Specializarea Balneo -Fiziokinetoterapie și Recuperare LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. dr. MIHAI DRĂGOI Candidat: BERCA IRINA… [626457]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
Specializarea Balneo -Fiziokinetoterapie și Recuperare

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. dr. MIHAI DRĂGOI

Candidat: [anonimizat]
2 0 1 6

Universitatea De Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara
Facultatea de Medicină

Specializarea Balneo -Fiziokinetoterapie și Recuperare

ÎMBUNĂTĂȚIREA ELECTROTERAPIEI ÎN
LOMBOSACRALGIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. dr. MIHAI DRĂGOI

CANDIDAT: [anonimizat]
2 0 1 6

CUPRINS
I.PARTEA GENERALĂ

1. INTRODUCERE………….……………………………………………….1
2. SISTEMUL MUSCULAR……….………………….……………..………..3
3. SISTEMUL OSOS………………………………………………………….5
4. SISTEMUL NERVOS……………….……………………………………..8
5. BIOMECANICA COLONEI VERTEBRALE….………………….………..9
6. ELECTROTERAPIA………………………..…………………………….10
7. EVALUARE INIȚIALĂ A BOLNAVULUI CU LOMBOSACRALGIE..12
8. METODE DE DIAGNOSTIC………………………………………………14

II.PARTEA SPECIALĂ
9. MATERIALE ȘI METODE……………………………………..………..15
10.EVALUAREA PACIENȚILOR………………………………..…………18
11.TRATAMENT DE RECUPERARE……………………………….……..24
12.REZULTATE ȘI DISCUȚII…………..…………………………………36
III.CONCLUZII………………………………………………………….…..40
BIBLIOGRAFIE……………………………………………….………… ….42

1
I. PARTEA GENERAL Ă
Motivația alegerii temei
Am ales această temă pentru lucrarea de licență deoarece durerea lombară
joasă(lombosacralgia) afectează un număr din ce în ce mai mare de pacienți și interferează
cu activitățile lor zilnice.
Scopul lucrării este de a arăta efectele benefice ale electro stimulării în cazul
pacienților cu lombosacralgie. Astfel, recuperarea medicală prin electrostimulare, grefată
pe tratamentul medicamentos corect constituit, alături de celelalte terapii de recuperare
(manuale, kinetice, termice, hidrokinetice) duce la cre șterea forței musculare contribuind la
îmbunătățirea capacității funcționale și a calității vieții.
Din punctul meu de vedere, lombosacralgia are și un impact psihologic puternic
asupra pacienților din cauza durerii și impotenței funcționale, evoluția bolii fiind mai
agresivă la unii pacienți, acest aspect reieșind d in faptul că unii pacienți devin depresivi
datorită faptului că depind de o altă persoană în orice activitate pe toată perioada
procesului inflamator.
Efectul electroterap iei cu impulsuri de joasă flecvență este diferit de la pacient: [anonimizat], depinzând de grosimea și rezistivitatea electrică a tegumentului și țesutului adipos
subtegumentar, indicele de masă corporală a bolnavului, grupele musculare mai dezvoltate
sau nu, a regiunii de tratat, vârsta, receptorii periferici de influențat și unitățiile
neuromotorii efectoare. De aceste variabile ținem cont în efectuarea electroterapiei, astfel
că în cercetare a electroterapiei de joasă flecvență cu impulsuri se dorește și o d ezvoltare a
‘’medicinei bazate pe dovezi’’.

2
1. Introducere
Lombosacralgia desemnează durerea lombară joasă inferioară(low back pain) de cauză
mecanică, generată de suferința atît a țesuturilor moi ligamentare, cît și a structurilor
vertebrale(disc, ligamente intracanaliculare, articulații vertebrale posterioare, p ediculi
vertebrali) afectate printr -un proces degenerativ.
Durerea lombară es te definită ca fiind durerea și discomfortul resimțite de pacienți la nivel
lombar, cu sau fără durere la nivelul membrelor inferioare. Lomb osacralgia reprezintă o
problemă de săn ătate public ă, fiind o cauză frecventă de incapacitate de muncă la adulții
tineri și de v ârstă medie, aproximativ 80 -85 % din populație dezvoltând cel puțin un episod
de durere lombară joasă într -un moment al vieții.
Etiopatogenia este complexă, toate stru cturile de la acest nivel putând declanșa durerea
lombară joasă. Printre principalele cauze ale durerii lombare joase sunt:
– degenerativ e și mecanice care sunt foarte fr ecvente (boala artrozică, alterări
degenerative ale discului intervertebral, anomalii postural de exemplu -cifoza,
scolioza , spondiloliza, spondilolistezis, stenoză lombară)
– inflamatorii (spondilartropatii – spondidilita anchilozantă, sacroileită)
– infecțioase -rare ( disceită, osteomielită, abcese paraspinale)
– osoase -frecvente (fractur i vertebrale osteoporotice, boala Paget, osteomalacie)
– neoplazice – rare (metastaze, mielom multiplu)
Pentru apariția durerii lombare joase, principalii factori de risc sunt considerați a fi:
– istoricul de durere lombară joasă
– munca fizică grea , actiuni repetitive
– acțiuni fr ecvente de flexie, ridicare greutății, împingere/ tragere obiecte grele
– menținerea unei poziții statice timp îndelungat
– tulburări de static ă, sedentarismul
– sarcina , obezitatea, fumatul
– stress emoțional și mental, anxietate, depresia.

3
Durerea lombară joasă este considerată acută, dacă episodul dureros durează mai puțin
de 6 săptăm âni, sub -acută, dacă episodul dureros durează între 6 și 12 săptăm âni, și
cronică durează mai mult de 12 săptămâni.
Lombosacralgia de cauză mecanică și degenerativă are un caracter acut la debut, fiind
ameliorată de repaus și accentuată de mișcare și exerciții, în timp ce durerea lombara
joasă de cauză nemecanică este prezentă și în repaus .
Durerea lombară joasă de cauză inflamatorie este accentuată în toiul nopții, fiind
asociată cu redoare matinală și ameliorată de mișcare.
Compresiunea rădăcinilor nervoase de la nivel lombar determină iradierea durerii pe
membrele inferioare (unilateral sa u bilateral ), pe traiec tul nervului sciatic(L4, L5, S1 )
sau pe traiectul nervului femural (L1, L2, L3 ).
La invidizii sub 50 de ani, afectarea rădăcinilor nervoase de la nivel lombar se
datorează cel mai frecvent hernierii nucleului pulpos, iar la indiviz ii peste 60 de ani,
cauza cea mai fecventă este stenoza lombară, caz în care durerea este ameliorată în
poziția șezând, în ușoară anteflexie.
Afectarea rădăcinilor nervoase va determina și tulburări senzitive, manifestate prin
paresteziii, hipo -/ anestezie , tulburări motorii, manifestate clinic prin pareze, paralizii,
hipotonii și atrofii musculare progresive, diminuarea sa u abolirea reflexelor, tulburări
sfincteriene și sexuale (1).
2. Sistemul muscular -anatomie

Fiecare mișcare a corpului, de la o clipire a unei pleoape până la un salt în aer, este
posibilă datorită mușchilor și tendoanelor – extensii ale mușchilor care joacă un rol
crucial în transmiterea forțelor de contracție a mușchiului la osul asupra căruia
acționează. În spatele activității musculare există mecanisme sofisticate care fac dintr -o
acțiune aparent simplă, cum ar fi mișcarea capului, un proces complicat, ce implică
creierul, nervii și organele de simț.
Mușchii reprezintă > 40% din masa organismu lui la sexul bărbătesc și > 34% din masa
organismului la sexul femeiesc. Ei asigură:

4
– motilitatea voluntară (totalitatea activităților motorii conștiente):
– ortostatismul și mersul
– expresia stărilor afectiv emoționale și a limbajului
– motilitatea involuntară (totalitatea activităților motorii inc onștiente, reflexe)
-poziția sau postura corpului, tonusul muscular
– păstrarea echilibrului static și dinamic ( 2).

Figura 1: anatomia coloanei vertebrale posterioare (3)
Mușchii se așează unul lângă altul sau se suprapun pe planuri. În interstițiile dintre ei se găsesc
fasciile care duc vasele sangvine și nervii. Mușchii profunzi acoperă articulațiile; cei
superficiali vin în raport cu pielea prin intermediul fasciei de înveliș a segmentulu i respectiv.
Planul I pezinta cel mai superficial plan si cuprinde: „Muschiul latisim (dorsal mare ) – cel
mai lat muschi al corpului situat in partea poster oinferioară a trunchiului. Se insera pe fața
externă a ultimelor 3 -6 coaste , pe procesele spinoase a le ultimelor 5 -6 vertebre toracale, ale
vertebrelor lombare, creasta sacrată mediană , creasta iliac ă (1/3 posterioara); prin

5
intermediul fasciei toracolo mbare fibrele converg spre axilă prin trei tipuri de fascicule:
superioare orizontal e, mijlocii oblice descendente ș i inferioare aproape verticale. Se
torsionează și se inseră la nivelul șanț ului int ertubercular al humerusului. Acț iune: daca ia
punct fix pe coloana vertebrală coboară braț ul ridicat,realizând adducție , rotație internă și
extensie usoară; da că ia punct fix pe humerus ridică toracele fiind și muș chi
inspirator. Mușchiul dinț at posterior ș i inferior(care face parte di n mușchii planului II) se
inseră pe procesele spinoase vertebrale T11 – L2 respectiv pe ultim ele 4 coaste (faț a
externă). Acț iune: coboară coastele – expirator; inervat de nervii intercosta li 9-12.Muș chiul
iliocostal (muș chiul sacrolombar care face parte din planul III ) este un muș chi care se
desprinde din masa comuna, incruciș eaza toate coastele succesiv pâ nă ajunge in regiunea
cervicală . Primul fascicul se termină pe u ltimele 6 coaste; de aici ia naș tere al doilea
fascicul care se termină pe primele 6 coaste, în continuare luând naș tere un al treilea
fascicul care se termină pe apofizele transverse ale ultimelor 4 vertebre cervical e. Mușchiul
erector spinal (extensorul coloanei vertebrale) ce ocup ă șanțurile costovertebrale . Mușchii
multifizi(planul IV) au inserț ii pe procesele accesorii lombare și transverse toracocervicale
și respectiv pe procesel e spinoase ale vertebrelor supr ajacente du pă ce fasciculele sar două
sau trei vertebre (multifid scurt si multifid lung). Mușchii int ertransversari (planul V ) ce
leagă o apofiză transversă a unei vertebre de urmatoarea apofiză ; sunt situaț i posterior de
ligamentele intertransversale și mai dezvolta ți în regiunea cervicală ș i lombară .
Mușchii au un rol plastic însemnat. Corpul lor muscular determină prin volum, așezare și
starea de contracție sau de relaxare o formă exterioară caracteristică regiunilor .

3. Sistemul osos

Coloana vertebrală face parte din sc heletul axial al trunchiului fiind așeza tă posterior și
median. Se formează prin suprapunerea a 33 -34 de piese osoase numite vertebre care se
găsesc la nivelul gâtului, toracelui, regiunii lombare și a pelvisului.
Prezintă curburi în plan sagital ( anteroposterioare) orientate alternativ fi e cu convexitatea
înainte când se numesc lordoze, curbura cervicală (lordosis cervicis) și lombară (lordosis
lumbalis), fi e cu convexitatea înapoi când se numesc cifoze , curbura toracală (kyphosis
thoracica) și sacrată (kyphosis sacralis) respectiv curburi în plan frontal (curburi laterale,

6
curbura toracală, curbura sa crococcigiană) mai puțin pronun țate cu convexitatea situată
alternativ dreapta stânga. Coloana vertebral ă formează pilonul central (pilierul central) al
trunchiului. Dacă în porțiunea sa toracală ea se apropie de planul posterior (¼ din
grosime), în regiunea cervicală este la 1/3 din grosimea gâtului pentru ca în porțiunea
lombară să fi e situată central (½ din grosimea corpului). Regiunea lombară suportă
întreaga greutate a porțiu nii superioare a trunchiului având o poziție centrală proeminent ă
în cavitatea abdominală. În af ară de funcția de suport a trun chiului are rol de protecție a
nevraxului. În situații patologice măduva spi nării ș i nervii spinali intră în confl ict cu
învelișul protector .
Vertebrele lombare răspund regiunii lombare, sunt în număr de 5 și formează împreună
coloana lombară. Se notează de la L1 la L5. Vertebrele sacrate sunt în număr de 5. Prin
unirea lor ia naștere sacrul.
VERTEBRELE LOMBARE
1. Corpul vertebral este cel mai voluminos. Diametrul său transversal depășește net pe cel
anteroposterior.
2. Procesul spinos este o lamă osoasă groasă, dreptunghiulară cu direcție orizontală.
3. Procesele transversare sunt mici proeminențe. Se mai numesc și procese accesorii
(processus accessorius).
4. Proces ele articulare au formă specifi că de segment de cilindru plin sau gol. Sunt dispuse
în plan sagital și au o direcție verticală.
5. Gaur a vertebrală este triunghiulară și evident mai mică în raport cu dimensiunile
corpului vertebral.
SACRUL
Este un os median și nepereche ce ia naștere prin sudarea celor 5 vertebre sacrate. Este
situat în continuarea coloanei lombare și are forma unei piramide cu baza în sus și vârful în
jos. Participă împreună cu cele 2 oase coxale și coccigele la alcătuirea pelvisului osos.
Orientare:
1. Se așează înainte fața concavă.
2. Se așează în sus baza osului.
Prezintă: o față anterioară numită față pelvină (facies pelvica), ce este concavă și privește
în jos și înainte. Prezin tă 4 linii transversale (lineae transv ersae) care indică locurile de
sudură ale celor 5 vertebre. La extremitățile fi ecărei linii transversale există câte o gaură

7
sacrală pelvină (foramina sacralia anteriora) prin care trec ramurile ventrale ale nervilor
sacrali; o față posterioară ( facies do rsalis,dorsală) convexă ce privește în sus și înapoi;
două fețe laterale ( pars lateralis; părți laterale) care în partea lor inferioară au aspect de
margi ni. Fețele laterale prezintă fiecare în por țiunea lor superioară câte o suprafață
articulară (facies auricularis) prin intermediul căreia se articulează cu osul coxal drept,
respectiv stâng; o bază (basis ossis sacri) situată în sus ce se articulează cu fața inferioară a
ultimei vertebre lombare. Anterior și median prezintă o suprafață ovalară care este f ața
superioară a corpului primei verte bre sacrale. Lateral de suprafața ovalară se găsește câte o
suprafață ovalară numită aripioara sacrului (ala ossis sacri). Înapoia supr afeței ovalare se
găsește orifi ciul superior al canalul ui sacral, iar lateral de or ificiu se găsesc două procese
articulare (processus articularis su perior) pentru articularea cu procesele articulare
inferioare ale ulti mei vertebre lombare; un vârf (apex ossi sacri) situat în jos care se
articulează cu coccige le.
Sacrul este străbătut d e canalul sacrat ( canalis sacralis) ce continuă ca nalul vertebral ( 4).

Figura 2: coloana lombo -sacrată (3)

8
4. Sistemul nervos
Nervi musculaturii striate reprezintă 40% fibre senz itive cu diametru mare (9-20
microni) și 60% fibre motorii : fibre α cu diametrul mare (8 -14 microni) și fibre γ cu
diametrul mic de (2 -6 microni). Joncțiunea mio -neuronală (sinapsa neuro -neuronală
sau placa motorie) este formată din partea presinaptică (arborizația terminală a
axonului demielinizat, ce conține : neurofibrile , mitocondriile și vezicule sinaptice cu
mediatorul chimic), fanta sinaptică (spațiul dintre axoplasmă și sarcoplasmă – între
membrana presinaptică și cea postsinaptică) și aparatul subneuronal (șanțuri pe
suprafața membranei sarcoplasmei, care este plicaturată în palisadă).
Canalul osos înconjoară măduva spinării care este ca un fir construită din milioane de
fibre nervoase. Ramuri nervoase mari se separă de mă duva spinării, una în partea
stângă și alta în par tea dreaptă. Nervii spinali trec prin orificiul intervertebral al
fiecăre i vertebre de une pleacă spre orga ne și membre (5).
1. În leziunea de la nivelul vertebrei L1 durerea rămâne cantonată la nivel lombar.
2. În leziunea de la nivelul vertebrei L2 durerea iradiază în regiunea zonei inghinale.
3. În leziunea de la nivelul vertebrei L3 durerea iradiază pe fața anterioară pe coapsă.
4. În leziunea de la nivelul vertebrei L4 durerea iradiază pe diagonala coapsei
ajungând medial pe gambă până la maleola înternă.
5. În leziunea de la nivelul vertebrei L5 durerea iradiază pe zona postero -laterală a
coapsei și pe partea latera lă a gambei ajungând până la nivelul călcâiului.
6. În leziunea de la nivelul vertebrei L6 durerea iradiază postero -medial pe tot
traiectul membrului inferior până la nivelul degetelor (6).

Fig.3 Traiectele rădăcinilor lombo -sacrate (3)

9
5. Biomecanica
Considerată în ansamblul său între sacru și craniu coloana reprezintă echivalentul unei
articulații cu 3 grade de libertate. Ea permite mișcări de flexie –extensie, înclinare laterală
(dreapta –stânga), circumducție și rotație axială. Amplitudinile mișcărilo r variază la diferite
nivele ale coloanei.
Flexia este mișcarea de înclinare anterioară a coloanei. În această mișcare ligamentele
coloanei sunt întinse cu excepția ligamentului longitudinal anterior care este relaxat.
Extensia este mișcarea de aplecare a coloanei înapoi. În această mișcare ligamentele
coloanei sunt relaxate cu excepția ligamentului longitudinal anterior care este întins.
Mișcările de flexie –extensie se execută în plan sagital. De exemplu, la nivelul craniului
acest plan este reprezentat de planul masticator în care între cele două poziții extreme apare
o amplitudine de 250°.

Figura 4 : amplitudinea flexiei și extensiei (3)
Atlasul efectuează o rotație de aproximativ 90 ș în raport cu sacrul.Rotația axială la nivelul
coloanei lombare este de aproximativ 5ș , rotația axială între bazin și craniu atinge sau
depășește lejer 90ș.Clinic, amplitudinea globală a coloanei poate fi determinată pe
radiografiile de ansamblu ale coloan ei pentru mișcările de flexie -extensie și flexie
laterală.Amplitudinea coloanei poate fi apreciată și cu ajutorul mișcărilor test.
O metodă de măsurare a flexei coloanei lombare constă în măsurarea distanței dintre vîrful
degetelor și sol la pacienții în flexie anterioară și cu genunchii întinș i(4).

10
6. Electroterapia
Terapia prin curenți de joasă frecvență se bazează pe acțiunea caracteristică de excitare și
stimulare a curentului electric asupra substratului neuromuscular. Prin stimularea electrică
are loc procesul de depolarizare la nivelul substratului excitabil. Mu sculatura scheletică
normal inervată răspunde la impulsuri de durată scurtă și cu frecvență rapidă. Frecvențele
utilizate în scop terapeutic sunt mai crescute, situându -se în domeniul curenților
tetanizanți, capabili să producă o contracție prelungită, car e durează atât timp cât curentul
străbate mușchiul.
Aceasta se bazează pe acțiunea caracteristică de excitare a substraturilor excitabile, precum
țesutul muscular și fibrele nervoase, de către impulsurile electrice. Fiecare membrană
celulară prezintă o fr ecvență optimă pentru valoarea de prag a stimulării (depolarizării)
sale. Musculatura scheletică normoinervată răspunde la impulsuri de durată relativ scurtă și
frecvență relativ rapidă. Frecvențele de 30 Hz sunt capabile să producă contracții
musculare su ccesive, în timp ce frecvențe cuprinse între 40 -80 Hz, utilizate în scop
terapeutic, sunt urmate de contracții tetanizante.
Formele clasice de curenți utilizați în acest scop sunt curenții dreptunghiulari unici cât și în
trenuri de impulsuri, curenții modu lați, curenții faradici și neofardici. În acest mod, se pot
realiza adevărate programe de electrogimnastică musculară.
Suplimentar, fibrele nervoase motorii, fibrele musculare și plăcile neuromotorii prezintă o
receptivitate selectivă față de curentul neof aradic, principalul efect al acestuia fiind
acțiunea excitomotorie cu producerea de contracții musculare pe musculatura cu atrofie de
imobilitate/inactivitate dar cu integritatea fibrelor nervoase motorii. Curentul neofaradic
este ineficient asupra muscula turii cu degenerescență totală sau parțială. Dispariția
excitabilității faradice este un semn revelator al reacției de degenerescență musculară totală
sau parțială.
Efectelor prezentate li se adaugă cel vasomotor, cu vasodilatație la acțiunea prelungită a
curenților, cât și efectele trofice, revulsive și analgezice secundare vasodilatației .
Metodologia aplicării curenților modulați în electrogimnastica musculaturii striate
recomandă aplicația bipolară și mai rar monopolară (musculatura mică a mâinii).
Elect rozii se plasează la nivelul inserțiilor musculare sau pe zonele de trecere mușchi –
tendon. La aplicațiile de curent neofaradic, electrodul negativ se plasează la nivelul plăcii

11
neuromotorii a mușchiului afectat. Intensitatea curentului este menită să produ că
secuse/contracții musculare evidente, să asigure un adevărat antrenament muscular și să nu
suprasolicite mușchiul. Frecvența utilizată este scăzută, durata ședinței fiind cuprinsă între
20-30 minute, în serii de 8 -12 ședințe pe serie, care se pot repeta .
Formulele terapeutice mai uzitate în practică urmăresc obiectivele ce se pot realiza prin
combinarea mai multor formule de curenți cu impulsuri, prescriindu -se de obicei două -trei
forme. Practic, la electrodul negativ se realizează efectele cele mai preg nante terapeutic,
deci acesta va fi plasat direct pe locul de interes terapeutic, electrodul pozitiv devenind
„indiferent” așezat la o distanță de până la 10 cm de primul. Se utilizează și în acest caz stratul
hidrofil interpus între tegument și electrod, total fixat, ferm, prin benzi elastice. Se poate utiliza
și un electrod negativ de suprafață mai mic decât cel pozitiv, ceea ce duce la realizarea unui
efect de vârf, de concentrare a acțiunilor la polul negativ.
Electrozii se pot aplica, in funcție de scopul terapeutic urmărit :
– în aplicații direct pe o zonă dureroas ă bine delimitată, polul negativ pe locul dureros
– în poziționarea transversă (față în față) indicat pentru articulații mari umăr antero -posterior,
genunchi latero -lateral, transabdominal, ci catodul lombar in l ombalgii
– în poziționare longitudinală de -a lungul unui segment, în scop dinamogen pe punctul tendino –
musc ular, pe traiectul unui nerv (radial, peronier etc.) sau a unui vas principal (arteră, venă), ci
anodul poziționat la emergență și catodul în zona d e interes terapeutic
– în aplicații paravertebrale foarte des utilizate, catodul pe regiunea rădăcinii în suferință .
Indicațiile terapeutice ale stimulării musculaturii normal inervate:
-hipotrofii și atrofii muscular de inactivitate, provocate fie de imo bilizări prelungite(aparat
gipsat, imobilizări prelungite în pat), fie de patolo gie articulară cu redoare, limi tare marcată a
amplitudinii de mișcare pe diferite planuri, ceea ce obligă mușchiule fector la inactivitate
-musculatură hipotrofiată sau contractată în tulburări de statică a coloanei vertebrale, cum
întâlnim și în cifoscolioză, sciatică, lomboscralgie, spondiloză cu dureri de spate, lumbago,
nevralgii, cauzalgii,
-hipotrofia de inactivitate a vârstnicilor, se dentarilor, depresivilor.
Comtraindicațiile terapeutice ale stimulării musculaturii normal inervate:

12
-pacienți purtători de pacemaker , leziuni cutanate
-musculatura denervată total sau parțial, spasme muscular (7).
7. Evaluarea inițială a bolnavului cu lombosacralgie
Examinarea pacientulu i cu lombosacralgie presupune o anamneză amă nunțită, un examen
clinic complet, cu evidențierea atât a modificărilor aparatului locomotor cât și a posibilelor
afectări extraarticulare, precum și un set complet de explorări de laborator și imagistice
Examenul fizic al pacientului cu durere lombară joasă poate decela:
a) simptomele și semnele clinice de afecțiune articulară activă:
-anomalii posturale -hiperlordoză/rectitudine lombară, cifoză toraco -lomboră, scolioză
– Modificări de consistență ale coloanei (contractura), decelate prin palpare și/sau percuție –
sugestive pentru: infecții, neoplazii, fracturi (posttraumatice).
– Palparea regiunii paraspinale pentru identificarea zonelor sensibile sau a spasmului
muscula r. Sensibilitatea dureroasă la palparea șanțului sciatic, cu iradiere spre picior,
indică frecvent iritarea sciaticului sau a rădăcinilor nervoase
-mers cu tendință la anteflexie, cu sprijin pe partea neafectată,
-durere la percuția apofizelor spinoase lombare și musculaturii paravertebrale
-limitarea dureroasă a extensiei coloanei lombare – în caz de spondi lolisteriz posterior
-tulburări de sensibilitate , tulburări motorii
-diminuarea/abolirea refle xelor rorulian și/ sau achilian
b) statusul funcțional, apreciat prin:
-chestionar( Chestionarul Roland – Morris de Evaluare a Dizabilității datorate Durerii Lombare,
Scala Vizuala Analoga a Durerii -VAS)
-teste funcționale: ( limitarea flexiei anterioare a trunchiului – testul Schober)

13
c) statusul mecanic articular:
-pierderea mobilității , instabilitatea articulară
-dezaxarea articulară , deformările articulare
Obiectivarea durerii lombare printeste de elongație a nervului sciatic:
-manevra Lasegue – pacientul în clinostatism, se ridică membrul inferior extins deasupra
patului până la 90 de grade
-manevra Bragard (Lasegue sensibilizat) – se adaugă flexia dorsal a piciorului
-manevra Bechterew(Lasegue inversat) – efectuarea manevrei Lasegue pe partea sănătoasă
declanșează durere pe partea afectată
-manevra Bonnet – durere la tripla flexie a piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă, a
coapsei pe bazin și adducția coapsei
Teste dignostice paraclinice :
1.Radiografia de coloană lombară – corelația slabă dintre tabloul clinic și imaginile
radiologice nu justifică efectuarea radiografiei de colonă lombară în primele 7 zile ale unui
episode de durere lombară joasă, cu excepția situațiilor în care există deficite neurologice.
Radiografiile de coloană lombară pot evidenția modificări degenerative specific
spondilartropatiilor, tumori, modificări caracteristice afecțiunilor metabolice.
2.Scintigrafia osoasă -este utilă în depistarea proceselor înfecțioase sau neoplazice.
3.Tomografia computerizată
4.Rezonanță magnetic nucl ear- poate evidenția at ât structurile osoase, c ât și părți le moi,
fiind considerate metoda de primă intenție pentru decelarea modificărilor patologice de la
nivelul coloanei vertebrale(1).
8. Tratament ul
Tratamentul prin kinetoterapie, fizioterapie și masaj t erapeutic este cel mai judicious
tratamentul al lombosacralgiilor.

14
Principalele obiective ale tratamentului durerii lombare joase sunt reprezentate de:
-educarea pacinetului cu privire la mișcările premise și cele contraindicate
-managementul durerii, pr evenirea recurențelor
Electroterapie scop:
-antalgic și decontracturant – curenți de joasă flecvență, ionizări paravertebrale, ultrasunet
în regim pulsat – paravertebral și la nivelul dermatoamelor și miotoamelor
-antiinflamator și la nivelul rădăcinii ner voase – curenți de joasă flecvență, interferențiali,
ionizări cu salicilați
-electrostimulare modulată în intensitate și/sau flecvență pentru a crește nivelul de
pătrundere spre structuri profunde, acolo unde caracteristicile pacienților împun aceasta.
Kinetoterapie:
-posturări și repaus la pat, în poziții antalgice, cu cifozare lombară sau tracțiuni c ontinue
sau semicontinue
-mobilizări analitice în decubit lateral, manipulări sau tracțiuni vertebrale
-tehnici de relaxare , relaxarea musculaturii contra ctactate, gimnastică respiratorie
-masaj – decontracturant -regiunea lombară, fesieră cu mișcări lungi și bl ânde
Hidrotermoterapie:
-crioterapie in primele zile, urmată de termoterapie – căldură neutră
Tratamentul igieno -dietetic:
-evitarea factorilor de risc și agravare a simpromatologiei
-‘’școala spatelui’’ – învățarea unor noțiuni simple de anatomie a colonei, a unor noțiuni
fundamentale de ergonomie aplicabile în activitățile vieții zilnice, activităților sportive si
profesionale, precum și a unui pro gram de exerciții zilnic
-purtarea lombostat ului în timpul activităților fizic e, exerciții fizice ce presupun extensie (1)

15
II. PARTEA SPECIALĂ
9. Material și metodă
Am inclus în studiu un număr de 15 pacienți cunoscuți cu diagn osticul de lombalgie,
lombosacralgie și lombosciatică din cadrul Centrului Medical Drăgoi și Asociații
Timișoara și Clinica de Balneofizioterapie Recuperare medicală și Reu matologie
Timișoara, din care 7 pacienți de sex feminin și 8 pacienți de sex masc ulin cu vârsta
cuprinsă între 27 -73 de ani, studiul fiind realizat în perioada octombrie 2015 -aprilie 2016 .
Prezentăm în continuare date demografice și clinice referitoare la pacienții incluși
în studiu.
Tabelul 1. Date demografice și clinice despre pacienți
Paci
ent S
e
x Vârst ă Mediul de
proveniență Diagnostic pricipal Diagnostice asociate
B.D. F 55 Urban Lombosciatică cronică HTA , gr II
M.V
. F 46 Urban Lombalgie cronică trenantă prin
pensare discală posterioară L5, S1 Scolioză lombară sinistroconvexă
unghi cob 12 °
O.A. M 54 Urban Lombalgie prin discopatie L5 S1 cu
radiculopatie bilaterală Spondiloză cervical cu nevralgie
cervico -brahială bilaterală
T.G. M 68 Urban Lombalgie prin discopatie L4 L5 S1 cu
radiculopatie dreaptă
algoneuroparestezică Boala Parkinson, HTA gr II, DZ tip
II
I.L. M 54 Urban Lombosacralgie cronică polidiscopatică
L4 L5 S1 S2 cu impulsuri radiculare
inferioare Spondiloză cervicală, gonartroză
bilaterală, HTA gr II
F.C. M 39 Urban Lombosacralgie cronică trenantă
polidiscopatică L5 S1 S2 –
S.L. F 32 Rural Lombalgie cronică prin discopatie fără
fenomene radiculare Spondiloză cervical ă
I.A. F 43 Urban Lombosacralgie cronică L5 S1, cu
impulsuri radiculare pe membrul
inferior dreapt Coxartroză bilateral reactivată la
membrul inferior drept
C.E. M 56 Urban Lombosacralgie cronică trenantă L4 L5
S1 S2 Spondiloză cervicală cu rectitudine
cervical, pensări discale posterioare
LA M 38 Rural Lombosciatică dreaptă HTA gr II, Obezitate grad I

16
algoneuroparestezică L5 S1
L.M. F 46 Rural Lombalgie cronică trenantă
polidiscopatică L4, L5, S1 cu
radiculopatie bilaterală HTA gr III
P.D. F 64 Rural Lombalgie cronică trenantă
poliscopatică cu radiculopatie Gonartroză bilateral ă foarm ă
medie/severă reactivată în dreaptă ,
spondiloză cervicală cu nevralgie
cervico -brahială, HTA gr II
I.E. F 73 Urban Lombosacralgie cronică trenantă prin
pensare discală L4 -L5, L5 -S1, Spondilodiscartroză cervical pe
fond de multiple pensări discale C3 –
C7,
HTA gr II
S.C. M 27 Rural Lombalgie cronică prin pensare discală
L5-S1 Scolioză lombară sinistroconvexă
I.A. M 46 Urban Lombalgie cronică prin pensări discale
posterioare L4 -L5 L5 -S1, cu sacralizare
L5 Osteoporoză cu tasări
vertebrale,Coxartroză bilateral
secundară, HTA gr II.

Distribuția în funcție de sex
53% 47% Bărbați Femei

17
Vârsta med ie a pacientelor de sex feminin este de ±51 de ani, iar a pacienților de sex
masculin este de ±48 de ani.
Distribuția în funcție de vârsta pacienților

Am observat în diagrama de mai sus privind distribuția pacienților pe grupe de vârstă că 6
din 15 pacienți se află în intervalul de vârstă 35 – 49 ani , .
Tabelul 2. Date legate de evoluția lombosacralgiei
Pacien t Debutul
bolii Diagnostic pricipal Vechimea bolii
B.D. 2004 Lombosciatică cronică 12 ani
M.V. 2008 Lombalgie cronică trenantă prin pensare discală
posterioară L5, S1 8 ani
O.A. 2006 Lombalgie prin discopatie L5 S1 cu radiculopatie
bilaterală 10 ani
T.G. 1990 Lombalgie prin discopatie L4 L5 S1 cu radiculopatie
dreaptă algoneuroparestezică 26 ani
I.L. 2002 Lombosacralgie cronică polidiscopatică L4 L5 S1 S2 cu
impulsuri radiculare inferioare 14 ani
F.C. 2011 Lombosacralgie cronică trenantă polidiscopatică L5 S1 S2 5 ani
0 1 2 3 4 5 6 7 27-35 de ani 35-49 de ani 50-59 de ani peste 60 de
ani
Series 3
Series 2
Series 1

18
S.L. 2015 Lombalgie cronică prin discopatie fără fenomene
radiculare 1 ani
I.A. 2013 Lombosacralgie cronică L5 S1, cu impulsuri radiculare pe
membrul inferior dreapt 3 ani
C.E. 2005 Lombosacralgie cronică trenantă L4 L5 S1 S2 11 ani
LA 2013 Lombosciatică dreaptă algoneuroparestezică L5 S1 3 ani
L.M. 2003 Lombalgie cronică trenantă polidiscopatică L4, L5, S1 cu
radiculopatie bilaterală 13 ani
P.D. 1997 Lombalgie cronică trenantă poliscopatică cu radiculopatie 19 ani
I.E. 1987 Lombosacralgie cronică trenantă prin pensare discală L4 –
L5, L5 -S1, 29 ani
S.C. 2015 Lombalgie cronică prin pensare discală L5 -S1 1 an
I.A. 2010 Lombalgie cronică prin pensări discale posterioare L4 -L5
L5-S1, cu sacralizare L5 6 ani

10. Evaluarea pacienților
Am eva luat pacienții din punct de vedere al funcționalității și al aprecierii durerii cu
ajutorul următoarelor scale: Scala Vizuala Analogă (Visual Analogue Scale), Chestionarul
Roland -Moris de Evaluare a Dizabi ltății datorate Durer ii Lombare, Indexul pentru
disabilitatea cronică Wanddell si Main pentru pacientii cu lombalgie – Chronic Disability
Index of Waddell and Main for Patients with Low Back Pain , scris de Waddell si Main ,
Scala Quebec de evaluare a incapaci tății datorate durerii de spate Quebec back pain inde x.
Chestio narul Roland -Morris de Evaluare a Dizabilității datorate Durerii Lombare
Numele Pacientului: __________________________ Fișier _____ Data:___________ Vă
rugăm să citiți instrucțiunile: Când aveți dureri de spate, ați putea avea dificultăți în
efectuarea u nor activități, pe care în mod normal le efectuați fără probleme. Marcați numai
răspunsurile care descriu starea actuală. Întrebări privind percepția actuală a pacientului: ¨
o Stau acasă aproape tot timpul din cauza durerii lombare.
o Îmi schimb poziția fre cvent, pentru a încerca să -mi atenuez durerea lombarã. ¨
o Merg mai încet decât de obicei, din cauza durerii lombare.
o Durerea lombară mă împiedică să -mi desfãșor activitățile casnice obișnuite.

19
o Din cauza durerii lombare, sunt nevoit să folosesc balustrada când urc scările.
o Durerea lombară mă determină să mă culc frecvent, pentru a mă odihni.
o Din cauza durerii lombare trebuie să mă sprijin de ceva, pentru a mă ridica.
o Din cauza durerii lombar e încerc să găsesc persoane care să mă ajute în activitățile
curente.
o Durerea lombară mă obligă să mă îmbrac mai încet decât de obicei.
o Din cauza durerii lombare sunt nevoit să stau în picioare perioade mai scurte de
timp. ¨
o Durerea lombară mă împiedică să mă aplec și să îngenunchez.
o Din cauza durerii lombare mă ridic cu greu de pe scaun.
o Mă doare spatele aproape tot timpul.
o Îmi este greu să mă întorc în pat, de pe o parte pe alta, din cauza durerii lombare.
o Din cauza durerii lombare pofta de mâncare mi s -a diminuat.
o Nu pot să mă încalț cu șosete (ciorapi) din cauza durerii lombare.
o Din cauza durerii lombare nu pot să parcurg decât distanțe scurte.
o Din cauza durerii lombare dorm mai puțin bine.
o Din cau za durerii lombare am nevoie de ajutorul altei persoane pentru a mă
îmbrăca.
o Durerea lombară mă determină să stau toată ziua pe scaun.
o Durerea lombară mă determină să evit muncile casnice care necesită efort fizic
mare.
o Din cauza durerii lombare am d evenit mai irascibil și mă port urât cu ceilalți.
o Durerea lombară mă determină să urc treptele unei scări mai încet decât de obicei.
o Durerea lombară mă obligă să stau în pat aproape tot timpul.
RASPUNS PUNCTE: DA – 1; NU – 0
Scor total = SUMA (puncte pe ntru toate cele 24 situații) Interpretare: • scor minim: 0; •
scor maxim: 24 • Cu cat este mai mare scorul cu atât este mai severă dizabilitatea asociată
cu durerea de spate. Un scor de 0 indică faptul că nu există dizabilitate, iar un scor de 24
indică fa ptul că există dizabilitate.
• Un scor > sau = 14 indică un pacient sever afectat.

20

Alte posibilități de evaluare a pacienților cu lombosacralgie:
I. Indexul pentru disabilitatea cronică Wanddell ș i Main pentru pacientii cu lombalgie –
Chronic Disability Index of Waddell and Main for Patients with Low Back Pain :
1. Este necesar ajutor sau evită ridicările de obiecte grele (o valiză grea, un copil de 3 -4
ani)
2. Statul pe scaun în general se limitează la mai puțin de o jumatate de oră.
3. Trans portul cu m așina sau autobuzul în general se limitează la mai puțin de o jumatate
de oră.
4. Menținerea unei poziții nemișcat în general se limitează la mai puțin de o jumatate de
oră.
5. Mersul în general se limitează la mai puțin de o jumatate de oră.
6. Somnul tulburat în mod regulat de durerile de spate (ex. de 2 ori pe saptamană).
7. Absențe regulate sau limitarea activităților sociale (nu sporturi).
8. Diminuarea frecvenței activității sexuale.
9. Este necesar ajutor in mod regulat cu incălțămintea (legare a șireturilor, punerea
ciorapilor etc.) 35%
55% 10% Gradul de dizabilitate creat de durerea lombară
Dizabiliate asociată minoră Dizabilitate asociată mare Dizabilitate completă

21
RĂSPUNS PUNCTE : DA 1 , NU 0
SCOR TOTAL = SUMA (punctelor obținute ră spuns la cele 9 intrebari)
Interpretare: • scor minim: 0 • scor maxim: 9
• cu câ t este mai mare numarul itemi , cu atâ t este mai mare nivelul de disabilitate.
II. Scala Quebec de evaluare a incapacității date de durerii de spate
Acest chestionar se referă la felul în care vă afectează durerea de spate viată zilnică.
Persoanele cu probleme de spate pot avea dificultăți în realizarea unor activități din viața
zilnică.
Am vrea să știm dacă aveți problem e în efectuarea activităților enumerate mai jos. Pentru
fiecare activitate corespunde o scala de la 0 la 5. Alegeți una dintre variantele de răspuns
pentru fiecare activitate (nu săriți nicio întrebare) și încercuiți numărul corespunzător.
Astăzi, ați avut dificultăți în relizarea următoarelor activități din cauza spatelui?
1. Să vă dați jos din pat ?
2.Să puteți dormi noaptea ?
3. Să vă întoarceți în pat?
4.Să conduceți mașina?
5. Să stați în picioare 20-30 de minute?
6.Să stați pe scaun câteva ore?
7. Să urcați un etaj?
8. Să mergeți 300 -400 de metri?
9. Să mergeți câțiva kilometric?
10. Să ajungeți la rafturile de sus?
11. Să aruncați o minge?
12. Să alegați 100 metri?
13. Să vă scoateți mâncarea din frigider ?

22
14. Să va puneți ciorapii?
15. Să vă faceți patul?
16. Să vă apecați pentru a spăla cada?
17. Să mutați un scaun?
18. Să împingeți sau să trageți o ușă grea?
19.Să cărați 2 sacoșe cu cumpărături?
20. Să ridicați și să duceți o valiză grea?
0=nic io dificultate
1=dificultate minimă
2=dificultate moderată
3=dificultate mare
4=dificulate foarte mare
5=incapail de a realiza.
Schimbări minim detectabile: 15 puncte.
Evaluarea lotul de pacienți cu ajutorul Scalei Quebec

Dificultate
minimă
30%
Dificultate mare
60% Incapabil de a
realiza
10% Evaluarea incapacității datorită durerii lombare

23
III. Scala VAS
O scală a durerii standard este Scala Vizuală Analogică (SVA). Folosind ilustrații,
pacienții sunt rugați să indice ilustrația care corespunde cel mai bine stării pe care o resimt.
Avantajul acestei scări este adecvarea la toate grupele de vârstă și faptul că nu necesită o
înțelegere a descrierilor verbale sau scrise. Iar studiile arată că atunci când scala este
folosită corect, aceasta chiar poate fi folositoare

0 0 0 1 3 2 1 3 5 1 0
nivel 0 nivel 1 nivel 2 nivel 3 nivel 4 nivel 5 nivel 6 nivel 7 nivel 8 nivel 9 nivel 10 Nivelul durerii înainte de tratament

24
Am evaluat trei tipuri de durere, și anume durerea spontană, durere la palpare și durerea
nocturnă utilizând Scala analogică vizuală, iar aceste rezultate reprezintă durerea
subiectivă pe o scala de 0 la 10, a pacienților, 0 însemnând fără durere și 10 maximul
durerii suportabile.
În acest grafic, am întrodus date obținute de la lotul de 15 pa cienți în ceea ce privește
durerea în general, înainte de tratament.
După cum putem observa cei mai mulți pacienți au notat durerea cu nota 8, 3 pacienți au
acordat durerii nota 7 și 4. Nu s -au înregistrat dureri absente sau nivele minime ale durerii,
respectiv nivelul 1 și 2, dar nici durerea maximă tolerată, adică nivelul 10.
11. Tratamentul de recuperare
Obiectivele tratamentului de recuperare:
1.Educarea pacientului cu privire la managementul durerii
2.Corectarea posturii și aliniamentului corpului
3. Imbunătățirea și menținerea tonusului muscular și a mobilității articulare
4.Prevenirea recurențelor
5.Evitarea factorilor de risc și de agravare a simptomatologiei
Pacientul 1:
Nume și vârsta:O.A. , 54 de ani, sex masculin
Localitate: Timișoara
Diagnostic : Lombalgie prin discopatie L5 S1 cu radiculopatie bilateral
Tratament de recuperare
Electroterapie :
1.Ultrasunet lombar, doză 0,6 W/cm², 5 minute în regiunea lombară

25

Figura 5. Ultrasunet zona lombară, (c olecție personal ă cu acordul pacientului )
2. Electrostimularea – 2 circuite, intensitatea se reglează în funcție de caracteristicile
pacientului : cu cât stratul musculo -adipos este mai mare, cu atât intensitatea trebuie să fie
mai mare.

Figura 6 : Electrostimulare pe zona lombară (colecție personală cu acordul pacientului)
3.Băi galvanice – 2 celulare cu schimb de polaritate intensitatea curentului până la senzația
de furnicăt ură; în scop antalgic, durata 14 minute pe fiecare parte

26

Fig.7 Băi galvanice bicelulare, la membrele inferioare cu schimb de polariate, 14 minute °
(colecție personală cu acordul pacientului)
Termoterapie
4.Fango lombar – 45 , scop relaxant, decontracturant, vasodilatator

Figura 8 : Fango – 45°(colecție personală cu acordul pacientului)

27
5.Împachetare cu nămol
Sе рrеgătеștе nămоlul рrin amеstеcarеa lui cu aрă fiеrbintе рână cе sе rеalizеază о masă
vâscоasă. La tеmреraturi dе 30 -400 C sе aрlică nămоlul ре cеarșaf, într -un strat grоs dе 2 -3
cm. Sе aрlică nămоlul ре рărțilе latеralе și antеriоarе alе sеgmеntului. Ρеntru еvitarеa
cоngеstiеi cеrеbralе sе рunе о cоmрrеsă rеcе ре fruntе. Durata еstе dе 20 -40 min. Duрă
tеrminarеa рrоcеdurii , bоlnavului i sе aрlică un duș cald.

5. Împachetarea cu parafină
Ρеntru aрlicarеa рarafinеi , sе tореștе într -un vas о cantitatе dе рarafină albă în așa fеl încât
să mai rămână câtеva bucăți nеâncălzitе, în scорul еvitării suрraâncălzirii.
Cu ajutоrul unе i реnsulе latе sе реnsulеază rереdе rеgiunеa intеrеsată dе mai multе оri
рână cе sе rеalizеază un strat dе рarafină dе 0,5 -1 cm grоsimе. Durata еstе dе 30 min.
Rеgiunilе рărоasе sе rad sau sе ung cu ulеi înaintе dе aрlicarеa рarafinеi. Ρе rеgiunilе
nерărоa sе înlăturarеa рarafinеi sе rеalizеază fоartе ușоr din cauza transрirațiеi рrоdusă dе
рarafină.
Sе rереtă manеvra dе 2 -3 оri intrоducând dе fiеcarе dată sеgmеntul la un nivеl infеriоr față
dе рrеcеdеntul. Când tеmреratura dеvinе suроrtabilă еxtrеmitatеa sе lasă în рarafină un
timр mai îndеlungat. Ρarafina рrоvоacă о suрraîncălzirе рrоfundă și unifоrmă a țеsuturilоr.
Ρiеlеa sе încălzеștе la 38 -400 C рrоvоcând о transрirațiе lоcală abundеntă.
6. Laserterapia
Laserterapia este o procedură terapeutică noninvazivă de mare intensitate, prin cantitatea
mare de energie transmisă substratului tegumentar, având ca principal scop hipertermia.
Efectele biologice ale laserterapiei de joasă putere sunt: analgezia, miorelaxarea,
biostimularea tisurală și a proceselor metabologie, vasodilatator și decontracturant. Gradul
de penetrare al laserului intratisular depinde de lungimea de undă a acestuia. Cea mai
folosită lungime de undă este cea din spectrul roșu, având o putere de penetrare
intratisulară de 2 -3 cm, după care puterea și intensitatea terapeutică scad.

28

Fig. 9 Laserterapia în lombalgie (colecție personală cu acordul pacientului)

Terapie Manuală
1.Masaj relaxant pe grupele musculare adiacente
2.Masaj tonifiant al grupelor musculare hipotone
3.Masaj antalgic și decontracturant pe regiunea lombară și pe membrele inferioare

Kinetoterapie
Perioada acută :
1.Relaxarea generală realizându -se prin exerciții de respirație: se înspiră amplu pe nas, se
expiră profund și prelungit pe nas.
Rexalarea generală se poate obține și prin metoda Jacobson care are 3 faze. În faza 1 –
prologul respirator se execută tim p de 2 -4 min ute inspiruri și expiruri ample. Î n faza 2 –
antrenamentul propriu -zis se începe cu membrul superior drept, se continuă cu membrul
superior stâng , apoi se continuă cu ambele, executându -se inspir amplu, timp în care

29
membrul superior se ridică de pe pat, lent până ce degetele nu mai ating patul, iar apoi
brusc, în timpul expirului se lasă membrul superior să cadă în pat, se continuă apoi cu
membrele inferioare și trunchiul. În faza 3 -revenirea se execută grimase, contracții
izometrice pentru a evit a vertijul sau hipotensiunea la ridicarea din pat.

Figura 10 . relaxarea Jacobson, f aza 2 -antrenamentul propriu -zis

(colecție personală cu acordul pacientului )

2.Scăderea iritației radiculare și relaxarea musculaturii paravertebrale lombare se execută
prin adoptarea unor posturi antalgice precum : decubit dorsal, cu capul și umeri ridicați pe
o pernă, genunchii f lectați cu un sul sub ei, talpile sprijinindu -se pe sol ; decubit ventral, cu
o pernă tare sub abdomen pentru a cifoza coloana lombară ; debubit lateral “ cocoș de
pușcă “ , presând perna cu mâinile pe abdomen ; decubit dorsal, cu șoldurile și genunchi la
90°, gambele sprijindu -se pe un scăunel.

Figura 11 . posturare:decubit dorsal cu o pernă cu abdomen
(colecție personală cu acordul pacientului )

30
În perioada subacută putem începe cu exerciții pentru relaxarea musculaturii contracturat e
și pentru asuplizarea trunchiului inferior din programulWilliams precum:

1. Din decubit dorsal se fectează și se extind ambii genunchi.
2.Decubit dorsal se trage pe rând un genunchi la piept încercând atingerea lui cu fruntea.
3.Decubit dorsal se trag concomitent ambii henunchi la piept.
4.Decubit dorsal cu palmele sub cap, se trage câte un genunchi la piept, apoi se execută
exercițiul cu ambii genunchi în același timp.
5.Decubit dorsal cu membrele superioare ridicate deasupra capului, genunchii flectaț i la
90°, tălpile pe sol, se împinge lomba în planul patului, contractând puternic abdominalii.
6.Stând pe un scăunel cu genunchii îndepărtați se fectează trunchiul ajungând cu mâinele
pe sol sub scaun (se menține poziția 5 secunde, apoi se revine).
Fieca re exerciți u se repetă de 4 -5 ori, executâ ndu-se de 2 -3 ori pe zi.

Figura 12 . Programul Williams, faza 2 Figura 13. Programul Williams , faza 1
(colecție personală cu acordul ) (colecție personală cu acordul )
În faza a 2 -a a perioadei subacute se vor executa următoare exerciții din programul
Williams.
1.Decubit dorsal cu genunchii flectați, tălpile pe pat: se apleacă ambii genunchi spre
dreapta până ce ating patul, iar capul merge spre stânga, apoi se repetă aceeași mișcare pe
partea contralaterală.

31
2. Decubit dorsal, călcâ iul stâng pe genunchiul drept și se realizează abducția șoldului și a
genunchiului pâna ce genunchiul stâng atinge patul sa u până la limita durerii, apoi se
inversează mișcarea.
3.Decubit dorsal se ridică membrul inferior cu genunchiul perfect intins cât mai sus, apoi
se realizează aceeași mișcare cu membrul contralateral.
4.În ortostatism se realizează genuflexiunii cu spatele drept, călcâiele rămân pe sol, cu
mâinile în spijin pe spătarul scaunului sau pe șipca de la spalier.

Figura 14 . programul Williams, faza 2 (c olecție pe rsonală cu acordul pacientului)

În această fază se indică exerciții din atâ rnat la spalier precum:
a) cu spatele la spalier, iar mâinile prind șipca deasupra capului cu palmele inainte:
-ridicări și coborâri ale genunchilor
-rotire stânga -dreapta ale genunchilor flectați la 90°
-balcularea în lateral la membrelor inferioare complet extinse
b) cu fața la spalier, mâinile prind bara cu palmele spre zid:
-pendularea bazinului și a mem brelor inferioare complet întins e
-cu picoare în sprijin p e ultima șipcă și mâinile prins e deasupra capului se execută cifozări
lombare.
În perioada cronică se încep e tonifierea lombară și se continuă cu asuplizarea coloanei
lombare.

32
1. Din șezând , se va realiza mișcare de despicare: mâna dreaptă a pacientului prinde
treimea inferioară a antebrațului său ; mișcarea este contrată de kinetoterapeut prin priză pe
frunte și pe mâna stângă – astfel se execută tehnica ‘’hold relax’’.
2.Decubit dorsal cu tălpile pe pat, genunchii flectați la 90° , se ridică capul, umerii și
trunchiul cu membrele inferioare întins e astfel încât palmele să alunece până la nivelul
genunchilor. Scopul acestui exercițiu este tonifierea dreptului abdominal.
3.Decubit dorsal, cu genunchii flectați la 90° și uniții duce ambii genunchii în lateral spre
planul patului, la sfârșitul mișcării kinetoterapeutul se opune executând o contracție
izometrică maximă.
Pentru continuarea asuplizării coloanei lombare în perioada cronică se realizează exercițiile
din Williams, fază 3.
1.Decubit dorsal, genunchii flectați la 90 ° se împinge lomba în planul patului contractând
peretele abdominal și basculând sacrul. Treptat se realizea ză aceeași mișcare până când se
extind complet genunchii .
2.În ortostatism, cu spatele la perete, tălpile la 25 -30 de cm depărtare de perete, se aplică
sacrul și lomba aplatiz ate pe perete, iar trepat călcâiele se aproprie de perete, menținându –
se în permanentă contractul lombei cu perete.
3.Decubit dorsal, se execută bicicleta încercându -se bascularea anterioară la pelvisului.
Program de kinetoprofilaxie secundară, de prevenire a recidivelor prin a doptarea unei
posturi corectoare:
1.Decubit dorsal cu genunchii puțin flectați (se poate folosi un sul pentru suport) și umerii
ușor ridicați (se poate folosi o pernă ortopedică).
2. Decubit lateral,cu coapsele și genunchii fl ectați (similar poziției ‘’cocoș de pușcă’’ ).
3.Orto statism : femeile fără tocuri (sunt acceptate ≤4 cm), presarea lombei de un perete,
conștientizarea poziției, a retragerii peretelui abdominal și delordozarea coloanei lombare.
4.În poziția șezând pe sca un linia genunchilor trebuie să fie de asupra liniei șoldurilor.

33
5.În poziția șezând pe scaun spatele trebuie să fie lipit de spătar (nu se stă pe marginea
scaunului).
Pacientul 2
Nume și vârstă : V.M., 46 de ani
Domiciliu: rural
Diagnostic: lombalgie cronică trenantă polidiscopatică bilaterală L4 -L5, L5 -S1, cu
radiculopatie bilaterală.
Tratament de recuperare
Electroterapie:
1.Electrostimulare, modulare în flecvență, pentru o mai bună pătrundere spre stru ctura
neuromusculară, durată 15 minute.

Fig. 15 Electrostimulare pe musculatura paravertebrală lombară și membru inferior
(colecție personală cu acordul pacientului)

2.Ultrasunet lombar paravertebral doză 0, 6 W/cm², 5 minute.
3.Fango dors olombar – 45°, 10 minute.

34

Figura 16 .fango 45° dorso -lombar(Colecție personală cu acordul pacientului)
Terapie manuală
1.Masaj relaxant, sedativ
2.Masaj antalgic și decontracturant.

Figura 17. .Masaj relaxant, antalgic (colecție personală cu acordul pacientului)
Kinetoterapie:
În perioada acută se adoptă posturi antalgice precum:
1. Decubit dorsal cu un sul sub genunchi, tălpile pe pat, cu capul și umerii ridicați pe o
pernă.

35

Figura 18 . Postură antalgică din decubit dorsal, (colecție personală cu acordul pacientului)
2. Orice poziție în care se simte bine pacientul.
Exerciții aplicabile în perioada subacută:
Relaxarea musculaturii coloanei lombare, cu reducerea lombosacralgiei se poate realiza
prin tehnica de facilitarea hold -relax modificată, în care se va aplica o rezistență
minimă.Pentru musculatura abdominală și cea a trunchiului se vor aplica diagonalele
membrelor inferioare.Dacă cont ractura lombară este pe parte stângă se va începe cu partea
dreaptă pentru activarea musculaturii.
Exercițiul 1. În cadrul primei diagonale de flexie a membrului inferior drept,
kinetoterapeutul aplică prize pe treimea inferioară a coapsei și pe fată dorsa lă a piciorului,
contrarezistența aplicând -se în momentul final de scurtare a diagonalei( în tot acest timp
genunchiul este în flexie de 90°). Aceasta diagonală activează mușchii abdominali
inferiori).
Exercițiul 2. În cadrul diagonalei 1 de extensie a mem brului inferior drept (genunchiul este
în extensie) priza se pune sub treimea inferioară a coapsei și sub genunchi, priza pe plantă
în jumătatea anterioară, iar contrarezistența se aplică la sfârșitul mișcări. Acestă diagonală
activează mușchii extensori l ombari.
Exercițiul 3. Din șezând, cu membrele inferioare intinse, se realizează mișcarea de
‘’despicare’’ (mâna dreaptă a pacientului prinde treimea inferioară a antebrațului său
opus ), se plasează membrele spre lateral, înspre coapsa stângă , în același timp se flectează
capul; kinetoterapeutul opune rezistență pe fruntea pacientului și pe mâna stânga la
încercarea de ridicare a membrelor, fiind executată tehnica ‘hold -relax’’.

36
Exercițiul 4. Din decubit dorsal, kinetoterapeutul aplică contrarezistență pe occiput pentru
extensia capului și pe mână pentru flexia membrelor care se află spre lateral, se ridică
membrele superioare pe diagonală. ( ‘’lifting -ul ‘’).
În perioada de remisiune completă, se insistă pe exerciții din ortostatism și patrupedie , dar
cel mai important este programul de prevenire a recidivelor, și anume, școala
spatelui(school back).
1. Suprafața patului de dormit ar trebui să fie cât mai tare, pentru ca corpul să nu se afunde
în ea.
2. Se recomandă coborârea din pat și urcatul în pat fol osind tehnica „rotirii în bloc”.
3. Din decubit dorsal, se va evita ridicarea simultană a ambelor picioare .
4. Ridicarea obiectelor se face prin flexia șoldurilor și a genunchilor; coloana lombară are
o poziție neutră.
5. Aplecarea și ridicarea din aplecare trebuie strict evitate; în loc de acestea se va sta pe
vine sau într -un genunchi.
6. Menținerea unei greutăți corporale ideale nu trebuie neglijată.
7. Pentru munca la sol (de exemplu, lucratul în grădină), trebuie efectuat sprijinul pe un
genu nchi, păstrând trunchiul drept.
12. Rezultate le; evaluarea durerii la 6 luni după tratament
La 6 luni de la finalizarea tratamentului, am reevaluat pacienții utilizând scala analog
vizuală, pe baza relatărilor subiective ale pacienților am obținut:

2 7 2 1 2 1 0 0 0 0 0
nivel 0 nivel 1 nivel 2 nivel 3 nivel 4 nivel 5 nivel 6 nivel 7 nivel 8 nivel 9 nivel 10 Nivelul durerii după tratament

37

Am putut constata îmbunătățiri sem nificative ale acestei evaluări , de la nivele ridicate ale
durerii, o pondere mare fi ind cuprinsă între valorile 6 și 9, având ca n ivel predominant
valoarea 8 pe S cala analog vizuală, iar la 6 luni de la tratament am obținut ca și valoare
predominantă nivelul 1, acesta regăsindu -se în relatările a 7 pacienți.
Am observat că durerea a fost no tată cu valori cuprinse între 0 – durere absentă și 5 – durere
moderată, care s -a regăsit în cazul celor 5 pacienți, comparativ cu intervalul de durere 3 -9
regăsit înainte de începerea tratamentului.
Se poate constata pe baza acestei importante evaluări , că metodele
balneofiziokinetoterapeutice s unt benefice stării pacienților.

Evaluarea dizabilității după tratament

La evaluarea dizabilității datorită durerii lombare, la 6 lun i după tratament am observat
îmbunătățiri semnificative din punct de vedere clinic și funcțional, comparativ cu
rezultatele obținute cu ajutorul chestionarului Roland -Morris înainte de tratament .

Astfel încât 60 % dintre pacienți au relatat că durerile sau ameliorat, durerea fiind
foarte mică, aproape ineexistență, 40 % dintre pacienții prezenți în studiu au spus că mai au
durerii pe fond de suprasolicitare. 60% 40% 0% Evaluarea dizabilității la 6 luni de la tratament
Dizabilitate moderată Dizabilitate mare Dizabilitate completă

38
Evaluarea incapacității cu ajutorul Scalei Quebec – la 6 lunii după tratament

După tratament am obținut rezultate semnificative, nemaifiind niciun pacient
incapabil de a -și dezvolta ac vitațiile zilnice singur, 33% dintre pacienți au spuns că
durerile sun t ocazionale, iar 67 % dintre pacienții încluși în studiu au spus că durerile sunt
aproape ineexistente, de mică intensitate.
Discuții
Tratamentul de recuperare a fost alcătuit în funcție de sediul fiecăr ei leziuni, în
funcție de afectarea locomotorie, pentru fiecare pacient în parte , având totodată în vedere
și diagnosticele heredo -colaterale.
Examinarea clinico -funcțională a fost efectuată atent la fiecare pacient pentru a
putea surprinde modificările existente la nivel articular și muscu lar. În funcție de aceste
modificări s -a stabilit planul de tratament medicamentos, planul de tratament de
recuperare, precum și regimul igieno -dietetic.
Pacienții au fost informați în prealabil despre modelul terapeutic, despre importanța
fiecărei procedu ri cât și despre necesitatea adoptării unui regim sănătos de viață.
Electroterapia grefată pe tratametul medicamentos core ct constitui t, alături de
celelalte proceduri de recuperare, cum ar fii: termoterapia, hidrokinetoterapia, au dus la 67% 33% 0% Incapacitate minimă Incapaciate mare Incapabil de a realiza

39
combaterea durerilor, creșterea amplitudinii mobilității articulațiilor și la combaterea
incapacității datoritate durerii lombare.
Din cadrul e lectroterapiei , electrostimularea structurilor neuromusculare a zonei
afectate, ținând cont de caracteristicile fiecărui pacient a gradului de denervare prin
afectare periferică, are un efect semnificativ în perioada acută și subacută a bolii.
Prin aplicarea masajului stimulant, decontracturant, antalgic și tonifiant am ajutat la
tonifierea musculaturii, prin mărirea contrac tibilității musculare.
Prin aplicarea corectă a programului de kinetoterapie compus din mobilizări pasive,
auto-pasive și active, programul Williams, tehnica Kabat și FNP, s -a realizat ușurarea,
încurajarea și accelerarea răspunsului motor voluntar prin st imularea proprioceptorilor din
mușchi, tendoane, articulații, la acestea adăugându -se și stimularea extero – și
telereceptorilor.
Odata cu scăderea gradului de dizabilitate s -a realizat, prin tehnicile de
kinetoterapie, tonifierea musculaturii s tabilizatoare a trunchiului superior și inferior,
relaxarea gener ală, scăderea iritațiilor radicu lare, detensionarea musculaturii contracturate
și reglarea sistemului neurogevetativ.
Pacienții din acest lot de tratament au avut o compliantă bună la planul de
tratament, astfel evoluția lor a fost favorabilă.

40
III. Concluzii
În studiul efectuat asupra lotului compus din 15 pacienți s -au observat următoarele
aspecte:
1. Raportul dintre cele 2 sexe incluse în lot este mai mare în cazul bărbaților (8:7).
2. Mediul de proveniență este atât cel rural, cât și cel urban, predominant fiind cel
urban.
3. Vârstă predominată a fost următoarea:
35-49=6 persoane
4. Prin mijloacele terapeutice folosite, se remarcă o îmbunătățire semnificativă a
condiției pacientului, reducerea durer ii, dar și îmbunătățirea mobilității coloanei
lombare.
5. Programul de recuperare l -am conceput în așa fel în cât să putem alterna activitatea
fizică cu repausul pentru a nu intervenii oboseala musulară. Eficiența programului
de recuperare a fost condiționat de cooperarea pacientului, care ne -a asigurat
continuar ea programului în mod corect și acasă, până la următorul control, urmând
să primească alte sfaturi după reevaluare.
6. Eficiența maximă a programul de electroterapie depinde de următorii factori:să nu
producă leziuni tegumentare, să nu intervină reacția de a comodare, să fie eficientă,
să nu producă reacții de te tanizare la nivelul unității neuro -motorii , să nu producă
fenomenul de oboseală musculară.
7. Marele avantaj al electroterapiei este ca ajută la scăderea durerii, adică produce
efectul antalgic, miorelaxant, având rezultate rapide în vederea îmbunătățirii
calității vieții.
8. În schimb, marele dezavantaj al electroterapiei, este că nu rezolvă etiolog ia
afecțiunilor lombo -sacrate ( discopatii, radiculopatii , tulburări de statică lombo –
sacrată) de aceea bolnavii vor fi educați să acorde atenție coloanei lor și să execute
periodic elemente din programul complex de recuperare.
9. Îmbunătățirea electroperapi ei, ținând cont de caracteristicile fiecărui pacient,
realizată prin modulările semnalelor de joasă flecvență, sunt o pledoarie în plus în
recomandarea electroterapiei bazate pe dovezi.

41
Bibliografie :
1. Nemeș D., Onofrei R. “Fizioperapia in afecțiunile muscu loscheletale”, Editura Lito
U.M.F.T. 2010
2. Novea nu L. Fiziologie (curs) -fiziologia mușchiului scheletic, U.M.F.T., Timișoara,
2011
3. http://www.slideshare.net/tarzan1a/atlas -de-anatomie
4. Prundeanu H., Șargan I., Epure V., “Aparatul locomotor ’’, Editura Artpress, 2010
5. Gogulescu A. “Kinesiologie Func țională ”, Editura Eurobit, Timi șoara, 2011
6. Cațan L., Neurologie (curs) -Recuperarea în afecțiunile neurologice , 2016
7. Drăgoi M., Milicin C., “ Ghid practic ș i legislativ de electroterapie’’, Editura LITO
U.M.F. T. 2008
8. Braga R. – Fiziologia aparatului neuromuscular (note de curs). UMF „Carol Davila”,
București, 2010
9. Cațan L. și colab. – “Fizioterapia în afecțiunile neurologice ’’, Ed. Victor Babeș,
Timișoara, 2010
10. Hertling Darlene, Kessler M. Randolph — Management of Common Musculoskeletal
Disorders – Physical Therapy. Principles and Methods — Fourth Edition. Lippincott
Williams & Wilkins 2006
11. Nemeș D. & Gogulescu A. – Kinesiologie funcțională – format electronic, U.M.F.T.,
Timișoara, 2006
12. Firă-Mladinescu O. – Fiziopatologie – Note de curs Balneo -Fizio -Kinetoterapie și
Recuperare. Editura Eurobit, Timișoara, 2007.
13. Nemeș I. D. A., “ Tehnici de kinetoterapi e’’ format electronic, UMF Timiș oara 2006
14. Nemeș D, Amăricăi E, Suciu O, et al– “Curs: Fizioterapia în afecțiunile neurologice ’’,
LITO U.M.F.T 2010
15. Drăgoi M., Milicin C., Gherman F., Dră goi R. G., “ Ghid practic ș i legislativ de
electroterapie’’ , Lito U.M.F.T. , 2008
16. Nemeș D., Totorean A., Gogulescu A., et al , “Tehnici în kinetoterapie ’’-format
electronic, Timișoara 2006
17. Totorean A., “Kinesiologie clinică ’’-Cursul disciplinei, format electronic, 2014
18. Nicolai I., “Cercet ări pri vind analiza mersului la pacienții cu lombosciatică cronică
trenantă’’, format electronic, Iaș i, 2010
19. Rednic S, “ Durerea lombară ’’, format electronic, Cluj -Napoca, 2015
20. Marinescu D., “ Durerea lombară și sciatică ’’, Editura Gemma Print, 2009

42
21. Niculescu T. C., Carmaciu R., “ Anatomia ș i fiziologia omului’’, Editura Corint, 2009
22. Stefănuț M., “ Anatomia omului, volumul 1’’, Chișină u, Centrul Editorial -Poligrafic
Medicina, 2007
23. Chiriac R ., Ancuța C., Munteanu C., et al , “Recuperarea în afecț iunile musculo –
scheletatale ’’, Rev ista Medicală Chir Soc Med Iaș i, 2006
24. Chiriac R ., Ancuța C., Tacu C., “Strategii și metode î n medicin ă fizică și recupera rea
medicală a aparatului musculo -scheletal ’’, Revista Medicală Chir Soc Med Iaș i, 2006
25. Chiriac R ., Florica B ., Mutica M ., Cardei M ., Badea C ., Chiriac C., “Rahimetria ș i
tratamentul de recuperare al lomboradiculalgiilor joase ’’, Curier Medical 2006
26. Rădulescu A., “ Electroterapie’’ , Editura Medicală , 2014
27. Drăgan A., “ Curs de Electroterapie’’ , Editura Corint, 2009
28. Drăgan. A., “ Electroterapia cu curent electric de joasa flecvenț a (cu impulsuri) ’’,
Editura Corint, 2008
29. Cevei M., “Elemente de electroterapie practică ’’, Editura Universității din Oradea,
2009
30. Ianc D., “ Hidrotermoterapia’’, Oradea, Lito 2014
31. Popescu R., Patru S., “ Hidrotermoterapie și balneologie’’ , Editura Medicală
Universitară , Craiova 2007
32. Popescu R., “Balneoclimatologie ș i Recuperare’’ , Editura Medicală Universitară ,
Craiova 2006
33. Marza -Danila D., “ Bazele generale ale kinetotera piei’’, Editura Alma Mater, Bacă u
2012
34. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27190772
35. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27190760
36. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27187219
37. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27184314
38. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27167551
39. Marcu V., Dan M., “ Kinetoterapia’’, Editura Un iversităț ii din Oradea, 2006
40. Rădulescu A., “ Baln eoclimatologie’’, Editura M edicală, 2014

43