SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA LUCRARE DE LICENTA PAUPERITATEA IN MEDIUL RURAL Coordonator științific Conf. univ. dr. Irimescu Gabriela Autor… [607604]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

LUCRARE DE LICENTA

PAUPERITATEA IN MEDIUL RURAL

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Irimescu Gabriela
Autor
Panainte(Maftei) Petronela Andreea

IUNIE 2018

1

DECLARAȚIE
Prin prezenta declar că lucrarea de licență/ de disertație cu titlul “PAUPERITATEA IN
MEDIUL RURAL” este scrisă de mi ne și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate
sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor d e evitare
a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deț ine referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Iași, 28.06.2018
Panainte Petronela Andreea (Maftei)
_________________________

2

CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………….3
CAP.1. SARACIA IN MEDIUL RURAL
1.1. Motive ale saraciei in mediul rural……………………………… …………………… ….5.
1.2 Saracie fizica sau psihica, locuinta,cum percepe populatia saracia……… ………….… ….8
1.3.Saracii care muncesc si saracii care nu vor sa munceasca………………… …………….14
1.4. Educatia in mediul rural ……………………………………… ……….. ………………. 19
1.5. Sanatatea in mediul rural…………………………………………… ……………………25
1.6.Agricultura in mediul rural, portita de iesire din saracie sau nu?…………………. ………….. …28
1.7.Saracia , masuri disperate…………………………………………………… ………. …..32
1.8.Romii din mediul rural…………………………………… …………………………… …34
CAP.2 PROTECTIA SOCIALA
2.1 .Servicii sociale, protectia sociala in mediul rural………………… ……………………..37
CAP.3 SARACIA PRINTRE BENEFICIARII DE AJUTOR SOCIAL
3.1 Saracia in mod practic……………………………………………………………….….46
3.2 Beneficiarii de ajutor social din Comuna Deleni, Jud Vaslui ………………………..….47
Concluzii…………………………………………………………………………………….. 59
Bibliografie …………………………………………………………………………………… 62

3
INTRODUCERE
Termenul de pauperitatea sau saracie, cum este d e altfel mai des intalnit ,este un
subiect de actualitate .Saracia este reprezentata de l ipsa mijloacelor materiale necesare
existenței.In acesta lucrare propun dezvoltarea subiectului saracie, motive , grade , politici de
eradicare, masuri de protectie. “ Robert McNamara , un om politic american, defineste sărăcia
absolută ca o stare extremă a existenței umane când individul în lupta pentru supraviețuire
este expus la lipsuri și umilințe de neînchipuit, ce depășesc fantezia lumii privilegiate .”In
zilele noastre, cand am evoluat atat pe atat de multe planuri, mi se pare o mediocritate ca
saracia nu a fost combatuta in totalitate si mai exista oameni care trebuie sa indure starea
mentionata de anterior. Acest fenomen negativ este resimtit diferit de oameni, acestia fiind
incercati de sentimente cum ar fi frustarea , umilinta, resemnarea .Din pacate cu toate ca lupta
impotriva saraciei a fost inceputa de o perioada mare de timp, acest fenomen nu a fost
eradicat, afectand o mare parte a populatiei Romaniei .M a voi concentra asupra mediului
rural , acesta fiind perceput ca fiind mai afectat de saracie decat mediul urban conform
statisticilor actuale. România are cea mai mare cotă din UE de populație care trăiește în
zonele rurale (45% din totalul populației) și , conform datelor INS pentru 2010, riscul de
sărăcie extremă este patru ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparație cu zonele
urbane (2,2%). Voi dezvolta motivatia si posibilele cauze a acestui fenomen in mediul rural,
de la saracia relativa pana la saracia extrema. Consider ca politica de eradicare a saraciei este
oarecum eronata, punandu -se accent pe oferirea de ajutoare financiare.Pentru multi cetateni ai
acestei tari, problema este mentalitatea.Invatati sa se multumeasca cu putin , in momentul
oferirii ajutoarelor sociale acestea salasluiesc in aceasta stare, nedorind sa evolueze.Am
observat cu stupoare ca mentalitatea unora este piedica, unii fiind deranjati de incercarea
autoritatilor de a le oferi alta alternetiva decat a trai in saracie.Este r evoltator de asemenea ca
in 2018 mai avem copii care merg la culcare flamanzi sau care nu au posibilitatea de a merge
la scoala si parinti afectati de privare materială severă, în sensul că nu -și poate permite să
achiziționeze articole considerate dezirabi le sau chiar necesare pentru a duce un trai
decent. Cei mai multi care traiesc in saracie extrema sunt familiile sau persoanele singure care
nu au domiciliu stabil sau care chiar efectiv nu au locuinta sau acte fiind foarte greu pentru
autoritati de a le in cadra in vreun tip de prestatie sociala.Avand in vedere ca in mediul rural

4
comunitatile sunt mai mici, iar persoanele de la sate sunt mai apropiate , consider ca
fenomenul de saracie extrema este mai putin intalnita, oamenii ajutandu -se atat reciproc , cat
si compensand o parte din lipsa veniturilor cu alimente din propria gospodarie.
Un lucru negativ ce reiese din faptul ca la sat toate lumea se cunoaste si situatia materiala
a fiecaruia este stiuta, este acela ca apare stigmatizarea.De obicei aceste pers oane sunt
marginalizate de alte persoane din comunitate, fiind in risc de excluziune sociala.Un alt
fenomen ingrijorator este cantitatea celor ce beneficiaza de ajutoare sociale, acestia fiind
sustinuti de populatia activa.In unele zone numarul beneficiari lor este aproximativ la fel de
mare ca a celor ce sunt incadrati in campul muncii.In modul in care se desfasoara politica
actuala de eradicare a saraciei, mai avem mult de lucru.

5
1.1 Motive ale saraciei in mediul rural
“Romania in prezent este in sensul general o tara rurala ,93.7% din teritoriul Romaniei
este reprezentat de partea rurala , aici locuind 47% din cetatenii romani.Desi 40% din forta de
munca este angajata pe plan local, doar 13.4% lucreaza in agricultura.” (The Sociology
Institut e of the Romanian Academy, 2005). O mare parte din populatia din mediul rural care
traieste in saracie sunt fermierii care practica agricultura de subzistenta si persoanele care
lucreaza fara forme legale.Acestora le lipseste capitalul pentru a asigura un trai decent.De
asemenea datorita nesigurantei financiare acestia nu pot face imprumuturi bancare pentru a -si
imbunatati si dezvolta afacerile din agricultura.Din pacate copiilor acestui grup le lipseste
educatia ceea ce tinde a fi un cerc vicios , avand in vedere ca in viitor acestia vor avea aceiasi
soarta ca a parintilor lor.Populatia rurala este mai afectata de saracie si de excuziune sociala
decat locuitorii de la orase.”Motivele principale ce conduc la saracia in mediul rural sunt:
1.Varsta si educatia : Tinerii ce se casatoresc la varste mai inaintate si care au un nivel
de educatie mai ridicat nu se regasec in grupurile afectate de saracie.Tot de nivelul de
educatie tine si educatia sexuala.In familiile sarace de cele mai multe ori se regasesc mai mu lt
de 3 copiii, fiind mai greu de intretinut o familie numeroasa.Ministerul Educatiei, Culturii,
Cercetarii si Tineretul a intocmit un plan cu masuri de combatere a obstacolelor care
obstructioneaza accesul la educatie.Masuri sunt:
-imbunatatirea educatiei locale:pentru a putea fi incadrati in campul muncii in momentul in
care isi termina studiile, scolile au profile ce raspund fortei de munca necesitata in regiunile
apropiate, nefiind nevoie de naveta.
– reconstruirea sistemului educational in zonele rural e: reconstruirea sau reabilitatrea scolilor
in sate.
-inbunatatirea sistemului IT in scolile de la sate:pentru a putea raspunde modernizarii ce are
loc in societatea actuala, ce este bazata foarte mult pe IT, scolile din zonele rurale sunt
echipate cu echi pamente IT, materiale didactice;

6
– proiecte privind educatia din mediul rural: prin aceste proiecte se doreste dezvoltarea
sectorului educational, managementul scolilor
-acces la educatie pentru grupurile dezavantajate:se pune accent pe stimularea particip arii la
cursuri scolare pentru copiii rromi.
-mari scheme agricole:se adreseaza studentilor prin acordarea de stimulente, pentru a lucra in
acest domeniu.Agricultura inseamna in mare parte munca fizica , insa necesita si coordonare.
2. Tipul de activitati : Cei ce lucreaza in agricultura de subzistenta si produc alimente
doar pentru consumul in propria gospodarie si cei ce pleaca in strainatate au un risc ridicat de
saracie.Cei ce pleca in strainatate o fac pentru perioada scurte de timp deoarece nu exista
siguranta unui loc de munca pe o mare de timp.In principal acestia pleca in sezonul cultivarii
anumitor fructe pe perioada de aproximativ 3 luni, restul anului nevand nici o sursa sigura de
venit. Exista programe de incadrare in campul muncii desfasurate la nivel central prin care se
ofera anumite stimulente, in special grupurilor cu risc de excluziune.De asemenea periodic se
ofera cursuri de perfectionare gratuite pentru ca cei fara servici sa se poata incadra in campul
muncii.Pentru a usura incadrarea in campul muncii , se fac anumite aranjamente intre
institutiile statului si angajatori, acestia avand anumite avantaje daca angajeaza persoane ce
sunt in evidenta AJOFM .
3.Locatie :Exista zone in Romania unde satele sunt izolate, neavand acces la drumuri
moderne.In aceste sate majoritatea populatiei este dependenta de produsele din agricultura.In
aceste sate indepartate de obicei populatia este imbatranita, cei tineri migrand spre oras sau
strainatate.
4.Capitalul :Satele Romaniei sunt caracterizate prin prod uctia de legume si fructe din
agricultura de subzistenta pentru propriile gospodarii si un nivel scazut de economii, ceea ce
nu poate duce la imbunatatirea traiului. Consiliile locale primesc o mare parte din venituri
necesare pentru intretinere si modern izare de la nivel central, dar de multe ori acestea venituri
sunt suficiente doar pentru intretinerea a celor existe pe plan local(iluminat public,

7
imbunatatirea drumurilor comunale prin depunerea de ballast, plata asistent persoali si
personal administrat ive) si mai putin pentru modernizarea si imbunatatire.
5.Sexul, genul :Multe femei in mediul rural nu au venituri stabile si sigure cum ar fi
salarii sau pensii.Acest lucru le poate face dependente de sustinatorul familiei (sot, concubin)
sau de serviciile sociale.Nivelul veniturilor femeilor este mai mic decat cel al barbatilor in
aprope toate categoriile din cauza calificarilor inferioare in munca si statutului occupational
inferior.In ultima perioada multe programe de calificare s -au dedicate femeilor, c are din lipsa
serviciilor tind sa devina grup defavorizat.
6.Etnie : Persoanele de etnie roma nu detin terenuri si au posibilitati extreme de mici sa se
angajeze in activitati de unde s -ar putea produce venituri.Acest lucru se intampla in special
deoarece e i nu indeplinesc criteriile de calificare , majoritate nefrecventand scoala.Exista in plus
un fenomen numit popular “romanizare” a acelei categorii , deoarece in sate unde exista putini
rromi, acestia nu se mai declara ca atare , drept urmare nu mai pot be neficia de programe
dedicate llor.Acest fenomen se intampla si datorita discriminarii.
7.Infrastructura , accesul si utilitatile :Reteaua actuala de drumuri serveste doar 3/5 din
populatie.Doar jumatate din drumurile din comunele si satele Romaniei au acces direct la reteaua
principala de drumuri.Calitatea inferioara a drumurilor este deseori insotita de absenta
serviciului de transport specilizat , ceea ce afecteaza in mod serios accesul populatiei rurale la
educatie , servicii de sanatate si magazine din mediul urban. “Gherghinescu, pag 371, 2008).

8

1.2 Saracie fizica sau psihica, locuinta,cum percepe populatia saracia
“Regimul comunist a lasat o mostenire nu tocmai buna in vaste zone agricole, acestea
fiind inlocuite cu infrastructuri d arapanate in multe parti a tarii, astfel multe sate au fost
deprivate de lucruri elementare pentru un trai decent(apa potabila, electricitate).
”(Gherghinescu, 2008,pag 372).”In Romania de dupa Revolutie , in perioadele de recesiune
economica , majoritat ea populatiei atribuie principala cauza a saraciei,”societatii in care
traim”spre deosebire de perioadele mai bune din punct de economic , in care cauzele
percepute sunt cele individuale,lenea si nepasarea saracilor. La intrebarea “cand ati spune ca o
persoana este saraca?”86,5% dintre subiectii unei cercetari desfasurate in patru sate si patru
cartiere muncitoresti au indicat doua mari categorii de “semne” .Prima categorie face referire
la nesatisfacerea nevoilor fundamentale:cei care n -au o casa sau au o casa foarte saracacios
dotata,n -au haine sau “n -au ce pune pe masa”.A doua categorie de “semne” ale saraciei tine
de lipsa banilor sau de venituri banesti suficiente pentru un trai de pe azi pe
maine.”(Stanculescu, Berevoescu, pag 15,an 2001)
Eticheta de “om sarac “ este stigmatizata in orice societate, caci”presupune o pozitie
sociala defensiva , asociata cu suspiciunea ca intr -o masura semnificativa , ea se datoreaza
unor defecte personale” sau lipsei de vointa a indivizilor(Zamfir ,1999). “Autoidentific area
drept sarac semnifica autoplasarea pe baza structurii sociale, iar aceasta optiune este
incurajata de credinte impartasite de majoritatea populatiei, conform careia saracia este un
produs al societatii, si nu este determinata de incapacitate personale , .Mediul institutional este
dominat de coruptie si singurele modalitati de a face avere in Romania sunt situate in afara
legii.Autodefinirea drept sarac este dependenta si de contextual comunitar in care traieste
individul .Cu cat localitatea de rezidenta este mai dezvoltata , cu atat orizontul sau de asteptari
este mai ridicat , cu atat creste probabilitatea ca grupul de referinta sa aiba un statut economic
mai bun si deci cu atat este mai legitima autodefinirea ca sarac prin comparative cu ceilalti.De
exemplu , intr -un sat foarte sarac din judetul Vaslui, cu trei sferturi dintre localnici aflati in

9
saracie, doar 16,5% se autoidentifica drept saraci.In acelasi timp, in judetele bogate Brasov si
Sibiu, in sate fost sasesti, in jur de 60% dintre localnici se autoplaseaza pe treptele saraciei.De
aceasta data , comparatia nu mai vizeaza ceilalti localnici, parteneri zilnici de interactiune, ci
modelele vazute prin Germania sau alte tari vestice pe care le -au vizitat sau vin turisti.Astfel ,
expunerea la modele vestice reprezinta una dintre principalele modalitati de difuziune a
valorilor si de invatare sociala, dar , in egala masura , duce la modelarea unui orizont de
asteptari greu de realizat in egala masura , duce la modelarea unui orizont de asteptari greu d e
realizat in conditiile din Romania de azi.”( Stanculescu, Berevoescu, pag 16 -17,an 2001)
Saracia este un fenomen larg raspandit de altfel aceasta este categorisit pe grade in functie
de gravitate.”In Uniunea Europeana sunt luate in considerare doua nivel e ale saraciei:saracia
relativa si saracia extrema/absoluta.”(Mariana Stanciu, Adina Mihailescu, 2011,pag 6).
In mediul rural intalnim declaratia “suntem saraci si necajiti”.In mod constient ,
autoplasarea in aceasta categorie conduce la victimizare si aco rdare de ajutor.De cele mai
multe ori aceasta situatie este reala ,dar exista si posibilitatea ca aceasta categorisire sa fie o
forma de manipulare.o parte din populatia din mediul rural fiind dependenta de ajutoare
sociale si fiind multumita in aceasta si tuatie.
“La summit -ul mondial pe problemele dezvoltarii sociale de la Copenhaga din 1995,
saracia absoluta sau extrema a fost definita ca “o conditie umana caracterizata prin deprivare
severa privind trebuintele de baza, incluzând alimentatia, accesul la a pa potabila, facilitate
sanitare, sanatate, adapost, educatie si informare“.Definitia saraciei relative a fost agreata
întâia oara de Consiliul European în anul 1975: “oamenii traiesc în saracie relativa daca
venitul si resursele lor sunt atât de inadecvat e încât îi împiedica sa aiba un standard de viata
considerat acceptabil în societatea în care traiesc. Din cauza saraciei, acestia se confrunta cu
dezavantaje multiple prin somaj, venituri prea mici, conditii improprii de locuire, asistenta
medicala precar a, lipsa de acces la sistemul de educatie permanenta, la serviciile culturale,
sport si recreere. Acestia sunt frecvent exclusi ori marginalizati de la participarea în activitati
economice, sociale si culturale care constituie o norma pentru largi categori i de cetateni, iar
exercitarea drepturilor lor fundamentale este restrictionata din cauza lipsei de mijloace
economice“.(Mariana Stanciu, Adina Mihailescu, 2011,pag 6).

10
Românii – cei mai saraci europeni: Ca efect al performantei economice scazute în
România în ultimele doua decenii, complementar cu nivelul cel mai scazut al
protectiei sociale, nivelul saraciei în tara noastra este cel mai ridicat din Europa.
În anul 2007, aproape o treime din populatia Ro mâniei (32%) realiza venituri sub 70% din
valoarea venitului median din spatiul UE, situându -se în situatie de saracie relativa. Conditiile
de viata din rural sunt mai grele si mai ingrijoratoare fata de cele din mediu urban . Din cele
7,4 milioane de gospodarii din România, 44% sunt în rural, iar dintre acestea, 88% nu dispun
de baie proprie. În cele mai multe zone, satul românesc actual pare mai aproape de Evul
Mediu (din punctul de vedere al accesului la apa curenta si al pre zentei bailor în interiorul
locuintelor) decât de modernitate. Un motiv obiectiv al lipsei bailor din casele rurale din
România este acela ca nu exista înca apa curenta si canalizare în toate satele. În anul 2009,
numai 13% dintre locuintele rurale erau ra cordate la reteaua centrala de canalizare,ponderea
respectiva fiind cea mai redusa din UE (INS, 2010).”In mediul rural cu risc major de saracie
extrema, ne asteptam sa gasim familii relative tinere cu copii in intretinere, care nu au pamant
si nu au nici u n venit regulat (cu exceptia alocatiei pentru copil) , ci depind de de munca”cu
ziua, pe la oameni”.Copiii din aceste gospodarii, precum si cei din familii cu suprafete mici de
teren si fara venituri monetare sunt, pe termen lung, cei cu cel mai mare risc de cadere in
saracie extrema, fara iesire.Nu numai pentru ca traiesc in saracie acum , si nici pentru ca ar
dezvolta vreun fel de cultura aparte , ci pentru ca familiile lor nu au venituri care sa le permita
completarea studiilor pana la obtinerea unuei ca lificari ce sa le ofere sanse de intrare pe piata
muncii.Cu sanse mici de intrare pe piata muncii (chiar in eventualitatea unei revigorari a
economiei nationale) si cu o suprafata de teren mostenita chiar mai mica decat a parintilor
(pamantul fiind imparti t intre frati si surori), singura alegere posibila va fi agricultura de
subzistenta , eventual completata de munca de zilier.”(Stanculescu, Berevoescu, 2001, pag
29)
“O parte semnificativă a gospodăriilor în care locuiesc tinerii din mediul rural (42,8%) se
aflau sub pragul de sărăcie relativă pentru anul 2011. Aproape jumătate dintre aceste gospodării,
respectiv 20,2% din total, se situează și sub pragul de sărăcie absolută. Raportată la media
națională, incidența sărăciei este mult mai mare în mediul rur al. Cauza principala este lipsa

11
veniturilor din muncă salarială. Riscul de sărăcie nu este același pentru toate gospodăriile,
principalii factorii predictori fiind următorii:
-numărul de copii din gospodărie: riscul de sărăcie este mult mai ridicat pentru
gospodăriile cu doi și mai mulți copii;
-regiunea de rezidență: este strâns legată de modelul familial cu mai mulți copii (mai
frecvent în Moldova și în județele de câmpie din sudul Munteniei);
-nivelul de educație: persoanele cu un nivel redus de educație , care au absolvit cel mult
învățământul secundar inferior (gimnaziul) și care nu au o calificare;
-situația ocupațională: persoanele inactive, precum casnicele sau cele neocupate, cum
sunt șomerii neînregistrați prezintă un risc disproporționat de mare de sărăcie, cauza evidentă
fiind lipsa veniturilor;
-etnia: sărăcia în rândul persoanelor de etnie romă este semnificativ mai ridicată, 60%
dintre acestea locuind în gospodării aflate sub pragul sărăciei absolute.”(Studiu national “O piata
inclusiva a muncii in mediul rural,POSDRU,2011 -2012).
.”In zonele rurale inca predomina “saracia veche” , de tip traditional, care se refera in
principal la lipsa utilitatilor moderne si la predominatia agriculturii de subzistenta ca
principala sursa de venituri a populatie i .Surse majore de risc sunt cele naturale, care pun in
pericol recolta, munca si investitiile gospodariile pe un an de zile.”( Stanculescu,
Berevoescu,2001, pag30).
Un lucru oarecum pozitiv in mediul rural este faptul ca solidaritatea populatiei rurale es te
mai mare fata de mediul urban.Datorita faptului ca comunitatile sunt mici, cetatenii se cunosc
si sunt mai sensibili la necazul aproapelui.De aici exista obiceiul mai ales intre femei sa isi
imprumute anumite alimente sau alte consumabile pentru o anum ita perioda de timp, de
obicei pana la primirea primilor bani.
Referindu -ne la saracia extrema,in mediul rural, analiza asupra zonelor sarace implica
o oarecare artificialitate.Ne referim la faptul ca zone sarace sunt demarcate, doar in unele sate
mari, i n timp ce satele mici sunt considerate sarace in totalitatea lor.La nivelul mediului rural,

12
saracia fie ea si extrema pare a fi dispersata.In unele sate ,informantii locali, reprezentanti
institutionali si cetateni au avut dificultati in a identifica o anu mita zona, delimitate
teritorial.Chiar si in anumite sate mari sunt mentionate zone cu probleme specifice, de
exemplu lipsa apei sau risc de alunecari de teren , astfel ca zonele sarace selectate sunt doar
grupari de locuinte mai sarace, dar nu formeaza ne aparat un catun , o zona territorial segragata
de restul satului.In alte sate mari, exista zone clar delimitate care concentreaza un numar mare
de gospodarii in saracie.Totusi frontierele teritoriale ale acestor zone sunt mai degraba vagi,in
satele rasfira te , chiar si notiunea de “marginea”satului isi pierde intelesul.Satele mici situate
la periferia comunei sau la granita judetului din care fac parte,au de obicei probleme cu
saracia.Localnicii au declarat urmatoarele motive din cauza carora se datoreaza
saracia:apartenenta la o comuna saraca, distanta mare fata de satul centru de comuna, unde se
afla toate institutiile locale, pamantul neproductiv, nefertil, alimentarea cu apa, imbatranirea
populatiei.
In cadrul familiei traditionale rurale , in mod gene ral se considera ca indatoririle
trebuie impartite, astfel sotul trebuie sa fie cel care aduce venitul si sotia cea care
administreaza veniturile, are grija de gospodarie si creste copiii.In familiile sarace apare
dezbinare in momentul cand acest model pre zentat mai sus nu functioneaza.Datorita
dificultatii mentinerii unui servici, a salariului mic ce nu este suficient pentru un trai decent se
creaza probleme in interiorul familiei.Saracia a impins de multe ori la disperare. Exista o alta
traditie in interi rul familiei din mediul rural , acea de consum de alcool de catre stalpul
familiei.Din acesta cauza se ajunge la combinatia saracie -alcool -violenta domestica. Aceasta
combinatie este de cele mai multe ori motivul pentru care familia se destrama sau ajunge de la
o saracie relativa la o saracie extrema.Datorita consumului de alcool este dificil de mentinut
un servici.Putinului ce il reprezenta un salariu ce trebuie sa fie suficient pentru achizitionarea
hranei, plata facturilor , aducatia copiilor, naveta de cele mai multe ori.In lipsa acestuia
familia intra in criza.Iesirea din criza de cele mai multe ori reprezinta dezbinarea
familiei,plecarea sotiei in strainatate, lasarea copiilor in grija bunicilor, masura ce uneori este
mai grava decat saracia fizica, co pii fiind lipsiti si de afectiunea parinteasca in special cea
materna.

13
Din pacate ciclul saraciei si violentei se repeta, necesitand forte majore pentru
modificarea acestei situatii.Datorita faptului ca aceste familii sunt ocupate mai tot timpul cu
aspecte fizice si financiare, nu pun accent pe modificare psihica si sentimentala a familiei .Cei
abuzati vor fi abuzatori la randul lor.In plus datorita atmosferei din familie , acesti copii nu
sunt foarte silitori la scoala, ceea ce ii impiedica in forma rea unei educatii suficiente pentru un
trai decent in momentul in care vor fi adulti.Baietii copie de cele mai multe ori tatii.Portretul
unui parinte consumator de alcool este intiparit in subconstientul copiilor ceea ce duce la un
cerc vicios.In aceasta s ituatie copilul ce ajunge adult nu vede nici o greseala in momentul in
care isi trateaza copilul la fel de agresiv cum a fost si el la randul sau agresat.Pe langa
consumul de alcool , acesti stalpi ai familiei tind sa extinda problema , lasand toata greuta tea
familiei asupra sotiei.Multi consumatori de alcool nu isi mentin serviciul si au zile in care
prefera sa consume alcool in loc sa munceasca macar ca zilier pentru suplimentarea financiara
a familiei.In cele mai multe cazuri saracia este cauzata de men talitate.”De ce sa merg la
servici, trebuie sa fac naveta , sa merg zilnic si sa ma trezesc foarte dimineata, nici tata nu a
avut servici , doar cat a fost la colectiv si sa descurcat nu a murit de foame, cred ca eu n -oi fi
mai prejos.Mai merg cu ziua ca nd vreau sau raman fara bani, ma descurc si fara sa am
servici.” , considera un cetatean din sat Deleni , Jud Vaslui .Acesta este unul dintre multi care
se multumesc cu suma infima de 142 lei lunar ajutor social, in detrimentul unui salar minim
pe economie .Tiparul vazut in copilarie si mentalitateaa il opresc de la posibilitatea unui trai
mai bun.
Starea de saracie fizica, cat si psihica se reflecta si in modul de gospodarire si
locuire.”Modelul traditional romanesc rural de coabitare intergenerationala ar e urmatoarele
elemente(Stahl, 1998) : doar un singur copil , de regula ultimul nascut dintre copii de sex
masculin, ramane in casa parinteasca, se casatoreste si devine mostenitorul a ceea ce a mai
ramas din averea parinteasca dupa ce fratii si surorile ma i mari au primit partea lor de
mostenire inca din perioada in care parintii sunt in viata si anume in momentul casatoriei lor,
cand isi incep viata in propria gospodarie.Astfel cele mai multe gospodarii sunt formate dintr –
un singur nucleu familial, doar o singura parte dintre noile familii (tineri ramasi in casa
parinteasca) convietuind cu generatiile mai varstnice. Traditional , gospodaria extinsa
reprezinta o forma temporara de organizare a familiei orientata spre ingrijirea varstnicilor si,in

14
acelasi tim p,de transmitere a mostenirii de la o generatie la alta.”(Stanculescu,Berevoescu,
2001,pag 312).
In cazurile de saracie extrema ,insa situatia sta cu totul diferit.Sunt tinere familii care
esueaza in gospodarire proprie,de multe ori nereusind sa isi constr uiasca locuinta
proprie.Acestia tind sa se intoarca in casa parinteasca. ”Gospodaria extinsa reprezinta o
strategie de locuire pentru un segment importand de saraciti care si -au pierdut locuinta si care
se intorc la familia de origine .De asemenea , gospoda ria extinsa reprezinta locul unde raman
sa locuiasca tinerii inca necasatoriti , precum si cei casatoriti care nu au resurse sa -si
cladeasca propria gospodarie in alta parte.In aceasta privinta , varsta relative precoce la
casatorie si la nasterea primulu i copil creste sansele tinerilor de a ramane in gospodaria
parintilor si de a forma gospodarii extinse.Tinerii din zonele rurale sarace nu sunt pe deplin
independenti economic inainte de casatorie, iar casatoria si primul copil nu sunt amanate pana
cand lo cuinta si locul de munca ar capata o oarecare certitudine.De altfel exista o mare
probabilitate ca locuinta si locul de munca sigure sa nu apara niciodata.Tinerii fara prea
multa educatie , casatoriti, traind din munca de zilier , ar putea sa locuiasca pe cont propriu
doar ilegal si in camarute improvizate sau bordeie.Faptul ca parintii lor au reusit sa injghebe
de-a lungul vietii o gospodarie , tot saraca, dar pentru care au acte de proprietate si care este
ceva mai bine dotata , ofera acestor tineri o al ternativa mai buna de locuire.Daca macar unul
dintre parinti are si o pensie , atunci aceasta modalitate de locuire este chiar de preferat de
acesti tineri. ”
“Dar regula cu un singur copil care ramane in locuinta are din ce in ce mai putin
sustinatori.Caz urile deja existente, cand din cauza saraciei , nu a mai fost urmata norma
traditionala , indeamna spre un alt mod de a privi lucrurile.”O alta modalitate de gospodarie
extinsa este acea in care parintii isi impart curtea cu fii sau fiicele si familiile ac estora.Astfel
gospodaria initiala este impartita si fiecare fiu sau fiica isi construieste o locuinta sau mai
adauga o camera sau doua la cele deja existente, astfel initiindu -se noi gospodarii.Aceasta
metoda este folosita pentru a evita eventualele neinte legeri care ar putea aparea in cazul
folosirii in comun a unui spatiu locativ, respectiv locuinta
parintilor.”(Stanculescu,Berevoescu,2001,pag 313) .”Locuirea in gospodarirea extinsa este

15
insotita de multe ori , de suspiciune si relatii tensionate intre ge neratii, mai ales ca tanara
generatie nu apartine de drept acelei gospodarii , Ci au venit in urma unui esesc.”
.”(Stanculescu,Berevoescu,2001,pag 313 -314).Aceasta metoda este mai convenabila din
punct de vedere psihic pentru ca se evita eventualele neinte legeri si financiar ,deoarece pentru
ca o tanara familie sa isi intemeieze o gospodarie este nevoie de teren.Prin intemeierea
gospodarie in curtea parintilor, tanara familie nu mai este nevoita sa cumpere teren,utilizand
acesti bani pentru alte necesitati, asta in cazul in care tanara familie dispune de aceste
venituri,majoritatea fiind in situatia sa traiasca de pe azi pe maine.Aceasta metoda este o
transformare a unui vechi model, deoarece inainte parintii dadeau fiilor terenuri si ii ajutau sa
isi constr uiasca locuinta, dar din cauza saraciei, parintii nu dispun de teren.In cazul fetelor
acestea urmau regula ca trebuie sa mearga dupa barbat , parintii le dadeau doar zestre.
Un alt fenomen este acela de revenire in familia originala a nepotilor.In princip al
parintii aleg metoda strainatatii.Pentru a –si face un rost si a –si termina de construit propria
locuinta, ambii pleaca la muncain strainatate, nepotii ramanand in grija bunicilor.

16

1.3 Saracii care muncesc si saracii care nu vor sa mun ceasca
“Unul dintre cliseele mult vehiculate referitor la zonele sarace si rezidentii lor este
acela ca saracia extrema de care sufera acestia este un rezultat firesc al neseriozitatii si lenei
care ii caracterizeaza : ”sunt cei ce nu vor sa munceasca , “nu le place munca”, “fug de munca
ca de al rau” si alte asemenea .Rezidentii zonelor sarace muncesc , dar munca lor este
invizibila , este necontabilizata si nerecunoscuta social.”Majoritatea acestor persoane
munceau ina inte de revolutie, iar munca prestata in conditiile actuale presupune riscuri .”La
pozitia periferica si dezavantajata de pe piata muncii corespunde o pozitie marginala si
vulnerabila in cadrul sistemului de redistribuire care depinde de munca:nu detin asi gurari , nu
sunt protejati de legi si contracte, nu au acces la beneficii precum concedii de odihna , de
maternitate sau boala, nu au drept nici sanse la batranete.” (Stanculescu, Berevoescu, 2001,
pag 184)
“Cei mai sceptici cu privire la șansele de a -și găsi un loc de muncă sunt persoanele din
mediul rural (86% consideră că au șanse scăzute sau foarte scăzute să -și găsească un loc de
muncă), față de urban, unde proporția este 68%. Agricultorii și șomerii sunt în cea mai mare
măsură neîncrezători în șansele de obținere a unui loc de muncă (peste 85%), urmați de cei
care se declară casnici/casnice (83%). Mediul rural oferă, în cele mai multe cazuri, puține
șanse pentru locuri de muncă din sfera non -agricolă iar domeniul agricol este privit ca o
ocupatie secun dară și nu este asociat cu acest concept, de loc de muncă”.( Margian Ioan,
2010,pag 33)
“Rata globala de activitate este semnificativ mai mica numai in mediu rural , unde
zonele sarace din satele mari si relative dezvoltate au doar 37% din populatia totala care
participa la activitatea economica, restul fiind copii sau persoane inactive (elevi, casnice sau
pensionari) in varsta de peste 15 ani.” Stanculescu, Berevoescu, 2001, pag 185)

17
“Unul dintre cliseele vehiculate de o mare parte a reprezentantilor insti tutionali pune
in relatie saracia ca o atitudine refractara fata de munca(“nu vor sa munceasca”) si ca dovada
este frecvent repetat: “ei (saracii) nici inainte de 1989 nu au muncit “ sau sunt pleava
societatii, oameni care au ajuns asa pentru ca nu au lucr at niciodata si asteapta numai sa le dea
statul”, mai ales referitor la romi.”Aceasta perceptie este eronata deoarece aceste persoane in
timpul regimului communist aveau varsta eligibila pentru a munci, astfel erau incadrati in
piata muncii.Cat despre romi , acestea aveau activitati specifice lor (lautari, faceau
cazane,linguri) cu ajutorul carora se intretineau.”Deci pentru barbati cliseul “saracii sunt cei
care niciodata nu au muncit, ca nu vor sa munceasca”, nu este adevarat, mai ales daca
acceptam si for mele atipice de munca sunt munca, adica daca acceptam ca munca se poate
desfasura si in afara fabricilor, uzinelor, combinatelor, santierelor, CAP -urilor, IAS -urilor sau
birourilor.”Cat despre femei, in special in mediul rural si mai ales cele din etnia ro ma , erau in
totalitate ocupate cu ingrijirea copiilor si a gospodariei,de obicei numarul copiilor fiind mare,
lucru ce duce la ocuparea in totalitatea a activitatilor prestate de femei in cadrul familiei, fiind
suficient de ocupate si fara a avea servici. ” (Stanculescu, Berevoescu, 2001, pag 193).
“Daca saracii, indiferent de contextual local, percep societatea ca saraca – in –munca,
reprezentantii institutionali , mai bine informati, aduc in discutie lipsa locurilor de munca
doar in satele mici, satele m ari aflate pe langa orase cu declin economic accentuat, orasele
mici si o parte din cele mijlocii.Daca saracii se raporteaza doar la situatia lor , adica personae
cu:putina scoala” , lipsiti de calificari sau cu calificari fara valoare in noul peisaj
econo mic,reprezentantii institutionali doar rareori sesizeaza ca indiferent de situatia de pe
piata muncii locale, aceasta este segmentata, iar saracii au acces restrans la nivelul unor
segmente anume.In sate si orase mici ,oferta de locuri de munca este limita ta ,in principal , la
sectorul bugetar ,fapt ce afecteaza intreaga populatie. Saracii sunt si mai dezavantajati pentru
ca in sate au acces redus la pamant.Chiar si sectorul informal este subdezvoltat in aceste
localitati, oferta principala constand in mun ca in agricultura ,cu ziua.”
Greu incadrabili in piata muncii sunt tinerii care au absolvit doar 8 clase, daca undeva
dupa revolutie mai gaseau de munca cu forme legale, pe parcurs ce inaintam in timp, acestia
gasesc foarte rar de munca sau deloc.Acestea s e vad de multe ori in situatia sa munceasca in

18
sectorul muncilor fizice, care de cele mai multe ori nu sunt bine platite.Discrepanta dintre
plata muncii ce necesita efort fizic si cea ce intelectuala este mari, cea din urma fiind mai
prost platita .Pentru a castiga mai bine in ceea ce priveste munca fizica prestata, tinerii prefera
sa mearga in strainatate la munci agricole, ca manipulanti marfuri sau muncitori in santiere.De
altfel migratia spre strainatate este un fenomen extins atat in mediul rural , cat si in cel
urban.Avand in vedere lipsa serviciilor in mediul rural si faptul ca pentru a avea un servici in
mediul urban necesita naveta sau cazare(ceea ce implica costuri destul de ridicata) si faptul ca
nivelul salariilor este destul de mic, majoritatea tinerilor pleaca in strainatate pentru a -si
constru o locuinta si pentru a -si intretine familia.
Privind din perspectiva muncii , sunt cetateni din mediul rural care muncesc mult mai
mult decat cei ce au servici.Majoritatea depind de firme mici ce ofera p e timpul verii de
munca, acestia neavand program fix sau alte facilitate, astfel fiind de multe ori suprasolicitati.
Drept concluzie munca nu reprezinta o iesire singura din saracie.Te poate scoate din
saracia extrema , dar nu poate sa ofere o solutie a e radicarii saraciei.

19
1.4 Educatia in mediul rural
Educatia este un instrument principal in ceea ce priveste eradicarea saraciei .”În ceea ce
privește relația dintre percepția asupra accesibilității învățământului și mediul de rezidență,
restanțele sistemului românesc de învățământ în atingerea obiectivelor de accesibilitate a
învățământului sunt evidente. Pe ansamblu, populația din mediul rura l are o percepție mai
defavorabilă, comparativ cu urbanul: 34% dintre cei ce locuiesc în rural și 25% dintre cei din
urban consideră accesibilitatea învățământului ca fiind scăzută și foarte scăzută. Situația este
explicabilă dacă avem în vedere faptul că populația din mediul rural are un nivel de trai mult
mai scăzut comparativ cu urbanul ceea ce face dificilă acoperirea costurilor cu educația. Mai
mult, sistemul de învățământ din România are probleme în ceea ce privește infrastructura
educațională: marea majoritate a instituțiilor de învățământ postobligatoriu sunt în mediul
urban, astfel că cei din rural, dacă vor să -și continue educația, sunt nevoiți să suporte costuri
suplimentare – transport, cazare, masă etc.(Margian 2010,21)
”Pe ansamblu, populația a preciază în mod pozitiv calitatea invățământului la nivel local.
Mai mult, constatăm o tendință de creștere în timp a ponderii populației care apreciază pozitiv
calitatea învățământului. Această imagine constant pozitivă a învățământului la nivel local se
poate explica prin importanța pe care în mod tradițional acest sistem o are în viața unei
comunități, prin contactul direct și, de cele mai multe ori, de lungă durată cu instituția de
învățământ, prin relațiile personale pe care părinții și elevii le stabi lesc cu profesorii.De altfel,
în ansamblul evaluărilor pe care oamenii le fac tuturor aspectelor vieții lor,învățământul s -a
dovedit întotdeauna un element de sprijin pentru oameni, în sensul în care ei identifică, prin
comparație, acele componente care su nt relativ bune față de altele și care pot constitui surse
de satisfacție. Învățământul este un astfel de element în viața oamenilor .Aprecierea calității
unui sistem sau altul al societății, dar mai ales a sistemului de învățământ, depinde în foarte
mare m ăsură de factori precum nivelul de educație al populației, nivelul așteptărilor,
aspirațiile socio -profesionale etc.Din punctul de vedere al ocupației, există un relativ consens
asupra calității positive a învățământului la nivel local, persoane deținând o cupații diferite
exprimând opinii asemănătoare. Excepție fac agricultorii care se detașează de celelalte
categorii ocupaționale printr -o evaluare mai favorabilă a calității învățământului la nivel local:

20
69% dintre agricultori și 54% dintre persoanele cu o cupații intelectuale consideră calitatea
învățământului ca fiind bună și foarte bună. Diferențele pot reflecta gradul de cunoaștere,
apropierea/ depărtarea de sistemul de învățământ, nivelul de așteptări diferit al acestor
categorii .” (Margian,2010,pag 22) .
Populația din mediul rural apreciază semnificativ mai favorabil calitatea învățământului
în localitate față de cea din urban: 69% dintre cei ce locuiesc în rural și numai 52% dintre cei
din urban apreciază calitatea învățământului ca fiind bună și foarte bună. Tipul de relație pe
care oamenii îl dezvoltă cu școala în cele două medii dar și nivelurile diferite de aspirații pot
explica aceste variații. Nivelul diferit de aspirații poate explica, de asemenea, de ce persoanele
cu educație scăzută evaluează în vățământul mai favorabil decât cele cu educatie inalta:66%
dintre cei cu scoala generala si 54% dintre cei cu educatie superioara considera calitatea
invatamantului ca fiind buna si foarte buna.”( Margian,2010,pag 22 -23).
In mediul rural , cercetatorii ind ica ca pentru minorii ce traiesc in gospodarii sarace ,
exista sanse de 2.3 mai mari de abandon scolar fata de copii care locuiesc in gospodarii mai
putin sarace.S -au luat foarte putine masuri pentru a readuce pe cei ce au abandonat scoala,
inapoi in siste m.Avand in vedere ca in mediu rural comunitatile sunt mici, minorii ce
abandoneaza scoala sunt deseori reintegrati rapid.Problema reala este in randurile celor plecati
la licee si scoli cu profil practic, deoarece prin faptul ca acestea se afla in orase si parintii
raman in sat , toate actiunile elevilor sunt mai greu de supravegheat.Cei cu educatie informala
slaba tind sa se piarda in anturaje negative.Abandonul scolar in randul acestor tineri este mai
mare ca in randul elevilor de generala, fiind mai difi cil de supravegheat.Din pacate in special
minorele care provin din familiile in situatie de saracie severa sunt foarte slab educate in ceea
ce priveste educatia sexuala si pericolele ce reprezinta integrarea in anturaje dubioase.Drept
consecinta exista sar cini nedorite ce impiedica aceste minore de a avea un viitor mai stralucit
decat al parintilor.Fara prea multa educatie si cu un copil in grija este mai greu sa gasesti
servici.Revenind la mentalitatea si educatia informala a parintilor, singura scapare a acestor
minore este sprijinul parintilor.Daca parintii isi sustin copii, acestia pot iesi dintr -o situatie de
acest fel, dar fara sustinere devin dependente de partener.

21
Exista si cazuri in care acesti minori nu mai continua studiile liceeale sau al scolil or
profesionale.Pentru acestia viitorul este reprezentat de munca fizica , in special in agricultura,
in ingrijirea animalelor sau orice domeniu ce nu implica pregatire scolara, domenii ce sunt
putine si prost platite.
“Atunci când nivelul de educație ati ns de către o persoană depinde în mare măsură de
particularitățile individuale și de grup si venituri, sex, origine socială, mediu de rezidență –
avem de -a face cu inegalitate de șanse de acces și succes în educație. Sistemul de învățământ
este, în aceste c ondiții, principalul responsabil de viitoarele inegalitățile de venituri, șanse de
ocupare a unui loc de muncă, accesul la servicii și utilități, care afectează pe termen lung
calitatea vieții societății, în ansamblu. Principalele criterii în funcție de ca re este evaluat un
sistem de învățământ îl reprezintă gradul de accesibilitate al acestuia, adică șansa egală oferită
tuturor indivizilor de a urma forma, tipul, specializarea de învățământ dorită și calitatea
învățământului asigurat.” .”( Margian,2010,pag 19).
Mediul rural este afectat inca de multi factori in ceea ce priveste egalitatea tuturor
indivizilor in ceea ce priveste sistemul de invatamant.Cadrele didactice, materialele sunt unii
dintre factorii importanti , deoarece calitatea acestora este dire ct proportionala cu calitatea
invatamantului. Scolile din mediul rural sunt mai slab dotate din punct de vedere a
materialelor, iar cadrele didactice cu calificative mai mari raman in mediul urban.
“O multime de teorii, sociologice si economice , dovedesc ca investitia in capitalul uman
este calea, lunga, dar singura , catre bunastare, fie individuala sau sociala.Pentru cazul
Romaniei , in toate studiile din saracie, nivelul de educatie este identificat drept cel mai
puternic factor de risc de saracie atat la nivelul individului , cat si a gospodariei sau
comunitatii.
Relatia dintre saracie si nivelul de educatie este una circulara , in care fiecare termen
poate fi o cauza , dar si effect al celuilalt.Astfel, un nivel redus de scolartizare induce acces
redus pe piata muncii sau plasarea pe pozitii marginale in cadrul acesteia, in slujbe
caracterizate prin munca bruta , conditii grele de munca , insecuritate mai ridicata si venituri
reduse.Reciproc, o familie ajunsa in starea de saracie extrema nu poate ofer i copiilor conditii

22
de viata normala –locuinta stabila , sigura si sufficient de bine dotata , alimentatie
corespunzatoare, sprijin pentru obtinerea de performante scolare –un minim suport care sa
asigure copiilor obtinerea unei calificari cautate pe piata muncii, care sa le o sansa in plus in
viata si sa -I pastreze cuplati la scara mobilitatii sociale.Copiii, odata ajunsi asulti, lipsiti fiind
de educatie, vor urma traiectorii asemanatoare parintilor, si, astfel cercul se
inchide.”(Stanculescu, Berevoescu, 2001,pag 288).
“O treime din adultii in saracie au cel mult patru clase si inca un sfert dintre ei au
absolvit gimnaziul.Ce slujbe pot gasi in Romania de azi?Cat pot ei castiga?Ce support pot ei
oferi temelor la matematica, engleza,franceza, limba si lit eratura romana sau informatica unui
copil de clasa a sasea?Ce sanse au parintii(cu tot cu copii lor) sa iasa singuri din actuala
situatie, sa imagineze raspunsuri la aceasta stare de criza?” (Stanculescu, Berevoescu,
2001,pag 291).
“In zonele sarace din m ediul rural , lucrurile sunt putin mai clare.Relatia dintre
educatie -pozitia pe piata muncii -venituri este conditionata de proprietatea asupra
pamantului.Riscul de saracie extrema nu este diferentiat in functie de nivelul de
educatie.Diferente semnificativ e se inregistreaza doar la nivelul distinctiei intre sarac si non –
sarac.Astfel doar persoanele care au absolvit cel putin liceul au sanse semnificativ mai mari
decat ceilalti rezidenti a zonelor studiate de a fi in non –saracie.” (Stanculescu, Berevoescu,
2001,pag 292).
“La nivelul intregii populatii este vizibila influenta politicilor educationale.In cadrul
fiecarui mediu de rezidenta se observa clar ca anterior anului 1990, ponderea absolventilor de
invatamant secundar creste, in timp ce procentul celor fara scoala sau cu scoala primara scade
considerabil.Dupa 1990 invatamantul gratuit si obligatoriu a fost redus la gimnaziu, in
conditiile saracirii populatiei si diminuarii semnificatiei sociale a educatiei(Zamfir 2001) prin
urmare ne -am astepta la o inve rsare a tendintei , adica la cresterea ponderii celor cu educatie
redusa(maxim gimnaziu ).O astfel de situatie este observabila in sistemul rural, in timp ce in
mediul urban , schimbarea politicilor in domeniul educatiei nu pare sa fi indus astfel de efcte
negative, cel putin nu la tinerii de 18 -25 ani.” (Stanculescu, Berevoescu, 2001,pag 294).

23
“Parintii copiilor din zonele sarace sunt mai degraba pesimisti in estimarea sanselor
copiilor lor de a urma o forma de invatamant dupa invatamantul obligatoriu si de a le obtine
pe viitor o calificare care sa le asigure un loc de munca sigur si un trai decent.Raspunsurile
scoliii la problemele acestor copii sunt criticate de catre parinti , caci pun accentul pe
performante scolare, fara o tratare diferentiala a situ atiei si dificultatilor copiilor lor, nu
constituie pentru acestia un sprijin sufficient.In aceste perspective care le au copii dupa
terminarea acesteia , duce la atitudini differentiate ale parintilor din familiile sarace fata de
importanta participarii s colare a copiilor lor.” (Stanculescu, Berevoescu, 2001,pag 298).
“Educatia in mediul rural este deficitara fata de mediu rural. “Daca înainte de 1989
rata abandonului școlar era foarte scăzută, transformările economice și sociale rapide de la
începutul dec eniului trecut au determinat creșterea bruscă a abandonului în rândul elevilor din
toate nivelurile de educație, dar în special pentru cei din mediul rural. La sfârșitul anului
școlar 2011/2012, rata abandonului școlar pentru învățământul postliceal a fost de 2,6 ori mai
mare în mediul rural decât în mediul urban.”(Ruxandra Moldoveanu, Radoi,Pisica, pag 18, an
2015) .”În anul 2012, numai 11,6% dintre absolvenții învățământului superior și puțin peste o
treime (36,0%) dintre absolvenții învățământului mediu domiciliau în mediul rural.Aproape
jumătate dintre persoanele în vârstă de 15 ani și peste care domiciliază la sate și comune au
nivel scăzut de educație (față de 15,7% în urban în anul 2012). Numai 2,6% (anul 2012) din
totalul populației de 15 ani și pest e care trăiește în mediul rural are studii superioare
(comparativ cu 15,0% în urban).”( Ruxandra Moldoveanu, Radoi,Pisica, pag 19, an 2015 ).
“Există opinii potrivit cărora un învățământ de calitate este mult mai important
îndezvoltarea economică a unei ță ri decât un număr mare de ani de școlarizare. S -a bservat că
în țările unde performanțele educaționale sunt ridicate și numărul de ani de școlarizare este
mai mare. Situația se explică prin aceea că elevii care beneficiază de un învățământ de calitate
obțin un randament crescut în activitatea școlară și cea mai mare parte dintre ei optează pentru
continuarea studiilor. Pe ansamblu, populația apreciază în mod pozitiv calitatea învățământului
la nivel local .Mai mult, constatăm o tendință de creștere în timp a ponderii populației care
apreciază pozitiv calitatea învățământului. Tipul de relație pe care oamenii îl dezvoltă cu
școala în cele două medii dar și recuperarea investițiilor în educație, ci și obținerea de

24
beneficii atât la nivel individual cât și social : creșterea nivelului de trai al populației,
îmbunătățirea calității și productivității muncii, a stării de sănătate, a calității vieții de
familie.” (Margian, 2010, pag 22)
Exista discrepanta intre nivelul invatamantului din mediul rural si cel urban.Copii ce
indeplinesc o varsta suficienta incat sa se descurce cu naveta sunt de obicei transferati in
scolile din cel mai apropiat oras.Astfel se observa din declaratiile parinti lor atat si a copiilor
ca trebuie sa invete mai mult pentru a ajunge la nivelul celor ce au invatat de la inceput la
aceste scoli.O explicatie ar fi faptul ca aceste scoli din mediu urban sunt mai dotate din punct
de vedere atat a cadrelor didactice , cat si a meterialelor didactice.Astfel dispunand de mai
multe mijloace sunt mai castigati in materie de cunostiinte.Un alt lucru ingrijorator este faptul
ca multe scoli din mediul rural se inchid din lipsa copiilor.Acest lucru se intampla si datorita
fenomenul ui de imigrare a tinerilor in strainate.Acestia odata stabiliti in strainatate(cazare si
salariu stabil)prefera sa isi reintregeasca familia, renuntand la instarirea si stabilirea in
Romania.Deoarece cei plecati in afara tarii ar putea sa isi intretina fam ilia doar cu munca
prestata in strainatate , acestia prefera sa se stabileasca acolo , decat sa revina in tara si sa
traiasca la limita saraciei.Din cauza saraciei , a scazut si natalitatea.Daca in anii anteriorii
familiile aveau cate 5 copii, in unele caz uri chiar mai multi, in zilele actuale se prefera un
numar de maxim 3 copii, fiind familii si cu 1 singur copil in mediul rural.Astfel scolile din
satele mici s -au inchis si copii trebuie sa faca naveta la scolile din satele -comuna.O masura
buna in acesta priviinta este reprezentata de microbuzul scolar care transporta gratis minorii
la scoala zilnic. Astfel s -a eradicate fenomenul in care minorii trebuiau sa parcurca distante
mari pentru a ajunge la scoala .Au mai ramas doar catunele unde terenul este est e mai abrupt ,
acesti copii fiind adusi de parinti pana la un punct comun unde pot fi colectati de microbuzul
scolar.

25
1.5 Sanatatea in mediul rural
Din satul contemporan lipsesc servicii fundamentale, indispensabile asigurării unei
existențe la standarde moderne și unei posibilități de dezvoltare durabilă. Lipsa (sau
desființarea)unităților de educație , a punctelor sanitare și de prim ajutor, a gărilor feroviare sunt
doar câteva exemple.
Ma voi axa pe domeniu sanatate, ce este deficitar in medi ul rural si care in situatia de
saracie se accentueaza.”In condițiile în care aproape jumătate din populația țării trăiește în
mediul rural, la nivelul anului 2011,aici își desfășurau activitatea mai puțin de 11% dintre
medici, de peste cinci ori mai puțin i decât în mediul urban. (INS, 2011)”
“O problemă deosebită o prezintă și serviciile pentru sănătate acordate locuitorilor din mediul
rural. În perioada 2000 -2012 s -au menținut și chiar au crescut diferențele între mediul urban și
cel rural. Astfel, dacă î n 2000, în mediul rural comparativ cu mediul urban, în grija unui
medic reveneau de 5,3 ori mai mulți locuitori, iar în grija unui cadru mediu sanitar de 5,7 ori
mai mulți locuitori, în 2012, aceste raporturi erau de 7,5 ori în cazul medicilor și de 7,3 or i în
cazul personalului mediu sanitar.”in ultimii ani, cu excepția mortalității din cauza tumorilor,
ratele de mortalitate au fost substanțial mai mari în mediul rural comparativ cu cel urban.
Ratele de mortalitate din cauza bolilor aparatului circulator s unt semnificativ mai mari în
mediul rural decât în mediul urban (964,0 decese la 100000 locuitori față de 590,8 decese la
100000 locuitori, în anul 2012). Cea mai mare rată s -a înregistrat în mediul rural, în 2002, de
1010,8 decese la 100000 locuitori. Dup ă bolile de inimă, tumorile maligne reprezintă cea de -a
doua cauză a mortalității în România. Intensitatea mortalității având drept această cauză este
mai mică în mediul rural decât în mediul urban (236,1 decese la 100000 locuitori față
de 250,5 decese la 100000 locuitori în anul 2012). “(Moldoveanu, Radoi,Pisica, 2012,19 -20).
“Sănătatea este o valoare importantă în viața oamenilor și o componentă esențială a
unei vieți de calitate. Sănătatea este rezultatul unei combinații complexe de factori individuali
și sociali. Pe de o parte, sănătatea este influențată de moștenirea genetică, de valorile
relaționate cu sănătatea și stilul de viață, de alegerile pe care oamenii le fac în aceste privințe
dar și de caracteristici personale cum sunt vârsta, educația, ocup ația, mediul rezidențial etc. Pe

26
de altă parte, există o serie de factori la nivel social care influențează sănătatea: calitatea
serviciilor medicale, calitatea mediului, existența unor posibilități multiple de alegere a dietei
de către indivizi.”(Margian, 2010, pag 26)
“Evaluarea stării de sănătate variază în funcție de mediul de rezidență. Persoanele din mediul
rural declară o stare de sănătate mai proastă decât cele ce locuiesc în mediul urban:55% dintre
cei care locuiesc în rural își apreciază starea de sănătate ca fiind proastă și foarte proastă, față de
45% dintre cei care locuiesc în urban. Acest lucru se datorează atât diferențelor de structură
ocupațională și de vârstă ale populației cât și diferențelor existente în serviciile medicale
disponibile î n cele două medii rezidențiale. În rural, aprecierile sunt mai favorabile față de urban.
Dată fiind diferenta de dezvoltare a serviciilor medicale in cele doua medii rezidentiale,se poate
aprecia ca datele indica aspiratii mai reduse a persoanelor de la sa te si/sau un contact mai
apropiat si personal cu personalul sanitar.(Margian,2010, pag27 -28)
Problematica in ceea ce priveste sistemul sanitar in mediul rural este acela de a fi
putine puncte de lucru si lipsa spitalelor.In general pe raza comunelor exist a un medic de
familie ce reprezinta totalitatea serviciilor de asistenta sanitara.Din pacate exista multe boli ce
nu pot fi tratate cu un simplu consult si medicatie orala.Lipsa echipamentelor si cadrelor
medicale face ca tratarea bolnavilor dificila.Major itatea amana tratarea pe baza de trimitere la
unitati sanitare din orasele din apropriere datorita saraciei.In ceea ce priveste populatia saraca,
adevarata problema este lipsa asigurarii de santate, astfel fiind nevoiti sa plateasca toate
serviciile sanita re.O trista realitate a acestor persoane este aceea ca sufera pana se agraveaza
boala, ajungand in stadii unde sunt greu de tratat.Raportandu -ne la populatia din mediul rural
cei mai dependenti sunt batranii si copii.Deoarece populatia din mediu rural este concentrata
in munca in agricultura, ajunge la anumite varste unde munca bruta si in conditii nefavorabile
(caldura excesiva, efort prelungit)se resimte prin anumite af ectiuni.In unele cazuri saracia ,
lipsa educatiei si in cele mai multe cazuri lenea si delasarea este direct proportionala cu
mizeria si boala.
“Relatia dintre saracie si boala este circulara si multidimensionala.Saracia extrema
inseamna conditii mizere de locuire ,conditii proaste de munca, consum distorsionat, lipsa
investiytiilor in sanat ate, fenomene de dezagregare familiala, care toate sunt cauze ale unei stari

27
precare de santate.Reciproc, un handicap, o boala cronica sau incurabila , combinate cu unele din
conditiile enumerate anterior, sunt cauze ale saraciei.Prin urmare ar fi de astep tat ca saracia
extrema din zonele sarace sa fie asociata cu o mare nevoie de servicii medicale.Cu toate acestea ,
spitalul este apelat de catre rezidentii zonelor sarace in ponderi similare celor la nivelul intregii
populatii.(barometru de opinie publica , PSD 2001):persoane din 35% dintre gospodariile din
zonele sarace rurale, respectiv 48% din urban.(Stanculescu, Berevoescu,2001,pag 268)
“Accesul la asistenta sociala il abordam din dubla perspectiva .Pe de o parte , accesul la
asistenta medicala este conditionat de de calitatea de asigurat de medical, atat in mediul rural, cat
si in mediul urban.Pe de alta parte in mediul rural , accesul la sistenta medicala se refera si la
nivelul redus de dezvoltare a serviciilor medicale.Gradul de acoperire al asigu rarilor de sanatate
variaza intre 50 % si 80%.Cei care de regula lipsesc din listele unui medic de familie zonal sunt
tocmai cei aflati in saracie extrema, caci”cu ei nu se colaboreaza usor”, prin urmare , medicii de
familie nu se straduiesc sa le obtina i nscrierea pe lista.” Stanculescu, Berevoescu,2001,pag 269)
Spre deosebire de mediul rural ,persoanele sarace din mediul urban , indifferent daca sunt
asigurate sau nu, au acces rapid la spital, in caz de urgenta.In mediul rural , problematica
accesului la asistenta medicala nu se suprapune in totalitate cu cea a asigurarilor medicale.In
majoritatea cazurilor , accesul la asistenta medicala este scazut chiar si pentru cei asigurati , din
cauza subdezvoltarii severe a serviciilor de specialitate.Din pacate nu sunt foarte multe
ambulante si pentru a ajunge la un pacient in zona rurala se necesita mult timp, deoarece este
conditionata de distanta pana la sat si disponibilitatea ambulantelor.Cazuri grave(pun viata in
pericol) sunt prioritare, dar distanta este un factor important.Din pacate revenind la problematica
saraciei si lipsei de educatie , exista solicitari ale ambulantei pentru boli ce se pot trata cu o
internare in regim normal fara a fi o urgenta.In ceea ce priveste persoanele beneficiare de ajutor
social , exista o zicala in mediu rural”nu prea se dau bani la ajutor social, dar macar asigurare de
sanatate sa am.”Aceste familii sau persoane singure , beneficiare de venit minim garantat sunt
asigurate atat cat se incadreaza in acest beneficiu.

28
1.6 A gricultura in mediul rural
Revenim la principala activitate din mediul rural.”Practicarea gradinaritului si
agriculturii de subzistenta este conditionata de resursele agricole de care dispune gospodaria,
adica de existenta unei gradini in jurul casei sau in folosinta sau de acces la teren agricol.De
aceea , demersul referitor la munca in agricultura impune doi termeni, primul referitor la
resursele agricole la care au acces (sau de care dispun) rezidentii zonelor agricole si al doilea
modul in care ascestia f olosesc resursele disponibile in scopul obtinerii de produse.In zonele
sarace , antreprenoriatul in sectorul agricol nu este dezvoltat , pentr ca resursele agricole de
care dispun axceste gospodarii nu permit dezvoltarea de exploatatii , iar resursele fina nciare
nu acopera nevoile de baza, deci, nu poate fi vorba de investitii in pornirea unei
afaceri.”(Stanculescu,Berevoescu, 2001,215)
In mediul rural , majoritatea gospodariilor au gradini.Desi majoritatea sunt in jur de
2000 mp , sunt suficiente pentru a suplimenta gospodaria cu legume si fructe. “Jumătate din
populația României trăiește la sate și comune unde principalul angajator este „agricultura”, în
mare parte de tip tradițional, pe suprafețe agricole mărunt parcelate și numai în mică măsură
exploata te cu mijloace moderne, mecanizate.”
În mediul rural, aproape toate gospodăriile își completează veniturile cu produse
alimentare din producția proprie; procentul scade la 43% în mediul urban. În plus,
gospodăriile mai tinere din mediul rural, care nu își acoperă nevoile cu ceea ce produc în
gospodărie,lucrează cu ziua în agricultură, nu primesc salariu și nu au carte de muncă.
“Dintre rezidenti , indiferent de etnie ,acces mai redus la gradina il au gospodariile in
saracie extrema.La polul opus ,sunt gosp odariile in normalitate critica , mai ales cele de
pensionari , care utilizeaza spatiul din jurul casei pentru a -si completa veniturile din pensii ,
cultiva legume si, in medie o gospodarie din cinci creste un porc si fiecare are in jur de patru
pasari in curte.”( Stanculescu,Berevoescu, 2001,pag 216)
In general familiile ce locuiesc la sate de generatii au teren suficient pentru a practica
agricultura de subzistenta.Majoritatea au intelege libere in sensul ca fratii isi impart terenul
mostenit de la parint i si la randul lor continua aceeasi traditie cu fii si fiicele lor.Datorita

29
costurilor ridicate in ceea ce priveste dezbaterea mostenirilor si intocmirea titurilor de
proprietate se prefera aceste intelegeri fara acte.Fiecare tine regula terenului impartit de
parinti ,fara a folosi terenul fratilor.Majoritatea populatiei la tara detine terenul din jurul
locuintei , unde cultiva legume pentru consum pe timpul verii si anumite cantitati sunt puse la
pastrare pentru iarna, si pe langa aceasta un teren in camp cultivat cu porumb si iarba pentru
intretinerea animalelor.Chiar daca nu se pot intretine in totalitate din produsele obtinute din
agricultura si cele animale(lapte, oua , carne)pentru tarani este un mod de viata.Mentalitatea
este urmatoarea:daca reusesc s a scuteasca macar o jumatate din aprovizionarea alimentelor
necesare hranii(alimente achizitionate cu bani, bani ce la randul lor sunt putini) este un pas
inainte.
Din pacate in ultimii ani , datorita modificarii climei, a secetei pe timpul verii, a
putine lor precipitatii pe timpul iernii , agricultura este mai putin productiva.Cei ce produc
agricultura de subzistenta sunt nevioti sa stropeasca impotriva saunatorilor si a manelor de tot
felul, sa irige (majoritatea cara apa cu galetile de la cea mai apropia ta sursa de apa – fantani
publice, la sate neexistand decat foarte rar sisteme de apa).Astfel munca agricultoriloe este
ingreunata.In plus desi exista mecanisme care pot ajuta la prelucrarea terenului, acestea fiind
costisitoare, nu sunt la indemana taranul ui, acesta practicand agricultura prin metode
rudimentare vechi de ani de zile.Taranul , in special cei trecuti de 40 de ani,a invatat cum sa
se ajute si cu ajutorul animalelor(caruta cu cai, vaca pentru lapte, oi pentru branza) dupa
metoda batranilor.Desi dureaza o perioada de timp pana scoti beneficii de pe urma unui
animal, batranii nostri erau rabdatori.Majoritatea tinerilor , in special cei dependenti de
beneficii sociale nu prefera acest stil de viata, preferand sa achizionationeze toate cele
trebuinc ioase(alimente, imbracaminte, incaltaminte) din acesti banuti primiti drept ajutor de la
stat. Persoanele din mediu rural care beneficiaza de ajutoarele de la stat dar suplimenteaza si
din agricultura si cresterea animalelor, obtin sufficient incat sa nu i si faca griji pentru lipsa
mancarii , iesind din incidenta saraciei extreme.
Zilierii din agricultura : Pentru a -si suplimenta veniturile sau pentru a se intretine in
anumite cazuri de saracie extrema presteaza munca cu ziua in domeniu agricol in zonele
rurale.”Veniturile realizate din aceste activitati sunt foarte mici si abia pot acoperi necesitatile

30
unei zile.In aceste conditii ,nici nu poate fi vorba de a pune deoparte bani pentru perioadele in
care nu se gaseste de lucru.”(Stanculescu,Berevoescu, 2001, pag 225).Daca facem un calcul ,
zilierii pot ajunge la nivelul unui salariu minim pe ecomonie lunar in situatia in care ar avea
zilnic de lucru, dar acest lucru nu poate fi.In muncile agricole se necesita doar anumite
activitati(prasit, spicuit, cules la v ie etc)in anumite perioade de timp, astfel sunt perioade
aglomerate in care se lucreaza pana la epuizare si perioade in care nu este de lucru.”Modul in
care activitatile de ocazionale sunt rasplatite este deosebit de important pentru lucratori.In
absenta u nui contract care sa ii protejeze ,plata este decisa de angajatori, fiind amanata, redusa
sau transformat in produse , dupa voia acestora.Toate aceste situatii devin pentru cei saraci zile
in care nu au ce pune pe masa.”( Stanculescu,Berevoescu, 2001,pag 2 26).”Exista o varietate de
moduri in care se face plata pentru munca depusa de zilieri.Interviurile releva faptul ca
angajatorii prefer sa faca plata in produse.In functie de tipul munciidepuse, acest fapt poate fi
avantajos si pentru zilieri.In cazul in c are sunt rasplatiti cu produse de maxima necessitate in
gospodarie(ulei, faina, porumb cartofi), acestea sunt binevenite, deoarece scutesc indivizii de la
cheltuiala pentru procurarea lor.In schimb daca plata este facuta in produsele de care nu au
nevoie ( de exemplu struguri) acestia se considera neindreptatiti” (Stanculescu,Berevoescu,
2001,pag 226.)”Produsele pot fi insotite de anumite sume de bani.In general aceasta modalitate
este utilizata atunci cand angajatorii sunt persone particulare.Acestia ofera o suma mai mica de
bani, pe care o compenseaza cu produsele care prisosesc.Cel mai des insa, forma de plata este
decisa prin negocierea directa intre parti.De departe cea mai avantajoasa forma de plata este
considerata de catre zilieri rasplata in bani si mancare.A beneficia de una sau doua mese pe
durata zilei de lucru reprezinta o modalitate de economisire , pentru ca este o gura mai putin de
hranit acasa”.( Stanculescu,Berevoescu, 2001,pag 227).Dezavantajul consta in faptul ca nu poti
lua portia de manca re acasa, astfel incat sa poata fi impartita intre toti membrii familiei.Din
pacate in anumite perioade agricultura nu le ofera tot anul posibilitatea de a fi zilier, in acest caz
saracii isi fac alte activitati.”In cazul confruntarii cu lipsa de oportunit ati de a munci, chiar si
ocazional sau ca zilier,singura solutie posibila pentru cei aflati in saracie extrema este sa obtina
venituri printr -o activitate desfasurata din proprie initiativa.Astfel , ei isi creaza propriul loc de
munca .Din aceasta categori e de activitati fac parte micul comert neautorizat, croitoria

31
,colectarea fructelor sau ciupercilor din padure,dar cel mai frecvent sapatul la fier ,colectarea de
hartie sau sticla.”( Stanculescu,Berevoescu, 2001,pag 227).

32
1.7 Saracia , masuri disperate
Desi exista zicala precum ca romanul este descurcaret exista si situatii disperate.Saracia
modifica atat fizic cat si psihic persoanele in aceasta stare.Avand in vedere discrepanta dintre
modul de viata a populatiei instarite si modul ce lor saraci nu e de mirare ca unii dintre ei
ajung sa faca lucruri disperate.In aceasta categorie de actiuni se incadreaza furtul, cersitul ,
prostitutia.Femeile sunt cele mai sigure victime ale acestui miraj de obtinere a veniturilor in
mod usor si fara mu nca bruta.Barbatii se ocupa cu furt in general , dar exista mai putine cazuri
in care aceasta actiune este este efect al saraciei, de multe ori exista si alti factori
precum:lenea , proasta educatie, lipsa bunului simt. Avand in vedere ca mirajul strainata tii a
cuprins o mare majoritate a populatiei Romaniei, cei saraci sunt victime sigure.Plecand de la
premise ca merg sa munceasca pentru o cantitate mare de bani, acestia se vad pusi in situatia
ca avand studii insuficiente si calificari fara valabilitate, ca nu gasesc de munca nici in
strainatate.Impinsi de faptul ca trebuie sa se descurce cumva, multe femei aleg calea
prostitutiei.Aceasta cale le asigura venituri rapide intr -o perioada scurta de timp.Ceea ce nu
vad sunt pericolele precum traficantii de car ne vie, bolile cu transmisie sexuala si lipsa
sigurantei, deoarece clientii acestei mod de viata sunt mereu necunoscuti, astfel sunt puse in
situatia sa dea peste persoane violente sau cu probleme psihice, punandu -si integritatea si
viata in pericol.
In mediul rural lipsa educatiei sexuale este mai accentuata fata de mediul urban, astfel
femeile sunt victime sigure.Exista fenomenul ca femei cu familii acasa prefera aceasta
meserie.Acestea lasa de obicei copiii in grija rudelor(de obicei bunicii) si pleaca in afara tarii
pentru a practica prostitutia.Este cu adevarat o cale de iesire din saracie, dar efectele sunt
dezastruoase.De obicei familiile se destrama, iar educatia copiilor se distruge.Aceasta practica
se intalneste si pe plan local.Datorita comunita tilor mici de la sate, acestea sunt cunoscute pe
plan local.Pentru cativa banuti si chiar alimente, acestea practica prostitutia.
Cat despre cersit, situatia este mai dezastruoasa in sensul in care sunt afectati si
copiii.Imaginea ce o vedem pe strazile d in orase cu femei cu copii in brate cersind pentru o
bucata de paine este tot un efect al saraciei extreme.Mai tragic este faptul ca aceste femei nu
sunt din mediul urban , multe facand naveta pana in orase pentru a avea “piata de

33
desfacere”.In mediul rura l unde toata lumea se cunoaste, este greu de practicat cersitul pentru
ca unii cetateni sunt la fel de saraci si datorita faptului ca umilinta este mai mare intre cei
cunoscuti.
Un efect dezolant al acestor practice este acela ca devin ca un cerc vicios.I n situatia in
care veniturile din aceste practici sunt obtinute usor si fara a avea calificare, se creaza o
anumita comoditate.Pentru ca o persoana sa renunte la acest tip de viata in detrimentul unei
vieti cu munca bruta , se necesita o vointa de fier.In plus practica acestor stiluri de viata te
demoralizeaza ca persoana, nu este nici o apriciere in munca depusa. Persoanele ajunse in
ultimul stadiu de moralitate sunt greu de adus pe linia unei vieti normale.Fenomenul este
extins intr -adevar mai mult in sis temul urban fata de cel rural sau in satele in care predomina
populatie cu romi.Tot lipsa educatiei formale si informale duce la practica acestor stiluri de
viata.
Cat despre furat si inselaciune , actiunea se refera in special la cei care fac micul
comer t neautorizat.Prin exagerarea privind calitatea produselor vandute, clientii sunt inselati
in ceea ce priveste pretul real al produselor.

34
1.8 Romii din mediul rural
Romii din Romania constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari
din Romania.Desi nu totii romii sunt saraci, datorita discriminarii si traditiilor acestia nu merg
la scoala la scoala, drept urmare fara calificari au sanse putine de a gasi servici.In zonele
rurale exista doua tipuri de romi.Prima categorie este ace ea a romilor stabililiti de cateva
generatii in mediul rural , care au locuinte in mod legal pe razele comunelor unde locuiesc.A
doua categorie se refera la romii fara locuinte care locuiesc periodic in satele unde gasesc de
lucru.Majoritatea celor din a d oua categorie stau in adaposturi improvizate(corturi, carutele cu
cai, sarete, mai nou masini vechi) in perioada in care colecteaza fier vechi sau fac negot.Cat
despre prima categorie, majoritatea sunt romanizati, foarte putini recunoscand ca parte parte
din etnia roma, doar o parte mai vorbesc tiganeste,nu poarta haine traditionale..Acest lucru se
datoreaza discriminarii. Inca din trecut , romii au fost discriminati , traind in conditii grele si
muncind ca scavi. Zonele locuite de comunitatile de romi , su nt in general, denumite
”tiganie”.De obicei sunt situate la periferia satelor si sunt mentionate de catre reprezentantii
institutionali locali drept zone cu infractionalitate ridicata(mici furturi). Referitor la
infractionalitate, depinde cat de mare este comunitatea romilor.Acestia ridica probleme in
momentul cand comunitatea este mare si acapareaza o zona destul de mare din sat.Unde
comunitatea este reprezentata de cateva familii, in general nu se ridica probleme precum
infractionalitatea. Revenind la pr ima categorie de romi, respectiv cei ce sunt stabili.Acestia
urmeaza aceleasi obiceiuri si traditii ca restul cetatenilor.In ceea ce priveste educatia
informala, totusi tin din traditiile lor.O caracteristica proprie a acestor romi este aceea de a
avea o familie numeroasa.Aceste familii au cate 6 copii, in general si nasterile precoce sunt
mai des intalnite la fetele rome decat la celelalte categorii de femei.Fetele sunt casatorite sau
aleg sa se casatoreasca la varste fragede, cat sunt minore si primii do i copii se nasc inainte ca
tinerele mame sa implineasca 20 de ani.Nu sunt foarte familiarizati cu metode contraceptive,
chiar daca cresc cu greu toti copii.Cat despre educatie, minorii urmeaza o forma de
invatamant cat au varste fragede, de obicei ciclul p rimar si o parte din ciclul gimnazial.Foarte
putini termina un liceu sau o scoala cu profil practic.Tot din traditie tine si casatoria fetelor la
varste fragede si nasterea primului copil cat sunt minore.Baietii in schimb sunt exploatati de
mici, acestia a jutand parintii la munca de la varste fragede.Dupa modelul anterior explicat in

35
ceea ce priveste structura familiei, tatal este stalpul familiei, iar mama casnica , ocupandu -se
de cresterea numerosilor copii.Ca structura nu difera de familia rurala traditi onala.Daca romii
sunt bine vazuti in comunitate (fara antecedente in furat, inselaciune, violenta) , sunt
acceptati ca zilieri langa ceilalti cetateni a -I comunei.Cei discriminati sunt cei ce dau curs
scandalurilor sau au in activitate violent si inselaci une.Acestea din urma incadrandu -se in
grupul persoanelor evitate in micile comunitati.Din fericire mentalitatea populatiei rurale se
extinde pe zi ce trece , iar minoritatea roma este acceptata.Solutia pentru iesirea din saracie
este aceeasi ca pentru toti cei aflati in stare de saracie:educatie, dezvoltarea educatiei
informale , calificarea in vederea unui loc de munca.
Mai dificil este pentru romii fara domiciliu stabil, celor care popular li se
spune”caldarari”.Acestora le lipseste cel mai essential luc ru pentru o viata lipsita de griji,
respectiv o locuinta.Pe langa asta le lipsesc tot ce este intr -o locuinta normala,adica
mobilier(articole esentiale cum ar fi pat sau sifonier) si aparate electrocasnice. precum
frigider, majoritatea pregatesc mancarea la aragaze micute, lampi, resouri sau pirostrie.Tinand
cont de initierea unei vieti mai bune,respective educatia, tin sa mentionez ca acesta lipseste cu
desavarsire in cele mai multe cazuri.Nefiind stabiliti intr -un loc, acestia duc lipsa de acte de
identi tate , acest lucru find un obstacol pentru inscrierea la scoala.Exista si principal problema
, respective lipsa stabilirii intr -un sat pe o perioada sufficient de mare incat copiii sa urmeze
un an intreg scolar.Avand in vedere dificultatea supravietuirii i ntr-un astfel de mod, a facut ca
multi romi sa renunte la acest fel de viata.Intalnim cazuri din ce in ce mai izolate, semn ca
autoritatile i -au incadrat in anumite beneficii sociale si supravietuiesc in alt mod, in afara de
cel descris mai sus.
Populati a de etnie roma are cel mai mare risc de saracie extrema.In zonele rurale
situatia romilor este ingrijoratoare, dar nu si mult mai proasta decat a romilor de la orase. In
zonele sarace de la sate , majoritatea romilor sunt in situatie de criza generalizat a si doar 17 ℅
sunt in saracie extrema.Spatiul locate este o problematica in ceea ce priveste populatia roma
de la sate, majoritatea locuind in spatii restranse.Datorita saraciei , alimentatie este la limita de
cele mai multe ori.Nu mai exista fenomenul de a sta nemancati, dar nu isi pot aproviziona
alimente de calitate sau in cantitati mari.

36
La nivelul populatiei de romi, familia extinsa si casatoria fara acte cuprind o pondere
mare a a populatiei,definindu -se ca modele alternative importante..In principiu si aceste
legalizari al relatiilor prin casatorie ar consta intr -o risipa de bani si pentru romi pentru care in
definitoriu o nunta trebuie sarbatorita in mod fastuos, ar insemna o cantitate de bani cheltuita ,
cantitate ce nu o detin.
“Referiror la deop endenta romilor fata de ajutoarele sociale descoperim urmatorul
fenomen”In sate sau in orasele mici in care saracii erau din perspectiva autoritatilor locale ,
romi, intregul program de ajutor social era tratat cu o oarecare indiferenta, pentru ca , acesti a
sunt saraci –profitori, care nu merita efortul.Pe cat de mare este numarul depus de dosare
pentru ajutor social, pe atat de mic este interesul autoritatilor locale pentru acest program de
asistenta sociala.Sunt narate fel de fel de intamplari , in care s aracii isi cauta dreptul si sunt
tratati cu desconsiderare , sunt minimalizati si”ne iau dosarele si ne trimit la plimbare”, pana
la cazuri extreme de tipul” nu mai mergem la primarie ca stim ca nu ne da, ne rade in
fata”.(Stanculescu, Berevoescu, 2001. pa g 244).Acest fenomen este unul intens intalnit.Faptul
ca romii desfasoara activitati din care nu declara veniturile este un lucru ce impiedica
obtinerea ajutorului social.Pentru acordarea VMG se necesita calcularea tuturor veniturilor, si
in sutuatia in c are romii lucreaza la “negru” acestia au venituri dar nu pot fi contabilizate,
astfel ducandu -se la evitarea incadrarii romilor la acest beneficiu social.Daca ne raportam la
parerile romilor , acestia considera ca este vorba de discrimarea conform careia careia romii
exagereaza in priviinta saraciei, ei detinand mijloace suficiente pentru un trai cat de cat
decent.Datorita scaderii profitului in ceea ce priveste micul negot sau disparitia unor meserii
aferente romilor(confectionat caramizi, linguri), major itatea s -au reprofilat.O parte lucreaza in
mod ilegal, fara carte de munca in constructii, o parte aleg calea strainatatii,(unii muncesc
necalificat:strang fier, constructii etc si o parte cercesc) unde stau perioade scurte de tim.Cu
acestia bani reusesc s a traiasca cateva luni, urmand a pleca din nou la munca in momentul
terminarii banilor.
Viata romilor de la sate este asemanatoare cu cea a tuturor saracilor de la sate, acestia
imbinand tot felul de activitatio pentru supravietuirea economica

37
2. SERVIC II SOCIALE , PROTECTIA SOCIALA IN MEDIUL RURAL
“Serviciile sociale reprezintă unul din multitudinea și diversitatea serviciilor publice,
care sunt activități ale autorităților administrației publice și ale altor parteneri sociali în
piederea satisfacerii un ui interes general, al comunității. Serviciile sociale se acordă în
combinație cu prestațiile sociale,răspund necesităților persoanei sau familiei în vederea
depășirii unor situații de dificultate, de prevenire a marginalizării și excluziunii
sociale.Servi ciile de asistență socială se adresează doar indivizilor sau grupurilor aflate
temporar în dificultate. Sistemul serviciilor de asistență socială cuprinde atât serviciile sociale,
oferite de instituțiile de stat, cât și de organizațiile private nonguvernam entale sau voluntare.
Serviciile sociale, în special cele de asistență socială, ocupă un loc aparte în sistemul de
protecție socială. Sistemul de asistență socială este o parte componentă a celui de protecție
socială, o ultimă ,,plasă” de prindere a persoa nelor dezavantajate social, un ultim ,,paravan” în
calea marginalizării și excluderii sociale, iar serviciile de asistență socială sunt o parte
componentă a serviciilor sociale.”(Ludmila Proca,2015, pag 52)
Practicienii susțin, că situația de risc sau de dificultate se referă la acea stare de fapt,
care limitează temporar sau definitiv capacitatea familiei de a -și îndeplini funcțiile și
responsabilitățile, ce -i revin față de copil. Copilul în risc social abandonat, abuzat, neglijat,
lipsit de grijă părinte ască etc.) este acel copil, aflat într -o situație, care îi afectează relația cu
familia și/ sau comunitatea în care trăiește, care îi pune în pericol sănătatea fizică și psihică,
securitatea, dezvoltarea morală, educația și integrarea socioprofesională. Se rviciile sociale
primare sunt serviciile care se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor și au drept
scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate, care pot cauza marginalizarea sau
excluziunea socială.”Protectia sociala lucreaza pe doua planuri principale, respectiv cel
financiar si cel psihosocial.” .”(Ludmila Proca,2015, pag 54)
Pentru a eradica aceasta saracie extrema si ca forma de protectie sociala in anul 2001
s-a aprobat Legea 416 privind aprobarea venitului minim garantat. O gura de aer proaspat
pentru populatia ce se afla in stadiul de saracie extrema si care poate nu aveau ce manca de
azi pe maine.Aceasta lege ofera pe perioada nelimitata de timp protectie sociala prin oferirea
de venituri si asigurare de sanatate.Astfel p ersoanele in risc de excluziune sociala au ramas pe

38
un nivel satisfacator .de supravietuire in societate.Parerile sunt impartite cand vine vorba de
aceasta lege, in actualitate fiind cumva considerata de populatia activa din punct de vedere al
serviciilor. Avand in vedere ca veniturile acordate prin Legea 416/2001 sunt de la bugetul de
stat, acesta fiind sustinut de populatia activa prin plata impozitelor, sunt multe voci care
condamna acesti beneficiari.De altfel in unele conditii doar fiind beneficiar de a jutor social
este stigmatizare directa.In sensul in care fiecare persoana are nevoie de o anumita perioada
de timp pentru a -si reveni dintr -o perioada de criza, legea nu a conditionat perioada in care se
poate beneficia de acest ajutor social, drept dovada multe familii sunt beneficiari din 2001
pana in prezent.
Legea de altfel permisiva a creat un fenomen destul de negativ , deoarece dupa 17 ani
de la aprobare sunt persoane si familii care se multumesc cu acest venit fara a avea de gand sa
mearga la servic i.Campul muncii in Romania a evoluat si se gasesc multe locuri de munca si
pentru muncitori necalificati, in schimbul unui unui salar minim.Deoarece plata ajutorului
social se poate face in functie de numarul de membri de familie si acestia beneficiaza de
alocatii de sustinere a familiei si alocatii de stat , o familie cu 3 copii ajunge aproximativ la
nivelul unui salar minim pe economie.In aceste conditii , plus munca de zilier, beneficiarii de
ajutor social sunt mai castigati decat o familie in care unul dintre parinti lucreaza. In aceasta
situatie raportul de dependență dintre pensionari/asistați sociali și populația ocupată indică o
situație îngrijorătoare.
“În România, cheltuielile sociale au capatat, în ultimii ani, o conotatie negativa, fiind
conside rate de partidele de la guvernare, un gen de asistenta sociala. Raportând cheltuielile
sociale publice la totalul cheltuielilor publice, în anul 2008, situatia este urmatoare: România
cu 37% se plaseaza pe penultimul loc în UE, înaintea Letoniei (32,5 %). În acelasi an, media
europeana a cheltuielilor sociale este de 56,2 % din cheltuielile publice, statele foste socialiste
alocând sensibil mai mult sectorului social decât România: Bulgaria – 41 %, Slovacia – 45,8
%, Ungaria – 46,5 %. Dintre vechile state m embre ale UE -15, cea mai scazuta pondere a
cheltuielilor sociale în cheltuielile publice totale s -a înregistrat în M.Britanie – 50 %, iar cea
mai ridicata pondere, în Germania – 63,4 % (Zamfir (coord.), 2011).”(Mariana Stanciu,
Adina Mihailescu, 2011, pag 7)

39
Aceasta situatie este ingrijoratoare deoarece fiind vorba de protectie sociala nu este
usor sa intrerupi aceste ajutoare sociale.Avand in vedere numarul mare de beneficiari si lipsa
consilierilor AJOFM in numar suficient pentru a lucra fiecare caz in p arte, situatia pare a fi
fara succes.Legea permite refuzarea unui loc de munca , la o a doua oferta fiind incetat
ajutorul social.Singura problema este ca agentiile de ocupare a fortei de munca nu le ofera
aceste locuri de munca.La targurile organizate anu al beneficiarii se prezinta doar pentru a
avea dovada ca au fost prezenti, nu sunt nicidecum interesati de gasirea unui loc de munca.
In situatia in care unii traiesc dupa modelul explicat anterior , legea nu acopera chiar
toate cazurile sociale. Legea 416/ 2001 exclude de la plata ajutorului social persoanele sau
familiile care detin mai mult de 20 ha intravilan in mediul rural si 10 ha in mediul urban.Din
pacate exista familii care mostenesc sau det in acest teren si nimic mai mult, si desi traiesc
intr-o saracie lucie nu exista protectie sociala pentru acestia.In aceasta situatie se afla familii
cu numerosi copii , batrani sau persoane bolnave.In mediul rural aceasta problema este destul
de prezenta , gospodaria fiind de cele mai multe ori mostenita de la parinti, nicidecum
cumparata.O diminuare a acestui fenomen ar incadrarea in munca a celor apti, pentru a
ramane in situtia de asistat social doar cel ce are probleme nerezolvabile .Exista persoane cu
varste inaintate care nu au lucrat suficient pentru a iesi la pensie, dar sunt aproape de varsta de
pensionare , fiind foarte greu de angajat,(firmele cauta in principal tineri ce pot fi formati),
mame cu copii multi in intretinere,persoane cu boli neinca drabile in grad de handicap sau
pensie de invaliditate, care totusi sunt suficienti de bolnavi pentru a fi respinsi de angajatori,
situatii in care sunt incompatibili cu incadrarea in campul muncii.Trist este faptul ca tineri ce
abia isi intemeiaza o fam ilie aleg aceasta cale de intretinere.Pentru acestia ajutorul este cu
doua taisuri, pe de o parte ajutandu -I sa se intretina ,pe de alta parte ii obisnuieste cu acest stil
de viata, fiind greu ca peste ani a fie angajati fara experienta in piata muncii.Ref eritor la
sumele primite conform cuantumurilor acordate de Legea 416/2001 exista pareri pro si contra
, o parte dintre beneficiari , in special cei ce au copii si mai primesc si alte beneficii, considera
ca suma este suficienta, pe cand cei ce nu au copii sau copii au la randul lor familii, considera
ca suma este foarte mica , fiindu -le suficienta doar pentru plata facturilor.Din pacate nici
familiile ce au un salariu nu sunt mai departe de situatia beneficiarilor de ajutor social

40
” Dupa anul 1990, saracia din România s -a extins si adâncit în rândurile persoanelor salariate.
Detinerea unui loc de munca nu consolideaza statutul economic al celor angajati si nu
garanteaza mentinerea familiei deasupra pragului de saraciei, situatie care persista .De altfel,
în România, chiar si un salariu mediu net de 1.411 lei (luna februarie 2011) mentine în saracie
familia de doi adulti cu doi copii minori care beneficiaza de un singur salariu, potrivit
standardelor românesti (mult mai austere decât cele vest europene) privin d costul total al
cosului minim de consum decent (elaborat de ICCV). Ca urmare, pentru numeroase familii
din România, în special pentru cele care au copii în întretinere, stresul economic de a nu putea
asigura prin propria munca nici macar trebuintele nive lului de subzistenta sau ale unui trai
decent este extrem de ridicat. “ Mariana Stanciu, Adina Mihailescu, 2011, pag 13)
La fel ca in anul 2011, in prezent(2018) situatia este neschimbata. Odata cu marirea salariului
minin de baza au crescut si darile catre stat si preturile.Din acest motiv multi prefera sa
beneficieze de beneficii sociale decat sa mearga sa lucreze.”Familiile de 4 persoane dispunând
doar de un salariu minim plus alocatiile a 2 copii nu au reusit niciodata sa -si satisfaca
trebuintele de cons um ale minimului de subzistent a si, cu atât mai putin pe cele ale minimului
decent. Politica mentinerii la un nivel sc azut a salariului minim a facut neoperanta, din
perspectiva stimularii angajarii în munca, politica venitului minim garantat .” Mariana
Stanciu, Adina Mihailescu, 2011, pag 14 -15)
Familiile care au beneficiat doar de un salariu minim plus alocatiile a 2 copii au trait la
un nivel comparabil cu familiile în care adultii au preferat sa nu se angajeze în munca si sa
traiasca din veni tul minim garantat.In mediul rural situatia este mai dezastruoasa , deoarece
din lipsa intreprinderilor care sa ofere locuri de munca, este necesara naveta.La o distanta
relativ mica dintre sat si oras, exista mai multi angajati din cadrul satului, dar und e distanta
este mare, angajatii prefera sa vina la o saptamana acasa, preferand sa plateasca chirie sau sa
stea in mod ilegal in constructii improvizate.
“A dispune de un nivel de trai decent se delimiteaza radical de orice situatie
economica inferioara, n u prin aceea ca oamenii cu venituri peste pragul saraciei ar trai deja
fara griji de ordin material, ci prin faptul ca o asemenea stare permite manifestarea libertatilor
esentiale ale demnitatii umane, printr -o integrare sociala normala în viata societatii în care

41
traim. În actuala etapa, dimensiunea material a a bunastarii sociale a devenit o premisa de
baza a existentei unei ordini sociale echitabile si durabile, ce presupune ca toti membrii
comunitatilor umane sa dispuna de un stoc minim de bunuri economi ce.” Mariana Stanciu,
Adina Mihailescu, 2011, pag 21)
Tot din sfera protectiei sociale sunt si indemnizatiile pentru handicap, bursele
oferite de scoli, alocatia de sustinere a familiei.Aceste beneficii ajuta , in special bursa “Bani
de Liceu” ce a ajutat multi elevi sa mearga in continuare la licee sau scoli cu profil practic.
In acesta saracie si ca categorie cu risc de excluziune se afla si pensionarii.Majoritatea
beneficiaza de pensii de CAP , a caror cuantum este mic.Intr -o gospodarie unde sunt 2
pensionari CAP, situatia este undeva la un nivel peste pragul saraciei, dar nu in situatia in care
sa nu isi faca griji de cele trebuinciose.In gospodariile unde exista doar o pensie , batranii isi
suplimenteaza veniturile prin munca in agricultura. De multe ori banutii din pensii sunt
folositi pentru achizitionarea de medicamente si plata facturilor, majoritatea produselor
folosite drept hrana fiind achizitionate din propriile gradini.
Tot o forma de protectie sociala este somajul.Facem referire la benefici arii de
indemnizatie de somaj din perioada de dupa ce si -au pierdut locul de munca din motive
neimputabile lor si de cei ce se declara in cautarea unui loc de munca nereusind pana in
prezent sa se angajeze..Daca facem referire la prima categorie mentionata , sunt putini, acestia
fac parte din persoanele carora le place sa fie active si sa aiba servici.Majoritatea gasesc de
servici imediat , unii chiar din perioada in care pot beneficia de indemnizatie. Aici descoperim
importanta mentalitatii si rolul import ant care il poarta in gasirea unui loc de munca.Cei ce
sunt invatati sa munceasca zilnic, sa controleze situatia financiara si sociala a familiei , nu vor
fi in risc de saracie extrema sau excluziune sociala.In timp ce unii beneficiari de ajutor social
nu ar concepe sa munceasca zilnic, sunt persoane care fac tot posibilul sa aiba servici ,
indiferent daca salariul este pe masura muncii depuse sau nu.In ajutorul somerilor vine
AJOFM –ul , care le ofera cursuri de perfectionare gratuite in caz ca meseria ant erioara nu se
mai gaseste pe piata muncii si de asemenea locuri de munca.In ajutorul celor din mediu rural
este faptul ca naveta facuta pentru cursurile de perfectionare este decontata de AJOFM. Desi
este un femonen mai putin prezent in zona rurala , acest a exista, majoritatea somerilor fiind in

42
mediul urban.Exista si alta categorie de someri, respectiv ” In zonele sarace din rural , someri
se declara cu precadere cei de 25 -40 ani, femei si barbati care au absolvit o scoala
profesionala si erau in 1989 inc adrati in pe piata muncii ,dar au fost disponibilizati in 2000
.Ei/ele cauta activ de lucru,majoritatea fiind in prezent inregistrati la Oficiile Fortei de
munca.”
In ceea ce privesc veniturile sigure ale familiilor sarace cu copii in intretinere acesta
este alocatia pentru copii(alocatia de sustinere a familiei)..”Populatia din zonele sarace este
predominat tanara si cu multi copii.”Acest lucru se intampla in special in mediul rural.”In
acord cu acest profil demografic, alocatiile pentru copil reprezinta prestatiile sociale in bani,
de care dispun cele mai multe gospodarii din zone sarace, mai ales cele in saracie
extrema.Incidenta alocatiilor pentru copii nu difera de la o gospodarie la alta in functie de
numarul de copii, precum la nivel national.In cazu l acestor familii , alocatia pentru copil
reprezinta un venit important, pentru multi reprezentand singurul venit lunar sigur.Daca la
nivel national , cuantumul redus al alocatiei nu motiveaza unele familii(mai ales cele cu mai
putin de 3 copii) sa consume timp pentru obtinerea acesteia( Tesliuc,Pop,Tesliuc,2001) , in
cazul gospodariilor sarace costurile si beneficiile sunt calculate in alti termeni si toti cei care
au drept la acest tip de prestatie o acceseaza.In cazul in care alocatia pentru copil nu est e
ridicata este vorba de copii care nu au acte de identitate sau care nu merg la scoala.Alocatia
pentru copii in ciuda , in ciuda nivelului scazut , reprezinta principala sursa de venit pentru o
parte importanta din gospodariile in saracie extrema.Pentru g ospodariile in situatie de criza
generalizata , alocatia pentru copii este principala sursa de venit doar in zonele sarace
rurale.”Alocatiile pentru copii au o incidenta scazuta in satele mici ,izolate si sarace.Prin
urmare, referitor la mediul rural , jum atate din gospodariile in saracie extrema si 36% din cele
in situatie de saracie generalizata traiesc din venituri neregulate(zilierat in agricultura sau
zilierat + agricultura pe cont propriu) combinate cu alocatii pentru copii.Peste 3 sferturi dintre
aceste gospodarii declara alocatia pentru copil drept sursa principala de venit , pentru ca este
un venit regulat.Aceste gospodarii extinse , de dimensiuni mari cu sapte, respectiv sase
membri, din care patru, respectiv trei copii sunt copii, iar un membru p este 15 ani(femeie, de
obicei) se declara persoana casnica.Deci aceste gospodarii traiesc din veniturile obtinute din

43
munca de zilier a doua persoane,ceea ce face explicabil cum alocatiile pentru copii sunt
declarate drept principala lor sursa de venit.”(S tanculescu, Berevoescu, 2001, pag 239).
Alocatia de sustinere a familiei se acorda in situatia in care copiii de varsta scolara
frecventeaza cursurile scolare si vine de cele mai multe ori in completarea venitului minim
garantat, ,majoritatea beneficiarilo r de VMG sunt de asemenea beneficiari de Asf. Sunt
situatii ca pentru a evita stigmatizarea de a fi beneficiari de ajutor social, persoanele prefera sa
beneficieze doar alocatie de sustinere a familie, nefiind sa presteze munca in folosul
comunitatii, lucr u obligatoriu pentru beneficiarii de VMG.Avand in vedere faptul ca conditia
acordarii alocatiei de sustinere a familiei este de maxim 530 lei/ lunar/pe persoana,
frecventarea cursurilor scolare si maxim 20 ha intravilan in mediul rural, acest beneficiu es te
accesat si de familiile unde exista un salariu.
Deoarece sezonul rece este cel mai greu majoritatea neavand de lucru in sectorul
informal, se acorda ajutor de incalzire a locuintei persoanelor beneficiare de ajutor social din
oficiu si persoanelor cu v enituri mici daca acestia acceseaza acest drept si fac dovada ca se
incadreaza.Ajutorul de incalzire vine in ajutorul pensionarilor de CAP, acest grup fiind cu
pensile mici si familiilor cu un singur salariu si copii in intretinere.Se acorda sub forma de
bani in functie de veniturile fiecarui beneficiar.Sumele acordate sunt mici in accord cu costul
unei cantitati de lemne sau plata lunara a gazului sau altei forme de intretinere.Acesta se
acorda o singura data la inceputul sezonului rece pentru toata peri oada acestuia.Chiar in
situatia in care se primesc aceste ajutoare exista totusi familii care nu isi pot procura suficiente
lemne pentru a trece peste iarna.Cum suma este mica si pensiile se dau in mare parte pe
medicamente si facturi, batranii sunt cei ma i vulnerabili in acest sens, in special cei ce
locuiesc singuri.
Dependenta de aceste beneficii se datoreaza pe de o parte ne -muncii si pe de alta parte
muncii platita foarte prost si muncii la negru.Exista un fenomen de actualitate prin care se
gaseste de servici, dar angajatorul plateaste doar munca prestata nu si darile catre stat.In acest
fel , lucratorilor nu li se da dreptul la asigurare de sanatate sau pensie la batranete.Acesti
lucratori muncesc aleatoriu , nu pe toata perioada anului.Din randul b eneficiarilor de ajutor
social , acestea pleaca la munca in modul descris anterior , dar parasesc in scurt timp deoarece

44
nu sunt mai castigati decat in situatia incasarilor beneficiilor sociale , respectiv VMG,ASF si
incalzire populatie.Astfel un cerc vici os continua in detrimentul beneficiarilor, taindu -si
dreptul la o batranete linistita cu pensie..Mai trist este faptul ca prin munca la negru se creaza
un nou motiv de a nu munci.Pentru a diminua fenomenul de dependenta fata de beneficiile
sociale, trebuie ca autoritatile sa gaseasca alte metode, investit in consilieri pentru a ajuta in
adevaratul sens al cuvantului la gasirea unui loc de munca, pregatire pentru piata actuala a
muncii, supravegherea si ajutarea la mentinerea locului de munca, deoarece sunt situatii in
care beneficiarii ajung bataia de joc a angajatorilor.Sedinte psihologice pentru cei ce nu se pot
incadra pe piata muncii,indiferent de locul de munca incercat.In aceste lucruri ar trebui
investit , nu in oferirea banilor pe tava si crearea dep endentilor de stat. Aceste aspecte
afecteaza optimismul si ambitia de a reusi in viata.“Marea majoritate a respondenților
consideră că posibilitatea de a se afirma în viață este scăzută și foarte scăzută. Cele mai
importante elemente care asigură succesul în viață sunt, în opinia subiecților, caracteristicile
individuale ca ambiția și talentul , în ierarhie urmându -le munca și norocul .”Populatia rurala
are o parere negativa generalizata fata de modul in care se desfasoara lucrurile in tara
noastra.“Ca măsuri de îmbunătățire a calității vieții, oamenii se referă înainte de toate la
politici de creștere a ocupării și a calității acesteia, la schimbări la nivel politic și creșterea
calității mediului politic, creșterea veniturilor.”
Acestia doresc imbunatatirea conditiilor materiale, deoarece acestea sunt esentiale in orice
domeniu.”Condițiile materiale reprezintă pilonul esențial al unei vieți de calitate. În orice
societate, oamenii trebuie să beneficieze de circumstanțe materiale si resurse obținute prin
efort propriu, și în ultimă instanță prin intervenția statului si care le dau posibilitatea de a trăi
o viață bună, în acord cu normele sociale. De asemenea, condițiile materiale de calitate au o
influență puternică asupra altor domenii ale vieții, cum sunt edu cația, sănătatea, profesia,
timpul liber sau bunăstarea subiectivă.”( Margian,2010, pag 9)
“Facand o analiza asupra venitului in raport cu necesitatile “ Caracterizările cele mai
nefavorabile la adresa venitului în raport cu necesitățile ( nu ne ajung nici p entru strictul
necesar ) sunt întâlnite la cei fără școală sau care au absolvit cel mult școala generală. Pe
măsură ce avansăm cu anii de școală absolviți, evaluările se îmbunătățesc, cele mai bune

45
(reușim să cumpărăm și unele obiecte mai scumpe, dar cu efo rturi) fiind întâlnite la cei care
au terminat o școală postliceală sau învățământ superior.Cele mai dezavantajate categorii sunt
agricultorii și pensionarii: 35% dintre cei care declară că veniturile nu le ajung nici pentru
strictul necesar sunt agriculto ri, iar 26% pensionari.”(Margian,2010, pag 13)
Pentru a permite achizitionarea de lucruri mai scumpe se necesita economisirea, dar in
situatia celor dependenti de beneficii sociale, acest lucru este de cele mai multe ori imposibil.
Comportamentul de econo misire este mai probabil în gospodăriile în care există cel puțin o
persoană care a absolvit o școală postliceală sau o formă de învățământ universitar, are o
ocupație cu studii superioare, nefiind cazul in mediul rural, decat foarte rar, dar de obicei
aceste persoane benefiaza de salariu. Mulțumirea cu veniturile denotă un oarecare sentiment
de siguranță materială care poate favoriza consumul: cei care sunt mulțumiți sau foarte
mulțumiți cu veniturile obținute personal au o probabilitate mai mare să declar e că pot
cumpăra și obiecte mai scumpe chiar dacă fac eforturi.
In situatia celor dependenti de beneficii sociale observam o oarecare deviatie in ceea ce
priveste o viata normala.Adesea acestia nu au isi permit lucruri , inclusiv alimente din cele mai
banale.Cel mai trist este faptul ca frustarea si discriminarea afecteaza copiii din aceste grupuri
sociale, acestia nefiind la o varsta suficient de mare incat sa inteleaga situatia familiilor lor.O
parte din acestia considera ca daca vor invata vor ajunge m ai sus decat parintii lor, dar o mare
parte se plafoneaza din lipsa resurselor, condamnare sigura la o viata asemanatoare cu cea a
parintilor.Autoritatile incearca ocrotirea acestor copii prin educatie.In situatia in care parintii
considera ca minorii au s anse mai buna in viata daca invata,este sansa de reusita , dar in cazuri in
care parintii nu vad aceasta importanta a educatiei , acesti minori sunt cazuri pierdute

46
3. SARACIA PRINTRE BENEFICIARII DE AJUTOR SOCIAL
3.1 Saracia in mod practic
Revenind la tema principala respectiv saracia in mediul rural.Ma voi axa pe beneficiarii
de ajutor social, cei ce au beneficiat de aceasta prestatie si au reusit sa se ridice din situatia de
saracie si cei ce depind de aceasta prestatie de mult timp si nu reusesc sa scape din cercul vicios
al saraciei.In zonele rurale exista discrepanta mare doar intre familiile/persoanele instarite si cele
in saracie extrema.Ceilalti ce stau sub pragul de saracie si cei ce trec de prag sunt cam pe
aceleasi coordinate.Pentr u o clarificare in ceea ce priveste starea clara de saracie partea de
cercetare este axata pe beneficiarii de ajutor social.Un lucru clar despre aceasta categorie este
faptul ca nu au venituri sau au venituri infirme.Voi dezvolta de la date de referinta,mo dul de
viata, locuinta, sistemul sanitar, sanse in viata referitoare la iesirea din situatia critica de saracie,
sentimentele incercate de aceste persoane in situatii critice.
Saracia este un fenomen atat de intalnit incat tinde sa devina o parte de normal itate, cel
putin printre beneficiarii de ajutor social.Daca unii dintre ei considera ca este o normalitate in a fi
dependent de beneficii sociale, altii apeleaza doar ca masura disperata. Cei din categoria a doua ,
sunt de obicei beneficiari de ajutor socia l doar pe perioade scurte si doar ca masura de
urgenta.Legea in sine la ajutor in situatii de acest fel se refera, nicidecum nu cred ca sa dorit
crearea acestui fenomen ca beneficiarii sa fie dependenti de VMG de la initierea legii pana in
prezent.

47
3.2 Beneficiarii de ajutor social din Comuna Deleni, Judetul Vaslui
Comuna Deleni este situate la 13 de km de Municipiu Vaslui.Comuna are o populatie de
2257 de persoane conform recensamantului din 2011.La fel ca in majoritatea zonelor rurale ,
populatia este usor imbatranita , tinerii avand tendinta de a pleca in strainatate pentru a -si
imbunatati situatia financiara. Referitor la beneficiarii Legii 416/2001 acestea sunt in scadere
,daca in anul 2015 erau in jur de 150 de dosare de VMG, in 2018 mai exist a in jur de 70, lunar
fiind un flux de incetari si acordari.
Avand in vedere distanta mica fata de oras, cetatenii acestei comune isi gasesc loc de
munca mai usor.Drept consecinta nu exista foarte multi beneficiari.Pentru a fi incadrati intr -un
loc de munc a se cauta persoane mai tinere ce pot fi formate si mai putin persoane trecute de 40
ani.Beneficiarii de 416/2001 din comuna Deleni au urmatoarele varste:

I. Fig.1. VARSTA BENEFICIARILOR VMG

Dupa cum explica figura de mai sus ponderea cea mai mare a benef iciarilor sunt de varste
cuprinse intre 40 -50 ani si 50 -60 ani.Aceasta categorie este reprezentata de persoanele ce
au lucrat in perioada regimului comunist si nu au reusit sa se mai incadreze pe piata
muncii din anii de dupa revolutie.Majoritatea sunt ben eficiari din 2001 pana in prezent.La

48
categoria de persoane de peste 60 ani sunt putini deoarece majoritatea au lucrat in
perioada regimului comunist, avand pensii de CAP, neincadrandu -se la ajutor social.Cei
tineri respectiv cei pana in 40 de ani ar putea fi incadrati in piata muncii,avand in vedere
distanta mica de oras si costurile reduse a navetei.
Felul beneficiarilor
Incadrarea in ceea ce priveste persoanele singure ce aplica pentru ajutor social a
fost clarificata incepand cu anul trecut, astfel persoanle singure ce se pot incadra la acest
beneficiu trebuie sa locuiasca si sa se gospodareasca singure.Avand in vedere ca
majoritatea locuiesc dupa modelul cel mai mic fiu ramane in casa parintilor, majoritatea
locuiau cu mama sau tatal lor in varsta, ceea ce a dus la incetarea multor dosare.In
principal cantitatea persoanelor singure beneficiare ale Legii 416/2001 si a familiilor erau
aproape egale.
Fig2

Familiile sunt reprezentate prin culoarea rosu, iar persoanele singure prin verde.Familiile sunt
cele mai des intalnite ca bneficiare de ajutor social.
Motive ale neincadrarii de piata muncii

49
Sansa ocuparii unui loc de munca sta si in calificarea ce o detin beneficiarii.Daca
cei de 20 -30 de ani au terminate licee sau scoli profesionale, cei peste 40 de ani au zece
clase, ultimele 2 fiind vorba de calificare pentru locul din munca.Cumva un lucru pozitiv
era faptul ca terminau cursurile scolare cu o calificare, fapt ce usura incadrarea in piata
muncii.Una dintre nemultumire beneficiarilor este faptul ca copii lor care urmeaza
cursurile scolilor profesionale nu au locuri de munca asigurate in momentul terminarii
scolii, la fel cum le erau asigurate lo r in regimul comunist.Referitor la calificarile de care
pot beneficia in cadrul AJOFM Vaslui,beneficiarii spun ca au fost chemati in anumite
perioade , dar nu li s -au oferit si locuri de munca.Multi sunt nemultumiti ca calificarea
prin cursuri nu este dire ct preponderenta cu angajarea.De asemenea unul dintre motivele
din care beneficiarii nu isi cauta de munca este faptul ca le este frica sa nu fie inselati de
“patroni” , adica sa munceasca si sa nu fie rasplatiti, sau sa fie exploatati(sa munceasca
mai mul t decat sunt platiti) si neplatiti.Majoritatea celor care au incercat sa aiba servici si
nu au reusit decat pe o anumita perioada de timp , invoca faptul ca angajatorii nu au fost
seriosi si au intarziat cu plata sau nu i -au platit suficient, in unele cazu ri chiar deloc.Unul
dintre cele mai stigmatizate motive ale lipsei serviciului, si care vine de cele mai multe
ori din partea populatiei active , si acesta este lenea, ce de multe ori este insotita de
vicii. In special beneficiarii singuri, ce nu au familie (nu s -au casatorit niciodata sau sunt
divortati) sunt victimele alcoolului si fumatului.Desi suma esti foarte mica pentru o
persoana singura(142 lei in situatia in care nu are alte venituri) acestia prefera sa cumpere
alcool sau/si tigari in detrimentul a limentelor.In situatia in care acestia renunta la o
alimentatie minima si consuma alcool ,majoritatea se imbolnavesc si sunt fara forta
fizica.In astfel de cazuri sansele sa fie angajati sunt minime sau inexistente. Nici un
angajator nu angajeaza persoane alcoolice.Mai tragica este situatia in care toata familia
este consumatoare de alcool.Desi cuantumul ajutorului social creste in functie de numarul
de membri de familie si in cazul unei familii de 4 persoane banii sunt suficienti pentru
alimentatia de baz a, acestia prefera sa ii cheltuie pe alcool,chiar in detrimentul propriilor
copii.Trist este faptul ca cercul se intinde si la copii si acestia devin consumatori dealcool
de asemenea.Nu este intotdeauna un lucru sigur, dar majoritatea cazurilor educatia si
comportamentul de acasa formeaza viitorul adult.

50

LOCUINTA
In ceea ce priveste locuintele beneficiarii de ajutor social din Comuna Deleni, Judetul
Vaslui acestia nu intampina probleme ,majoritatea locuiesc in cas e mostenite de la parinti .O
parte din acestea sunt modernizate , restul ramanand in aceiasi stil batranesc(prispe, lipite cu lut,
varuite).Intrebati despre legalizarea modului in care locuiesc , beneficiarii declara ca nu au
suficiente venituri, dezbateri le de mosteniri fiind scumpe si implicand foarte multe rude.Acestia
si-au facut cumva o traditie , casa ramanand urmatorului locatar printr -o intelegere verbala.

Fig.3

Dintr -un total de 65 de familii/persoane singure doar 10 au titlu de proprietate
asupra locuintei si terenului aferent sau cota parte din aceasta.Exista familii care impart
aceiasi curte si locuinta, majoritatea avand gospodarii separate.Legea 416/2001 ofera
asigurare pentru locuinta pentru cei au forme legale de locuire.

51
VENITURILE
In principiu cei ce sunt beneficiari de ajutor social nu au venituri .In mediu rural
beneficiarii au teren agricol.Din partea statului exista programe pentru a sustine agricultura cum
ar fi subventii APIA.O parte din be neficiari au suferit scaderi drastice ale cuantumului ajutorului
social datorita ca sumele primite de la APIA se considereau venit.Dar acest lucru s -a modificat si
legea sa schimbat in favoarea beneficiarilor.Situatie asemanatoare era si cu alocatia de sta ,
acesta se scadea din cuantumul ajutorului.Singurele venituri ale beneficiarilor din Comuna
Deleni au ramas veniturile din arenda, cei afectati fiind cei ce detin mult pamant.Mai mult
veniturile din munca de zilier nu se ia in calcul, drept dovada benefi ciarii sa -au facut un mod de
viata din zilierat.Parerile sunt impartite in ceea ce priveste cuantumul ajutorului social.Pentru
unii este suficient, pentru altii nu este destul nici pentru plata facturilor.In cazul celor bolnavi
situatia este mai dura deoar ece acestia sunt total dependenti de suma primita prin ajutor social,
neputand sa faca zilierat.Din aceste venituri trebuie platite facturile si achizitionate
medicamentele.
Fig.4 Veniturile beneficiarilor

Discrepanta este mare dintre putinele familii/p ersoane singure ce au venituri.Pentru cei mai multi
ajutorul social este singurul venit .

52
SISTEMUL SANITAR
Beneficiarii acestei legi sunt asigurati medical din oficiu, im momentul in care se face
plata catre familia beneficiara , se fac si asigurari in sistemul medical.Intrebati cum se raporteaza
la sistemul medical local(dispensarul din cadrul comunei) si la spitalul judetean, multi beneficiari
sunt multumiti de serviciile acordate.Nemultumirea a venit din partea celor ce au boli cronice si
nu au retete compensate in totalitate, drept consecinta jumatate din banutii primiti drept ajutor
social se duc pe medicamente. O parte din populatie declara ca nu au fost in situatia de ale folosi
, dar considera ca e bun sistemul sanitar din moment ce poti sa apelez i in situatii critice.
EDUCATIA
Pe raza counei Deleni, toti benefiiarii de ajutor social au copii inscrisi la cursurile
scolare.Copii frecventeaza cursurile scolare, fiind foarte rare situatiile de abandon scolar.Pe
premisa “ai carte, ai parte” se merge in randul beneficiarilor de ajutor social, pentru multi situatia
de saracie fiind direct reprezentata de putine clase absolvite sau calificari ce nu se mai cauta pe
piata muncii.
SENTIMENTE , CUM ESTE STAREA PSIHICA A BENEFICIARILOR VMG
Este dificil pentru u nele persoane sa depuna cerere pentru acest beneficiu, in situatia in
care se are a face cu atatea stigmatizari.Populatia incadrata in piata muncii, nu vede cu ochi buni
aceasta categorie de beneficiari.Multi multi din populatia activa , protejatii legii 4 16/2001 isi ale
acest mod de viata si nu este o masura de protectie , asa cum indica legea.Declaratii de
felul”cum pot merge eu zi de zi la servici si sa fac naveta, pot sa o faca si ei” gasim peste tot in
comuna.Un factor ce agraveaza acete pareri este r eprezentata de categoriile de beneficiari care
folosesc acesti bani pentru vicii, precum consumul de alcool si fumat, asta in situatia in care sunt
apti de munca si ar putea sa isi intretibna aceste vicii, din banii proprii nu din cei primiti din
bugetul d e stat. In apararea lor beneficiarii vin cu argumente de genul ca are varsta inaintate sua
ca nu si -a gasit de munca, sau de ce nu le da statul de munca, insa aceste argumente nu opresc
discriminarea.Pe baza ca acesti beneficiari trebuie sa presteze ore de munca in comunitate,
majoritatea sunt trimisi la munca de salubrizare a comunei, sapat santuri, adunat si carat deseuri,
varuit si curatat pomi, taiat lemne pentru institutiile comunei.In momentul in care acestia sunt

53
vazuti la aceste munci, nu putini sunt cei ce ii stigmatizeaza.Unii dintre cetateni se considera
superiori daca au un loc de munca, considerand ca din taxele si impozitele platite de partea activa
in cadrul muncii , ii intretine pe acesti dependenti de beneficii. Exista adevar in ceea ce declar a
salariatii, dar modul in care expun aceste lucruri este jignitor.Desi acest fenomen este intalnit in
comuna Deleni, beneficiarii intrebati au evitat sa recunoasca acest lucru, considerand ca nu este
dreptul nimanui sa ii judece.
Pentru a aprofunda si a intelege complet stilul de viata a beneficiarilor de ajutor social, va
voi prezenta 4 cazuri de familii , doua familii ce au iesit din sfera saraciei si doua cu probleme in
ceea ce priveste trecerea stadiului de saracie extrema.
Cazul 1 .Familia Popescu for mata din patru membri,parintii Popescu F si Popescu D, fiica
de 15 ani,Popescu M si un baiat de 8 ani,Popescu R.Beneficiari de ajutor social din anul 2001
pana in 2014, situatia parea fara de iesire.Familia locuia intr -o locuinta achizitionata de sot
inain te de casatorie.Locuinta era o casa batraneasca, formata din 2 camere si un hol si cu peretii
subreziti de trecerea anilor.In perioada cand s -a nascut primul copil(fetita) mama era minora(17
ani) si renuntase la scoala.Tatal nu avea loc de munca, traia din zilierat si cu ajutorul banesc dat
din partea parintilor.Desi domnul Popescu F era o persoana priceputa la multe lucruri si lucra
zilnic, banii erau rareori suficienti pentru cele trebuincioase.Familia avea nevoie acuta sa
reconstruiasca casa sau sa const ruiasca alta, deoarece pe timpul iernii foloseau foarte multe
lemne, in locuinta fiind frig mereu.Desi in sezonul cald acestea lipeau cu lut toata casa , pe
perioada rece aveau mereu probleme.Constransi de situatie si neavand materiale de constructie
,nici bani sa achizitioneze, acestea au inceput o locuinta cu chirpici de lut, chirpici facuti de
familie(mai mult sotia, sotul fiind de multe ori ca zilier).Constructia locuintei s -a intins pe
perioada de cativa ani, iar pentru achizitionarea materialelor pt a coperis si lemnarie a fost ajutat
de o ruda prin acordarea de imprumuturi cu termene fixe de returnare.In timpul interviului ambii
adulti se arata inca afectai de acea perioada, deoarece pe langa lupta de economisire a banutilor
pentru construirea locuinte i, trebuiau sa supravietuiasca.Cu un copil mic in intretinere, trebuiau
sa aiba grija ca fiica sa fie bine ingrijita si sa ii fie oferite cele trebuincioase unei cresteri
armonioase.Despre alimentatie declara ca era bazata pe cultivarea legumelor din gradi na aferenta
locuintei si cultivarea unui teren cu porumb,acesta fiind folosit pentru cresterea unui porc.Rareori

54
se putea cumpara de la magazin alimente mai bune, iar cand erau achizitionate copilul era
prioritar.Dupa nasterea celui de al doilea copil si c u unul deja la scoala, familia a resimtit din nou
un soc financiar.Familia a luat o pauza de la constructia casei, ei reusind sa se mute in doua
camere din casa noua.Deoarece nu aveau servici , acestia au preferat sa achizitioneze o vaca
pentru a scuti o p arte din alimentatie.In curand au reusit sa vanda din produsele lactate si din
acesti banuti asigurau o parte din cele necesare copiilor.Salvarea a ajuns in 2014 cand pe plan
local , sotia a reusit sa se angajeze pe post de infirmiera.Avand un salariu si c u veniturile de pe
munca din zilierat au reusit sa finalizeze constructia casei .Referitor la prezent declara ca este
dificil din prisma faptului ca ambii copii sunt la scoala, fiica facand naveta.De asemenea diferit
de anii anteriori spun ca nu mai pot in griji gradina in mod corespunzator din lipsa de timp, drept
dovada sunt mai dependenti de cumpararea hranei.Familia nu se considera pe un prag superior
din punct de vedere financiar, dar spune ca este suficient pentru a nu duce grija de maine.
Lipsa viciil or si perseverenta au facut ca familia sa iasa din impas.In comunitatile mici
oamenii se cunosc si daca Popescu D , sotia nu ar fi fost cunoscuta ca o femeie “de casa”, adica
ingrijita si cu un comportament corect in societate , aceasta nu ar fi avut sansa de a se angaja.
Pentru a putea face fata schimbarilor ce vin odata cu trecerea timpului si pentru a -si putea pastra
serviciul, aceasta si -a continuat studiile la un liceu sub forma la fara frecventa.Cat despre sot tot
faptul ca a fost harnic si corect a r eusit sa ii aduca mai multe comenzi pentru zilierat.
Pentru a -si asigura sucesul in ceea ce priveste iesirea din saracia , familia si -a propus
obiective precise.Acestia au construit si terminat o parte a noii locuinte suficient de repede
pentru a se muta d in veche casa, in cel mai scurt timp.Pentru a asigura cele trebuincioase cresterii
copiilor, parinti au impartit pe categorii veniturile, cele necesare alimentatiei si educatiei copiilor
fiind prioritare.Perioada pentru constructia casei a fost indelungata pentru a fi de calitate,
indiferent de costuri.Obiectivele au fost atinse datorita faptului ca au fost construite in mod real
fara a se trece de anumite e tate.
Cazul 2 .Familia Ionescu , compusa de asemenea din 4 membri, tatal,Ionescu V , mama
Ionescu M s i doi minori Ionescu M de 4 ani si Ionescu G de 2 ani.Tatal are probleme in a -si
mentine un servici,familia revenind in anumite perioade ca beneficiari de ajutor social.Mama
este casnica, dar administreaza gospodaria, deoarece in perioadele in care sta aca sa, sotul este

55
consumator de alcool, si nu se poate baza pe acesta.Familia locuieste impreuna cu parintii sotului
, dar au gospodarii diferite.In perioadele cand familia este beneficiara de ajutor social, ambii soti
merg ca zilieri pentru a -si putea intret ine minorii.Desi mama este venita dintr -un sistem de
protectie sociala, sistem ce a lasat urme in comportamentul ei, aceasta este foarte implicata in
achizitionarea de venituri pentru un trai mai bun.De la munci agricole pana la vanzarea de
produse de frum usete sau impartirea de pliante, aceasta incearca ca lunar sa aduca venituri.In
timpul interviului ambii adulti au declarat ca cuantumul de la ajutor social nu le era suficient
pentru intretinere, in plus se simteau umiliti cand trebuiau sa faca orele de m unca aferente
ajutorului social.Ionescu M, sotia a declarat ca mai mult din cauza umilirii a vrut sa inceteze
ajutorul social, de frica ca vor fi batjocuriti atat ei(adultii) cat si copii, fiul cel mare fiind
prescolar.Intrebati despre planurile de viitor, acestia au parut ca nu sunt foarte implicati in acest
sens.In casa parintilor locuiesc in 2 camere, una fiind dormitor si celalalta bucatarie.Pe viitor
cand cei doi copii vor creste , spatiul locativ nu va mai fi suficient.
Desi momentan sotul este angaja t , familia declara ca nu a reusit sa faca ceva pentru
imbunatatirea locuintei, singurul lucru permis a fost achizitionarea unui vaci pentru lapte.Avand
doi copii mici le este necesar sa aiba lactate in alimentatie.
Avand in vedere ca viciile sotului sunt costisitoare(consum alcool si fumat) acestea nu au
reusit sa economiseasca , in schimb declara ca se descurca mai bine financiar si nu mai duc grija
de maine in ceea ce priveste alimentatia.Drept consecinta considera ca au iesit din starea de
saracie prin faptul ca au un salariu in familie.De observat faptul ca muncile depuse de sotie
(vanzare cosmetice, impartit pliante,cules cirese sezonier) sunt un pas inainte, dar nu suficient
pentru un venit stabil.La intrebarea daca nu cumva lipsa unor obiective echit abile ii aduce in
situatia de saracie , ambi soti au considerat ca fac suficient.Sotul considera ca face sacrificii
suficiente prin faptul ca merge la servici.Ambii sunt multumiti de starea actuala financiara,
singurul lucru de care se agata este salariul tatalui. Prin lipsa de obiective mai inalte, exista
mereu probabilitatea de a aluneca in saracie.
Cazul 3. Familia Helgiu I, compusa din 5 persoane, tatal Helgiu I, mamam Helgiu G , fiul
de 14 ani Helgiu V, fiul de 12 ani Helgiu A si fiica de 10 ani Helgiu l.Acestea au fost beneficiari
de ajutor sociali in anii anteriori.Ceea ce vreu sa subliniez este faptul ca incetarea ajutorului

56
social nu inseamna neaparat iesirea din saracie.Familia a incetat ajutorul social in momentul in
care sotia a primit pensie de i nvaliditate, fiind bolnava de schizofrenie.Dintre copii cel mai mare
fiu are handicap pe partea psihica fiindu -I foarte greu sa invete la scoala, acesta a fost inscris la o
scoala tip internat pentru copii cu deficiente.Familia mu,eroase de fel, locuieste in casa bunicii
materne, alaturi de aceasta , un frate si o sora cu tot cu familia sa.Situatia este destul de
ingrijoratoare, deoarece locuinta veche si cu nevoie mare de reparatii,(in plus conditii igienice
lasa de dorit) este suprapopulata.Despre sotie p utem spune , din declaratiile sotului , deoarece din
cauza bolii evita sa vorbeasca si in momentele in care se simte mai bin, ca nu se poate descurca
singura cu treburile casei.Drept dovada de multe ori tatal se ocupa de tot ce tine de
gospodarie.Prefera s a stea acasa si sa nu fie incadrat in munca, pentrua avea grija de
familie.Situatia in sine este problematica deoarece din tonul si modul convorbirii si tatl tinde a
avea un handicap(vorbeste repede, neclar, cu pauze mari intre propozitii, fara posibilitat ea de a
oferi informatii sigure fara a gandi indelung inainte.Copii mai mici ce sunt ramasi acasa arata
rau, palizi si timizi , dovada ca nu sunt bine ingrijiti ,alimentati si pe plan afectiv le lipseste
iubirea si siguranta ce trebuie sa existe in sanul u nei familii.
In situatia in care singurul membru sanatos , macar din punct de vedere fizic se complace
in situatia in care sa intretina toata familia din beneficiile sociale (pensie invaliditate si
indemnizatie handicap, total suma in jur de 800 lei) situa tia este fara de iesire.Desi in locuinta
mai sunt bunica materna si o sora ce ar putea avea grija de copii si supraveghea sotia in
momentele de criza, sotul nu are capacitatea de a intelege ca ar putea merge la servici.In
detrimentul sau sta si faptul ca n u are nici o calificare sau experienta in piata muncii. Factorul
principal tine de mentalitate , toata familia (mama si frati ) sunt dependenti de beneficii
sociale.Familia detine mai multe puncte slabe ale situatiei(mentalitate, handicap psihic moderat) ,
decat puncte tari(harnicia, forta fizica de munca) .Fara planuri nici in viitorul apropiat si nici in
cel indepartat , familia pare sa stagneze in starea de saracie.In ceea ce priveste ajutorul primit
prin consiliere, sotul nu este de acord,considerand ca se descurca bine data fiind situatia.
Cazul 4 .Aceasta familie este compusa din doua familii.Helgiu V si Helgiu R parintii,
Helgiu B fiu major, Helgiu C fiica majora.Helgiu C este mama la randul ei, are in grija pe fiica
sa Helgiu A.Familia initiala are 4 copii, primii fiu plecand din gospodarie in momentul

57
majoratului.Situatia initiala este dezastruoasa, locuinta este formata din 2 camere, cu pereti
derapanati, acoperis suprezit de trecerea timpului, geamuri acoperite cu ceolofane.Atat familia
initiala cat si Helgiu C cu fiica sa sunt beneficiari de ajutor social.Baiatul major nu aplica pentru
acest beneficiu deoarece pleaca ocazional in anumite orase la lucru.Familia este consumatoare
inraita de alcool , Tata Helgiu V avand probleme de sanatate datorita co nsumului excesiv, fiind
alcoolic ajunge des la spital.Mai grav este ca fiica de 25 de ani Helgiu C este consumatoare de
alcool, deoarece are in grija un copil minor.Spatiu locativ restrans, una dintre camere este
utilizata mai mult ca hol/camera depozitare , drept urmare o singura camera este folosita ca
dormitor si bucatarie.
Avand in vedere ca familia este in atentia asitentilor sociali datorita comportamentului
deviant s -au incercat diferite metode de consiliere.Din pacate , desi nu sunt incadrati , se
considera ca familia are un fel de handicap psihic, acestia nu au reactionat la nici una dintre
metodele folosite. In situtia in care nu are nici educatie formala si nici informala , fiica ridica
cele mai multe probleme. La varsta de 25 de ani este deja la a treia nastere, fiecare copil avand
taa diferit dupa declaratiile apropiatilor si vecinilor. Din cei 3 copii , I sa permis doar cel mijlociu
sa il pastreze,pentru ceilalti doi fiind instituita masura de protectie , plasament la asistent
maternal profesionis t, de la nastere. Cu conditii materiale precare si o moralitate indoelnica
Helgiu C este pe cale sa piarda si unltimul copil.
Avand in vedere situatia disperata, familia a fost consiliata cu cateva zile inainte de
nasterea ultimului copil.Intrebati de planu ri de viitor, toti membrii familiei au dat din
umeri.Mama Helgiu R a declarat ca referitor la conditiile materiale , urmeaza a se imbunatati,
avand cumparata scandura pentru gard si promisiunea ca unul dintre baietii mai mari se va
reintoarce in familie in vara acesata pentru a repara locuinta.Cat despre partea morala , membrii
familiei nu au de gand sa recunoasca ca au un comportament deviant datorat consumului de
alcool in exces.Desi li s -a prezentat faptul ca sunt vazuti la barurile locale zilnic cosuman d
alcool, acestea neaga vehement.
In situatia data exista mai multe puncte slabe, decat tari in ceea ce priveste situatia acestei
familii.Desi sunt harnici cand sunt luati la munca cu ziua, in curtea si locuinta lor , este
dezastru.Cele doua femei sunt vaz ute adesea stand in curte(cosuma alcool, mananca seminte) ,

58
chiar daca mizeia este in stadiu avansat.De frica instituirii unei masuri de protectie in ceea ce o
priveste pe minora ramasa in familie, aceasta este spalata,curat imbracata si pieptanata in
mom entele in care este dusa la gradinitaAceasl lucru este singura masura implinita dintre cele
trasate de asistentii locali.
Sansele de a se recupera din saracie sunt minime pentru toata familia.Atat parintii, cat si
fiica cu nepoata nu au sanse in a se recup era deoarece sunt problematici si la modul fizic(nu fac
nimic pentru a -si renova locuinta) , cat si la cel moral.Acestia fac parte din categoriile de
beneficiari care nu au incetat niciodata dosarele de ajutor social su nu sunt sanse sa o faca.

59
CONCLU ZII
Fenomenul saracie in mediul rural este des intalnit si pe departe de a fi eradicat. Consider
ca la cat de mult am avansat in atat de multe, am putea opri acest fenomen negativ daca chiar s -ar
incerca acest lucru.Nu dependenta de benefiicii sociale este cheia, deoarece cu cat persoana sta
mai mult fara loc de munca pe atat de mult ii scad sansele sa se incadreze ca salariat.
Fata de anii 1990 -2000 cand saracia a ajuns la cote ingrijoratoare, prezentul este mai
pozitiv.Nu voi nega ca Legea 416/2001 a ajuta t la scoaterea din incidenta saraciei extreme destul
de multe familii in prima faza si i -a mentinut pe parcurs, dar esecul AJOFM -urilor de a gasi
locuri de munca intr -o pondere suficienta, face ca aceasta lege sa se transforme intr -un lucru
negativ. Persoan ele din mediul rural intampina probleme cu agricultura datorita secetei si
modificarilr climatice din ultimii ani.Daca acum 10 ani, o familie reusea sa se alimenteze din
propria gospodarie un proportie de 50% vara si un 30% iarna, acum ponderea acestor ali mente
este cu mult mai scazuta.Intr -o gospodarie in care se practica agricultura de subzistenta , fara
mijloace moderne sau aplicarea de chimicale,taranii daca reusesc sa aiba legume pentru
consumul propriu pe anumite perioade scurte de timp, dar nu se poa te baza pe o alimentatie
completa din propria gospodarie.Acest lucru ii face dependenti de cumparaturi, lucru ce duce la
venituri.Iin gospodariile unde aceste venituri sunt minime, alimentatia va fi mereu incompleta,
neasigurand un raport complet de nutrie nti pentru familie.Tind sa cred ca doar in anumite zone
rurale si in caz uri izolate, mai exist a persoane care sufera de foame, marea majoritatea
incadrandu -se in schimb la lipsuri din alimentatie, nu la lipsa completa a acesteia in anumite zile.
Motivele saraciei indica de cele mai multe ori nepasarea societatii asupra categoriilor de
defavorizati.Unui copil dintr -o familie defavorita I se vor da slabe sanse de a reusi mai mult
decat parintii.Sistemul de educatie lasa de multe ori de dorit.Axat pe procurarea de note buna, nu
se pune probleme copiilor cu anumite probleme.Acesti copii din familii cu probleme au mai
multa nevoie de intelegere si incurajare.Copii resimt mai tare discriminarea, lucru ce duce la o
stima scazuta de sine.Daca toti profesor ii ar pune accent pe intelegerea fiecarui copil in parte si
nu pe obtinerea de note, ficare copil ar avea mentalitatea si curajul suficient incat sa lupte pentru
sanse mai bune in viata.Datorita faptului ca mediul rural implica naveta, va fi mereu un defii t in
ceea ce priveste invatatorii si profesorii.Cei mai buni vor fi mereu la scolile din orase.Lipsa

60
psihologilor din scolile rurale este un alt minus.In multe cazuri parintii sunt axati pe castigarea
putinilor banuti pentru intretinerea fizica a familiei ,partea psihologica lipsind cu desavarsire din
actiunile unor familii.In societatea actuala unde discrepanta dintre saraci si nstriti e mare, scoala
reprezinta campul unde aceste diferente se acutizeaza.Diferenta dintre hainutele ponosite ale unui
copil si hainele noi ale altuia pot genera probleme psihologice la copii din familii
defavorizate .Prin gasirea locurilor de munca pentru parinti, am putea ajuta financiar si partea
psihologica macar al copiilor ar putea fi imbunatatita in scoli.Astfel s -ar evita a bandonul scolar,
intrarea in anturaje cu probleme sau anumite blocaj e ce impiedica copii defavorizati sa ajunga la
nivelul celorlalti.
Societatea actuala este bazata pe consum.Astfel nu doar lipsa unor alimente este simtita
de familiile si persoanele sarac e.Lipsa de conditii in gospodariile din mediul rural este una dintre
probleme.In unele gspodarii aragazul cu butelie este folosit doar in anumite cazuri, mancarea
fliind gatita la sobe cu lemne, deoarece accesul la lemn este mai bun decat banutii ce trebui e
platit pe butelie.De apa curenta nici nu se pune problema in multe sate, cel putin in acelea mai
izolate.Baza este reprezentata de fantana publica, fantana ce pote fi la distante mari de
locuinta. Mobilierul este de asemenea precar, majoritatea locuintelo r ce apartin celor saraci sunt
mobilate cu strictul necesar,(pat, masa,dulap) .Spatiul locativ este de multe ori mic, casutele de la
tra sunt de obicei compuse din 2 camere si un hol. Toate astea duc la lipsa veniturilor pentru ca
nici unul dintre aceste lu cruri ce fac viata mai buna , nu pot fi procurate fara bani. In situatia celor
care abia reusesc sa procure mancare , nici nu se mai pune problema de achizitionarea altor
lucruri sau crearea de conditii.
Saracia a lasat urme adanci in constiinta unora.Tinerii din satele Romaniei sunt cei mai
impinsi sa plece in strainatate in speranta unui trai mai bun. De aici vedem consecintele , populatie
imbatranita la sate, familii destramate(unul dintre parinti pleaca in strainatate, unul ramane,
relatiile lad istanta rezista greu mai ales in situatia in care lipsurile sunt mari si ce necesita o
perioada mare de timp pentru a le acoperi).Sunt sate care se ridica datorita banilor investiti de
acesti oameni plecati la munca in strainatate, dar sunt si sate care ra man pustii cu foarte putina
populatie tanara.Situatii disperate sunt acelea datorita carora , persoanele sarace sunt impinse la a

61
face delicte pentru a supravitui.Insa majoritatea au ca motiv si lipsa valorilor morale, nu este
legata numai de saracie.
In general tind sa cred ca putem imbunatati starea acestor familii/persoane defavorizate
.Nu este un fenomen ce sa poate fi eradicat in scurt timp, dar modul in care se merge in prezent
nu este tocmai ideal.De acord ca nu putem lasa far protectie financiara pe cei nevoiasi, dar in
acelasi timp acest lucru nu este suficient.Mentalitatea impiedica in anumite cazuri , traiul mia
bun.Trebuie sa dam aripi femeilor din mediul rural.Acestea pot tine un servici la fel ca cele din
mediul urban daca sunt calificate.In pl us aceste femei sunt invatate cu munca mult mai mult
decat cele de la orase. Sunt multe care depind de sot in ceea ce priveste veniturile,
acestia(sotii)preferand sa le tine in gospodarie, cand ar putea aduce venituri considerabile in
viata.Trebuie aratat s i celor ce sunt cumva pierduti de pe cale acea buna ca pot, ca pot munci , ca
se pot intretine, ca sunt capabili sa faca mai mult decat cred. Sanse exista peste tot deoarece multi
se complac si se plafoneaza datorita faptului ca nu vad aceste sanse.
Princip iu ca egalitatea si acordarea de sanse trebuie implementate.Persoanelor care au
ajuns la pragul de jos , le este dificil sa se ridice.Acolo trebuie lucrat si noi, ca asistenti sociali
sau viitori asistenti sociali trebuie sa ne depunem puterile in slujba c elor ce nu pot sau cred ca nu
pot sa faca mai mult pentru ei insasi.

62
BIBLIOGRAFIE

1. Manuela Sofia Stanculescu, Ionica Berevoescu;(2001) .SARAC LIPIT CAUT ALTA VIATA!
Editura Nemira
2. Sandu Dumitru ,(1999) RURAL COMUNITY POVERTY IN ROMANIA,
ttps://www.researchgate.net/publication/242654637

3. Oana Gherghinescu (2008),Stydy of poverty and social exclusion in rural areas,
https://www.research gate.net/publication/237103993

5.Margian Iona, (2010) Calitatea vietii in Romaniam 2010, Edituar Expert, Institutul de
Cercetare a Calitatii Vietii

5. Adela Serban (2016) SARACIA IN MEDIUL RURAL – cauze si solutii, de, Institutul de
sociologie , Academia Romana , http://www.ier.ro/webfm_send/350406

6. Mariana Stanciu, Adina Mihailescu (2011) Starea Saraciei in Context European,vol 4,
București: Institutul de Cercetare a Calității Vieții

7. Ruxandra Moldoveanu, Steluta Aura Radoi, Dr. Silvia Pisica. (2015)Cateva carasteristici
socio -econiomice ale mediului rural -repere pentru dezvoltarea rurala,Revista de Statistica –
Supliment nr.12/2015

8. Ludmila Proca, Doctor in Drept,( Rolul autoritatilor administ ratiei publice si altor actori
sociali in organizarea si dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane in situatii de dificultate,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/, Administrarea Publică, nr. 4, 2015

63