Specializarea Asistență Socială Programul social ”Cornul și laptele” Student, Mădălina GROZA Grupa 3 Anul II Seminar: Politici Sociale Semestrul I An… [606242]

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Specializarea Asistență Socială

Programul social ”Cornul și laptele”

Student: [anonimizat] 3
Anul II
Seminar: Politici Sociale

Semestrul I
An universitar 2016/2017

1
Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………. 2
Scopul și obiectivele programului ”Cornul și laptele” ……………………………………………….. 2
Factori istorici și sociali …………………………………………………………………………………………. 4
Natura programului ……………………………………………………………………………………………….. 5
Implementarea programului ……………………………………………………………………………………. 5
Influiențe politi ce ………………………………………………………………………………………………….. 7
Constrângeri majore și factori favorizanți ………………………………………………………………… 8
Evaluarea …………………………………………………………………………………………………………….. 9
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. ……….. 10
Bibliografie ……………………………………………………………………………….. ……………………….. 11

2

Introducere
Un program social reprezintă acel ansamblu de activități sau de proiecte ce sunt
direcționate spre un obiectiv sau mai multe obiective, în care resuresele materiale, financiare sau
umane sunt axate pe crearea de bunuri sau servicii ce sunt soluții la anumi te nevoi.
Programul social ”Cornul și Laptele” a fost adoptat cu scopul de a oferii servicii școlare
prin asigurarea unui supliment nutritiv copiilor ce se află în învățământul școlar . Programul face
parte din ”Planul național anti -sărăcie și promovare a i ncluziunii sociale”.1
I. Scopul și obiectivele programului ”Cornul și laptele”
Uniunea Europeană distribuie laptele în școli încă din anul 1977 . Scopul acesteia este de
a preveni riscurile de sănătate, precum obezitatea, excesul ponderal, diferite boli cronice și de
asemenea pune accentul pe eficiența cheltuielilor de dicate promovării consumului de produse
agricole în școli .
În România, programul a a fost inițiat prin Ordonanța de Urgență Nr. 96 /2002 .2 Programul își
propune să asigure o gustare echilibrată în timpul anului școlar, acoperind o parte din necesarul
nutrițional zilnic al copiilor, iar ca obective, întrajutorarea copiilor din familiile sărace.
A.1. Deoarece în țările dezvoltate există în fiecare instituție de învățământ o cantină unde se
servește mâncare, iar în România sunt rare aceste cantine, Parlamentul României a aprobat legea
prin care se oferă produse de panificație și lactate cop iilor din clasele I -VIII din învățământul de
stat și privat precum și copiii de la grădinițele de stat sau private. S-a considerat că
implementarea acestui program contribuie la pregătirea autorităților și a industriei pentru
aplicarea Politicii Agricole C omune în urma asocierii la Uniunea Europeană.
A.2. Programul constă în încurajarea consumului de produse agricole în școli. În urma unui
studiu efectuat, peste 95% din persoanele intervievate, consideră că acest program este necesar.
Copiii acordă mare încredere acestui program deoarece le dă o oarecare atmosferă de egalitate

1 http://arhiva.gov.ro/planul -national -anti-saracie -si-promovare -a-incluziunii -sociale__l1a100022.html , accesat la
data de 28.12.2016, ora 22:03.
2 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDONANTE -DE-GUVERN/OUG96 –
2002_act.pdf , accesat la data de 29.12.2016, ora 13: 27.

3
între ei. C opiii ce provin din familiile defavorizat e vor avea o masă sănătosă și îi vor scutii pe
părinți de banii pe care îi cheltuiau pe pachet, salvăndu -i pentru educația copilului. Nu se vor mai
face diferențe între copii i care veneu cu un pachet bogat și între cei ce aveau un pachet
sărăcăcios sau ine xistent, copiii cu situație mai bună râzând de copiii cu o situație mai puțin
bună.
A.3. În acest program se încadrează persoanele afectate de sărăcie ce provin din familii
numeroase . Cu cât familia este mai numerosă, cu atât se sporesc șansele ca aceasta să intre în
sărăcie, copiii renunțând la școală pentru a putea aduce chiar ei venit în familie, ceea ce mărește
abandonul școlar. Și menținerea unui copil în învățământ este o problemă, cu toate că acesta este
gratuit. Rechizitele, îmbrăcămintea, hrana, r eprezintă costuri ce pot fi greu de acoperit, precum și
locul de acasă unde copilul trebuie să învețe.
În acest context, programul ”Cornul și laptele” a fost înființat ca un procedeu ce avea ca
scop reducerea inegalității sociale, copiii fiind considerați un grup vulnerabil, expus riscurilor
sociale.
A.4. În anul 2002 când a fost lansat programul național, aproximativ 2.300.000 de preșcolari,
clasele pregătitoare și elevii din clasele I -VIII din învățământul de stat și privat au beneficiat de
acest program, fiind alocați 435 de milione de lei pentru implementarea sa. Acest program este
unul din cele mai de durabile programe guvernamentale din România. Atunci când România a
intrat în Uniunea Europeană, componenta ”laptele„ a început să fie finanțată din Fondul
European de Garantare Agricolă .
Consumul de lapte este cel mai redus în țara noastră față de celelate țări din Uniunea Europeană.
În anul 2013 fiind ambalați doar 32 de ml de lapte pe z i, de persoană, cu toate că Societatea de
Nutriție din România recomandă 2 -3 porții de lapte pe zi. Programul de distribuire a laptelui în
școli contribuie cu 200 de ml, la necesarul de calciu zilnic al copiilor ce sunt incluși în sistemul
de învățământ.
A.5. Obiectivul principal al acestui program este acela de a ofer i un beneficiu social de tip
categorial de tip necontributoriu ce se extinde pe o arie largă având ca grup țintă elevii din
clasele I -VIII și preșcolari. Un alt obiectiv ar fi acela de a redu ce rata abandonului școlar care

4
pentru copiii nevoiași reprezintă o sursă de hrană, chiar și o familiei se poate hrăni cu laptele și
cornul de la copiii care nu îl doresc.
B.1. Programul v rea să prevină abandonul școlar și obezitatea care este în creștere în rândul
elevilor.
Obiectivele declarate oficial sunt acelea de a dezvolta servicii școlare prin asigurarea unui
supliment nutritiv copiilor de vârstă școlară.
C. Obiectivele programului european promovează educația pentru o alimentație sănătoasă,
pe când la nivel național, programul reprezintă o intervenșie socială susținută pe principiul
”dreptul deja câștigat”.
D. Obiectivele pe termen scurt ale programului sunt acelea de a oferi nutr ienții de care are
nevoie corpul uman, de a oferi o alimentație sănătoasă. Pe termen lung, programul vrea să reducă
abandonul școlar și să le ușureze viața copiilor nefavorizați.
II. Factori istorici și sociali
A. Abandonul școlar și sărăcia au existat dintotde auna, sărăcia fiind cauza abandonului
școlar.
B. Pentru socie tate, această problemă este văzută ca fiind sursa creșterii analfabetismului, a
șomajului, a prostituției, a crimelor și a violenței.
C. Factorul major care a generat această problemă este sărăcia. Din cauza aceasta, părinții
aleg să nu le mai ofere copiilor o educație, ci îi pun să muncească, sau să stea acasă să aivă grijă
de gospodărie și de frații mai mici, sau să fure pentru a aduce venituri în casă. Un alt factor este
și indiferenșa so cietății față de această problemă.
D. Din perspectivă istorică, ca soluții aduse acesti probleme au fost rechizitele gratis, alocații
pentru susținerea familiei, alocații complementare, indemnizații, unii profesor veneau acasă la
copiii aflați în risc de a bandon școlar și făceau pregătire cu ei, au fost înființate centrele de zi ce
aveau menirea să ajute copiii în rezolvarea temelor și a nelămuririlor pe care le aveau.

5
E. Soluțiile aplicate, în mare măsură au avut succesc, dar d in păcate, nu toți părinții sunt
deschiși acestor soluții și nu înțeleg că educația copilului lor este importantă, așa că refuză să fie
ajutați.
III. Natura programului
A. Acest ui program i s -a adăugat componenta fructe și anume mere. Se vor divers ifica
alimentele de panificație, se vor adăuda morcovi, castraveți sau ardei grași.3
C. Programul se administrează un ităților de învățământ atât cele public e, cât și cel e privat e.
D. La nivel zonal, atribuțiile sunt acelea de a asigura distribuția și depozitarea produselor și
de a asigura fonduri școlilor pentru depozitare.
La nivel județean, se organzează licitații pentru atribuirea contractelor, se urmărește aplicarea
contractelor, se asigură fonduri pentru operațiunile de depozitare.
La nivel guvernamental, se alocă bani pe baza numărulu i de beneficiari, asigură implementare
programului în unitățile de învățământ și definitivează lista produselor oferite.
E. Finanțarea se realizează cu ajutorul fondurilor europene pentru componenta ”lapte”, iar
pentru componenta ”corn” fondurile provin di n partea guvernului.
IV. Implementarea programului
A.1. Forța de muncă existentă va fi utilizată pentru a recruta furnizori, pentru a primi
alimentele, pentru a verifica alimentele, pentru a distribui alimentele în școli, pentru a depozita
alimentele.
A.2. Vor trebui angajate persoane care să distribuie pachetul alimantar în fiecare clasă.
A.3. Se utilizează resursele tradiționale de forță de muncă în cea mai mare parte.
A.5. Programul poate fi ineficient în zonele slab dezvoltate în care accesul poate fi o problemă
iar forța de muncă inexixtentă, iar în zonele bine dezvoltate programul rămâne puternic.

3 Programul “Cornul și laptele” în școli se extinde cu MORCOVI, ardei grași sau castraveți , articol red actat de
Teodora Cimpoi, http://www.evz.ro/cornul -si-laptele -in-scoli -se-extinde -cu-morcovi -ardei -gras.html , accesat pe
data de 03.01.2017, ora 16:43.

6

B.1. Uniunea Europeană contribuie cu 8,2 milioane de euro, este plătit în limita a ma xim 0,25
litri echivalent lapte pe copil beneficiar pe zi de școală , iar Guvernul contribuie cu 34,674
milioane de lei.
B.2. Aceste grupuri interacționează complementar în aingerea scopurilor și obiectivelor
acestui progam. Cerințele UE sunt acelea ca România să alinieze programul la inițiativa
europeană ”Laptele în școli” și să elaboreze o strategie națională.
B.4. Deoarece acest program este finanțat de Guvern, este normal să existe un interes național.
B.5. În anul de învățământ 2006/2007 a u fost alocați 1.048.447,53 de lei, iar în anul de
învățământ 2013/2014 au fost alocați 11.995.865,74 de lei din fondurile FEGA.4
C.1. Sursele externe de care depinde programul sunt fondurile alocate de Uniunea Europeană .
Programul ”Laptele în școli” este susținut de Uniunea Europeană încă din anul 1977, iar ca surse
externe dependente de serviciile acestui program sunt tot elevii.
Programul încearcă să coopteze lideri locali într -o măsură destul de mare pentru ca acesta s ă
funcționeze cât mai bine.
D. Serviciile specifice pe care le oferă programul social sunt acelea de a oferi o masă pe zi
elevilor din unitățile de învățământ și nutrienții de care are nevoie organismul.
D.1. În prezent, toate școlile și grădinițele atât din sistemul public, cât și privat, au beneficiat
de aceste servicii.
D.2. Nu există o discrepanță între serviciile actuale și serviciile ce au fost desemnate ca
obiective ale programului.
D.3. Coeficientul de risc este reprezentat de risipă și este în proporție de 15%. Acest coeficient
de risc afectează eficiența programului deoarece se pierd bani care ar putea fi investiți în altceva
și demonstrază că elevii nu sunt mulțumiți de ceea ce primesc, cornul și laptele fiind aruncat și
neconsumat.

4 http://www.madr.ro/docs/ind -alimentara/strategia -lapte -in-scoli -2015 -2016.pdf , p. 7.

7
D.4. Serviciile oferite sunt realiste, deoarece acoperă o nevoie a beneficiarilor, le oferă o masă
și o viață mai sănătoasă.
D.5. Livrarea serviciilor se bazează pe o abordare multidisciplinară, deoarece sunt implicate
mai multe nivele și persoane ce se ocupă de acest lucru.
V. Influiențe politice
A. Principale le grupuri care controlează și influențează activitățile programului sunt : PSD,
autoritățile publice locale, Ministerul Educației și Cercetării Științifice , Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale .
B. La nive lul local: unitățile școlare și consiliile l ocale; la nivel zonal: consiliul județean și
consiliile locale ale sectoarelor Bucureștiului, inspectoratele școlare județene, Direcțiile Județene
de Sănă tate Publică ; la nivel statal: Ministerul Finanțelor Publice , Agenția de Plăți și Intervenții
în Agricultură, Ministerul Educației ș i Cercetării Științifice, Ministerul Sănătății prin Institutul
Național de Sănătate Publică, Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului și Institutul de Naționa l
de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N . Paulescu , Autoritatea Națională pentru
Protecția Consuma torilor.5
Autoritățile publice locale asigură primirea și distribuirea produselor lactate și de
panificație. Ministerul Finanțelor Publice acordă cofinanțarea pe baza numărului de copii
beneficiari. APIA decontează consiliilor județene sumele provenite din fonduri europene.
Ministerul Educației ș i Cercetării Științifice asigură introducerea programului în unităț ile de
învățământ. , Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul de
Ocrotire a Mamei și Copilului și Institutul de Naționa l de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Prof. Dr. N. Paulescu sunt principalele surse de evaluare î n încheierea listei produselor oferite.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consuma torilor aigură contravenții pentru cazurile
sesizate. Consiliul județean asigură fonduri pentru depozitarea și distribuția produselor .

5 (Cornul și laptele, articol redactat de Andreea Ofițeru, http://www.gandul.info/stiri/cornul -si-laptele -de-ce-risca –
guvernul -sa-ramana -fara-bani -de-lapte -de-la-uniunea -europeana -13962323 , accesat pe data de 04.01.2017, ora
19:35.

8
Inspectoratele Școlare Județene ver ifică condișțiile de igienă. Direcțiile Județene de Sănătate
Publică controlează școlile, distribuitorii și producătorii. Unitățile școlare asigură depozitarea și
distribuire produselor. Consiliul local asigură fonduri pentru depozitare școlilor.
Având în vedera faptul că acest program a luat naștere datorită partidului politic PSD, influența
politică este prezentă în acest program.
C. Problema tratată prin program nu a avut un aspect politic major.

VI. Constrângeri majore și factori favorizanți
A. Programul ”Cornul și laptele” a fost implementat în România de către Adrian Năstase, ce
avea ca menire ușurarea accesului la educație pentru copii. Din păcate există copii din familiile
sărace în care cornul și laptele poate fi singura mâncare consistentă pe care o consumă în acea zi.
B. La început, acest program a fost văzut ca un program care avea un scop electoral. Cu
trecerea anilor, calitatea cornurilor și a lapteleui a scăzut, copiii alegând să dea mâncarea
maidanezilor, accentuându -se percepția negativă cu privire la eficiența programului. Furnizori
aleg să livreze produse mai proaste pentru a obține profit mai mare.
C. Pentru optimizarea serviciilor, mâncarea ar trebui să fie diversificată, să fie măcar de
două ori pe săptămână biscuiți cu lapt e, sau corn cu iaurt. Ar trebui să se aleagă furnizori noi care
pun accent pe calitate. Copiii să fie întrebați în legătură cu ce fructele, produsele lactate și de
panificație ar vra să le consume.
Pentru ca să nu mai existe risipă, ar trebui să se întocme ască o listă cu elevii care nu doresc să
primească corn și lapte.
D. Pentru a ajuta copiii din familiile sărace cu asigurarea unei mese și a aportului de
nutrienți, pentru a reduce abandonul școlar, pentru a scuti părinții de o cheltuială în plus, toate
acestea sunt factori ce au dus la construirea acestui program social.

9
VII. Evaluarea
A. Pentru a afla dacă programul ”Cornul și laptele” îndeplinește toate scopurile propuse de
acesta, personalul a realizat o analiză SWOT și un interviu cu beneficiarii direcți și indirecți ai
programului.
Punctele tari ale acestui program sunt acelea că el răspunde nevoilor sociale reale prin
completarea nutrienților lipsă din organismul copiilor din familiile sărace și faptul ca acest
program revine tuturor elevilor, in diferent de rasă, religie, statut social, orientări politice și
culturale.
Un punct slab al acestui program îl reprezintă faptul că în mediul urban, nu toți copiii consumă
cornul și laptele, ci din potrivă le aruncă sau se joacă cu ele în loc să le mănânce , acest lucru
însemnând o risipă. Cornurile nu sunt proaspete atunci când sosesc în școli, iar copiii refuză să le
mănânce. Din cauză că mereu copiii mănâncă corn și lapte, la un moment dat se plictisesc de
această combinație și la un moment dat nu mai vor să le mănânce.
Din păcate nu există persoane însărcinate cu distribuirea cornului și laptelui, elevii fiind obligați
să se duce ei după mancare și să o împartă la fiecare copil.
Oportunitățile acestui program ar fi acelea de a numi căteva persoane responsabile de
distribuirea cornului și a laptelui și diversificarea mesei cu iaurt, biscuiți, fructe sau lapte bătut.
Amenințările acestui program poat fi acelea că în școlile în care există mulți elevi, la unii
dintre acești elevi ori primesc cornul și laptele prea târziu, ori nu îl mai primesc deloc.
În urma interviului față -în-față cu elevii, părinții și profesorii, s -a ajuns la concluzia că:
După interviul cu elevii, rezultatele spun că elevii apreciază faptul că laptele se află într -o cutie
în form ă de piramidă care se poate bea cu paiul. Majoritatea consumă laptele la școală, iar restul
îl consumă acasă. Copiii apreciază mai mult laptele decât cornul și că sunt conștienți de faptul că
laptele și cornul este consistent și este prezent în fiecare zi de școală.
În interviul cu părinții, acești afirmă faptul că a lor copii consumă laptele atât la școală, cât și
acasă . La fel ca și copiii, părinții apreciază mai mult laptele decât cornul și apreciază faptul că îi

10
scutește de câteva cumpărături. Părinții au mai spus și că acest program îi tratează pe copii în
mod egal.
În interviul cu profesorii s -a constatat faptul că ei știu mai bine, decât părinții, ce fel de lapte se
distribuie în școli. Profesorii din mediul rural apreciază mai mult programul decât ce i din mediul
urban și vor continuarea acestui program. (Evaluarea programului na țional ”Cornul și Laptele”,
360insights)
B. Evaluarea a fost realizată de către echipa de consultanță și cercetare de marketing cu
scopul de a -și ajuta clienții să ia deciziile potrivite pentru dezvoltarea afacerii lor , din cadrul
Societății Europene de Teste și Certificate.
Concluzii
Părerea mea este că ar trebuii acordată mai multă atenție asupra calității produselor.
Cornul, pe lângă faptul că este tare, nu are nici un gust și din această cauză nu este mâncat, ci
dinpotrivă, este ori folosit pe post de minge, ori aruncat la gunoi.
Consider că produsele ar trebuii livrate în școli în acea zi când sunt și servite, nu aduse cu două
zile înainte, deoarece acestea se învechesc și copiii aleg să nu le consume. Pentru ca acest lucru
să se întâmple, ar trebuii să fie angajate mai multe persoane care să distribuie produsele în școli
sau cel puțin să reușească să cuprindă toate școlile din respectivul oraș.
În opinia mea, ar trebui să se aleagă cu atenție furnizorii programului, deoarece din cauza lor
acest program social este mai mult o risipă. Am văzut elevii aruncând cornul la gunoi, laptele
dându -l la animale, iar cu merele jucându -se prin clasă afirmând că aceste produse sunt de
proastă calitate și nu se riscă să le consume, ceea ce mi se pare greșit, acest program nu își mai
îndeplinește scopul.

11
Bibliografie
1. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDONANTE -DE-
GUVERN/OUG96 -2002_act.pdf.
2. http://www.madr.ro/docs/ind -alimentara/strategia -lapte -in-scoli -2015 -2016.pdf.
3. http://www.madr.ro/docs/minister/programul -pentru -scoli -consultativ.pdf.
4. http://www.publicinfo.gov.ro/library/lapte_si_corn_expert.pdf.
5. http://www.retail -fmcg.ro/wp -content/uploads/2013/11/Raport -evaluare -perceptie –
Program -Lapte -Scolar -RO.pdf.
6. http://www.evz.ro/cornul -si-laptele -in-scoli -se-extinde -cu-morcovi -ardei -gras.html .
7. http://www.gandul.info/stiri/cornul -si-laptele -de-ce-risca -guvernul -sa-ramana -fara-bani-
de-lapte -de-la-uniunea -europeana -13962323 .