Specializarea Balneofiziokinetoterapie și Recuperare medicală [629659]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București
Facultatea de Moașe si Asistenți medicali
Specializarea Balneofiziokinetoterapie și Recuperare medicală

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator știintific Îndrumător științific
Șef de Lucrări Dr. Bojincă Violeta Asist. Univ. Dr. Mazilu Diana

Absolvent: [anonimizat]

2020

1
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” Bucure ști
Facultatea de Moa șe si Asisten ți medicali
Specializarea Balneofiziokinetoterapie și Recuperare medicală

LUCRARE DE LICE NȚĂ
“ACTIVITATEA FIZICĂ A PACIENȚILOR CU SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ ÎN
PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ SECUNDARĂ PANDEMIEI SARS -CoV -2.
-IMPLICAȚII ASUPRA ACTIVITĂȚII CLINICE A BOLII ”

Coordonator ș tiintific Îndrumător științific
Șef de Lucrări Dr. Bojincă Violeta Asist. Univ. Dr. Mazilu Diana

Absolvent: [anonimizat]

2020

2
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
1 Anatomie coloană vertebrală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.1 Regiunile coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
1.2 Articulațiile coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.3 Curburile coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.4 Inervația coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
1.5 Musculatura coloanei vertebrale ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
2 Biomecanică Coloană Vertebrală ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
2.1 Bilanț articular ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.2 Bilanț muscular ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
2.3 Poziții de testat pentru fiecare mișcare ………………………….. ………………………….. ……………. 19
1.2.3 Flexie coloană cervicală ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
2.2.3 Extensie coloană cervicală ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
3.2.3 Inflexiune coloană cervivală ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
4.2.3 Rotație coloană cervicală ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
5.2.3 Flexia trunchiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
6.2.3 Extensia trunchiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
7.2.3 Înclinarea trunchiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
8.2.3 Rotația trunchiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
9.2.3 Ridicarea bazinului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
3 Spondilita anchilozantă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
3.1 Factori de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
3.2 Criteriile New York modificate ale spondilitei anchilozante ………………………….. ………….. 23
1.3.2 Criteriile clinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 23
2.3.2 Criteriile Radiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 23
3.3 Anamneza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
3.4 Investigații paraclinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
3.5 Diagnostic diferențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
3.6 Examen clinic al mobilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 25
4 Tratamentul în Spondilita anchilozantă ………………………….. ………………………….. ………………… 26
4.1 Tratament farmacologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
4.2 Agenții anti -TNF α ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 26

3
4.3 Agenții anti -IL-17 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
4.4 DMARDs ( Medicament antireumatic modificator al bolii) ………………………….. …………… 27
4.5 Tratament chirurgical ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27
4.6 Trat ament recuperator ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
1.4.6 Electroterapie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
2.4.6 Masajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
3.4.6 Termoterapie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 30
4.4.6 Kinetote rapie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 31
5 Materiale și metode ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 36
6 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 95
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 97

4

PARTEA GENERALĂ

5
Introducere
„Mișcarea poate, prin efectul său, să înlocuiască orice leac, dar toate leacurile lumii la un loc
nu pot înloc ui efectul mișcării. ”
‑Torquato Tasso‑
Spondilita A nchilozantă este o boală inflamatorie cronică care afectează predominant coloana
vertebrală. Poate evolua spre anchiloza coloanei vertebrale, uneori asociind și afectarea
articulațiilor periferice.
Tema se intitulează ” Activitatea fi zică a pacienților cu Spond ilită Anchilozantă în perioada
Stării de U rgență secundară pandemiei SARS -CoV -2. Implicații asupra activității clinice a bolii”
și îsi propune să urmărească două obictive majore:
1) Compararea activități lor fizice înainte de perioada St ării de U rgență cu activitatea fizică din
perioada Stării de U rgență pentru pacienții diagnosticați cu Spondilită Anchilozantă .
2) Demonstrarea efectelor negative ale lipsei de mișcare în perioada Stării de U rgență a
pacienților diagnosticați cu S pondilită Anchilozantă .
Pornind de la un vechi citat latin” Mens sana in corpore sano” ( Minte sănătoasă în corp sănătos)
se observă că un stil de viață sănătos ( activitate fizică regulată, o alimentație corespunzătoare și
activități intelectuale) are un impact fa vorabil pentru corp și minte .
Toți știm ce efecte negative se produc asupra organismului uman datorită lipsei de mișcare
( obezitate,hipotrofie musculară, osteoporoză, afectarea posturii, tulburări de somn, depresie,
dereglare metabolism , crește riscul dezvoltării neoplasmelor, risc crescut de diabet zaharat)
Lucrarea de față este structurată în 2 părți :
A) Partea generală: prezintă aspecte teoretice legate de coloana vertebrală și Spondilita
Anchilozantă. Este alcătuită din 4 capitole ce se completează unul pe celălalt ( Anatomia
coloanei vertebrale, Biomecanica coloanei vertebrale, Spondilita Anchilozantă – generalități,
Tratamentul Spondilitei Anchilozante.
B) Partea specială: este alcătuită din 2 capitole ( Materiale și metode, Rezultate ), fișele
individuale ale pacienților și statistici pe baza fișelor individuale

6
1 Anatomie coloan ă vertebrală
Coloana vertebral ă reprezint ă o forma țiune anatomică format ă din 33 ‑34 de vertebre suprapuse
metameric, 344 de suprafe țe articulare, 24 de discuri intervertebrale, 365 de ligamente, 739 de
puncte de inserc ție.
1.1 Regiunile coloanei ver tebrale
Coloana vertebral ă prezint ă cinci tipuri de vertebre :
Vertebrele cervicale ( în num ăr de7) au corpul vertebral alungit transversal, procesul transvers
prezent ând o gaură transvers ă prin care trece artera vertebral ă, apofizele spinoase sunt orientate
oblic înapoi și în jos.
Vertebra atlas sau vertebra C1 se articulează cu craniul, este formată din doua mase laterale unite
prin două arcuri dispuse unul anterior ș i celă lalt posterior. Nu prezintă corp vertebral.
Vertebra axis sau vertebra C2 are corpul alungit, prezintă pe fața superioara apofiza odontoidă (
dintele axisului).
Vertebrele toracale (în numar de 12) au corpul rotund, canalul vertebral mai îngust, apofizele
spinoase sunt mult înclinate, apofizele transverse prezintă la varf o față articulară ce se
articulează cu tuberozitatea coastei corespunzătoare.
Vertebrele lomb are ( în număr de 5) sunt cele mai mari și voluminoase, au corpul vertebral ușor
lățit, apofizele spinoase sunt dispuse orizontal, iar cele transverse sunt mai mici.
Vertebrele sacrate( in număr de 5) sunt unite formând un os triunghiular numit os sacru.
Vertebrele coccigiene( în număr de 4 sau 5) sunt unite formând un os conic numit os coccis.
1.2 Articulațiile coloanei vertebrale
Articulațiile corpurilor vertebrali :Fac parte din categoria amfiartrozelor și sunt alcatuite din inel
fibros ș i nucleu pulpos.Inelul fibros este situat periferic fiind alcatuit din lame conjuctive.
Nucleul pulpos are aspect gelatinos, formă ovală, format din țesut fibros lax. Aparatul ligamentar
este alcătuit din două ligamente: ligamentul vertebral comun posterior și liga mentul vertebral
comun anterior ce se întind pe toata lungimea coloanei verte brale.
Articulațiile apofizelor transverse : sunt articulații ce permit doar alunecarea suprafețelor
articulare.

7
Articulațiile apofizelor spinoase : sunt unite între ele prin ligamentele interspinoase si
supraspinoase.
Articulatiile lamelor vertebrale : sunt unite prin ligamente speciale, numite ligamente galbene.
Articulația atlantooccipitală : reprezintă o diartroza ce unește vertebra C1( atlasul) și condilii
occipitali.
Articu lația atlantoaxoidiana : cele doua vertebre cervicale atlasul si axisul sunt unite prin două
articulații atlantoaxoidiene laterale și o articulație atlantoaxoidiana mediană.
Articulația lombosacrată : unește vertebra L5 cu sacrul.
Articulația sacrococcigiană : reprezintă o articulatie suplă dupa modelul simfizelor ce uneșteosul
sacru cu osul coccis.
1.3 Curburile coloanei vertebrale
Coloana vertebrală prezintă curburi î n plan sagital și frontal :
a) În plan sagital
 Curbură cervicală: convexitatea anterior dă lordoza cervicală
 Curbură toracică: convexitatea posterior dă cifoză toracică
 Curbură lombară: convexitatea anterior dă lordoza lombară
 Curbură sacrococcigiana :convexitatea posterior
b) În plan frontal
 Scolioză toracală: convexitatea spre membrul superior cel mai de folosit

8

Fig. nr. 1: Curburile coloanei vertebrale
1.4 Inervația coloanei vertebrale
Nervii spinali își au originea în măduva spinării și au rolul de a conduce impulsul nervos. Sunt
31 de perechi de nervi spinali, așezați simetric, împărțiți astfel: 8 perechi regiunea cervicală, 12
perechi regiunea toracală, 5 perechi regiunea lombară, 5 perechi regiunea sacrală, 1 pereche
regiunea coccigiană.
Plexurile nervoase reprezintă anastomoze ale ramurilor anterioare ale nervilor spinali cu excepția
regiunii toracale.
Plexul cervical este format din anastomozele ramurilor anterioare ale primilor 4 perechi de nervi
cervicali
Plexul brahial este format prin anastom ozele ramurilor anterioare ale ultimilor 4 perechi de nervi
cervicali și prima pereche de nervi toracali
Plexul lombar este format prin anastomozele ramurilor anterioare ale ultimei perechi de nervi
toracali și primele 4 perechi de nervi lombari

9
Plexul sac rat este format din anastomozele ramurilor anterioare ale ultimei perechi de nervi
lombari si primele 3 perechi de nervi sacrali
Plexul rușinos este format prin anastomozele ramurilor anterioare ale perchilor de nervi sacrali 3
și 4
Plexul coccigian este f ormat prin anastomoza ramurilor anterioare ale ultimei perechi de nervi
sacrali cu perechea de nervi coccigieni
Plex Denumire nerv Rădăcină Teritoriu inervat

CERVICAL Occipital mic C2‑C3 Tegumentul scalpului
Auricular Mare C2‑C3 Tegumentul regiunii parotidiene,
mastoidiene
Transvers al
gâtului C2‑C3 Tegumentul regiuniiantero/laterale a
gâtului
Supraclavicular C3‑C4 Tegumentul regiunii supraclaviculare,
umăr
Rădăcina
anterioară C1‑C2 M. glenohioidian, tirohioidian,
infrahioidian
Rădăcina
posterioară C3‑C4 M. omohioidian, sternohioidian,
sternotiroidian
Frenic C3‑C5 M. diafragm
Ramuri
segmentare C1‑C5 M. ridicator al scapulei, trapez, scaleni,
sternocleidomastoidieni

Axilar C5‑C7 Tegumentul umărului, articulația
glenohumerală
M. deltoid, rotund mic
Radial C5‑C8‑T1 Tegumentul feței posterolaterale a
brațului, antebrațului, feței dorsale a
mâinii și degetelor 1,2,3
M. triceps brahial,
supinator,anconeu,brahioradial, extensor
lung al carpului, extensor scurt al
carpului,extensor ulnar al carpului,
extensor comun al degetelor, extensor al
degetului 5, lungul abductor, extensor
lung police, extensor scurt police

10

BRAHIAL Musculocutanat C5‑C7 Tegumentul regiunii laterale a
antebrațului
M. coracobrahial, brahial, biceps brahial
Ulnar C8‑T1 Tegumentul regiunii mediale a mâinii
M. flexor ulnar carp, flexor al degetelor,
scurți ai degetului mic, interosoși,
lombricalii 3 și 4 , adductor police
Median C6‑C8‑T1 Tegumentul regiunii laterale a mâinii
M. rotund pronator, flexor radial carp,
palmar lung, flexor superficial degete,
lungul flexor al policelui,flexor profund
al degetelor, pătrat pronator, scurți ai
policelui, lombrcalii 1 și 2

Subclavicular C5‑C6 M. subclavicular
Pectoral C5-T1 M. pectoral mare, pectoral mic
Subscapular C5‑C6 M. subscapular, rotund mare
Toracal lung C5‑C7 M. dințat anterior
Dorsal al scapulei C5 M. romboid
Suprascapular C5‑C6 M. supraspinos, infraspinos

Iliohipogastric T12‑L1 Tegumentul abdomenului inferior,
feselor, regiunea supero/internă a
coapsei
M. oblic extern, oblic intern,transvers
abdominal
Ilioinghinal L1 Tegumentul regiunii supero/medială a
coapsei, scrot, labiile mari, rădăcina
penisului
M. peretelui abdominal antero/lateral
împreună cu iliohipogastric
Genitofemural L1‑L2 Tegumentul regiunii antero/internă a
coapsei, scrot, labii mari,

11

LOMBAR M. cremaster
Femurocutananat L2‑L3 Tegumentul regiuniiantero/laterale și
posterioare a coapsei
Femural L2‑L4 Tegumentul regiunii anteo/mediale a
coapsei, mediale a genunchiului,
gambei, plantei
M. iliac, psoas, pectineu, drept femural,
croitor, cvadriceps
Obturator L2‑L4 Tegumentul regiunii mediale a coapsei
M. obturator extern, pectineu, adductor
lung, adductor scurt, adductor mare,
gracilis
Safen L2‑L4 Tegumentul regiunilor mediale

SACRAL Gluteal superior L4‑L5‑S1 M. fesier mic, fesier mijlociu, tensor al
fasciei lata
Gluteal inferior L5‑S2 M. fesierul mare
Nerv pentru m.
piriform S1‑S2 M. piriform
Nerv pentru m.
pătrat femural L4‑L5‑S1 M. pătrat femural,geamăn inferior
Nerv pentru m.
Obturator intern L5‑S2 M. obturator intern, geamăn superior
Cutanat posterior
al coapsei S1‑S3 Tegumentul părților inferioară și externă
a fesei, regiunii anale,
postero/superioară a coapsei, scrot, labii
mari
Rușinos intern S2‑S4 Tegumentul scrotului, penisului, labii
mari și mici
Sciatic L4‑S3 M. semitendinos, semimembranos,
biceps femural
Tibial L4‑S3 Tegumentul regiunilor posterioare ale
gambei și piciorului
M. gastrocnemian, solear, flexor lung al
degetelor, flexor lung al halucelui, tibial

12
posterior, popliteu, intrinseci ai
piciorului
Fibular L4‑S2 Tegumentu regiunilor anterioare ale
gambei și piciorului
M. fibulari, tibial anterior, extensor lung
al halucelui, extensor lung al degetelor,
extensor scurt al degetelor
Tabelul nr.1: P lexurile nervoase spinoase ( după Van De Graaf, 1998)

13

Fig. Nr . 2: Dermatoamele corpului omenesc
1.5 Musculatura coloanei vertebrale
 Sternocleidomastoidian: proximal se insera pe apofiza mastoidă, distal pe manubriul
sternal (cap ătul sternal) și treimea interna a claviculei (capătul clavicular).
Acțiuni : flexie cap, înclinare cap, rotare cap
 Scaleni: sunt în număr de 3, se întind de la vertebrele cervicale pâna la primele 2 coaste

14
1)Scalen anterior: se întinde de la procesele transverse C3 ‑C6 până la prima coastă
2)Scalen nijlociu: se întinde de la procesele transverse C2 ‑C7 până la prima coastă posterior fața
de scalenul anterior
3)Scalen posterior: se întinde de la procesele transverse C4 ‑C6 până pe fața superioară a celei de
a doua coastă
Acțiuni: înclină coloana cervica lă, rotare de partea opusă
 Lungul gâtului: prezintă 3 fascicule( longitudinal, oblic superior, oblic inferior) se întinde
de la tuberculul anterior al atlasului până la corpurile vertebrale ale primelor 3 vertebre
dorsale
Acțiuni:flexie coloană cervicală, rotare coloană cervicală
 Micul drept anterior al capului: se întinde de la osul occipital până la apofizele transverse
ale atlasului
Acțiuni: flexor al coloanei cervicale, înclinare laterală coloană cervicală, rotare coloană
cervicală
 Marele drept anterior al capului: se întinde de la osul occipital pană la tuberculii anteriori
ale vertebrelor C3 ‑C6
Acțiuni: flexie coloană cervicală, înclinare coloana cervicală
 Drept lateral al capului : se intinde de la procesul transvers al atlasului până la proce sul
jugular occipital
Acțiuni :flexie coloana cervicală ,înclinare laterală coloană cervicală
 Trapezul: se întinde de la protuberanța occipitală externă ,ligamentul cervical posterior
,apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale inferioare și ale celor dorsale.
Acțiuni: apropie omoplatul de coloană ,înclină capul lateral ,înclină coloana dorsală spre
omoplatul de aceași parte.
 Marele dors al: se întinde de la ultimele 3 ‑6 coaste ,apofizele spinoase ultimele 5‑6
vertebre dorsale și lombare ,creasta sacrală mediana ,creasta iliacă
Actiuni: adductor braț, rotație internă si extensie ușoara , tracționeză trunchiul spre braț
 Romboidul : se întinde de la proces ele spinoase ale vertebrelor C7 ‑T4 pâ nă pe marginea
medială a scapulei
Acțiuni : trage coloana spre o moplat

15
 Dințat posterior și superior: se întinde de la procesele spinoase ale vertebrelor C7 ‑T3
până la fața externă ale primelor 5 coaste
Acțiuni: ridică coastele
 Dințat posterior și inferior : se întinde de la proces ele spinose ale vertebrelor T11 ‑L2 pînă
la fața externă ale ultimilor 4 coaste
Acțiuni : coboară coastele
 Angular : se întind e de la procesele transverse C1 ‑C5 pâ nă la unghiul superior al scapulei
Acțiuni:înclina coloana vertebrală ,ridică scapula
 Marele drept abdominal : se întin de de la cartlajele coastelor 5 ‑7 până la marginea
superioară a pubisului
Acțiuni : coboara coastele ,flectează toracele pe bazin
 Marele oblic abdominal : se întind e de la cartilajele ultimelor 7 ‑8 coaste pâ nă la marginea
crestei iliace ,spina iliacă ,marginea anterioară a coxalului ,pe pubis și linia albă
Acțiuni : coboară coastele flectează toracele pe bazin rotator al coloanei vertebrale
 Micul oblic abdominal : se întinde de la spina iliacă, creasta ilia că, apofizele tranzverse
ale ultimelor vertebre lombare și prima vertebră sacrată
Acțiuni : coboară coastele , flectează coastele pe bazin rotator al coloanei vertebrale
 Transversul abdominal: se întinde de la ultimile coaste , apofizele transverse ale
vertebrelor lombare, margi nea internă a crestei iliace pâ nă la linia albă
Acțiuni : comprimă viscerele , mușchi expiratori
 Pătratul lombelo r : prezintă 3 fascicule ( ilio ‑costale ,ilio ‑transversale si
costo ‑transversale) .Se înti nde de la a 12 ‑a coastă pâ nă la creasta iliacă
Acțiuni : coboară ultimile coaste ,înclinare laterală coloană , înclină lateral bazinul
 Ilio‑psoas : este format din mușchii iliac si marele psoas .se înti nde de la fosa iliacă
internă pâ nă la micul trohanter
Acțiuni : flectează coapsa pe bazin .flectează coloana vertebrală rotator al coloanei
.Împreună cu mușchii abdomina li cu cei ai spatelui și ischio ‑gambieri asigură echilibrul
pe coapsă
 Unghiular : situat pe partea laterală a cefei , se întinde de la apo fizele transverse ale
primelor 5 vertebre cervicale până la unghiul supero ‑intern al omoplatului
Acțiuni : înclină lateral coloana cervicală

16
 Mușchii cefei : situați sub trapez , romboid , micul dințat și deasupra unghiularului . Sunt
în număr de 8 ( marele complex ,micul complex , sple nius al capului , splenius al gâ tului ,
mușchii spinali , spinalul capului , spina lul gâtului , digastricul nucal ).
Acțiuni : extensie cap ,inclinare laterală cap , rotație cap
 Mușchii spin ali :sunt în număr de 3 ( ilio ‑costal ,lungul dorsal ,spino ‑transversalul).
Acțiuni : extensori ai coloanei
 Mușchii inertransversali
Acțiuni : înclină coloana lateral
 Muschii interspinoși
Acțiuni : extensor al coloanei

17

Fig. Nr. 3: Musculatura coloanei vertebrale

18
2 Biomecanică Coloană Vertebrală
2.1 Bilanț articular
Flexia: reprezintă o mișcare care determină curbura concavă a trunchiului in sens ventral.
Porțiunea anterioară a discurilor intervertebrale sunt comprimate, ligamentul vertebr al comun
posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos și mușchii
spatelui sunt sub tensiune.
Extensia: reprezintă o mișcare care curbează coloana pe fața sa dorsală. Porțiunile posterioare ale
discurilor intervertebrale sunt comprimate, îin timp ce ligamentul vertebral comun anterior este
pus sub tensiune.
Inflexiunile( înclinare laterală) : reprezintă o mișcare care curbează rahisul în lateral
Rotația: reprezint ă o mișcare de torsiune a rahisului î n jurul axei sale longitudinale.

Rahis
Flexie
Extensie
Inflexiune

Rotație

Cervical
din care

Occipital
30‑45°

20°

30‑45°

20‑30°
40‑45°

20°
40‑60°

30°

Dorsolombar
80‑90°
20‑30°
20‑35°
30‑45°

Total
110‑135°
50‑75°
60‑80°
75‑105°
Dreapta + Stânga
Cumulativ 160‑210° 120‑160° 150‑210°
Tabelul nr. 2: B ilanț articular al coloanei vertebrale

19
2.2 Bilanț muscular
Forța musculară se măsoară pe o scală numerică adoptată de ”Național Foundațion for Infantile
Paralysis” astfel:
Forța zero (F0) reprezintă paralizia completă a mușchiului
Forța unu (F1) reprezintă o contracție musculară slabă, palpabilă, dar nu este eficace pentru
mișcarea urmărită
Forța doi (F2) reprezintă o mișcare completă, fără gravitație pe toată amplitudinea articulară
Forța trei (F3) reprezintă o mișcare completă, contra gravitației
Forța patru (F4) reprezintă o mișcare completă, contra gravitației cu o rezistență moderată pusă
de examinator
Forța cinci (F5) reprezintă o mișcare completă, contra gravitației cu o rezistență maximă pusă de
examina tor
2.3 Poziții de testat pentru fiecare mișcare
1.2.3 Flexie coloană cervicală
F4, F5: Subiectul se află în decubit dorsal, flectează coloana cervicală pe toată amplitudinea,
rezistența se aplică pe frunte
F3: Subiectul se află în decubit dorsal, flectează coloana cervicală
F2: Subiectul se află în decubit lateral, se flectează coloana cervicală
F1: Subiectul în decubit lateral,s e palpează sternocleidomastoidienii
2.2.3 Extensie coloană cervicală
F4, F5: Subiectul în decubit ventral, execut ă extensia coloanei cervicale p e toată amplitudinea,
rezistența se aplică pe occiput
F3: Subiectul în decubit ventral, execută extensia coloanei cervicale
F2: Subiectul în decubit lateral execută extensia coloanei cervicale
F1: Subiectul in decubit lateral, s e palpeză mușchii extensori
3.2.3 Inflexiune coloană cervivală
F4, F5: Subiectul în decubit lateral execută înclinarea coloanei cervicale, rezistența se aplică la
nivelul temporalului
F3: Subiectul în decubit lateral execută înclinarea coloanei cervicale
F2: Subiectul în decubit dorsal exe cută înclinarea coloanei cervicale

20
F1: Subiectul în decubit dorsal, s e palpează mușchii care realizează înclinarea coloanei cervicale
de partea corespunzătoare
4.2.3 Rotație coloană cervicală
F4, F5: Subiectul în decubit lateral execută rotația coloanei cervicale, rezistența se aplică la
nivelul temporalului
F3:Subiectul în decubit lateral execută rotația coloanei cervicale
F2: Subiectul în așezat execută rotația coloanei cervicale
F1: Subiectul în așezat, s e palpează sternocleidomastoidianul de partea op usă
5.2.3 Flexia trunchiului
F4, F 5: Subiectul în decubit dorsal cu mâinile sub cap execută flexia trunchiului
F3: Subiectul în decubit dorsal cu brațele pe lângă corp execută flexia trunchiului până se
desprind omoplații după suprafața de sprijin
F2: Subiectul în decubit dorsal cu brațele pe lângă corp execută flexia trunchiului până se
desprind umerii după suprafața de sprijin
F1: Subiectul î n decubit dorsal se palpează mușchii drepți abdominali
6.2.3 Extensia trunchiulu i
F4, F5: Subiectul în decubit ventral execută extensia trunchiului, se aplică o rezistență pe
segmentul dorsolombar
F3: Subiectul în decubit ventral execută extensia trunchiului
F2: Subiectul în decubit ventral execută extensia trunchiului până când ridică capul și umerii de
pe suprafața de sprijin
F1: Subiectul în decubit ventral, s e palpează musculatura extensoare
7.2.3 Înclinarea trunchiului
F4, F5: Subiectul în decubit lateral execută înclinarea trunchiului, se aplică o rezistență la nivelul
umerilor
F3: Subiectul în decubit lateral execută inclinarea tr unchiului
F2: Subiectul în decubit dorsal execută înclinarea trunchiului

21
F1: Subiectul în decubit dorsal se palpează musculatura care realizează înclinarea trunchiului
8.2.3 Rotația trunchiului
F5: Subiectul în decubit dorsal cu membrele inferioare flectate, tălpile pe suprafața de sprijin
execută rotația trunchiului cu mâinile sub ceafă
F4: Subiectul în decubit dorsal cu membrele inferioare flectate, tălpile pe suprafața de sprijin
executa rotația trunchiului cu brațele pe lângă corp
F3: Subiectul în decubit dorsal cu membrele inferioare flectate, tălpile pesuprafața de sprijin
execută rotația trunchiului
F2: Subiectul în șezând execută rotația trunchiului
F1: Subiectul în șezând se palpează mușchii rotatori
9.2.3 Ridicarea bazinului
F4, F5: Subiectul în ortostatis m execută ridicarea bazinului, se aplică rezistență pe 1/3 distala a
gambei
Variantă: subiectul în decubit dorsal execută ridicarea bazinului, se aplică rezistență pe 1/3
distală a gambei
F3: Subiectul în ortostatism execută ridicarea bazinului
Variantă: subiectul în decubit dorsal execută ridicarea bazinului , se aplică o rezistență pe 1/3
distală a gambei
F2: Subiectul în decubit dorsal execută ridicarea bazinului
F1: Subiectul în decubit dorsal schițează mișcarea

22
3 Spondilita A nchilozantă

Spondilita A nchilozantă este o boală
inflamatorie cronică care afectează
predominant coloana vertebrală. Poate
evolua spre anchiloza coloanei vertebrale,
uneori asociind și afectarea articulațiilor
periferice. Diagnosticul tardiv,
tratamentul întârziat dar și lipsa activității
fizice sunt factori de prognostic negativ
pentru evoluția acesteia
Fig. Nr.4: Pacient cu Spondilită Anchilozantă

Fig. Nr.5: Evoluția anchilozei la nivelul coloanei vertebrale

23
3.1 Factori de risc
Factorii favorizanți care predispun la apariția Spondilitei Anchilozante sunt:
Sexul: bărbații sunt mai predispuși în a face spondilita anchilozantă decât femeile
Vârsta: în general, debutul apare în timpul adolescenței sau la vârsta adultă tânăra
Eredita tea:prezența HLA B27, HLA B60, HLA DR1
Infecții intercurente
Traumatism articular frecvent
3.2 Criteriile New York modificate ale Spondilitei A nchilozante
1.3.2 Criteriile clinice
 Durere lombară joasă și redoare ameliorată prin exerciții
 Limitarea mișcărilor lombare în plan sagital și frontal
 Limitarea expansiunii toracice
2.3.2 Criteriile Radiologice
 Sacroilită grad mai mare de 2 bilateral sau mai mare de 3 unilateral
Aspect radiologic Grad
Normal 0
Suspect 1
Scleroză, unele eroziuni 2
Eroziuni severe, îngustare spațiu articular 3
Anchiloză completă 4
Tabelul nr.3 : Modificarea radiologică a articulațiilor sacroiliace
3.3 Anamneza
Anamne za joacă un rol esnțial în diagnosticarea Spondilitei Anchilozante, deoarece dă informații
utile despre istoricul pacientului, bolii și medicației urmate până în prezent:
 Evidențierea factorilor de risc
 Susceptibilitate genetică
 Debut recent al bolii
 Simptome de Spondilită A nchilozantă ( durere cu caracter inflamator, tumefacție
articulară, entezopatii, limitarea mișcărilor coloanei vertebrale, erupții tegumentare,
fatigabilitate)

24
 Eficacitatea și efectele adverse ale tratamentelor anterioare
3.4 Investigații paraclinice
 Analize de laborator: Ag. HLA -B27, VSH, Proteina C reactivă
 Sumarul urinei
 Examinarea radiologică articulară ( sacroiliace, coxofemurale, coloană cervicală, coloană
lombară, coloană toracală)
 Rezonanță magnerică nucleară pentru pacienții care nu au modificări radiologice, dar au
elemente clinice subiective
 Ecograf ie musculoscheletală utilă în evidențierea modificărilor de la nivelul articulațiilor
și entezelor
 Puncție articulară
 Scintigrafie
3.5 Diagnostic diferențial
Primul element al diagnosticului diferențial îl reprezintă lombalgia cronică ( se va face
diferențierea durerii de tip inflamator de cea de tip mecanic). Examinarea prin IRM este foarte
importantă deoarece poate se evidențieze: spondiloză, discopatii, radiculopatii, listezis, tasări
vertebrale, tumori sau metastaze osoase .
Fibromi algia: durerea este generalizată, dar lipsesc elementele clinice specifice Spondilitei
Anchilozante ( sindrom biologic inflamator, modificări imagistice, teren genetic, tumefacțiile la
nivelul articulațiilor periferice)
Hiperostoza idiopatică scheletală di fuză: se aseamănă cu Spondilita Anchilozantă datorită
modificărilor de la nivelul coloanei vertebrale cu formare de osteofite. Nu afectează articulațiile
sacroiliace, dar poate afecta articulațiile periferice
Sacroilită infecțioasă: de obicei este unilater ală și severă. Diagnosticul se face prin puncție
ghidată.
Osteită condensată iliacă: apare la femei post -partum, pacientele prezintă durere lombosacrată
sau fesieră.

25
Osteocondroză erozivă: boală degenerativă a discului vertebral , poate fi confundată cu
spondilodiscită.

3.6 Examen clinic al mobilității
Examenul clinic al mobilității coloanei vertebrale cuprinde următorii indici:
 Distanța menton -stern : normal distanța este 0
 Distanța occiput -perete : normal distanța este 0
 Înclinare laterală cap : normal urechea atinge umărul
 Testul Schober: de la nivelul L5 se măsoară 10 centimetri in sens cranial . După o flexie
maximă a trunchiului cu genunchii extinși devine 15 centimetri. În caz de spondilită
anchilozantă distanța dev ine mai mică de 5 centimetri.
 Semnul Ott: de la nivel T1 se măsoară 30 de centimetri în sens caudal. În flexie maximă
distanța crește la 33 de centimetri.
 Distanța degete/sol: normal este 0
 Limitarea extensiei coloanei lombare
 Limitarea rotației trunchiulu i
 Limitarea înclinării laterale a trunchiului
 Semnul trepiedului : pacientul in decubit ventral pe un plan dur, examinatorul produce
dureri în articulațiile sacroiliace prin apăsarea trunchiului
 Limitarea expansiunii cutiei toracice

26

4 Tratamentul în Spondilita A nchilozantă
Scopul principal al tratamentului în Spondilita A nchilozantă este acela de a ameliora calitatea
vieții pe termen cat mai lung.
4.1 Tratament farmacologic
Medicament Doză
Diclofenac 75‑150 mg
Ibuprofen 1200 ‑2000 mg
Ketoprofen 100‑200 mg
Naproxen 250‑750 mg
Piroxicam 20‑40 mg
Meloxicam 7,5 mg
Tabel nr.4: Tratament medicamentos cu AINS
Observație: pentru pacienții la care AINS sunt contraindicate sau prost tolerate sunt recomandate
opioidele slabe: Paracetamol ( 500/1000 mg per os), Dexketoprofen ( 25 mg per os), Tramadol (
50 mg per os).
4.2 Agenții anti -TNF α
Medicament Doză Administrare
Infliximab 5 mg/Kg/corp săptămânile 0 –
2-6 apoi la 8 săptămâni Intravenous
Adalimumab 40 mg/ 2 săptămâni Subcutanat
Certolizumab 400 mg săptămânile 0 -2-4,
apoi 200 mg la 2 săptămâni Subcutanat
Etanercept 50 mg/ săptămână Subcutanat
Golimumab 50 mg/ lună Subcutanat
Tabelul nr.5: agenții anti -TNF α
4.3 Agenții anti -IL-17
Medicament Doză Administrare
Secukinumab 150 mg pe săptămână 4
săptămâni, ulterior 150
mg/lună Subcutanat

27
Ixekizumab 160 mg pe săptămână, ulterior
80 mg pe lună Subcutanat
Tabel nr.6: Agenții anti -IL-17
4.4 DMARDs ( Medicament antireumatic modificator al boli i)
Medicament Doză Administrare
Sulfasalazină 2‑3 g/zi Oral
Metotrexat 7,5‑25 mg/săptămână Oral
Tabel nr.7: Medicamente antireumatice modificatoare ale bolii
4.5 Tratament chirurgical
 Artroplastie de șold
 La nivelul coloanei vertebrale:
1) Deformare cifotică
2) Pseudartroză
3) Fracturi vertebrale
4) Stenoză de canal vertebral
5) Sindrom de coadă de cal
Tipuri de intervenție
 Metode de realiniere osoasă
 Decompresie chirurgicală la nivelul rădăcinilor nervoase
4.6 Tratament recuperator
1.4.6 Electroterapie
Partea care studiază utilizarea acțiunii diverselor forme de energie electrică asupra
organismului se numește electroterapie.
1)Curentul Galvanic folosit în electroterapie este un curentelectric continuu.
Efectele curentului galv anic:
 Analgezic
 Resorbtiv
 Trofic
 Vasodilatator
 Stimulant
Timpul de aplicare de regulă nu depășește 30 de minute
2) Curentul Diadinamic este un curent de joasă frecvență ( 50 ‑100 Hz ), făcând parte din
metodele analgetitice convenționale
Efectele curentului diadinamic:

28
 Analgetic
 Stimularea fibrelor musculare
 Vasodilatație
 Trofice
 Resorbtiv
Forme:
Monofazat fix: curent pulsatil ce se obține prin redresarea curentului alternativ.
Difazat fix: curent pulsatil ce se obține prin dublă redresare.
Ritmic sincopat: reprezintă o formă de monofazat fix modulat.
Perioadă scurtă: reprezintă o alternanță de monofazat fix și difazat fix.
Perioadă lungă: reprezintă o formă de stimuli combinați.
Timpul de aplicare de regulă este cuprins între 4 ‑6 minute.
3)Trabert reprezint ă o formă de curenți de joasă frecvență, având impulsuri dreptunghiulare și
efect predominant analgetic.
Timpul de aplicare d e regulă este de 10 ‑15 minute.
4) Ultrasunetele reprezintă un domeniu de terapie electrotermică cu frecvența mai mare de 16
KHz .
Efectele ultrasunetelor
 Vasculotrop
 Analgetic
 Antiinflamator
 Decontracturant
 Miorelaxant
5)Unde scurte reprezintă un curent de îna ltă frecvență cuprinsă între 10 ‑100m și frecvența într
10‑100 MHz.
Durata 1 ‑5 minute acut

29
10 minute subacut
15‑20 minute cronic
Doze 5 ‑10 W doze atermice
10‑35 W doze oligotermice
35‑100 W doze termice
100‑250 W doze hipertermice
6) Diapulse reprezintă curenți de înaltă frecvenț ă pulsatorie.
Timul d e aplicare de regulă este de 10 ‑20 de minute.
Contraindicații: neoplasm, TBC cutanat, pacienți cu materiale de osteosinteză, in fecții
tegumentare, stări febrile, tulburări de coagulare, pacienți cu risc de decompensa re, stimulator
cardiac, sarcina.
2.4.6 Masajul
Reprezintă un complex de manevre manuale ce se aplică asupra părților corpului pentru a obține
anumite efecte: fiziologice, profilactice și terapeutice.
Efecte asupra tegumentului
 Îmbunătățește elasticitatea și suplețea
 Îmbunătățește funcția de termoreglare
 Intensificarea circulației sângelui
 Vasodilatație
 Stimularea procesului de regenerare a țesutului
Efecte asupra țesutului conjuctiv
 Stimularea și îmbunătățirea circulației sangvine subcutanat
 Sporirea mobilității , s upleței și elasticității fibrelor conjuctive
 Vasodilatațir
 Îndepărtarea stazelor
 Stimularea regenerării celulelor conjuctive
Efecte asupra țesutului muscular
 Relaxare musculară
 Îmbunătățirea tonusului muscular
 Vasodilatație
 Regenerarea țesutului muscular

30
 Accelerarea proceselor metabolice
Efecte asupra articulațiilor
 Întreținerea bunei funcționalități a articulației
 Îmbunătățirea supleței, elasicității și mobilității elementelor articulare ( capsulă,
ligamente, tendoane)
 Restabilirea poziției anatomice
 Îmbunătațirea circulației și creșterea temperaturii
 Reducerea durerilor
Contraindicații: reumatism inflamator în puseu, boli infecțioase, fragilitate vasculară,
tromboflebite, litiaze, neoplasm, micoze , psoriazis, eczemă, prurit .
3.4.6 Termoterapie
Termoterapia reprezintăo metodă de tratament ce are ca agent terapeutic: apa, lumina, aerul,
nămolul și nisipul.
Efectele termoterapiei:
 Decontracturant
 Miorelaxant
 Antispastic
 Analgetic
 Antiinflamator
 Resorbtiv
Căldură Crioterapie
Analgezice Analgezice
Relaxare musculară Relaxare musculară
Hiperemie Scăderea inflamației
Crește elasticitatea colagenului Scăderea spasticității
Accelerarea proceselor metabolice Scăderea activității metabolice
Tabelul nr.8: Efectele termoterapiei asupra organismului
Contraindicații: inflamație acută, hemoragie acută, ischemie, tulburări de sensibilitate, boli
neoplazice, leziuni tegumentare.
Băile : reprezintă proceduri ce utilizează vectorul apă sub diferite temperaturi.
1) Băi parțiale:sunt împărțite in funcție de temperatură în aplicații reci, calde, alternante și
ascendente. Sunt folosite în special pentru mâini și picioare, atunci când pacientul cu spondilită
anchilozantă prezintă tulburări perferice.
 Băile reci: se folosește apa cu temperaturi sub 15 °C timp de 1-2 minute sau 5 -10 minute
pentru efect antiinflamator.

31
 Băi calde : se folosește apa cu temperaturi între 37 -45°C timp de 10 -20 minute pentru
efectul vasodilatator.
 Băi alternante: folosesc temperaturi alternante de 40 °C , respectiv 15 ‑18°C . Timpul în
apa caldă 2 ‑3 minu te iar î n apa rece 20 ‑30 secunde. Manevra se repetă de 3 ‑5 ori.
 Băi ascendente: se face în căzi speciale pentru mâini și picioare. La început apa are 35 °C
iar în 5 minute se crește temperatura pânăla 40 ‑44°C . Aplicația durează 25 ‑50 minute.
2) Băi de aburi: În baia de abur apa are inițial temperatura de 38 ‑42°C crescând până la 50 ‑55°C.
Durata ședinței variază între 5 ‑30 minute
3) Băi hiperterme: Se bazează pe creșterea temperaturii apei de la 35 °C până când temperatura
ajunge la 41 ‑43°C . Temperatura se crește cu câte 1 °C. Durata este de 60 de minute.
Cataplasmele : sunt aplicații la nivelul tegumentului cu substanțe organice sau anorganice.
 Cataplasme umede: se utilizează substanțe organice sau p lante care se amestecă cu apă
caldă. Se folosesc: tărâțe, semințe de in, porumb, orz, mentă, mușețel.
 Cataplasme uscate: se utilizează tărâțe de grâu, secară, porumb, sare, nisip. Se încălzesc
la o temperatură suportabilă.
Efecte: analgezic, hiperemiant, r esorbtiv.
Împachetările : sunt proceduri ce constă în împachetarea cu parafină, nămol sau nisip.
 Parafină: Parafina are temperaturi de topire de 50 ‑60°C. Durata aplicării este de
20‑60 de minute
 Nămol: La temperaturi de 38‑44°C în strat de 2 ‑4 centimetri timp de 25 ‑35 de
minute
 Nisip: Se aplică nisip la temperaturi de 40 ‑50°C. Pacientul este acoperit de un strat
gros de 10 ‑12 centimetri. Durata aplicării este de 20 ‑30 minute.
4.4.6 Kinetoterapie
Kinetoterapia reprezintă principalul mijloc de recuperare medicală care urmărește refacerea
funcțiilor diminuate sau creșterea nivelului funcțional.
Obiectivele kinetoterapiei în Spondilita A nchilozantă:
 Ameliorarea durerii

32
 Combaterea contracturilor
 Prevenirea deformărilor și anchilozelor vertebrale și periferice
 Creșterea tonusului muscular
 Asigurarea unei bune ventilații pulmonare
 Posturile: reprezintă o atitudine impusă în scop terapeutic sau corector pentru a obține
înlăturarea retracțiilor sau durerilor și de a câștiga amplitudinea articulară.
 Decu bit dorsal :
1. Fără pernă sub cap, cu o pernă sub coloana toracală, cu mâinile sub ceafă, coatele să atinga
capul
2.Cu o pernăsub coloana toracală, doi saci de nisip de 2 -5 Kg pe fața anterioarăa umerilor și saci
de nisip pe genunchi.
 Decubit ventral:
1.Pacientul cu o pernă sub frunte și una sub piept se vor pune săculeți pe coloana toracală și pe
bazin.
2.Decubit ventral cu sprijin pe antebrațe
 Ortostatism:
Pacientul cu spatele la perete, atinge ușor zidul mai întâi cu sacrul apoi omoplații și occiputul. Se
deprinde și se reia exercițiul.
 Mobilizări active
 Decubit dorsal:
1) Genunchii sunt în flexie, tălpile lipite pe sol, pacientul cu un baston în mâini, sprijinit pe coate
se execută ducerea bastonului peste cap și revenirea la poziția inițială.
2) Genunchii sunt în flexie, pacientul prinde un baston de capete, brațele în flexie de 180 ° se
execută ducerea bastonului în lateral.
3) Genunchii sunt extinși, brațele pe lângă corp, pacientu duce câte un membru inferior la piept
cu genunchiul flectat.
4) Genunchii în flexie de 90 °, pacientul balansează membrele inferioare și bazinul.

33
 Decubit ventral:
1) Membrele superioare la spate, pacientul execută extensia trunchiului, capului și gâtului.
2) Membrele superioare la spate , prind un baston de capete, pacie ntul execută extensia
trunchiului ridicând bastonul de pe fese.
3)Membrele superioare extinse deasupra capului, se prinde un baston de capete, pacientul
execută extensia trunchiului, capului și gâtului o dată cu ridicarea bastonului.
 Patrupedie:
1) Pacient ul cu privirea înainte execută ridicarea alternativă a membrelor inferioare.
2) Pacintul duce fundul pe călcâie cu mâinile nemișcate.
3) Pacientul execută ridicarea unui membru inferior concomitent cu ridicarea membrului
superior opus.
4) Pacientu ridica m embrul superior prin lateral cu răsucirea trunchiului și capului după mână.
 Ortostatism:
1) Pacientul cu o minge medicinală în mâini ține mingea pe umărul drept, o ridică deasupra
capului apoi pe umărul stâng.
2) Cu o minge medicinală în mâini pacientul e xecută înclinarea laterală a trunchiului.
3) Pacintul cu un baston la spate depărtează bastonul de spate o dată cu ducerea unui genunchi la
piept.
4) Pacientul cu un baston în față prins la capete execută flexia brațelor concomitent cu extensia
unui membru inferior.
5) Lateral de spalier, mâna de partea spalierului prinde șipca din dreptul umerilor se execută
balansări ale membrelor inferioare.
6) Cu spatele la spalier, mâinile prind o șipcă se execută flexia trunchiului.
 Gimnastică respiratorie :
 Respirația toracală:

34
 Decubit dorsal:
Genunchii în flexie, brațele pe lângă corp , kinetoterapeutul poziționat la capul pacientului cu
palmele pe regiunea subclaviculară, în timpul expirului se executăcu podul palmei presiuni de
sus în jos.
 Decubit ventral:
Mâinile sub bărbie, kinetoterapeutul apucă pacientul de coate în timpul inspirului se ridică
coatele.
 Decubit lateral:
Kinetoterapeutul în spatele pacientului cu o mână la baza hemitoracelui iar cu cealaltă execută o
mișcare de abducție a brațului în faza finală a inspirului.
 Respirația abdominală:
 Decubit dorsal:
1) Genunchii sunt în flexie, brațele pe lângă corp și mâinile pe abdomen, pacientul execută un
inspir profund concomitent cu bombarea abdomenului, apoi un expir profund cu presiu nea
mâinilor pe abdomen.
2) Genunchii sunt în flexie cu o minge medicinală ținută în mâini, pacientul face o inspirație
profundă cu bombarea abdomenului și mingea dusă în sus, apoi o expirație prelungită se așează
mingea pe abdomen.
 Așezat:
1) Mâinile pe genunchi execută pe inspir ducerea unui picior înapoi cu bombarea abdomenului,
apoi revenire pe expir și retragerea abdomenului.
2) Bărbia în piept, întinderea picioarelor cu bombarea abdomenului pe inspir, pe expir tragerea
genunchilor la piept cu retragerea abdomenului.

35

PARTEA SPECIALĂ

36
5 Materiale și metode

Pentru a realiza această lucrare de licență intitulată ” Activitatea fizică a pacienților cu Spond ilită
Anchilozantă în perioada Stării de U rgență secundară pandemiei SARS -Cov-2. Implicații asupra
activității clinice a bolii” s -a urmărit un lot de 15 pacienți cu vâr sta cuprinsă între 26 și 64 ani
aflați în evidența Spitalului Clinic ” Sfânta Maria”, București cu diagnosticul de Spondilită
Anchilozantă.
Studiul s -a desfășurat în 2 etape, astfel:
 Urmărirea retrospectivă a pacienților cu Sp ondilită Anchilozantă înain tea Stării de
Urgență ( până la data de 15 martie). În cadrul acestei etape s -a urmărit activitatea
fizică/cotidiană, scoru rile BASDAI și BAFSI, înaintea Stării de U rgență
Sursă de infor mații: foile de observație
 Urmărirea pacienților cu Spond ilită Anchilozantă în perioada S tării de U rgență (
16 martie -15 mai). În cadrul acestei etape pacienții au fost chestionați telefonic
pentru a determina scorurile BASDAI, BAFSI și activitatea fizică / cotidiană în
timpul stării de urgență.
Pentru a putea urmării starea de bine a pacientului, precum si activitatea clinică a bolii se vor
apela la următorii indici:
Scala VAS (Visual Analogue Scale): indică gradul durerii resimțite de pacient

Fig. Nr.6: scala VAS
Scorul BASDAI ( Bath Ankylosing Spondilytis Disease Activity Index): cuantifică activitatea
bolii ( oboseală, durere de coloană, durere articulații periferice, entezită, gradul de in tensitate al
redorii matinale, durata redorii matinale)

37
Scor mai mic de 2: activitatea bolii este joasă
Scor între 2 -4: activitatea bolii este moderată
Scor între 4 -6: activitatea bolii este înaltă
Scor peste 7: activitatea bolii este foarte înaltă
Scorul BAFSI ( Bath Ankilosing Spondylitis Funcțional Index): cuprinde 10 întrebări pentru a
determina dificultatea realizării unor anumite activități (încălțatul ciorapilor, aplecatul după un
obiect, întinsul după un obiect, ridicatul după scaun, ridicatul după podea, statul în picioare,
urcatul scărilor,privitul peste umăr, activități solicitante și activități acasă/loc de muncă)
Scorul BASMI ( Bath Ankylosing Spondylitis Metrologi Index): acest scor cuprinde măsurători
pentru a determina gradul de mobilitate
1. testul Schober
2. occiput -perete
3. menton -stern
4. înclinări laterale
5. deget -sol

38
6 Rezultate

Lotul de pacienți a fost format din 15 pacienți care au fost de de acord să răspundă telefonic
întrebărilor și chestionarelor în perioada Stării de U rgență.
La bază întrebărilor și chestionarelor au stat următorii parametrii:
 Sexul: au fost selectați 14 p acienți de sex masculin și 1 pacientă de sex feminin
 Mediul de proveniență: mediul de proveniență a fost diferit ( 10 pacienți din mediul urban
și 5 pacienți din mediul rural)
 Vârsta: au fost selectați pacienți cu vârsta cuprinsă între 26 -64 ani
 Comorbidități: s -a ținut cont de comorbiditățile fiecărui pacient
 Tratament: Schema de tratament nu a fost modificată în perioada Stării de U rgență
 Scorul BA SMI: cu scop de a putea determina gradul de mobilitate al coloanei
 Activitățiile cotidiene: a fost urmărită activitatea cotidiană înainte de perioada stării de
urgență comparatic cu cea din perioada Stării de U rgență
 Activitățiile sportive: au fost urmărit e activitățiile sportive atât înainte de starea de
urgență cât și în perioada Stării de U rgență
 Durata activitățiilor fizice: a fost comparată activitatea fizică între perioada Stării de
Urgență și înainte de această perioadă
 Scorul BASDAI: a avut drept scop urmărirea activității bolii în perioada Stării de U rgență
 Scorul BAFSI: a avut drept scop determinarea dificultății realizării unor anumite
activități
La baza rezultatelor obțiute stau următoarele fișe ale pacienților chestionați:

39
FIȘĂ PACIENT Nr. 1
Nume: B.I.
Vârstă: 64 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament urmat până în prezent: medicamentos, kinetoterapie,balnear, fizioterapie
Comorbidități: HTA, Vitiligo, Gonartroză
INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 4
Flexie laterală (cm) 35
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 2
Deget -sol (cm) 20

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice , Cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, ocazional cumpărături
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Plimbări cu bicicleta , fotbal, tenis
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
„ Nu am practicat activități fizice în această perioadă”

40
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
A)1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 4
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 3
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 4
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 2
Scor total pentru întrbările 1 -4 13
B)5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 2
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,75
SCOR BASDAI Stare de U rgență 2,95
SCOR BASDAI anterior 1,3

41
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X : 5+4+3+1+3+2+2+3+4+3 = 30
Scor BAFSI : 30/10 = 3

42
FIȘĂ PACIENT Nr. 2
Nume: P.D.
Vârstă: 34 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament urmat până în prezent: medicamentos, kinetoterapie, înot
Comorbidități: Nu
INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 8,5
Flexie laterală (cm) 21
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 0
Deget -sol (cm) 0

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, cumpărături.
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Bicicletă
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
” Nu am practicat activități fizice în această perioadă”

43
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Mai puțin de 30 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 2
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 1
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 0
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 3
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 1
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 0,85
SCOR BASDAI anterior 0,4

44
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+0+0+0 +0+0+0+0+0+0=0
Scor BAFSI se va calcula astfel: 0/10=0

45
FIȘĂ PACIENT Nr.3
Nume: I.I
Vârstă: 46 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos
Comorbidități: Nu

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 5
Flexie laterală (cm) 20,5
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 0,5
Deget -sol (cm) 0

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, cumpărături, activitate loc de muncă
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
” Nu am practicat activități fizice”
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

46
” Nu am practicat activități fizice”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minu te
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 3
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 1
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 2
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 2
Scor total pentru întrbările 1 -4 8
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 2
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,75
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1,95
SCOR BASDAI anterior 1,1

47
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+2+0+0+0+0+0 +0+0+0 =2
Scor BAFSI se va calcula astfel: 2/10=0,2

48
FIȘĂ PACIENT Nr. 4
Nume: C.M.
Vârstă: 27 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos, kinetoterapie, Înot
Comorbidități: Nu

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 5
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 0
Deget -sol (cm) 7

1) Care au fost activitățile cotidiene îna intea pandemiei de Coronavirus?
Activități la locul de muncă, treburi casnice, cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, ocazional cumpărături
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Cor onavirus?
Înot
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Ocazional plimbări scurte

49
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Între 30 -60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Mai puțin de 30 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare SARS -CoV -2
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 4
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 2
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 5
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 5
Scor total pentru întrbările 1 -4 16
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 4
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 2,5
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 3,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 3,85
SCOR BASDAI anterior 0,7

50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+3+4+4+5+3+3+2+6+5
Scor BAFSI se va calcula astfel: 35 /10=3,5

51
FIȘĂ PACIENT Nr.5
Nume: C.A.
Vârstă: 52 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos, Kinetoterapie, Fizioterapie, Balnear
Comorbidități: Diabet

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 6
Ampliații respiratorii (cm) 4
Occiput -perete (cm) 4
Menton -stern (cm) 3
Deget -sol (cm) 24

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Activități loc de muncă, treburi casnice, cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Activități loc de muncă (la domiciliu), treburi casnice, ocazional cum părături
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Bicicletă
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

52
” Nu am practicat activități fizice în această perioadă”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare SARS -CoV -2
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 3
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 2
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 2
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 1
Scor total pentru întrbările 1 -4 8
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 1
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1,85
SCOR BASDAI anterior 1,1

53
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =3+6+4+3+5+5+2+10+5+3 =46
Scor BAFSI se va calcula astfel: 46 /10=4,6

54
FIȘĂ PACIENT Nr.6
Nume: C.M.
Vârstă: 26 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos, Kinetoterapie
Comorbidități: Nu

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 0
Flexie laterală (cm) 0
Occiput -perete (cm) 23
Menton -stern (cm) 8
Deget -sol (cm) 30

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Activități loc de muncă, cumpărături, treburi casnice
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
” nu am practicat”
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

55
” nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Mai puțin de 30 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 0
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 0
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 0
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 0
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 1
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 0,25
SCOR BASDAI anterior 0,7

56
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+0+0 +0+0+0+0+0+0+0
Scor BAFSI se va calcula astfel: 0/10=0

57
FIȘĂ PACIENT Nr. 7
Nume: B.V.
Vârstă: 32ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Rural
Tratament: Medicamentos
Comorbidități: Sechele TBC, Coxartroză

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 5
Flexie laterală (cm) 45
Occiput -perete (cm) 13
Menton -stern (cm) 3
Deget -sol (cm) 36

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Cumpărături, treburi casnice
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
” Nu am practicat”
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

58
” Nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemi ei de Coronavirus?
Între 30 -60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Mai puțin de 30 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 0
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 3
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 0
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 3
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 0
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 0
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 0
SCOR BASDAI Stare de U rgență 0,6
SCOR BASDAI anterior 0,2

59
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+2+5 +0+0+0+0+7+0+0=14
Scor BAFSI se va calcula astfel: 14/10=1,4

60
FIȘĂ PACIENT Nr.8
Nume: B.V.
Vârstă: 41 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Rural
Tratament: Medicamentos
Comorbidități: TBC antecedent (20 09)

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 3
Ampliații respiratorii (cm) 1
Occiput -perete (cm) 9
Menton -stern (cm) 5
Deget -sol (cm) 45

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Plimbări
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

61
” Nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 2
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 2
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 0
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 1
Scor total pentru întrbările 1 -4 5
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 1
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1,25
SCOR BASDAI anterior 1,1

62
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =8+5+5+6+8+0+1+10+4+5 =52
Scor BAFSI se va calcula astfel: 52 /10=5,2

63
FIȘĂ PACIENT Nr.9
Nume: P.M.
Vârstă: 49 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos
Comorbidități: TBC antecedente

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 4
Ampliații respiratorii (cm) 3
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 0
Deget -sol (cm) 30

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Activități loc de muncă, treburi casnice, cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Activități loc de muncă ( la domiciliu ), treburi casnice, ocazional cumpărături
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
” nu am practicat”
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

64
” nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 2
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 2
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 1
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 5
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 0
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 0
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 0
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1
SCOR BASDAI anterior 0,7

65
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+0+0+0+0+0+0+0+0+0=0
Scor BAFSI se va calcula astfel: 0/10=0

66
FIȘĂ PACIENT Nr. 10
Nume: D.M
Vârstă: 57 ani
Sex: F
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos, Kinetoterapie
Comorbidități: Infecție urinară, HTA, Artrită septică genunchi bilateral, Gonartroza

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 3
Flexie laterală (cm) 17
Occiput -perete (cm) 7
Menton -stern (cm) 4
Deget -sol (cm) 3

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, ocazional cumpărături
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
” nu am practicat”
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pand emiei de Coronavirus?

67
” nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Mai puțin de 30 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Mai puțin de 30 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 2
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 2
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 1
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 2
Scor total pentru întrbările 1 -4 7
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 1
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 2,5
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,75
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1,75
SCOR BASDAI anterior 1

68
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =2+3+2+1+3+1+1+2+2+2=19
Scor BAFSI se va calcula astfel: 19/10=1,9

69
FIȘĂ PACIENT Nr. 11
Nume: G.C.I
Vârstă: 37 anii
Sex: M
Mediu de proveniență: Rural
Tratament: Medicamentos, Kinetoterapie, Fizioterapie, Înot
Comorbidități: Nu

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 0
Flexie laterală (cm) 0
Occiput -perete (cm) 23
Menton -stern (cm) 8
Deget -sol (cm) 30

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice , cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice , ocazional cumpărături
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Înot
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coro navirus?

70
” nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 3
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 3
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 0
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 6
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 3
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 2,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1,65
SCOR BASDAI anterior 6

71
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =0+5+7+3+8+0+0+10+8+7=48
Scor BAFSI se va calcula astfel: 48/10=4,8

72
FIȘĂ PACIENT Nr. 12
Nume: V.A.
Vârstă: 34 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos, Kinetoterapie
Comorbidități: HTA grad 2 , Obezitate grad 1

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 4
Tragus -acromion (cm) 5
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 0
Deget -sol (cm) 15

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, cumpărături
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Plimbări
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei d e Coronavirus?

73
” Nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 2
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 1
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 3
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 1
Scor total pentru întrbările 1 -4 7
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 1
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 1,25
SCOR BASDAI Stare de U rgență 1,65
SCOR BASDAI anterior 1,05

74
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =1+1+1+1+3+3+1+2+4+2=19
Scor BAFSI se va calcula astfel: 19/10=1,9

75
FIȘĂ PACIENT Nr.13
Nume: B.N.
Vârstă: 29 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Rural
Tratament: Medicamentos, Kinetoterapie, Înot
Comorbidități: Nu

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 4
Tragus -acromion (cm) 0
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 0
Deget -sol (cm) 18

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, activități loc de muncă
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Plimbări
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

76
Plimbări ( mai activ)
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare îna intea pandemiei de Coronavirus?
Între 30 -60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 5
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 3
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 3
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 11
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 3
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 2,5
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 2,75
SCOR BASDAI Stare de U rgență 2,75
SCOR BASDAI anterior 1,2

77
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =1+1+1+0+0+2+0+0+1+0=6
Scor BAFSI se va calcula astfel: 6/10=0,6

78
FIȘĂ PACIENT NR. 14

Nume: B.I.
Vârstă: 58 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Rural
Tratament: Medicamentos
Comorbidități: HTA, Calculi renali, Hepatită B, TBC ganglionar

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 2
Flexie laterală (cm) 10
Occiput -perete (cm) 3
Indice inspir -expir (cm) 2

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Plimbări
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

79
” Nu am practicat”
5) Care era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare Punctaj
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 7
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 5
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 5
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 4
Scor total pentru întrbările 1 -4 21
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 4
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 2,75
SCOR BASDAI Stare de U gență 4,75
SCOR BASDAI anterior 3,2

80
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se va calcula scorul X =3+5+5+4+5+ 3+3+2+4+3=37
Scor BAFSI se va calcula astfel: 37/10=3,7

81
FIȘĂ PACIENT Nr.15
Nume: B.R.A.
Vârstă: 30 ani
Sex: M
Mediu de proveniență: Urban
Tratament: Medicamentos
Comorbidități: Nu

INDICE MĂSURĂTOARE
Schober (cm) 6
Ampliații respiratorii (cm) 4
Occiput -perete (cm) 0
Menton -stern (cm) 1
Deget -sol (cm) 25

1) Care au fost activitățile cotidiene înaintea pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, cumpărături, activități loc de muncă
2) Care sunt activitățile cotidiene în timpul pandemiei de Coronavirus?
Treburi casnice, ocazional cumpărături, activități loc de muncă ( domiciliu)
3) Care au fost activitățile sportive/ mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Plimbări
4) Care sunt activitățile sportive/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?

82
” nu am practicat”
5) Car e era durata de timp în care făceați sport/mișcare înaintea pandemiei de Coronavirus?
Peste 60 minute
6) Care este durata de timp în care faceți sport/mișcare în timpul pandemiei de Coronavirus?
30 de minute
Scor BASDAI

Scorul BASFI
1) Încălțatul șosetelor fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2) Aplecatul după un creion aflat pe podea Întrebare SARS -CoV -2
1.Care a fost gradul oboselii pe care ați resimțit -o? 0
2.Cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară? 1
3.Cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor perferice? 0
4.Cum ați resimțit durerea la atingere/presiune la nivelul zonelor
dureroase? 0
Scor total pentru întrbările 1 -4 1
5.Cum ați resimțit redoarea de dimineață, dupa ce vă treziți? 0
6. Cât timp apreciați ca durează redoarea matinală? 1,50
Valoarea mediea a răspunsurilor 5 +6 0,75
SCOR BASDAI Stare de U rgență 0,35
SCOR BASDAI anterior 0,7

83
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3)Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4) Ridicatul după scaun
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5) Ridicatul după podea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6) Statul în picioare 10 minute fara disconfort
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7) Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8) Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9) Activități solicitante
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10) Realizarea activităților dintr -o zi acasă/loc de muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Se va calcula scorul X =0+0+0+0+0+0+0+0+0+0=0
Scor BAFSI se va calcula astfel: 0/10 =0

84

Ținând cont de grupul heterogen de pacienți incluși în studiu și pe baza răspunsurilor la
chestionare s -au realizat următoarele rezultate :

Grafic 1: repartizarea pacienților în funcție de mediul de proveniență
Din graficul nr.1 s -a observat o pondere mai mare la pacienții din mediul urban (10 pacienți
adică 55%) față de cei din mediul rural (5 pacienți adică 45%)
Ținând cont că S pondili ta Anchilozantă este o boală invalidantă ce afectează predominant
persoanele tinere cu vârsta cuprinsă între 18 -45 ani, în graficul nr. 2 am repre zentat distribuția
pacienților î n funcț ie de vârstă
45%
55%MEDIU
RURAL
URBAN

85

Grafic 2: repartizarea pacienților în funcție de vârstă
Din graficul nr. 2 se observă o incidență maximă în cadrul celor cu vârsta cuprinsă între 20 -29
ani (40%) și între 30 -39 ani (25%), în vreme ce la pacienții cu vârsta cuprinsă între 60 -69 ani
este mai redusă (5%).
După cum se știe Spondilita Anchilozantă este o patologie ce afectează predominant persoanele
de sex masculin, în gr aficul nr. 3 au fost distribuiți pacienții în funcție de sex

Grafic 3: repartizarea pacienților în funcție de sex
81%
19%SEX
MASCULIN
FEMININ

86
Din graficul nr. 3 se observă că Spondilita Anchilozantă este o patologie des întâlnită la
persoanele de sex masculin ( 81%) față de cele de sex feminin (19%)
Este bine cunoscut faptul că mișcarea este esențială pentu pacienții cu Spondilită Anchilozantă.
În graficele nr. 4 și nr. 5 am analizat mișcarea zilnică a paci enților înainte și în perioada Stării de
Urgență.

Grafic 4: repartizarea mișcării pacienților înainte de SARS -CoV -2
Din grafic ul nr.4 se observă că înaintea S tării de Urgență un număr mic de pacienții făceau mai
puțin de 30 min de mișcare (12%) , incidența maximă fiind între 30 -60minute (37%) și 30 de
minute (36 %) și peste 60 minute (15%)

12%
36%
37%
15%MIȘCARE ÎNAINTE DE SARS -CoV-2
sub 30 min
30 min
30-60 min
peste 60 min
44%
45%
0%
11%MIȘCARE ÎN TIMPUL SARS -CoV-2
sub 30 min
30 min
30-60 min
peste 60 min

87
Grafic 5: repartizarea mișcarii pacienților în timpul SARS -CoV -2
Din graficul nr. 5 se observă că în timpul Stării de U rgență a crescut semnificativ numărul
pacienților care fac mișcare mai putin de 30 de minute ( de la 12% la 44%) , incidența maximă
fiind 30 de minute (45%), peste 60 minute (11%), iar între 30 -60 minute (0%)
În următoarele grafice se vor reprezenta răspunsurile globale ale lotului de pacienți pentru
scoruri le BASDAI și BAFSI în perioada Stării de U rgență:

Grafic 6: În ultima săpt ămână care a fo st gradul oboselii pe care ați resimțit -o?
Din graficul nr. 6 se observă o incidență maximă pe scala 2 (5 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 7 (1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1,90 3
05
3
2
1 0 1 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10GRAD OBOSEALĂ
GRAD OBOSEALĂ

88

Grafic 7: În ultima săptămână cum ați descrie durerea de coloană cervicală, toracală, lombară?
Din graficul nr.7 se observă o incidență maximă pe scala 2 (5 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 5 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1

Grafic 8: În ultima săptămână cum au fost durerile și tumefacțiile la nivelul articulațiilor
periferice?
Din graficul nr. 8 se observă o incidență maximă pe scala 0 (6 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 5 (2 pacienți). Valo area medie a răspunsurilor este 1,36
145
4
0 1 0 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10DUREREA DE COLOANĂ
DUREREA DE COLOANĂ
6
2 2 2
12
0 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10DURERE ARTICULAȚII PERIFERICE
DURERE ARTICULAȚII PERIFERICE

89

Grafic 9: În ultima săptămână cum ati resimțit la atingere/ presiune nivelul zonelor dureroase
(enteze)?
Din graficul nr. 9 se observă o incidență maximă pe scala 0 (7 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 5 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1,09

Grafic 10: În ultima săptămână cum ați resimțit redoarea (înțepeneala) dimineața?
Din graficul nr 10 se observă o incidență maximă pe scala 1 (6 pacienți) iar valoarea maximă a
răspunsurilor este 4 (2 pacienți). Valo area medie a răspunsurilor este 0,90
7
3 3
0 1 1 0 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ATINGEREA ZONELOR DUREROASE
ATINGEREA ZONELOR DUREROASE
36
2 2 2
0 0 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10REDOAREA MATINALĂ
REDOAREA MATINALĂ

90

Grafic 11: Cât timp credeți că durează redoarea matinală?
Din graficul nr 11 se observă o incidență maximă duratei redorii matinale de 15 minute iar
valoarea maximă este de 30 minute

Grafic 12: Încălțatul ciorapilor fără ajutor
Din graficul nr 12 se observă o incidență maximă pe scala 0 (8 pa cienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 8 (1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1,72
210
3
0 0 0 0 0 0
0 MIN 15 MIN 3O MIN 45 MIN 60 MIN 75 MIN 90 MIN 105 MIN 120 MINDURATA REDORII MATINALE
DURATA REDORII MATINALE
8
2
12
0 1 0 0 1 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ÎNCĂLȚATUL CIORAPILOR FĂRĂ AJUTOR
ÎNCĂLȚATUL CIORAPILOR FĂRĂ AJUTOR

91

Grafic 13: Aplecatul după un obiect aflat pe podea
Din graficul nr 13 se observă o incidență maximă p e scala 0 ( 4 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 6 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1,90

Grafic 14: Întinsul după un obiect aflat pe ultimul raft
Din graficul nr 14 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 5 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 7 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 2 4
2
13
13
1
0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10APLECATUL DUPĂ UN OBIECT
APLECATUL DUPĂ UN OBIECT
5
2
1 123
010 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ÎNTINSUL DUPĂ UN OBIECT
ÎNTINSUL DUPĂ UN OBIECT

92

Grafic 15: Ridicatul după scaun
Din graficul nr 1 5 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 8 pacienț i) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 6 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1, 27

Grafic 16: Ridicatul după podea
Din graficul nr 1 6 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 7 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 8 ( 2 pacienți ). Valo area medie a răspunsurilor este 1, 45
8
2
02 2
0 1 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10RIDICATUL DUPĂ SCAUN
RIDICATUL DUPĂ SCAUN
7
0 03
03
0 02
0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10RIDICATUL DUPĂ PODEA
RIDICATUL DUPĂ PODEA

93

Grafic 17: Statul în picioare pe loc fără disconfort timp de 10 minute
Din graficul nr 1 7 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 9 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 5 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 0,90

Grafic 18: Urcatul a 12 -15 trepte fără ajutor
Din graficul nr 1 8 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 9 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 3 ( 2 pacienți ). Valo area medie a răspunsu rilor este 0,54
9
023
0 1 0 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10STATUL ÎN PICIOARE
STATUL ÎN PICIOARE
9
2 2 2
0 0 0 0 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10URCATUL SCĂRILOR
URCATUL SCĂRILOR

94

Grafic 19: Privitul peste umăr fără întoarcerea corpului
Din graficul nr 1 9 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 6 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 10 ( 3 pacien ți). Valo area medie a răspunsurilor este 2

Grafic 20: Activități solicitante fără ajutor
Din graficul nr 20 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 6 pacie nți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 8 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 2,36
6
04
1 0 0 0 1 0 03
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10PRIVITUL PESTE UMĂR
PRIVITUL PESTE UMĂR
6
1 1 04
1 1 0 1 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ACTIVITĂȚILE SOLICITANTE
ACTIVITĂȚILE SOLICITANTE

95

Grafic 21:Realizarea activităților dintr -o zi acasă/ loc de muncă
Din graficul nr 21 se observă o incidență maximă pe scala 0 ( 7 pacienți) iar valo area maximă a
răspunsurilor este 7 ( 1 pacient). Valo area medie a răspunsurilor este 1, 54

7
023
02
0 1 0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10ACTIVITĂȚI DINTR -O ZI
ACTIVITĂȚI DINTR -O ZI

96
CONCLUZII
1. Spodilita Anchilozantă este o patologie ce afectează persoanele tinere. Conform studiului
prezentat anterior populația cea mai predispusă este de 20 -29 ani ( 40% )
2. Spondilita Anchilozantă afectează predominant sexul masculin. Conform studiului prezentat
anterior populația de sex masculin este majoritară 14 pacienți (81%)
3. Starea de U rgență a redus drastic mișcarea pacienților cu Spondilită Anchilozantă, astfel
Mai puțin de 30 minute : pro centajul pacienților care făceau mișcare mai puțin de 30 minute
a crescut de la 12% înainte de starea de urgență la 44% în timpul stării de urgență
30 de minute: procentajul pacienților care făceau mișcare 30 de minute a crescut de la 36%
înaintea stăr ii de urgență la 45% în timpul Stării de U rgență
Între 30 -60 minuute: procentajul pacienților care faceau mișcare între 30 -60 minutea scăzut
de la 37% înainte de st area de urgențăla 0% în timpul Stării de U rgență
Peste 60 minute: procentajul pacienților care făceau mișcare peste 60 minute a scăzut de la
15% înainte de Starea de Urgență la 11% î n timpul Stării de U rgență
4. Conform scorului BASDAI al pacienților se observă că activitatea clinică a bolii este
joasă/moderat severă în timpul Stării de Urgență
5. S-a observat o predispoziție genetică la 2 pacienț i (13,33%) din lotul de 15 pacienți au
antecedente familiale de Spondilită Anchilozantă
6. Măsurile generale impuse pacientului ( kinetoterapie, mișcare în aer liber, sport, bicicletă, înot,
scădere în greutate) contribuie semnificativ la starea de bine a pacientului
7. Lipsa activității fizice î n condițiile menținerii scheme terapeutice are impact negativ asupra
activității clinice a bolii la paci enții cu Spondilită Anchilozantă

97
BIBLIOGRAFIE
1. Anghel Diaconu ” Manual de tehnică a masajului terapeutic” Editura Medicală 2008
2. Andra Rodica Bălănescu ” Afecțiunile reumatologice – practica medicului de familie” Editura
Medicală
3. Delia Cinteză ” Termoterapia” Editura Libra Vox 2003
4. Eugenia Roșulescu ”Kinetoterapia în Recuperarea afecțiunilor reumatologice” Editura
Universitaria C raiova, 2009
5. Georgeta Nenciu ” Biomecanică” Edi tura Fundația România de mâine, 2012
6. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan ” Recuperarea kinetică în reumatologie” Editura
Imprimeriei de Vest 1999
7. Luminița Sidenco ” Electroterapie – aplicații în medicina sportivă și în kinetoterapie” Editura
Fundația România de mâine 2005
8. Luminița Sidenco ” Bilanț articular și muscular” Editura APP 1999
9. Radu Turchin, Gheorghe Guzun, Boris Tudor, Viorel Nacu, Sergiu Visnevschi ”Anatomia
clinică a coloanei vertebrale, Regiunea lombară și spațiul retroperitoneal – note de curs” Chișinău
2017
10. Rodica Cotoman ” Kinetoterapie Metodica desfășurării activității practice” Editura Fundației
România de mâine 2006
11. Tudor Sbenghe ” Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare” Editura Medicală
1987
12. Ministeru l Sănătății Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova ” Spondilita
anchilozantă la adult – Protocol clinic național” Chișinău 2017
Fig Nr.1: https://sistemul -osos.weebly.co m/coloana -vertebral259.html
Fig Nr.2: https://vdocuments.site/dermatoame.html
Fig Nr.3: SINTEZA_ -_SISTEMUL_MUSCULAR%20 .pdf
Fig Nr.4: https://alecia.ro/spondilita -anchilozanta -simptome/
Fig. Nr.5: https://greenvibemedical.ro/spondilita -anchilozanta/
Fig. Nr.6: https://greatbrook.com/visual -analog -survey -scale/