Specializarea: Blindate, Automobile și Tractoare PROIECT DE DIPLOMĂ “ ELABORAREA UNUI PLAN DE TESTARE PENTRU UN ARUNCĂTOR DE CALIBRU 120 MM PE ȘASIUL… [301902]

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

FACULTATEA DE MECATRONICĂ ȘI SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENT

Specializarea: Blindate, Automobile și Tractoare

PROIECT DE DIPLOMĂ

“ ELABORAREA UNUI PLAN DE TESTARE PENTRU UN ARUNCĂTOR DE CALIBRU 120 MM PE ȘASIUL UNUI AUTOVEHICUL PE ȘENILE”

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Col.conf.dr.ing. Valentin VÎNTURIȘ

ABSOLVENT: [anonimizat].sg.maj.[anonimizat]______file

Inventariat sub nr.______

Poziția din indicator:______

Termen de păstrare:________

BUCUREȘTI

2017

CUPRINS

1.Introducere…………………………………………………………………………………………….8

1.1.Caracteristici ale procesului de evaluare și testare…………………………….8

1.2.Clasificări ale încercărilor……………………………………………………………..8

1.3.Obiectivele generale și principiile procesului de testare și evaluare…..10

1.4.Testarea și evaluarea de dezvoltare……………………………………………….12

1.5.Obiectivele testării și evaluării de dezvoltare………………………………….14

1.6.Procesul de omologare…………………………………………………………………15

2.Prezentarea sistemului…………………………………………………………………………..18

2.1.Documente de referință………………………………………………………………..18

2.2.Descrierea sistemului…………………………………………………………………..22

2.3.Componența sistemului………………………………………………………………..24

2.4.Parametrii tehnici decisivi……………………………………………………………26

3.Programul de testare evaluare de dezvoltare………………………………………….27

3.1.Concepția generală a planului de testare evaluare de dezvoltare………..27

3.2.Programul de testare evaluare……………………………………………………….29

3.3. Verificări statice ale sistemului…………………………………………………….30

3.4. Verificări dinamice ale sistemului…………………………………………………33

3.5. Verificări ale echipamentelor speciale…………………………………………..33

4.Probleme de management privind testarea și evaluarea………………………….34

4.1.Responsabilități…………………………………………………………………………..35

4.2.Starea tehnică a vehiculului încercat………………………………………………35

4.3.Combustibili și lubrifianți…………………………………………………………….35

4.4.Deservirea tehnică a vehiculului……………………………………………………35

4.5.Tehnica securității……………………………………………………………………….35

4.6.[anonimizat]……………………………………..35

4.7.Asigurarea materială……………………………………………………………………35

5.Proceduri………………………………………………………………………………………………38

5.1.Procedura de inspecție tehnică………………………………………………………38

5.2.Procedura de determinare a caracteristicilor dimensionale………………..41

5.3.Procedura de determinare a centrului de greutate…………………………….45

5.4.Procedura de determinare a greutății și presiunii pe sol……………………51

5.5.Procedura de determinare a momentelor de inerție………………………….56

5.6.Procedura de abordare a obstacolelor…………………………………………….61

5.7.Procedura de determinarea caracteristicilor funcționale ale suspensiei…………………………………………………………………………………………………66

5.8.Procedura de determinare a nivelului de zgomot, vibrațiilor și a șocurilor…………………………………………………………………………………………………..71

6.Aparatură utilizată……………………………………………………………………………….75

6.1.Aparatură pentru măsurarea unghiurilor………………………………………..75

6.2.Aparatură pentru măsurarea distanțelor…………………………………………79

6.3.Aparatură utilizată pentru măsurarea forței/greutății……………………….80

6.4.Aparatură pentru măsurat nivelul de zgomot,vibrațiilor și șocurilor….83

6.5.Sonde meteorologice.Aparate pentru determinarea parametrilor meteorologici…………………………………………………………………………………..84

7.Modelarea și simularea multicorp………………………………………………………….85

8.Concluzii……………………………………………………………………………………………….91

9.Bibliografie……………………………………………………………………………………………94

1.Introducere

1.1 Caracteristici ale procesului de evaluare și testare

În vederea creșterii continue a performanțelor și caracteristicilor tehnico-tactice ale autovehiculelor militare se impun o serie de încercări,testări și cercetări experimentale cu scopul de a adopta cele mai judicioase soluții constructive.Astfel,procesul de evaluare și testare va îl putem caracteriza ca fiind un proces critic,iterativ și secvential, care utilizează metode științifice de analiză a unui produs, în vederea obținerii de date necesare pentru estimarea, stabilirea și verificarea cerințelor, caracteristicilor de performanță tehnică și operațională, parametrilor de operare în siguranță și a eficacității pe parcursul ciclului de viață, în conformitate cu nevoile misiunii și cerințele operaționale.Procesul de evaluare și testare interacționează cu toate procesele concurente în cadrul managementului achizițiilor pentru apărare .[10]

1.2 Clasificări ale încercărilor

Încercările la care sunt supuse autovehiculele militare se poate clasifica după o serie de criterii care în considerare: scopul,domeniul activităților de testare-evaluare și locul.

1.2.1 După scopul lor,încercările se pot clasifica în:

a)încercări de cercetare (numite și cercetare experimentală) au ca scop obținerea informațiilor cu utilitate pentru cercetători, proiectanți, fabricanți sau importatori de autovehicule militare.Acest tip de încercări prezintă o gamă extrem de largă de aspecte și presupune utilizarea unei aparaturi performante, precum și un personal cu o calificare foarte înaltă.

b)încercările de omologare au un caracter oficial și se desfășoară pe baza unor programe întocmite în caietul de sarcini al autovehiculului și a normativelor specifice.Conținutul probelor depinde de faza supusă omologării,după cum urmează :

Modelul experimental se omologhează urmărind principalele cerințe tehnico-tactice ale autovehiculului, precum și funcționalitatea principalelor soluții constructive adoptate.

Prototipul se omologhează urmărind îndeplinirea în totalitate a cerințelor tehnico tactice cuprinse în caietul de sarcini al autovehiculului ;

Seria zero se omolghează urmărind gradul de asigurare a reproductibilității performanțelor autovehiculului, avizarea tehnologiei de fabricație, determinarea parametrilor de mentenanță și fiabilitate a autovehiculelor

c)încercările de lot au ca scop verificarea proceselor de fabricație.În general,volumul și conținutul încercărilor la care sunt supuse autovehiculele sunt cuprinse în caietul de sarcini.

d)Încercările de recepție au ca scop să determine principalii parametri funcționali ai autovehiculului.Aceste încercări se desfășoară cu participarea beneficiarului, iar în conținutul și volumul probelor care se efectuează este,în general, prevăzut în caietul de sarcini al autovehiculului (pentru recepția efectuată la sfârșitul procesului de fabricație) sau în documentația tehnologică de reparație (în cazul efectuării recepției autovehiculului reparat) [16].

1.2.2 După domeniul activitățiilor de testare și evaluare :

Fig.1.1

Pentru realizarea unor economii de resurse financiare,materiale și timp,în planificarea activităților de testare și evaluare se urmărește abordarea combinată a testării și evaluării de dezvoltare cu testarea și evaluarea operațională,cu condiția ca obiectivele individuale și independența acestora să nu fie afectate.

Abordarea combinată a celor două domenii de testare și evaluare se stabilește prin strategia de testare și evaluare și se planifică prin planul principal de testare și evaluare.

Dacă posibilitatea abordării combinate a celor două domenii nu este stabilită prin strategia de testare și evaluare,execuția combinată a activităților de testare și evaluare se realizează,cu aprobarea directorului cu testarea și evaluarea de dezvoltare și aprobarea directorului cu testarea și evaluarea operațională care are în responsabilitate executarea planului de testare și evaluarea operațională.

Este interzis ca în cadrul testării și evaluării operaționale să se reia obiective și activități executate în cadrul testării și evaluării de dezvoltare[10].

1.2.3 După locul de desfășurare a încercărilor :

a)încercări în condiții de exploatare(exploatare la trupe) efectuate la beneficiar,în condițiile tipice de utilizare a autovehiculului.

În cardul acestei categorii de încercări se urmărește determinarea unor parametri de mentenanță,fiabilitate, norme de consum, gradul de utilitate a documentației de exploatare etc.

Rezultatele unor astfel de încercări prezintă un grad ridicat de operativitate numai dacă sunt luate măsuri de intensificare a procesului de exploatare, în caz contrar încercările putându-se prelungi excesiv.

b)încercările în condiții de poligon asigură un grad ridicat de repetabilitate și sunt preponderente în cazul autovehiculelor destinate luptei.Aceste încercări presupun existența unor poligoane complexe ce necesită investiții apreciabile[10].

1.3 Obiectivele generale și principiile procesului de testare și evaluare:

a) furnizarea operativă de informații obiective cu un grad de acuratețe ridicat, necesare autorităților de decizie în sprijinul analizei disponibilității și eficacității produsului pentru utilizarea militară.

b) identificarea și propunerea de soluții pentru rezolvarea eventualelor deficiențe ale produsului.

c) stabilirea potențialului de modernizare a produsului.

d) reducerea riscurilor pe parcursul fazelor ciclului de viață a produsului.

e) asigurarea informațiilor privind nivelul operațional, adaptabilitatea, compatibilitatea și eficacitatea produsului, pe parcursul fazelor ciclului de viață.

f) verificarea permanentă a nivelului de interoperabilitate a produsului.

g) furnizarea de informații necesare dezvoltării strategiilor, practicilor, procedurilor de utilizare în luptă și sedințelor de antrenament.

h) identificarea și stabilirea cerințelor de securitate și sănătate ale produsului, care să elimine sau să reducă pericolul de accidentare și îmbolnăvire profesională a utilizatorilor, pe durata ciclului de viață al produsului.

i) asigurarea informațiilor privind impactul asupra mediului, pe durata ciclului de viață al produsului.

Procesul de testare și evaluare cuprinde următoarele activități majore:

a) stabilirea scopului și a obiectivelor;

b) planificarea activităților;

c) asigurarea resurselor umane, materiale și financiare;

d) executarea activităților de testare și înregistrarea rezultatelor;

e) evaluarea rezultatelor obținute în urma executării activităților de testare.

f) raportarea rezultatelor obținute în urma efectuării evaluărilor și a propunerilor pentru autoritatea de decizie.

Activitățile majore ale procesului de testare și evaluare se execută pe parcursul fazelor ciclului de viață al produselor, amploarea acestor activități fiind determinată de specificul și particularitățile fiecărui produs, de categoria și procedurile de achiziție.

Managementul procesului de testare și evaluare pe parcursul fazelor ciclului de viață pentru un produs se execută de către structuri specializate în domeniul testării și evaluării conform responsabilităților stabilite.

Testarea produselor este un proces compus din activități secvențiale și include totalitatea activităților de modelare, simulare, încercări funcționale și fizice executate în vederea obținerii și verificării datelor cantitative și calitative, referitoare la parametrii configurațiilor funcționale și fizice, interfețelor fizice și funcționale ale unui produs.

Evaluarea este un proces cu caracter continuu, intensiv, științific și tehnic care conține totalitatea activităților de estimare, examinare și analiză științifică, tehnică și după caz, operațională, a datelor obținute în urma testării, pentru a stabili nivelul în care un produs îndeplinește cerințele de performanță tehnice și operaționale[9].

Procesul de testare și evaluare se desfășoara în sprijinul:

a) cercetării științifice și dezvoltării tehnologice a unor produse noi;

b) achiziției produselor militare și a produselor comerciale;

c) modernizării și dezvoltării tehnologice a unor produse existente în înzestrare;

d) stabilirii și urmăririi modului de comportare a produselor pe parcursul întregului ciclu de viață, inclusiv definirii soluțiilor optime de scoatere din exploatare, scoatere din funcțiune, casare/demilitarizare și revalorificare[9].

Managementul procesului de testare evaluare și evaluare a produselor se execută în baza următoarelor documente de referință în cadrul procesului de management al achizițiilor pentru apărare:

a)Documentul cu Nevoile Misiunii;

b)Documentul cu Cerințele Operaționale;

c)Strategia de Achiziție;

d)Strategia de testare și evaluare;

e)Baza programului de achiziție;

f)Planul principal de testare și evaluare;

g)Specificații tehnice;

1.4 Testarea și evaluarea de dezvoltare

Testarea și evaluarea de dezvoltare este un proces prin care sunt generate datele necesare pentru analiza conformității produsului cu parametrii tehnico-tactici de performanță, pe parcursul ciclului de viață și pentru certificarea siguranței în utilizare a produsului.

Testarea și evaluarea de dezvoltare cuprinde totalitatea activităților de modelare, simulare, încercare, testare și de evaluare a rezultatelor acestora, care trebuie executate pentru a se verifica dacă:

a) activitățile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică au fost complet parcurse, iar rezultatele obținute sunt corespunzătoare cerințelor aprobate;

b) capabilitățile, caracteristicile și parametrii tehnici și funcționali corespund cerințelor din documentația tehnică industrială;

c) configurația produsului include realizări noi, în domeniul științei și tehnologiei, cu aplicabilitate în domeniul militar și al tehnologiilor cu dublă utilizare , astfel încât produsele să fie utilizabile fără restricții în condițiile specifice teatrului modern de operații militare;

d) produsele sunt realizate conform cerințelor standardelor tehnice aplicabile în domeniile militar și civil;

e) produsele sunt compatibile și interoperabile cu alte produse și echipamente cu care interacționează în mediul operațional;

f) fiabilitatea produselor răspunde cerințelor aprobate;

g) operarea, mentenanța și depozitarea impun cerințe speciale din punct de vedere al infrastructurii, protecției mediului, resurselor umane, materiale sau financiare.

h) produsele sunt conforme cu cerințele de securitate și sănătate în muncă prevăzute de reglementările în vigoare.

În scopul achiziției unui produs, testarea și evaluarea de dezvoltare se execută în vederea asigurării datelor necesare certificării pregătirii produsului pentru introducerea în înzestrare, în conformitate cu nevoile misiunii și cerințele operaționale aprobate.

În scopul operării și suportului, testarea și evaluarea de dezvoltare se execută în vederea asigurării datelor necesare analizei eficacității, fiabilității și a eventualelor nevoi de modificare sau de modernizare a produsului.

Prin testarea și evaluarea de dezvoltare se estimează și se verifică nevoile de resurse umane și de suport.

Testarea și evaluarea de dezvoltare identifică riscurile tehnologice și de proiectare, evaluează stadiul îndeplinirii performanțelor tehnice și certifică pregătirea produsului pentru începerea executării testării și evaluării operaționale.

Prin testarea și evaluarea de dezvoltare se stabilesc cerințele de securitate și sănătate ale produsului a căror respectare asigură prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale pe timpul duratei ciclului de viață a produsului.

Testarea și evaluarea de dezvoltare se planifică astfel încât numărul și amploarea evenimentelor de testare să fie suficiente pentru asigurarea unui nivel de încredere corespunzător pentru datele generate.

Testarea și evaluarea de dezvoltare necesită instrumentarea și efectuarea de măsurări, este repetabilă, controlabilă din punct de vedere al mediului de executare și este organizată pentru întreg spectrul capabilităților declarate sau identificate ale produsului.

Testarea și evaluarea de dezvoltare supune produsul testat, cel puțin la limitele profilului misiunii pentru a verifica adaptabilitatea produsului la fiecare mediu operațional așteptat. Severitatea testărilor la care produsul este supus, urmează să fie comparabilă în toate condițiile de operare prevăzute. Pentru unele produse este necesar să se verifice robustețea în afara limitelor operaționale normale în vederea fundamentării coeficienților de siguranță adoptați[9].

1.5 Obiectivele testării și evaluării de dezvoltare sunt următoarele:

a) verificarea conformității produsului cu nevoile misiunii și cerințele operaționale aprobate.

b) verificarea atât a realizării produsului conform cerințelor standardelor tehnice aplicabile în domeniile militar și civil, cât și a interoperabilității acestui produs cu alte produse și echipamente cu care interacționează în mediul operațional.

c) verificarea caracteristicilor de performanță și siguranță a produselor înainte de adoptarea uneia din următoarele decizii tehnice majore: decizia de prelungire a resursei tehnice totale, decizia de scoatere din funcțiune, scoaterea din înzestrare, demilitarizare și valorificare, decizia de modificare sau de modernizare.

d) certificarea siguranței în operare și a pregătirii produsului pentru trecerea la executarea testării și evaluării operaționale.

e) certificarea satisfacerii cerințelor esențiale de securitate și sănătate, transpuse în standardele și normele de protecție a muncii, care să ateste că produsul, prin proiectare și constructie, poate fi asamblat și pus în funcțiune în condiții de securitate;

f) verificarea potențialului și capacității industriale a producătorului și a soluțiilor optime de eșalonare a producției.

Testarea și evaluarea de dezvoltare se execută asupra produselor, aflate în oricare din următoarele stadii:

a)model de laborator,model experimental,prototip virtual;

b)prototip de cercetare,demonstrator tehnologic;

c)prototip industrial,lot pilot;

d)producție inițială de serie mică;

e)producție de serie;

f)operare și suport;

Testarea și evaluarea de dezvoltare se execută pentru următoarele niveluri ale arhitecturii sistemului tehnic:

a)sistem;

b)subsistem;

c)ansamblu;

d)componență;

e)interferențe interne și externe, fizice și funcționale, inclusiv interferențe de tip ,,om-mașină”.

1.6 Procesul de omologare

Procesul de omologare reprezintă totalitatea activităților care se desfășoară de către specialiștii din cadrul Ministerului Apărării Naționale în scopul certificării configurației funcționale, configurației fizice și interferențelor unui produs, astfel încât parametrii acestuia să îndeplinească cerințele specificațiilor tehnice aprobate.

Procesul de omologare se compune din:

a)omologarea produsului;

b)certificarea fabricației produsului [9].

Executarea omologării produselor este necesară pentru ca beneficiarul să aibă certitudinea că indicatorii de eficacitate, paramentrii de performanță tehnici,operaționali precum și de siguranță în exploatare răspund nevoilor misiunilor și cerințelor operaționale aprobate.

Executarea certificării fabricației produselor este necesară pentru a permite beneficiarului produselor:

a)analiza configurției fizice a produselor care au fost realizate în cadrul producției de serie mică sau a primului lot de fabricație;

b)analiza și evaluarea potențialului tehnic și tehnologic a producătorului precum și dacă performanțele prototipului omologat este reproductibil în cadrul producției de serie;

c)stabilirea specificației de bază a produselor;

d)certificarea calității de protecție a produsului;

Omologarea produselor, în vederea introducerii acestora în înzestrarea Ministerului Aparării Naționale, se execută pentru îndeplinirea următoarelor obiective:

a)determinarea, evaluarea și certificarea nivelului în care produsele îndeplinesc cerințele contractuale, nevoile misiunilor, cerințele operaționale, parametrii de performanță tehnici și operaționali;

b)determinarea, evaluarea și certificarea configurațiilor, capabilităților, performanțelor, parametrilor tehnici și operaționali ai produselor;

c)determinarea, evaluarea și certificarea nivelului de dezvoltare tehnologică al produselor;

d)determinarea, evaluarea și certificarea nivelului în care produsele,

îndeplinesc cerințele de compatibilitate și interoperabilitate cu alte produse existente în dotarea Ministerului Apărării Naționale,cele existente în dotarea forțelor statelor membre NATO sau cele care există în compunerea sistemului național de apărare.

Omologarea produselor constă în executarea următoarelor tipuri de activități:

a)activități de testare si evaluare de dezvoltare;

b)activități de testări și evaluări operaționale inițiale și specializate;

c)analize și audituri tehnice, stabilite după caz;

În cadrul omologării unui produs se constituie un Dosar de omologare, care trebuie să conțină următoarele documente de referință în original sau copii certificate:

a)documentele Analizei Omologării Oficiale;

b)documentele Auditului Configurației Funcționale;

c)Oridnul de numire a Comisiei de analize și audituri tehnice;

d)specificațiile tehnice;

e)planurile de testare și evaluare;

f)rapoartele de testare și evaluare;

g)certificatele de conformitate sau documentele de omologare internă prezentate de producător;

h)desenul de ansamblu a produsului;

i)structura divizată de lucru a produsului;

j)inventarul produsului;

k)borderoul documentației;

l)borderoul de desene;

m)alte documente care atestă activitățile desfășurate [9].

Omologarea unui produs se consideră a fi finalizată în momentul în care Autoritatea de decizie din cadrul procesului de omologare din Ministerul Apărării Naționale a încheiat aprobarea documentelor de Analiza Omologării Oficiale.

2.PREZENTAREA SISTEMULUI

2.1 Documente de referință

În dotarea Armatei Române există o serie de tipuri de guri de foc,tunuri , obuziere, tunuri-obuziere, aruncătoare, instalații de lansare, de producție autohtonă și străină.

2.1.1 Aruncatorul de 120 mm model 1938

Aruncătorul de calibrul 120 mm este gura de foc cu tragere curbă destinate luptei apropiate.Datorită preciziei,cadenței de tragere (până la 9 lovituri/minut) și traiectoriei foarte curbe, aruncătorul este o armă eficace, pentru însoțirea infanteriei.

Fig 2.1 [13]

Țeava aruncătorului se compune din țeava propriu-zisă, culată ,cu mecanismul pentru darea focului și brățara, cu rezemătoarele.

Aruncătorul întrebuințează bombe cu ampenaj de două categorii și anume:

a)bombă de oțel lungă;

b)bombă oțel scurtă;

Descrierea aruncătorlui de 120 mm model 1938

Tabelul 2.1.1

2.1.2 Aruncătorul de 120 mm model 1942

În anul 1942 uzinele românești “Reșița” au reușit fabricarea unui aruncător de 120 mm foarte modern și fiabil, ce a avut rezultate foarte bune la toate testele la care a fost supus .

Fig 2.2 [14]

Descrierea aruncătorlui de 120 mm model 1942

Tabelul 2.1.2

Aruncătorul a fost proiectat pe baza modelului 1938 rusesc, fiind un produs care s-a dovedit a fi unul fiabil.

2.1.3 Aruncătorul de 120 mm CARDOM

Aruncătorul CARDOM are o țeava lisă de calibru 120 mm montată pe un sistem cu platformă rotativă cu acționare electrică în azimut și elevație. Aruncătorul este dotat cu sisteme noi cum ar fi cel integrat computerizat de navigație, cel de autopoziționare sau cel de ochire.[15]

Fig 2.3 sistem aruncător calibru 120 mm [14]

Sistemul aruncător de 120 mm include urmatoarele subsisteme:

a) aruncător cu țeava calibru 120 mm;

b) sistemul de acționare electrică;

c) sistemul de navigație inerțialcombinat cu cel GPS;

d) sistemul de conducere a focului (Fire Control System – FCS).

Descrierea aruncătorlui de 120 mm CARDOM

Tabelul 2.1.3

Domeniul al bătăii de tragere este considerat ca fiind optim pentru a asigura asistența batalionului de infanterie blindată pe toată aria de desfășurare în adâncime și acoperind diversele scenarii de luptă.

2.2. Descrierea sistemului

2.2.1 Aruncător CARDOM

Aruncătorul CARDOM are o țeava lisă de calibru 120 mm montată pe un sistem cu platformă rotativă cu acționare electrică în azimut și elevație. Aruncătorul este dotat cu sisteme noi cum ar fi cel integrat computerizat de navigație, cel de autopoziționare sau cel de ochire. Dispozitivul modern de achiziție ținte, împreună cu sistemul de amortizare special proiectat, permite montarea sistemului pe vehicule blindate pe roți sau pe șenile

Bătaia de tragere a sistemului aruncător este de până la 7000 m utilizând muniție clasică. Cadența de tragere este de 6 lovituri/minut. Acest domeniu al bătăii de tragere este considerat ca fiind optim pentru a asigura asistența batalionului de infanterie blindată pe toată aria de desfășurare în adâncime și acoperind diversele scenarii de luptă. Sistemul permite schimbarea țevii calibru 120 mm cu o țeavă calibru 81 mm în mai puțin de 15 minute. Aceasta este folosită pentru instruirea echipajului pentru a reduce costurile de instruire.[15]

Subsistemul armament tip aruncătorul calibru 120 mm, este integrat pe șasiul produsului MLI 84M în partea centrală a carcasei blindate.Pentru a integra acest sistem de armament pe sasiul MLI-ului s-a ales să fie montat în locul turelei mașinei de luptă pe o platformă rotativă. Pe părțile laterale ale carcasei blindate la interior sunt prevăzute stelajele de depozitare a muniției, iar la partea posterioară carcasa are uși de acces a echipajului.

Sistemul aruncător de 120 mm include urmatoarele subsisteme:

– aruncător cu țeava calibru 120 mm;

– sistemul de acționare electrică;

– sistemul de navigație inertial combinat cu cel GPS;

– sistemul de conducere a focului (Fire Control System – FCS).

Fig. 2.4– Sistemul aruncator calibru 120mm [14]

Sistemul automatizat de conducere a focului – pentru aruncatorul calibru 120 mm are următoarele funcții:

primirea automată / manuală a datelor pentru calculul corecțiilor de tragere, inclusiv temperatura muniției și a încărcăturii de azvârlire;

primirea automată / manuală a datelor despre ținte de la observatorii înaintați;

calculul automat al elementelor de tragere (înălțător și direcție) pe baza coordonatelor țintei și a datelor meteo balistice;

afișarea elementelor de tragere pe display-ul ochitorului;

gestionarea necesarului și existentului de muniție, pe tipuri de muniție și transmiterea (daca sistemul va fi interconectat) de rapoarte, automat sau manual, în sistemul integrat de comunicații și informatică al batalionului;

suport pentru orientarea pieselor de tragere și a aparaturii pe un azimut de valoare dată și transmiterea la eșalonul superior a elementelor inițiale pentru deschiderea focului;

integrarea cu traductoarele de funcții specifice astfel:

traductor unghi azimut gură de foc;

traductor unghi de teren;

traductor unghi de înălțare;

traductor unghi de ruliu;

afișarea permanentă pe displayul ochitorului a direcției și înălțătorului gurii de foc (unghi de azimut și unghi de înălțare);

sistemul automatizat de conducere a focului al aruncătorului (calculatorul cu aplicația software) va permite integrarea cu sistemul integrat de comunicații și informatică de nivel batalion și brigadă.

2.3.Componența sistemului

Sistemul aruncător CARDOM de 120 mm are în componența sa următoarele subsisteme:

aruncătorul propriu-zis de 120 mm;

sistemul de acționare electrică;

sistemul de conducere a focului;

sistemul de navigație inerțial combinat cu cel GPS;

șasiul autovehiului ce luptă MLI 84M;

Aruncătorul propriu-zis este echipat cu un sistem de acționare electrică precum și cu cel de conducere a focului.Cele trei subsisteme însumează o masă totală de 900 kg la care se adaugă masa generatorului electric care alimenteaza sistemul de acționare și sistemul de conducere a focului cântărind 200 kg și cel al muniției aferente 700 kg.

Pentru a determina masa întregului sistem care v-a fi evaluat se pornește de la masa totală a șasiului MLI 84M care este de 17800 kg din care s-a scăzut masa turelei OWS-25R și a muniției calibru 25 mm (aproximativ 1500 kg) și masa a șapte militari (aproximativ 600 kg) și s-a adaugat masa sistemului aruncător 900 kg, a muniției aferente 700 kg și a generatorului electric 200 kg.

Un parametru decisiv în vederea testării acestui sistem o constituie forța de recul a aruncătorului.În figura 2.5 este prezentată legea de variație forței de recul în timp și maximul acesteia.

Fig 2.5

Această forță de recul se consideră a fi preluată de suspensia autovehicului pe șenile MLI 84M fiind luată în considerare poziționarea aruncătorului pe șasiu, unghiul de tragere și direcția de tragere.

În vederea calculului suspensiei MLI 84M vom defini elementele suspensiei acestuia. Mașina de luptă a infanteriei MLI-84M are o suspensie independentă cu bare de torsiune, amortizori de tip rotativ prevăzută și limitatori elastici. Caracteristica elastică a suspensiei este liniară, compusă din 2 segmente distincte: prima porțiune, a barei de torsiune, care are o caracteristică elastică cu pantă mai mică, iar de a doua cu o caracteristică elastică cu pantă mai mare (a limitatorului elastic).

2.4.Parametrii tehnici decisivi

Parametrii tehnici decisivi care trebuie îndepliniți sunt :

Tabelul 2.4 [11]

3.Programul de testare evaluare de dezvoltare

3.1.Concepția generală a planului de testare evaluare de dezvoltare

Activitățile de testare vor fi astfel organizate încât să se evidențieze influența testului anterior asupra celor care urmează.

Metode utilizate pentru testarea produsului:

– inspectare: verificare vizuală sau dimensională a obiectului; verificarea se bazează pe simțurile umane (văz, pipăit) sau care utilizează metode simple de măsurare și manipulare;

– analiză: verificare ce se bazează pe probe analitice obținute prin calcul, fără a se interveni pe un obiect; tehnicile folosite sunt modelarea, simularea, predicția;

– demonstrație: verificare a caracteristicilor observabile pe obiectul aflat în funcțiune, fără a face apel la măsurări fizice;

– testare: verificare a caracteristicilor măsurabile, accesibile direct sau indirect.

3.1.1 Strategia de evaluare

Scopul acestui document este de a planifica și dezvolta testele necesare pentru evaluarea caracteristicilor de performanță ale sistemului în conformitate cu cerințele agreate, în vederea stabilirii nivelului de pregătire a sistemului pentru certificare în cadrul organismelor specializate. În acest sens se urmărește parcurgerea următorilor pași specifici pentru stabilirea:

disponibilității sistemului pentru testare;

stadiului de dezvoltare;

facilităților, personalului și locațiilor de testare;

cerințelor de raportare a datelor de testare;

planificării analizelor rezultatelor;

considerațiilor referitoare la necesarul de timp și costuri.

Analizele de evaluare vor furniza informații pentru:

producător, care va avea la dispoziție datele experimentale necesare luării eventualelor măsuri corective necesare în vederea implementării pe timpul următoarelor faze de dezvoltare;

beneficiar, care va avea la dispoziție datele necesare executării omologării.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite se vor respecta următoarele principii de bază:

Fig.3.1

1. Familiarizarea cu noul sistem. Metodologiile de testare pentru sistem trebuie să înceapă cu studierea și familiarizarea cu caracteristicile sistemului, în vederea adaptării testelor specifice pentru echipamentul prezentat la testare.

2. Studierea specificațiilor și manualelor tehnice. În următorul pas se impune studierea atentă a specificațiile și manualele tehnice puse la dispoziție atât de furnizor, cât și de beneficiar, în vederea înțelegerii și însușirii de către testator a parametrilor tehnici și funcționali, instrucțiunilor de siguranță și serviciu, prevederilor de mentenanță (preventivă, detaliată și reparații) și procedurilor de operare.

3. Studierea rezultatelor testărilor anterioare. Odată însușite toate aspectele definitorii referitoare la noul sistem este necesară studierea rapoartelor de testare existente în orice formă, asigurate de producător (recepții și omologări interne). Dacă între aceste documente există rapoarte de testare adecvate privind siguranța și utilizarea sistemului, atunci acestea pot fi acceptate ca întreg sau punctual, nefiind necesară repetarea testelor adoptate.

4. Mărimea eșantionului de testare. Mărimea eșantionului de testare se va stabili în așa fel încât să fie reprezentativ pentru populația pe care o caracterizează[9].

3.1.2 Limitări ale testării și evaluării

Având în vedere că încercările se fac în condițiile meteo-rutiere prevăzute în standardele/procedurile corespunzătoare fiecărui tip de încercare, testarea și evaluarea pot fi limitate de condițiile existente la data executării.

Din cauza inexistenței unor facilități și echipamente de testare, a costurilor și a timpului foarte mare de execuție, se renunță la acei parametri tehnici care nu se regăsesc în prezentul Program de testare-evaluare (ex. compatibilitate electromagnetică, exploatarea în condițiile de mediu impuse prin teste în cameră climatică etc[9].

3.2.Programul de testare evaluare

Programul de testare evaluare va consta în verificări statice, dinamice și a echipamentelor speciale.În continuare vom detalia probele la care este supus MLI 84M în cadrul verificărilor statice ,dinamice și cele a echipamentelor special.

3.3.Verificări statice ale sistemului

Tabelul 3.3

3.4.Verificări dinamice

Tabelul 3.4

3.5.Verificări ale echipamentelor speciale

Tabelul 3.5

Capitolul 4. PROBLEME DE MANAGEMENT PRIVIND TESTAREA ȘI EVALUAREA

4.1 Responsabilități

Testarea MLI 84M se va executa de către ATM și producător, după cum urmează:

4.1.1 ATM are în responsabilitate:

coordonarea activităților de testare și evaluare ce îi revin;

elaborarea schemelor, procedurilor și programelor de testare;

execuția măsurătorilor și verificărilor care îi revin conform planului de testare și elaborarea fișelor de măsurători;

asigurarea personalului și aparaturii necesare executării măsurătorilor și testelor care îi revin;

asocierea lucrărilor ce necesită condiții ambientale, aparatură sau standuri similare pentru optimizarea consumului de resurse;

elaborarea Raportului de testare și evaluare al produsului[9].

4.1.2 Producătorul:

asigură coordonarea generală a programului de testare și evaluare

asigură accesul la locurile de desfășurare pentru testări (cu cel puțin o lună înainte de începerea testelor, se va conveni asupra locațiilor exacte și a perioadelor de desfășurare a testelor);

furnizează toate datele solicitate în vederea executării activităților de testare și evaluare (documente de testare și recepție internă, manuale de exploatare, declarații de conformitate, etc.);

asigură carburanții, lubrifianții și lichidele speciale necesare funcționării produsului;

asigură executarea elementelor de fixare și de adaptare a aparaturii de testare pe produs;

asigură dispozitivele de ridicare specifice vehiculului testat;

asigură execuția măsurătorilor și verificărilor care îi revin conform planului de testare și elaborarea fișelor de măsurători;

asigură vehicul cu masa similară tractorului pentru executarea probei de determinare a posibilităților de tractare;

asigură asistența tehnică și service, pe parcursul testării și evaluării;

asigură personal calificat pentru operarea produsului[9].

4.2. Starea tehnică a vehiculului de încercat

MLI 84M trebuie să fie echipat în conformitate cu documentația tehnică prezentată și să respecte prevederile legale pentru siguranța circulației pe drumurile publice.

Înainte și după fiecare testare se va face o inspecție tehnică în conformitate cu AVTP 01-70.

4.3. Combustibili și lubrifianți

Combustibilii și lubrifianții utilizați în timpul încercărilor trebuie să corespundă instrucțiunilor tehnice de exploatare a vehiculului.

4.4. Deservirea tehnică a vehiculului

Pe întreaga durată a încercărilor trebuie asigurată deservirea tehnică a MLI 84M, efectuată în conformitate cu specificațiile producătorului; toate operațiile de întreținere (ungerea, efectuarea reglajelor, strângerea șuruburilor), precum și valorile reglajelor trebuie consemnate în documentul cuprinzând rezultatele încercărilor.

4.5. Tehnica securității

Instruirea personalului participant la testare, în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă și PSI se va efectua de către responsabilii cu activitățile respective în funcție de locul de desfășurare al încercărilor, conform instrucțiunilor proprii de sănătate și securitate în muncă.

4.6. Condiții meteo-rutiere în timpul încercării

Încercările se fac în condițiile meteo-rutiere prevăzute în standardele/procedurile corespunzătoare fiecărui tip de încercare.

4.7. Asigurarea materială

Aparatura și materialele necesare vor fi asigurate astfel:

Tabelul 4.1

5.Proceduri

5.1 Procedura de inspecție tehnică

5.2.Procedura de determinare a caracteristicilor dimensionale

5.3.Procedura de determinare a centrului de greutate

5.4.Procedura de determinare a greutății și presiunii pe sol

5.5.Procedura de determinare a momentelor de inerție

5.6.Procedura de abordare a obstacolelor

5.7.Procedura de determinarea caracteristicilor funcționale ale suspensiei

5.8 Procedura de determinare a nivelului de zgomot, vibrațiilor și a șocurilor

6.Aparatură Utilizată

Măsurarea reprezintă un proces de cunoaștere,constând în compararea mărimii măsurate cu o altă mărime,de aceiași natură cu prima,și care este considerată unitate de măsură.

Metoda de măsurare este constituită din totalitatea operațiilor executate cu ajutorul unor mijloace tehnice adecvate,în anumite condiții de mediu(ambientale,de teren etc) și în anumite condiții tehnico-organizatorice.

Metodele de măsurare se pot clasifica după două criterii mai importante:

a)modul de determinare a valorii măsurate:

Măsurarea prin deviație

Măsurarea prin comparație(metoda de nul)

b)metoda de prezentare a informației

Măsurarea analogică

Măsurarea numerică

Clasificarea aparatelor de măsură se poate face după:

mărimea electrică masurată: galvanometre, ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre,frecvențmetre, contoare, punți (de rezistențe, de capacități, de inductivități) etc.;

după construcție și principiu de funcționare:

După construcție există dispozitive:

– pentru obținerea unei singure interacțiuni (simple);

– pentru producerea a două interacțiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre).

După principiul de funcționare:

– dispozitive magnetoelectrice;

– feromagnetice;

– electrodinamice;

– de inducție;

– termice;

– electrostatice;- cu vibrații;

– magnetoelectrice cu redresoare;

– magnetoelectrice cu termoelemente, etc.

Aparatura în domeniul autovehiculelor se folosește în lanțuri de măsurare.Principiul de măsurare pe calea electrică a unei mărimi neelectrice constă în convertirea acesteia într-un semnal electric(de obicei tensiune electrică a cărei valoare să fie proporțională cu mărimea măsurată.Lanțul de măsurare este constituit din totalitatea mijloacelor tehnice prin care se realizează măsurarea și prezentarea datelor.Lanțurile de măsurare moderne posedă capacitatea de prelucrare și stocare a rezultatelor măsurătorilor.

Fig.6.1

Generatorul de activare este utilizat în scopul producerii în obiectul de măsurat a mărimilor care se doresc a fi evaluate.Utilizarea generatoarelor de activare este obligatorie în situația în care sistemul tehnic nu conține în mod normal mărimea studiată.

Traductoarele utilizate în alcătuirea lanțurilor electrice destinate încercării autovehiculelor transformă mărimea măsurată într-un semnal electric.Alegerea tipului de traductor se realizează în funcție de următoarele elemente:

Natura mărimii măsurate

Sensibilitatea și puterea de rezoluție impuse

Condiții de lucru

Posibilitățile de montare a traductorului pe piesă

Dispozitivele de măsurare au rolul de a asigura transmiterea semnalului de la traductor la circuitul de măsurare.Structura dispozitivelor de conectare cuprinde cabluri de legătură și conectori(mufe electrice de legătură).

Circuitul electric de conectare are rolul principal de a prelucra primar semnalul provenit de la traductor și de a asigura compatibilitatea cu elementele de prelucrare.

Elementele de vizualizare au rolul de a face accesibilă experimentatorului informațiile provenite de la traductor.

6.1.Aparatură pentru măsurarea Unghiurilor

6.1.1.Clinometru digital Bosh DNM 60 L Professional

Măsoară cu precizie înclinări în grade, procente sau mm/m

Săgeți indicatoare și semnale acustice la 0° și 90° pentru aliniere simplă

Funcție Hold/Copy pentru fixarea și transferarea rezultatelor de măsurare

Rotire automată a valorilor măsurate pe display în cazul lucrului deasupra capului

Emițător de semnale acustice la 0° și 90°

Funcție de calibrare ușoară pentru o precizie de durată

Carcasă robustă din aluminiu

Display dispus oblic, ușor de citit

2 nivele cu bulă permit utilizarea ca boloboc

Tabelul 6.1

Fig.6.2 Clinometru

6.2.Aparatură pentru măsurarea distanțelor

6.2.1.Ruletă Profesională

Această ruletă are clasa I-EC de precizie,deviația la 5 metri este de ±0,6mm.Are în componență un strat antireflexiv,un sistem de blocare bandă,un sistem de amortizare a șocurilor la retragerea benzii.

Fig.6.3

6.2.2.Telemetru laser

Acest telemetru laser permite măsurarea de pe marginea anterioară și de pe cea posterioară,are un pin pentru măsurarea din unghiuri și colțuri.

Specificații tehnice

Fig 6.4 Telemetru laser

6.3.Aparatură utilizată pentru măsurarea forței/greutății

6.3.1.Traductoare de forță

Principiul de măsurare a forței se face prin măsurarea rezistenței electrice a unui conductor electric supus unei forțe de întindere.Aceste măsurători se fac prin intermediul mărcilor tensiometrice care sunt lipite pe materialul care v-a fi supus forței de întindere.

Traductoarele sunt de mai multe tipuri, configurații având diferite destinații în funcție de solicitările la care este supus materialul, astfel avem traductoare de forță pentru:

-solicitarea de întindere;

-solicitarea de comprimare;

Tabelul 6.3

Fig.6.5 Traductoare de forță [10]

6.3.2 Platforme de cântărire

Platforma de cântărire este compusă din module de metal sau beton cu diverse dimensiuni, fiind posibilă realizarea oricărei lungimi de cântar între 8 m si 24 m. Spațiul median între module este de 1m și poate fi acoperit cu capace din beton. Celulele de cântărire sunt amplasate sub calea de rulare, fiind astfel protejate mecanic. Transportul cântarului se efectuează cu un camion normal gabaritic. Asamblarea modulelor se poate face cu o macara de maxim 12,5 t.

Fig.6.6 Platformă de cântărire

6.3.3.Traductoare tensometrice integrate într-o patină

Principiul de funcționare a traductoarelor tensometrice integrate în patină este similar cu cel de la traductoarele de forță prezentate anterior.Se înlocuiește o patină din șenilă cu acest traductor și prin rularea vehicului cu o viteză redusă constantă se determină sarcinile pe fiecare galet.Un astfel de traductor este prezentat în Fig.6.7.

Fig.6.7

6.4.Aparatură pentru măsurat nivelul de zgomot,vibrațiilor și șocurilor

6.4.1.Traductori acustici

Sonometrele de uz profesional determină nivelul de zgomot având doemniul de măsurare între 30dB-140dB ,totodată se pot realiza analize statistice sau spectrale ale nivelului sonor din diverse domenii de activitate.Toate datele pot fi înregistrate automat sau în cazul unei măsurători pe un timp îndelungat se poate conecta la calculator prin interfața usb al acestuia.Aceste sonometre pot dispune și de afișaje digitale pentru vizualizarea în timp real al rezultatelor pe aparat.

Fig.6.8 Sonometru

6.4.2 Traductoare de accelerație pentru măsurarea vibrațiilor și a șocurilor

Aceste traductoare de accelerație sunt piezoelectrice având la bază fenomenul de apariție a sarcinilor electrice atunci când asupra materialului piezoelectric este supus acțiunii unei forțe mecanice.Schema de baza a unui astfel de traductor este prezentată în Fig.6.9. Soluția cuprinde două discuri din material piezoelectric montate central, supuse solicitărilor de întindere-compresiune. Arcul asigură prestrângerea plăcuțelor din material piezoelectric.

Fig.6.9

În Fig.6.9 am notat cu:

1-Baza

2-Elementele piezoelectrice

3-Masa seismică

4-Arcul

6.5.Sonde meteorologice.Aparate pentru determinarea parametrilor meteorologici

6.5.1. Skywatch Geos 11

Geos 11 este un instrument științific de mare precizie.Acest dispozitiv utilizară numai componente de calitate industrială și cea mai recentă tehnologie de fabricație elvețiană.Este conceput pentru utilizare intensivă în condiții extreme.Acesta vă informează condițiile actuale de mediu.Este capabil să rețină sau să transfere în timp real măsurătorile pe un PC.Conexiuni: 11 DEMO GEOS(codul de identificare NATO).

Fig 6.11

Specificații tehnice:

7.Modelarea și simularea multicorp

În acest capitol voi prezenta modul în care am modelat mașina de luptă a infanteriei precum și aruncătorul de pe acest produs nou.Datele din acest capitol au caracter orientativ, care ne ajută să facem o comparație între modelul real și cel virtual accentuând totodată necesitatea încercărilor experimentale în cadrul omologării noului produs.

Deoarece nu am dispus de toate datele necesare pentru realizarea modelului virtual astfel încât să prezinte caracteristici cât mai apropiate de cele ale modelului real am procedat la folosirea unui modul din programul de modelare folosit numit Generative Shape Design în care am folosit trei vederi ale autovehicului pe care le-am scalat la dimensiunile de gabarit care sunt prezentate în cartea de exploatare a MLI-ului.După cum se vede în Fig.7.1, scalând imaginea prezentă la dimensiunile ei real reies o serie de dimensiuni aproximative pentru a putea realiza carcasa blindată.

Fig.7.1 [11]

În urma modelării designului acesteia ca un corp solid am realizat interiorul carcasei ca un spațiu paralelipipedic astfel luând în considerare distribuția masei autovehicului.Pentru modelarea elementelor suspensiei am folosit informațiile strânse în cadrul activităților de documentare.Fiecare element al suspensie a fost asamblat în programul de simulare.Brațele balansoare au fost dispuse la un unghi de 54˚ față de carcasa blindată,unghi măsurat în sensul acelor de ceasornic.

Fig.7.2

La următorul pas am folosit un program de modelare-simulare în care am importat carcasa și am definit elementele propulsie cu șenile.Acest program permite și definirea articulațiilor,elementele suspensiei,momentele de inerție,masa carcasei,poziția centrului de greutate precum și simularea diferitelor forțe care acționează asupra carcasei.În Fig.7.3 este prezentată carcasa cu elementele suspensiei și propulsor.

Fig.7.3

Pentru introducerea datelor in modelul de simulare am calculat următoarele :

-momentul de inerție a carcasei;

-rigiditatea elementelor suspensiei;

-coeficientul total de amortizare;

În cele ce urmează voi detalia modul în care am calculat valorile rezultate și relațiile de calcul folosite.Am definit momentul de inerție a carcasei ca fiind:

(7.1)

Unde am notat cu:

=1,3 pentru blindate;

m= 1,05…1,15;

L[mm]- ampatamentul total;

H[mm]- înălțimea carcasei blindate;

Am adoptat următoarele valori în calcul:

Am definit astfel unitățile de măsură deoarece așa le-am folosit în programul de simulare.

[N mm s];

Pentru determinarea rigidității minime a elementelor suspensiei am utilizat relația de mai jos:

(7.2)

-modulul de elasticitate transversal;

-diametrul barei de torsiune;

-raza balansorului;

n- numărul de spire active;

Pentru determinarea coeficientului de amortizare vom aplica formula următoare:

(7.3)

Unde:

–reprezintă rigiditatea suspensiei;

–repezintă masa suspendată a autovehicului cu încărcătură utilă;

Pasul următor a fost să simulez forța de recul al aruncătorului care am introdus-o în model prin intermediul a două funcții de tip treaptă.

Funcția folosită este de forma:

step(time,t1,t2,valoare parametru la t1,valoare parametru la t2);

Astfel în acest caz valoarea forței de recul crește liniar de la t1 la t2 de la valoarea zero la valoarea maximă a forței, după care va rămâne la valoare constantă tot timpul dacă nu intervenim printr-o funcție de tip treaptă pentru a readuce valoarea acesteia la zero.

Prin urmare am definit forța de recul ca fiind:

step(time,t1,t2,valoare parametru la t1,valoare parametru la t2)+step(time,t2,t3,valoare parametru la t2,valoare parametru la t3);

Graficul de variației a forței de recul introduse în model este prezentat mai jos.

Fig.7.4 Forța de recul

Prin intermediul modelului am obținut date cu privire la accelerația în zona postului mecanicului conductor.Se observă că forța de recul acționează înainte de secunda șapte ,concomitent cu creșterea accelerației.Accelerația înregistrează valori negative în secunda șapte,rezultând din grafic că în acest punct accelerația este maximă.După acest punct acelerația scade valoarea acesteia fiind dependentă de rigiditatea suspensiei și caracteristicile de amortizare ale suspensiei autovehiculului.

Fig.7.5

Vom realiza spectrul de frecvență pentru acest grafic astfel încât să determinăm frecvența de oscilație a carcasei blindate.Pentru determinarea spectrului de frecvență am folosit metoda Hamming, selectând valorile cuprinse între momentul aplicării forței de recul până la amortizarea totală a oscilațiilor carcasei blindate.

Fig.7.6

8.Concluzii

Tema pe care mi-am însușit-o în acest proiect de diplomă, aprobată în Ședința Consiliului Facultății , a fost ” elaborarea unui plan de testare pentru un aruncător de calibrul 120 mm pe șasiul unui autovehicul pe șenile.

Acest plan de testare-evaluare poate fi folosit pentru orice tip de autovehicul pe șenile existent în armata Română dar și pentru alte autovehicule care au montate pe șasiu echipamentele specifice precum sisteme de armament.

Proiectul de diplomă a fost particularizat pe MLI 84M existente în armata Română.În timpul dedicat pentru documentarea privind proiectul de diplomă am cules date tehnice și am consultat manualele de exploatare al MLI-ului.În cadrul documentării am efectuat măsurători cu privire la dimensiunile de gabarit al mașinei de luptă a infanteriei.

În capitolul 1 al proiectului este prezentată partea introductivă care conține informații legate de problematica generală a încercării blindatelor,automobilelor și tractoarelor,de principii privind procesul de testare evaluare ,obiective,clasificări și o diagramă de relații funcționale ale testării și evaluării.

La baza elaborării planului de testare stau documentele de referință ale mașinei de luptă a infanteriei și alea sistemului aruncător și componentele acestuia precum și o serie de parametri tehnici decisivi.De asemenea capitolul 2 ,prezintă informații generale despre aruncătoarele care au existat și există în armata Română precum și aruncătoare ale altor armate.Se poate observa cu ușurință dacă studiem procedurile de testare-evaluare,că datele de referință alea sistemelor componente alea aruncătorului sunt insuficiente,acestea obținându-se doar pe baze de cercetări experimentale și menționându-se în literatura de specialitate.Aceste date de referință care lipsesc și care sunt necesare în planul de testare evaluare sunt : valoarea forței de recul, ,legea variației forței de recul,durata pe care acționează această forță,viteza inițială a proiectilului etc.În ultimul subcapitol sunt prezentați parametri tehnici decisivi care trebuiesc îndepliniți de mașina de luptă și de aruncător în urma parcurgerii programului de încercare.Am consierat ca parmatrii decisivi numărul personalului pentru deservirea aruncătorului,calibrul care joacă un rol important în vederea distrugerii țintelor blindate,dar am luat în considerare și caracteristicile dinamice ale mașinei de luptă axându-mă pe mobilitatea în teren al autovehiculului.

Capitolul 3 al proiectului conține programul de testare evaluare pe care sistemul aruncător trebuie să îl parcurgă ,respectând la fiecare probă metoda de verificare specificată.Se specifică pentru fiecare verificare în parte timpul alocat pentru respectiva verificare.Timpul total pentru derularea acestor încercări este de 50 de ore care se vor repartiza pe durata a 15 zile astfel încât să se ia în considerare intrumentarea cu aparatura corespunzătoare pentru fiecare încercare.Deoarece încercările au loc în două locații diferite pentru diferite încercări, timpul real total va varia în funcție de complexitatea încercărilor.Astfel se va întocmi un calendar al activităților de încercare-testare care va lua în considerare acești factori.

Capitolul 4 conține problemele legate de managementul testării și evaluării cu tot ce reprezintă acestea: responsabilități, starea tehnică a autovehiculului de încercat, combustibili și lubrifianți folosiți, deservirea tehnică a vehiculului, norme de tehnica securității (instruirea personalului participant la testare, în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă și PSI), condițiile meteo-rutiere în care trebuie să se desfășoare încercările, asigurarea materială și documentele necesare încercărilor.

Procedurile care trebuiesc urmate și respectate pentru a se putea compara parametrii și pentru a fi recunoscute datele culese,sunt prezentate în capitolul 5.Aceste proceduri sunt standarde(AVTP) NATO și sunt adaptate pentru testarea și evaluarea aruncătorului de 120 mm pe șasiul MLI-ului,prezentând metodele de desfășurare,etapele parcurse,modul de montare al aparaturii pe autovehicul precum și modul de conectare a acesteia către unitățile de amplificare a semnalului,prelucrare și stocare a datelor.Procedurile AVTP sunt publicate la sfârșitul anului 1991 și au ca documente de referință STANAG 4357 și STANAG 4358.În aceste documentații ,nu se află procedura de determinare a nivelului de zgomot și vibrații pentru sisteme de armament de la bordul autovehiculelor militare.Această procedură,am considerat că este necesară și de bază pentru evaluarea siguranței în exploatare a aruncătorului ,deoarece joacă un rol decisiv în gradul de operabilitate a echipajului și a stării tehnice a autovehicului.

Astfel,pe baza documentelor de referință AVTP 10-30 ,am adaptat procedura de determinare a nivelului de zgomot și vibrații pe timpul tragerii cu aruncătorul,luând în considerare zonele de dispunere a echipajului și a mecanicului conductor .Procedurile sunt completate cu scheme ale lanțului de măsurare și o descrierea a acestuia,în care sunt trecute aparatele utilizate pentru executarea procedurii și modul de conectare a acestora.Aparatura folosită în proceduri a fost cea existentă în laboratorul de încercări al Academiei Tehnice Militare,LACEBAT,cât și apartură modernă existentă pe piață și în dotarea altor laboratoare specializate.

Capitolul 6 are o importanță deosebită deoarece aici sunt prezentate aparatele cu care se fac măsurătorile parametrilor tehnici ai sistemului aruncător.Aparatura este de o importanță deosebită deoarece,cu cât precizia măsurătorilor este mai mare cu atâta valoarea parametrilor măsurați este mai aproape de valoarea reală.Există o gamă foarte largă de aparatură pe piață aparținând diferiților producători,însă,ceea ce le diferă pe acestea unele de altele, reprezintă precizia împreună rezoluția de măsurare și prețul dispozitivului.Astfel un dispozitiv sau un sistem care are o precizie și o rezoluție mare de măsurare va costa mai mult decât unul care va avea o precizie și o rezoluție mai mică.Sigur,există și alte tipuri de clasificări ale aparaturii/sistemelor/dispozitivelor de măsurare (exemplu: tipul carcasei,domeniul de măsurare,rezistența la temperatură,rezistența materialului la presiune,rezistența la șocuri,vibrații,praf etc.) care pot influiența calitatea măsurătorilor ,însă după părerea mea precizia de măsurare și rezoluția sunt foarte importante în domeniul științific,de cercetare dezvoltare.

În capitolul 7 este prezentată metoda de realizare a unui model virtual care să reflecte influența tragerii asupra suspensiei autovehicului și asupra echipajului.Prin acest fapt se pot compara valorile rezultate obținute pe cale experimentală și prin simulare.Totodată observăm importanța faptului că încercările experimentale joacă un rol important în omologarea noilor produse având în vedere siguranța fiabilitatea și compabilitatea cu diferitelor modernizări aduse la tehnică existentă în Armata României.

Făcând referire la laboratorul Academiei Tehnice Militare,LACEBAT,din punctul meu de vedere acesta ar trebui să suporte câteva modificări pentru a se ridica la standardele cele mai înalte în acest domeniu al încercărilor.Consider că ar fi necesară o platformă de cântărire care să se și poată înclina,pentru determinarea maselor autovehiculelor militare precum și pentru determinarea mai ușoară a centrului de greutate ,acesta reprezentând un parametru extrem de important în tehnica militară.O altă aparatură care ar fi necesară laboratorului o reprezintă sistemele de achiziție a datelor,acest lucru ducând la timp mai scurți de derulare a procedurilor de testare fiind extrem de important în economia bugetului apărării.Sigur,se pot aduce o mulțime de alte îmbunătățiri prin schimbarea anumitor senzori,traductori,aparate de măsură ,sonde meteo,amplificator,laptop, cu altele mai performante și de actualitate,însă cele menționate consider că sunt cele mai importante.

Planul de testare-evaluare de dezvoltare are la bază instrucțiuniile I10004,privind procesul de testare și evaluare și procesul de omologare a produselor.Prezentul proiect prezintă procedurile cele mai importante în opinia mea pentru testarea și evaluarea unui aruncător ,bazate pe procedurile AVTP STANAG 4357 și STANAG 4358 și adaptate la soluțiile moderne de determinare a caracteristicilor prin folosirea aparaturii existentă în LACEBAT și aparatura modernă folsită în testare-evaluare.

9.Bibliografie

1. AVTP 01-70 – Procedura de inspecție tehnică

2. AVTP 03-80 – Procedura de determinare a capabilității de trecere peste obstacole

3. AVTP 01-10 -Procedura de determinare a caracteristicilor dimensionale

4. AVTP 01-30 – Procedura de determinare a centrului de greutate

5. AVTP 01-50 -Procedura de determinare a momentelor de inerție

6. AVTP 01-20- Distribuția greutății și presiunea pe sol

7. AVTP 10-30-Procedura de determinare a nivelului de zgomot, vibrațiilor și a șocurilor

8. AVTP 09-40-Procedura de determinare a șocurilor ,vibrațiilor și gradul de confortabilitate

9. Instrucțiunile I1000.4 privind procesul de testare și evaluare și procesul de omologare a produselor.

10. .”Încercarea Blindatelor,Automobilelor și Tractoarelor”, Ticușor Ciobotaru ,Editura Academiei Tehnice Militare,București 1996.

11. Manualul de cunoaștere și exploatare a mașinei de luptă a infanteriei M.L.I 84,Editura București 1994

12. SMT 40115-98- Tehnica militară de automobile. Parametrii capacității de trecere și metode de determinare a acestora.

13. https://ro.wikipedia.org/wiki/120_mm_PM-38

14.https://www.google.ro/

15. http://elbitsystems.com/media/CARDOM.pdf