Specializarea Balneofiziokinetoterapie și Recuperare CANDIDAT: STAICU I. LAVINIA GABRIELA LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR: Ș.L. DR. ALINA TOTOREAN T I… [619710]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”VICTOR
BABEȘ” TIMIȘOARA
Facultatea de Medicină
Specializarea Balneofiziokinetoterapie și Recuperare

CANDIDAT: [anonimizat]:
Ș.L. DR. ALINA TOTOREAN

T I M I Ș O A R A
2 0 1 8

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”VICTOR BABEȘ”
TIMIȘOARA
Facultatea de Medicină
Specializarea Balneofiziokinetoterapie și Recuperare

CANDIDAT: [anonimizat] :
Ș.L. DR. ALINA TOTOREAN

T I M I Ș O A R A
2 0 1 8

3
CUPRINS

Partea generală …………………………………………………………………………..… 4
Introducere ………………………………………………………………………………… 5
Capitolul 1 – Generali tăți …………………………………………………………………… 6
I.1 Definiție ……………………………………………………………………..… 6
I.2 Scurt istoric ……………………………………………………………………. 6
I.3 Epide miologie …… …………………………………………………………… 7
I.4 Etiopatogenie ………………………………………………………………..… 7
Capitolul II – Diagosticul coxartrozei ……………………………………………………… 9
II.1 Diagnosticul clinic ………………………………………………………….… 9
II.1.1 Durerea …………………………………………………………..… 9
II.1.2 Limitarea mișcării ……………………………………………..…… 9
II.1.3 Atitudinea vicioasă ……………………………………………..… 10
II.2 Diagnosticul paraclinic ……………………………………………………… 11
II.3 Diagnosticul diferențial ……………………………………………………… 12
Capitolul 3 – Tratamentul ……………………… …………………………………………13
III.1 Măsuri igienice și dietetice ………………………………………………… 14
III.2 Tratamentul medicamentos ………………………………………………… 14
III.3 Pro gramul de recuperare balneofiziokinetoterapeutic ……………………… 14
III.4 Tratamentul ortopedico -chirurgical ………………………………………… 15
Partea specială …………………………………………………………………………… 16
Scopul lucrării ………………………………………………………………………….… 17
Material și metodă ………………………………………………………………………… 17
Distribuția pacienților ……………………………………………………………..……… 20
Rezultate și discuții ……… ………………………………………………………….…… 36
Concluzii ………………………………………………………………………….……… 42
Bibliografie ……………………………………………………………………………… 43

4

Partea generală

5
Introducere

Articula ția coxofemurală reprezintă cea mai mare articulație a corpului ,
având un rol important în cadrul aparatului locomotor , asigurând funcț ii complexe ,
de suport a greutăț ii corpului, concomitent cu funcț ia de s tatică ș i mers . Din acest
motiv, articulația șoldului este frecvent exupusă la apariț ia patologiei artozice , mai
ales la persoanele vârstnice.
Artroza ș oldului sau coxartroza este cea mai frecventă afecțiune
musculoscheletală, iar prin deficiențele în stabilitatea și mobilitatea pacienților
produce consecinț e asupra ca lității vieții, prin potenț ialul invalidant ridicat.
Plecâ nd de la aceste premise, scopul acestei luc rări este de a demon stra
fapul că stabilirea unui program fiziokinetoterapeutic , alcătuit din programe de
kinetoterapie , îmbinate cu tratamentul medicamen tos, electroterapia și masajul este
indispe nsabil atât pentru pacienții î ntr-un sta diu incipient al coxartrozei, cât ș i
pentru cei într-un stadiu avansat, sau într-un st adiu postoperator. Eficienț a actului
terapeutic în acea stă patologie este caracterizat ă de refacerea funcț iilor diminuate ,
îmbunătățindu -se nu doar starea fizică, ci și cea psihică, pacienții recăpătându -și
comfortul personal ș i independenț a.

6
Capitolul I – Generalităț i

I.1 Definiț ie
Artroza coxo -femurală sau c oxartroza este definită ca fiind o boală cronică
degenerativă și progresivă a adultului, ce reprezintă aproximativ 90% din totalul
afecțiunilor șoldului. Coxartroza reprezintă o degradare articulară , cu o
individualitate definită ce se caracterizează printr -un dezechilibru morfologic
dependent de un dezechilibru funcț ional , asociate cu leziuni distructive și
prolifera tive ale țesutului osos, rezultâ nd pierderea cartilajului ar ticular, formarea
osteofitelor și deformarea articulației .

Figura 1 – Artroza șoldului (3)

I.2 Scurt istoric
Prima des criere științifică despre coxartroză datează din anul 1759, și
aprține lui John Hunter , acesta denumind -o „artrită uscată a șoldului ” (artritis
secca) , reprezentând primul document sugestiv pe care îl deține istoria medicinii.
Denumirea de coxartroză a f ost initiată de autori i englezi Colles și Redfern, în anul
1839, respectiv 1849, aceștia descriind două procese simultan opuse: rezorbție
osteocartilaginoasă și neoformație osoasă. De-a lungul timpului această afecțiune
a cunoscut o multitudine de denu miri precum artrita cronică a șoldulu i (coxartrie),
artrita deformată, osteoartroza șoldului, artroza hipertrofică sau degenerativă ,
artritis sau artrosis deformans, acești termeni fiind utilizaț i în încercarea de a defini
ceea ce numim azi coxartroză (1,2).

7
În zilele noastre , termenul de coxartroză este bine conturat , literatura de
specialitate publicată în ultimii 40 de ani, stabilind cu exactitate caracterele acestei
afecțiuni, însă mai persistă zone de umbră în ceea ce privește etiopa togenia și
diversitatea tratamente lor aplicate (1).

I.3 Epidemiologie
Coxartroza este des întâlnită, iar frecvenț a crește odată cu înaintarea î n
vârstă , cu o ușoară predominanță a femeilor după 50 de ani. Incidența standardizată
prezentată de Lawrence arată că l a paci enții cu vâ rste cuprinse între 15 ș i 24 de ani
leziunile radiologice de coxartroze sunt prezente la 10% din cazuri în vreme ce
aceleași leziuni radiologice le întâlneș te la 80% dintre cazurile ce au trecut de 55 de
ani. Artroza de șold are un impact socio -economic remarcabil, mai ales că frecvența
acesteia este accentuată datorită îmbătrânirii populației și progresiei anumitor
factori de risc, cum ar fi obezitatea (4, 5).

I.4 Etiopatogenie
Coxartrozele sunt împărțite în două mari categorii :
 coxartrozele primare (primitive ,esentiale sau idiopatice );
 coxartrozele secundare.

Coxartrozele primare
Coxartrozele primare evoluează în absenț a unei cauze vizibile , astfel
încadrâ ndu-se într-un proces artrozic degenerativ general , care conduc la scăderea
rezistenței biologice a cartilajului , localizat în articulația ș oldului simultan cu alte
localiză ri articulare (6). Ele reprezintă 45% din cazurile de artroză coxo -femurală și
practic nu atrage după sine deficite funcț ionale sesizabile de p acient, lasând o
mobilitate pes te unghiurile utile ale articulației șoldului, radiografia neprezentând
distrucții sau pensări importante ale spaț iului articular.

Coxartrozele secundare
Coxartrozele secundare reprezintă aproximativ 55% din cazuri, iar procesul
degenerativ este consecința unei cauze locale preexistente care modifică anatomia
articulară și afectează circulația capului femural rezultâ nd o suprasolicitare
funcțională a articulației.

8
Printre cauzele de coxartroză secundară amintim subluxa țiile sau displaziile
congenitale de șold, protruziile acetabulare, distrofiile și/sau displaziile dobândite în
copilărie (coxaplana, epifizioliza). Coxartrozele secundare sunt predominant
unilaterale iar câ nd sunt bi laterale nu au simetrie perfectă î n aspectul radiologic,
sau în simptomatologia clinică (6, 7).

9
Capitolul II – Diagnosticul coxartrozei

II.1 Diagnosticul clinic
Simptomatologia coxartrozei este aceeaș i atât pentru coxartroza primară cât
și pentru cea secundară. Cele mai importante și principalele manifestă ri ale
coxartrozei sunt durerea , limitarea mișcă rii și atitudinea vicioasă a coapsei (8).

II.1.1 Durerea este caracterizată ca fiind o durere mecanică ce apare în
special în timpul mișcării ș oldului sau al mersului , și este întâlnită la nivelul
articulaț iei coxofemura le, dar poate iradia la distanță în zona inghinală , la niv elul
musculaturii fesiere sau până la nivelul genunchiului (9). Datorită durerii mersul
este șchiopă tat, iar mersul pe teren denivelat, precum și urcarea și coborârea scărilor
provoacă discomfort ș i dificultate paci entului . Cauza durerii este determinată de
suprafetele osoase c are se presează și ,,se freacă’’ între ele, producând o iritație
mecanică prin distrugerea cartilajului. Durerea se ameliorează sau dispare în repaus,
iar dacă repausul a fost mai îndelungat, atunci articulaț ia are nevoie de o prealabilă
încălzire articulară pentru a diminua sau îndepă rta durerea la începerea activităț ii
(7,9).

II.1.2 Limitarea mișcă rii produsă de c oxartroză are un impact phihologic
important pentru pacient, acesta întâmpinând dificultați în desfașurarea unor
activități uzuale . Pacientul întâmpină dificultaț i în executarea mi șcării de extensie
și flexie completă a coapsei pe bazin, aceasta fii nd limitata până la 90° sau poate
chiar mai puț in precum ș i limitarea vizibilă , în comparație cu membrul sănă tos, a
mișcărilor de rotație externă și rotație internă, dar și mișcările de abducție și
adducț ie, care se pot accentua cu timpul. Limitarea mișcărilor produce jena
accentuată a pacientului în î ncercarea de a efectua unele mișcă ri uzuale precum
statul ,,picior peste picior’’ sau încruciș area picioarel or și dificultatea de a se încalț a
(„semnul pantofului’’ ), în acest caz coapsa nemaiputând efectua flexia și este
suprasolicitat genunchiul (10).
În stadiile mai avansate, r igiditatea asociată cu durerea , au ca efect
disconfortul mersul ui, prin deforma rea extremitaț ilor osoase datorate suprafetelor
articulare care nu mai sunt adaptate corect una cu cealaltă (7). Aici s e pot percepe
cracmente articulare atât palpatoriu cât și auditiv (11).

10
II.1.3 Atitudin ea vicioas ă apare tardiv în evoluția coxartrozei și se
caracterizează print r-un flexum ireductibil cu rotație externă și adducție. În aceste
condiț ii, coloana vertebrală compensează, printr -o hiperlordozare lombară, flexia
coapsei, rotația externă este compensată printr -o rotaț ie cu antepulsie a bazinului,
iar adducția este compensată printr -o ridica re a bazinului de partea bolnavă (7,10).
Aceste compensări au ca ecou deformări articulare supra și subadiacente articulației
șoldului. Acest lanț cinema tic al membrului pelvin dezvoltă progresiv și
concomitent afectări la nivelul șoldului ș i genunchiului contralateral, la genunchiul
homolateral, dar ș i la nivelul coloanei lombo -sacrate, prin supra solicitare
compensatorie.
Astfel, se pooate pr oduce deformarea bazinului, ducâ nd la scu rtarea
membrului inferior, iar î n timp, prin suprasolicitare poate fi afectată și cealaltă
articulație coxo – femurală, rezultâ nd imposibilitatea deplasarii pacientului, iar mai
apoi imobilizarea acestuia (12,13).
Într-un stadiu mai avansat pot apărea ș i contracturile musculare , însoțite de
atrofierea musculaturii fesiere (datorate pozițiilor vicioase și limitarii mișcării la
nivelul articulației ș oldului), durerea fiind resimtită atât î n timpul mers ului, câ t și în
poziția de repaus (14).
Examenul clinic funcțional obiectiv se va aprecia dupa urmă toarele
caracteristici:
 examenul clinic în clinostatism, unde se notează atât simetria membrelor
inferioare ( lungimea segmentelor, volumul, aspectul) cât și atitudinile
spontane ale șoldului afectat (flexia și rotația externă);
 examenul clinic în ortostatism apreciază:
 modificăr ile de statică, punând în evidență atitudinea vicioasă în
flexum, rotația externă a șoldului,inegalitatea de lungime a
membrelor inferioare cu basculare de bazin;
 examenul static al piciorului, genunchiului (cu sau fără flexum)
și coloanei vertebrale (aprec ierea lordozei lombare);
 examenul în încărcare unipodală (se apreciază durerea și
stabilitatea) frecvent se decelează imposibilitatea stațiunii
unipodale prin insuficiență de mușchi fesier mijlociu;
 testare a posibilității poziției ghemuit – frecvent incom pletă prin durere și
redoare articulară sau imposibilă;

11
 examenul mersului, analizând lungimea și regularitatea pasului, direcția
piciorului în raport cu axul de mers (prezența rotației externe), bascularea de
bazin și hiperlordoza lombară, insuficiența sta bilizatorilor, dinamica durerii
în mers (12).
După aceste criterii c oxartroza prezintă trei stadii evo lutive :
 Stadiul iniț ial – caracterizat de dureri intermitente accentuate în
ortostatism și după perioade de mers pre lungit, uneori mersul devine
ușor modificat, reducâ ndu-se aria de mers ;
 Stadiu l evoluat – durerile sunt resimțite și în repaus, fiind semnalată ș i o
redoare articu lară cu reducerea moderată a unghiu rilor funcț ionale ale
coxo -femuralei și apariția ruperii balanței de echi libru între muscula tura
agonistă și antagonistă ;
 Stadiul final – durerile sunt intense, cu limitarea marcată a mobili tății
(poate apărea ș i anchiloza rea), fiind semnalate ș i diverse atitudini
vicioase (15).

II.2 Diagnosticul paraclinic
Se realizează pe baza examenului radiologic, dar ș i a examenului de
laborator. Acesta din urmă constă prin aflarea valorilor VSH -lui si a l eucocitozei,
care au valori normale, modificări se găsesc în cazul examenului de a cid uric care
este crescut.
Pentru examenul radi ologic este nevoie de radiografia de față pentru amb ele
șolduri și radiografie de profil pentru ș oldul afectat, având ca obiectiv căutarea
și/sau confirma rea diagnosticului de coxartroză . Radiologic, pe articulația coxo –
femurală , se observă procesele de deteriorare articula ră a celor 2 poli cu îngustarea
spațiului dintre capul femural ș i cotil (pensare) , modificări de structură osoasă
(geode), îngroșarea sprâ ncenei cotiloide , prezența osteofitelor pe zonele marginale
ale capului femural și subluxaț ii (16).

12

Figura 2 – Aspect radiologic coxartroză (17)

II.3 Diagnosticul diferenț ial
Se face î n primul râ nd cu coxita reumatismală , iar ma i apoi cu bursita
trohanteriană , care are simtomatologie asemanatoare, dar aceasta nu prezintă
limilitare a mișcă rilor. Alte diagnostic diferenț iale se face cu nevralgia sciatică sau
crurală , artrita acuta bacterian ă, guta, osteocondroza aseptică (18).

13
Capitolul III – Tratamentul

Tratamentul coxartrozei este unul complex ,alcătuit din :
1. Măsuri igienice ș i dieteice
2. Tratamentul medicamentos
3. Tratament ortopedico -chirurgical
4. Programul complex de recuperare balneofiziokinetoterapeutic (19).
Cu toate acestea niciunul din aceste tratamente conservatoare nu pot opri
procesul de degradarea a articulaț iei coxofemural e, care , odată declanș at are o
evoluție lent progresivă, cu un caracter ireversibil ș i invalidant.
Respectarea cu stricteț e a unui program de tratament adaptat pentru fiecare
pacient în parte, urmarește obț inerea unor rezultate favorabile care vor aduce
satisfa cție paci entului. Astfel printre principalele obiective amintim:
 Calmarea durerilor ș i eliminarea acestora ;
 Corectarea eventualelor dismetabolisme, tulburări vasculare și endocrine
(20,21) ;
 Prevenirea instalării redorii articulare și a impotentei funcți onale ;
 Prevenirea și/sau stoparea instalării atitudinilor vicioase ale șoldului prin
corectarea poziției bazinului cu menținerea unei funcționalități cât mai bune
a coloanei lombare,ca urmare a contracturilor musculare;
 Restabilirea funcț iilor articulare prin kinetoterapie și reeducarea mersului ;
 Redobândirea capacităț ii controlului muscular dinamic pentru mers:
coordonare, echilibru, abilitate (evitându -se astfel mersul șchiopătat);
 Înlăturarea cauzelor care au modificat mecanica a rticulară – obezitatea,
luxaț ia: congenitala, coxa valga, coxa vara ;
 Redimensionarea duratei activităților solicitante (ridicarea greutăților,
ortostatismul și mersul prelungit, parcurgerea suprafețelor accidentate);
 Refacerea structurii cartilajului articular (22,23) .
Prezentarea la un medic de specialitate, începâ nd de la primele simtome ale
coxartrozei vor avea un rezultat favorabil al tratamentului, iar diagnosti carea
timpurie a patologiei va ține sub control boala și va preveni posibila impotență a
articulaț iei coxofemurale (13).

14
III.1 Măsuri igienice ș i dietetice: Au ca obiectiv educa rea pacientului și
prevenirea ș i/sau reducerea factorilor de risc precum:
 menținerea unei greutăți corporale; se recomandă dieta hipocalorică
în cazul pacienț ilor cu obezitate
 evitarea activităț ilor solicitante precum ortostatismul prelungit,
mersul prelungit pe jos, mersul pe terenuri denivelate , ridicarea de
greutaț i, coborâ tul/urcatul scă rilor
 evitarea pozițiilor prelungite ce favorizează flexumum – fotoliile ș i
scuanele joase
 protejar ea articulaț iei expuse prin folosirea de încălță minte
confortabil ă și evitarea pantofilor cu toc; utilizarea de mijloace
ajutatoare pentru descărcarea articulației ș oldului (24).

III.2. Tratamentul medicamentos : Este recomandat pentru ameliorarea
durerilor și este alcătuit din:
 analgetice, antiimflam atoare locale (unguent sau gel) ș i
nesteroidiene, corticoizi (intra -articular)
 hialuronat (intra -articular), condroprotectoare (25).

III.3. Programul de recuperare balneofiziokinetoterapeutic : Reprezintă cel
mai complex program de recuperare în af ectiunile post -coxartrozice, avâ nd cel mai
vizibil și satisfăcă tor rezutat. Programul presupune:
 electroterapie – cu scop analgezic ș i hiperemic – curent galvanic,
TENS, curenți interferenț iali (0-100 Hz), curenț i diadinamici (DF-
PS-PL), unde scurte, ultrasunet, laser
 hidrotermoterap ie – scop antalgic, decontra cturant, de stimulare a
circulației locale – împachetări cu parafină, fango, bă i calde, dus
subacval.
 masaj – de stimulare a circulaț iei locale, relaxant, decontracturant –
la nivelul șoldului , lombar ș i membrului inferior
 kinetoterapie:
o postură ri – nedureroase, pasive sau active – pentru a preveni
atitudinea în flexie, adducția și rotaț ia externă a ș oldului

15
o mobilizări – pasive și pasivo -active – pentru me nținerea/
ameliorarea mobilităț ii articulare
o tracțiuni – manual e sau mecanice – pentru decompresiunea
articulară
o tonifierea musculaturii stabilizatoare a ș oldului (fesieri,
ischio -gambieri, cvad riceps) ș i musculatura trunchiului
o reeducarea mersului – învăț area mersului cu mijloace
ajutatoare
 hidrokinetoerapie
 tratament balnear – băi de namol, cure în statiuni cu ape să rate sau
sulfuroase (26,27,28 ).

III.4.Tratament ortopedico -chirurgical: Se realizează î n stadiile avans ate ale
coxartrozei și în cazul fracturilor ap ărute post -artrozic la nivelul colului femural.
Artoplastia se realizeaz ă cu ajutorul unor proteze total cimentate sau necimetate, î n
funcție de v ârsta pacientului, av ând ca obiectiv principal prevenirea eventualelor
complica ții datorate imob ilizării prelungite la pat: escare, tromboza venoas ă, infec ții
urinare (29,30,31 ).

Figura 3 -Artoplastie de șold (32) Figura 4 -Artoplastie de șold văzută radiologic ( 33)

16

Partea specială
Contr ibuții personale

17
Scopul lucră rii:
Prin prezent a lucrare mi -am propus realizarea u nui studiu clinic asupra
pacienților cu coxopatie, în toate fazele ei, care au urmat un tratament de r ecuperare
specific acestei afecț iuni, atât în baza de recuperare cât ș i la domiciliul pacientului,
pe o perioada de 6 luni.

Material și metodă :
Studiul s -a desfășurat în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgentă “Pius
Brînzeu” Timiș oara, Compartimentul de Recuperare/ Clinica de Otopedie
Traumatologie, î n perioada octombrie 2017 – aprili e 2018 ș i a cuprins un numar de
16 pacienți diagnosticați cu coxartroză . Acestora l i s-a aplicat un program amplu ș i
complex individualizat de recuparare, în funcție de vârsta, sexul, forma ș i stadiul
coxartrozei, dar ș i a patologiei asociate. P acienții a u fost împărțiți î n 2 loturi,
fiecare pacient fiind evaluat la internare, înaintea î nceperii tratamentul ui
fiziokinetoterapeutic, la sfârșitul tratamentului și după o perioadă de 3 respuectiv 6
luni. A m luat în considerare primul ș i ultimul set de evaluare pentru a vedea concret
rezultatele obținute î n urma tratamentului fiziokinetoterapeutic urmat atât în baza de
tratament, cât ș i la domiciliul pacientului.
Pentru evaluarea pacienților luați în studiu am folosit Indicele funcțional
Lequesne, pentru evaluarea funcționalității și a severității artrozei șoldului și Scala
de evaluare WOMAC ( Western Ontario and McMaster Osteoarthritis Index ).
Indice le WOMAC este cel mai cunoscut și este alcătuit dintr -un set de 24 de
întrebări ce măsoară: durerea (5 întrebări), redoarea (2 î ntrebări) și funcția fizică
(17 întrebă ri). Scorul se calculează pe cele 3 domenii, în funcț ie de gradul de
severitate resim țit (uș or, moderat, sever ș i insuportabil), valor ile mici indicând
dificultăț i minore.
Scala de evaluare WOMAC (Western Ontario & McMaster’s
Osteoarthritis Index)
I. Durere:
Mers pe suprafa tă denivelat ă
Urcat/coborât scărilor
În cursul repausului nocturn
Ridicatul din scaun dupa o sedere prelungita

18
Ortostatism ul prelungit
II. Redoare articular ă (înțepenire) :
Senzația de înțepeneala imineaț a la trezire
Senzația de înțepeneala în cursul zilei (șezâ nd, decubit dorsal)
III. Desfășurarea activităților zilnice :
Coborâtul scărilor .
Urcatul scărilor
Ridicarea din poziție șezândă
Ortostatismul
Aplecarea pentru a ridica ceva de la podea
Mers pe suprafață plană .
Intratul/ieșitul din mașina și autobuz .
Mersul la/derularea cumpară turilor
Punerea șosetelor
Ridicarea din pat.
Scoaterea șosetelor
Întinsul in pat
Intrarea/ieșirea din cada.
Așezarea
Așezarea/ridicarea de pe toaletă .
Efectuarea de activitați gospodăreș ti grele.
Efectuarea de activitați gospodarești uș oare
Cotație: 1 -durere ușoară; 2 -durere moderată; 3 -durere severă; 4 -durere insuportabilă
Pentru a facilita înțelegerea scalei am utilizat Scala Analog Vizuală ( Scala
VAS) cu o cotație de la 0 la 4 ( 0-pacientul nu simte nicio durere; 4-pacientul
prezintă o durere severă, insuportabilă).

Figura 1- Scala analog vizuală

19

Indicele Laquesne este alcătuit dintr -un chestionar de 10 întrebă ri, cu un scor
maxim de 25 de puncte.
Indexul algo -func țional Lequesne pentru artroza membrelor inferioare
Durere sau discomfort Puncte
A. Noaptea
Lipsă
La mișcare sau o anume poziție
Chiar și fără mițcare
0/____/
1/____/
2/____/
B. La mișcările ( întinderea ) de dimineață
Sub 1 minut
Între 1 – 15 minute
Peste 15 minute
0/____/
1/____/
2/____/
C. Când stați drept sau șezând pentru mai mult de 30
minute
Nu
Da
1/____/
2/____/
D. La mers
Nu
Numai după o anumită distanță
Imediat dupa începerea mersului , cu intensitate rapid
crescătoare 0/____/
1/____/
2/____/
E. La ridicarea de pe scaun,fără ajutorul mâinilor
Nu
Da 0/____/
1/____/
Distanț a maximă de deplasare
Nelimitată
Limitată,dar posibilă peste 1 km
Aproximativ 1 km ( cam 15 minute de mers )
500-900 m ( 8 -15 minute )
300-500m
100-300m
Sub 100m
Numai cu bastonul sau c ârja
Numai cu 2 bastoane, 2 cârje sau cadru de mers 0
1
2
3
4
5
6
+1
+2
Dificultăți în realizarea actelor obișnuite
Urcarea scărilor
Coborârea scarilor
Lăsarea pe vine
Mersul pe suprafață neregulată 0-2*/____/
0-2 /____/
0-2 /____/
0-2 /____/

Tabel 1 – Indexul funcț ional Lequesne
Cotație: *0 -fară greutate ; 0,5-1,5-în funcție de grad 2 – imposibil

20
Distribuția pacienț ilor
Lotul 1 a cuprins un numar de 7 pacienț i cu diagnosticul de coxartroză în
forma ușoară sau medie, ce au urmat un program fiziokinetoterapeutic cu o durată
de 10 ședinț e. Lotul a cu prins un numar de 2 bărbați ș i 5 femei, cu v ârste curinse
între 57 ș i 72 ani.
În tabelul de mai jos sunt prezentaț i cei 7 pacienț i:
Nr.
Crt. Nume,
Prenume Sex
(M/F) Vârsta
(ani) Mediul de
prevoniență
(urban/rural) Diagnostic principal:
coxartroza Forma
(ușoară/medie) Diagnostic secundar
unilaterală bilaterală
1 I.C M 64 urban stângă medie Discopatie lombară
2 A.M F 57 rural X medie Diabet,Obezitate
3 D.M F 72 urban dreaptă medie Gonartroză
4 N.C M 60 rural X usoara Discopatie lombară ,
Obezitate
5 Ș.A F 64 rural X medie Osteoporoză , HTA sub
tratamen
6 V.E. F 59 urban stângă usoară Cardiopatie ischemică ,
Gonartroză
7 P.L F 61 urban stângă medie Osteoporoză, HTA sub
tratament

Tabel 2 – Distraibuția pacienților din Lotul 1

Fiura 2- Distribuția pacienților în funcție de sex

29%
71% Distribuția pacienților în funcție de sex
Masculin-2
Feminin-5

21
Din numarul total de pacienț i din Lotul 1 , 2 dintre aceș tia au fost de sex
masculin, cu un procent de 29% , î n timp ce sexul feminin a predominat cu un
procent de 71%, cu un numar de 5 persoane.

Figura 3 – Distribuția pacienților în funcție de vârstă

Din totalul de pac ienți, numă rul persoanelor de sex fem inin predomină în
cele 3 cate gorii de vârstă , cu un numar egal de 2 persoane în cateoriile de varsta 51 –
60 și 61-70.

Figura 4 – Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

51-60 61-70 Peste70
Băbați 1 1 0
Femei 2 2 11 1
0 2 2
1
0123Distribuția pacienților pe categorii de vârstă

Urban Rural
Bărbați 1 1
Femei 3 21 1 3
2
01234 Distribuția pacienților în funcție de mediul de
proveniență

22
Conform graficului, din numarul total de pacienț i din Lotul 1, au
predominat persoanele de sex feminin din mediul urban , în timp ce numă rul
persoanelor de sex masculin a fost alcătuit doar din un pacient pentru fiecare tip de
mediu.

Figura 5 – Distribu ția pacienților în funcție de sediul coxartrozei

Așa cum se poate observa, diagnost icul de coxartroză unilaterală predomină
mai ales în cazul pacienț ilor de sex feminin.

Lotul 1 a beneficiat de tratament de recuperare care a avut urmatoarele
obiective:
-ameliorarea sau combaterea durerii
-evitarea instală rii atitudinilor vicioase
-creșterea stabilității și mobilitătii ș oldului
Pacienț ii au urmat de un program de recuperare alcă tuit din:

I.Electroterapie:
1.Electroterapie cu rol excito -motor, curenți de joasă frecvență (curenți
dreptunghiulari) și curenți de medie frecvență (curenț i Kot z) cu aplicaț ie la nivelul
grupelor musculare hipotrofiate: fesieri, cvadriceps, triceps sural, realizându -se
electrogimnastică prin electrostimulare funcțională .
Unilaterală Bilaterală
Bărbați 1 1
Femei 3 21 1 3
2
01234Distribu ția pacienților în funcție de sediul
coxartrozei

23
2.Curenți interferențiali de medie frecvență cu aplicare la nivelul șoldului, tehnica
bipolară , spec tru 0 -100 Hz, cu intensitatea până la vibrație, durata 15 minute, î n
scop decontracturant, analgezic ș i usor excito -motor.

a b

Imaginea 1 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de electroterapie cu aplicare de elctrozi
(Colecție personală cu acordul pacientului)

3.Unde scurte la nivelul articulației șoldului afectat, în câ mp condensator cu
electrozii plasați la 2 cm de tegument, doză caldă , durata de 1 0 minute î n scop
decontracturant, miorelaxant, ușor analgezic ș i vaso -dilatator.

Imaginea 2 – Aspecte din timpul ședințelor de electroterapie cu unde scurte
(Colecție personală cu acordul pa cientului)

24
4. Ultrasunet la nivelul articulației coxofemurale î n cuplaj direct, mediu gel, câ mp
semimobil, cu intens itatea de 0,7 W/cm², cu o durată de 5 minute, în regim pulsat cu
rol antalgic ș i miorelax ant prin efectul de micromasaj î n profunzime.

Imaginea 3 – Aspecte din timpul ședințelor de electroterapie cu ultrasunet
(Colecție personală cu acordul pacientului)

II Kinetoterapie
Gradul de dificultate al exercițiilor a fost selecționat în funcție de
posibilitățile pacientului și a ținut cont de vârsta ș i stadiul evolutiv al bolii. Pozițiile
de execuț ie au fost decubit dorsal, decubit ventral , decubit lateral, patrupedie,
șezând și ortostatism, exercițiile executâ ndu-se lent, ritmic și pe toată amplitudinea
de miș care.
Exemple de exercitii:
Postu rări:
Din decubit dorsal:
* Pe treimea inferioară a coapsei se fixează să culeți de ni sip pentru evitarea
flexumului .
* Cu picioarele atârnate în afara planului patului, în treimea inferioară a gambei se
fixează săculeț i de nisip.

25

Imaginea 4 – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Din decubit ventral:
* Cu o pernă sub abdomen, una sub genunchi și o greutate așezată pe baz in, pentru
a favoriza extensia ș oldului.

Tracțiuni î n articula ția șoldului:
Din decubit dorsal.
* Kinetoterapeutul este așezat lateral pe partea afectată, mâna stânga pe 1/3
superioară a copsei, iar mâna dreaptă trece pe sub gamba pacientului și se prinde de
antebraț ul sau dr ept, execută o ușoară tracțiune vertical ă a genunchiului asociată cu
mișcări de circumducții ale ș oldului.

Din decubit ventral:
* Kinetoterapeutul este așezat lateral de partea opusă membrului afectat, o mâ nă pe
fața posterioară a coapsei, iar cealaltă pe fața anterioară a coapsei, execută o ușoară
tracțiune însoțită de extensia coapsei.

Din decubit lateral:
* Kinetoterapeutul este așezat î n spatele pacientului, va stabiliza bazinl acestuia pri n
contactul cu coapsele sale, mâna și antebrațul stâng susțin gamba, iar mâna dreaptă
este plasată î n regiu nea inghinală, executând o adducție a membrului inferior cu o
ușoară tracț iune.

26
Mobilizări pasive ș i autopasive:
Din decubit dorsal:
* Kinetoterapeutul execută mobilizări pasive ale articulației coxofemurale pe toate
direcțiile de miș care: flexie, extensie , abductie, adductie, roație internă, rotație
externă, circumducț ii.

Exerciții active în articulația coxofemurală :
Din decubit dorsal:
* Cu genunchii flectați și tălpile pe sol, se fac rotaț ii ale trunchiului inferior spre
stânga, apoi spre dreapta, trun chiul rămânâ nd fix pe sol.
* Cu piciorul aș ezat pe o minge Bobath, pacientul execută mișcări de flexie și
extensie ale genunchiului și ș oldului.
* Cu membrele inferioare î ntinse sau cu g enunchiul flectat, se realizează abducții
ample ale ș oldului .
* Cu ge nunchii flectați și tălpile î n sprijin pe sol, se execută ridicări ale bazinul de
pe sol, se menț ine câteva secunde, apoi se revine ușor la poziția inițială .
a b

Imaginea 5 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Din decubit lateral:
* Membrul inferior homolateral este flectat, iar cel heterol ateral este extins.Se
realizează abductii ș i adductii cu membrul inferior heterolateral.
* Se execută flexia coapsei concomitent cu flexia genunchiului, apoi cu extensia
coapsei concomitent cu extensia genunchiului.

27

Imaginea . 6 – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Din decubit ventral:
* Genunchiul flectat la 90°, kin etoterapeutul opune o rezistență pe 1/3 infe rioară a
coapsei, pacientul execută extensia coapsei.
* Se executa exten sii din articulatia coxofemurală .

Imaginea 7 – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Din patrupedie
* Cu sprijinul feselor pe călcâ ie, se apleacă trunc hiul î nainte.
* Se execută extensia alternativă a articulațiilor coxofemurale.

28

Imaginea 8 – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Din șezâ nd
* Pacientul aș ezat pe scaun, va efectua flexia trunchilui pe coapse (aplecări înainte) .
* Pacientul așezat pe un scaun ș i picioa rele pe o minge va exe cuta rulări față -spate.
* La bicicleta ergometrică, pacientul va efctua pedală ri.
a b

Imaginea 9 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Din ortostatism
* Cu fața la spalier, se va menț ine echilibrul , pacientul aș ezat pe o placa de
echilibru.
* Cu faț a la spalier, pacientul va executa flexii – extensii ale membrelor infe rioare,
concomitent cu ridicarea pe spalier .
* Cu spatele la spalier se execută alternativ ducerea a genunchilor la piept.
* Se executa fandari laterale, concomitent cu abductia membrelor superioare.

29
A b

Imaginea 10 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie
(Colecție personală cu acordul pacientului)

III.Masaj
Ședințele de masaj manual ale articulației ș oldului au fost zilnice, cu o
durată de 15 minute și au constat î n masaj manual decontracturant, masaj mecanic
vibrator, fricț iuni pe punctele dureroase și pe inserț iile mus culare periarticulare,
acestea î ncheind prog ramul terapeutic de recup erare.

a b

Imaginea 12 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de masaj
(Colecție personală cu acordul pacientului)

30

Lotul 2 a cuprins un numar de 9 pacienți cu artroplastie de șold, operați î n
regim programat, din tre care, 1 caz prezintă diagnosticul de coxatroză bilaterală
operată , 5 cazuri prezintă diagnosticul de coxartroză operată pe șoldul stâ ng, iar 3
cazuri prezintă diagnosticul de coxartroză operată pe ș oldul drept. Lotul este format
din 4 bărbați ș i 5 femei, c u vârste cuprinse între 50 ș i 80 ani.

Nr.
Crt. Nume,
Prenume Sex
(M/F) Vârsta
(ani) Mediul de
proveniență
(urban/rural) Membrul
afectat
(stâng/drept) Tipul inter venției Diagnostic secundar
1 N.C M 50 rural stâng artroplastie totală Cifoză dorsală
2 G.A F 77 rural drept artroplastie totală Gonartroză
3 P.M F 52 urban bilateral artroplastie totală Spondilită
anchilozantă
4 S.I M 64 urban drept artroplastie totală Gonatroză
5 M.S F 62 urban stâng artroplastie totală HTA sub tratament ,
Osteoporoză
6 R.F F 67 urban stâng artroplastie totală HTA sub tratament ,
Hernie de disc
7 D.M M 73 urban drept artroplastie totală Diabet
8 M.D F 58 rural stâng artroplastie totală Gona rtroză
9 M.M M 80 rural stâng artroplastie totală Cardiopatie
ischemică
Tabelul 3 – Distribuția pacienților din Lotul 2

Figura 6 – Distribuția pacienților în funcție de sex
44%
56% Distribuția pacienților în funcție de sex
Masculin -4
Feminin -5

31
Din numarul total de pacienți din Lotul 2, 4 dintre aceștia au fost de sex
masculin, cu un proce nt de 44% , î n timp ce sexul feminin a predominat cu un
procent de 56%, cu un numar de 5 persoane.

Figura 7 – Distribuția pacienților în funcție de vârstă
Din totalul de pacienți din Lotul 2, numă rul pers oanelor de sex feminin
predomină î n primele cate gorii de vârstă, 55 – 59, respectiv 60 – 69, cu un număr
egal de 2 persoane , în timp ce numă rul persoanelor de sex masculin a fost alcătuit
din 1 persoană pentru fiecare categorie de vârstă .

Figura 8 – Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență
50 – 59 60 – 69 70 -79 Peste 80
Bărbați 1 1 1 1
Femei 2 2 1 01 1 1 1 2 2
1
0
0123Distribuția pacienților pe categorii de vârstă
Urban Rural
Bărbați 2 2
Femei 2 32 2 2 3
01234Distribuția pacienților în funcție de mediul de
proveniență

32
Conform graficul ui, din numarul total de pacienț i din Lotul 2, au
predominat persoanele de sex feminin din mediul rural, î n timp de numarul
persoanelor de sex masculin a fost alcătuit doar din 2 pacienț i pentru fiecare tip de
mediu.

Figura 9 – Distribuția pacienților în funcție de membrul afectat
Așa cum se poate observa, artrolastia de șold stâng și cea bilaterală a
predominat mai ales în cazul pacienților de sex feminin, în timp ce la sexul
masculin întâlnim 2 cazuri de artroplastie la șoldul stâ ng și 2 la ș oldul drept.

Lotul 2 de pacienț i a beneficiat de tratament de recuperare preoperator și
postoperator, dupa intervenția chirurgicală . Tratamentul fizi oterapeutic s -a bazat pe
aceleași caracteristici urmărite în cazul pacienților diagnosticaț i cu c oxartroză în
forma medie prezentate î n Lotul 1.
Tratament ul preoperator a avut ca principal scop creșterea forț ei musculare
a membrului inferior (fesieri, cvadriceps, ischiogambieri ) care va urma a fi operat,
creșterea stabilității și coordonă rii membrulu i contralateral și creșterea forț ei
musculare la membrele superioare și învăț area modului de a utiliza carjele ș i
bastonul.
Exemple de exerciț ii :
* Din dec ubit dorsal, pacientul flectează cele 3 articulaț ii ale membrului inferior,
kinetoterapeutul se opun e mișcării de “ triplă extensie “ a pacientului.
Stâng Drept Bilateral
Bărbați 2 2 0
Femei 3 1 12 2
0 3
1 1
01234Distribuția pacienților în funcție de membrul
afectat

33
* Din dec ubit dorsal, cu genunch iul extins, pacientul efectuează ridicări la verticală
a membrelor inferioare, în treimea distală a gambei se așează greutăț i progresive.
*Din decubit dorsal, pacientul execut ă concomitent flexia șoldului ș i a genunchiului
drept, cu extensia șoldului și genunchiului stâ ng, apo i invers, kinetoterapeutul
opunându -se acestor mișcă ri.
În programul pr eoperator pacientul va executa și exerciț ii specific
coxartrozei, cele mentionate l a Lotul 1 de pacienț i.
Tratamentul postoperator
Zilele1 -2:
* contracț ii ale cvadr icepsului, fesierului mijlociu ș i mare
* se execută flexii ale membrului pelvin operat,călcâiul alunecâ nd pe planul patului
* exerciții izometrice asistate de abducț ie a coapsei
* începerea în siguranță a tran sferurilor: din decub it dorsal în șezâ nd, trans ferul la
marginea patului, poziționarea înapoi în pat, toate acestea se execută sub atenta
supraveghere a kinetoterapeutului.
* executarea de extensii active antigravitaț ionale ale genunchiului ș i mobilizarea
gleznei
* tonifierea musculatur ii membrelor superioare asociată cu gimnastica respiratorie
* reeducarea ortostatismului și mersului cu mijloace ajută toare (cadru de mers,
carje), ajustate în funcție de înălț imea pacientului.
a b

34

c

Imaginea 13 a+b+c – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie (Mobilizări la pat și la
marginea patului pasiv, pasivo -activ și activ)
(Colecție personală cu acordul pacientului )

a b

Imginea 14 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie ( Transfe r cu ajutorul cadrului de
mers)
(Colecție personală cu acordul pacientului )

Zilele 3 -7:
* se continuă antrenarea toleran ței la mers prin antrenamentul între barele paralele ,
cu controlul vizual al mișcărilor în oglindă

35
* se incepe antrenamentul la scări, urcatul și coborâtul scărilor se face treaptă cu
treaptă, la urcare membrul operat pașeș te ultimul, iar la coborâ re, memb rul operat,
este cel care pașeș te primul.
* se vor efectua pedalări la bicicleta ergometrică, cu creșterea progresivă a flexiei
șoldului
a b

Imginea 15 a+b – Aspecte din timpul ședințelor de kinetoterapie (Urcatul și coborâtul scărilor)
(Colecție personală cu acordul pacientului)

Postoperator, timp de apr oximativ 3 luni se vor evita mișcările de adductie și
de rotație, în special mișcările de rotație externă . Se recomandă , ca modalitate de
dormit, dec ubitul lateral pe partea operată , sau decubitul lateral de partea sănătoasă
folosind o pernă î ntre membrele pelvine.
Tratamentul de recuperare kinetoterapeutic î n artropla stia de șold se
continuă cu un program de exerc iții minimale efectuate la domiciliul pacientului,
combin at cu elemente de terapie ocupațioanală, bazate în special pe mișcă ri de
pedalaj. Acest program de exercitii efectuat la d omociliu se va practica pe toată
durata vieț ii.

36
Rezultate și discuții
La evaluar ea finală, după o perioadă de 6 luni de la î nceperea tratamentului
fizicalkinetic , cu ajutorul metodelor de eval uare Scala Womac ș i Indicele funcț ional
Lequesne, s-a constatat o evoluție bună, cu îmbunătățirea activităț ilor zilnice,
ameliorarea durerilor și a stării de bine generală .
Distribuția pacienț ilor folosind Scala de evaluare Womac în cadrul
evaluării inițiale ș i finale, pentru a aprecia statusul clinico -funcțional și al
calității vieț ii :
Tabelul 4 – Evaluarea initial și finală a Lotului 1 folosind Scala Womac

Nr. Curent
Activități IFIFIFIFIFIFIF
I. Mersul pe o suprafață denivelată/neregulată 30314220203231
Urcatul/coborâtul scărilor 32312031314232
In cursul repausului nocturn in pat 21004230101000
Ridicarea din scaun după o ședere prelungită 30103031212021
Ortostatismul prelungit 20201030200031
Total 13 39214 414210210 411 5
II.Senzația de înțepeneală dimineața la trezire 31214231313030
Senzația de înțepeneală in cursul zilei 10104330103020
Total 41318561416050
III. Coborâtul scărilor 32213031204232
Urcatul scărilor 32212041203140
Ridicarea din pozitia șezândă 31204330202032
Ortostatismul 30314030103010
Aplecarea pentru a ridica ceva de la podea 42313241314321
Mersul pe teren plat 20200030100021
Intratul/ieșitul din mașină 31300020103242
Mersul la / derularea cumpărăturilor 00202020200030
Punerea șosetelor 42414242331022
Ridicatul din pat 20304120204132
Scoaterea șosetelor 42403141310141
Întinsul în pat 20202120000032
Intrarea/ ieșirea din cadă 32213231204043
Așezarea 10103020201042
Așezarea/ ridicarea de pe toaletă 31204330204220
Efectuarea de activități gospodărești grele 00313000310040
Efectuarea de activități gospodărești ușoare 20101020102140
Total 4215417451546732635135220P7 P6 P1 P2 P3 P4 P5

37

Figura 10 – Rezultatele Lotului 1 în urma evaluă rii folosind Scala Womac
Conform graficului , la evauarea finală folosind Scala Womac, s-a constatat
o ameliorare a bolii prin scaderea statusul ui algic care împiedica desfășurarea
activităț ilor zilnice .

Tabelul 5 – Evaluarea initial ă și finală a Lotului 2 folosind Scala Womac
0102030405060
I F I F I F I F I F I F I F
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P713
3 9
2 14
4 14
2 10
2 10
4 11
5 4 1 3 1 8 5 6
1 4 1 6
0 5
0 42
15 41
7 45
15 46
7 32
6 35
13 52
20 Scala Womac pentru Lotul 1
I Durerea
II Redoare articulară
III Desfășurarea activităților zilnice
Nr. Curent
Activități IFIFIFIFIFIFIFIFIF
I. Mersul pe o suprafață denivelată/neregulată 212041313131423120
Urcatul/coborâtul scărilor 322142003131314231
In cursul repausului nocturn in pat 310020310010202020
Ridicarea din scaun după o ședere prelungită 312031312020302020
Ortostatismul prelungit 313141402131313021
Total 14 69217 513 310312 315414311 2
II.Senzația de înțepeneală dimineața la trezire 311031313130103031
Senzația de înțepeneală in cursul zilei 302031303120003031
Total 613062616250106062
III. Coborâtul scărilor 313141413131003131
Urcatul scărilor 313142303141204131
Ridicarea din pozitia șezândă 302031313030303030
Ortostatismul 312131422031103021
Aplecarea pentru a ridica ceva de la podea 423241203131204131
Mersul pe teren plat 201030312030403020
Intratul/ieșitul din mașină 202021202030103030
Mersul la / derularea cumpărăturilor 312031413131204030
Punerea șosetelor 423142423141203142
Ridicatul din pat 201021312030214030
Scoaterea șosetelor 423141413141303142
Întinsul în pat 200020001020213030
Intrarea/ ieșirea din cadă 312041002031314041
Așezarea 301020302030213031
Așezarea/ ridicarea de pe toaletă 301131322031203042
Efectuarea de activități gospodărești grele 313120202121104100
Efectuarea de activități gospodărești ușoare 202020101030423031
Total 49123495114451239752103665765013P9 P7 P8 P6 P1 P2 P3 P4 P5

38

Figura 11 – Rezultatele Lotului 2 î n urma evaluarii folosind Scala Womac
Conform graficului , la evauarea finală folosind Scala Womac, s -a constatat
o ameliorare a bolii prin scaderea statusul ui algic care împiedică desfășurarea
activităț ilor zilnice.

Figura 12 – Evoluția loturilor î n urma tratamentului folo sind Scala de eveluare Womac

Analizâ nd rezultatele obținute folosind Scala de eveluare Wo mac, se
observă o î mbun ătățire în cazul ambelor loturi. Însă comparâ nd rezultatele fiecaruia,
se observă că, deș i a avut o valoare medie inițială de 63.67 , Lotului 2 a î nregistrat
un rezultat final de 14.22, existân d o diferen ță de scor de 49.45, î n timp ce Lotul 1 a
avut o diferență de 42.28.
0102030405060
I F I F I F I F I F I F I F I F I F
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P914
6 9
2 17
5 13
3 10
3 12
3 15
4 14
3 11
2 6 1 3 0 6 2 6 1 6 2 5 0 1 0 6
0 6 2 49
12 34
9 51
14 45
12 39
7 52
10 36
6 57
6 50
13 Scala Womac pentru Lotul 2
I Durerea
II Redoare articulară
III Desfășurarea activităților zilnice
58.57
16.29 63.67
14.22 10203040506070
Inițial FinalEvoluția loturilor în urma tratamentului
Lotul 1 Lotul 2

39

Distribuția pacienț ilor folosind Indexul funcți onal Lequesne în cadrul
evaluării inițiale ș i finale, pentru a aprecia durerea, distanța maximă de
deplasare și dificultățile pacienților în realizarea activităț iilor cotidiene :

Tabelul 6 – Evaluarea iniț ială și finală a Lotului 1 folosind Indexul funcțional Lequesne

Figura 13 – Rezultatele Lotului 1 în urma evaluă rii folosind Indexul funcțional Lequesne
Confor m graficului, la evaluare finală folosind Indexul funcț ional Lequesne,
s-a constatat ameliorare a durerii, sau chiar lipsa ei, ș i a discomfortul ui, a crescut
distanța maximă de deplasare, care inițial era redusă , precum și ameliorarea în
desfășurarea activităților obiș nuite.
Nr. Curent
Activități IF IF I F I F I F I F IF
Durere noaptea 10 10 1 1 2 0 1 0 0 0 1 0
Durere la mișcările de dimineață 21 00 1 0 2 1 0 0 0 0 1 1
Durere in ortostatism peste 30 min 21 11 1 0 2 1 2 1 1 0 0 0
Durere la mers 21 21 1 0 2 1 1 0 2 0 2 1
Durere la ridicarea de pe un scaun 10 10 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0
Total 83 52 4 2 9 3 5 1 4 0 5 2
Distanța maximă de deplasare 41 64 3 1 5 3+1 1+2 1 3 1
Dificultăți la urcarea scărilor 20 10 20.5 1.5 0.5 1.5 0.5 21.5 2 1
Dificultăți la cobrâtul scărilor 1.5 1 101.5 01.5 0.5 1 0 21.5 2 0
Dificultăți în lăsarea pe vine 200.5 0 1 0 1 0 1 0 1 0 2 0
Dificultăți la mersul pe teren denivelat 20 20 0 0 1 01.5 01.5 01.5 0
Total 7.5 14.5 04.5 0.5 5 1 50.5 6.5 37.5 1P7 P6 P1 P2 P3 P4 P5
0246810
I F I F I F I F I F I F I F
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P78
3 5
2 4
2 9
3 5
1 4
0 5
2 4
1 6
4
3
1 5
3
+1 0 +2 0 0 1 7.5
1 4.5
0 4.5
0.5 5
1 5
0.5 6.5
3 7.5
1 Indexl funcțional Lequesne pentru Lotul 1
Durere sau discomfort
Distanța maximă de deplasare
Dificultăți în realizarea actelor obișnuite

40

Tabelul 6 – Evaluarea initial ă și finală a Lotului 2 folosind Indexul funcțional Lequesne

Figura 14 – Rezultatele Lotului 2 în urma evaluă rii folosind Indexul funcțional Lequesne
Conf orm graficului, la evaluare a finală folosind Indexul funcț ional
Lequesne, s -a constatat ameliorare a durerii, sau chiar lipsa ei, ș i a discomfortului, a
crescut distanța maximă de deplasare, care inițial era redusă, precum și ameliorarea
în desfășurarea activităților obiș nuite.
Nr. Curent
Activități IFI F IFIF IF I F IF IFIF
Durere noaptea 201 0 21101 1 1 0 2 1 1110
Durere la mișcările de dimineață 201 0 10101 1 1 0 2 1 1011
Durere in ortostatism peste 30 min 212 2 22212 1 2 1 2 2 1121
Durere la mers 211 1 21111 1 1 1 2 1 2111
Durere la ridicarea de pe un scaun 101 0 10111 0 1 0 1 1 1110
Total 926 3 84636 4 6 2 9 6 6463
Distanța maximă de deplasare 53+2 2 5331+2 1 4 2 4 1 4252
Dificultăți la urcarea scărilor 1.5 11.5 1 211.5 11.5 0.5 1.5 1 2 1 2121
Dificultăți la cobrâtul scărilor 1.5 11.5 1 211.5 110.5 1 11.5 11.5 111
Dificultăți în lăsarea pe vine 1010.5 20101 0 1 01.5 1 2020
Dificultăți la mersul pe teren denivelat 111 0 20111.5 11.5 01.5 11.5 120
Total 5352.5 72535 2 5 26.5 4 7362P9 P7 P8 P6 P1 P2 P3 P4 P5
0246810
I F I F I F I F I F I F I F I F I F
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P99
2 6
3 8
4 6
3 6
4 6
2 9
6 6
4 6
3 5
3
+2 2 5
3 3
1 +2
1 4
2 4
1 4
2 5
2 5
3 5
2.5 7
2 5
3 5
2 5
2 6.5
4 7
3 6
2 Indexl funcțional Lequesne pentru Lotul 2
Durere sau discomfort
Distanța maximă de deplasare
Dificultăți în realizarea actelor obișnuite

41

Figura 15 – Evoluția loturilor î n urma tratamentului folosind Indexul funcțional Lequesne
Analizâ nd rezu ltatele obț inute , folosind Indexul funcțional Lequesne, se
observă o îmbunătățire în cazul ambelor loturi. Comparând rezultatele fiecăruia, se
observă că Lotului 1 a înregistrat o valoare medie inițială de 14.07 , cu un rezultat
final de 4.29, existând o diferență de scor de 9.78, î n timp ce Lotul 2 a avut o
diferență de 8.45.

Figura 16 – Distribuția pacienților în funcție de patologia asociată
Conform graficului, gonartroza reprezintă patologia cel mai des întalnită in
cazul pacienților luați în studiu. Aceasta reprezintă 26% din totalul patologiilor, atât
în cazul Lotului 1 , cât și în cazul Lotului 2. 14.07
4.29 16.39
7.94
05101520
Inițial FinalEvoluția loturilor în urma tratamentului
Lotul 1 Lotul 2
26%
21%
11% 11% 11% 5% 5% 5% 5% Distribuția pacienților în funcție de patologia
asociată
Gonartroză
HTA sub tratament
Diabet zaharat
Cardiopatie ischemică
Osteoporoză
Discopatie lombară
Cifoză dorsală
Hernie de disc

42
Concluzii
 Reabilitarea pacienților cu cox artroză constituie o muncă în echipă, în cadrul
căreia fiziokineteterapeutul are un rol esențial, deoarece pentru refacerea
funcționalității șoldului, exercițiul fizic reprezintă unica modalitate terapeutică.
 Este important ca pentru o evoluție favorabilă tratamentul de recuperare să
fie individualizat în funcție de vâ rsta pacientului, de stadiul coxartrozei, dar mai
ales de patologia asociată .
 Un rol important în evolu ția bolii îl are și diagnsticare precoce a coxartrozei ,
deoarece netratat ă sau tratat ă insuficient aceasta afecteaz ă viața bolnavului.
 Eficiența programului de r ecuperare a fost dovedită atât î n cazul Lotului 1 ,
unde conform rezultatelor pacienții au constatat amel iorarea durerilor, ameliorarea
în des fășurarea unor activități, dar și parcu rgerea unei distanțe mai mari față de cea
inițială, cât și î n cazul Lotului 2 , unde s -a constatat ameliorarea sta tusului algic
care împiedică pacientul să desfășoare unele activități obiș nuite.
 În ceea ce prive ște evaluarea cu Scala Womac, pacien ții din Lotul 2, care au
avut un diagnostic mai sever fa ță de cei din Lotul 1, au înregistrat rezultate mai
bune în urma tratamentului ortopedico -chirurgical și kinetoterapeutic prin
ameliorarea simtomatologiei.
 Deși coxartroza este o boala degenerativă care nu se poate vindeca, pacien ții
au fost sf ătuiți să continue tratamentul de recuperare prin ședințe periodice cel
puțin o dat ă la 6 luni pentru a ameliora simtomele bolii și pentru a preveni
complica țiile acesteia.
 Consider c ă în urma studiului efectuat programul fiziokinetoterapeutic are
o importan ță major ă pentru ameliorarea durerilor și o bun ă funcționalitate a
articula ției coxo -femurale.

43
Bibliografie

1. Emil Mareș – ARTROPLASTIA TOTALĂ DE ȘOLD ÎN SECHELELE DISPLAZIEI
COXOFEMURALE.POSIBILITĂȚI TEHNICE DE AMELIORARE, Teză de
doctorat,Universitatea de Medicină si Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină generală,
2011
2. https://www.scribd.com/doc/149 956411/Lucrare -Coxartroza – Accesat azi 7.10.2017
ora 12:43
3.
https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO741RO741&biw=1366&bih=700&tbm
=isch&sa=1&ei=0ZMQWrC8BYGSaYyGpegH&q=semnul+pa ntofului+coxartroza&oq=se
mnul+pantofului+coxartroza&gs_l=psyab.3…9524.13284.0.13437.11.11.0.0.0.0.141.1137.
4j7.11.0….0…1.1.64.psy -ab..0.0.0….0.J -o3c77N0iE#imgrc=X -z8vsvkvHzVyM : – Accesat
azi 7.10.2017 ora 13:02
4. http://www.rhumato.info/cours -revues2/92 -arthrose/1663 -la-coxarthrose -mise -au-point
–Acccesat azi 7.10.2017 ora118.26 – Accesat azi 7.10.2017 ora 1 8:36
5. YUQING ZHANG, Epidemiology of Osteoarthritis, 2010
6. WebSite Romanesc de Medicina Sportiva – PanSportMedical -Particularitati
etiopatogenice in artroza șoldului – coxartroza
(http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza_sold/etiopatogenie_coxartroza.html )-
Accesat azi 8.10.2017 ora 10:48
7. https://www.scribd.com/document/347634495/afect7 -doc -Accesat azi 8.10.2017 ora
14:21
8. http://www.arthrolink.com/sites/defa ult/files/fiches -patients/coxarthrosis.pdf
(Arthrolink.com -Coxarthrosis) – Accesat azi 15.10.2017 ora 16:08
9. Anca Roșu, Florentin Vreju – Artroza – în Paulina Ciurea Reumatologie Craiova, Editura
Medicală Universitară, 2007
10. http://www.kinetomedika.ro/stiri/BLOG_MEDICAL/Coxartroza -414.html – Accesat
azi 15.10.2017 ora 18:07
11. https://amgtratate.blogspot.ro/2016/08/reumatologie -si-nursing -in-
reumatologie_87.html – Accesat azi 15.10.2017 ora 1 9:37
12. PanSportMedical WebSite Romanesc de Medicina Sportiva – Aspecte clinice si
radiologice in artroz a șoldului – coxartroza
http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza_sold/clinica_radiologie_coxartroza.html
– – Accesat azi 15.10.2017 ora 20:03
13. http://www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro/coxartroza/ – Accesat azi 15.10.2017
ora 20:33
14. Suteanu Stefan – Bolile aparatului locomotor , Editura Medicala 2009
15. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali – Sub
redactiaLucretia Titirca 2011
16. Teologie si medicina pentru familie, Dr. George Stan , Editura Cartea Ortodoxă, 2011
17.
https://www.google.ro/search?q=aspect+radiologic+coxartroza&rlz=1C1CHBF _enRO741
RO741&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjF9_G32MvXAhWK2RoKHXzV
BpQQ_AUICigB&biw=1366&bih=700#imgdii=g6l9cZBhZGYL3M:&imgrc=83pgZUB00
4IB6M : – Accesat azi 15.10.2017 ora 21:45
18. https://www.scribd.com/doc/16559852/Boala -Artrozica -Si-Coxartroza – Accesat azi
15.10.2017 ora 21:49
19. Peter, W.F.H., Jansen, M.J., Hurkmans,et al: Physiotherapy in hip and knee
osteoarthritis: development of a practice guideline concerning initial assessment, treatment
and evaluation. Acta Reumatológica Portuguesa, 2011
20. http://www.vindeca -te.ro/kinetoterapie/coxartroza.html – Accesat azi 17.11.2017 ora
18:21

44
21 . PUCALEV I. – Modificări ale morfologiei șoldului. Evoluția procesului artrozic,
Revista de Ortopedie și Traumatologie (București), 2007, vol.17, nr.4, p.247 -250
22. IOROSLAV KISS, Fizio -kinetoterapia și recuperarea medicală în afectiunile aparatului
locom otor,2012, Edicura Medicală,
23. http://www.oamr -emc.ro/mures/wp -content/uploads/2017/10/COXARTROZA –
PREVENTIE -SI-RECUPERARE.pdf – Accesat azi 17 .11.2017 ora 21:04
24. DORIN STOICANESCU, CEVEI MARIANA, RAMONA SUCIU, CSEPPENTO
CARMEN – Calitatea vietii la pacientii cu coxartroza si afectiuni cronice asociate – 2013,
pag. 120
25., PANAIT GABRIEL, Artroza șoldului, 2007, citează pe PAWELS, 1959,
26. NICOLESCU MIHAI, Coxartroza, Suport de curs, 2014
27. .Dan Nemes, Roxana Onofrei -Fiziotrapia in afectiunile musculo -scheletale – Lito
U.M.F.T 2010
28. Irasay L,Pop L – Textbook of Rheumatological Rehabilitation, Editura Medicala
Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj -Napoca, 2006
29. NICOLAU DIMITRIS, Bachelor Degree Thesis in Physical Therapy – Case study of
Physical Therapy approach of patient with bila teral coxarthrosis after surgical operation of
total hip replacement, 2012,
30. BARBĂROȘIE C., CREȚU AURORA, NIȚESCU ADRIANA, BOTEZ P. – Proteza
totală necimentată de șold. Studiu clinic retrospectiv 1996 -2008, Revista de ortopedie și
traumatologie – ASORI S (Timișoara), 2009, vol.14, nr.1/2
31. FAUR C., BORZA ICONIA, CRAINIC N., STICLARU CARMEN – Generarea
modelului solid de endoproteză personalizată de șold, Revista de ortopedie și traumatologie
– ASORIS (Timișoara), 2009, vol.14, nr.1/2,
32.
https://images.search.yahoo.com/search/images;_ylt=AwrEwVkNVK1a_hoAqhyJzbkF;_yl
u=X3oDMTBsZ29xY3ZzBHNlYwNzZ WFyY2gEc2xrA2J1dHRvbg –
;_ylc=X1MDOTYwNjI4NTcEX3IDMgRhY3RuA2NsawRiY2sDYXZmZTJ0MWNmaDhk
ZiUyNmIlM0Q0JTI2ZCUzRFUxRU1kSHBwWUVXczRXT3lGTWhXRVZYaE4xVS0lM
jZzJTNEdjQlMjZpJTNEaHRjSFMwSXgucUtNQU1iRzZUU1EEY3NyY3B2aWQDdkVn
NnNqRXdMakd2dmNMb1dQaWhyd1pXT1RVdU53QUFBQUJIeVR 4dgRmcgNtY2FmZ
WUEZnIyA3NhLWdwBGdwcmlkAzV0c3J6dnhZVFlHdEhEeVo4NVNBa0EEbXRlc3Rp
ZANudWxsBG5fc3VnZwMwBG9yaWdpbgNpbWFnZXMuc2VhcmNoLnlhaG9vLmNvb
QRwb3MDMARwcXN0cgMEcHFzdHJsAwRxc3RybAMyNgRxdWVyeQNwcm90ZXphI
GRlIHNvbGQgcmFkaW9ncmFmaQR0X3N0bXADMTUyMTMwODczOAR2dGVzdGl k
A251bGw –
?gprid=5tsrzvxYTYGtHDyZ85SAkA&pvid=vEg6sjEwLjGvvcLoWPihrwZWOTUuNwA
AAABHyTxv&p=proteza+de+sold+radiografi&fr=mcafee&fr2=sb -top-
images.search.yahoo.com&ei=UTF –
8&n=60&x=wrt#id=7&iurl=https%3A%2F%2Flunguldrumpanadeparte.files.wordpress.co
m%2F2014%2F02 %2Fsold -artificial.jpg&action=click – Accesat azi 19.11.2017 ora 19:52
33. http://www.protezadesold.ro/ – Accesat azi 19.11.2017 ora 19:57