Specializarea: Asistență Socială [606241]

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Specializarea: Asistență Socială
Anul II, Grupa 3

Programul social ”Cornul și laptele”

Prof. Dr d. Coor.
Andreea IANCU

Student: [anonimizat]
2017

Un program social reprezintă acel ansamblu de activități sau de proiecte ce sunt
direcționate spre un obiectiv sau mai multe obiective, în care resuresele materiale, financiare sau
umane sunt axate pe crearea de bunuri sau servicii ce sunt soluții la anumite nevoi.
A. Scopul și obiectivele programului ”Cornul și laptele”
Uniunea Europeană distribuie laptele în școli încă din anul 1977 . Scopul acesteia este de
a preveni riscurile de sănătate, precum obezitatea, excesul ponderal, diferite boli cronice ș i de
asemenea pune accentul pe eficiența cheltuielilor de dicate promovării consumului de produse
agricole în școli .
În România, programula a fost inițiat prin Ordonanța de Urgență Nr. 96 /2002 . Programul își
propune să asigure o gustare echilibrată în timpul anului școlar, acoperind o parte din necesarul
nutrițional zilnic al copiilor, iar ca obective, întrajutorarea copiilor din familiile sărace.
A.1. Deoarece în țările dezvoltate există în fiec are instituție de învățământ o cantină unde se
servește mâncare, iar în România sunt rare aceste cantine, Parlamentul României a aprobat legea
prin care se oferă produse de panificație și lactate copiilor din clasele I -VIII din învățământul de
stat și priv at precum și copiii de la grădinițele de stat sau private. S-a considerat că
implementarea acestui program contribuie la pregătirea autorităților și a industriei pentru
aplicarea Politicii Agricole Comune în urma asocierii la Uniunea Europeană.
A.2. Programul constă în încurajarea consumului de produse agricole în școli. În urma unui
studiu efectuat, peste 95% din persoanele intervievate, consideră că acest program este necesar.
Copiii acordă mare încredere acestui program deoarece le dă o oarecare at mosferă de egalitate
între ei. C opiii ce provin din familiile defavorizate vor avea o masă sănătosă și îi vor scutii pe
părinți de banii pe care îi cheltuiau pe pachet, salvăndu -i pentru educația copilului. Nu se vor mai
face diferențe între copii i care ve neu cu un pachet bogat și între cei ce aveau un pachet
sărăcăcios sau inexistent, copiii cu situație mai bună râzând de copiii cu o situație mai puțin
bună.
A.3. În acest program se încadrează persoanele afectate de sărăcie ce provin din familii
numeroase . Cu cât familia este mai numerosă, cu atât se sporesc șansele ca aceasta să intre în
sărăcie, copiii renunțând la școală pentru a putea aduce chiar ei venit în familie, ceea ce mărește
abandonul școlar. Și menținerea unui copil în învățământ este o proble mă, cu toate că acesta este

gratuit. Rechizitele, îmbrăcămintea, hrana, reprezintă costuri ce pot fi greu de acoperit, precum și
locul de acasă unde copilul trebuie să învețe.
În acest context, programul ”Cornul și laptele” a fost înființat ca un procedeu ce avea ca
scop reducerea inegalității sociale, copiii fiind considerați un grup vulnerabil, expus riscurilor
sociale.
A.4. În anul 2002 când a fost lansat programul național, aproximativ 2.300.000 de preșcolari,
clasele pregătitoare și elevii din clasele I -VIII din învățământul de stat și privat au beneficiat de
acest program, fiind alocați 435 de milione de lei pentru implementarea sa. Acest program este
unul din cele mai de durabile programe guvernamentale din România . Atunci când România a
intrat în Uniunea Europeană, componenta ”laptele„ a început să fie finanțată din Fondul
European de Garantare Agricolă .
Consumul de lapte este cel mai redus în țara noastră față de celelate țări din Uniunea Europeană.
În anul 2013 fiind ambalați doar 32 de ml de lapte pe zi, de persoană, cu toate că Societatea de
Nutriție din România recomandă 2 -3 porții de lapte pe zi. Programul de distribuire a laptelui în
școli contribuie cu 200 de ml, la necesarul de calciu zilnic al copiilor ce sunt incluși în sistemul
de învățământ.
A.5. Obiectivul principal al acestui program este acela de a ofer i un beneficiu social de tip
categorial de tip necontributoriu ce se extinde pe o arie largă având ca grup țintă elevii din
clasele I -VIII și preșcolari. Un alt obiectiv ar fi acela de a redu ce rata abandonului școlar care
pentru copiii nevoiași reprezintă o sursă de hrană, chiar și o familiei se poate hrăni cu laptele și
cornul de la copiii care nu îl doresc.
B. Care este nivelul la care intervine programul?
B.1. Programul v rea să prevină abandonul școlar și obezitatea care este în creștere în rândul
elevilor.
Obiectivele declarate oficial sunt acelea de a dezvolta servicii școlare prin asigurarea unui
supliment nutritiv copiilor de vârstă școlară.

C. Obiectivele programului european promovează educația pentru o alimentație sănătoasă,
pe când la nivel național, programul reprezintă o intervenșie socială susținută pe principiul
”dreptul de ja câștigat”.
D. Obiectivele pe termen scurt ale programului sunt acelea de a oferi nutr ienții de care are
nevoie corpul uman, de a oferi o alimentație sănătoasă. Pe termen lung, programul vrea să reducă
abandonul școlar și să le ușureze viața copiilor nef avorizați.
Factori istorici și sociali
Abandonul școlar și sărăcia au existat dintotdeauna, sărăcia fiind cauza abandonului
școlar.
Pentru socie tate, această problemă este văzută ca fiind sursa creșterii analfabetismului, a
șomajului, a prostituției, a crimelor și a violenței.
Factorul major care a generat această problemă este sărăcia. Din cauza aceasta, părinții aleg să
nu le mai ofere copiilor o educație, ci îi pun să muncească, sau să stea acasă să aivă grijă de
gospodărie și de frații mai mici, sau să fure pentru a aduce venituri în casă. Un alt factor este și
indiferenșa societății față de această problemă.
Din perspectivă istorică, ca soluții aduse acesti probleme au fost rechizitele gratis, alocații pentru
susținerea familiei, alocații complementa re, indemnizații, unii profesor veneau acasă la copiii
aflați în risc de abandon școlar și făceau pregătire cu ei, au fost înființate centrele de zi ce aveau
menirea să ajute copiii în rezolvarea temelor și a nelămuririlor pe care le aveau.
Soluțiile aplic ate, în mare măsură au avut succesc, dar d in păcate, nu toți părinții sunt deschiși
acestor soluții și nu înțeleg că educația copilului lor este importantă, așa că refuză să fie ajutați.
Natura programului
Acest ui program i s -a adăugat componenta fructe și anume mere. Se vor diversifica
alimentele de panificație.
Programul se administrează un ităților de învățământ atât cele public e, cât și cel e privat e.

La nivel zonal, atribuțiile sunt acelea de a asigura distribuția și depozitarea produselor și de a
asigura fonduri școlilor pentru depozitare.
La nivel județean, se organzează licitații pentru atribuirea contractelor, se urmărește aplicarea
contractelor, se asigură fonduri pentru operațiunile de depozitare.
La nivel guvernamental, se alocă bani pe baza num ărului de beneficiari, asigură implementare
programului în unitățile de învățământ și definitivează lista produselor oferite.
Bugetul estimat pentru distribuirea ”laptelui” cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene este de
aproximativ 13.500.000 de euro, iar banii pentru ”corn” sunt asigurați de Guvern.

Implementarea programului
Forța de muncă existentă va fi utilizată pentru a recruta furnizori, pentru a primi
alimentele, pentru a verifica alimentele, pentru a distribui alimentele în școli, pentru a depozita
alimentele.
Va trebui angajate persoane care să distribuie pachetul alimantar în fiecare clasă.
Se utilizează resursele tradiționale de forță de muncă în cea mai mare parte.
Programul poate fi ineficient în zonele slab dezvoltate în care accesul p oate fi o problemă iar
forța de muncă inexixtentă, iar în zonele bine dezvoltate programul rămâne puternic.
Programul este finanțat de către Guvern și de către Uniunea Europeană prin oferirea de
fonduri necesare.
Uniunea Europeană contribuie cu 8,2 milio ane de euro, este plătit în limita a ma xim 0,25 litri
echivalent lapte pe copil beneficiar pe zi de școală , iar Guvernul contribuie cu 34,674 milioane
de lei.
Aceste grupuri interacționează complementar în aingerea scopurilor și obiectivelor acestui
progam. Cerințele UE sunt acelea ca România să alinieze programul la inițiativa europeană
”Laptele în școli” și să elaboreze o strategie națională.

Deoarece acest program este finanțat de Guvern, este normal să existe un interes național.
Sursele externe de care depinde programul sunt fondurile alocate de Uniunea Europeană .
Programul ”Laptele în școli” este susținut de Uniunea Europeană încă din anul 1977, iar ca surse
externe dependente de serviciile acestui program sunt tot elevii.
Programul încearcă să coopteze lideri locali într -o măsură destul de mare pentru ca acesta să
funcționeze cât mai bine.
Serviciile specifice pe care le oferă programul sunt acelea de a oferi o masă pe zi elevilor
din unitățile de învățământ și nutrienții de care are nevoie organismul.
În prezent, toate școlile și grădinițele atât din sistemul public, cât și privat, au beneficiat de
aceste servicii.
Nu există o discrepanță între serviciile actuale și serviciile ce au fost desemnate ca obiec tive ale
programului.
Coeficientul de risc este reprezentat de risipă și este în proporție de 15%. Acest coeficient de risc
afectează eficiența programului deoarece se pierd bani care ar putea fi investiți în altceva și
demonstrază că elevii nu sunt mul țumiți de ceea ce primesc, cornul și laptele fiind aruncat și
neconsumat.
Serviciile oferite sunt realiste, deoarece acoperă o nevoie a beneficiarilor, le oferă o masă și o
viață mai sănătoasă.
Livrarea serviciilor se bazează pe o abordare multidisciplinară, deoarece sunt implicate mai
multe nivele și persoane ce se ocupă de acest lucru.
Influiențe politice
Principale le grupuri care controlează și influențează activitățile programului sunt : PSD,
autoritățile publice locale, Ministerul Educației și Cercetării Științifice , Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale .

La nive lul local: unitățile școlare și consiliile l ocale; la nivel zonal: consiliul județean și consiliile
locale ale sectoarelor Bucureștiului, inspectoratele școlare jud ețene, Direcțiile Județene de
Sănătate Publică ; la nivel statal: Ministerul Finanțelor Publice , Agenția de Plăți și Intervenții în
Agricultură, Ministerul Educației ș i Cercetării Științifice, Ministerul Sănătății prin Institutul
Național de Sănătate Public ă, Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului și Institutul de Naționa l
de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N . Paulescu , Autoritatea Națională pentru
Protecția Consuma torilor.
Autoritățile publice locale asigură primirea și distribuirea produselor lactate și de
panificație. Ministerul Finanțelor Publice acordă cofinanțarea pe baza numărului de copii
beneficiari. APIA decontează consiliilor județene sumele provenite din fonduri europene.
Ministerul Educației ș i Cercetării Științifice asigu ră introducerea programului în unitățile de
învățământ. , Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul de
Ocrotire a Mamei și Copilului și Institutul de Naționa l de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Prof. Dr. N. Paulescu sunt principalele surse de evaluare în încheierea listei produselor oferite.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consuma torilor aigură contravenții pentru cazurile
sesizate. Consiliul județean asigură fonduri pentru depozitarea și distribuția produselor .
Inspectoratele Școlare Județene verifică condișțiile de igienă. Direcțiile Județene de Sănătate
Publică controlează școlile, distribuitorii și producătorii. Unitățile școlare asigură depozitarea și
distribuire produselor. Consiliul local asigură fonduri pentru depozitare școlilor.
Având în vedera faptul că acest program a luat naștere datorită partidului politic PSD, influența
politică este prezentă în acest program.
Problema tratată prin program nu a avut un aspect politic major.
Constrângeri majore și factori favorizanți
Programul ”Cornul și laptele” a fost implementat în România de către Adrian Năstase, ce
avea ca menire ușurarea accesului la educație pentru copii. Din păcate există copii din familiile
sărace în care cornul și laptele poate fi singura mâncare consistentă pe care o consumă în acea zi.
La început, acest program a fost văzut ca un program care avea un scop electoral. Cu trecerea
anilor, calitatea cornurilor și a lapteleui a scăzut, copiii alegând să dea mâncarea ma idanezilor,

accentuându -se percepția negativă cu privire la eficiența programului. Furnizori aleg să livreze
produse mai proaste pentru a obține profit mai mare.
Pentru optimizarea serviciilor, mâncarea ar trebui să fie diversificată, să fie măcar de
două ori pe săptămână biscuiți cu lapte, sau corn cu iaurt. Ar trebui să se aleagă furnizori noi care
pun accent pe calitate. Copiii să fie întrebați în legătură cu ce fructele, produsele lactate și de
panificație ar vra să le consume.
Pentru ca să nu mai existe risipă, ar trebui să se întocmească o listă cu elevii care nu doresc să
primească corn și lapte.
Pentru a ajuta copiii din familiile sărace cu asigurarea unei mese și a aportului de
nutrienți, pentru a reduce abandonul școlar, pentru a scuti părinț ii de o cheltuială în plus, sunt
factori ce au dus la construirea acestui program social.

Evaluarea
Pentru a afla dacă programul ”Cornul și laptele” îndeplinește toate scopurile propuse de
acesta, personalul a realizat o analiză SWOT și un interviu cu b eneficiarii direcți și indirecți ai
programului.
Punctele tari ale acestui program sunt acelea că el răspunde nevoilor sociale reale prin
completarea nutrienților lipsă din organismul copiilor din familiile sărace și faptul ca acest
program revine tuturor elevilor, indiferent de rasă, religie, statut social, orientări politice și
culturale.
Un punct slab al acestui program îl reprezintă faptul că în mediul urban, nu toți copiii consumă
cornul și laptele, ci din potrivă le aruncă sau se joacă cu ele în loc să le mănânce, acest lucru
însemnând o risipă. Cornurile nu sunt proaspete atunci când sosesc în școli, iar copiii refuză să le
mănânce. Din cauză că mereu copiii mănâncă corn și lapte, la un moment dat se plictisesc de
această combinație și la un moment d at nu mai vor să le mănânce.
Din păcate nu există persoane însărcinate cu distribuirea cornului și laptelui, elevii fiind obligați
să se duce ei după mancare și să o împartă la fiecare copil.

Oportunitățile acestui program ar fi acelea de a numi căteva persoane responsabile de
distribuirea cornului și a laptelui și diversificarea mesei cu iaurt, biscuiți, fructe sau lapte bătut.
Amenințările acestui program poat fi acelea că în școlile în care există mulți elevi, la unii
dintre acești elevi ori primesc cornul și laptele prea târziu, ori nu îl mai primesc deloc.
În urma interviului față -în-față cu elevii, părinții și profesorii, s -a ajuns la concluzia că:
După interviul cu elevii, rezultatele spun că elevii apreciază faptul că laptele se află într -o cuti e
în formă de piramidă care se poate bea cu paiul. Majoritatea consumă laptele la școală, iar restul
îl consumă acasă. Copiii apreciază mai mult laptele decât cornul și că sunt conștienți de faptul că
laptele și cornul este consistent și este prezent în fi ecare zi de școală.
În interviul cu părinții, acești afirmă faptul că a lor copii consumă laptele atât la școală, cât și
acasă . La fel ca și copiii, părinții apreciază mai mult laptele decât cornul și apreciază faptul că îi
scutește de câteva cumpărături. Părinții au mai spus și că acest program îi tratează pe copii în
mod egal.
În interviul cu profesorii s -a constatat faptul că ei știu mai bine, decât părinții, ce fel de lapte se
distribuie în școli. Profesorii din mediul rural apreciază mai mult programul decât cei din mediul
urban și vor continuarea acestui program.
Evaluarea a fost realizată de către echipa de consultanță și cercetare de marketing cu
scopul de a -și ajuta clienții să ia deciziile potrivite pentru dezvoltarea afacerii lor , din cadrul
Societății Europene de Teste și Certificate.