SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [628050]

1

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Lect. Univ. Dr. Mălăiuș Vasile
Absolvent: [anonimizat]
2020

2

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

NURSINGUL CIROZEI HEPATICE

Coordonator științific
Lect. Univ. Dr. Mălăiuș Vasile
Absolvent: [anonimizat]

3

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………. 5
PARTEA GENERAL.Ă…………………………………………………………………………………………. 6
CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI …….7
I.1 Anatomia ficatului……………………………………………. ………………………………………………. 7
I.2 Fiziologia ficatului……………………………………………………………………………………….. ….12
CAPITOLUL II – CIROZA HEPATICĂ ………………………………. ……………………….. …..14
II.1. Definiție……………………………………………………………………………………………………. 14
II.2. Etiopatogenie…………………………………………………………………………………………….. 14
II.3. Anatomia patologică a cirozelor……………………………………………………………………1 7
II.4. Fiziopato logia cirozelor………………………………………………………………………………. 17
II.5. Simptomatologie………………………………………………………………………………………… 17
II.6. Explorări funcț ionale…………………………………………………………………………………… 19
II.7. Diagnostic………………………………………………………………………………………………….. 20
II.8. Forme clinice ……………………………………………………………………………………………… 21
II.9. Evoluție. Prognostic……………………………………………………………………………………. 22
II.10. Complicații………………………………………………………………………………………………… 22
II.11. Profilaxie…………………………………………………………………………………………………… 23
II.12. Tratament ………………………………………………………………………………………………….. 24
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA UNUI
BOLNAV: [anonimizat] ……………………………. …………………………………….. 25
PARTEA SPECIALĂ……………………………………………………………………………………………. 28
Motivația ………………………………………………………………… ………………………………………….. 29
Subcapitolul I ……………………………………………………………………………………………….. …….. 30
Material și metodă ………………………………………… …………………………………………………….. 30
Rezultate și discuții …………………………………………………………………………………………. …..33
Subcapitolul II …………………………………………………………………………………………………….. 34
Cazul clinic numărul I ………………………………………………………………………………………… ..34
Cazul c linic numărul II ………………………………………………………………………………………… 43
Cazul clinic numărul III ………………………………………………………………………………………. .51
Cazul clinic numărul IV ……………………………………………………………………………………….. 56
Cazul clinic numărul V…………………………………………………………………………………………. 63

4
Concl uzi……… ………………………………………………………………………….. 72
Bibliografie… …………………………………………………………………………….73

5

Introducere

Ciroza este o boală care poate fi amenințătoare de viață și care apare atunci când în
țesutul hepatic se dezvoltă fibroza. Țesutul fibrotic înlocuiește țesutul hepatic sănătos și îl
împiedică să funcționeze normal. Ciroza apare după mulți ani de inflamare a țesutului
hepatic. Pe măsură ce se de zvoltă ciroza, țestul fibrotic înconjoară celulele hepatice normale,
determinând asp ectul nodular.
Țesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determină
refluxul bilei în ficat și în circulația sangvină. Țesutul fibrotic poate bloca, de asemenea,
circulația sangvină dinspre intestine spre ficat, determinând cr eșterea presiunii în sistemul
venos portal. Această complicație, denumită hipertensiune portală, duce la acumularea
lichidului ascitic în cavitatea abdominală, sângerarea vaselor lărgite din tractul digestiv și
alte complicații serioase.
Ciroza hepatică po ate fi o boală progresivă și fatală. Ciroza hepatică este o afecțiune
potențial amenințătoare de viață, care apare atunci când inflamația și țesutul fibrotic
afectează ficatul. Ciroza poate fi prezentă numeroși ani, fără a fi depistată, în ciuda
tulburăril or grave prezente la nivelul ficatului. Totuși, în timp pot să apară complicații –
insuficiența hepatică și cancerul de ficat – în absența unui tratament adecvat.
Modificări în stilul de viață pot reduce simptomele cauzate de complicațiile bolii și
pot înc etini evoluția afectării hepatice. Deși leziunile inerente cirozei hepatice sunt
ireversibile, atunci când cauza bolii este determinată cu precizie, deteriorarea ficatului și a
întregului organism poate fi evitată.
În țările dezvoltate, ciroza hepatică est e a treia cauza de mortalitate, după bolile
coronariene și cancer, la persoanele cu vârste între 45 și 65 ani.

6

PARTEA GENERALĂ

7
CAPITOLUL I
I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI

I.1. ANATOMIA FICATULUI
Ficatul este situat în cavitatea abdominală – etajul supramezocolic în partea
superioară dreaptă, imediat sub diafragmă, iar lobul sau stâng se întinde până în epigastru .
Locul ocupat de ficat se numeș te loja hepatică.
Ficatul are forma unui semiovoid, așezat transversal în abdomen, cu lungimea de
aproximativ 28 cm, diametrul antero -posterior de 18 cm, înălțimea de 8 cm și greutatea de
aproximativ 1400 grame, are culoare roșie -cărămizie, datorită cantității mari de sânge pe
care o conține.
Ficatul prezintă trei fețe:
a) Fața superioară (diafragmatică) este convexă în sus și vine în raport cu
diafragmul și cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero -superioară.
Pe ea se observă lobul drept și lobul s tâng, delimitați de ligamentul falciform. Lobul drept
prezintă impresiunea arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă.
b) Fața inferioară (viscerală) este concavă și vine în raport cu : stomacul, duodenul,
colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept și glanda suprarenală dreaptă. Pe această față
se află trei șanțuri :
-șanțul antero -posterior (sagital) drept. Adăpostește în porțiunea anterioară vezicula
biliară, iar în cea posterioară vena cavă inferioară.
-șanțul antero -posterior (sagital) stâ ng. Adăpostește în porțiunea anterioară
ligamentul rotund, iar în cea posterioară ligamentul Arantius.
-șanțul transvers. Se întinde între cele două șanțuri sagitale.
Conține hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatică,
vena portă, ductul hepatic, limfaticele și nervii. Aceste șanțuri delimitează patru lobi : drept,
stâng, caudat și al lui Spiegel.
c) Fața posterioară o continuă pe cea superioară și vine în raport cu peretele
posterior al cavității abdominale la nivelul verte brelor T7 -T11.
Mijloace de fixare: Sunt reprezentate de ligamente, vena cavă inferioară și pediculul
hepatic.
Structura: Ficatul este învelit pe peritoneul visceral (tunica seroasă), care se
continuă cu peritoneul parietal, din care se formează ligamentele: coronar, triunghiular stâng,

8
triunghiular drept și falciform, acesta din urmă conținând în marginea sa liberă ligamentul
rotund. Sub această tunică se află o membrană fibroasă (capsula Glis son) și apoi parenchimul
hepatic. Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil, urmărind traiectul vaselor sanguine și
formează pereți lamelari conjunctivi care, împreună cu rețeaua vasculară împart parenchimul
hepatic în lobuli.

Fig. 1 Structura anatomică a ficatului1
Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică și funcțională a ficatului. Are forma
unei piramide așezate cu baza spre suprafața ficatului și vârful spre interior. În secțiunea
transversală are aspectul unui poligon cu 5 -6 laturi. În structura lui distingem: capilare
sanguine, celule hepatice, canalicule biliare și filete nervoase vegetative. În centru are o venă
centrolobulară, iar la periferie prin alăturarea a minim trei lobuli hepatici se formează spațiile
portale (Kier nan). Aceste spații conțin: țesut conjunctiv, o ramură a venei porte, o ramură a
arterei hepatice, unul sau două canale biliare, limfatice și filete nervoase. Sângele circulă de
la spațiul port spre vena centrolobulară, iar bila din centrul lobului spre sp ațiul port. Celulele
hepatice sunt așezate în cordoane Remark, dispuse radiar în ochiurile rețelei capilare
intralobulare. Între celulele hepatice și peretele capilarelor se află spațiul de trecere Disse.
Între celulele endoteliului vascular se situează ce lulele Kupffer, fagocite ce participă la
degradarea hemoglobinei. Între cordoane se formează, prin simpla lor alăturare, spații
înguste numite canalicule biliare, care nu au pereți proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare își constituie un per ete propriu, numit
colangiolă. Colangiolele din lobulii învecinați se unesc între ele și formează la nivelul

1 Fig. 1. Structura anatomică a ficatului – www.medicalplace.blogspot.com/2010/09/ficatul.html ;
www.lifenatura.info; www.infuziedesanatate.ro

9
spațiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare perilobulare se unesc între
ele și dau naștere la două canale hepatice – drept ș i stâng – corespunzătoare celor doi lobi ai
ficatului, care părăsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc și formează canalul hepatic comun.
După un traiect de 3 -4 cm, canalul hepatic comun se unește cu canalul cistic și alcătuiesc
împreună canalul coledo c, care se deschide în duoden, împreună cu canalul Wirsung, la
nivelul carunculei mari.
Canaliculele biliare și canalele biliare perilobulare formează căile biliare
intrahepatice, iar canalul hepatic comun și canalul coledoc alcătuiesc căile biliare
extrah epatice.
Acinul hepatic reprezintă subunitatea morfofuncțională a lobului hepatic. Este
constituit din totalitatea celulelor irigate de același vas și care își varsă bila în același
canalicul biliar.
Vascularizația ficatului este realizată de :
a) Artera hepatică ia naștere din trunchiul celiac. La început continuă direcția
acestuia și când întâlnește vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică proprie și
artera gastroduodenală.
Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ra mura dreaptă și stângă.
Dă o serie de colaterale: artera pilorică, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă și arterele
pancreaticoduodenale anterioară și posterioară.
b) Vena portă este trunchiu l venos colector al sângelui din tractul digestiv
subdiafragmatic, pe care -l aduce la ficat. Ia naștere din vena mezenterică inferioară care
drenează colonul stâng. Acesta se varsă în vena splenică, care se unește în continuare cu
vena mezenterică superioa ră (care drenează intestinal subțire, pancreasul și colonul drept) și
care este continuată cu direcția spre ficat de vena portă.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, înapoia pancreasului, mai
primește: vena gastrică stângă, vena pilorică ș i vena pancreaticoduodenală superioară
dreaptă. Vena portă urcă spre hilul ficatului unde se termină bifurcându -se în două ramuri:
dreaptă, scurtă care primește cele două vene cistice și stângă, lungă care e în legătură cu cele
două vene obliterate, canalu l lui Arantius și vena ombilicală a ligamentului rotund. Vena
portă are o lungime de 8 -10 cm și un calibru de 15 mm. Venele suprahepatice: (4 grupe)
principale și accesorii ajung la fața posterioară a ficatului, pe marginea venei cave.
Limfaticele ficatulu i sunt: superficiale și profunde.

10
Inervația ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primește
de la plexul celiac și filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.
Căile biliare extrahepatice sunt constituite din :
a) Calea biliară principală reprezentată de canalul hepatocoledoc.
– Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept
și stâng. El coboară în marginea liberă a micului epiplon și fuzionează, la niv elul marginii
superioare sau înapoia primei porțiuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica
biliara, formând canalul coledoc. Aceasta descrie o curbură cu concavitatea spre dreapta și
anterior și se termină la nivelul treimii mijlocii a celei d e a doua porțiuni a duodenului.
Măsoară în medie 5 cm, iar calibrul este de 5 mm.
– Canalul coledoc prezintă 4 segmente: supraduodenal, retroduodenal,
retropancreatic și intraparietal (în peretele duodenului). Se termină printr -un orificiu comun
cu canalul pancreatic, unindu -se cu acesta în ampula hepatopancreatică a lui Vater. În această
zonă există o importantă formațiune musculară (sfincterul lui Oddi), a cărei funcționare
corectă asigură tranzitul normal al bilei spre duoden.
b) Calea biliară accesori e reprezentată de vezicula biliară și canalul cistic.
Vezicula biliară (colecistul) este un rezervor anexat căilor de excreție a bilei, în care
aceasta se acumulează în intervalul dintre prânzuri. Este situată în fosa veziculei biliare de
pe fața vi scerală a ficatului. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o lărgime de 4 cm și o
capacitate de 50 -60 ml.
Prezintă 3 porțiuni : fundul, corpul și colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioară și răspunde incizurii
cistice de pe marginea infe rioară a ficatului. Pe viu, el se proiectează pe peretele abdominal
anterior, în punctul unde linia ombilico – auxiliară dreaptă întâlnește arcul costal. Este învelit
în peritoneu și are o mare mobilitate.
Corpul veziculei biliare este partea aderentă la fa ța viscerală a ficatului. El se
îngustează treptat spre col, ultima parte a sa este denumită infundibul. Vine în raport în sus
cu ficatul, iar în jos cu colonul transvers și cu duodenul. Fața superioară aderă sl ab la ficat
printr -un țesut conjunctiv străbă tut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi ușor în cursul
operației de extirpare a veziculei. Fața inferioară e acoperită de peritoneu și legată de colonul
transvers prin ligamentul cistico -colic.
Colul formează extremitatea profundă și ascuțită a ve ziculei biliare. Are forma
conică și se continuă fără o limită precisă cu canalul cistric. Este liber, nu adera la ficat. În

11
sus și în stâ nga vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în jos cu porțiunea
superioară a duodenului.
Structura vezicul ei biliare : la exterior este acoperită de peritoneu (tunica seroasă).
Sub aceasta se zăreș te un strat subseros bine dezvoltat, de natură conjunctivă laxă. Urmează
tunica fibro -musculară, formată din țesut colagel predominant și fibre elastice, în care sun t
cuprinse fibre musculare netede formân d mănunchiuri orientate oblic. Î mpreună cu fibrele
longitudinale și circulare, acestea formează o rețea în care fibre cu orientare diferită se
continuă unele cu altele.
La interior vezicula este că ptușită de tunica m ucoasă formată dintr -un epiteliu simplu
și dintr -un corion. Epiteliul conține celule absorbante cu platou striat și puține celule
calciforme. În regiunea colului se găsesc glande de tip mucos, al căror produs se amestecă
cu bila. Corionul este format din ț esut con junctiv lax și reticular. Epitel iul este impermeabil
pentru pigmenții biliarii. Celulele sale participă la procesul de resorbție a apei (concentrarea
bilei) și la elaborare a unor constituenți biliari (gră simi și colesterol).
Vascularizarea veziculei biliare este legată de vascularizarea ficatului :
Artera cistică, ramură a ramurii drepte a arterei hepatice pătrunde în veziculă la
nivelul gâtului și se împarte în ramurile dreaptă și stângă.
Venele cistice (două) sunt satelite arterei. Se vars ă în ramura dre aptă a venei porte.
Limfaticele drenează în limfonoduluii gâtului și limfonodulii marginii anterioare a hiatusului
Winslow. De acolo ajung la nodulii retroduodenopancreatici.
Inervația veziculei biliare este făcută de fibre vegetative (simpa tice și
parasimpatice) care vin în plexul hepatic anterior.
Funcțiile veziculei biliare sunt următoarele : de rezervor, de concentrare și resorbție,
de secreție și de contractilitate.
Canalul cistic este cudat pe colul vezical; se îndreaptă în jos, la stân ga și înapoi și se
termină în unghi ascuțit în flancul drept al canalului hepatic, formând canalul colector. Lung
în medie de 3 cm, calibrul său se diminuă dinspre coledoc spre veziculă. Mucoasa de la
nivelul colului și a canalului cistic formează valvele semilunare Heister. La legătura dintre
col și canalul cistic se află sfincterul vezicular.
Funcțiile ficatului
Funcțiile ficatului sunt importante și variate: participă la digestia intestinală,
depozitează în el o parte din substanțele care depășesc nevoil e imediate ale organismului,
degradează și sintetizează diferite substanțe, participă la menținerea compoziț iei plasmei,
menține echilibrul glucidic, transformă grăsimile în forme care se oxidează mai ușor,

12
sintetizează fermenții necesari funcțiilor propri i sau ale altor organe, regle ază metabolismul
apei și controle ază debitul sanguin, oprește pătrunderea toxinelor în organism, are rol în
formarea globulelor roșii, intervine în termoreglare, secretă și excretă bila.

I.2. FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrată prin faptul că după o
hepatectomie parțială regenerarea începe după 24 de ore, atinge maximul în 4 -5 zile și se
termină în 14 zile.
Funcțiile ficatului sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.
FUNCȚIA BILIARĂ
Funcția biliară comporta secreția și excreția bilei, cu rol important în digestia și
absorbția grăsimilor, în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), în absorbția fierului
și calciului alimentar.
Bila se varsă în intestin în cantit ate de 600 -1000ml în 24 ore. Ea conține 97% apă și
următorii componenți principali:
-săruri biliare;
-pigmenț i biliari;
-colesterol;
-lecitină;
-săruri anorganice.
FUNCȚIA ANTITOXICĂ
Funcția antitoxică – în procesul de digestie, la nivelul intesti nului sub țire și al
intestinului gros se formează, în p rocesul de digestie, și substanț e toxice. Ficatul primind
acești produși toxici prin vena portă ii neutralizează, inactivează și ii elimină. Tot aici sunt
inactivați și unii hormoni (estrogeni, androgeni, hipof izar antidiuretic, vasopresina) care sunt
apoi eliminate prin urină.
FUNCȚIA DE DEPOZIT
Ficatul este un important depozit de vitamine : A, B2, B12, D, K. El intervine în
convertirea carotenilor în vitamina A, în transformarea vitaminei B2 în carboxilaza, î n
conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator, în procesul de
sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
FUNCȚIA DE SINTEZĂ
Sinteza fermenț ilor neces ari proceselor vitale e îndeplinită într -o foarte mare mă sură
de ficat.

13
Fermenț ii sunt complexe macro -moleculare legate de grupă ri active, iar sinteza lor
reprezintă o activitate laborioasă a hepatocitului și necesită integritatea anatomică și
funcțională a ficatului. Dintre aceștia amintim : arginaza și ureea, fosfatazele și fosforilazele,
histidaza, colinesteraza, transaminaza și carboxilaza.
FUNCȚIA HEMATOPOIETICĂ
Aceasta se referă în general la globulele roșii. În ficat au loc doua procese: unul de
formare a globulelor roșii, numai la fă t în perioada intrauterină și unul de distrugere a
globulelor roșii, perio ada care începe după naștere, câ nd globulele roșii sunt distruse, iar
fierul din hemoglobină este depozitat în ficat. Funcția de distrugere a globulelor roșii și de
acumulare a fierului în fic at poarta numele de funcția marțială.
FUNCȚIILE METABOLICE ALE FICATULUI
Funcțiile metabolice ale ficatului se exercită în metabolismul glucidic, protidic,
lipidic și mineral.
În metabolismul glucidic , ficatul intervine în transformarea glucidelor în glicogen,
proces denumit glicogenogeneza și se face sub influența insulinei.
De asemenea prin procesul de glicogenoliză ficatul desface o parte din glicogen în
glucoză pe care o trimite în mod continuu în organism. Acest proces se desfă șoară sub
influența unui ferment glicogenolit ic, a adrenalinei, tiroxinei și a glucagonului.
În metabolismul proteic , ficatul are funcție proteinoformatoare, de echilibru protidic
și funcția urogenă.
a) Funcția proteinoformatoare – în cadrul acestei funcții se sintetizează fibrinogenul
și protrombina cu rol în coagularea sâ ngelui;
b) Funcția de echilibru protidic – surplusul de proteine este convertit în grasimi și
glucide și depus în ficat sub aceasta forma.
c) Funcția urogenă sau uropetică – aici sunt degradați aminoacizii neutilizați de
organism, c u formare de amoniac, sau sunt folosiți pentru sinteza glucidelor și lipidelor.
Amoniacul adus din organism la ficat sau care s -a format în celulele hepatice aici este
transformat în uree și eliminat la nivelul rinichilor și pielii.
În metabolismul lipidel or – ficatul poate î nmaga zina o cantitate oarecare de gră simi
ca rezervă.
În metabolismul mineral , acționează prin depozitarea fierului și a cuprului și
intervine în repartiția apei și a electroliților (ionii de Na, Cl, K) în organism.

14
CAPITOLUL II
CIROZA HEPATICĂ – NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOALĂ
II.1. DEFINIȚIE
Ciroza hepatică (CH) reprezintă stadiul final al hepatopatiilor cronice, caracterizat
prin fibroză extensivă și prin remanierea arhitectonicii hepatice, asociate cu necroze
hepatocitare și cu apariți a nodulilor de regenerare.
Forme clinice de ciroză hepatică:
-Ciroza Hepatică portală (septală) – micronodulară (noduli 2 -3 mm);
-Ciroza Hepatică virală (postnecrotică) macronudulară (noduli > 3mm);
-Ciroza Hepatică biliară (primitiva – autoimună sau secun dară);
-Ciroza Hepatică metabolică (în Hemocromatoza sau boala Wilson);
-Ciroza Hepatică criptogenă.

Fig. 2 Ficat cu ciroză2

II.2. ETIOPATOGENIA
II.2.1. Factorii toxici – alcoolul
Alcoolul ingerat sub forma diverselor băuturi alcoolice, joacă un rol important în
producerea cirozei. Acțiunea nocivă a alcoolului asupra ficatului se exercită pe două căi:

2 Fig. 2 Ficat cu ciroză – www.diasan.ro/ciroza -hepatica

15
– calea directă asupra țesutului hepatic, când este consumat în cantitate crescută, sub
formă de băuturi alcoolice tari și mai ales când e consumat pe nemâncate, ca aperitiv. Ficatul,
sărac în glicogen în această perioada a zilei rezistă mai puțin la acțiunea toxică dire ctă asupra
lui, ca și atunci când se asociază alți factori hepatotoxici sau când puterea de rezistență a
ficatului este scă zută (l ues, TBC, hipertiroidism, inaniț ie);
– calea indirectă a alcoolismului cronic, cu leziuni de gastroenterită cronică, cu
tulbur ări de apetit, de secreție, de digestie și de absorbție, la care se adaugă deseori diete
insuficiente și dezechilibrate, joacă cu siguranță un rol important în geneza cirozelor.
Acțiunea alcoolului se adaugă astfel la carențe în proteine și vitamine necesa re troficității
hepatice.
II.2.2. Factorii infecțioși
Rolul cirogen al hepatitelor acute virotice apare tot mai evident dezvoltării ulterioare
a procesului cirotic. Cirozele sunt precedate totdeauna de o hepatita subacută sau cronică sau
de o distrofie he patică necrotică, stări care se pot numi precirotice.
Evoluează spre ciroză în special formele de hepatită epidemică cu o atrofie a ficatului
în care scleroza apare ca un proces cicatricial.
De asemenea sunt supuse cronicizării și transformării în ciroză, hepatitele epidemice
cu forme clinice prelungite, formele cu recădere, formele sclerogene.
În cronicizarea hepatitei acute și evoluția ei spre ciroza, joaca un rol important, pe
langa intensitatea l eziunilor din faza acuta, și alți factori care împiedică vindecarea lor, sau
le agravează : eforturi fizice în convalescenta, abateri alimentare, infecții intercurente,
vaccină ri, dispepsii intestinale, repaus insuficient.
Evoluția acestor forme spre ciroză are loc fie în directa contin uare a procesului acut,
fie după o perioada de latență de câ teva luni sau ani. Trecerea procesului anatomic de la o
hepatită acută la hepatita c ronică și ciroză a putut fi urmă rită prin biopsii hepatice.
II.2.3. Factori d ietetici, nutriționali și carenț iali
Experimental, s -au putut o bține scleroze h epatice prin diete bogate în grăsimi sau
sărace în protein e. Dietele dezechilibrate carenț ate în factori lipotropi produc, de asemenea,
steatoze hepatice și ciroze.
Avitaminozele favorizează cronicizarea hepatitelor inflamatorii ca și scler oza
ficatului.
Corectarea dietelor cirogene prin diete normale, fa ce să dispară infiltrația grasă a
ficatului și oprește evoluția proceselor inflamator ii și sclerogene. La om, tulbură rile
nutriționale și carențiale au fost descrise, tot mai mult, drept cau ze ale unor ciroze.

16
Cirozele copiilor sud -africani sau pelagra copiilor din Camerun sau Africa de Sud
apar în special datorită alimentației predominant gluc idică (în special cu porumb), să racă în
proteine și vitamine.
Aceste ciroze produse pri n diete dezec hilibrate și carenț ate, trec printr -o fază inițială
de steatoză. Ficatul « de foame » e un ficat gras.
Infiltrația grasă accentuată ș i prelungită conduce la degeneră ri celulare și fibroză
difuză pericelulară.
Cirozele alcoolicilor recunosc cauze nutriționale asociate la alteră rile digestive
produse de alcool.
II.2.4 Factorii – staza biliară și sanguină
Sunt cunoscute cirozele cardiace și cirozele din mediastino -pericarditele
tuberculoase constructive, care produc în ficat o staza venoasă și în fazele tardive, scleroza
organului.
Staza biliară din icterele mecanice cronice duce frecvent la fibroza ficatului. Factorul
staza venoasă produce ciroză numai în asociație cu alți factori infecțioși, toxici sau
nutriționali.
Din această analiză a cauzelor cirozei, reiese faptul ca nu există factori cu acțiune
specific cirogenă, care să realizeze ciroza prin acț iunea lor izolată.
Cauzele cirozei sunt multiple și variate.
Numeroși agenți nocivi, variați prin natura lor, pot deveni ci rogeni dacă acționează
lent și î ndelungat asupra ficatului.

Fig. 3 Cauzele cirozei3

3 Fig. 3 Cauzele cirozei – www.despreboli.ro/hepatologie -bucuresti/2018/ficatul -gras-steatoza -hepatica –
gradul -1923/attachment/cauzele -cirozei -2

17
II.3. ANATOMIA PATOLOGICĂ A CIROZELOR
Majoritatea cirozelor încep prin hepatomegalie și sfârșesc prin atrofie hepatică.
Hepatomegalia este datorită hiperplaziei conjunctive, plus steatozei, plus proceselor de
regenerare; când aceste procese încetează, se produce atrofia hepatică.
Culoare ficatului variază după tipul de ciroză: galben -ruginie de obicei, verde -brună
în cirozele biliare, roșiatică în hemocromatoză. Suprafața poate fi regulată, f ie granulară
(ciroza micronodulară) sau neregulată, cu noduli de dimensiuni variate (ciroza
macronodulară). Capsula Glisson este îngroșată și prezintă noduli.
II.4. FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR
Tulburări circulatorii intra și extra hepatice
Interesează patoge nia sindromului de hipertensiune portală și a icterului din ciroza
hepatică.
Sindromul de hipertensiune portală ( HTP ) marchează trecerea de la hepatita cronică
la ciroza hepatică și este determinat de blocarea sistemului port la diferite nivele; intrahep atic
prin noduli de regenerare și este cea mai frecventă cauză, prehepatic – tromboza venei
splenice, posthepatic – tromboza venei suprahepatice.
Consecințele HTP din ciroza hepatică sunt: dezvoltarea circulației colaterale,
splenomegalia și ascita.
Icteru l din ciroza hepatica are următoarele cauze : puseu acut de hepatită virală sau alcoolică,
colestaza intrahepatică, puseu de hepatocitoliză cu tulburarea conjugării și a excreției biliare,
hiperhemoliza prin hipersplenism.
II.5. SIMPTOMATOLOGIA CIROZELOR
Debutul poate să fie asimptomatic sau necaracteristic. Primele semne sunt: aspecte
de sindrom asteno -nevrotic (f atigabilitate, anxietate, somno lență, insomnie) sau dispepsie
biliară ("gura rea", inapetență, grețuri, balonări postprandiale, intoleranță la a lcool, discolie),
ori fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menometroragii, erupții purpurice).
Uneori, boala evoluează timp î ndelungat fără nici un semn, prima manifestare fiind o
hemoragie digestiva superioară, sau diagnosticul este pus cu ocaz ia unei intervenții
chirurgicale. În perioada de stare, pe lângă manifestările amintite mai sus, se constată
prezența unor semne la nivelul mucoaselor și al tegumentelor, modificări hepatice și
splenice, modificări endocrine și nervoase, ascită, edeme, hid rotorax, precum și perturbări
cardiovasculare, renale și hematologice.
Icterul survine episodic în unele ciroze, ca semn de prăbușire prin necroză
hepatocitară, în altele – cum sunt cirozele biliare – are un caracter permanent. Steluțele

18
vasculare apar în partea superioară a toracelui (decolteu), mai frecvent la cei cu hipertensiune
portală. Mucoasa linguală și cea jugală sunt carminate. Tegumentele eminențelor tenare și
hipotenare sunt roșii, dând aspectul de eritroză palmară. Se pot întâlni și eruptii pur purice.
Ficatul este mărit de volum în 80% din cazuri, de consistență crescută, până la
duritate, cu marginea ascuțită, cu suprafața regulată sau fin granuloasă, mai rar cu
macronoduli. Chiar și în cazurile atrofice ficatul este mare la început, pentru ca ulterior să
se micșoreze, până la dispariție sub rebordul costal. Splenomegalia este prezentată în 80 –
90% din cazuri, de volum variabil de gradele II -III, de consistență crescută, de regulă
nedureroasă. Deseori splenomegalia este însoțită de semne hematologice de hiper splenism:
anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Hipertensiunea portală se manifest ă la început prin meteorism ("vâ ntul dinaintea
ploii") și prin apariția circulaț iei colaterale externe și interne (varice esofagiene). Ascita
apare foarte frecvent ca semn de însoțire a bolii, ea putând fi întâlnită în orice formă de
ciroză. Este prezentă de regulă în ciroza atrofică, de origine etilică, câ nd se reface, foarte
ușor.
Edemele apar în faze mai avansate, de obicei ca însoțitoare ale ascitei. Sunt albe, moi
și când sunt neinfluențate de tratament, constituie un element sumbru pentru prognostic.
Hidrotoraxul drept poate fi întâlnit în 3 – 4% din ciroze.
Modificările endocrine sunt totdeauna prezente. De amintit rolul hormonului
antidiuretic retrohipofizar și al aldost eronului. În ciroze se instalează destul de repede o
insuficiență gonadică: scăderea libidoului, impotența sexuală, ginecomastie, atrofie
testiculară, amenoree, infertilitate.
Tulburări nervoase se întâlnesc în tot cursul evoluției cirozei, uneori, după cu m am
văzut, chiar ca fenomen de debut. Pe parcurs pot să revină sau să capete o intensitate mai
mare; de multe ori, prezența unei somnolențe, a unei astenii excesive sau o stare de neliniște
cu insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatică ce va urma. Ele pot fi temporar
reversibile.
Tulburările cardiovasculare: hipervolemia din ciroze poate să ducă la deschiderea
unor anastomoze arterio -venoase (șunturi), provocâ nd steluțe vasculare și eritroză . Aceleași
circuite arteriovenoase, la care se adaug ă tulburări de ventilație și hipertensiune pulmonară
secundară, sunt responsabile de instalarea cianozei.
Perturbările renale: în stadiile avansate, diureza scade; insuficiența renală este întâlnită într –
o proporție până la 11%.

19
Modificările hematologice: anemia este un semn care nu lipsește în cursul evoluției
cirozelor. Leucopenia este provocată de hipersplenism. Trombocitopenia are la origine atât
hipersplenismul, cât și un deficit de megacoriogeneză. Tulburările de coagulare se datoresc
atât sintezei de ficitare a factorilor de coagulare, cât și excesului de fibrinolizină. Explorări
imunologice.
Febra, când apare, este expresia necrozei sau a inflamației hepatice ori a unor
afecțiuni supraadăugate (atenție la periflebită!).
II.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ÎN CIROZA HEPATICĂ
Explorările funcționale sunt absolute necesare indicând semn de insuficiență
hepatică. Acestea sunt:
– TRANSAMINAZE – normale sau cres cute ;
– BILIRUBINA și UROBILINA – crescute;
– FOSFATAZA ALCALINA – este mare;
– COLESTEROLEMIA – în general scă zută, crește în forme colestatice;
În formele colestatice:
– SIDEREMIA – crescută;
– RETENȚIA BSP ( bromsulfamida ) – crescută;
– PROTEINELEPLASMATICE – scăzute pe seama albuminelor;
Se constată o hiperglobulemie în diferite forme de ciroză;
– I.G.G. – în ciroza posthepatitică;
– I.G.M. – în ciroza biliară;
– I.G.A. – în ciroza alcoolică;
– IMUNOLOGIA – poate să orienteze spre etiologia cirozei. Prezența antigenului
HBS permite diagnosticarea de ciroză postinfecțioasa cu virus B, C, D.
Lichidul de ascită dă reacția Rivalta negativă, iar sedimentul arată endotelii și rare
limfocite, uneori hematii;
Cilindruria granuloasă și albuminuria apare în fazele finale.
Explorările paraclinice – Sunt grupate în: teste parenchimatoase, mezenchimale,
globale și alte examinări.
1. Teste parenchimatoase: cercetează următoarele sindroame:
– sindromul de hepatocitoliză – determinarea transaminazelor serice TGO și TGP;
– sindromul hepatopriv – caracterizat prin: hiposerinemie și hipoprotrombinemie (
scade indicele de protrombină);

20
– sindromul biliar – determinarea urobilinogenului urinar, bilirubinemia (conjugată și
neconjugată), colesterolul și fosfataza alcalină.
2. Teste mezenchimale – pozitivarea testelor de disproteinemie, creșterea y –
globuluinelor și a imunoglobulinelor.
3. Teste globale – retenția BSP (peste 5% în 45 de minut), clearence -ul BSP (sub 14 –
16 %).
4. Alte teste – hemoleucograma și număr de trombocite, AgHB și AgHC, sideremia,
cupremia pentru cirozele genetice, anticorpi antimitocondriali pentru diagnosticul cirozelor
bilare, al – fetoproteina pentru diagnostic diferențial al cirozei de cancerul hepatic.
5. Examene speciale :
– investigații imagistice:
– ultrasonografia abdominală (ecografia) – evidențiază hipertrofie sau atrofie
hepatică, splenomegalie și ascită;
– tomografia computerizată (CT) abdominală;
– rezonanța magnetică nucleară abdominală;
– scintigrama hepatică – arată o hipocaptare hepatică și hipercaptare splenică și
hematologică;
– FibroMax – investigație ce cuprinde 5 teste non -invazive (FibroTest, AciTest,
SteatoTest, NashTest, AshTest) și evaluează gradul afectării hepatice;
– investigație neinvazivă cu ajutorul unui dispozitiv ultramodern (FibroScan) pentru
determinarea gradului de fibroză și stadializarea hepatopatiei;
– puncția biopsică hepatică – pentru evidențierea leziunilor histologice;
– laparoscopia – când celelalte examene sunt neconcludente.
II.7. DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe anamneză, tabloul clinic și pe investigațiile
paraclinice. Diagnosticul cirozelor trebuie să precizeze atât forma clinică a bolii, cât și
stadiul ei evolutiv, de acestea depinzând în mare măsură atitudinea terapeutică.
Diagnostic diferențial
Diagnosticul diferențial va fi deosebit de la caz la caz, după predominanța
simptomelor. În cazurile de ascită, diagnosticul diferențial va fi făcut cu peritonita
tuberculoasă, cu peritonita carcinomatoasă, cu ascita din decompensările cardiace repetate
sau cu ascita din simfiza pericardiacă. Când ex ista numai hepatomegalie, diagnosticul
diferențial se face cu neoplasmul hepatic, cu chistul hidatic, cu sifilisul hepatic.

21
II.8. FORME CLINICE
Principalele forme clinice ale cirozei hepatice sunt :
1. Ciroza alcoolică ( Laennec) este prima formă de ciroz ă descrisă, întâlnindu -se mai
frecvent la bărbați după 40 de ani. Evoluează inițial cu ficat hipertrofic (steatoza), apoi
atrofic, polinevrita și predominanta semnelor de decompensare vasculară. Ca și
particularitate se observă creșterea gamaglutamiltransp epsidazei – marker al intoxicatiei
etanolice și prezența corpilor Malory. Suprimarea toxicului duce la ameliorare clinică. În
România incidența cirozei alcoolice este evaluată la 40% din cazuri situându -se după cea de
etiologie virală.

Fig. 4 Ciroza alcoolică4
2. Ciroza posthepatitică ( postvirală, postnecrotică, macronodulară)
Este consecinț a unei hepatite a cute cu virus B, C, sau D, trecâ nd prin stadiul de
hepatita cronica activ a. Evoluează cu ficat atrofic la început, predominenț a semnelor de
decompensare parenchimatoasa, prezenta proceselor imunologice și a leziunilor histologic e
macronodulare. În tara noastră incidenta este de 60%.
3. Ciroza biliară poate fi: primitiva (obstr ucția cailor bil iare i ntrahepatice) și
secundara (obstrucția cailor bil iare extrahepatice).
a) Ciroza biliara primitiva – boala Hanot este o boala de etiologie neprecizata, rar
întâlnită , predominant la f emei intre 40 – 60 de ani, evoluâ nd cu icter prelungit, h epato –
splenomegalie, stă ri subfebrile, sindrom colestatic ( creste bilirubina conjugata, colesterolul
și fosfataza alcalina) sindrom inflamator ( cresc y – globulinele și Igm) creșterea anticorpilor
antimitocondriali – semn caracteristic, fibroza intral obulară mo derată . Evoluția este
progresivă ( 5- 15 ani ) cu instalarea sin dromului de hipertensiune potală și insuficienta
hepatică . Tratamentul consta în reducerea gră similor ( la 40 – 50g/zi) administrare de

4 Fig. 4 Ciroza alcoolică – www.fitness.vacationabroad.ru/ciroza -hepatica -alcoolica -ultima -faza

22
vitamine A,D, K, imunodepresive ( Corticosteroizi și Imur an) cu rezultate discutabile. În
faza decompensata – tratament general al cirozelor.
b) Ciroza biliara secundara poate fi: colestatică – prin staza biliara prelungita datorită
litiazei coledociene, neoplasm al cailor bil iare , stenoza coledociana p ostoperat orie și
colangitică .
În ciroza biliara colestatică simptomele sunt asemănă toare cu cele din ciroza biliara
primara, dar icterul este mai intens și durerile din hipocondrul drept au caracter colicativ.
Evoluția este identica cu cea a cirozei biliar e primare prognosticul putâ nd fi ameliorat daca
obstacolul bil iar se îndepărtează în faza incipientă
4. Ciroze hepatice congestive
Ciroza cardiacă – congestia venoasă cronică a ficatului datorită insuficientei cardiace
globale și pericarditei constrictive ( boala P ick ) . Caracteristic în aceasta forma de ciroză
este hepatomegalia pulsatilă cu absenț a sindromului de hipertensiune portală.
Sindromul Budd -Chiari – obstrucția venelor suprahepatice de cauze diverse
(congenitala, tromboza, nepolazie, inflamatie). Caracter istic în aceasta forma este
hepatomegalie voluminoasa și dureroasa, ascita, s plenomegalie moderata, circulatțe
colaterală presternală și absenta refluxului hepato -jugular.
Prognosticul în aceste ciroze este în funcție de afecț iunea c auzală
5. Ciroze hepatice genetice( metal – tezaurismoze)
a) Ciroza hepato -lenticulara ( boala Wilson) – mai răspândită în Orientul Mijlociu și
Asia. Este o anomal ie genetica ce se caracterizează prin absorbț ie intestinala crescuta a
cuprului, cu depunerea excesului de metal la nivelul ficatului și fibroza secundara ( ciroza ).
b) Hematocromatoza idiopatica ( diabetul bronzat ) – boala mai frecventă la bă rbați
intre 40 -60 de ani. Este o anomalie genetică ce se caracterizează prin absorbție intestinală
crescută a fierului cu d epunere a excesului de metal în ț esutul cutanat, ficat și pancreas.
II.9. EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Majoritatea cirozelor exitează în urmă torii 2 ani de la instalar ea ascitei; după 3 ani
supraviețuiesc 16%, iar după 5 ani 8% , interval scurtat de apariția comp licațiilor.
II.10. COMPLICATII
Ascita – complicația cea mai frecventă a cirozei alcoolice, ascita constă în acumularea
de lichid în cavitatea peritoneală. Deși nu periclitează prognosticul vital pe termen scurt,
ascita este de obicei un semn de ciroza avansată. Poate surveni spontan sau în decursul unei
alte complicații, în special o hemoragie digestiva sau o infecție.

23
Encefalopatie hepatica – ficatul cirotic nu își poate îndeplini Funcția de eliminare a
toxinelor. Acumulare toxinelor – amoniacul, un pr odus obținut din metabolismul proteinelor
– poate afecta creierul, ducând la schimbări de dispoziție, de comportament și personalitate
(encefalopatie hepatică). Simptomele encefalopatiei hepatice cuprind pierderea me moriei,
confuzie, schimbări bruș te de di spoziție, iar în stadiile avansate, delir și coma.
Icter – în majoritatea cazurilor, icterul este asociat cu o agravare a insuficienței
hepatocelulare, fie spontan, de prognostic nefavorabil, în special dacă este intens și
persistent, fie în decursul altei complicații: hemoragie digestivă, infecție, e tc. Totuși trebuie
căutată o alta cauză: hepatita alcoolica, hepatita virală (B sau C), carcinom hepatocelular,
litiaza biliara.
Infecții – sunt relativ frecvente, în special după o hemoragie digestivă. Pacienț ii cu
ciroza sunt în general foarte sensibili la infecții: tuberculoza, infecții urinare, respiratorii,
infecții ale lichidului ascitic, etc. Germenii în cauza sunt deseori bacilii Gram negativi, dar
și pneumococ, stafilococ și uneori bacilul Koch. Infecți ile pot antrena un sindrom hepato –
renal, hemoliza, fibrinoliza, encefalopatie hepatică sau hemoragie digestivă și trebuie tratate
prompt cu antibiotice cu spectru larg.
Complicații hematologice – anemie macrocitară, prin carența de acid folic;
microcitară, hipocroma, prin sângerare; sau normocroma, normocitară – prin hemoliza. Poate
surveni o leucopenie (scaderea numarului de leucocite).
Complicatii endocrine – intoleranta la glucoza este frecventa, dar diabetul
insulinodependent este relativ rar. Deseori, ex ista o insuficienta gonadica: la barbat –
impotenta, atrofie testiculara, pierdere a pilozitatii, ginecomastie (dezvoltare exagerata a
glandei mamare), iar la fe mei: amenoree (absenta menstruaț iei) și sterilitate.
Carcinom hepatocelular – ciroza crește ris cul de cancer al ficatului. Hipertensiune
portală – sângele de la nivelul intestinului, splinei și pancreasului este colectat și transportat
la ficat de către o vena numită vena portă.
Hipertensiunea portală survine atunci când scleroza țesuturilor hepatic e împiedică
circulația normală la ficat, sângele se acumulează, presiunea sangvină în interiorul venei
porte crește.
II.11. PROFILAXIA
Profilaxia primară constă în combaterea alcoolismului, prevenirea hepatitei virale
acute și tratarea corectă a hepatitei cronice.
Profilaxia secundară – urmăreș te limitarea complicaț iilor cirozei prin tratamentul
adecvat al acesteia.

24
II.12. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE
Tratamentul cirozei este complex. Obiectivul său este de a preveni sau încetini
pierderea elasticității țesuturilor hepatice. Deși procesul cirotic este ireversibil, evoluția sa
poate fi încetinită, prin suprimarea imediată și completă, în cazul unei ciroze alcoolice, a
consumului de băuturi alcoolice. Alimentația joacă un rol important în tratamentul ciroze i,
în special în cazurile de ciroza alcoolică. Dieta recomandată este bogată în calorii și nutrienți,
pentru a ajuta celul ele hepatice să se regenereze, î ntrucât majoritatea pacienților cu ciroza
suferă de subnutriție. Tratamentul va consta și în prevenire a sau reducerea complicațiilor:
Hipertensiunea portală – este controlata cu ajutorul unor medicamente
antihipertensive (betablocanti).
Retenția de lichide (edeme și ascita) – uneori evitarea băuturilor ce conțin alcool și a
sării este necesară pentru a redu ce acumularea de lichide în membrele inferioare și abdomen.
În caz contrar, sunt pre scrise diuretice (spironolactonă sau furosemid). Cazurile severe
necesită paracenteză.
Pruritul – sunt prescrise antihistaminice sau alte medicamente (colestirami na) pentru
a reduce pruritul (mâncă rimile).
Encefalopatia hepatică – lactuloza, un dizaharid sintetic, scade nivelul de amoniac
din sânge prin scăderea absorbției amoniacului și a altor toxine.
Antibioticele pot reduce numărul de bacterii ce produc amoniac și alte t oxine.
Insuficiența hepatica – atunci câ nd ficatul nu își poate îndeplini funcțiile, transplantul hepatic
poate fi singura soluție.

25
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
CIROZA HEPATICĂ
Nursingul înseamnă să ajuț i individul, fie acesta bolnav sau sănătos să -și afle calea
spre sănătate sau r ecuperare, să ajuți individul , fie bolnav sau sănătos, să -și folosească
fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă
tăria, voința sau cunoașterea necesară pentru a o face și să acționeze în așa fel încât să își
poarte singur de grijă cât mai curând posibil .
Îngrijirea este un concept fundamental în nursingul profesionist, este esența
nursingului . În latină "cura" care înseamn ă a îngriji, a v eghea, a ajuta la recuperarea sănătății,
adică îngrijire înseamnă a stabilii legături, a lega relații sociale, a fi gata să intri în relație cu
pacientul.
Asistentul medical este pregă tit printr -un program de studiu care include promovarea
sănătății, prevenirea îm bolnăvirilor, îngrijirea pacienț ilor fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de vârsta în orice unitate sanitară sau în orice situație la nivel de comunitate.
Încrederea de sine este o mare bogăț ie pe care o ai atunci când nu ai nimic. Î ncrederea
unui om marcat de suferință și boală, deci fără voință și putere, care se încredințează
"conștiinței" unui alt om ce poate să i -a asupra sa toata povara neputinței sale și care merge
în întâmpinarea lui pentru a -l asista, a -l îngrij i, a-l ajuta, a -l vindeca, a -l mângâ ia, a-i alina
depresiile. Acesta este asistentul medical.
Pentru asistentul medical, pacientul nu este niciodată doar un caz clinic, un individ
anonim căruia îi aplică propiile cunoștinț e, ci este un om bolnav față de ca re trebuie să adopte
o atitudine sinceră, de simpatie în sensul etimologic al cuvântului. Acest lucru cere iubire,
încredere, dăruire, disponibilitate, atenție, dialog, ascultare, empatie.
Nu este suficientă priceperea științifică (tehnica medicală) și pro fesională, este
necesară participarea personală la situații concrete ale fiecărui bolnav.
Pacienții cunoscuți cu ciroza hepatică constituie o categorie specială de bolnavi,
deoarece această boală, chiar tratată are un pronostic rezervat, iar acești bolnavi au nevoie
de îngrijiri speciale, atât din partea echipe i de îngrijire (medic, asistent ), dar mai ales din
partea familiei . Aceș ti bolnavi sunt mult mai sensibili din punct de vedere fizic și psihic,
sunt mai vulnerabili l a infecții și alte boli supraadă ugate.
Asigurarea repausului fizic și psihic – în perioada acută a bolii, pacienții vor fi
convinși cu mult tact și amabilitate de către asistentul medical, să respecte repausul absolut

26
fizic și psihic pentru ca o activitate intensă atât psihică cât și fizic ă, poate provoca recidive
sau agravare (pacie nții nu se vor ridica din pat fă ră recomandarea medicului, vor respecta cu
strictețe perioadele de mobilizare zilnică, vor evita lecturile sau studiile mai dificile).Poziția
cea mai bună care asigură buna irigar e a ficatului este decubitul dorsal.
În cirozele ascitogene, pacientul trebuie lăsat să -și aleagă singur poziția cea mai
comoda, dictata de volumul ascitei.
Repausul va fi obligatoriu la pat – în cirozele decompensate.
În cirozele compensate, repausul va f i relativ, de 14 ore pe zi, cate o luna repaus
complet la pat.
Asigurarea dietei – alimentația se va face în doze mici, dese, pentru favorizarea
drenajului biliar permanent.
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat în vitamine. Proteinele se
vor da în proporție de 1,5g/kg corp, aportul fiind redus în encefalopatia portală.
Glucidele se vor administra în cantitate de 400g/zi, iar lipidele limitate la 60 -80g/zi,
în special cele de origine vegetală care în ciroza biliară pot crește până la 12 0g/zi sub formă
de ulei.
Se interzic afumăturile, conservele, mezelurile, brânzeturile, alcoolul.
În ascita se reduce aportul de lichide și regimul va fi hiposodat.
Asigurarea igienei bolnavului și prevenirea infecțiilor – bolnavii cu ciroza hepatică
fiind sensib ili la infecții nu vor fi așezaț i în saloane cu bolnavii cu angine, stafilococii
cutanate, infecții pulmonare.
Pielea edemaț iată necesită atenție deosebită, fiind sensibilă.
Unghiile vor fi tăiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare – în prurit prin grataj.
Gustul amar va fi îndepărtat prin toaleta cavității bucale. Deoarece bolnavii cu
afecțiuni hepato -biliare pot avea etiologie infecțioasă, se va tine con t de prevenirea infecțiilor
intraspitaliceș ti.
Asistentul medical va urmări funcțiil e vitale (respirație, puls, tensiune arterială,
temperatur a), culoarea sclerelor, tegume ntele. Se urmărește culoarea scaunelor, urinei,
edemele, modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea. Se recoltează produse
pentru examenele de laborato r (sânge, urină, lichid de ascită).
Prognosticul bolii este sever în actualul stadiu al terapiei nu se poate vorbi de
vindecări.
Diagnosticul de ciroză hepatică se face pe baza datelor clinice și explorărilor de
laborator. Diagnosticul complet trebuie să i ncludă: etiologia bolii, aspectul bolii, aspectul

27
morfologic, gradul disfuncției hepatice, gradul hipertensiunii portale, existența
complicațiilor, existența bolilor asociate. Examenele par aclinice pentru confirmarea
diagnosticului sunt: ecograf ia abdomina la, biopsia hepatica , esofagscopia.
Rata supraviețuirii bolnavilor cu ciroză hepatică și ascită după 5 ani de la stabilirea
diagnosticului, este în medie 5 -7%.
Ciroza hep atică are o serie de complicații majore care pun viața pacientului în pericol:
encefal opatia portosistemică, hemoragia digestivă superioară, peritonita bacteriană
spontană, insuficiența renală, adenocarcinomul hepatic.
Pentru supravegherea atentă a bolnavului cu ciroză hepatică, asistentul medical va
avea un rol major.

28

PARTEA SPECIALĂ

29
MOTIVAȚIA
Am ales această tema deoarece reprezintă un subiect de interes mondial iar numărul
pacienților cu ciroză hepatică este în creștere.
Ciroza hepatică este o boală cunoscută încă din antichitate. În secolul II i.e.n.,
Areteus din Capadochi a descris multe din trăsăturile clinice ale cirozei hepatice pe care o
numește "skillos". Dar abia în 1685 este comunicat primul caz chimic de ciroză hepatică
(Brow n, Anglia). În 1793 se face legă tură cauzală dintre consum ul de alcool și ciroza
hepatică , concomitent cu descrierea ficatului cirotic (Baille).
Denumirea de ciroza a fost introdusă de Lacrence în1919. Ea derivă din grecescul
"killkos" care înseamnă galben -portocaliu și care se referă la granulațiile de culoare
observate pe suprafața ficatului. Pe lângă alcool există factori multiplii care determină
această boală: virusuri, toxine, medicamente, boli imu nologice, boli metabolice și alț i
factori.
Evoluția cirozei este imprevizibilă, de cele mai multe ori progresivă, agravată de
complicații redutabile. Descoperir ea tardivă a bolii și dificultăț ile terapeutice fac ca
prognosticul cirozei să fie rezervat. Astfel, pacienții la care este asociată și ascita nu trăiesc
mai mult de 5 ani, iar cei la care bo ala s-a descoperit în prima fa ză pot supraviețui și 20 ani.
Prognosticul și evoluția bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru, pentru
că de acestea depind de o serie de variabile: etiologia, stadiul evolutiv al bolii, prezența unor
complicații, răspunsul la tratament.
Ciroza hepatică are o serie de complicații majore care pun viața pacientului în pericol:
encefalopatia portosistemică, hemoragia digestivă superioară, peritonita bacteriană
spontană, insuficiența renală, adenocarcinomul hepatic.
Rolul asistentului medical în îngrijirea acestor pacienți este major deoarece pe
măsură ce ciroza și afectarea hepatică se agravează, crește și posibilitatea de a apărea
acumulare de lichid în cavitatea abdominală (ascita), sângerare din venele dilatate ale
tractului digestiv (sângera rea variceală), modificări ale funcțiilor mentale (encefalop atia
hepatica) și alte complicaț ii, situații în care suportul medical este vital.
Partea specială a lucrării cuprinde două subcapitole distincte:
Subcapitol I cuprinde un studiu statistic al cazur ilor de ciroză hepatică internate pe
secția Gastroenterologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, în perioada 2019 -2020.
Subcapitol II relevă cinci planuri de măsuri de îngrijire nursing, pentru cinci bolnavi
internați în același spital, cu diagnosticul de ciroză hepatică, care cuprind toate necesitățile
de îngrijire și diagnostic nursing.

30
SUBCAPITOLUL I

Material și metodă
Am efectuat un studiu observațional privind incidența cirozei hepatice în Spitalul
Județean de Urgență Târgu Jiu, pe un lot de 186 pacienți cu ciroză hepatică internați pe secția
medicală, în perioada 2019 -2020.
Parame trii urmăriți în acest studiu sunt în funcție de:
• Dispoziția pe sexe;
• Etiologie;
• Grupe de vârstă;
• Mediul de proveniență al pacienților;
• Evoluție.
Tabelul nr. 1 . Repartiția lotului în funcție de sex.
Număr de cazuri Procent
Sex feminin 69 37,09%
Sex masculin 117 62,90%

Graficul nr.1.

Se observă ca în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin 117 (62.90%)
din totalul numărului de pacienți studiați.

31
Tabelul nr. 2. Repartiția lotului în funcție de mediul de proveniență
Număr de cazuri Procent
Mediu urban 59 31,72%
Mediu rural 127 68,27%

Graficul nr.2.

Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 68,27% din totalul
pacienților studiați.
Tabelul nr.3 . Repartiția cazurilor în funcție de vârstă

Graficul nr.3.

Număr de cazuri Procent
45-54 ani 118 63,44%
55-64 ani 55 29,56%
65-74 ani 11 5,91%
75-84 ani 2 1,07%

32
Perioada de vârstă cel mai frecvent afectată la lotul studiat este 45 -54 de ani, cu un
număr de 118 ( 63,44%) de cazuri.

Tabelul nr. 4 . Repartiția cazurilor în funcție de etiologia cirozelor hepatice

Număr de cazuri Procent
Ciroza alcoolică (Laennec) 96 51,61%
Ciroza alcoolică( postvirală) 8 4,30%
Ciroza biliară 32 17,20%
Ciroza toxică 39 20,96%
Ciroza nutrițională 8 4,30%
Ciroza congestivă 2 1,07%
Ciroza genetică 1 0,53%

Graficul nr. 4

Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu un
număr de 96 ( 51,61%) de cazuri.

51,61%4,30%
17,20%
20,96%
4,30% 1,07%0,53%
Ciroza alcoolică
(Laennec)
Ciroza alcoolică
(postvirală)
Ciroza biliară
Ciroza toxică
Ciroza nutritională
Ciroza congestivă
Ciroza genetică

33
Tabelul nr. 5 . Distribuția cazurilor în funcție de evoluția cirozei hepatice.

Graficul nr.5.

Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 121 ( 65,05%)de cazuri din
lotul studiat.
REZULTATE ȘI DISCUȚII
În urma analizei datelor statistice acumulate am constatat următoarele:
Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este 45 -54 de ani, cu un
număr de 118 (63,44%) de cazuri.
Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 68,27% din
totalul pacienților studiați.
Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu un
număr de 96 (51,61%) de cazuri.
Se observă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin 117 (62,90%)
din totalul numă rului de pacienți studiați.
Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 121 (65,05%) de cazuri din lotul
studiat.
Obiectivele stabilite în îngrijirea bolnavilor cu ciroză hepatică au contribuit la
reintegrarea pacienților în familie și societate, r eîntoarcerea pacienților la viața normală.
Pe parcursul spitalizării pacienții au acumulat o serie de cunoștințe care le sunt
folositoare în îngrijirea la domiciliu.
Persoanele cu ciroză hepatică necesită o atenție deosebită, particulară, specială,
atât psihică cât și fizică, de care trebuie să se țină cont în îngrijirea pacienților.
Număr de cazuri Procent
Cazuri ameliorate 121 65,05%
Decese 65 34,94%

34
SUBCAPITOLUL II

Subcapitolul II relevă cinci planuri de măsuri de îngrijire nursing, pentru cinci bolnavi
internați în același spital, cu diagnosticul de ciroză hepatică, care cuprind toate necesitățile
de îngrijire și diagnostic nursing.

CAZUL CLINIC NUMĂRUL 1
NUME : M.
PRENUME: A.
VÂRSTA: 55 ani
OCUPAȚIA: Excavatorist
DOMICILIUL: Comuna Bălești, Jud. Gorj
SEXUL: Masculin
NAȚIONALITATE: Română
RELIGIA: Ortodoxă
DATA INTERNARII: 08.01. 2020
DATA EXTERNĂRII : 16.01.2020
DIAGNOSTIC LA INTENARE:
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
– Encefalopatie hepatică
– Cardiopatie ischemică
– HTA
MOTIVELE INTERNĂRII:
– stare generală alterată
– icter
– mărire în volum a abdomenului
– dureri abdominale
– greață, vărsături
– scaun decolorat
– edeme ale membrelor inferioare
– dispnee la efort mic

35
– dereglări de comportament
ISTORICUL BOLII:
Pacientul, cunoscut cu hepatită cronică cu virus B din 2012 și cu ciroză hepatică
de aproximativ 1 an, este adus de familie la camera de gardă în stare critică (cu dureri
abdominale, greață, vărsături, icter intens, edeme ale membrelor inferioare, disnee la efort
mic) în data de 08.01.2020 și este internat pe secți a Gastroenterologie și transferat în ATI,
pentru investigații și tratament.
ANAMNEZA:
a) Antecedente heredo -colaterale: fă ră importanță
b) Antecedente personale:
– hepatită cronică cu virus B din 2012
– ciroză hepatică din 2018
– cardiopatie ische mică de aproximativ 10 ani
c) Condiții de viață și de muncă:
– corespunzătoare
– consumă alcool în mod regulat
d) Comportare față de mediu: tulburări de comportament
EXAMEN CLINIC GENERAL:
– Tegumente și mucoase: icterice
– Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
– Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
– Aparat osteo -articular: integru din punct de vedere clinic, torace normal
conformat
– Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent
– Aparat cardiovascular: zgomote ca rdiace ritmice, HTA stadiul II
– Aparat digestiv: ficat la 2 cm sub rebordul costal, abdomen destins, sensibil la
palpare, scaun decolorat
DATE VARIABILE:
– temperatura: 36,9 grade Celsius
– puls 90 bătăi / minut
– tensiunea arterială 180 / 90 mmHG
– R: 23 resp. / min
– diureza: 1100 ml

36
INVESTIGAȚII DE LABORATOR:
– Hemoleucogramă: Hb = 11 g/dl, Ht = 32 %, Tr = 140000
– VSH 1h = 8 mm, 2h = 18 mm
– Glicemie 98 mg%
– Uree 50 mg/dl
– Creatinină 1,7 mg/dl
– TGO 153 U/L
– TGP 210 U/L
– GGT 310 U/L
– Bilirubina totală 1,8 mg/dl
– Amilaza sanguină 80 U/L
– Fosfatază alcalină 180 U/L
– Colesterol 170 mg/dl
– Trigliceride 70 mg/dl
– Ag HBs pozitiv
– Anti HCV negativ
ALTE EXAMINĂRI:
Ecografie abdominală: ficat mărit, cu ecostructură neomogenă; CVP = 14 mm;
colecist cu pereți mult îngroșați, cu aspect de ”dublu contur”; pancreas, rinichi cu aspect
relativ normal; splina mărită cu axul lung 140 mm; lichid de ascită prezent în cantitate mare.
Endoscopie digestivă: esofag cu varice grd. 2; stomac c u aspect de GPH
(gastropatie portal hipertensivă) formă medie; reflux biliar.
Rx pulmonar: desen hiliobazal accentuat bilateral; cord mărit de volum; lamă de
lichid în sinusul costodiafragmatic drept.
CT abdominal: ficat cu dimensiuni crescute, cu struct ură macro -nodulară, fără
procese înlocuitoare de spațiu; splenomegalie; hipertensiune portală; varice; ascită.
EKG: ritm sinusal 90 / min, modificări difuze de repolarizare, HVS.
Paracenteză: în scop terapeutic și explorator; lichid de ascită – LDH 87, P roteine
transudat 12,7%
TRATAMENT:
– Hepa -Merz 0,5 mg/ml, 4 f/zi
– Vitamina B1, B6, B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi

37
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 3 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Enap 1,25 mg/ml – 2 f/zi

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 08.01 – 16.01.2020

Nevoia
afectată Probleme Obiective
nursing Intervenții nursing Evaluarea
Nevoia de a
respira și de
a avea o
bună
circulație
08.01 –
16.01. 2020 – dificultăți
respiratorii
datorită ascitei
și anemiei – pacientul
să respire
normal,
spontan
(ameliorare
a dispneei)
– evacuarea
lichidului
de ascită Rol de legat:
– oxigenoterapie
– administrez tratamentul
recomandat de medic conform
FO:
– Hepa -Merz 0,5 mg/ml, 4 f/zi
– Vitamina B1, B6, B12 –
câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi
soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500
ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 3 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi – pacientul
internat în
ATI cu o
stare critică,
nu
cooperează și
prezintă:
– puls 90 bătăi
/ minut,
– tensiunea
arterială 180 /
90 mmHG,
– R: 23 resp. /
min

38
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Enap 1,25 mg/ml – 2 f/zi
Rol autonom:
– asigurarea unui microclimat
favorabil
– ajut bolnavul să ado pte o
poziție care să îi amelioreze
dispneea (cu trunchiul mai
ridicat)
– încurajez bolnavul să se
alimenteze
– pregătesc fizic și psihic
pacientul pentru puncția
abdominală
– monitorizez și notez în FO
Funcțiile vitale la fiecare 15
min.
– recoltez sânge pentru
analizele de laborator:
– Hemoleucogramă: Hb, Ht, Tr,
-VSH, Glicemie, Uree,
Creatinină
– TGO, TGP, GGT, Bilirubina,
Amilaza sanguină, Fosfatază
alcalină,Colesterol,Trigliceride,
Ag HBs, Anti HCV

Nevoia de a
bea și a
mânca
08.01 –
16.01.2020 – dezechilibru
hidroelectroliți
cauzat de
vărsături,
durere – pacientul
să fie
echilibrat
hidroelec –
trolitic,
hidratat și
alimentat Rol delegat:
– administrez tratamentul
recomandat de medic conform
FO
Rol autonom:
– am explicat pacientului
necesitatea hidratării și
alimentării corespunzătoare
– am prins o linie v enoasă – pacientul
este hidratat
parenteral
prin perfuzie
și prezintă
tegumente și
mucoase
hidratate
normal

39
– am montat perfuzie cu soluții
electrolitice conform FO
– am notat în FO cantitatea de
soluție administrată
– am efectuat bilanțul hidric
Nevoie de
a fi curat,
îngrijit, de a
proteja
tegumentele
și
mucoasele
08.01 –
16.01.2020 – dificultatea în
a-și acorda
îngrijiri de
sănătate și
igienă datoriă
stării generale
alterate – pacientul
să prezinte
în perioada
spitalizării
tegumentele
și
mucoasele
curate Rol delegat:
– asigur obiecte de toaletă
proprii, dezinfectate după
folosire
Rol autonom:
– asigur condiții pentru
efectuarea toaletei generale și
locale, respectând regulile de
asepsie – tegumente și
mucoase
curate și
integre
Nevoia de a
elimina
08.01 –
16.01.2020 – eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic,
manifestata
prin oligurie,
vărsături – bolnavul
să nu mai
verse și să
își reia
diureza
normală Rol delegat:
– am adminstrat tratamentul
medicamentos conform FO
Rol autonom:
– am rehidra tat bolnavul -am
măsurat cantitatea de urină în
24 de ore – bolnavul a
urinat 750 ml
Nevoia de a
dormi și a
se odihni
08.01 –
16.01.2020 – insomnie
datorită starii
de boală
manifestată
prin somn
agitat,treziri
frecvente – bolnavul
să doarmă
bine și să se
odihnească
în termen
de 24 ore Rol delegat:
– am administrat la indicația
medicului Diazepam 10 mg 1
tb seara
Rol autonom:
– am liniștit bolnavul din punct
de vedere psihic; am asigurat
liniștea – bolnavul
este neliniștit,
doarme având
somnul
fragmentat

40
Nevoia de a
evita
pericolele
08.01 –
16.01.2020 -vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare
– durere,
posibil risc de
infecții post
paracenteză – bolnavul
să fie
reechilibrat
în 24 ore
-diminuarea
durerii
– pacient ul
să fie
liniștit, să
nu prezinte
complicații
și infecții
după
puncție Rol delegat:
– se administrează
medicamentația pentru
reechilibrarea hidroelectrolitică
conform FO
– se administrează Algocalmin
fiolă la recomandarea
medicului pentru calmarea
durerii
Rol autonom:
– se comunică cu pacientul
pentru a evalua intensitatea
durerii și a stării generale – bolnavul
încearcă să se
hidrateze
– în urma
îngrijirilor
acordate,
durerea este
diminuată și
nu prezintă
potențial
infecțios

Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură
08.01 –
16.01.2020 – dificultate la
deplasare
datorită
patologiei,
manifestată
prin atonie
musculară – bolnavul
să se poată
deplasa
singur Rol delegat:
– am ajutat bolnavul să facă
ușoare mișcări la marginea
patului, conform
recomandărilor medicului
Rol autonom:
– asigur pat cu somieră
comodă, lenjerie curată, salon
aerisit – pacientul
acceptă și
cooperează

Nevoia de a
se îmbrăca
și a se
dezbrăca
08.01 –
16.01.2020 – dificultate de
a se îmbraca și
a se dezbraca
datorită
slăbiciunii
manifestată
prin apatie – bolnavul
să se poată
îmbrăca și
dezbraca
ajutat Rol autonom:
– am încurajat și ajutat bolnavul
să se îmbrace și să se dezbrace – pacientul
participă cu
greutate la
schimbarea
pijamalelor

41
Nevoia de a
comunica
08.01 –
16.01.2020 – comunicare
ineficientă
datorită
patologiei
manifestată
prin neliniște – bolnavul
să
comunice
cu echipa
medicală Rol autonom:
– am liniștit bolnavul
– i-am explicat importanța
colaborării cu echipa medicală – bolnavul
devine mai
liniștit și
începe să
comunice cu
personalul
medical
Nevoia de a
fi preocupat
în vederea
realizării
08.01 –
16.01.2020 – neputința
datorită stării
de boală
manifestată
prin apatie,
tristețe – bolnavul
să fie
preocupat
de
recuperarea
capacități –
lor fizice Rol autonom:
– i-am explicat importanța
deciziilor și a încrederii ce
trebuie să o aibă și a stimei de
sine – bolnavul
dorește
însănă toșirea
Nevoia de a
se recrea
08.01 –
16.01.2020
– neplăcerea în
a efectua
activi tăți
recreative
datorită
anxietă ții
manifestat ă
prin
inactivitate,
tristețe – bolnavul
să își
depășească
starea
anxioasă Rol autonom:
– am încercat sa înlătur tristețea
bolnavului – bolnavul
prezintă
interes pentru
a se recrea
Nevoia de a
învăța cum
să își
păstreze
sănătatea
08.01 –
16.01.2020 – dificultate în
a învăța
datorită
anxietății
manifestată
prin
nesiguranță și
cunoștințe
insuficiente – bolnavul
să aibă
cunoștințe
despre
boală Rol delegat:
– am discutat cu pacientul
despre regimul igieno – dietetic
recomandat de medic
Rol autonom:
– i-am a dus l -a cunoștință
pacientului importanța
respectării recomandărilor
medicale pentru însănătoș ire. – bolnavul
manifestă
interes pentru
regimul
alimentar și
stilul de viață
adecvat

42
Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după
modelul ,,Virginiei Henderson'' bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a r espira și a avea o buna
circulaț ie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se miș ca și a avea o buna
postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbră ca 2 1 1 1
7. Nevoia de a menț ine temperatura
corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a menț ine tegumentele curate
și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 2
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 1 1 1
12. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
13. Nevoia de a învăța cum să își păstreze
sănătatea 3 2 1 1
Total 31 22 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată

EVOLUȚIE: favorabilă
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări:
– regim igieno -dietetic: hiposodat; fără prajeli, grăsimi, conserve, alcool și
băuturi carbogazoase. Se recomandă fructe și legume proaspete.
– tratament medicamentos cu:
• Controloc 20 mg – 1 tb/zi
• Lagosa 1 cp/zi

43
• Stoptoxin Forte 1 cp/zi
• Diurex 1 cp / 2 zile
– evitarea efortului fizic și psihic
– control de specialitate la 2 luni, cu analize de laborator (transaminaze hepatice,
electroforeza, colesterol,

CAZUL CLINIC NUMĂRUL II

NUME : M
PRENUME: R – L.
VÂRSTA: 58
OCUPAȚIA: Pensionar
DOMICILIUL: Sat. Logrești, Jud. Gorj
SEXUL: Feminin
NAȚIONALITATE: Română
RELIGIA: Ortodoxă
DATA INTERNARII: 02.03.2020, ora 22
DATA EXTERNĂRII : 17.03.2020
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
– Insuficiență cardiacă clasa funcțională 2/3
– Fibrilație atrială
MOTIVELE INTERNĂRII:
– stare generală alterată
– icter intens
– dureri abdominale, mărire în volum a abdomenului
– constipație
– scaun decolorat
– dispnee la efort mic, precordialgii
– edeme gambiene, palpitații

44
ISTORICUL BOLII:
Bolnava în vârstă de 58 ani este adusă cu salvarea la serviciul de urgență al
Spitalului Județean de Urgență Tg. Jiu iar din afirmațiile aparținătorilor reiese că aceasta a
acuzat dureri abdominale în urmă cu 3 zile, mărire în volum a abdomenului, icter intens,
astenie, greață, dispnee la efort mic, precordialgii, edeme gamb iene, palpitaț ii, motiv pentru
care s -a solicitat salvarea. Pacienta nu cooperează.
În serviciul de Urgență este consultată de medicul cardiolog de gardă și de
medicul gastroenterolog și este int ernată în Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu – secția
Gastroenterologie și transferată apoi în secția ATI.
ANAMNEZA:
a) Antecedente heredo -colaterale: fără importanță
b) Antecedente personale ( fiziologice, patologice)
– Hepatită cronică din 2011
– Fibrilație atrială din 2012
c) Condiții de viață și de muncă:
– corespunzătoare
– consumă alcool
d) Comportare față de mediu: relativ bună
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Tegumente și mucoase: icterice
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteoarticular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular prezent
Aparat cardio -vascular:
– șoc apexian în spațiul inte rcostal stâng
– zgomote cardiace aritmice
Aparat digestiv:
– ficat la 2 cm sub rebordul costal, abdomen suplu sensibil la palpare, constipație
DATE VARIABILE:
– temperatura: 36,8 grade Celsius

45
– puls: 85 bătăi/minut
– tensiune arterială: 110/60 mm Hg
– R: 24 resp/min
– diureza: 1200 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
Hemoleucogramă : Hb=11 g/dl, Ht=34 %, Tr =120.000 mmc
VSH: 1h=8 mm, 2h=12 mm
Glicemie: 78 mg/dl
Uree: 50 mg/dl
Creatinină: 1,3 mg/dl
Bilirubina totală: 1,3 mg/dl
Gama GT: 102 U/L
TGO=95 U/L
TGP=150 U/L
Fosfatază alcalină: 175 U/L
Amilază sanguină: 110 U/L
Colesterol: 150 mg/dl
Trigliceride: 65 mg/dl
Ag HBs: negativ
Anti HCV: pozitiv
Alte examinări:
Paracenteză: în scop diagnostic și terapeutic
Ecografie abdominală : Ficat mărit de volum cu structură neomogenă. CVP=14 mm.
Colecist cu perete dedublat cu sediment biliar. Rinichi drept, rinichi stâng fără dilatații
caliceale, fără calculi. Pancreas normal. Splenomegalie 13,5 cm cu splina accesorie de
aproximativ 1,5 cm cu dilatații ven oase în hil. Lichid de ascită în cantitate mică, perihepatic,
perispelenic și în spațiul Douglas.
Endoscopie digestivă superioară : Esofag cu varice gr. II, stomac cu aspect de GPH
(gastropatie portal hipertensivă ) formă severă. Pe fața anterioară a D1 do uă ulcerații de 0,4
cm . Reflux biliar.
Rx pulmonar : În câmpul pulmonar drept, reactivă lichidiană, ce se întinde până la nivelul
intercostal C5. Desen peribronhovascular discret accentuat pe stânga. Cord moderat mărit
pe seama VS.

46
EKG – FA cu 85 bătăi /m in. AQRS 0 grd, modificări difuze de repolarizare.
Tratament:
Pacienta este în tratament cu Peginterferon alfa -2a (Pegasys) – 180 p g/săptămână,
timp de 6 luni și Ribavirină 1000 mg/zi.
– Vitamina B1, B6, B12 – câte 1 fiola/zi
– Arginină – sorbitol -250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Glucoză 20% – 400ml/zi
– Furosemid 40 mg 1/zi
– Cefort 1 g la 12 ore i.v
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon /zi
– No-spa 2 ml 3 f /zi
– Arnetin 2 ml 3 f / zi
– Metoclopramid 2 ml 2 f/ zi
– Digoxin 2 ml 1f/zi
– Dipiridamol 2 ml 1 f/zi
– Diazepam 10 mg 1 tb /seara
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 02.03 – 17. 03.2020 Data Nevoi
fundamentale Diagnostic
nursing Obiective Intervențiile asistentei
medicale în mod
autonom și delegat Evaluare 02.03 –03.03.2020 COMPARTIMENT ATI Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație – dispnee
datorită
dezechilibrului
hidroelectrolitic
manifestată
prin tahipnee -reechilibrarea
hidro electrolitică
– pacienta să
respire normal în
termen de 2 zile –
– se asigura confortul și
o poziție care să asigure
o bună respirație
– am administrat
medicația indicată de
medic:
Vitamina B1, B6, B12 –
câte 1 f/zi
– Arginină -sorbitol -250
ml/zi soluție perfuzabilă
– Glucoză 20% –
400ml/zi
– Digoxin 2 ml 1f/zi
– Dipiridamol 2 ml 1
fiola/zi
– Furosemid 40 mg – 1/zi
– Cefort 1 g la 12 ore i.v
– Clorură de sodiu 0,9 %
500 ml -1 flacon /zi bolnava este
tahipneică
P=85puls/min
TA=110/60mmHg
R=24/min
Hemoleucograma:
Hb=11 g/dl, Ht=34
%, Tr=120.000
mmc
VSH: 1h=8 mm,
2h=12 mm
Glicemie: 78 mg/dl
Uree: 50 mg/dl
Creatinină: 1,3
mg/dl
Bilirubina totală:
1,3 mg/dl

47
-No-spa 2 ml 3 f /zi
-Arnetin 2 ml 3 f / zi
-Metoclopramid 2 ml 2f /
zi
– am recoltat analizele
medicale recomandate
de medic
Gama GT: 102 U/L
TGO=95 U/L
TGP=150 U/L
Fosfatază alcalină:
175 U/L
Amilază sanguină:
110 U/L
Colesterol: 150
mg/dl
Trigliceride: 65
mg/dl
Ag HBs: negativ
Anti HCV: pozitiv
Nevoia de a
bea și a mânca alimentație
inadecvată
datorită
alteră rii
parenchimului
hepatic
manifestata
prin greață,
vărsă turi -bolnava sa
respecte
regimul igieno –
dietetic

-sa nu aibă
greață și sa nu
mănâ nce în
termen de 4 -5
zile -am explorat preferinț ele
bolnavei în ce privește
alimentaț ia

-am administrat
tratamentul
medicamentos -bolnava nu se
acomodează
regimului igienico –
dietetic, prez intă
grețuri
Nevoia de a
elimina -eliminare
inadecvata
datorită
procesului
patologic,
manifestata
prin oligurie,
vărsă turi -bolnava sa nu
mai ve rse în
termen de 24 ore
și sa î și reia
diureza normala
în termen de 3 -4
zile -am rehidratat bolnava

-am mă surat cantitatea
de urina în 24 de ore

-am admin istrat
tratamentul
medicamentos bolnava a urinat
700 ml
Nevoia de a
dormi și a se
odihni insomnie
datorită stă rii
de boala
manifestata
prin somn
agitat, treziri
frecvente -bolnava să
doarmă bine și
să se odihnească
în termen de 24
ore. -am liniș tit bolna va din
punct de vedere psihic;

-am asigurat liniștea;

-am administrat la
indicația medicului
Diazepam 10 mg 1tb
seara -bolnava este
neliniștita, doarme
având somnul
fragmentat
Nevoia de a
evita
pericolele vulnerabilitate
fata de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare bolnava sa fie
reechilibrata în
24 de ore rehidratarea
hidroelectrolitică ,
asigurarea igienei
personale și în salon bolnava încearcă să
se hidrateze

48

04.03.2020 COMPARTIMENT. ATI Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație Dispnee
datorită
ascitei -reechilibrarea
hidroelectro –
litica;

-pacienta sa
respire normal în
termen de 24ore – se alimentează pacienta
cu lichide reci în cantitate
mica și des
– se asigura confortul și o
poziț ie care sa asigure o
buna respirați e;
– am administrat
medicaț ia indicata de
medic bolnava este
tahipneică
P=76puls/min
TA=110/60mmHg
R=20/min

Nevoia de a
bea și de a
mânca alimentație
inadecvata
datorită
alteră rii
parenchimului
hepatic
manifestată
prin greață,
vărsături – bolnava să
respecte regimul
igieno – dietetic;

– să nu aibă
greață și să nu
mănânce în
termen de 3 -4
zile – am explicat bolnavei
regimul igienodiete tic
– am administrat des ceai
rece pe cale orală
-am explorat preferințele
bolnavei în ce privește
alimentația
– am administrat
tratamentul
medicamentos bolnava nu se
acomodează
regimului
igienodie tetic,
prezinta greț uri
Nevoia de a
elimina -eliminare
inadecvata
datorită
procesului
patologic
manifestata
prin oligurie
vărsă turi – bolnava sa nu
mai ve rse în
termen de 24 ore
și să îș i reia
diureza normală
în termen 2 -3
zile – am rehidratat bolnava

– am mă surat cantitatea
de urina în 24 de ore

– am admin istrat
tratamentul
medicamentos bolnava a urinat
900 ml
Nevoia de a se
mișca și de a
avea o bună
postură dificultate la
deplasare
datorită
patologiei
manifestata
prin atonie
musculară -bolnava sa se
poată deplasa
singură -am învățat -o să pă streze
repausul fizic și psihic bolnava se
deplasează singură
Nevoia de a
dormi și a se
odihni insomnie
datorită stării
de boala,
manifestată
prin somn
agitat, treziri
frecvente – bolnava să
doarmă bine și
sa se odihnească – am liniș tit bolnava din
punct de vedere psihic;
am asigurat liniș tea

– am administrat
Diazepam 10 mg 1 tb .
/seara bolnava este
liniștită, doarme
având somnul
liniștit

Nevoia de a se
îmbrăca și a
se dezbrăca dificultate de a
se îmbră ca și a
se dezbrăca
datorită
slăbiciunii
manifestată
prin apatie – bolnava să se
îmbrace singură -am încurajat -o și am
ajutat -o sa se î mbrace și
sa se dezbrace bolnava se îmbracă
cu greutate

49
Nevoia de a fi
curat, îngrijit
și de a proteja
tegumentele dificultatea de a
fi îngrijită
datorită
slăbiciunii
manifestată
prin dezinteres – bolnava sa se
îngrijească
singura – rehidratarea bolnavei;

– încurajarea bolnavei bolnava se
îngrijește singură
Nevoia de a
evita
pericolele vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare -bolnava să fie
reechilibrată -rehidratarea
hidroelectrolitică ;

– asigurarea igienei
personale și în salon bolnava încearcă să
se îngrijească și să
se rehidrateze

Nevoia de a
comunica comunicare
ineficientă
datorită
dezechilibrului
manifestată
prin neliniște -bolnava sa
comunice cu
echipa medicală – am liniștit bolnava;
– i-am explicat
importanta colaborării
cu echipa medicală;
– am antrenat -o în
discuție bolnava este
liniștită și comunică
cu personalul și cu
ceilalți pacienți
Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării neputință
datorită
dezechilibrului
manifestată
prin apatie,
tristeț e – bolnava să fie
preocupată de
recuperarea
capacităț ilor
fizice – i-am expli cat
importanța deciziilor și a
încrederii ce trebuie să o
aibă și a stimei de sine bolnava face
aprecieri obiective
Nevoia de a se
recrea neplăcerea în a
efectua
activită ți
recreative
datorită
anxietății
manifestată
prin
inactivitate,
tristeț e – bolnava să nu
fie tristă, să se
poată recrea – am explorat plăcerile
pacientei în activităț ile
recreative
– am încercat să înlătur
tristeț ea bolnavei bolnava prezintă
interes pentru a se
recrea
Nevoia de a
învăța cum să
își păstreze
sănătatea dificult ate în a
învăța datorită
anxietăț ii
manifestată
prin
nesiguranță și
cunoștințe
insuficiente – bolnava să aibă
cunoștințe
despre boală – am explorat nevoile de
cunoaș tere ale bolnavei;

– am discutat cu bolnava
despre boală bolnava citește
broșuri și este
interesată să se
documenteze
despre regimul
alimentar 05.03. – 17.03.2020 Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație dispnee pacienta să
respire normal – se alimentează pacienta
cu lichide reci în
cantitate mica și des ;
– se asigura confortul și
o poziție care să asigure
o bună respirație ;
– am admi nistrat
medicația indicată de
medic . bolnava respiră
bine

P=72puls/min
TA=115/65mmHg
R=18/min

50
Nevoia de a
bea și a mânca alimen tație
inadecvată
datorită
alteră rii
parenchimului
hepatic – bolnava să
respecte regimul
igieno – dietetic ;

– să nu aibă
greață și să
mănânce regim – am explicat bolnavei
regimul igieno -dietetic ;

– am administrat des ceai
rece pe cale orală ;

– am explorat
preferințele bolnavei în
ce privește alimentația ;

– am administrat
tratamentul
medicamentos bolnava nu se
acomodează
regimului igieno –
dietetic,

prezintă grețuri

Nevoia de a
elimina eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic
manifestată
prin oligurie
vărsături – bolnav a să nu
mai verse și să
își reia diureza
normală în
termen 1 -2 zile – am rehidratat bolnava

– am măsurat cantitatea
de urina în 24 de ore

– am admin istrat
tratamentul
medicamentos bolnava a urinat
1100 ml

TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI

Evoluție – favorabilă
Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrată 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 1 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se miș ca și a avea o buna postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbră ca 2 1 1 1
7. Nevoia de a menț ine temperatura corpului în
limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a menț ine tegumentele curate și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 2 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica religia 1 1 1 1

51
Recomandare:
– tratament permanent la domiciliu cu:
– Lagosa 150 mg 2 drajeuri /zi
– Fortificat forte 750 mg capsule 2/zi
– Omez 20 mg 1cp /zi
– Durex 1 cp / 2 zile
– Metoprolol 5 mg 1 cp / zi
– fără alcool și tutun
– evită eforturile fizice, stresul
– dietă fără grăsimi, prăjeli, conserve
– se recomanda fructe și legume proaspete
– control de specialitate la 3 luni, cu analize de laborator ( transaminaze hepatice
electroforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare v iremie) și ecografie
abdominală

CAZUL CLINIC NUMĂRUL III

Nume: L.
Prenume: A
Vârsta: 60 de ani
Sex: Masculin
Ocupația: Administrator
Domiciliu: Mun. Târgu Jiu, Jud. Gorj
Data internării: 03.02.2020
Data externării: 07.02.2020
Diagnostic la internare:
Ciroză hepatică de etiologie etanolică. Ulcer varicos gambă dreaptă infectat
Diagnostic la 72 ore:
Ciroză hepatică de etiologie etanolică decompensată portal și parenchimatos
Insuficiență cardiacă clasa III NYHA
Cardiomiopatie toxică
Ulcer varicos gambă dreaptă infectat
Diagnostic la externare : Decedat

52
Cauza directă : Stop cardio – respirator
Stări morbide inițiale: Insuficiență cardiacă clasa III NYHA, obezitate morbidă
Alte stări morbide importante:
Insuficiență circulatorie
Insuficiență hepatică
Insuficiență renală acută
Septicemie
Insuficiență neurologică
Motivele internării:
– febra (38 C)
– alterarea stării generale
– dureri abdominale
– senzație de greață
– frison
– dispnee
– edeme masive ale membrelor inferioare, mai accentuate la nivelul gambei
drepte – eritem
– leziuni cu pierdere de substanță acoperite de secreț ii pultacee la nivelul gambei
drepte
Antecedente heredo – colaterale: fără importanță pentru starea actuală
Antecedente personale: ciroza hepatica de etiologie etanolică (2016) în evoluție
decompensată portal și parenchimatos, HTA, ICC cls. III NYHA, cardiomiopatie toxica.
Condiții de viață și de muncă: salariat, locuiește singur, consumator cronic de alcool,
fumător nu respectă regimul igieno – dietetic de protecție hepatică și cardiacă și tratamentul.
Istoricul bolii:
Pacientul cunoscut ca etilic, este găsit în starea gravă de către fiul lui în dimineața
zilei de 03.02.2020 și este prezentat la camera de gardă.
Este internat pe sectia Gastroenterologie – transferat în ATI
EXAMENUL CLINIC:
Talie – 178 cm
Greutate – 125 kg
– stare generală gravă, obezitate morbidă,
– febril ( T= 38°C);
– facies suferind;

53
– icter sclerotegumentar;
– tegumente palide, steluțe vasculare diseminate, numeroase leziuni pustuloase la
nivelul tegumentului abdomenului și membrelor inferioare
– leziuni cu pierdere de substanță la nivelul gambei drepte;
– edeme a le membrelor inferioare, mai accentuate la nivelul gambei drepte;
– murmur vezicular diminuat bilateral.
TA= 160/80 mmHg, AV= 100/min,
– semnul Homans pozitiv la nivelul membrului pelvin drept, impotență locală
funcțională;
– abdomen mărit de volum, as cită în cantitate mare, tranzit intestinal încetinit (un
scaun la 5 zile);
– ficatul și splina nepalpabile din cauza lichidului de ascită în cantitate mare;
– tremor, somnolenta.
Examene de specialitate:
Rx. Pulmonar: fără focare congestive, desen hilar și infrahilar accentuat bilateral,
cord global mărit.
Radiografia abdominala simplă:
– fără nivele hidroaerice, fără pneumoperitoneu, aerocolie marcată.
Ecografie abdominală:
– ecostructura granulară, ecogenitate crescută, aspect marcat steatozic,
– rinichi de dimensiuni normale;
– lichid liber în cantitate mare perihepatic, în spațiul Morisson,
intersplenorenal, perisplenic, Douglas, interileal;
– splină marită în dimensiuni(18 mm);
EKG:
– ritm sinusal, frecvența : 100/min, axul QRS la + 30°, modificări difuze de
repolarizare ( unda T aplatizată în teritoriul inferior, segment ST subdenivelat aproximativ
0,6 mm în teritoriul lateral).
Laborator:
– trombocitopenie (81 000/mmc),
– sindrom de colestază (fosfatază alcalină : 503,7 U/l, BT= 120, 60 mmol/l, BD=
71,3mmol/l);
– citoliza hepatica (GPT= 70 U/l, GOT= 120 U/l);
– sindrom inflamator: (VSH= 80 mm/h, Proteina C reactiva pozitiva);

54
– indicele de protrombina= 25,5%, INR= 2,5;
– titru ASLO= 509 U/ml;
– paracenteza exploratorie – negativa;
MEDICAȚIA 03 .02 – 07.02.2020
Miofilin 10 ml x3/zi
Penicilină 1.000.000 U.I/6h
Metoclopramid 10 mg -1/zi
Bromoval -1/zi
ACC 3 ml 2/zi
X- Presol 5 mg -2/zi
Diurex 50 mg -3/zi
Teotard -3/zi
Algocalmin – 1g/2ml x 2/zi
NaCl 0.9% – 2/zi
Glucoză 5% – 3/zi
Ringer – 500mlx2/zi
Perfalgan – 100ml 2/zi

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING 03.02 – 07.02.2020 Data Nevoia
fundament
ală afectată Problema de
dependență Obiective Intervenții proprii
și delegate Evaluare 03-05.02.2020 Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație -dispnee, tuse
productivă,
anxietate,
expectorație
mucopurulentă

– hipertermie -pacientul să
respire fără
dificultate
– pacientul nu
este receptiv
– pacientul să
prezinte o
temperatură
corporală în
limite nor male
-reechilibrare -Învăț pacientul să
facă exerciții
respiratorii

-educ pacientul să
tușească și să
expectoreze

-învăț pacientul să
încerce să diminueze
cantitatea de alcool,
apoi să renunțe

-administrez
medicația
-dispneea se
Ameliorează

-pacientul
expectorează
cu succes

-pacientul nu
este receptiv

55

03-05.02.2020 – Nevoia de
a bea și de a
mânca – grețuri,
vărsături -pacientul să
nu prezinte
grețuri
/vărsături
– pacientul să
Prezinte
micțiuni
fiziologice – alcătuiesc
pacientului un regim
alimentar hiposodat,
hipocaloric,
semilichid -pacientul
este de acord
cu regimul
alimentar 03-05.02.2020 – Nevoia de
a elimina -oligurie – administrez
tratamentul diuretic – Funcția
renală se
degradează 03-05.02.2020 – Nevoia de
a se mișca și
a avea o
bună
postură – dificultate în a
se mișca
– edeme – mobilizarea
pacientului
– diminuarea
edemelor – ridic pacientul la
marginea patului
– administrez
tratamentul diuretic – pacientul
refuză
mobilizarea
– Nevoia de
a-și menține
temperatura
corpului în
limite
normale – hipertermie
– hiperpirexie – reducerea
temperaturii
la limitele
normale – administrez
antibiotice – inițial febra
se reduce
apoi devine
hiperpirexie
urmată de
instalarea
sepsisului
-Nevoia de
a fi curat și
a proteja
tegumentele
și
mucoasele – leziuni cu
potențial de
complicații –
sepsis – tratarea
plăgilor,
prevenirea
complicațiilor – efectuez toaleta și
pansamentul plăgii – pacientul
devine
septic

56

06.02.2020 – 07.02.2020 -Nevoia de
a respira și a
avea o bună
circulație -hipotensiune
arterial

-stop cardio –
respirator -reechilibrare

-reanimare -transfer pacientul în
secția A.T.I.

– ajut medicul la
resuscitarea cardio –
respiratorie -Starea
pacientului
devine critică

-Pacientul
decedează

CAZUL CLINIC NUMĂRUL IV

NUME : M.
PRENUME: C.
VÂRSTA: 48 ani
OCUPAȚIA: Șomer
DOMICILIUL: Sat. Brătuia, Jud. Gorj
SEXUL: Feminin
NAȚIONALITATE: Română
RELIGIA: Ortodoxă
DATA INTERNARII: 25.05.2020
DATA EXTERNĂRII : 03.06.2020
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
MOTIVELE INTERNĂRII:
– dureri abdominale,
– mărire în volum a abdomenului
– icter intens;
ANAMNEZA:
a) Antecedență heredo -colaterale: fără importanță;
b) Antecedente personale ( fiziologice, patologice);
– Rujeolă în copilărie;
– Apendicectomie la 10 ani;
– Menarhă la 13 ani;

57
– Ciclu regulat.
c) Condiții de viață și de muncă: – corespunzătoare;
d) Comportare față de mediu: – bună.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta prezintă dureri în hipocondrul drept, sub rebordul costal, grețuri, astenie
fizică și ps ihică, inapetență, motiv pentru care s -a internat în Spitalul Județean de Urgență
Tg. Jiu – secția Gastroenterologie și transfer ată apoi în secția ATI.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Tegumente și mucoase: palide
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic : nepalpabil
Aparat osteoarticular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular prezent
Aparat cardio -vascular:
– șoc apexian în spa țiul intercostal stâng
– zgomote cardiace ritmice
Aparat digestiv:
– ficat de 4 cm sub rebordul costal, abdomen suplu sensibil la palpare, constipație.
Aparat renal:
– loje renale libere
DATE VARIABILE:
-temperatura: 37,1 grade Celsius
-puls: 80 bătăi /minut
-tensiune arterială: 130/65 mm Hg
-scaun: 1 la 2 -3 zile
– diureza : 1200 ml
-apetit: diminuat
INVESTIGAȚII DE LABORATOR:
Hemoleucograma: – Hb=13.2gr%, Ht=40%, Tr =112.000
VSH: 1h=3mm, 2h=7mm
Glicemie: 90 mg%
Uree: 26mg%
Bilirubina totală: 0 , 59 mg/dl

58
TGO=84 UI/I
TGP=150 UI/I
Fosfataza alcalină: 142 U/L
Amilaza sanguină: 8 U/L
Colesterol: 199 mg/dl
Trigliceride: 70 mg/dl
Ag HBs – negativ
Ac anti VHC – pozitiv
ALTE EXAMINĂRI:
Puncția biopsică evidențiază hepatita cronică HAL 8 și Ag HBS negativ.
Ecografie abdominală: ficat cu contur neregulat, ecostructură microgranulară,
hiperecogenă, neomogenă. Colecist cu pereți îngroșați. VP= 11 mm. CBP = 7 mm. Rinichi
cu IP păstrat. Splină cu ax lung = 134 mm. Vezică urinară normală.
Rx pulm onar: desen peribronhovascular accentuat pe dreapta, transparență
pulmonară diminuată. Reacție lichidiană în sinusul costofrenic cu tendința la închistare. Cord
în limitele vârstei.
Endoscopie digestivă superioară: esofag cu varice esofagiene gr. III . St omac cu
mucoasă cu aspect de gastropatie portal hipertensivă (GPH ) formă medie și o ulcerație de
0,4 cm la nivelul feței anterioare a antrului. D1 și D2 fără modificări.
TRATAMENT:
– Vitamina B1 2 ml – 1 fiolă / zi
– Vitamina B6 2 ml – 1 fiolă /zi
– Silimarină 70 mg – 3 cp/zi
– Furosemid – 2 ml – 1fiolă/zi
– Dulcolax 5 mg – la nevoie 2 tb /seara
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi soluție perfuzabilă – 1 flacon /zi
– Glucoză 5% – 500ml/zi
– No-spa 2 ml 2 fiole / zi
– Arnetin 2 ml 2 fiole / zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml 1 fl /zi
– Ampicilină 1 g la 8 ore i.v
– Fitomenadiona 1 ml 1 fiolă /zi
– Etamsilat 2 ml 1 fiolă / zi
– Controloc 40 mg 1fiolă /zi

59
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 25.05 – 03.06.2020

Nevoia
fundamentală Problema
de
dependență Obiective Intervențiile asistentei medicale
în mod autonom și delegat Evaluare
Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație – dificultăți
respiratorii
datorită
ascitei și
anemiei. -ameliorarea
dispneei;
– evacuarea
lichidului de
ascită. – asigurarea unui microclimat
favorabil ;
– ajut bolnava să adopte o poziție
(cu trunchiul mai ridicat) care să –
i amelioreze dispneea ;
– încurajez bolnava să se
alimenteze ;
– regim de cruțare hepatică ;
– reechilibrare hidroelectrolitică
și acido -bazică ;
– pregătesc fizic și psihic
pacienta pentru puncția
abdominală;
– administrez tratamentul
recomandat de către medic.

– pacienta internată
în ATI cu o stare
precomatoasă nu
cooperează
-riscul
deteriorării
stării
generale. -recăpătarea
stării de
sănătat e – respect regulile de asepsie în
efectuarea tehnicilor de
investigație și tratament ;
– respect circuitele
intraspitalicești pentru a preveni
transmiterea bolii ;
– urmăresc Funcțiile vitale și
vegetative și le consemnez în
foaia de temperatură la fiecare
15 minute ;
– recoltez produse biologice și
patologice pentru examenul de
laborator: Hemoleucograma, Hb,
Ht, Tr, VSH, Glicemie, Uree,
Bilirubina totală, TGO, TGP, -pacienta nu
prezintă agravarea
bolii.
– Hemoleucograma:
– Hb=13.2gr%,
Ht=40%,
Tr=112.000
– VSH:
1h=3mm,2h=7mm
-Glicemie: 90 mg%
– Uree: 26mg%
– Probe hepatice:
– Bilirubina totală:
0,59 mg/dl
– TGO=84 UI/I

60
Fosfataza alcalină, Amilaza
sanguină, Colesterol,
Trigliceride, Ag HBs – negativ,
Ac anti VHC – pozitiv
– respect și asigur igiena generală
și individuală în salon și secție.
– asigur lenjerie de pat și corp
curate, schimbată oride câte ori
este nevoie
– administrez medicație
antispastică, hepatolitică și
hepatoprotectoare, antivomică
prescrisă de medic respectând
doza și ritmul.
– Vitamina B1 2 ml – 1 fiolă /
zi
– Vitamina B6 2 ml – 1 fiolă /zi
– Silimarină 70 mg – 3 cp/zi
– Furosemid – 2 ml – 1fiolă/zi
– Dulcolax 5 mg – la nevoie 2
tb /seara
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi
soluție perfuzabilă – 1 flacon /zi
-Glucoză 5% – 500ml/zi
-No-spa 2 ml 2 fiole / zi
-Arnetin 2 ml 2 fiole / zi
-Clorură de sodiu 0,9 % 500
ml 1 fl /zi
-Ampicilină 1 g la 8 ore i.v
-Fitomenadiona 1 ml 1 fiolă /zi
-Etamsila t 2 ml 1 fiolă / zi
-Controloc 40 mg 1fiolă /zi
-TGP=150 UI/I
-Fosfataza alcalină:
142 U/L
-Amilaza sănguină:
8 U/L
-Colesterol: 199
mg/dl
-Trigliceride: 70
mg/dl
Ag HBs – negativ
Ac anti VHC –
Pozitiv

61
Nevoia de a se
alimenta – deficit
alimentar. – să se poată
alimenta și
hidrata
normal. – expli c pacientei necesitatea
menținerii repausului digestiv
până la dispariția simptomelor;
– supraveghez și asigur necesarul
hidric și alimentar corespunzător
(sucuri proaspete, ceaiuri, fructe,
compoturi, dulceață, biscuiți,
pâine prăjită, supe, zarzavat).
-administrez medicație
antispastică și antivomă,
respectând, doza și medicația. -pacienta începe să
coopereze cu
echipa medicală din
ATI ;
– pacienta înghite
ceaiurile
administrate cu
linguriț a de
asistenta medicală
– anxietate -recăpătarea
forțelor
fizice. – discut cu pacienta, o încurajez,
îi explic și caut să o conving că
îngrijirile primite vor fi bune,
echipa de intervenție es te foarte
bună, este competentă;
– instalez bolnava într -un salon
cu bolnave cu aceeași afecțiune. -pacienta
comunică, accept ă
îngrijirile medicale.
Nevoia de a
elimina eliminări
defectuoase – normaliza –
rea
eliminărilor – discut cu pacienta și îi explic să
nu se impacienteze pentru că
starea respectivă este tranzitorie,
respectând regimul igieno –
dietetic în câteva zi le eliminările
se vor normaliza;
-administrez medicație
antispastică. -tranzitul intestinal
se reia;
-pacienta prezintă
stare de bine și va fi
transferata pe secția
Gastroenterologie
Nevoia de a -și
păstra postura Deficit al
posturii. -să se poată
deplasa
normal. – explic pacientei necesitatea
menținerii repausului la p at în
poziție de decubit dorsal;
– asigur pat cu somieră comodă,
lenjerie curată, salon aerisit;
-îi facilitez bolnavei activități
recreative ( reviste și ziare). – pacienta acceptă
și colaborează.

62
Nevoia de a se
odihni Crește
necesitatea
odihnei
diurne și
nocturne – revenirea
la starea
fiziologică
dinaintea
bolii. – instalez pacienta într -un salon
liniștit, bine aerisit , cu
semiobscuritate, pat comod;
– mențin liniștea estompând
zgomo tele din timpul activității
diurne ( curățenie, administrarea
mesei, a tratamentului) ;
– administrez medicație sedativă
respectând doza și ritmul prescris
de medic. -pacienta se
odihnește suficient.
Nevoia de a -și
păstra
tegumentele
integre Dificultatea
menținerii
tegumente –
lor curate. – să-și poată
menține
tegumentele
și mucoasele
curate. – asigur condiții pentru
efectuarea toaletei generale și
locale respectând regulile de
asepsie, obiecte de toaletă
proprii, dezinfectate după fiecare
folosire. -tegume nte și
mucoase curate și
integre.

Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după
modelul ,,Virginiei Henderson'' bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1
5. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postura 3 2 1 2
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 2 1 1 1
7. Nevoia de a menț ine temperatura corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoi a de a menț ine tegumentele curate și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea 3 2 1 1
Total 33 24 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată

63
EPICRIZĂ
Pacienta M.C. , sex feminin, de 48 ani din Bră tuia, Gorj se prezintă în serviciul de
urgență al Spitalului Județean Tg Jiu cu dureri în hipocondrul drept, sub rebordul costal,
grețuri, astenie fizică și psihică, inapetență motiv pentru care este internată în Secția
Gastroenterologie și apoi transfer ată în ATI deoarece starea ei se agrava.
Pacienta a fost mon itorizată timp de 3 zile în secția ATI , apoi starea fiind mai bună
a fost transferata din nou pe secț ia Gastroenterologie.
După efectuarea analizelor de sânge, Rx pulmonar, Endoscopie digestivă superioară,
se institu ie tratament corespunzător iar pacienta răspunde bine , acuzele pentru care s – a
internat fiind rezolvate.
Evoluție – bună cu tratament permanen t la domiciliu cu:
– Lagosa 2/zi
– Esențiale 2/zi
Recomandare
– tratament prescris
– regim alimentar
– fără alcool
– fără tutun
– repaus fizic și psihic
– control la 3 luni , transaminaze hepatice, electroforeza și dozare viremie
– control î ntr-o clinica specializată în vederea ligaturării var icelor esofagiene

CAZUL CLINIC NUMĂRUL V

NUME : D.
PRENUME: D.
VÂRSTA: 53 ani
OCUPAȚIA: Mecanic
DOMICILIUL: Sat Cornești, Jud. Gorj
SEXUL: Masculin
NAȚIONALITATE: Română
RELIGIA: Ortodoxă

64
DATA INTERNĂRII: 03.04. 202 0
DATA EXTERNĂRII : 13.04.2020
DIAGNOSTIC LA INTENARE:
– Ciroză hepatică etanolică
– Bronhopneumopatie acută
– Insuficiență cardiacă
MOTIVELE INTERNĂRII:
– astenie
– mărire în volum a abdomenului
– dureri abdominale
– greață, vărsături
– edeme ale membrelor inferioare
– dispnee
– tuse seacă
ISTORICUL BOLII:
Pacientul, cunoscut cu etilism cronic, este adus la solicitarea familiei cu salvarea, în
data de 03.04.2020 la camera de gardă, în stare gravă și este internat în urma consultației, pe
secția Gas troenterologie.
ANAMNEZA:
a) Antecedente heredo -colaterale: fară importanță
b) Antecedente personale:
– operație de ulcer duodenal în 2010
– bronșită cronică din 2013
– ciroză etanolică din 2016
– hipertensiune arterială stadiul I din 2012
c) Condiții de v iață și de muncă:
– consumă alcool în mod regulat
– fumează
d) Comportare față de mediu: tulburări de comportament
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Tegumente și mucoase: normale

65
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteo -articular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, HTA stadiul I
Aparat digestiv: ficat la 3 cm sub rebordu l costal, abdomen destins, sensibil la palpare
Aparat renal: loje renale libere
DATE VARIABILE:
– temperatura: 37,1 grade Celsius
– puls 92 bătăi / minut
– tensiunea arterială 150 / 70 mmHG
– R: 22 resp. / min
– diureza: 1200 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR:
Hemoleucogramă: Hb = 12 g/dl, Ht = 42 %, Tr = 240000
VSH 1h = 4 mm, 2h = 8 mm Glicemie 91 mg% Uree 52 mg/dl
Creatinină 1,3 mg/dl
TGO 101 U/L
TGP 142 U/L
GGT 50 U/L
Bilirubina totală 0,8 mg/dl
Amilaza sanguină 79 U/L
Fosfatază alcalină 129 U/L
Colesterol 19 1 mg/dl Trigliceride 87 mg/dl Ag HBs negativ Anti HCV negativ
ALTE EXAMINĂRI:
Ecografie abdominală: ficat mărit, cu ecostructură micronodulară; CVP = 12 mm;
colecist cu pereți mult îngroșați, cu aspect de ”dublu contur”; pancreas, rinichi, relativ cu
aspect normal; splina mărită cu axul lung 135 mm; lichid de ascită prezent în cantitate mică.
Endoscopie digestivă: esofag cu varice grd. 2, stomac cu aspect de GPH (gastropatie
portal hipertensivă) formă ușoară; reflux biliar.
Rx pulmonar: desen hiliobazal accentuat bilateral; cord ușor mărit de volum.

66
EKG: ritm sinusal 92/min, modificări difuze de repolarizare, HVS.
TRATAMENT:
– Vitamina B1, B6, B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furose mid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 2 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Gentamicină 80 mg 1f/12h
– Enalapril 10 mg 1cp/zi

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 03.04 – 13.04.2020
Nevoia
afectată Probleme Obiective
nursing Intervenții nursing Evaluarea
Nevoia de a
respira și de
a avea o
bună
circulație – dificultăți
respiratorii
datorită
anemiei și a
bronhopneumo –
patiei – pacientul să
respire normal,
spontan
(ameliorarea
dispneei) Rol delegat:
– oxigenoterapie
– administrez
tratamentul
recomandat de medic
conform FO:
– Vitamina B1, B6,
B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % –
400 ml/zi
– Arginină -sorbitol
– 250 ml/zi soluție
perfuzabilă
– Furosemid 450 mg –
2 f/zi
– Clorură de sodiu
0,9 % 500 ml – 1
flacon/zi
– No-spa 2 ml – 2 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2
ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Gentamicină 80 mg
1f/12h pacientul
internat în
stare alterată,
nu
cooperează și
prezintă: puls
92 bătăi /
minut,
tensiunea
arterială 150
/ 70 mmHG,
R: 22 resp. /
min

67
– Enalapril 10 mg
1cp/zi
Rol autonom:
– asigura rea unui
microclimat favorabil
în salon
– ajut bolnavul să
adopte o poziție care
să îi amelioreze
dispneea (cu trunchiul
mai ridicat)
-încurajez bolnavul să
se alimenteze
-monitorizez și notez
în FO Funcțiile vitale
-recoltez sânge pentru
analizele de laborator:
Hemoleucogramă: Hb,
Ht, Tr, VSH,
Glicemie, Uree,
Creatinină l
TGO,TGP, GGT,
Bilirubina, Amilaza
sanguină, Fosfatază
alcalină, Colesterol,
Trigliceride, Ag HBs,
Anti HCV

Nevoia de a
bea și a
mânca – dezechilibru
hidroelectrolitic
cauzat de
vărsături,
durere – pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic,
hidratat și
alimentat
corespunzător Rol delegat:
– administrez
tratamentul
recomandat de medic
conform FO
Rol autonom:
– am explicat
pacientului necesitatea
hidratării și alimentării
corespunzătoare
– am prins o linie
venoasă
– am montat perfuzie
cu soluții electrolitice
conform FO
– am notat în FO
cantit atea de soluție
administrată
– am efectuat bilanțul
hidric – pacientul
este hidratat
parenteral
prin perfuzie
și prezintă
tegumente și
mucoase
hidratate
normal

68
Nevoia de a
fi curat
îngrijit, de a
proteja
tegumentele
și
mucoasele – dificultatea în
a-și acorda
îngrijiri de
sănătate și
igienă datoriă
stării generale
alterate – pacientul să
prezinte în
perioada
spitalizării
tegumentele și
mucoasele
curate Rol delegat:
– asigur obiecte de
toaletă proprii,
dezinfectate după
folosire
Rol autonom:
– asigur condiții pentru
efectuarea toaletei
generale și locale,
respectând regulile de
asepsie

– tegumente
și mucoase
curate și
integre
Nevoia de a
elimina – eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic,
manifestata
prin oligurie,
vărsături – bolnavul să nu
mai verse și sa
își reia diureza
normală
Rol delegat:
– am adminstrat
tratamentul
medicamentos
conform FO
Rol autonom:
– am rehidratat
bolnavul
-am măsurat cantitatea
de urină în 24 de ore – bolnavul a
urinat 1200
ml
Nevoia de a
dormi și a
se odihni – insomnie
datorită stă rii
de boală
manifestată
prin somn
agitat, treziri
frecvente – bolnavul să
doarmă bine și
să se odihnească
în termen de 24
ore Rol delegat:
– am administrat la
indicația medicului
Diazepam 10 mg 1 tb
seara
Rol autonom :
– am liniștit bolnavul
din punct de vedere
psihic; am asigurat
liniștea – bolnavul
este
neliniștit,
doarme
având
somnul
fragmentat
Nevoia de a
evita
pericolele – vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare
– durere, posibil
risc de infecții
post
paracenteză – bolnavul să fie
reechilibrat în
24 ore
– diminuarea
durerii
– pacientul să fie
liniștit Rol delegat:
– se administrează
medicamentația pentru
reechilibrarea
hidroelectrolitică
conform FO
– se administ rează
Algocalmin fiolă la
recomandarea
medicului pentru
calmarea durerii
Rol autonom:
– se comunică cu
pacientul pentru a
evalua intensitatea
durerii și a stării
generale – bolnavul
încearcă să
se hidrateze

– în urma
îngrijirilor
acordate,
durerea este
diminuată

69
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură – dificultate la
deplasare
datorită
patologiei,
manifestată
prin atonie
musculară – bolnavul să se
poată deplasa
singur Rol delegat:
– am ajutat bolnavul să
facă ușoare mișcări la
marginea patului,
conform
recomandărilor
medicului
Rol autonom:
– asigur pat cu somieră
comodă, lenjerie
curată, salon aerisit – pacientul
acceptă și
cooperează

Nevoia de a
se îmbrăca
și a se
dezbrăca – dificultate de
a se îmbră ca și
a se dezbră ca
datorită
slăbiciunii
manifestată
prin apatie
– bolnav ul să se
poată îmbrăca și
dezbră ca Rol autonom:
– am încurajat și ajutat
bolnavul să se îmbrace
și să se dezbrace
singur – pacientul
participă cu
greutate l a
schimbarea
pijamalelor
Nevoia de a
comunica – comunicare
ineficientă
datorită
patologiei
manifestată
prin neliniște – bolnavul să
comunice cu
echipa medicală Rol autonom:
– am liniștit bolnavul
– i-am explicat
importanța colaborării
cu echipa medicală – bolnavul
devine mai
liniștit și
începe să
comunice cu
personalul
medical

Nevoia de a
fi preocupat
în vederea
realizării – neputința
datorită stării
de boală
manifestată
prin apatie,
tristețe – bolnavul să fie
preocupat de
recuperarea
capacităților
fizice Rol autonom:
– i-am explicat
importanța deciziilor și
a încrederii ce trebuie
să o aibă și a stimei de
sine – bolnavul
dorește
însănă toșirea
Nevoia de a
se recrea – neplăcerea în
a efectua
activi tăți
recreative
datorită
anxietă ții
manifestată
prin
inactivitate,
tristețe – bolnavul să își
depășească
starea anxioasă Rol autonom:
– am încercat sa înlătur
tristețea bolnavului – bolnavul
prezintă
interes
pentru a se
recrea

70
Nevoia de a
învăța cum
să își
păstreze
sănătatea – dificultate în a
învăța datorită
anxietății
manifestată
prin
nesiguranță și
cunoștințe
insuficiente – bolnavul să
aibă cunoștințe
despre boală Rol delegat:
– am discutat cu
pacientul despre
regimul igieno –
dietetic recomandat de
medic, importanța
renunțării la alcool și
tutun
Rol autonom:
– i-am adus l -a
cunoștință pacientului
importanța renunțării
la alcool și tutun – bolnavul
manifestă
interes
pentru
regimul
alimentar și
stilul de viață
adecvat

Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după
modelul ,,Virginiei Henderson'' bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a r espira și a avea o buna circulaț ie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se miș ca și a avea o buna postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbră ca 2 1 1 1
7. Nevoia de a menț ine temperatura corpului în limite
normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a menț ine tegumentele curate și integre 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea 3 2 1 1
Total 29 21 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată

71
EVOLUȚIE: favorabilă
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări:
– regim igieno -dietetic: hiposodat, fără prajeli, grăsimi, conserve, alcool, tutun
– tratament medicamentos cu:
o Controloc 20 mg – 1 tb/zi
o Lagosa 1 cp/zi
o Esențiale Forte 1 cp/zi
o Enalapril 10 mg 1 cp/zi
o Diurex 1 cp / 2 zile
– evitarea efortului fizic si psihic
– control de specialitate la 2 luni, cu analize de laborator ( transaminaze
hepatice, electroforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare viremie) și
ecografie abdominală

72
CONCLUZII

1. Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este de 45 -54 de ani, cu
un număr de 118 (63, 44%) de cazuri.
2. Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 68,27% din
totalul pacienților studiați.
3. Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâ lnită la lotul studiat cu un
număr de 96 (51,61%) de cazuri.
4. Se observă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin, 117 (62,90%)
cazuri din totalul numărului de pacienți studiați.
5. Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 121 (6 5,05%) de cazuri din lotul
studiat.
6. Asistentul medical este pregătit pentru promovarea sănătății, prevenirea
îmbolnăvirilor, îngrijirea pacienț ilor fizic, mental, a celor cu deficiențe, indiferent de vârstă
în orice unitate sanitară sau în orice situați e la nivel de comunitate.
7. În îngrijirea bolnavului asistentul medical este obligat să -l supravegheze pentru a
putea observa orice modificare care apare în vederea inițierii măsurilor de nursing
corespunzătoare.
8. Educarea pacientului în ceea ce priveșt e regimul de viață, tratamentul dietetic,
medicamentos, în cadrul sarcinilor de serviciu încadrate în educația sanitară îi revine tot
asistentului medical.
9. Trebuie inițiat și stabilit un plan complex de îngrijire pentru fiecare bolnav în parte,
care să cuprindă îngrijirea curentă a bolnavului, planul de investigație și măsuri terapeutice.
10. Un impact mare asupra bolnavului îl are schimbarea modului de viață, mai ales
în ceea ce privește regimul igieno – dietetic, fapt pentru care asistentul medical treb uie să -i
ofere tot sprijinul.
11. Munca în echipă, comunicarea medic – asistent medical – pacient are cele mai
bune rezultate, putându -se astfel iniția cele mai bune măsuri și diagnostice nursing pentru
bolnavul cu ciroză hepatică.

73
BIBLIOGRAFIE

1. C. Voiculescu; I. C. Petricu – Anatomia și fiziologia omului – I-Ed. Medicala, Bucureș ti
1971;
2. M. Ifrim, Gh. Niculescu – Compendiu de anatomie – Ed. Ș tiințifică și Enciclopedica,
Bucureș ti 1988;
3. R. Păun – Terapeutica medicala – Ed. Medicală , Bucureș ti 1982;
4. A. Pă unescu Podeanu – Baze clinice pentru practica me dicala – Ed. Medicala , Bucureș ti
1986;
5. Gh. Mogoș, Alexandru Ianculescu – Compendiu de anatomie și fiziologie – Ed. Științifică,
București 1984;
6. Tiberiu Moldovan – Semiologie clinica m edicala – Ed. Medicala, Bucureș ti 1993;
7. Șt. Șuț eanu – Actualităț i în medicina interna – Ed. Medicala, Bucureș ti 1988;
8. Gh. Mogoș – Mica enciclopedie de boli interne – Ed. științifică și Enciclopedica , Bucureș ti
1988;
9. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, 1991, Copenhaga –
Danemarca
10. Mihai Belaș cu – Tratamentul bolilor cornice în medicina interna – Ed. Dacia , Cluj 1988;
11. Leonard D. Domniș oru – Medicina interna – Ed. Gr. T. Popa, Iaș i 2006
12. C. I. Negoiță, Roman Vlaicu, D Dumitraș cu – Clinica medicala -.- Ed. D idactica și
Pedagogica , Bucureș ti 1983;
13. I Bruckner – Medicina interna – Ed. Medicala, Bucureș ti 1980;
14. G. Mogoș – Urgente in medicina interna – Ed. Didactica și pedagogica Bucureș ti 1978
15. Buligescu L. – Bolile ficatului , cailor biliare și pancreasului , Ed. Medicala Bucure ști
1981;
16. Dumitraș cu D. – Bolile aparatului digestiv , vol . I, II Litografia Cluj Napoca 1981;
17. Fodor O. – Tratat elementar de medicina interna – ED. Dacia Cluj Napoca 1973;
18. Pă un R., – Terapeutica medicala, ED. Medicala, Bucureș ti 1982;
19. Stanciu C., – Gastroenterologie practic a , vol. I, II ED. Junimea , Iaș i, 1976,1979;
20. www.sfatulmedicului.ro
21. www.romedic.ro
22. www.esanatos.com
23. www.l ifenatura.info
24. www.medicalplace.blogspot.com/2010/09/ficatul.html

74
25. www.diasan.ro/ciroza -hepatica
26. www.despreboli.ro/hepatologie -bucuresti/2018/ficatul -gras-steatoza -hepatica -gradul –
1923/attachment/cauzele -cirozei -2
27. www.fitness.vacationabroad. ru/ciroza -hepatica -alcoolica -ultima -faza