Specializarea Chimia si Managementul produselor de consum in relatie cu mediul [603746]

Universitatea Ovidius, Constanta
Facultatea de Stiinte Aplicate si Inginerie
Specializarea Chimia si Managementul produselor de consum in relatie cu mediul

Studiul de evaluare a impactului asupra
mediului. Fabrica de uleiuri vegetale

I. Descrierea proiec tului și a etapelor de realizare a acestuia
S.C. MIO OIL S.A.
Numar de ordine in registrul comertului: J11/1772/2000
Cod unic de inregistrare: RO 13248561
Forma juridica: societate pe actiuni – S.A.
Cod CAEN: 1041 – fabricarea uleiurilor si grasimilor vege tale
Reprezentată prin Mihai Codrut în funcția de Administrator .

DESCRIEREA SOCIETATII
Societatea MIO OIL S.A. este persoana juridica romana, cu sediul in Strada
Medgidiei, Nr. 82, Cernavoda, Judet Constanta, fiind infiintata in actuala forma juridica
S.A. si sub actuala denumire din anul 2000.
S.C. MIO OIL S.A. este o societate cu capital integral privat care are ca domeniu de
activitate conform codului CAEN – 1041 – fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale .
Fabrica este amplasata intr -o zona ce est e racordata la toate utilitatile si are acces facil
la infrastructura de transport. Un mare avantaj il ofera si Portul Constanta, principala
poarta de intrare -iesire a produselor.
Construita in 1998, fabrica beneficiaza de toate utilitatile pentru buna des fasurare a
activitatii: drumuri de acces, alimentare cu apa, energie electrica, retele de canalizare,
telefonie, colectare deseuri si exista posibilitatea extinderii sau imbunatatirii lor in functie
de necesitatile ce se vor impune odata cu noi modernizari , daca va fi nevoie.
Suprafete construite:
Corp A – Birouri administrative 292 mp

Corp B – Fabrică de ulei
– S parter 3 971.50 mp
– S etaj 1 154.80 mp
– S etaj 2 154.80 mp
– S desfășurată 4 281.10 mp
Corp C – Rezervoare ulei
– S construită 1 457.50 mp
Corp D – Decantor/ purificator apă industrială
– S construită 232.70 m p

DECLARAȚIA CONDUCERII Î N DOMENIUL CALITATII, MEDIULUI
SI SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE

Organizatia urmareste ca toate activitatile derulate in domeniul productiei de ulei
vegetal din seminte oleaginoase si a subproduselor derivate sa fie desfasurate avand in
vedere:
 Munca bazata pe cel mai inalt standard si profesionalism ;
 Conformarea intregii activitati la cerintele standardelor ISO 9001, 14001, OHSAS
18001 ;
 Respect fata de salariatii nostrii, ei fiind cea mai valoroasa resursa ;
 Protecția mediului constituie o parte integrantă a activității MIO OIL ;
 Organizatia urmărește să reducă impactul serviciilor și a activității sale asupra
mediului prin implementarea cerintelor standardului ISO 14001;
 Sanatatea și securitatea oamenilor in munca este o prioritate a managementului
organizatiei pe care noi o urmărim constant.

Pentru realizarea obiectivelor managementul MIO OIL se angajeaza:

 Sa se conformeze cu cerintele legale in vigoare si a altor cerinte aplicabile în
domeniul mediului, cu reglementarile de sanatate si securitate si cu alte cerinte de
sanatate si securitate aplicabile ;
 Sa stabileasca si sa actualizeze obiectivele si tintele de mediu pentru a asigura o
imbunatatire continua a performantei de mediu ;
 Sa controleze si sa red uca impactul poluarii asupra mediului, sa previna poluarea
mediului inconjurator ;
 Sa implementeze si sa mentina managementul deseurilor generate in cadrul
organizatiei ;
 Sa controleze, sa evite sau sa minimizeze riscurile asociate activitatilor
desfasurate ;
 Sa previna accidentele de munca.

II. Procese tehnologice

Schema tehnologica de obtinere a uleiului rafinat

S E M I N T E O L E A G I N O A S E
R e c e p t i e c a n t i t a t i v ã
c a l i t a t i v ã
D e p o z i t a r e
C u r ã t i r e
U s c a r e
D e s c o j i r e ( d e c o r t i c a r e )
M ã c i n a r e
T r a t a m e n t h i d r o t e r m i c ( p r ã j i r e )
P r e s a r e E x t r a c t i e c u s o l v e n t i
B R O C H E N
( t u r t e d e p r e s ã ) U L E I B R U T
D E P R E S Ã M I S C E L Ã S R O T
D i s t i l a r e D e s o l v e n t i z a r e
U L E I B R U T D E E X T R A C T I E
R a f i n a r e
– D e s m u c i l a g i n a r e
– N e u t r a l i z a r e
– S p ã l a r e
– U s c a r e
– D e c o l o r a r e
– W i n t e r i z a r e ( d e c e r u i r e )
– D e z o d o r i z a r e
U L E I R A F I N A T

1. Receptia materiei prime
La intrarea materiei prime in fabrica se face in primul rand receptionarea cantitativa a
acesteia prin cantatirea cu ajutorul unui cantar bascula pentru mujloacele de transport
utilizate la aducerea materiei prime in fabrica, amplasat in incinta, conform planului de
amplasament general.
Receptia calitativa a materiilor prime are drept scop a sigurarea unei materii prime
corespunzatoare, i n vederea obtinerii produsului finit de calitate buna.
La receptionarea calitativa se verifica prin mostre care sa reprezinte calitatea medie a
materiei prime parametrii conform Planului de control.
Luarea si formarea probelor, precum si metodele de analiza se fac conform
prevederilor din standardele in vigoare de catre personalul laboratorului.
Este necesar sa se acorde atenti e cuvenita acestor operatii, efectuarea regulata si
exacta a analizelor ferind fabric a de pagube prin acceptarea materiilor prime
necorespunzatoare, de asemenea permite stabilirea corecta a consumurilor specifice si
contribuie la un control mai bun al procesului de fabricatie.
2. Curatarea si uscarea materiei prime
Dupa receptionare, mater ia prima este descarcata din mijloacele de transport in
buncarul de descarcare, din care se face ridicarea cu un transportor elicoidal tubular pana
la gura de alimentare a masinii de curatat si selectat seminte. Prin operatia de selectare se
urmareste inde partarea impuritatilor care se gasesc in mod normal in materia prima: de
natura minerala, organica neoleaginoasa si organica oleaginoasa.
Impuritatile minerale sunt constituite din: pietre, pamant, nisip, bucati metalice, etc.
Impuritatile organice neoleag inoase pot fi:paie, bucati de plante, pleava, semintele
altor plante.
Curatarea semintelor constituie un factor important pentru asigurarea conservabilitatii
acestora in timpul depozitarii, impuritatile, mai ales cele organice constituind un mediu

favorabi l pentru dezvoltarea microflorei si a parazitilor care conduc la alterarea
semintelor.
Eliminarea impuritatilor se impune atat pentru ca reduc spatiul util de depozitare cat
si pentru faptul ca la prelucrarea semintelor prezenta acestora poate duce la uzur a
prematura sau chiar la deteriorarea utilajelor.
Praful antrenat de curentul ascendent de aer este sedimentat in ciclon de unde este
colectat si evacuat ca deseu.
Prelucrarea semintelor cu umiditate prea ridicata duce la scaderea capacitatii de
prelucrare a uilajelor provoaca dificultati in desfasurarea normala a procesului tehnologi,
care are ca urmare crestwerea continutului de ulei in sroturi, cresterea aciditatii libere a
uleiului si scaderea randamenului de ulei brut si rafinat.
3. Depozitarea materie i prime
Dupa operatiile de curatare, semintele pleaginoase sunt preluate de un elevator cu
cupe si printr -un snec sunt alimentate buncarele de depozitare.
Pe timpul depozitarii se va urmari periodic starea semintelor depozitate, in scopul
identificarii ev entualelor modificari care ar duce la degradarea acestora.
Buncarele de depozitare sunt prevazute cu senzori de temperatura pentru
verificarea aparitiei fenomenului de autoincalzire in masa de seminte; temeratura in masa
deseminte depozitate nu trebuie sa depaseasca mai mult de 50C temeratura mediului
ambiant. Cand se observa cresterea anormala a temperaturii trebuie sa se ia masuri
imediate de prefirare, aerarea sau trecerea imediata la fabricarea semintelor.
4. Precuratarea se realizaeaza in scopul elimi narii unor eventuale piese metalice
cu ajutorul dispozitivelor magnetice si eliminarea pietrelor la dimensiunea semintelor
oleaginoase. Este necesara precuratarea inainte de presare pentru prevenirea degradarii
preselor.

5. Decorticarea – se realizeaza cu valt, prin bataie. Coaja este aspirata si
redirectionata catre presele pentru peleti.
6. Macinarea semintelor
Operatia de macinare este necesara deoarece prin maruntire mecanica se
realizeaza ruperea membranelor si destramarea structurii oleoplasmei, im bunatatindu -se
astfel conditiile de functionare la presare.
Pentru siguranta in functionare, in cazul patrunderii in valt a unor corpuri mai
mari ( piulite, suruburi, etc.) valtul mobil se poate deplasa pe ghidaj pentru trecerea
acestora.
Pentru curatirea v alturilor de depunerile de material sunt prevazute 2 cutite la
distanta reglabila fata de cilindrii.
Pe timpul exploatarii se va verifica permanent starea riflurilor, pozitia corecta a
cilindrilor si a cutitelor, in caz contrar micsorandu -se gradul de maci nare si capacitatea de
prelucrare.
7. Prajire macinatura
Scopul prajirii consta in modificarea proprietatilor fizico -chimice ale macinaturii
si in shimbarea structurii ei pentru a obtine randamentul maxim de ulei la presare.
Procesul de prajire se realizea za in doua faze, prima consta in umectarea macinaturii pana
la o umiditate optima, iar a doua faza, in incalzirea materialului umectat.
Prin umectare se mareste plasticitatea si fluiditatea gelului, ceea ce contribuie la
separarea mai usoara a uleiului pri n actiunea mecanica (malaxare, presare). Cu cat
cantitatea de apa care se adauga la umectare este mai mare, cu atat cantitatea de ulei
exudate la suprafata macinaturii este mai abundenta.
8. Presare
Semintele oleaginoase macinate si prajite sunt preluate d e sistemul de transport
format din elevator si transportoare elicoidale prin intermediul carora sunt alimentate
presele.

Prin presare se obtine uleiul brut care este colectat in rezervoare si brockenul care
este dirijat printr -un sistem de transportoare me canice in sectia de extractie chimica.
Uleiul brut ob tinut prin presare este filtrat si depozitat.
9. Extractia chimica
Procesul de extractie se prezinta ca un proces de schimb de substante in care
difuziunea are rolul principal. Pe langa difuziune, are lo c si un proces de solubilizare a
uleiului in dizolvant. Umiditatea optima a macinaturii supuse extractiei este cuprinsa intre
6 si 9 %. In cazul unei umiditati prea ridicate, patrunderea benzinei in macinatura este
ingreunata.
Etapele extractiei chimice cu solventi sunt:
 Extractia macinaturii
 Distilarea miscelei
 Eliminarea dizolvantului din srot
 Racire, filtrare si depozitare ulei brut
 Racire si depozitare srot.
Analizele realizate in aceasta etapa se efectueaza conform Planului de control.
10. Rafinarea ul eiului
Uleiul brut obtinut contine cantitati variabile de substante straine, denumite
substante de insotire.
Dupa starea in care se gasesc acestea pot fi grupate astfel:
 partial insolubile dispersate in ulei si impuritati mecanice ( resturi de
seminte, urm e de praf si apa);
 substante solubile in ulei ( acizi grasi liberi, pigmenti, coloranti, produsi de
oxidare si descompunere ca aldehide si cetone, hidrocarburi, substante
rasinoase, ceruri,etc.);
 substante sub forma de solutii si suspensii coloidale ( fosf atide, hidrati de
carbon,substante proteice, mucilagii);

Aceste substante au influente negative asupra culorii, gustului, mirosului uleiului;
de asemenea influenteaza nefavorabil stabilitatea produsului in timpul depozitarii.
Prin procesul de rafinare se urmareste eliminarea din uleiurile brute a substantelor
de insotire atat pentru a le asigura aspectul commercial cerut de piata, cat si pentru
marirea conservabilitatii.
De asemenea in procesul de rafinare se inregistreaza anumite pierderi de ulei;
proces ul tehnologic realizat de organizatie in conceptie originala impreuna cu conducere
atenta a procesului tehnologic de operatori, limiteaza aceste pierderi la minim, menajand
substantele valoroase si asigurand o buna purificare a uleiului.
In functie de cali tatea si destinatia uleiului sunt utilizate diferite metode de
rafinare:
 metode fizice care constau din procese mecanice ca : sedimentarea, filtrea
si centrifugarea si din procese termice, cum este dezodorizarea.
 metode chimice: neutralizarea alcalina.
 metode fizico -chimice: hidratarea.
Combinand aceste metode, tehnologia originala de rafinare conceputa de
organizatie, aplicata la alte investitii cu bune rezultate atat in ceea ce priveste
productivitatea, consumurile specifice de utilitati cat si cantitatea uleiului, prevede
urmatoarele operatii tehnologice:
10.1. Degumarea ( desmucilaginarea) uleiului
Uleiul brut de la presare si extractie din care au fost eliminate impuritatile
mecanice prin filtrare, contine substante mucilaginoase precum si alte impurita ti sub
forma coloidala, dizolvata sau in suspensie.
Compo zitia com plexa a mucilagiilor, stabilita in urma determinarilor de labora tor
este prevazuta in literatura de specialitate ca o medie a urmatoarelor componente:
 albuminoide 16,0%
 fosfatide 20,0%
 rasini 7,5%

 hidrati de carbon 12,6%
 subst.minerale 12,9%
 apa cca. 31,0%
De asemenea in cantitati mici este semnalata prezenta acizilor grasi, steroli,
tocoferali etc.
Eliminarea mucilagiilor este necesara din mai multe motive si anume:
 prezenta mucilagiil or influenteaza negative conservabilitatea uleiurilor
comestibile;
 uleiurile nedesmucilaginate spumeaza in timpul operatiilor de rafinare
urmatoare si in timpul utilizarii;
 prin desmucilaginare este facilitate operatia de neutralizare miscorandu -se
totodat a pierderile de ulei la neutralizare.
Desmucilaginarea consta in hidratarea la cald a uleiului . In prezenta apei, la cald,
fosfolipidele, albuminoidele si complexii acestora sub forma de mucilagii isi pier
solubilitate in ulei si precipita in flocoane car e pot fi separate apoi prin sedimentare.
Cantitatea de apa necesara hidratarii este de 2 -3% din cantitatea de ulei aflata in
lucru, in functie de continutul presupus de fosfolipide al uleiului ( de cca. 2 -5 ori mai
mare decat fosfolipidele).
Folosirea unei cantitati mai mari de apa decat cea necesara nu este permisa,
deoarece poate provoca formarea unei emulsii de tip “ apa in ulei”.
Una din principalele conditii pentru buna reusita a hidratarii este asigurarea unui
contact intim intre apa si ulei.
10.2. N eutralizarea ( dezacidifierea) uleiului
Intre substantele care insotesc permanent trigliceridele din uleiurile brute sunt si
acizii grasi liberi. In mod normal aciditatea acestor uleiuri este de 1 -3% dar ea difera de
la un lot la altul. De aceea inainte de trecerea la rafinare, fiecarui lot de ulei brut trebuie
sa i se stabileasca indicele de aciditate libera prin analiza de laborator, care determina
necesarul de alcalii pentru neutralizare.

Aciditatea libera este procentul de acizi grasi liberi aflati in u leiul analizat si se
exprima conventional in acidul gras cel mai reprezentativ.
La fabricarea uleiurilor comestibile, eliminarea aciditatii libere este obligatorie,
limita maxima admisa pentru uleiul rafinat fiind reglementata prin standardul de stat
STAS 12/1/84.
Aciditatea uleiului este determinate de prezenta in uleliul brut a acizilor grasi
liberi care se gasesc in cantitati variabile.
Eliminarea aciditatii se realizeaza prin neutralizarea alcalina cu solutie de NaOH
in urma careia acizii grasi liberi reactioneaza cu alcaliile formand sapunuri (soapstock).
Tratamentul alcalin are un caracter complex de rafinare si purificare eliminand
mucilagiile, acizii grasi si partial pigmentii coloranti.
Procesele ulterioare neutralizarii fac sa creasca aciditatea l ibera astfel se considera
satisfacator ca uleiul neutralizat sa aiba o aciditate libera de max.0,4%.
10.3. Spalarea uleiului
Decantarea uleiurilor dupa neutralizare nu duce la separarea completa a sapunului
soapstockului, care ramane in ulei sub forma de s olutie sau sub forma de suspensie fina
de flocoane mici, care se separa deosebit de greu. De aceea uleiurile decantate mai contin
cca. 0,2% sapun, ceea ce face uleiul necomestibil. Pentru indepartarea acestor urme de
sapun se utilizeaza procesul de spalare cu apa. In timpul spalarii, sapunul se dizolva in
apa si se elimina odata cu acesta.
10.4. Uscarea uleiului
In uleiurile neutralizate cu solutie NaOH, dupa spalare ramane un continut de
cca.0,5% apa. Prezenta apei favorizeaza hidroliza grasimilor ducand astfel la cresterea
aciditatii libere si ingreuneaza desfasurarea etapelor urmatoare ale procesului de rafinare,
in special albirea, fapt ce impune eliminarea apei prin uscare.
Uscarea uleiului este procesul prin care in conditii de temperatura si presiune
determinate are loc eliminarea urmelor de apa.

Temperatur a maxima a uleiului la uscare este de 1100C.
Dupa finalizarea uscarii uleiul se mentine in universal si este trecut la urmatoar ea
faza tehnologica, decolorar ea.
10.5. Decolorare
Scopul esential al d ecolorarii este obtinerea unui ulei cu o coloratie cat mai slaba.
Pentru uleiurile comestibile se aplica decolorarea fizica, realizata in principal prin
adsortia pigmentilor pe pamanturi sau pe carbune decolorant, la o temperatura de 900C.
10.6. Winterizar ea uleiului
Winterizarea, denumita si deceruire sau demargarinizare, este operatia prin care se
realizeaza eliminarea din ulei a celei mai mari parti din cerurile si gliceridele acizilor
grasi saturati. Aceste substante la 15 -200C se solidifica producand t ulburarea uleiului,
fapt pentru care are efect negativ asupra aspectului comercial al produsului.
In principiu winterizarea consta in cristalizarea gliceridelor solide si a cerurilor la
temperatura scazuta, urmata de separarea acestora de ulei prin filtrar ea pe un filtru cu
placi si rame.
Operatia de winterizare se realizeaza la temeratura de +5 – +70C. Pentru racirea
uleiului winterizatorul este prevazut cu o serpentina interioara prin care circula agentul de
racire (solutie etilen -glicol) a carui racire la temperatura necesara este asigurata de
instalatia frigorifica.
10.7. Dezodorizarea
Dezodorizarea este faza tehnologica a procesului de rafinare, prin care se elimina
substantele care imprima miros si gust neplacut.
Eliminarea eficienta a acestor substante se face prin antrenarea lor cu abur, in vid,
la temperatura inalta. Uleiurile bine dezodorizate se “depersonalizeaza”, adica pe baza
caracteristicilor organoleptice nu mai pot fi deosebite intre ele.
Substantele care produc gustul si mirosul se pot grupa astfel:

 substante naturale continute in materia prima: hidrocarburi, terpene,
compusi cu gust amar;
 substante formate prin alterarea materiilor prime sau a uleiului in timpul
depozitarii, transportului si prelucrarii si anume acizi grasi liberi formati
prin hidroliza grasimilor dintre care cei inferio ri (butiric, capronic,
izovalerianic, etc.) cu gust intepator: aldehide si cetone rezultate din
degradarea grasimilor etc.
 alte modificari cu gust si miros care apar dupa anumite faze de prelucrare
de exemplu d e “ sapun” in urma neutralizarii sau gust de pamant si
kiesselgur dupa albire si winterizare.
Factorii care influenteaza dezodorizarea uleiului sunt:
1. temperatura de lucru – aceasta trebuie sa permita eliminarea
substantelor odorante fara a produce alterarea sau descompunerea
gliceridelor, din acesta cauza dezodorizarea se face sub vid
inaintat;
2. aburul de antrenare – pentru o buna reusita a procesului de
dezodorizare este necesara o distributie cat mai uniforma si in
cantitate cat mai mica a aburului injectat direct.
Aburul de injectie (pentru barbotare si pentru pompa de abur) trebuie sa fie uscat,
suprasaturat si sa aiba o temepratura egala cu cea a uleiului. Calitatea produsului rezultat
dupa dezodorizare se apreciaza prin valoarea aciditatii libere care tre buie sa se incadreze
in parametrii standardului, cat si prin aprecierea organoleptica a gustului si mirosului
acestuia.
Uleiul la temperaturi inalte in contact cu aerul se oxideaza, iar pentru evitarea
oxidarii, inainte de trimiterea la urmatoarea faza teh nologica uleiul trebuie racit pana la
+60- +900C.
Racirea uleiului din dezodorizator se face prin introducerea apei de racire in
serpentinele interioare ale dezodorizatorului.

10.8. Polisarea uleiului
Dupa dezodorizare, uleiul racit la cca.600C este trec ut la operatia de filtrare fina –
polisare – care se realizeaza in instalatia de polisare prin trecerea uleiului prin panza de
filtru si hartie filtranta.
Dupa polisare este depozitat in rezervorul de ulei finit.
10.9. Depozitare si livrare produs finit
Depozitarea produselor finite trebuie sa se realizeze conform standardelor in
vigoare, cu respectarea parametrilor de temperatura. Tranportul pentru produsele vrac se
va realiza numai in prezenta Certificatului de spalare anterior incarcarii, cat si a
documen tului prin care se observa ultimele 3 incarcari.
Transportul produselor solide (srot) se va realiza in mijloace de transport
igienizate corespunzator.
LEGISLATIE APLICABILA
ORDIN Nr. 454/917/22 din 22 noiembrie 2001
pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea,
ambalarea, etichetarea, marcarea, pastrarea si calitatea uleiurilor vegetale, grasimilor
tartinabile – margarine – si a maionezelor, destinate comercializarii pentru consumul
uman

ACT EMIS DE:
Ministrul agricultu rii, alimentatiei si padurilor, Ovidiu Natea, secretar de stat
Ministrul sanatatii si familiei, Daniela Bartos
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Rovana Plumb
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 372 din 3 iunie 2002

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrul sanatatii si familiei si
presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, vazand Referatul de
aprobare nr. 121.381/2001 intocmit de Directia standarde, licente si marci, calitatea
alimentelor si acreditare, Referatul de aprobare nr. 917/2001 intocmit de Directia

generala de sanatate publica, avand in vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si
comerci alizarii alimentelor, in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 12/2001
privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu
modificarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile ulterioare, precum si ale
Hotararii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare, emit urmato rul
ordin:
Art. 1
Se aproba Normele cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea,
etichetarea, marcarea, pastrarea si calitatea uleiurilor vegetale, grasimilor tartinabile –
margarine – si a maionezelor, destinate comercializarii pentr u consumul uman, prevazute
in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei si
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin directiile genera le pentru
agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, prin directiile de
sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si, respectiv, oficiile judetene pentru
protectia consumatorilor, vor aduce la indeplinire preveder ile prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in
vigoare in termen de 6 luni de la data publicarii.

ANEXA 1
NORME cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, eti chetarea,
marcarea, pastrarea si calitatea uleiurilor vegetale, grasimilor tartinabile – margarine – si a
maionezelor, destinate comercializarii pentru consumul uman .
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prezentele norme se refera si se aplica urmatoarelor pr oduse:

a) uleiuri vegetale;
b) margarine;
c) maioneze.
Art. 2
Produsele enumerate la art. 1 se comercializeaza numai daca respecta definitiile si
regulile stabilite in prezentele norme.
CAP. 2
Definitii, natura, continutul, originea si fabricarea
Art. 3
In sensul prezentelor norme, produsele mentionate la art. 1 trebuie sa corespunda
urmatoarelor definitii:
1. uleiurile vegetale rafinate sunt produse constituite din lipide simple naturale, de origine
vegetala, in care predomina trigliceridele in proportie d e peste 99,5% si care sunt obtinute
din prelucrarea materiilor prime oleaginoase prin presare mecanica, extractie cu solvent si
rafinarea uleiului brut obtinut;
2. uleiurile vegetale nerafinate sunt produse constituite din lipide simple naturale, de
origin e vegetala, in care predomina trigliceridele in proportie de 96 – 99% si care sunt
obtinute din prelucrarea materiilor prime oleaginoase prin presare la rece;
Art. 4
Materiile prime utilizate la fabricarea uleiurilor vegetale, margarinelor si maionezei
trebuie sa corespunda normelor tehnice de calitate si normelor sanitare in vigoare.
Art. 5
Produsele definite la art. 3 se clasifica dupa cum urmeaza:
(1) In functie de tipul materiilor prime utilizate, uleiurile vegetale sunt:
a) uleiuri individuale obtinute dintr -un singur tip de materie prima: uleiuri de floarea –
soarelui rafinate sau presate, ulei de soia, ulei de germeni de porumb, ulei de rapita, ulei
de dovleac, ulei de arahide, ulei de masline;
b) uleiuri amestec obtinute din doua sau mai multe tipuri d e materie prima: ulei de
floarea -soarelui si soia, ulei rafinat de floarea -soarelui si rapita, denumit ulei de salata,
ulei de floarea -soarelui, soia si rapita.
Art. 6
In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:

1. triglice ride – esteri ai glicerinei cu acizii grasi naturali, fiind componentele principale
ale tuturor
uleiurilor si grasimilor vegetale;
2. hidrogenare – operatiunea de modificare a temperaturii de topire a gliceridelor din
uleiurile fluide, prin aditia hidrogen ului in masa de ulei, in prezenta unui catalizator;
3. interesterificare – rearanjarea moleculara a acizilor grasi care esterifica glicerolul fara a
schimba compozitia in acizi grasi;
4. fractionare – separarea uleiului sau grasimii vegetale in fractiuni c u compozitii chimice
diferite;
5. duritatea apei in grade germane – continutul total in ioni de calciu si de magneziu,
corespunzator continutului de saruri de calciu si magneziu din apa;
6. aciditatea in grade Thorner – aciditatea din 100 cm^3 produs care se neutralizeaza cu 1
cm^3 solutie de hidroxid de sodiu 0,1 normal;
7. aditivi alimentari – acele substante care in mod normal nu sunt consumate ca alimente
in sine si care nu sunt utilizate ca ingrediente alimentare caracteristice, avand sau nu o
valoare nutritiva, prin a caror adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri
tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament,
ambalare, transport sau de depozitare a unor produse alimentare devin sau pot deveni ele
insasi sau prin derivatii lor, direct sau indirect, o componenta a acestor produse
alimentare;
8. U.I. – unitati internationale folosite pentru exprimarea continutului de vitamine
liposolubile din produsele alimentare;
9. emulsificatori pentru margarine – substante care permit formarea sau mentinerea unui
amestec omogen de doua sau mai multe faze imiscibile, cum ar fi uleiul si apa din
produsele alimentare;
10. antioxidanti – substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare,
protejandu -le impotriva alterarii cauzate de oxidare, cum ar fi rancezirea grasimilor si
modificarea culorii;
11. aromatizanti – substante chimice definite cu proprietati aromatizante, obtinute prin
procese fizice, sinteze sau izolari chimice;
12. coloranti – orice su bstante care redau sau intensifica culoarea produselor alimentare si
pot fi constituenti naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod

normal nu sunt consumati ca alimente in sine si nu sunt utilizati ca ingrediente
caracteristi ce in alimentatie; de asemenea, colorantii sunt preparatele obtinute din
produsele alimentare si alte materiale naturale obtinute prin extractie fizica si/sau chimica
conducand la o extractie selectiva a pigmentilor in raport cu constituentii nutritivi sau
aromatici;
13. densitatea relativa la 20 grade C – masa unitatii de volum a uleiului in raport cu apa;
14. indicele de refractie la 40 grade C – refractia luminii monocromatice de sodiu la
trecerea prin ulei;
15. indicele de saponificare – cantitatea de h idroxid de potasiu in mg, necesara pentru
saponificarea, respectiv transformarea in sapun, a unui gram de ulei. Acest indice
caracterizeaza masa moleculara a acizilor grasi ce intra in compozitia uleiurilor;
16. indicele de iod – gradul de nesaturare al ul eiurilor si grasimilor, care se exprima in
grame iod absorbit de 100 g produs;
17. nesaponificabilele – substantele organice din uleiuri si grasimi care nu reactioneaza cu
alcalii formand sapun. Acestea sunt: alcooli alifatici superiori steroli, pigmenti s i
hidrocarburi si sunt solubile in solventi obisnuiti;
18. compozitia in acizi grasi – procentul de acizi grasi cu diverse lungimi de catena, de la
12 atomi de carbon (C12) la 24 atomi de carbon (C24);
19. aciditatea libera – procentul de acizi grasi liber i din totalul acizilor grasi continuti in
ulei;
20. culoarea de iod – o caracteristica de calitate a uleiurilor vegetale, care se determina
prin comparare cu o scara de culori formate din solutii etalon de iod;
21. impuritatile insolubile in eter etilic – totalitatea substantelor straine care se gasesc in
proba de ulei, exclusiv apa si substantele volatile, si care sunt insolubile in eter etilic.
Acestea sunt: impuritati mecanice, substante minerale, hidrati de carbon, materii
azotoase, sapunuri de calciu s i partial sapunurile alcaline;
22. sapunul – o caracteristica de calitate a uleiurilor reprezentand continutul de sapun
dizolvat din uleiurile si grasimile rafinate alcalin;
23. indicele de peroxid – o caracteristica de calitate a uleiurilor reprezentand c ontinutul de
peroxid si alte substante oxidante dintr -o cantitate anumita de ulei, care oxideaza iodura
de potasiu, punand in libertate iodul. Se exprima in miliechivalenti de peroxid la 1 kg de
produs.

Art. 7
(1) Uleiurile vegetale sunt obtinute prin extr agerea uleiului din urmatoarele materii prime
oleaginoase:
seminte de floarea -soarelui, boabe de soia, seminte de rapita, germeni de porumb,
seminte de dovleac, masline si arahide.
(2) In functie de procesul tehnologic de extragere si de prelucrarea ulteri oara a uleiurilor
pot aparea doua categorii de uleiuri:
a) uleiuri vegetale rafinate – obtinute din prelucrarea unei singure materii prime si
rafinarea uleiului brut obtinut, care sunt: ulei de floarea -soarelui, soia, germeni de
porumb, rapita, dovleac, ma sline, arahide, susan, cocos, palmier etc., sau uleiuri rafinate
in amestec – obtinute prin rafinarea unor amestecuri de uleiuri brute, cum ar fi: ulei de
floarea -soarelui si soia, floarea -soarelui si rapita, ulei de floarea -soarelui, soia si rapita;
b) ulei de floarea -soarelui obtinut prin presare la rece, nerafinat.
(3) Identificarea uleiurilor individuale se face potrivit caracteristicilor fizico -chimice si
compozitiei in acizi grasi.
(4) Caracteristicile fizico -chimice pentru identificarea uleiurilor ve getale individuale sunt
prevazute in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentele norme.
(5) Compozitiile in acizi grasi pentru identificarea uleiurilor vegetale individuale sunt
prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezentele n orme.
(6) Uleiurile vegetale se obtin astfel:
a) Uleiurile de floarea -soarelui se obtin din seminte de floarea -soarelui curatate si uscate,
optional descojite, supuse apoi proceselor de macinare, prajire, presare si optional
extragerii cu solvent a materia lului rezultat dupa presare. Uleiurile astfel obtinute se
supun rafinarii. In schimb, uleiurile obtinute prin presare la rece si filtrare pot fi utilizate
ca atare sau rafinate.
Uleiul rafinat obtinut poate fi livrat in vrac sau imbuteliat in ambalaje din sticla, din
polietilen tereftalat, cutii metalice, cutii din carton polistratificat.
Rafinarea nu conduce la modificarea structurii gliceridice initiale.
h) Uleiurile in amestec se obtin prin realizarea urmatoarelor retete: 80% ulei brut de
floarea -soarelu i si 20% ulei brut de soia, denumit ulei amestec de floarea -soarelui si soia;
80% ulei brut de floarea soarelui si 20% ulei brut de rapita, denumit ulei de salata "extra";

ulei de floarea -soarelui, soia si rapita, denumit ulei vegetal. Aceste amestecuri de uleiuri
brute se supun obligatoriu rafinarii.
(7) Conditiile tehnice de calitate specifice fiecarui sortiment de ulei sunt: proprietatile
organoleptice si caracteristicile fizico -chimice.
(8) Proprietatile organoleptice ale uleiurilor vegetale sunt prevaz ute in anexa nr. 3 care
face parte integranta din prezentele norme.
(9) Caracteristicile fizico -chimice ale uleiurilor vegetale sunt prevazute in anexa nr. 4
care face parte integranta din prezentele norme.
CAP. 3
Ambalarea, etichetarea, transportul si dep ozitarea
Art. 10
Produsele definite si denumite in prezentele norme se ambaleaza si se pastreaza in
urmatoarele conditii:
1. a) uleiurile vegetale se imbuteliaza in butelii de sticla, de polietilen tereftalat, cutii
metalice sau de carton cerat ori polistr atificat; materialele si ambalajele folosite trebuie sa
respecte reglementarile in vigoare;
b) uleiurile vegetale se pastreaza in rezervoare metalice. Este interzisa utilizarea in
constructia instalatiilor de pastrare a uleiurilor a cuprului si a aliajelor sale, precum si
utilizarea termometrelor cu mercur si a echipamentelor din sticla. Materialele folosite
trebuie sa fie inerte fata de uleiuri si grasimi si trebuie evitat contactul direct al uleiului cu
aerul la instalatiile de incarcare si descarcare a u leiurilor din rezervoare;
c) ambalajele de desfacere se marcheaza conform reglementarilor in vigoare;
Ambalajele folosite sunt lazi din lemn, cutii din carton sau mucava, care respecta
reglementarile sanitare in vigoare.
Art. 11
Etichetarea uleiurilor vege tale, margarinelor si a maionezelor se face cu respectarea
prevederilor reglementarii in vigoare privind etichetarea alimentelor, referitoare la
inscrierea tuturor informatiilor necesare, astfel incat consumatorul sa fie corect informat
la momentul achizit ionarii produsului.
Mentiunile specifice produsului, obligatoriu de inscriptionat pe eticheta, ambalaj sau pe
documentele insotitoare, precum si restrictionarea unor informatii care pot induce in
eroare consumatorul sunt urmatoarele:

1. la uleiurile vegeta le:
a) este interzisa inscrierea pe eticheta a mentiunii "dublu rafinat";
b) este interzisa specificarea mentiunii "fara colesterol";
c) la uleiurile obtinute prin presare la rece este interzisa prezentarea produsului ca
medicament;

III. Deșeuri
Nr.
Crt. Tip deseu Cod
deseu Colectare Recuperare Evacuare
1 Deseuri de
lemn 03.01.01 Pe
platforma
betonata – Prin vanzarea
lor.
2. Deseuri
metalice 16.01.06 In
containere
metalice Predarea catre
unitati autorizate
pentru preluare
3. Uleiuri uzate 17.04.05 In butoaie
de plastic
sau metal. Se preda la
furnizori de servicii
autorizati
4 Deseu mase
plastice 12.01.99 In
containere
marcate Se preda catre un
furnizor pentru
reciclare
5 Lavete
imbibate cu
substante
toxice si 15.02.02 Se
colecteaza
in butoaie
metalice. Se predau catre un
furnizor de servicii
autorizat

Nr.
Crt. Tip deseu Cod
deseu Colectare Recuperare Evacuare
periculoase
6 Deseuri
menajere
20.03.01 Se
colecteaza
in butoaie
metalice – Se transporta
cu remorca la
groapa de
gunoi.
7 Deseu de
hartie 15.01.01 Se
colecteaza
in
containere
separate Se predau l a un
furnizor de servicii
autorizat
8 Deseuri
electrice si
deseuri IT 20.01.35 Se
colecteaza
separat in
zona de
productie Se predau la
furnizor autorizat Se transporta
de catre
furnizorul
autorizat
9 Deseu metal
impregnat(
recipienti
vopsele) 16.05.04 Se
colecteaza
separat in
zona de
depozitare Se predau la
furnizor autorizat Se transporta
de catre
furnizorul
autorizat

LEGISLATIA APLICABILA
Lege nr.211 din 15 noiembrie 2011 – reglementarea activităților de gestionare a
deșeurilor; ierarhia deseurilor ; lista deseurilor; valorificarea deseurilor; reutilizarea si
reciclarea; eliminarea; Protecția sănătății populației și a mediului; Responsabilitatea
pentru gestionarea deșeurilor; Principiile autonomiei și proximității; Controlul deșeurilor
periculoase; I nterzicerea amestecării deșeurilor periculoase; Etichetarea deșeurilor
periculoase; Etichetarea deșeurilor periculoase; Uleiurile uzate; Bio -deseurile; Autorizări
și înregistrări; Planurile de gestionare a deșeurilor; Programe de prevenire a generării
deșeurilor; Evaluarea/monitorizarea și revizuirea planurilor și a programelor; Păstrarea
evidenței;
HG nr. 235 07.03.2007 – reglementarea activităților de gestionare a uleiurilor
uzate, inclusiv a filtrelor de ulei uzate; Interdicții și obligații ale persoanel or fizice si
juridice referitor la uleiurile uzate; CONDIȚII de colectare și asocierea în categorii de
colectare a uleiurilor uzate
HG nr.856 din 16 august 2002 – evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei
cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile pe riculoase
OUG nr. 195 22.12.2005 – ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind protecția
mediului, aprobata cu modificari de legea 265/2006;

IV. Impactul potențial asupra componentelor mediului și măsuri de
reducere a acestuia
Alimentarea cu apa
În contextul condițiil or naturale de pe amplasament, pentru asigurarea necesarului
cantitativ și calitativ de apă al obiectivului, s -a propus executatarea a 2foraje cu
adâncimea de 100 m fiecare. Cantitatea totala de apa necesara pe unitatea fizica de
produs conform SR 1478/90 (norme de consum apa – necesar de apa), determinata pentru
30 angaj ati.

Canalizarea
Zona face parte din teritoriul canalizabil al orasului , iar pe baza avizului de
princip iu emis de la Primarie, este racordat a la canalizarea oraseneasca.
Analiza de med iu in sc opul identificarii aspectelor de mediu si a impacturilor
asociate acestora se realizeaza anual, de regula pe parcursul primului trimestru, si ori de
cate ori apare vreo schimbare semnificativa in activitatea organizatiei sau in structura
reglementa rilor de mediu aplicabile (modificari sau aparitia de noi reglementari). Aceasta
analiza se realizeaza de catre reprezentant Management.
Planificarea analizei de mediu include:
 toate procesele/subprocesele si activitatile din cadrul proceselor care se
desfasoara pe teritoriul organizatiei si care genereaza sau au potentialul de a
genera aspecte de mediu;
 activitatile/serviciile care sunt realizate cu contractori pe
amplasamentul organizatiei.
Analiza proceselor/subproceselor si activitatilor desfasurate car e genereaza sau au
potentialul de a genera aspecte de mediu reprezinta un prim pas pentru identificarea
aspectelor de mediu. Se initiaza completarea bazei de date „Aspectele de mediu si
impacturilor asociate, generate de proces/subproces” procedandu -se la: examinarea
inregistrarilor relevante existente si a masuratorilor realizate, interviuri la fiecare
activitate din cadrul proceselor/subproceselor analizate, vizitarea amplasamentului,
observarea si notarea tuturor elementelor care au impact asupra mediulu i (pete pe sol,
nivelul de praf, emisii si zgomot) sau a practicilor de mediu (modul de colectare si
depozitare a deseurilor si chimicalelor, masuri de evitare a pierderilor pe sol, masuri de
protectie a muncii, etc).
Pentru identificarea aspectelor de med iu se analizează:
– resursele (apa, energie electrica, combustibili, materii prime etc.) si substantele
periculoase utilizate in cadrul activitatilor.

– iesirile neintentionate din fiecare proces/subproces si se identifica aspectele de
mediu, echivalente c u produsele neintentionate care rezulta sau ar putea rezulta din
activitatea respectiva.
Pentru exprimarea aspectelor de mediu se ține seama de următoarele categorii de
încadrare a acestora: poluanți emisi in aer, poluanti evacuati o data cu apa uzata,
poluanti evacuati prin intermediul deseurilor generate din activitate, deversari de
materiale care pot contamina direct sau indirect solul din amplasament sau din exterior,
poluanți care pot genera un impact asupra comunitatii, utilizarea materiilor pr ime și a
resurselor naturale, zgomot, vibratii, radiatii.
Identificarea impacturilor de mediu corespunzatoare aspectelor semnalate are in
vedere determinarea efectelor generate in mediul inconjurator ca urmare a aparitiei
aspectelor de mediu respective. Conform relatiei cauza – efect, se are in vedere faptul ca
de la un aspect de mediu pot sa derive unul sau mai multe impacturi, in functie de cazul
concret analizat.
Evaluarea impacturilor de mediu asociate aspectelor identificate si determinarea
aspect elor semnificative se bazeaza pe utilizarea unei grile de evaluare a impacturilor de
mediu.
Pentru evaluarea fiecarui impact se calculeaza suma produselor intre ponderea
criteriului si scorul obtinut la criteriu care reprezinta scorul total al impactului produs.
Acest punctaj se efectueaza pe fiecare factor de mediu afectat de aspectul de mediu
respectiv.
Se considera ca un aspect de mediu este semnificativ daca egaleaza sau depaseste
pragul stabilit tinand cont de distributia punctajului obtinut pentru a spectele de mediu
identificate. Pragul se stabileste incepand de la punctajul cu frecventa maxima.
Masuri de diminuare a impactului
Apele uzate care provin din diferite faze de prelucrare sunt colectate într -un puț
împărțit în doua parți, unde sunt racite prin cadere, intrucât pentru o funcționare corectă a
instalației biologice temperatura apelor uzate nu trebuie să depășească 35°C.

Corecția pH -ului
In mod normal, apele uzate evacuate prezintă un pH acid, de aceea trebuie
neutralizate înainte de a fi supuse tratării biologice. In derivația conductei de alimentare a
produsului biologic se introduce un pH -metru care controlează dozarea solutiei de soda,
prin intermediul unei pompe.
Poluarea accidentală este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijențe ori calamități naturale și în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile.
Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element
indispensabil pentru viata si societate, materie prima pentru activitati product ive, sursa de energie
si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.
Apa este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare.
Conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic, in conditiile uti lizarii durabile a
resurselor de apa, au la baza principiile precautiei si prevenirii accidentelor.
Cauzele care conduc la producerea poluarilor accidentale sunt :
– nerespectarea regulamentelor de functionare -exploatare
– accidente tehnice
– descarcari int entionate
Poluarile accidentale au o serie întreaga de urmari dezastroase de ordin fizic, biologic,
social si economic:
– restrictii la captare
– masuri suplimentare de tratare a apei
– restrictii la folosirea apei
– înlocuirea completa sau partiala a surs ei

– întreruperea activitatii economice
– întreruperea alimentarii cu apa a populatiei
– mortalitate piscicola
– dezechilibre ecologice

LEGISLATIA APLICATA
Legea 265 29.0 6.2006 – LEGE pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului ;
OUG nr. 114 17.10.2007 – ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția me diului ;
OUG 164 din 12.11.2008 – Ordonanta de urgenta pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
Continutul pe scurt al legilor enumerate : reglementarea protecției mediului;
obtinerea autori zatiei, acordului si avizelor de mediu; regimul substantelor periculoase;
regimul deseurilor; protectia apelor; protectia atmosferei si gestionarea zgomotului
ambiental; protectia solului; obligatii ale persoanelor fizice si juridice.
ORDIN Nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 – ORDIN pentru aprobarea Procedurii de
emitere a autorizației de mediu. Procedura de emitere a autorizației de mediu ;
Lege a nr. 104 din 15.06.2011 – Lege privind calitatea aerului inconjurator. –
Reglementarea măsurilor destinate mențineri i calității aerului înconjurător acolo unde
aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin
prezenta lege și îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.
Ordin nr. 756 03.11.1997 – procedurile și normele tehnice privind identificarea
prejudiciilor aduse mediului, în scopul determinării responsabilităților pentru remedierea
acestora

Ordin nr. 462 1.07.2003 – norme de limitare a emisiilor de poluanți eliminați în
atmosferă în scopul protecției factorilor de mediu și a biosi stemelor în ansamblul lor
împotriva poluărilor atmosferice de către activități antropice
Legea nr. 458/2002 – calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecția sănătății
oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asig urarea
calității ei de apă curată și sanogenă
Hotărârea nr. 1756 din 06.12.2006 – Prezenta hotărâre stabilește aplicarea
standardelor referitoare la emisiile de zgomot, procedurile de evaluare a conformității,
marcarea, documentația tehnică și modul de col ectare a datelor cu privire la emisiile de
zgomot în mediu provenit de la echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor,
având ca scop buna funcționare a pieței interne în condiții de protecție a sănătății și
confortului oamenilor. Prezenta hot ărâre se aplică echipamentelor destinate funcționării
în exteriorul clădirilor .
VI. Monitorizarea:
Pentru măsurarea și monitorizarea continuă a amestecurilor de gaze explozibile, în cuva
rezervoarelor de hexan și în halele de extracție ulei se prevede real izarea unui sistem de detecție și
alarmă, precum și detectoare de temperatură, detectoare de fum și foc.
În cadrul activităților care se vor desfășura pe amplasamentul Fabricii de Extracție Ulei,
monitorizarea emisiilor se va realiza prin firma acreditata care va preleva probe de aer și apă
pentru a stabili nivelul emisiilor de poluanți din cadrul activităților din incinta fabricii. De
asemenea se va realiza o monitorizare a calității apei în laboratorul fabricii.
În general, obiectivul unui plan de preveni re si combatere a polu arilor accidentale este de
a determina poluatorii sa se doteze cu materiale specifice care sa raspunda necesitatilor interventiei
în caz de poluare accidentala, sa fie capabili sa -si asigure automonitoringul calitatii apei evacuate,
sa îmbunatateasca eficienta sistemelor de combatere a poluarii.
Planul de Prevenire si Combatere a Polu arilor Accidentale constituie cadrul organizat în
contextul caruia poluatorul, organismele judetene si bazinale de gospodarire a apelor, utilizatorii
din aval si alte organisme, actioneaza eficient în scopul prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii

efectelor unor evenimente nedorite produse în urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate
neglijentei.
Exercitiu:
In cadrul SC MIO OIL S.A s-au luat masuri de prevenire a deversarilor accidentale, care
constau in perimetrarea zonelor de depozitare ulei.
Sansele ca acestea sa ajunga in canalizare sunt minime, deoarece in cazul unei deversari
accidentale materiile grase ajung in bazine de colectare .
In data de 25.04.2016, orele 10:00 la sediul societatii s -au efectuat exercitii de simulare a
deversar ilor accidentale de ulei .
Presupunand c a bazinul de stocare ulei “B10” prezinta o avarie la robinetul de golire,
evenimentul a fost anuntat sefului de productie, care a mobilizat 2 echipe de interventie.
In aceasta situatie, materialul deversat ajunge in bazinul de colectare aferent zonei de
depozitare ulei, care are o capacitate de 20 mc.
Intrucat robinetul bazinului nu se poate inlocui decat dupa des carcarea uleiului din bazin,
prima echipa (formata din 2 angajati) au pregatit traseul de descarcare al bazinului B10, cu
incarcare (mutare) in B5.
A doua echipa (formata din 2 angajati), a pregatit traseul pentru golirea decantorului de
colectare perime tral bazinelor de depozitare.
Concluziile exercitiului
Angajatii au actionat corespunzator. Atat prin mutarea uleiului din bazinul B10 cat si prin
golirea decantorului de colectare au prevenit deversarea in sistemul de canalizare municipal.
In urma proce sului de productie, apele tehnologice sunt directionate in statia de
decantare.
Statia de decantare este prevazuta cu 4 compartimente de decantare si 2
compartimente de depozitare provizorie a namolului rezultat in procesul de scindare

(namol care este pre dat spre incinerare, in baza contractului de predare deseuri). Pe langa
functia de decantare, aceasta statie asigura racire si reglare pH (atunci cand este necesar).
Identificarea pericolelor
Identificarea pericolelor se va realiza pe teren, prin observar ea in timp real a
activității respective, prin analizarea produselor utilizate, a componentelor sistemului de
munca(executant, sarcina de munca, mijlocul de munca si mediul de munca), de
asemenea a reglementarilor specifice.
Pentru identificarea pericolel or se iau in consderare :
– unde este amplasat locul de muncă și/sau se desfășoară activitățile;
– cine lucrează acolo: acordați o atenție specială persoanelor care pot fi mai grav
afectate de pericol cum sunt femeile însărcinate, lucrătorii tineri sau lucrăt orii
cu disabilități.
– ce fel de echipamente tehnice, materiale, și procedee sunt utilizate;
– ce sarcini de muncă sunt realizate (de ex., în ce mod și pe ce perioadă sunt
acestea executate);
– ce pericole au fost deja identificate și care sunt sursele acestor a;
– care sunt consecințele posibile ale pericolelor existente;
– ce măsuri de protecție sunt aplicate;
– ce accidente, boli profesionale și alte tipuri de îmbolnăviri au fost raportate;
– care sunt prevederile legale și alte reglementări în legătură cu locul de m uncă.

Evaluarea riscurilor
Aceasta evaluare se realizează prin intermediul ponderării unei evaluării in funcție
de gravitate și probabilitate.
Gravitate
 Vătămare moderata – accidente și îmbolnăviri care nu cauzează suferințe
pe termen lung (cum ar fi mici tăieturi, iritații ale ochiului, dureri de cap
etc.).

 Vătămare medie – accidente și îmbolnăviri care cauzează suferințe
moderate, dar prelungite sau care se repetă periodic (cum ar fi răniri,
fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafață limita tă a corpului,
alergii ale pielii etc.).
 Vătămare gravă – accidente și îmbolnăviri care cauzează suferințe grave și
permanente și/sau decesul (de ex., amputări, fracturi complexe care produc
invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafaț ă mare a
corpului etc.).

Planificarea masurilor de prevenire si protectie
Dacă riscul este mare și evaluat ca fiind semnificativ, acțiunile de reducere a
acestuia trebuie luate imediat. Dacă riscul este mediu și evaluat ca fiind acceptabil, se
recomandă planificarea de acțiuni pentru reducerea nivelului acestuia. Dacă riscul este
mic și evaluat ca fiind acceptabil este necesar să se asigure că acesta va rămâne la același
nivel.
Măsurile de prevenire și de protecție trebuie implementate în următoarea ordi ne
de prioritate:
– eliminarea pericolului/riscului,
– reducerea la minim a pericolului/riscului, prin măsuri organizatorice,
– reducerea la minim a pericolului/riscului, prin măsuri de protecție colectivă,
– reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului indi vidual de protecție
corespunzător.