500 este un indice care măsoară performanța pe piața bursieră a 500 de companii mari listate la bursele
din Statele Unite.
19 Nikkei 225 este un indice care măsoară performanța pe piața bursieră a celor mai puternice (blue -chip) 225
de companii listate la Bursa de valori din Tokyo (Tokyo Stock Exchange).

20
Fast Retailing urmează și ea un trend crescător, dar cu destule oscilații. Indicele de piață
Nikkei 225 prezintă în ultimul trimestru un trend descrescător, opus față de cel al brandului Fast
Retailing, care continuă să crească.

Restrângem graficul pentru cele 15 zile ( 21.06 – 12.07 .2018 ), adică ziua 0, ziua
evenimentului, 2 iulie, când Roger Federer a apărut pe terenul central de la Wimbledon în
echipament Uniqlo și încă 7 zile înainte de eveniment și 7 zile după eveniment.

Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Figura 3.2: Evoluția prețurilor de închidere pentru Nike și Fast Retailing împreună cu indicii de piață pe perioada
evenimentului
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Figura 3.1: Evoluția prețurilor de închidere pentru brandurile Nike și Fast Retailing alături de indicii de piață

21
În ciuda tre ndului descendent pentru seria de date a companiei japo neze, se observă că pe
data de 3 iulie, prețul acțiunii Fast Retailing crește , iar cel al brandului Nike scade. Deci există o
reacție din partea ambelor branduri la o zi de la eveniment .
Valorile medie , minimă , maximă , skewness și kurtosis ale prețului de închidere pentru cele
două branduri , precum și pentru indi cii de piață corespunzători , în perioada analizată, 18.12.2017
– 11.01.2019 , sunt pr ezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 3.1: Valoarea medie, minimă, maximă, skewness, kurtosis pentru prețurile de închidere ale brandurilor Nike
și Fast Retailing și pentru indicii de piață S&P 500 și Nikkei 225

NKE SP500 FR N225
Valoarea minimă 60.88 2417 370.3 183.6
Media 71.41 2743 472.5 211.8
Valoarea maxim ă 84.17 2931 574.2 230.6
Skewness 0.1651292 -0.2958999 0.1712227 -0.2835105
Kurtosis 1.984301 3.151010 2.012623 3.625463

Observăm că prețul de închidere al acțiunii Nike a variat în anul 2018 între 61 euro, valoarea
minimă și 84 euro, valoarea maximă, cu o medie de aproximativ 71 euro. În ceea ce privește
brandul Fast Retailing, diferența între valoarea minimă, 370 euro și valoarea maximă, 573 euro, a
destul de mare, media fiind undeva în jurul valorii de 469 euro. Există posibilitatea să avem valori
extreme.
Valoarea skewness pentru ambele branduri este pozitiv, ușoară asimetrie la dreapta , după
cum se poate observa și în histogramele de mai jos. Kurtosis are o valoare mai mică de 3 pentru
ambele branduri, deci distribuțiile sunt platicurtice , nu există outliers, fapt ce se poate observa și
din boxplot -urile de mai jos. Seriile de date care prezintă valori extreme sunt cele ale indicilor
bursier i, S&P 500 și Nik kei 225 . Se observă outliers pentru valorile mici.

Figura 3.3: Histograme Nike, Fast Retailing și indicii de piață
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

22
Figura 3.4: Boxplot Nike, S&P 500, Fast Retailing, Nikkei 225

Sursa: Prelucrare proprie în R studio

Cea mai puternică legătură este între indicii de piață S&P 500 și Nikkei 225, 0.75. Între Nike
și indicele de piață observăm că avem un coeficient de corelație mediu, de 0.59. Asta înseamnă că
Nike urmează trendul pieței. Fast Retailing nu se corelează deloc cu indicele de piață din Japonia.
Și între Nike și Fast Retailing observăm o c orelație destul de mare, de 0.61 , având în vedere că
vorbim totuși de două piețe bursiere diferite, dar ambele activează în același domeniu,
comercializând haine, cu precădere pentru sport.
Figura 3.5: Matricea de corelație

Sursa: Prelucrare proprie în R studio

3.1.2 Studiu de eveniment
Pentru realizarea studiului de eveniment conform cu metoda descrisă de MacKinlay prețurile
acțiunilor sunt transformate în rentabilități. Pentru a calcula o rentabilitate zilnică a acțiunilor, se
compară prețul de închidere din ziua prezentă cu prețul de închidere din ziua precedentă.
Rezultatele pot fi văzute în Anexa 1 .

23
Din analiza graficelor cu rentabilități de mai jos, observăm că Nike atinge cea mai mare
rentabilitate pozitivă, de peste 0.10, la sfârșitul lunii iunie, chiar înainte de ziua evenimentului.
Fast Retailing atinge cea mai mare rentabilitate negativă, aproape de -0.06, în lunile martie și iulie.
Pe 2 iulie se observă o rentabilitate negativă pentru Nike și una pozitivă pentru Fast Retailing.

Se observă și că seriile de date nu prezintă sezonalitate, lucru care era de așteptat dat fiind
faptul că perioada de analiză este mai mică de un an și datele sunt zilnice.
Aceste serii de date sunt sta ționare întrucât valorile calculate pentru testul Augmented
Dickey -Fuller se situează în jurul valorii de 6, în modul, pentru toate cele patru distribuții, mai
mare decât valoarea critică corespunzătoare din tabel (care este undeva în jurul valorii de 4) . De
asemenea, p -value are valoarea de 0.01, mai mică decât 0.05 (vezi Anexa 1 ).
În continuare , determinăm riscul fiecărei acțiuni exprimat prin abaterea standard a
rentabilității fiecărui titlu și stabilim și care este cea mai rentabilă acțiune folosind rata Sharpe.
Tabel 3.2: Tabel statistici cu rentabilități
Nike S&P 500 Fast Retailing Nikkei 225
Observa tions 254 254 254 254
Minimum -0.0681 -0.0410 -0.0629 -0.0473
Maximum 0.1113 0.0272 0.0695 0.0388
Stdev 0.0176 0.0103 0.0203 0.0121
Skewne ss 0.9465 -0.8065 -0.1903 -0.6755
Kurtos is 7.1569 1.9409 1.0246 2.1635 Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

Figura 3.6: Grafic cu rentabilități pentru fiecare brand și indice de piață

24

Analizând tabelul cu statistici de mai sus , cu rentabilitățile c elor două acțiuni și a indicilor
de piață , putem trage următoarele concluzii: Nike are cea mai mare rentabilitate, dar și cea mai
mică; Fast Retailing este acțiunea cea mai riscantă (Stdev din tabel), seria de date cu rentabilități
corespunzătoare brandului Nike prezintă un skewness pozitiv, deci există asimetrie la dreapta, cu
valori e xtreme mari , iar cea corespunzătoare setului lui Fast Retailing are coeficientul de asimetrie
negativ, deci există asimetrie la stânga, în acest caz, outlierii înregistrându -se pentru valorile mici;
valorile pentru coeficientul de boltire ne spun că distri buția seriei de date pentru Nike este
leptokurtică, iar pentru Fast Retailing este platikurtică, ceea ce înseamnă că valorile rentabilității
sunt mai împrăștiate în jurul mediei decât pentru Nike, deci o instabilitate mai mare pentru Fast
Retailing.
Rata Sharpe m ăsoară performanța unei investiții (titlu sau portofoliu) comparativ cu un activ
fără risc, ajustat la riscul său. Se calculează ca diferența î ntre rentabilitatea investiției și
rentabilitatea activului fără risc, împărțită la abaterea standard a i nvestiției, adică volatilitatea
acesteia sau riscul. Rata Sharpe reprezintă ,,rentabilitatea” suplimentară pe care o primește un
investitor la o creștere cu o unitatea a riscului (Wikipedia, 2020) .
Nike și Fast Retailing au val ori foarte apropiate ale Ratei Sharpe, 0.0469 , respectiv 0.052 ,
ambele sunt acțiuni sigure, câștig mare, risc mic, lucru care era de așteptat având în vedere că Nike
este lider de piață în ceea ce privește echipamentul sportiv, iar Fast Retailing este al treilea cel mai
mare ret ailer de îmbrăcăminte din lume.
La pasul al 3 -lea din metodologia studiului de eveniment formulat ă de MacKinlay, se alege
un model de estimare a rentabilității normale așteptate a acțiunilor și apoi se estimează aceste
rentabilități normale așteptate pentru peri oada evenimentului, dar calculată în lipsa acestuia.
Rentabilitatea normală așteptată se calculează pe baza parametrilor estimați ai modelului ales și
aplicat pentru perioada de estimare. În cazul acestui studiu, perioada de e stimare are 120 de zile.
Pentru acest eveniment se va aplica un model economic, modelul de piață20, un model de
regresie liniară simplă, care presupune o relație liniară între rentabilitatea acțiunii și rentabilitatea
pieței, adică cea a indicelui de piață.
După aplicarea modelului de regresie, vom determina coeficienții estimați, adică α
(Intercept) și β.
Rezultatele celor dou ă modele de regresie pot fi urmărite în Anexa 1 .

20 Market Model

25
Pentru modelul de regresie dintre Nike și S&P 500, termenul liber nu este semnificativ
statistic. Se renunță la α. β este puternic semnificativ statistic , p-value fiind mai mic decât 0.05. R –
squared este 0.45 , coef icientul de volatilitate (beta) este aproximativ 1 , deci N ike este un titlu care
evoluează la fel ca piața și orice modificare apărută în companie influențiază piața financiară din
America. Prețul acțiunii N ike este la fel de volatil ca piața .
Aplicăm modelul de regresie și pentru Fast Retailing și indicele de piață.
Observăm că beta este semnificativ statistic, p -value fiind mai mic decât 0.05. R -squared =
0.04, coeficientul de volatilitate (beta)= 0.36 mai mic decât 1, deci Fast Retailing este un titlu care
reacționează mai lent la schimbările care apar în piață, este mai puțin volatil decât piața .
Se verifică dacă reziduurile sunt normal distribuite, homoscedastice folosind graficele de tip
Q-Q Plot și histog ramele.

Tot la pasul 3 din metodologia lui MacKinlay se calculează rentabilitățile normal așteptate
pe baza param etrilor estimați anterior, adică determinăm rentabilitățile de pe per ioada
evenimentului, dar în absența acestuia. Acum se lucrează doar cu re ntabilitățile de pe perioada
ferestrei de eveniment. Excludem parame trul α pentru că nu este semnificativ statistic și modelul
utilizat pentru estimarea rentabilității normale ia forma:

𝑅𝑖𝑡=𝛽𝑖𝑅𝑚𝑡+𝜀𝑖𝑡
(1)

unde:
Figura 3.7: Q-Q Plot și histograme pentru reziduurile modelelor de regresie
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

26
𝑅𝑖𝑡= rentabilitatea acțiunii i la momentul t,
𝑅𝑚𝑡 = rentabilitatea indicelui de piață la momentul t ,
𝜀𝑖𝑡 = termenul eroare (diferența din tre rentabilitatea reală și cea estimată),
𝛽𝑖 = coeficientul modelului
Outputul din R cu rentabilitățile normal așteptate poate fi văzut în anexa 1.
La pasul 4 al metodologiei lui MacKinlay se determină rentabilitățile anormale ( 𝐴𝑅 𝑖𝑡).
Acestea se calculează ca diferență între rentabilitatea realizată efectiv pe piață în condițiile
existenței evenimentului și rentabilitatea normală așteptată a acțiunii estima tă pe perioada
evenimenului la pasul anterior. Rentabilitățile anormale sunt uneori declanșate de eveneimente.
Rentabilitățile anormale calculate în Rstudio pot fi observate în Anexa 1.
La pasul 5 al metodologiei studiului de eveniment se testează ipoteza referitoare la faptul că
rentabilitatea anormală este statistic diferită de zero, folosind testul statistic t. Adică verificăm dacă
rentabilitățile în exces sunt statistic semnificative.
Ipoteza nulă susține că nu există rentabilități anormale în f ereastra evenimentului, în timp ce
ipoteza alternativă sugerează prezența acestor rentabilități pe perioada evenimentului.
Aplicând testul t pentru fiecare ren tabilitate anormală, am obținut pentru Nike o rentabilitate
în exces semnificativă statistic cu o zi înainte de eveniment , iar pentru Fast Retailing la 2 zile și 7
zile după eveniment.

În graficele de mai sus în care sunt prezentate rentabilităț ile anormale și rentabilitățile
cumulate anormale pentru cele două branduri, pe peri oada evenimentului, se observă o scădere
bruscă pentru rentabilitatea anormală a lui Nike chiar î nainte de eveniment, probabil când a fost
Figura 3.8: Rentabilități anormale și cumulate anormale pe perioada evenimentului
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

27
dat publicității echipamentul cu care Federer va juca la Wimbledon în 2018. Rentabilitățile
anormale pentru Fast Retailing sunt aproape mereu negative, ceea ce înseamnă că existau așteptări
mai mari în acea perioad ă. Totuși pe 27 iunie și 3 iulie, dar și pe 12 iulie, la 10 zile de la eveniment,
se observă o rentabilitate anormală pozitivă, ceea ce ne arată faptul că venirea lui Federer la Uniqlo
i-a adus brandului Fast Retailing puțină atenție în piața bursieră.

3.2 Eveniment intern (lansare produs): Adidas lansează prima
pereche de pantofi 100% reciclabili

Pentru acest studiu de eveniment vor fi analizate prețurile acțiunilor Nike, Adidas și Puma,
împreună cu indicii de piață S&P 500, respectiv DAX21 și MDAX22. Prețurile acțiunii Nike și
valorile indicelui de piață S&P 500 au fost transformate din dolari în euro pentru a putea realiza o
analiză comparativă a celor 3 branduri. Datele pot fi văzute în Anexa 2 .

3.2.1 Statistici descriptive
Mai întâi, se urmărește evoluția prețurilor de închidere pentru cele 3 branduri în per ioada
analizată pentru a vedea dacă există oscilații în apropierea zilei evenimentului. Apoi se vor calcula
media, valoarea minimă și maximă a prețurilor de închidere, dar și valoarile skewness și kurtosis.
Distribuția seriilor de date va fi observată cu a jutorul histogramei și boxplotului, iar legăturile
dintre branduri și indicii de piață, folosind coeficientul de corelație.
Din graficele de mai jos se observă că Nike urmează îndeaproape evoluția indicelui de piață
S&P 500 în perioada analizată, 9 octombrie 2018 – 22 octombrie 2019 , dar perioadele de scădere
sunt mai pronunțate pentru Nike.
Adidas urmează un trend crescă tor constant. Indicele de piață DAX prezintă tot un trend
crescător, dar cu foarte multe oscilații. Prin urmare, Adidas este o com panie stabilă, care
reacționează mai lent la schimbările pieței.
Brandul Puma are o evoluție asemănătoare cu cea a brandului Adidas, cu excepția ultimelor
două luni analizate, când Adidas înregistrează o săcadere, iar Puma continuă trendul crescător.

21 DAX este un indice bursier de pe piața germană de capital, alcătuit din cele mai mari 30 de companii listate la
Bursa din Frankfurt (Frankfurt Stock Exchange).
22 MDAX este un indice bursier din Germania, alcătuit din 60 de acțiuni Prime Standard (sectorul Bursei de Valori
din Frankfurt pe care sunt listate compan ii care respectă un standard mai mare de transparență și raportare decât cel
impus de legislația germană) din toate sectoarele, cu excepția tehnologiei care se situează imediat sub cele 30 de
companii incluse în indicele DAX.

28
Indic ele de piață MDAX are și el o evoluție asemănătoare cu cea a indicelui DAX. Toți indicii de
piață au aproape aceeași evoluție.

Restrângem graficul pentru cele 15 zile (08.04 – 30.04.2019), adică ziua 0, ziua
evenimentului, 17 aprilie, când A didas a anunțat că lan sează prima pereche de adidași 100 %
reciclabili și încă 7 zile înainte de even iment și 7 zile după eveniment. Observăm că după data de
18, 19 aprilie toate cele trei branduri prezintă un trend descrescător. Este vizibil faptul că Adidas
înregistrează un punct de maxim pe 18 aprilie, dar la fel se întâmplă și cu Nike, au o evoluție
asemănătoare pe fereastra evenime ntului.

Figura 3.9: Evoluția prețurilor de închidere pentru brandurile Nike, Adidas și Puma alături de indicii de piață
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Figura 3.10: Evoluția prețurilor de închidere pentru Nike, Adidas și Puma împreună cu indicii de piață pe perioada
evenimentul ui
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

29
Valorile medie, minimă, maximă, skewness și kurtosis ale prețului de închidere pentru cele
trei branduri, precum și pentru indicii de piață corespunzători, î n perioada analizată, 09.10.2018 –
22.10.2019 , sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 3.3: Valoarea medie, minimă, maximă, skewness, kurtosis pentru prețurile de închidere ale brandurilor Nike,
Adidas și Puma și pentru indicii de piață S& P 500, DAX și MDAX

NKE SP500 ADS DAX PUM MDAX
Valoarea
minimă 55.8 2030 174 10382 39.3 21301
Media 68.5 2374 229 11746 53.6 24716
Valoarea
maxim ă 80 2542 291 12755 72.3 2629 1
Skewness -0.201109 -0.628337 0.101497 -0.286854 0.45476 -0.892096
Kurtosis 2.57488 2.78284 1.36154 2.2275 2.01886 3.00976

Observăm că prețul de închidere al acțiunii Nike a variat în anul 20 19 între 56 euro, valoarea
minimă și 80 euro, valoarea maximă, cu o medie de aproximativ 69 euro. Asta arată că Nike nu a
avut o evoluție stabilă în anul 2019. Posibil să avem valori extreme. În ceea ce privește brandul
Adidas , diferența între valoarea minimă, 174 euro și valoarea maximă , 291 euro, a fost destul de
mare, media fiind undeva în jurul val orii de 229 euro. Există posibilitatea să avem valori extreme.
Pentru Puma, prețul cel mai mic de închidere a fost de 39 euro, media de 54 euro, iar valoarea
maximă a fost de 72 euro. Deși Nike este lider pe piața brandurilo r de echipament sportiv,
compani a Adidas este văzută mult mai bine de analiștii bursieri, aceasta având un preț de
tranzacționare mai mare.
Valoarea skew ness este negativă doar pentru Nike, ceea ce indică o ușoară asimetrie la
stânga, după cum se observă și în histograma de mai jos. Kurtosis este mai mic decât 3 pentru toate
cele 3 branduri, deci distribuțiile sunt aproape platicurtice , seriile nu prezintă outliers după cum se
observă și în boxploturile de mai jos.

Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Figura 3.11: Histograme Nike, Adidas, Puma

30

Între seriile de date există legături puternice și foarte puternice , în special între cei trei indici
de piață, peste 0.9. Între Nike și Adidas, respectiv Puma există un coeficient de corelație de 0.7 ,
respec tiv 0.77, iar între Adidas și Puma de 0.9. Deci ne așteptăm să avem rentabilități anormale
ori pozitiv ori negative pentru toate cele trei branduri.
Figura 3.13: Matrice a de corelație

3.2.2 Studiu de eveniment
Pentru a putea realiza studiul de eveniment se transformă prețurile de închidere în
rentabilități. Rezultatele pot fi văzute în Anexa 2 .
Din analiza graficelor cu rentabilități de mai jos, observăm că Nike atinge cea mai mare
rentabilitate pozitivă, de peste 0. 06, la începutul anului, dar și cea mai mare rentabilitate negativă.
Se observă și că seriile de date nu prezintă sezonalitate, lucru care era de așteptat dat fiind
faptul că perioada de analiză este de un an și datele sunt zilnice. Sursa: Prelucrare proprie RStudio Figura 3.12: Boxploturi Nike, Adidas, Puma, S&P 500, DAX, MDAX
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

31

Aceste serii de date sunt sta ționare întrucât valorile calculate pentru testul Augmented
Dickey -Fuller se situează în jurul valorii de 6, în modul, pentru toate cele șase distribuții, mai mare
decât valoarea critică corespunzătoare din tabel (care este undeva în jurul valorii de 4). De
asemenea, p -value are valoarea de 0.01, m ai mică decât 0.05 (vezi Anexa 2 ).
În continuare, se determină riscul fiecărei acțiuni exprimat prin abaterea standard a
rentabilității fiecărui titlu și rata Sharpe.

Tabel 3.4: Tabel statistici cu rentabilități
Nike S&P 500 Adidas DAX Puma MDAX
Observa tions 254 254 254 254 254 254
Minimum -0.0681 -0.0329 -0.0572 -0.0463 -0.0732 -0.0404
Maximum 0.0717 0.0343 0.0913 0.0337 0.0990 0.0299
Stdev 0.0161 0.0103 0.0169 0.0102 0.0205 0.0100
Skewne ss -0.2270 -0.4833 0.1461 -0.5381 0.1420 -0.4468
Kurtos is 3.0457 1.4194 3.2606 2.0305 3.2704 1.0071

Analizând tabelul cu statistici de mai sus , cu rentabilitățile acțiunilor și a indicilor de piață ,
putem trage următoarele concluzii: Puma are cea m ai mare rentabilitate negativă și c ea mai mare
rentabilitate pozitivă și este cea mai riscantă acțiune, având cea mai mare abatere standard; seriile
de date cu rentabi lități corespunzătoare brandurilor Puma și Adidas prezintă un skewness pozitiv,
deci există o ușoară asimetrie la dreapta, cu valori extreme mari , iar cea corespunzătoare setului Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Figura 3.14: Grafic rentabilități Nike, S&P 500, Adidas, DAX, Puma, MDAX
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

32
lui Nike are coeficientul de asimetrie negativ, deci există a simetrie la stânga, în acest caz, outlierii
înregistrându -se pentru valorile mici; valorile pentru coeficientul de boltire sunt mai mari decât 3
pentru toate cele trei branduri , deci distribuția seriei de date pentru acestea este platikurtică , iar
ceea ce înseamnă că valorile rentabilității sunt puțin împrăștiate în jurul mediei .
Puma are cea mai mare valoare a Ratei Sharpe, 0.102, acțiune mai sigură decât Nike și
Adidas pe perioada analizată , câștig mare, risc mic.

Tabel 3.5: Rentabilitățile medii pentru cele trei acțiuni și indicii de piață
Nike S&P 500 Adidas DAX Puma MDAX
0.000853193 0.000208102 0.001437406 0.000299140 0.002099947 0.000275806

În tabelul de mai sus sunt prezentate rentabilitățile medii. Acestea sunt pozitive pentru toate
acțiunile. Cele mai rentabile acțiuni sunt Puma și Adidas .
La pasul următor determinăm parametrii modelului de piață, aplicat pe datele din perioada
de estimare, folosind regresia liniară. Pe baza acestor parametrii calculăm rentabilitățile normal
așteptate ale acțiunilor pentru perioada evenimentului. În cazul acestui stu diu, perioada de estimare
are 120 de zile . Rezultatele modelelor liniare pot fi observate în Anexa 2 .
Pentru modelul de regresie dintre Nike și S&P 500, termenul liber nu este semnificativ
statistic. Se renunță la α. β este puternic semnificativ statistic, p -value fiind mai mic decâ t 0.05. R –
squared este 0.435 , coeficientul de volati litate (beta) este 0.99 , deci Nike este un titlu care
evoluează aproape în același ritm cu piața.
Aplicăm modelul de regresie și între Adidas și indicele de piață DAX .
Obser văm că alfa nu este statistic semnificativ, dar beta da, t -statistic având o valoare mai
mare de 1.98. R -squared are valoarea de 0.32 9, iar coeficientul de volatilitate (beta) este 0.83 , mai
mic decât 1. Adidas este un titlu care evoluează într -un ritm mai lent decât piața, orice modificare
apărută fiind perdepută mai târziu. Adidas este mai puțin volatil decât piața.
Aplicăm modelul de regresie între Puma și MDAX.
Coeficientul beta este statistic semnificativ și are valoa rea 1 , deci Puma este un titl u care
evoluează în același timp cu piața . R-squared are valoarea de 0.2 68.
Comparând R -squared de la cele trei modele de regresie, putem spune că niciuna dintre cele
trei companii nu se află în foarte strânsă legătură cu piața, valoarea acestei măsuri fiind sub 0.5
pentru toate cele trei branduri. Putem observa acest lucru și din graficele de mai jos. Nike are cele
mai multe puncte apropiate de dreapta de regresie.

33
Figura 3.15: Modelele de regresie unifac torială, Nike și S&P 500, respectiv Adidas și DAX și Puma și MDAX

În continuare, testăm dacă reziduurile din modelele de regresie sunt normal distribuite.

Observăm din graficele Q-Q și histograme că reziduurile sunt homoscedastice, normal
distribuite, asta înseamnă că modelele estimează destul de bine parametrii alfa și beta. Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Figura 3.16: Grafice de tip Q -Q Plot și histograme pentru testarea normalității reziduurilor din model
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

34
Mai departe, se calculează rentabilitățile normal așteptate pe baza parametrilor estimați
anterior, adică determinăm rentabilitățile de pe perioada evenimentului, dar în absența acestuia.
Acum se lucrează doar cu rentabilitățile de pe perioada f erestrei de eveniment.
Outputul din R cu rentabilitățile normal așteptate poate fi văzut în Anexa 2 . Observăm că în
general, rentabilitățile normal așteptate sunt pozitive.
La pasul 4 al metodologiei lui MacKinlay se determină rentabilitățile anormale. Acestea se
calculează ca diferență între rentabilitatea realizată efectiv pe piață în condițiile existenței
evenimentului și rentabilitatea normală așteptată a acțiunii estimată pe perioada evenimenului la
pasul anterior.
Rentabilitățile an ormale calculate în RS tudio pot fi observate în Anexa 2 . Avem atât
rentabilități anormale pozitive, dar și pozitive.
La pasul 5 al metodologiei studiului de eveniment se testează ipoteza referitoare la faptul că
rentabilitatea anormală este st atistic diferită de zero, folosind testul statistic t. Rezultatele testului
t și p -value asociat pot fi observate în Anexa 2 .
Aplicând testul t pentru fiecare rentabilitate anormală, am obținut o rentabilitate anormală
pozitivă statistic semnificativă pentru Nike la două zile după eveniment, niciuna pentru Adidas și
una pentru Puma la 6 zile de la eveniment. Posibil ca aceste rentabilități anormale să fie date de
alte evenimente și nu de cel analizat.

În graficele de mai sus în care sunt prezentate rentabilităț ile anormale și rentabilitățile
cumulate anormale pentru cele trei branduri, pe perioada evenimentului, se observă pentru Nike și
Puma o rentabilitate pozitivă chiar pe 17 aprilie, când Adidas anunța că lansează o pereche de
Figura 3.17: Rentabilități anormale și cumulate anormale pe perioada evenimentului
Sursa: Prelucrare propri e în RStudio

35
adidași 100 % reiclabili. Adidas înregistra o rentabilitate anormală negativă. De pe 18 aprilie 2019
începând, Nike și Puma au rentabilități anorm ale negative, iar Adi das pozitive, ceea ce înseamnă
că acest eveniment a avut o influență asupra evoluției prețurilor acțiunilor. Deși Adidas și Nike
sunt listate la aceeași bursă, cea germană, observăm că rentabilitățile anormale cumulate pentru
cele două branduri au o evoluție total opusă pe perioada evenimentului, lucru care poate fi explicat
prin faptul că după ce s -au separat Adidas și Puma au urmat direcții opuse de acțiune și strategie
de marketing – Adidas s -a îndreptat spre tenis și fotbal, iar Pum a spre atletism.

3.3 Eveniment global: Închiderea magazinelor datorită
pandemiei generată de coronavirus
Pentru a realiza acest studiu de eveniment se analizează evoluția prețurilor acțiunilor de pe
piața bursieră din America – Nike, Under Armour, Lulule mon, Skechers – împreună cu indicele
de piață comun, Russell 100023.
Perioada de analiză este 3 octombrie 2019 – 24 august 2020. Aceasta este împărțită în:
perioada de estimare (3 octombrie 2019 – 4 martie 2020), 105 zile de tranzacționare, perioada
evenim entului (5 martie – 25 martie 2020), 15 zile, ziua evenimentului (16 martie – magazinele
din SUA se închid pentru a preveni răspândirea noului tip de coronavirus), 1 zi, perioada post
eveniment (26 martie – 24 august 2020), 105 zile. Un printscreen cu o pa rte din date poate fi
urmărit în anexa 3 .
Într-o primă etapă din analiză se reprezintă grafic seria de date folosind programul Rstudio
și se calculează statistici descriptive. În a doua etapă se realizează studiul de eveniment, iar la final
se va face o comparație între ceea ce a fost înainte de eveniment (perioada de estimare) și ce este
după eveniment (perioada post eveniment) pentru a vedea impactul pandemiei asupra pieței
brandurilor de echipament sportiv.

23 Russell 1000 este un indice de piață cuprins în indicele Russell 3000, alcătuit din cele mai puternice 1000 de
companii din Statele Unite (Ganti, Investopedia, 2020) .

36
3.3.1 Statistici descriptive
Primul lucru pe care îl putem face este să urmărim vizual cum sunt distribuite datele.

Observăm că prețurile acțiuni i Lululemon urmează cel mai îndeaproape evoluția indicelui
de piață Rus sell 1000 și că în luna martie, atât indicele de piață cât și cele 4 branduri au înregistrat
scăderi ale prețului de închidere.
Pentru a putea vedea mai bine ceea ce s -a întâmplat pe fereastra de eveniment, restrângem
graficul la cele 15 zile, adică ziua 0, ziua evenimentului și 7 zile înainte de eveniment și 7 zile
după.

Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Figura 3.18: Evoluția prețurilor de închidere pentru brandurile Nike, Under Armour,
Lululemon, Skechers și pentru indicele de piață Russell 1000
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Figura 3.19: Prețurile de închidere înregistrate pe fereastra evenimentului

37
Observăm că în zi ua 0, ziua evenimentului, 16 martie, dar și în zilele de după s -a înregistrat
o scădere bruscă a prețurilor acțiunilor. Lululemon a avut cea mai scurtă perioadă de scădere dintre
cele patru firme, după data de 18 martie, prețul acțiunii intrând iar pe un t rend crescător, deci putem
spune că ea a fost cel mai puțin afectată de pandemia de coronavirus.
Valorile medie, minimă, maximă, skewness și kurtosis ale prețului de închidere pentru cele
patru branduri, precum ș i pentru indicele de piață corespunzător , în perioada analizată, sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 3.6: Valoarea medie, minimă, maximă, skewness, kurtosis pentru prețurile de închidere ale brandurilor Nike,
Under Armour, Lululemon, Skechers și a indicelui de piață Russell 1000

NKE UA LULU SKX RUI
Valoarea
minimă 62.64 6.89 139 20.61 1224
Media 94.15 12.74 248 33.40 1694
Valoarea
maxim ă 111.83 19.55 376.3 44.21 1904
Skewness -1.07077339 0.26721063 0.56578531 -0.07380634 -1.06431974
Kurtosis 4.864055 1.314412 2.429026 1.860063 3.952471

Observăm că prețul de închidere al acțiunii Nike a variat între 63 dolari , valoarea minimă și
112 dolari , valoarea maximă, cu o medie de aproximativ 94 dolari . Asta arată că prețul de închidere
al titlului Nike a variat destul de mult, deci nu a avut o evoluție stabilă. În ceea ce privește brandul
Under Armour , acesta a înregistrat cele mai mici valori ale prețului de închidere, dar nu a existat
o variație foarte mare între valoarea minimă de 7 dolari și cea maximă de 20 de dolari, cu o medie
de 13 dolari . Lululemon a avut cel mai mare preț de închidere, 376 dolari, dar și cele mai multe
variații, prețul minim fiind de 139 dolari, iar media 248 dolari. Skechers a avut o evoluție mai
constantă, valoarea minimă a prețului de închidere fiind de 21 dolari, cea maximă de 44 dolari, iar
media de 33 dolari.
Valoarea skewness este negativă pentru Nike , ceea ce indică o asimetrie la stânga, după cum
se observă și în histog rama de mai jos. Kurto sis este mai mare decât 3 pentru Nike, deci are o
distribuție leptokurtică și este posibil să avem outliers pentru valorile mici. Pentru celelalte trei
branduri valoarea coeficientului de boltire este sub 3, prin urmare distribuțiile sunt platikurtice.

38

Figura 3.21: Boxploturi Nike, Under Armour, Lululemon, Skechers, Russell 1000

Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

În boxploturile de mai sus se observă prezența valorilor extreme pentru brandul Nike și
pentru indicele de piață Russell 1000.
Figura 3.20: Histogramele corespunzătoare prețurilor de închidere pentru Nike, Under Armour,
Lululemon, Skechers și indicele de piață Russell 1000
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

39
Figura 3.22: Coeficienții de corelație dintre cele 4 branduri, Nike, Under Armour, Lululemon, Sk echers și indicele de
piață Russell 1000

Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

Există o corelație foarte puternică între Nike și indicele de piață, de 0.93, ceea ce înseamnă
că Nike reprezintă cel mai bine piața. Și între celelalte 3 branduri și Russell 1000 avem un
coeficient de corelație în jurul valorii de 0.5, deci există o legătură pozitivă destul de puternică
între Under Armour, Lululemon, Skechers și indice. În ceea ce privește relațiile dintre branduri,
observăm că Under Armour se corelează cu Ske cheres (0.9), iar Nike cu Lululemon (0.73) , prima
pereche reprezentând brandurile mai instabile, cu valori ale prețului de închidere mai mici, iar a
doua pereche reprezentând brandurile puternice, care pot influența piața. Vedem și un coeficient
de corelaț ie negativ, -0.36, între Under Armour și Lululemon. Cele două branduri evoluează în
sens opus. Under Armour este o companie care se află de câțiva ani pe un trend descendent, cu
atât mai mult în această perioadă de criză, iar Lululemon este o firmă care se extinde din ce în ce
mai mult pe piața internațională , profitând de popularitatea de care se bucură yoga și ideea
de ,,living your best life ” și dezvoltare personală (Lamare, 2018) . Între Lululemon și Skechers
există o corelație aproape de 0, deci nu există nicio legătură între cele două branduri.

3.3.2 Studiu de eveniment
Pentru a putea realiza studiul de eveniment conform cu metodologia M acKinlay trebuie să
transformăm prețuril e de închidere în rentabilități. Realizăm acest lucru în RStudio cu funcția
Return.calculate din pachetul PerformanceAnalytics. O parte din rezultate pot fi văzute în anexa
3.

40
În continuare testăm sezonalitatea și staționaritatea seriilor de date.

Din graficul de mai sus se observă că seriile de date nu prezintă sezonalitate, lucru care era
de așteptat dat fiind faptul că perioada de analiză este mai mică de un an și datele sunt zilnice.
Avem indicii că aceste serii sunt staționare, cu câteva perioade când fiecare titlu a înregistrat
fluctuații, rentabili tăți mai mici decât trendul, în perioada de criză de la începutul pandemiei de
coronavirus.
Testăm staționaritatea seriilor de timp folosind testul Augmented Dickey -Fuller . Ipoteza
nulă a testului spune că în seria de date este prezentă o rădăcină unitate24, adică un trend stochastic
sau random walk. Ipoteza alternativă este staționaritatea seriei de timp. Cu cât valoarea testului
ADF are o valoare mai mare negativă, la un nivel p -value mai mic decât 0.05, cu atât suntem mai
siguri că putem respinge ipoteza nulă, deci seria este staționară. Rezultatele testelor pentru cele 5
serii de date pot fi văzute î n anexa 3 . Valorile testului ADF se situează în interv alul -4.764 și –
5.967 , cu p -value de 0.01. Deci seriile sunt staționare.
Determinăm care este cea mai riscantă acțiune, calculând abaterea standard și care este cea
mai rentabilă acțiune, prin Rata Sharpe.

24 Unit root
Figura 3.23: Graficul rentabilităților pentru Nike, Under Armour, Lululemon, Skechers și Russell 1000
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

41
Tabel 3.7: Riscul și rata Sharpe pentru Nike, Under Armour, Lululemon și Skechers
Nike Under Armou r Lululemon Skechers
Abatere standard 0.0262 0.0445 0.0310 0.0365
Rata Sharpe 0.0472342 -0.0416899 0.1143131 -0.00583916

Under Armour a înregistrat cea mai mare abatere standard și implicit riscul cel mai mare
și Nike riscul cel mai mic. Rata Sharpe cea mai mare o are Lululemon, rentabilitate mare, risc mic.
Under Armour și Skechers au Rata Sharpe negativă, ceea ce înseamnă că ele aduc pierderi
agenților bursieri care le in clud în portofoliul de acțiuni.
La pasul 3 din metodologia studiului de eveniment se determină rentabilitățile normal
așteptate pe perioada evenimentului, dar în absența acestuia. Aplicăm un model economic de
regresie liniară simplă, modelul de piață pe perioada de estimare , determinând astfel coeficienții
alfa și beta . Folosim funcția lm în RStudio între rentabilitatea fiecărui titlu și rentabilitatea
indicelui de piață. Rezultatel e regresiilor pot fi urmărite î n anexa 3 .
Termenul liber nu este semnificativ statistic pentru niciunul din modele. Se renunță la el.
Beta este puternic semnificativ statistic pentru trei modele din patru, p -value foarte mic. Pentru
modelul de regresie dintre Under Armour și indicele de piață parametrul beta este semnificativ
statistic pentru un nivel de semnificație de 0.001 (două steluțe în loc de trei).
Pentru a vedea și mai bine că există o legătură liniară între rentabilitățile titlurilor și
rentabilitățile indicelui de piață, realizăm un scatterplot în R pe care adăugăm și dreapta de regresie.

Figura 3.24: Scatterplot cu modelele de regresie eveniment 3
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

42
Observăm că Nike are cea mai puternică legătură cu indicele de piață, având și R –
Squared de 0.52, iar pentru Under Armour dreapta de regresie este aproape paralelă cu abscisa. R –
squared are o valoarea foarte mică de 0.065. Acest lucru poat efi explicat pri n faptul că indicele
Russell 1000 cuprinde după cum îi spune și numele 1000 de companii, iar cele mai mici dintre ele,
nu influențează piața sau nu sunt influențate de evoluția pieței în ansamblu. Nike, fiind unul dintre
cele mai stabile branduri de pe pia ță evoluează aproape în același ritm cu indicele de piață. Nike
este un brand care are un impact asupra pieței.
Trebuie să avem grijă ca acele reziduuri din model să fie normal distribuite , adică trebuie
să verificăm dacă erorile sunt homoscedastice sau heteroscedastice. Dacă erorile sunt
heteroscedastice, modelul nostru estimează corect pentru primele zi le, dar pe măsură ce se
deplasează în timp, erorile încep să fie din ce în ce mai deplasate față de dreapta de regresie. Deci
erorile trebuie să fie homoscedastice, normal distribuite, lucru care poate fi verificat prin
observarea legăturilor dintre cuartilele va lorilor reziduale și cuar tilele distribuției teoretice normale.
În RStudio putem face asta printr -un grafic de tip Q -Q plot sau observând o histogramă.

Se pot observa câteva valori outliers, dar asta poate fi explicat prin faptul că pe o piață
financiară există o volatilitate însemnată a titlurilor și atunci nu poți obține tot timpul rentabilități
foarte aproape de medie. Dar în general, valorile rezidual e sunt foarte aproape de această dreaptă,
prin urmare sunt normal distribuite.
Calculăm acum rentabilitățile normal așteptate, adică ce rentabilitate aș fi avut pe fereastra
de eveniment în absența evenimentului. Cum termenul liber nu este semnificativ sta tistic, Figura 3.25: Grafice de tip Q -Q Plot și histograme pentru testarea heteroscedasticității rez iduurilor
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

43
determinăm rentabilitățile normal înmulțind termenul beta din modelul de regresie cu rentabilitatea
indicelui de piață. Rezultatele pot fi observate în anexa 3 .
La pasul 4 din metodologia MacKinlay se determină rentabilitățile anormale ca diferenț ă
între rentabilitatea înregistrată pe piață în realitate (cu eveniment) și rentabilitatea normal așteptată
calculată la pasul anterior. Rentabilitatea anormală sau în exces este rentabilitatea dată de
perturbația apărută din cauza evenimentului. Rezultatele sunt în anexa 3 .
În continuare, la pasul 5, se testează ipoteza referitoare la faptul că rentabilitatea anormală
este statistic diferită de zero, folosind testul statistic t. Ipoteza nulă spune că evenimentul nu are
niciun impact asupra comport amentului rentabilităților. Este calculată și valoarea p -value asociată
testului t. To ate calculele pot fi urmărite în anexa 3 .
Pentru brandul Nike am obținut 8 rentabilități anormale semnificative statistic ( |t-test| > 1.96
și p-value asociat testului t < 0.05) pe fereastra evenimentului. Trei dintre ele s -au înregistrat
înainte de eveniment cu 5, respectiv 2 și o zi. Celelalte cinci s -au înregistrat după eveniment la 2,
3, respectiv 5, 6 și 7 zile. Pentru Under Armour s -au înregistrat 3 rentabilități în exces semnificative
statistic, la 2, 3 și 4 zile după eveniment. În ceea ce privește compania Lululemon, am obținut 9
rentabilități anormale semnificativ statistice, 3 înainte de eveniment, cu 4, respectiv 2 și o zi; chiar
în ziua evenimentului, pe 16 mart ie și la 2, respectiv 3, 4, 5 și 6 zile după eveniment. Skechers a
înregistrat rentabilități în exces cu o zi înainte de eveniment, în ziua evenimentului și la 1, respectiv
2, 4 și 7 zile după. Observăm că pentru Nike, care este o companie stabilă, efectul evenimentului
s-a resimțit mai târziu decât la celelalte branduri.
Facem o agregare a rentabilităților în exces pe perioada evenimentului pe mulțimea
companiilor și în timp și obținem două măsuri: media rentabilităților anormale (average abnormal
return) și rentabilitatea cumulată a rent abilităților medii (cumulative average abnor mal return).
Rezultatele sunt în anexa 3 .
Figura 3.26: Evoluția rentabilităților anormale medi și a rentabilităților anormale medii cumulate pe fereastra de
eveniment
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

44
Se observă în graficul de mai sus, o scădere a rentabilității anormale medii pentru cele 4
titluri care începe cu 3 zile înainte de eveniment (ziua a 5 -a în grafic) și a tinge un punct de minim
în ziua evenimentului (ziua a 8 -a în grafic). După 3 zile de la eveniment, deja rentabilitatea
anormală medie cumulată începe să crească. Practic perioada în care evenimentul produce efecte
negative în piață cuprinde 6 zile.
În conc luzie, închiderea magazinelor Nike, Under Armour, Lululemon și Skechers în Statele
Unite datorită pandemiei de coronavirus, a avut un impact negativ, de scădere a cotațiilor titlurilor.

45
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Scopul lucrării de față a fost acela de a arăta impactul pe care îl au diferite evenimente, fie
ele sportive, interne sau de nivel global, asupra celor mai mari branduri de echipament sportiv din
lume, folosind metoda studiului de eveniment. Cercetarea a vizat analiza a t rei eveniment, șapte
companii, împreună cu cinci indici de piață, în funcție de piața pe care sunt listate acestea. Fereastra
evenimentului a avut o durată de 15 zile, perioada de estimare și post eveniment, 120 de zile sau
105 pentru evenimenul legat de c oronavirus.
Primul eveniment – pe data de 2 iulie Uniqlo anunță că Roger Federer este noul ambasador
al brandului japonez, tenismenul elvețian renunțând la contractul cu Nike, vechi de mai bine de 20
de ani – a fost studiat pe perioada 18 decembrie 2017 – 11 ianuarie 2019. A existat o reacție din
partea ambelor branduri, dar nu foarte puternică. S -a observat o scădere a rentabilității prețului
acțiunii Nike la o zi după eveniment și o creștere pentru Fast Retailing. Dar efectul s -a resimțit
doar pentru câte va zile. Am obținut o rentabilitate anormală statistic semnificativă pentru Nike cu
o zi înainte de eveniment, iar pentru Fast Retailing, la două și 7 zile , după eveniment.
În ceea ce privește evenimentul al doilea, cel de lansare de produs – pe data de 1 7 aprilie
2019, Adidas lansează prima pereche de pantofi 100% reciclabili – a fost analizat pe perioada 9
octombrie 2018 – 22 octombrie 2019. Nu s -a observat o reacție semnificativă în piață, nici pentru
Adidas, nici pentru principalii competitori, Puma și Nike, deși această lansare a fost inclusă în cele
mai bune invenții ale anului 2019. Am obținut totuși o rentabilitate anormală semnificativă statistic
pentru Nike la 2 zile după eveniment și una pentru Puma la 6 zile de la eveniment, dar niciuna
pentru A didas. Aceste rentabilități normale au fost probabil date de alte evenimente de pe piață.
Al treilea eveniment, cel global, cu un puternic impact asupra lumii în anul 2020 – pe data
de 15 martie, se închid magazinele în SUA, printre care cele ale branduril or Nike, Under Armour,
Lululemon, Skechers din cauza pandemiei de coronavirus – a fost analizat în intervalul 3 octombrie
2019 – 24 august 2020. Aici putem vorbi de o reacție foarte puternică apărută pe piața bursieră. S –
au obținut mai multe rentabilități anormale semnificative statistic atât înainte de eveniment, în ziua
evenimentului, cât și după. Prețurile tuturor brandurilor au scăzut, la fel și indicele de piață. Nike
și Lululemon și -au revenit destul de repede după acea perioadă de câteva săptămâni, a cum fiind
pe un trend ascendent. Under Armour, însă este cea mai afectată de această criză, întrucât această
companie se afla deja pe un trend descendent de câțiva ani. În continuare , valoarea prețului acțiu nii
acestui brand este undeva la sub 10 dolari, f oarte puțin pentru o companie care a fost îl ultimii ani

46
din ce în ce mai vizibilă, Michael Phelps și Andy Murray fiind doar două nume mari care au
contract cu aceasta.
Evoluția prețurilor de închidere, a rentabilităților și impactul evenimentelor au fost surprinse
atât vizual, prin diferite tipuri de grafice, cât și matematic, folosind ca metodă de estimare a
rentabilităților normale , modelul de piață, iar mai apoi calculând rentabilitățile anormale și cele
cumulate. Analiza am ralizat -o în RStudio, parcur gând pașii metodologiei lui MacKinlay, anteri or,
calculând câteva statistici descriptive .
Studiul de eveniment este o metodologie încă utilizată pe scară largă în domeniile de
cercetare. Acest lucru se datorează faptului că această metodologie de cercetare are un design
puternic și ușor, sunt detectate ușor performanțele anormale, poate fi utilizat în condiții mai puțin
decât perfecte, iar rezultatele sunt ușor de interpretat și distribuit.
Limitele cercetării realizate sunt date de faptul că am ut ilizat un singur model de estimare,
modelul de piață; inexistența unei alte metode, mai recentă, de realizare a studiului de eveniment
care să ofere o analiză mai exactă a pieței, dar și de faptul că am ales să studiez evenimente nelegate
de zona economică , financiară, care au un impact mai mare asupra pieței. De asemenea, perioada
de estimare ar trebui să aibă poate 250 de zile, nu 120, iar fereastra de eveniment să aibă 20 de
zile.
În viitor mi -aș dori să realizez o cercetare care să aibă la bază aceași i dee a acestui studiu,
dar să iau în considerare mai multe ev enimente pentru mai multe firme și mai mulți ani. În final,
mi-aș dori să realizez o comparație a prețurilor acțiunilor și a rentabilităților de pe perioada de
estimare cu cele obținute pe perioad a post -eveniment și să observ astfel impactul pe care l -a avut
evenimentul asupra pieței după eveniment.

47
Bibliografie
1. Ball, Y. (2007). The Wall Street Journal . Accesat mai 24, 2020,
https://www.wsj.com/articles/SB118559418768781161
2. Chochrek, E. (2019). Foot Wear News . Accesat mai 24, 2020,
https://footwearnews.com/2019/focus/athletic -outdoor/skechers -ad-shades -nike-zion-
williamson -shoe-explosion -1202755335/
3. Dawson, A. (2018). Busin ess Insider . Accesat mai 19, 2020,
https://www.businessinsider.com/juventus -fc-stock -has-doubled -in-the-cristiano -ronaldo –
era-and-its-probably -only-the-beginning -2018 -9
4. Dhyani. (2019). Inside Sport . Accesat mai 24, 2020,
https://www.insidesport.co/manc hester -city-confirm -860-mn-ten-year-sponsorship -deal-
with-puma/
5. Encyclopaedia Britannica. (2019). Britannica . Accesat mai 25, 2020,
https://www.britannica.com/topic/Nike -Inc
6. Filippo, H. (2020). ThoughtCo . Accesat mai 25, 2020, https://www.thoughtco.com /quick –
history -of-adidas -1444319
7. Ganti, A. (2019). Investopedia . Accesat mai 22, 2020,
https://www.investopedia.com/terms/a/adjusted_closing_price.asp
8. Ganti, A. (2020). Investopedia . Accesat august 25, 2020,
https://www.investopedia.com/terms/r/russell_1000index.asp
9. Germano, S. (2018). The Wall Street Journal . Accesat mai 22, 2020,
https://www.marketwatch.com/story/roger -federer -dumps -nike-signs -300-million -uniqlo –
apparel -deal-2018 -07-02
10. Gray, J. (2018). EXPRESS . Accesat mai 19, 2020,
https://www.express.co.uk/sport/tennis/983228/Roger -Federer -UNIQLO -Wimbledon -Nike –
share -price
11. Hyde, K. (2007). Japan Society . Accesat mai 24, 2020,
https://www.japansociety.org/uniqlo_ _tokyo_to_new_york_to_global_brand
12. Kim, J. -W. (n.d.). The worth of sport event sponsorship: an event study. Journal of
Management and Marketing Research .
13. Kowitt, B., & Leahey, C. (2013). Fortune . Accesat mai 24, 2020,
https://fortune.com/2013/08/29/lululemon -in-an-uncomfortable -position/

48
14. Kumar, S., & Deshmukh, R. (2020). Sports Equipment and Apparel Market. Allied Market
Research.
15. Lamare, A. (2018). Thinknum . Accesat august 26, 2020,
https://media.thinknum.com/articles/why -lululemon -is-so-successful/
16. Lee, Y. H. (2015). The Sports Business in the Pacific Rim (1st ed.). Michigan: Springer.
17. Levy, N. (2015). he Effect of New York City Sports Outcomes on the Stock Marke.
Undergraduate Economic Review, 12 (1).
18. Lingeman, J. (2019). TIME . Accesat mai 22, 2020, https://time.com/collection/best –
inventions -2019/5733083/adidas -futurecraft -loop/
19. Mansfield, A. (2018). Complex . Accesat mai 24, 2020,
https://www.complex.com/sneakers/2018/06/puma -relaunches -basketball -division –
announce -signings -jay-z-president -of-basketball -operations
20. Organization World Health. (2019). Accesat mai 22, 2020,
https://www.who.int/emergencies/diseases/novel -coronavirus -2019/technical –
guidance/naming -the-coronavirus -disease -(covid -2019) -and-the-virus -that-causes -it
21. Robinson, J., & Germano, S. (2014). The Wall Street Journal . Accesat mai 24, 2020,
https://www.wsj.com/articles/how -a-big-bet-on-racing -suits-left-us-skaters -in-the-cold-at-
sochi -1392684728?tesla=y
22. Santoli, M. (2014). Yahoo Finance . Accesat mai 24, 2020,
https://finance.yahoo.com/news/yahoo -finance -2014 -compan y-of-the-year–under -armour –
192915499.html
23. Securities, I. (2018). Innovative Securities . Accesat mai 21, 2020,
http://blog.innovativesecurities.com/post/sports -influence -stocks/
24. Thomas, L. (2020). CNBC . Accesat mai 22, 2020,
https://www.cnbc.com/2020/0 3/15/nike -is-closing -all-of-its-stores -in-the-us-because -of-
coronavirus.html
25. Veraros, N., Kasimati, E., & Dawson, P. (2004). The 2004 Olympic Games announcement
and its effect on the Athens and Milan stock exchanges. Applied Economics Letters, 11 (12),
749-753.
26. Warner, J. (2020). IG. Accesat mai 22, 2020,
https://www.ig.com/uk/investments/news/investing/2020/03/04/nike -vs-adidas –which –
stock -should -you-buy-
27. Wikipedia. (2020). Wikipedia Sharpe ratio . Accesat august 8, 2020,
https://en.wikipedia.org/wiki/S harpe_ratio

49
28. Woon, W. S. (n.d.). Introduction to the Event Study Methodology. Singapore: Singapore
Management University.

https://stackoverflow.com/questions/23050928/error -in-plot-new-figure -margins -too-large –
scatter -plot
https://www.statisticshowto.com/probability -and-statistics/correlation -coefficient -formula/
https://analystprep.com/cfa -level -1-exam/equity/price -return -total-return -index/
https://cran.r -project.org/web/packages/seastests/vignettes/seastests -vignette.html
https:// financetrain.com/check -if-data-is-normally -distributed -using -r-qq-plots/
https://rpubs.com/cyobero/187387
https://www.cyclismo.org/tutorial/R/pValues.html
https://astrostatistics.psu.edu/datasets/R/html/base/html/colSums.html
http://www.stat.columbia.edu/~tzheng/files/Rcolor.pdf
https://www.datanovia.com/en/blog/ggplot -date-axis-customization/
https://www.datanovia.com/en/le ssons/rename -data-frame -columns -in-
r/#:~:text=144%20more%20rows -,Renaming%20columns%20with%20R%20base%20functions,
column%20names%20where%20name%20%3D%20Sepal.
http://www.sthda.com/english/articles/24 -ggpubr -publication -ready -plots/81 -ggplot2 -easy-way-
to-mix-multiple -graphs -on-the-same -page/
https://stats.stackexchange.com/questions/142003/adf -test-results -confusion
https://www.rdocumentation.org/packages/Performa nceAnalytics/versions/0.9.5/topics/SharpeRa
tio

50
ANEXE
Anexa 1
Tabel 1: O parte din datele utilizate în studiul
primului eveniment

Tabel 2: Rentabilitățile prețurilor de închidere pentru Nike
și Fast Retailing și pentru indcii de piață
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Sursa: Yahoo Finance, prelucrare în RStudio
Figura 1: Rezultatele testelor ADF
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

51

Figura 2: Modele de regresie între Nike, Fast Retailing și indicii de piață
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Tabel 3: Rentabilitățile normal așteptate
Tabel 4: Rentabilități anormale

52
Anexa 2

Tabel 5: Prețuri de închidere eveniment 2
Tabel 6: Rentabilitățile prețurilor de închidere
Figura 3: Testarea staționarității cu testul ADF
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Figura 4: Model de regresie între Nike și S&P 500
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

53

Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

Figura 5: Model de regresie între Adidas și DAX
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Figura 6: Model de regresie între Puma și MDAX
Tabel 7: Rentabilitățile normal așteptate
Tabel 8: Rentabilitățile anormale de pe fereastra
de eveniment

54

Tabel 9: Rentabilitățile anormale, t -test și p -value asociat pentru Nike, Adidas și Puma

55
Tabel 10: Rentabilitățile anormale, t -test, p -value

56
Anexa 3

Figura 7: Rezultatele testelor ADF pentru Nike, Under Armour, Lululemon, Skechers și Russell 1000

Tabel 11: Prețurile de închidere ale brandurilor Nike,
Under Armour, Lululemon, Skechers și valorile indicelui
de piață Russell 1000 Tabel 12: Rentabilitățile prețurilor de închidere ale
brandurilor Nike, Under Armour, Lululemon, Skechers și
valorile indicelui de piață Russell 1000
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio

57

Figura 8: Modelele de regresie între fiecare brand, Nike, Under Armour, Lululemon, Skechers și indicele de piață
Russell 1000
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Tabel 13 : Rentabilitățile normal așteptate pe perioada
evenimentului
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio
Sursa: Prelucrare proprie în RStudio Tabel 14 : Rentabilitățile anormale pe perioada
evenimentului 3

58

Tabel 15: Rentabilitățile anormale, t -test, p -value asociat testului t pentru brandurile Nike, Under Armour,
Lululemon, Skechers

59

Tabel 16: Rentabilitățile anormale, media rentabilităților anormale, rentabilitățile mediii cumulate pentru
evenimentul 3