SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [628046]
UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI” DIN TÂRGU -JIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE TEHNICE, MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE
SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Lect. Univ. Dr. MĂLĂIUȘ VASILE Absolvent: [anonimizat]
2018
UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI” DIN TÂRGU -JIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE TEHNICE, MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE
SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
ÎN CIROZA HEPATICĂ
Coordonator științific
Lect. Univ. Dr. MĂLĂIUȘ VASILE Absolvent: [anonimizat]
2018
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………….. …….. ………… ……….. ……5
PARTEA GENERALĂ ……………………………………………………… ……………….. ………………………6
CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI …………..7
I.1 Anatomia ficatului…………………………………………………………………………… ………… ………7
I.2 Fiziologia ficatului…… …………………………………………………… …….. ……………… ………… .12
CAPITOLUL II – CIROZA HEPATICĂ…………………………….. …………………….. …………….14
II.1.Defini ție……………………………………………………………. …………………………………… …………..14
II.2.Etiopatogenie…………………………………………………………………… …………………….. …………..14
II.3. Anatomia patologică a cirozelor……………………………………. ……………………… ………………16
II.4.Fiziopatologia cirozelor……………………… ………………………………… ………………….. ………….16
II.5.Simptomatologie…………………………………………………. ………………………. ……………. ………..17
II.6. Explorări funcționale…………………………………………….. …………………… …………….. ………..18
II.7.Diagnostic…………………………………………………….. ………………………………………….. ………..20
II.8. Forme clinice…………………………………………………. ……………………. …………………… ……….20
II.9. Evoluție . Prognostic……………………………………… …………………… ……………………… ……….22
II.10 .Complicații……………………………. ………………………………………………… …………… ………….22
II.11. Profilaxie…………………………………………. ……………………………………… ……………… ………23
II.12. Tratament………………………… …… …………………………………………………………….. .23
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA UNUI
BOLNAV: [anonimizat] ……………. ……………………………………………… …………. 25
PARTEA SPECIAL Ă …..…………………………………………………………………. …………. …………28
Motivația…………………………………………….. …………………………………………………….. ……………29
Subcapitolul I……………………………………………………………………. ………………………….. …………30
Material și metodă……………………………………………………………………… ……….. ……………………30
Rezultate și discuții………………………………………………………………………………… …………………34
Subcapitolul II……………………………………………………………………………………… …………………..34
Cazul clinic num ărul I …………………………………………………………….. ……………… …………………35
Cazul clinic num ărul II. ………………………………………………………………………………….. ………….44
Cazul clinic num ărul III …………………………………………………………………………………. …………. .56
Cazul clinic num ărul IV. …………………………………………………………………………………………. ….61
Cazul clinic num ărul V …………………………………………………………………………………………… ….71
Concluzii ……………………….. ……………………………………………………………….. …………………. ……80
Bibliografie…………………………………………………………………………………….. ……………… ………..81
5
Introducere
Ciroza este o boală care poate fi amenințătoare de viață și care apare atunci când în
țesutul hepatic se dezvoltă fibroza . Țesutul fibrotic înlocuiește țesutul hepatic sănătos și îl
împiedică să funcționeze normal. Ciroza apare după m ulți ani de inflamar e a țesutului hepatic.
Pe măsură ce se devoltă ciroza, țestul fibrotic înconjoară celulele hepatice normale,
determinând aspectul nodular.
Țesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determină
refluxul bile i în ficat și în circulația sangvină. Țesutul fibrotic poate bloca, de asemenea,
circulația sangvină dinspre intestine spre ficat, determinând creșterea presiunii în sistemul
venos portal. Această complicație, denumită hipertensiune portal ă, duce la acumularea
lichidul ui ascitic în cavitatea abdominală, sângerarea vaselor lărgite din tractul digestiv și alte
complicații serioase.
Ciroza hep atică poate fi o boală progresivă și fatală. Ciroza hepatică este o afecțiune
potențial amenințătoare de viață, care apare atunci când inflamația și țesutul fibrotic afectează
ficatul. Ciroza poate fi prezentă numeroși ani, fără a fi depistată, în ciuda tulburărilor grave
prezente la nivelul ficatulu i. Totuși, în timp pot să apară complicații – insuficiența hepatic ă și
cancerul de ficat – în absența unui tratament adecvat.
Modificări în stilul de viață pot reduce simptomele cauzate de complic ațiile bolii și
pot încetini evoluția afectării hepatice. Deși leziunile inerente cirozei hepatice sunt
ireversibile, atunci când cauza bolii este determinată cu precizie, deteriorarea ficatului și a
întregului organism poate fi evitată.
În țările dezvolta te, ciroza hepatică este a treia cauza de mortalitate, după bolile
coronariene și cancer, la persoanele cu vârste între 45 și 65 ani.
6
PARTEA GENERALĂ
7
CAPITOLUL I
I. NOȚ IUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI
1.1. ANATOMIA FICATULUI
Ficatul este situat în cavitatea abdominală – etajul supramezocolic în partea
superioară dreaptă, imediat sub diafragm ă, iar lobul sau stâng se î ntinde până în epigastru.
Locul ocupat de ficat se numeste loja hepatică.
Ficatul are forma unui semiovoid, așezat transversal în abdomen, cu lungimea de
aproximativ 28 cm, diametrul antero -posterior de 18 cm, înălțimea de 8 cm și greutatea de
aproximativ 1400 grame, are culoare roșie -cărămizie, datorită cantității mari de sânge pe care
o conține .
Ficatul prezintă trei fețe :
a) Fața superioară (diafragmatică) este convexă în sus și vine în raport cu
diafragmul și cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero -superioară.
Pe ea se observă lobul drept și lobul stâng, delim itați de ligamentul falciform. Lobul drept
prezintă impresiunea arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă.
b) Fața inferioară (viscerală) este concavă și vine în raport cu : stomacul, duodenul,
colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept și glanda suprarenală dreaptă. Pe această faț ă
se află trei șanțuri :
-șanțul antero -posterior (sagital) drept. Adăpostește în porțiunea anterioară vezicula
biliară, iar în cea posterioară vena cavă inferioară.
-șanțul antero -posterior (sagital) stâng. Adăp ostește în porțiunea anterioară
ligamentul rotund, iar în cea posterioară ligamentul Arantius.
-șanțul transvers. Se întinde între cele două șanțuri sagitale.
Conține hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatică,
vena portă , ductul hepatic, limfaticele și nervii. Aceste șanțuri delimitează patru lobi : drept,
stâng, caudat și al lui Spiegel.
c) Fața posterioară o continuă pe cea superioară și vine în raport cu peretele
posterior al cavității abdominale la nivelul vertebrelor T 7-T11.
Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cavă inferioară și pediculul
hepatic.
Structura : Ficatul este învelit pe peritoneul visceral (tunica seroa să), care se
continuă cu peritoneul parietal, din care se formează ligam entele : coronar, triunghiular stâng,
8
triunghiular dre pt și falciform, acesta din urmă conținând în marginea sa liberă ligamentul
rotund. Sub această tunică se află o membrană fibroasă (capsula Glisson) și apoi parenchimul
hepatic. Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil, urmărind traiectul vaselor sanguine și
formează pereți lamelari conjunctivi care, împreună cu rețeaua vasculară împart parenchimul
hepatic în lobuli.
Fig. 1 Structura anatomică a ficatului
Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică și funcțională a ficatului. Are forma
unei piramide așezate cu baza spre suprafața ficatului și vârful spre interior. În secțiunea
transversală are aspectul unui poligon cu 5 -6 laturi. În structura lui distingem: capilare
sanguine, celule hepatice, canalicule biliare și filete nervoase vegetative. În centru are o venă
centrolob ulară, iar la periferie prin alăturarea a minim trei lobuli hepatici se formează spațiile
portale (Kierna n). Aceste spații conțin: țesut conjunctiv, o ramură a venei porte, o ramură a
arterei hepatice, unul sau două canale biliare, limfatice și filete nervoase. Sângele circulă de la
spațiul port spre vena centr olobulară, iar bila din centrul lobului spre spaț iul port. Celulele
hepatice sunt așezate în cordoane Remark, dispuse radiar în ochiurile rețelei capilare
intralobulare. Între celulele hepatice și peretele capilarelor se află spațiul de trecere Disse.
Între celulele endoteliului vascular se situează celu lele Kupffer, fagocite ce participă la
degradarea hemoglobinei. Între cordoane se formează, prin simpla lor alăturare, spații înguste
numite canalicule biliare, care nu au pereți proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare își constituie un peret e propriu, numit
colangiolă . Colangiolele din lobulii învecinați se unesc între ele și formează la nivelul
spațiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare peri lobul are se unesc între ele
și dau naștere la două canale hepatice – drept și stâng – corespunzătoare celor doi lobi ai
9
ficatului, care părăsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc și formează canalul hepatic comun.
După un traiect de 3 -4 cm, canalul hepatic comun se unește cu canalul cistic și alcătuiesc
împreună canalul coledoc, care se deschide în duoden, împreună cu canalul Wirsung, la
nivelul carunculei mari.
Canaliculele biliare și canalele biliare perilobulare formează căile biliare
intrahepatice, iar canalul hepatic comun și canalul coledoc alcătuiesc căile biliare
extrahep atice.
Acinul hepatic reprezintă subunitatea morfofuncțională a lobului hepatic. Este
constituit din totalitatea celulelor irigate de același vas și care își varsă bila în același canalicul
biliar.
Vascularizația ficatului este realizată de :
a) Artera hepatică ia naștere din trunchiul celiac. La început continuă direcția
acestuia și când întâlnește vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică proprie și
artera gastroduodenală.
Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă și
stângă. Dă o serie de colaterale: artera pilorică, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă și arterele
pancreat icoduodenale anterioară și posterioară.
b) Vena portă este trunchiul venos colector al sângelui din tractul digestiv
subdiafragmatic, pe care -l aduce la ficat. Ia naștere din vena mezenterică inferioară care
drenează colonul stâng. Acesta se varsă în vena splenică, care se unește în continuare cu vena
mezenterică superioară (care drenează intestinal subțire , pancreasul și colonul drept) și care
este continuată cu direcția spre ficat de vena portă.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L 2, înapoia pancreasului, mai
primește: vena gastrică stângă, vena pilorică și vena pancreaticoduodenală superioară
dreaptă. Vena port ă urcă spre hilul ficatului unde se termină bifurcându -se în două ramuri:
dreaptă, scurtă care primește cele două vene cistice și stângă, lungă care e în legătură cu cele
două vene obliterate, canalul lui Arantius și vena ombilicală a ligamentului rotund. Vena portă
are o lungime de 8 -10 cm și un calibru de 15 mm. Venele suprahepatice: (4 grupe) principale
și accesorii ajung la fața posterioară a ficatului, pe marginea venei cave. Limfaticel e ficatului
sunt: superficiale ș i profunde.
Inervația ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primește
de la plexul celiac și filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.
Căile biliare extrahepatice sunt constituite din :
10
a) Calea biliară principală reprezentată de canalul hepatocoledoc.
-Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept și
stâng. El coboară în marginea liberă a micului epiplon și fuzionează, la nivelul marginii
superioare sau înapoia primei porțiuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica
biliara, formând canalul coledoc. Aceasta descrie o curbur ă cu concavitatea spre dreapta și
anterior și se termin ă la nivelul treimii mijlocii a celei de a doua porțiuni a duodenului.
Măsoară î n medie 5 cm, iar calibrul este de 5 mm.
-Canalul coledoc prezintă 4 segmente: supraduodenal, retroduodenal, retropancreatic
și intrapari etal ( în peretele duodenului). Se termină printr -un orificiu comun cu canalul
pancreatic, unindu -se cu acesta în ampula hepatopancreatică a lui Vater. În această zonă există
o important ă formațiune muscular ă (sfincterul lui Od di), a cărei funcționare corectă asigură
tranzitul normal al bilei spre duoden.
b) Calea biliară accesorie reprezentată de vezicula biliară ș i canalul cistic.
Vezicula biliară (colecistu l) este un rezervor anexat căilor de excreție a bilei, î n
care aceasta se acumulează în interval ul dintre prânzuri. Este situată î n fosa veziculei biliare
de pe faț a vescerală a ficatului. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o lărgime de 4 cm și o
capacitate de 50 -60 ml.
Prezin tă 3 porțiuni : fundul, corpul ș i colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioar ă și răspunde incizurii
cistice de pe marginea inferioară a ficatului. Pe viu, el se proiectează p e peretele abdominal
anterior, î n punct ul unde linia ombilico -auxiliară dreaptă întâlne ște arcul costal. Este învelit în
peritoneu ș i are o mare mobilitate.
Corpul veziculei biliare este partea aderentă la faț a visceral ă a ficatului. El se
îngustează treptat spre col, ultima parte a sa es te denumită infundibul. Vine în raport în sus cu
ficatul, iar în jos cu colonul transvers și cu duodenul. Fața superioară aderă slab la ficat printr –
un țesut conjunctiv străbătut de vene porte acces orii. Ea se poate dezlipi ușor în cursul
operației de exti rpare a veziculei. Fața inferioară e acoperită de peritoneu ș i legat ă de colonul
transvers prin ligamentul cistico -colic.
Colul formează extremitatea profundă și ascuț ită a vez iculei biliare. Are forma
conică și se continuă fără o limit ă precis ă cu canalul cistric. Este li ber, nu adera la ficat. În sus
și în stanga vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în jos cu porțiunea superioară a
duodenului.
Structura veziculei biliare : la exterior este acoperită de peritoneu (tunica seroasă ).
Sub aceast a se zăreste un strat su bseros bine dezvoltat, de natură conjunctivă laxă . Urmează
11
tunica fibro -muscular ă, formată din țesut colagel predominant și fibre elastice, în care sunt
cuprinse f ibre musculare netede formând mă nunchiuri orientate oblic. Impreună cu fibrele
longitudinale și circulare, acestea formează o rețea în care fibre cu orient are diferită se
continuă unele cu altele.
La interior vezicula este captuș ită de tunica mucoasă formată dintr -un epiteliu simplu
și dintr -un corion. Epiteliul conține celule absorbante cu platou striat și puține celule
calciforme. În regiunea colului se găsesc glande de tip mucos, al căror produs se amestecă cu
bila. Corionul este format din țesut conjunctiv lax și reticular. Epiteriul este impermeabil
pentru pigmenții biliarii. Celulele sale participă la procesul de resorbție a apei (concentrarea
bilei) și la elaborarea unor constituenți biliari (grasimi și colesterol).
Vascularizarea veziculei biliare este legată de vascularizarea ficatului :
Artera cistică, ramură a ramurii drepte a arterei hepatice pătrunde în veziculă la
nivelul gâtului și se împarte în ramurile dreaptă și stângă.
Venele cistice (două) sunt satelite arterei. Se varsă în ramura dreptă a venei porte.
Limfaticele drenează în limfonoduluii gâtului și limfonodulii marginii anterioare a hiatusului
Winslow. De acolo ajung la nodulii retroduo denopancreatici.
Inervația veziculei biliare este făcută de fibre vegetative (simpatice și
parasimpatice) care vin în plexul hepatic anterior.
Funcțiile veziculei biliare sunt următoarele : de rezervor, de concentrare și resorbție,
de secreție și de contra ctilitate.
Canalul cistic este cudat pe colul vezical; se îndreaptă în jos, la stânga și înapoi și se
termină în unghi ascuțit în flancul drept al canalului hepatic, formând canalul colector. Lung
în medie de 3 cm, calibrul său se dimin uă dinspre coledoc spre veziculă . Mucoasa de la
nivelul colului și a canalului cistic formează valvele semilunare Heister. La legătura dintre col
și canalul cistic se află sfincterul vezicular .
Funcțiile ficatului
Funcțiile ficatului sunt importante și variate : participă la digestia intestinală,
depozitează în el o parte din substanțele care depășesc nevoile imediate ale organismului,
degradează și sintetizează diferite substanțe, participă la menținerea compozitie i plasmei,
menține echilibrul glucidic, transformă grăsimile în forme care se oxidează mai ușor,
sintetizează fermenții necesari funcțiilor proprii sau ale altor organe, regleză metabolismul
apei și controleză debitul sanguin, oprește pătrunderea toxinelor în organism, are rol în
formarea globulelor roșii, intervine în termoreglare, secretă și excretă bila.
12
I.2. FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrată prin faptul că după o
hepatectomie parțială regenerarea începe după 24 de ore, atinge maximul în 4 -5 zile și se
termină în 14 zile.
Funcțiile ficatului sunt multiple, fiind îndeplinite la nivel ul hepatocitului.
FUNCȚIA BILIARĂ
Funcția biliară comporta secreția și excreț ia bilei, cu rol important în digestia și
absorbția gră similor, în absorb ția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), în absorbț ia fierului și
calciului alimentar.
Bila se varsă în intestin în cantitate de 600 -1000ml în 24 ore. Ea conține 97%
apă și următorii compone nți principali :
-saruri biliare ;
-pigmenti biliari ;
-colesterol ;
-lecitină ;
-săruri anorganice.
FUNCȚIA ANTITOXICĂ
Funcția antitoxică – în procesul de digestie, la nivelul intestinului subțire și al
intestinulul gros se formează , în procesul de digestie, și substante toxice. Ficatul primind
acești produși toxici prin vena portă ii neutralizează, inactivează și ii elimin ă.Tot aici sunt
inacti vați și unii hormoni ( estrogeni, androgeni, hipofizar antidiuretic, vasopresina) care sunt
apoi eliminate prin urin ă.
FUNCȚIA DE DEPOZIT
Ficatul este un important depozit de vitamine : A, B2, B12, D, K. El intervine în
convertirea carotenilor în vitamin a A, în transformarea vitaminei B2 în carboxilaza, în
conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator, în procesul de
sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
FUNCȚIA DE SINTEZĂ
Sinteza fermentilor necesari proceselor v itale e indeplinit ă într -o foarte mare masură
de ficat.
Fermentii sunt complexe macro -moleculare legate de grupari ac tive, iar sinteza lor
reprezintă o activitate laborioas ă a hepatocitului și necesit ă integritatea anatomică și
funcțională a ficatului. Dintre aceș tia amintim : arginaza și ureea, fosfatazele și fosforilazele,
13
histidaza, colinesteraza, transaminaza și carboxilaza.
FUNCȚIA HEMATOP OIETICĂ
Aceasta se referă în general la globulele roșii . În ficat au loc doua procese : unul de
formare a globulelor roșii, numai la fat în perioada intrauterină și unul de distrugere a
globulelor roșii, perioada care î ncepe dupa naș tere, cand globulele roșii sunt dist ruse, iar fierul
din hemoglobină este depozitat în ficat. Funcția de dist rugere a globulelor roșii și de
acumulare a fierului în ficat poarta numele de funcția martial ă.
FUNCȚIILE METABOLICE ALE FICATULUI
Funcțiile metabolice ale ficatului se exercit ă în metabolismul glucidic, protidic,
lipidic și mineral.
În metabolismul glucidic , ficatul intervine în transformarea glucidelor în glicogen,
proces denumit glico genogeneza și se face sub influ ența insulinei.
De asemenea prin pr ocesul de glicogenoliză ficatul desface o parte din glicogen în
glucoză pe care o tri mite în mod continuu în organism. Acest proces se desfașoară sub
influența unui ferment glicogenolitic, a adrenalinei, tiroxinei și a glucagonului.
În metabolismul proteic ficatul are funcție proteinoformatoare, de echilibru protidic
și funcția urogenă .
a) Funcția proteinoformatoare – în cdrul acestei functii se sintetizeaza fibrinogenul
și protrombina cu rol în coagularea sangelui;
b) Funcția de echilibru protidic – surplusul de proteine este convertit în grasimi și
glucide și depus în ficat sub aceasta forma.
c) Funcția urogen ă sau uropetică – aici sunt degradați aminoacizii neutilizaț i de
organism, cu form are de amoniac, sau sunt folosiț i pentru sinteza glucidelor și lipidelor.
Amoniacul adus din organism la ficat sau care s -a format în celulele hepatice aici este
transformat în uree și eliminat la nivelul rinichilor și pielii.
În metabolismul lipidelor – ficatul poate inmagazina o cantitate o arecare de grasimi
ca rezervă .
În metabolismul mineral , acționeaz ă prin depozitarea fierului și a cuprului și intervine
în repartiț ia apei și a electroliț ilor (ionii de Na, Cl, K) în organism.
14
CAPITOLUL II
CIROZA HEPATICĂ – NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOALĂ
II.1. DEFINIȚIE
Ciroza hepatică (CH) reprezintă stadiul final al hepatopatiilor cronice, caracterizat
prin fibroză extensivă și prin remanierea arhitectonicii hepatice, asociate cu necroze
hepatocitare și cu apariția nodulilor de regenerare.
Forme clinice de ciroză hep atică :
-Ciroza Hepatic ă portală (septală) – micronodulară (noduli 2 -3 mm);
-Ciroza Hepatică virală (postnecrotică) macronudulară (noduli > 3mm);
-Ciroza Hepatică biliară (primitiva – autoimună sau secundară);
-Ciroza Hepatică metabolică ( în Hemocromatoza sau boala Wilson );
-Ciroza Hepatică criptogenă.
Fig. 2 Ficat cu ciroză
II.2. ETIOPATOGENIA
II.2.1. Factorii toxici – alcoolul
Alcoolul ingerat sub forma diverselor băuturi alcoolice, joacă un rol important în
producerea cirozei. Acțiunea nociv ă a alcoolului asupra fi catului se exercită pe două căi :
-calea directă asupra țesutului hepatic, când este consumat în cantitate crescută, sub
formă de băuturi alcoolice tari și mai ales când e consumat pe nemâncate, ca aperitiv. Ficatul,
sărac în glicogen în această perioada a zilei rezistă mai puțin la acțiunea toxică directă asupra
lui, ca și atunci când se asociază alți factori hepatotoxici sau când puterea de rezistență a
15
ficatului este scazută (lues, TBC , hipertiroidism, inanitie) ;
-calea indirectă a alcoolismului cronic, cu leziuni de gastroenterită cronică, cu
tulburări de apetit, de secreție, de digestie și de absorbție, la care se adaugă deseori diete
insuficiente și dezechilibrate, joacă cu siguranță un rol important în geneza ciro zelor.
Acțiunea alcoolului se adaugă astfel la carențe în proteine și vitamine necesare troficității
hepatice.
II.2.2. Factorii infec țioși
Rolul cirogen al hepatitelor acute virotice apare tot mai evident dezv oltării
ulterioare a procesului c irotic. Cirozele sunt precedate totdeauna de o hepatita subacută sau
cronic ă sau de o distrofie hepatică necrotic ă, stări care se pot numi precirotice.
Evoluează spre ciroz ă în special formele de hepatită epidemic ă cu o atrofie a
ficatului în care scleroza apare ca un proces cicatricial.
De asemenea sunt supuse croniciz ării și transformă rii în ciroză , hepatitele
epidemice cu forme cli nice prelungite, formele cu recă dere, formele sclerogene.
În cronicizarea hepatitei acute și evoluția ei spre ciroza, joaca un rol important,
pe langa intensitatea leziunilor din faza acuta, și alti factori care impiedica vindecarea lor, sau
le agraveaza : eforturi fizice în convalescenta, abateri alimentare, infectii intercurente,
vaccinari, dispepsi i intestinale, repaus insuficient.
Evoluția acestor forme spre ciroz ă are loc fie în directa continuare a procesului
acut, fie dupa o perioada de latență de cateva luni sau ani. Trecerea procesului anatomic de la
o hepatit ă acută la hepatita cronică și ciroză a putut fi urmarit ă prin biopsii hepatice.
II.2.3. Factori dietetici, nutriționali și carentiali
Experimental, s -au putut obtine scleroze hepatice prin diete bogate în grasimi
sau sarace în protein e. Dietele dezechilibrate carenț ate în factori lipotropi produc, de
asemenea, steatoze hepatice și ciroze.
Avitaminoz ele favorizează cronic izarea hepatitelor inflamatorii ca și scleroza
ficatului.
Corectarea dietelor cirogene pri n diete normale, face sa dispară infiltrația grasă a
ficatului și oprește evoluția proceselor inflamatorii și sclerogene. La om, tulburarile
nutriționale și carenț iale au fost descrise, tot mai mult, drept cauze ale unor ciroze.
Cirozele copiilor sud -africani sau pelagra copiilor din Camerun sau Africa de
Sud apar în special datorită alimentaț iei predominant glucidic ă (în special c u porumb), saracă
în proteine și vitamine.
Aceste ciroze produse prin diete dezechilibr ate și carenț ate, trec printr -o faz ă
inițială de steatoză . Ficatul « de foame » e un ficat gras.
Infiltrația grasă accentuat ă și prelungit ă conduce la degenerari celulare și fibroză
difuz ă pericelulară .
Cirozele alcoolicilor recunosc cauze nutriționale asociate la alterarile digestive
produse de alcool.
II.2.4 Factorii – staza biliară și sanguină
Sunt cunoscute cirozele cardiace și cirozele din mediastino -pericarditele tuberculoase
constructive, care produc în ficat o staza venoasă și în fazele tardive, scleroza organului.
Staza biliară din icterele mecanice cronice duce frecvent la fibroza f icatului.
Factorul staza venoasă produce c iroză numai în asociație cu alți factori infecț ioși, toxici sau
nutriț ionali.
Din aceas tă analiză a cauzelor cir ozei, reiese faptul ca nu există factori cu
acțiune specific cirogenă , care s ă realizeze ciroza prin acțunea lor izolată .
16
Cauzele cirozei sunt multiple și variate.
Numeroși agenț i nocivi, varia ți prin natura lor, pot deveni cirogeni dac ă
acționează lent și indelungat asupra ficatului.
Fig. 3 Cauzele cirozei
II.3. ANATOMIA PATOLOGICĂ A CIROZELOR
Majoritatea cirozelor î ncep prin hepatomegalie și sfârșesc prin atrofie hepatică.
Hepatomegalia este datorită hiper plaziei conjunctive, plus steatozei, plus proceselor de
regenerare; când aceste procese încetează, se produce atrofia hepatică.
Culoare ficatului variază după tipul de ciroză: galben -ruginie de obicei, verde -brună
în cirozele bil iare, roșiatică în hemocromatoză . Suprafața poate fi regulată, fie granulară
(ciroza micronodulară) sau neregulată, cu noduli de dimensiuni variate (ciroza
macronodulară). Capsula Glisson este îngroșată și prezintă noduli.
II.4. FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR
Tulbur ări circula torii intra și extra hepatice
Interesează patogenia sindromului de hipertensiune portal ă și a icterului din ciroza
hepatică .
Sindromul de hipertensiune portal ă ( HTP ) marchează trecerea de la hepatita cronică
la ciroza hepatică și este determina t de blocarea sis temului port la diferite nivele ; intrahepatic
prin noduli de regenerare și este cea mai frecvent ă cauză, prehepatic – tromboza venei
splenice, posthepatic – tromboza venei suprahepatice.
Consecin țele HTP din ciroza hepatic ă sunt : dezvolta rea circula ției colaterale,
splenomegalia și ascita.
17
Icterul din ciroza hepatica are următoarele cauze : puseu acut de hepatită virală sau
alcoolică, colestaza intrahepatică , puseu de hepat ocitoliză cu tulburarea conjugă rii și a
excreț iei biliare, hiperhemoliza prin hipersplenism.
II.5. SIMPTOMATOLOGIA CIROZELOR
Debutul poate sa fie asimptomatic sau necaracteristic. Primele semne sunt: aspecte
de sindrom asteno -nevrotic (fatigabilitate, anxietate, somno¬lență, insomnie) sau dispepsie
biliară ("gura rea", inapetență, grețuri, balonări postprandiale, intoleranță la alcool, discolie),
ori fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menometroragii, erupții purpurice).
Uneori, boala evoluează timp indelungat fără nici un semn, prima manifestare fiind o
hemoragie digestiva superioară, sau diagnosticul este pus cu ocazia unei intervenții
chirurgicale. În perioada de stare, pe lângă manifestările amintite mai sus, se constată prezența
unor semne la nivelul mucoaselor și al tegumentelor, modificări hepatic e și splenice,
modificări endocrine și nervoase, ascită, edeme, hidrotorax, precum și perturbări
cardiovasculare, renale și hematologice.
Icterul survine episodic în unele ciroze, ca semn de pr ăbușire prin necroză
hepatocitară , în altele – cum sunt cirozele biliare – are un caracter permanent. Steluț ele
vasculare apar în partea superioară a toracelui (decolteu), mai frecvent la cei cu hipertensiune
portală. Mucoasa linguală și cea juga lă sunt carminate. Tegumentele eminenț elor tena re și
hipotenare sunt roșii, dând aspectul de eritroz ă palmar ă. Se pot întâ lni și eruptii purpurice.
Ficatul este mărit de volum în 80% din cazuri, de consistență crescută , până la
duritate, cu marginea ascuțită , cu suprafața regulată sau fin granuloasă , mai rar cu
macronoduli. Chiar și în cazurile atrofice ficatul este mare la început, pentru ca ulterior să se
micș oreze, până la dispariț ie sub rebordul costa l. Splenomegalia este prezentată în 80 – 90%
din cazuri, de volum variabil de gradele II -III, de consistență crescută , de regul ă nedureroasă .
Deseori splenomegalia este însoțită de semne hematologice de hipersplenism: anemie,
leucopenie, trombocitopenie.
Hipertensiunea portală se manifestă la început prin meteorism ("vantul dinaintea
ploii") și prin aparitia circulatiei colaterale externe și interne (varice esofagiene). Ascita apare
foarte frecvent ca semn de însoțire a bolii, ea putând fi întâ lnită în orice formă de ciroză . Este
prezent ă de regulă în ciroza atrofic ă, de origine etilică , cand se reface, foarte ușor.
Edemele apar în faze mai avansate, de obicei ca însoțitoare ale ascitei. Sunt albe,
moi și c ând sunt neinfluențate de tratament, constituie un element sumbru pentru prognostic.
18
Hidrotoraxul drept poate fi întâlnit în 3 – 4% din ciroze.
Modific ările endocrine sunt totdeauna prezente. De amintit rolul hormonului
antidiuretic retroh ipofizar și al aldosteronului. Î n ciroze se instaleaz ă destul de repede o
insuficiență gonadică: scă derea libidoului, impotenț a sexual ă, ginecomastie, at rofie
testic ulară , amenoree, infertilitate.
Tulbur ări nervoase se întâ lnesc în tot cursul evoluț iei cirozei, uneori, dup ă cum am
văzut, chiar ca fenomen de debut. Pe parcurs pot s ă revină sau să capete o intensitate mai
mare; de multe ori, prezenț a unei s omnolenț e, a unei astenii excesive sau o stare de neliniș te
cu insomnie pot fi semne pr emonitorii pentru drama hepatică ce va urma. Ele pot fi temporar
reversibile.
Tulbur ările cardiovasculare : hipervolemia din ciroze poate s ă ducă la deschiderea
unor anasto moze arterio -venoase (șunturi), provocând steluț e vasculare și eritroza. Aceleaș i
circuite a rteriovenoase, la care se adaugă tulburări de ventilaț ie și hipertensiune pulmonară
secundară , sunt responsabile de instalarea cianozei.
Perturbă rile renale : în stadiile avan sate, diureza scade; insuficiența renală este
întâlnită într -o proporț ie până la 11%.
Modific ările hematologice : anemia este un semn care nu lipseș te în cursul evoluț iei
cirozelor. Leucopenia este provocat ă de hipersp lenism. Trombocitopenia are la origine at ât
hipersplenismul, c ât și un deficit de megacoriogenez ă. Tulbu rările de coagulare se datoresc
atât sintezei deficitare a factorilor de coagulare, c ât și excesului de fibrinolizin ă. Explor ări
imunologice.
Febra , când apare, este expresia necrozei sau a inflama ției hepatice ori a unor
afecțiuni supraad ăugate (aten ție la periflebit ă!).
II.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ÎN CIROZA HEPATICĂ
Explor ările func ționale sunt absolute necesare indic ând sem n de insuficien ță
hepat ică. Acestea sunt:
– TRANSAMINAZE – normale sau cresute ;
– BILIRUBINA și UROBILINA – crescute;
– FOSFATAZA ALCALINA – este mare ;
– COLESTEROLEMIA – în general scazut ă, crește în forme colestatice;
În formele colestatice:
– SIDEREMIA – crescută ;
19
– RETEN ȚIA BSP ( bromsulfamida ) – crescut ă;
– PROTEINELE PLASMATICE – scăzute pe seama albuminelor ;
Se constat ă o hiperglobulemie în diferite forme de ciroz ă;
– I.G.G . – în ciroza posthepatitic ă;
– I.G.M . – în ciroza biliar ă;
– I.G.A. – în ciroza alcoolic ă;
– IMUNOLOGIA – poate s ă orienteze spre etiologia cirozei. Prezen ța antigenului
HBS permite diagnosticarea de ciroză postinfecț ioasa cu virus B, C, D.
Lichidul de ascită dă reacția Rivalta negativă , iar sedimentul ar ată endotelii și rare
limfocite , uneori hematii;
Cilindruria granuloasă și albuminuria apare în fazele finale.
Exploră rile paraclinice – Sunt grupate în: teste parenchimatoase, mezenchimale,
globale și alte examină ri.
1. Teste parenchimatoase : cercetează următoarele sindroame :
– sindromul de hepatocitoliz ă – determinarea transaminazelor serice TGO și TGP;
– sindromul hepatopriv – caracterizat prin : hiposerinemie și hipoprotrombinemie (
scade indicele de protrombin ă);
– sindromul biliar – determinarea urobilinogenului urinar , bilirubinemia ( conjugat ă
și neconjugat ă), colesterolul și fosfataza alcalin ă.
2. Teste mezenchimale – pozitivarea testelor de disproteinemie, cre șterea γ –
globuluinelor și a imunoglobulinelor.
3. Teste globale – reten ția BSP ( peste 5% în 45 de minut ), clearence -ul BSP (sub
14-16 %).
4. Alte teste – hemoleucograma și număr de trombocite, AgHB și AgHC, sideremia,
cupremia pentru cirozele genetice, anticorpi antimitocondriali pentru diagnosticul cirozelor
bilare, α1 – fetoproteina pentru diagnostic diferen țial al ciroze i de cancerul hepatic.
5. Examene speciale :
– investigații imagistice:
– ultrasonografia abdominală (ecografia) – evidențiază hipertrofie sau atrofie
hepatică, splenomegalie și ascită;
– tomografia computerizată (CT) abdominală;
– rezonanța magnetică nucleară abdominală;
– scintigrama hepatic ă – arată o hipocaptare hepatic ă și hiperc aptare splenică și
hematologică ;
20
– FibroMax – investigație ce cuprinde 5 teste non -invazive (FibroTest, AciTest,
SteatoTest, NashTest, AshTest) și evaluează gradul afectării hepatice;
– investigație neinvazivă cu ajutorul unui dispozitiv ultramodern (FibroScan) pentru
determinarea gradului de fibroză și stadializarea hepatopatiei;
– puncția biopsică hepatică – pentru evidenț ierea leziunilor histolog ice;
– laparoscopia – când celelalte examene sunt neconcludente.
II.7. DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe anamnez ă, tabloul clinic și pe investigațiile
paraclinice. Diagnosticul cirozelor trebuie să precizeze atât forma clinică a bolii, cât și stadiul
ei evolutiv, de acestea depinzând în mare măsură atitudinea terapeutică.
Diagnostic diferențial
Diagno sticul diferențial va fi deosebit de la caz la caz, după predominanța
simptomelor. În cazurile de ascită, diagnosticul diferențial va fi făcut cu peritonita
tuberculoasă, cu peritonita carcinomatoasă, cu ascita din decompensările cardiace repetate sau
cu ascita din simfiza pericardiacă. Când exista numai hepatomegalie, diagnosticul diferențial
se face cu neoplasmul hepatic, cu chistul hidatic, cu sifilisul hepatic.
II.8. FORME CLINICE
Principalele forme clinice ale cirozei hepatice sunt :
1. Ciroza alcoolic ă ( Laennec) este prima formă de ciroz ă descrisă, întâlnindu -se mai
frecvent la bărbați după 40 de ani. Evolueaz ă inițial cu ficat hipertrofic (steatoza), apoi
atrofic, polinevrita și predominanta semnelor de decompensare vascular ă. Ca și particularitate
se obse rvă creșterea gamaglutamiltranspepsidazei – marker al intoxicatiei etanolice și
prezen ța corpilor Malory. Suprimarea toxicului duce la ameliorare clinic ă. În Rom ânia
inciden ța cirozei alcoolice este evaluat ă la 40% din cazuri situ ându-se dup ă cea de etiologie
virală.
21
Fig. 4 Ciroza alcoolică
2. Ciroza posthepatitică ( postvirală, postnecrotică, macronodulară)
Este consecinta unei hepatite acute cu virus B,C, sau D, trecand prin stadiul de
hepatita cronica activa. Evolueaza cu ficat atrofic l a început , predominenta semnelor de
decompensare parenchimatoasa, prezenta proceselor imunologice și a leziunilor histologice
macronodulare. În tara noastra incidenta este de 60%.
3. Ciroza biliară poate fi : primitiva (obstructia cailor bilare intrahepati ce ) și
secundara ( obstructia cailor bilare extrahepatice ).
a) Ciroza biliara primitiva – boala Hanot este o boala de etiologie neprecizata, rar
intalnita, predominant la femei intre 40 -60 de ani, evoluand cu icter prelungit, hepato –
splenomegalie, stari subfebrile, sindrom colestatic ( creste bilirubina conjugata, colesterolul și
fosfataza alcalina) sindrom inflamator ( cresc γ – globulinele și Igm) cresterea anticorpilor
antimitocondriali – semn caracteristic , fibroza intralobulara moderata. Evoluția este
progresiva ( 5 -15 ani ) cu instalarea sindromului de hipertensiune potala și insuficienta
hepatica.Tratamentul consta în reducerea grasimilor ( la 40 -50g/zi) administrare de vitamine
A,D, K, imunodepres ive ( Corticosteroizi și Imuran ) cu rezultate di scutabile. În faza
decompensata – tratament general al cirozelor.
b) Ciroza biliara secundara poate fi: colestatica –prin staza biliara prelungita datorită
litiazei coledociene, neoplasm al cailor bilare , stenoza coledociana postoperatorie și
colangitica.
În ciroza biliara colestatica simptomele sunt asemanatoare cu cele din ciroza biliara
primara, dar icterul este mai intens și durerile din hipocondrul drept au caracter colicativ.
Evoluția este identica cu cea a cirozei biliare primare prognosticul putand fi ameliorat daca
obstacolul bilar se indeparteaza în faza incipienta
4. Ciroze hepatice congestive
Ciroza cardiaca – congestia venoasa cronica a ficatului datorită insuficientei
cardiace globale și pericarditei constrictive ( boala Pick) . Caracteristic în aceasta forma de
22
ciroza este hepatomegalia pulsatila cu absenta sindromului de hipertensiune portală .
Sindromul Budd -Chiari – obstructia venelor suprahepatice de cauze diverse (
congenitala, tromboza, nepolazie, inflamatie). Caracteristic în aceasta forma este
hepatomegalie voluminoasa și dureroasa, ascita, splenomegalie moderata, circulatie colaterala
presternala și absenta refluxului hepato -jugular.
Prognosticu l în aceste ciroze este în funcție de afectiunea cuzala
5.Ciroze hepatice genetice( metal -tezaurismoze)
a) Ciroza hepato -lenticulara( boala Wilson) – mai raspandita în Orientul Mijlociu și
Asia. Este o anomalie genetica ce se caracterizeaza prin absorbtie intestinala crescu ta a
cuprului, cu depunerea excesului de metal la nivelul ficatului și fibroza secundara ( ciroza ).
b) Hematocromatoza idiopatica ( diabetul bronzat ) – boala mai frecventa la barbati
intre 40 -60 de ani. Este o anomalie gentica ce se caracterizeaza prin a bsorbtie intestinala
crescuta a fierului cu depunere a excesului de metal în tesutul cutanat, ficat și pancreas.
II.9. EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Majoritatea cirozelor exiteaza în urmatorii 2 ani de la instalarea ascitei ; dupa 3 ani
supravietuiesc 16%, iar dupa 5 ani 8% , interval scurtat de aparitia complicatiilor.
II.10. COMPLICATII
Ascita – complicația cea mai frecventă a cirozei alcoolice, ascita constă în
acumularea de lich id în cavitatea peritoneală. Deși nu periclitează prognosticul vital pe termen
scurt, ascita este de obicei un semn de ciroza avansată. Poate surveni spontan sau în decursul
unei alte complicații, în special o hemoragie digestiva sau o infecție.
Encefalopatie hepatica – ficatul cirotic nu își poate îndeplini Funcția de eliminare a
toxinelor. Acumulare toxinelor – amoniacul, un produs obținut din metabolismul proteine lor –
poate afecta creierul, ducând la schimbări de dispoziție, de comportament și personalitate
(encefalopatie hepatică). Simptomele encefalopatiei hepatice cuprind pierderea memoriei,
confuzie, schimbări bruste de dispoziție, iar în stadiile avansate, delir și coma .
Icter – în majoritatea cazurilor, icterul este asociat cu o agravare a insuficienței
hepatocelulare, fie spontan, de prognostic nefavorabil, în special dacă este intens și persistent,
fie în decursul altei complicații: hemoragie digestivă, infecție, etc. Totuși trebuie ca utată o
alta cauză: hepatita alcoolica , hepatita virală (B sau C), carcinom hepatocelular, litiaza biliara .
Infecții – sunt relativ frecvente, în special după o hemoragie digestivă. Pacienții cu
23
ciroza sunt în general foarte sensibili la infecții: tuberculoza , infecții urinare , respiratorii,
infecții ale lichidului ascitic, etc. Germenii în cauza sunt deseori bacilii Gram negativi, dar și
pneumococ , stafilococ și uneori bacilul Koch . Infecțiile pot antrena un sindrom hepato -renal ,
hemoliza, fibrinoliza, enc efalopatie hepatică sau hemoragie digestivă și trebuie tratate prompt
cu antibiotice cu spectru larg.
Complicații hematologice – anemie macrocitară, prin carența de acid folic;
microcitară, hipocroma, prin sângerare; sau normocroma, normocitară – prin hemo liza. Poate
surveni o leucopenie (scaderea numarului de leucocite).
Complicatii endocrine – intoleranta la glucoza este frecventa, dar diabetul
insulinodependent este relativ rar. Deseori, exista o insuficienta gonadica: la barbat –
impotenta, atrofie test iculara, pierdere a pilozitatii, ginecomastie (dezvoltare exagerata a
glandei mamare), iar la femei: amenoree (absenta menstruatiei) și sterilitate.
Carcinom hepatocelular – ciroza crește riscul de cancer al ficatului.
Hipertensiune portală – sângele de la nivelul intestinului, splinei și pancreasului este colectat
și transportat la ficat de către o vena numită vena portă.
Hipertensiunea portală survine atunci când scleroza țesuturilor hepatice împiedică
circulația normală la ficat, sângele se acumulează, presiunea sangvină în interiorul venei porte
crește.
II.11. PROFILAXIA
Profilaxia primara consta în combaterea alcoolismului, prevenirea hepatitei virale
acute și tratarea corecta a hepatitei cronice.
Profilaxia secundara – urmareste limitarea complicatiilor ciro zei prin tratamentul
adecvat al acesteia.
II.12 . TRATAMENTUL CIR OZEI HEPATICE
Tratamentul cirozei este complex. Obiectivul său este de a preveni sau încetini
pierderea elasticității țesuturilor hepatice. Deși procesul cirotic este ireversibil, evoluția sa
poate fi încetinită, prin suprimarea imediată și completă, în ca zul unei ciroze alcoolice, a
consumului de băuturi alcoolice. Alimentația joacă un rol important în tratamentul cirozei, în
special în cazurile de ciroza alcoolică. Dieta recomandată este bogată în calorii și nutrienți,
pentru a ajuta celulele hepatice să se regenereze, intrucât majoritatea pacienților cu ciroza
suferă de subnutriție. Tratamentul va consta și în prevenirea sau reducerea complicațiilor:
24
Hipertensiunea portală – este controlata cu ajutorul unor medicamente
antihipertensive (betablocanti).
Retenția de lichide (edeme și ascita ) – uneori evitarea băuturilor ce conțin alcool și a
sării este necesară pentru a reduce acumularea de lichide în membrele inferioare și abdomen.
În caz contrar, sunt prescrise diuretice (spironolactona sau furosemid). Cazurile severe
necesită paracenteză.
Pruritul – sunt prescrise antihistaminice sau alte medicamente (colestiramina) pentru
a reduce pruritul (mancarimile).
Encefalopatia hepatica – lactuloza, un dizaharid sintetic, scade nivelul de amoniac
din sânge prin scăderea absorbției amoniacului și a altor toxine.
Antibioticele pot reduce numărul de bacterii ce produc amoniac și alte toxine.
Insuficiența hepatica – atunci cand ficatul nu își poate îndeplini funcțiile , transplantul hepatic
poate fi singura soluție.
25
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
CIROZA HEPATICĂ
Nursin gul înseamna să ajuti individul , fie acesta bolnav sau sănătos să -și afle calea
spre sănătate sau recuperare, să ajuți in dividul ,fie bolnav sau sănătos , să-și folosească fiecare
acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria,voinț a
sau cunoașterea necesară pentru a o face și să acționeze în așa fel încât să își poarte singur de
grijă cât mai curând posibil .
Îngrijirea este un concept fundamental în nursingul profesionist, este esența
nursingului . În latină "cura " care înseamna a îngriji, a veghea , a ajuta la recuperarea sanatății,
adică îngrijire înseamna a stabilii legături, a lega relații sociale, a fi gata să intri în relație cu
pacientul.
Asistentul medical este pregatit printr -un program de studiu care include promovarea
sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea paciențiilor fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de vârsta în orice unitate sanitară sau în orice situație la nivel de comunitate.
Increderea de sine este o mare bogație pe care o ai atunci când nu ai nimic.
Increderea unui om marcat de suferință și boală ,deci fără voință și putere, care se
încredințează "conștiinței" unui alt om ce poate să i -a asupra sa toata povara neputinței sale și
care merge în întâmpinarea lui pentru a -l asista, a -l îngriji, a-l ajuta, a -l vindeca, a -l mângaia,
a-i alina depresiile. Acesta este asistentul medical.
Pentru asistent medical, pacientul nu este niciodată doar un caz clinic,un individ
anonim căruia îi aplica propiile cunoștinte, ci este un om bolnav față de care tre buie să adopte
o atitudine sinceră, de simpatie în sensul etimologic al cuvântului. Acest lucru cere iubire,
încredere, dăruire, disponibilitate, atenție, dialog ,ascultare ,empatie.
Nu este suficientă priceperea științifică (te hnica medicală) și profesională , este
necesară participarea personală la situații concrete ale fiecărui bolnav.
Pacienții cunoscuți cu ciroza hepatică constituie o categorie specială de bolnavi ,
deoarece această boală , chiar tr atată are un pronostic rezervat , iar acești boln avi au nevoie de
îngrijiri speciale, atât din par tea echipei de îngrijire (medic , asistenta), dar mai ales din partea
familiei .Acesti bolnavi sunt mult mai sensibili din punct de vedere fizic și psihic , sunt mai
vulnerabili la infecții și alte boli supraa daugate.
Asigurarea repausului fizic și psihic – în perioada acută a bolii, pacienții vor fi
26
convinși cu mult tact și amabilitate de către asistentul medical, să respecte repausul absolut
fizic și psihic pentru ca o activitate intensă atât psihică cât și fizică, poate provoca recidive sau
agravare (pacienții nu se vor ridica din pat fară recomandarea medicului, vor respecta cu
strictețe perioadele de mobilizare zilnică, vor evita lecturile sau studiile mai dificile).Poziția
cea mai bună care asigură buna irigare a ficatului este decubitul dorsal.
În cirozele ascitogene, pacientul trebuie lăsat să -și aleagă singur poziția cea mai
comoda, dictata de volumul ascitei.
Repausul va fi obligatoriu la pat – în cirozele decompensate.
În cirozele compensate, repausu l va fi relativ, de 14 ore pe zi, cate o luna repaus
complet la pat.
Asigurarea dietei – alimentația se va face în doze mici, dese, pentru favorizarea
drenajului biliar permanent.
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat în vitamine. Prot einele se
vor da în proporție de 1,5g/kg corp, aportul fiind redus în encefalopatia portală.
Glucidele se vor administra în cantitate de 400g/zi, iar lipidele limitate la 60 -80g/zi,
în special cele de origine vegetală care în ciroza biliară pot crește până la 120g/zi sub formă
de ulei.
Se interzic afumăturile, conservele, mezelurile, brânzeturile, alcoolul.
În ascita se reduce aportul de lichide și regimul va fi hiposodat.
Asigurarea igienei bolnavului și prevenirea infecțiilor – bolnavii cu ciroza hepat ică
fiind sensibili la infecții nu vor fi asezați în saloane cu bolnavii cu angine, stafilococii
cutanate, infecții pulmonare.
Pielea edemațiată necesită atenție deosebită, fiind sensibilă.
Unghiile vor fi tăiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare – în prurit prin
grataj.
Gustul amar va fi îndepărtat prin toaleta cavității bucale. Deoarece bolnavii cu
afecțiuni hepato -biliare pot avea etiologie infecțioasă, se va tine cont de prevenirea infectiilor
intraspitalicesti.
Asistentul medical v a urmări funcțiile vitale (respirație, puls, tensiune arterială,
temperatura), culoarea sclerelor, tegumementele. Se urmărește culoarea scaunelor, urinei,
edemele, modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea. Se recoltează produse
pentru ex amenele de laborator (sânge, urină, lichid de ascită).
Prognosticul bolii este sever în actualul stadiu al terapiei nu se poate vorbi de
vindecări.
27
Diagnosticul de ciroză hepatică se face pe baza datelor chimice și explorărilor de
laborator. Diagnosticul c omplet trebuie să includă: etiologia bolii, aspectul bolii, aspectul
morfologic, gradul disfuncției hepatice, gradul hipertensiunii portale, existența complicațiilor,
existența bolilor asociate. Examenele paraclinice pentru confirmarea diacnosticului sunt:
ecografia abdominala, biopsia hepatica ,esofagscopia.
Rata supraviețuirii bolnavilor cu ciroză hepatică și ascită după 5 ani de la stabilirea
diagnosticului ,este în medie 5 -7%.
Ciroza hepatica are o serie de complicații majore care pun viața pacientului în
pericol: encefalopatia portosistemică, hemoragia digestivă superioară, peritonita bacteriană
spontană, insuficiența renală, adenocarcinomul hepatic.
Pentru supravegherea atentă a bolnavului cu ciroză hepatică, asistentul medical va
avea un rol major.
28
PARTEA SPECI ALĂ
29
MOTIVAȚIA
Am ales această tema deoarece reprezintă un subiect de interes mondial iar numărul
pacienților cu ciroză hepatică este în creștere.
Ciroza hepatică este o boală cunoscută încă din antichitate . În secolul II i.e.n ,Areteus
din Capadochi a descris multe din trăsăturile chimice ale cirozei hepat ice pe care o numește
"skillos" . Dar abia în 1685 este comunicat primul caz chimic de ciroză hepatică (Brown,
Anglia). În 1793 se face legatură cauzală dintre consumul de alcool și ciroza hepatică ,
concomitent cu descrierea ficatului cirotic (Baille).
Denumirea de ciroza a fost introdusă de Lacrence în1919. Ea derivă din grecescul
"killkos" care înseamnă galben -portocaliu și care se referă la granulațiile de cu loare observate
pe suprafața ficatului. Pe lângă alcool există factori multiplii care determină acestă boală:
virusuri,toxine, medicamente, boli imunologice, b oli metabolice și alti factori.
Evoluția cirozei este imprevizibilă, de cele mai multe ori progresivă, agravată de
complicații redutabile. Descoperirea tardivă a bolii și dificultățiile terapeutice fac ca
prognosticul cirozei să fie rezervat. Astfel, pacienții la care este asociată și ascita nu trăiesc
mai mult de 5 ani, iar cei la care boala s -a descoperit în prima faza pot supraviețui și 20 ani.
Prognosticul și evoluția bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru,
pentru că acestea depind de o serie d e variabile: etiologia, stadiul evolutiv al bolii, prezența
unor complicații, răspunsul la tratament.
Ciroza hepatică are o serie de complicații majore care pun viața pacientului în
pericol: encefalopatia portosistemică, hemoragia digestivă superioară, peritonita bacteriană
spontană, i nsuficiența renală, adenocarcinomul hepatic.
Rolul asistentului medical în îngrijirea acestor pacienți este major deoarece pe
măsură ce ciroza și afectarea hepatică se agravează, crește și posibilitatea de a apărea
acumulare de lichid în cavitatea abdomina lă (ascita), sângerare din venele dilatate ale tractului
digestiv (sângerarea variceală), modificări ale funcțiilor mentale ( encefalopatia hepatica ) și
alte complicatii, situații în c are suportul medical este vital.
Partea specială a lucrării cuprinde dou ă subcapitole distincte:
Subcapitol I cuprinde un studiu statistic al cazurilor de ciroz ă hepatică internate pe
secția Gastroenterologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, în perioada 2017 -2018 .
Subcapitol II relevă cinci planuri de măsuri de îngrijire nursing, pentru cinci bolnavi
internați în același spital, cu diagnosticul de ciroză hepatică, care cuprind toate necesitățile de
îngrijire și diagnostic nursing.
30
Subcapitolul I
Material și metodă
Am realizat un studiu o bservațional privind incidența cirozei hepatice în Spitalul
Județean de Urgență Târgu Jiu, pe un lot de 171 pacienți diagnosticați cu ciroză hepatică
internați pe s ecția medicală, în perioada 2017 – 2018 .
În acest studiu am urmărit parametrii:
-dispoziția pe sexe
-în funcție de etiologie
-grupe de vârstă
-mediul de proveniență al pacienților
-în funcție de evoluție
Tabel nr.1 Repartiția lotului în funcție de sex
Sex masculin Sex feminin
Nr. Cazuri 96 45
Procent 68,08% 31,91%
Grafic nr.1
Se observă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin 96 (68,08%) din
totalul numărului de pacienți studiați.
68,08% 31,91%
Sex masculin Sex feminin
31
Tabel nr.2. Repartiția lotului în funcție de mediul de proveniență
Mediu urban Mediu rural
Nr. cazuri 52 119
Procent 30,40% 69,60 %
Grafic nr.2
Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 69,60% din totalul
pacienților studiați.
Tabel nr.3 Repartiția cazurilor în funcție de vârstă
45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 74-84 ani
Nr.
cazuri 122 41 7 1
Procent 71,34% 23,97% 4,09% 0,60%
Grafic nr.3
30,40%
69,60%
Mediu urban Mediu rural
32
Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este 45 -54 de ani, cu un
număr de 122 (71,34%) de cazuri.
Tabel nr.4 Reparti ția cazurilor în funcție de etiologia cirozelor hepatice
Ciroza
alcoolică
(Laennec) Ciroza
alcoolică
(postvirală) Ciroza
biliară Ciroza
toxică Ciroza
nutriționale Ciroza
congestivă Ciroza
genetică
Nr.
Cazuri 92 7 28 37 5 1 1
Procent 53,80% 4,09% 16,37% 21,63% 2,92% 0,58% 0,58%
Grafic nr.4
71,34% 23,97% 4,09% 0,60%
45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 74-84 ani
53,80%
4,09% 16,37% 21,63% 2,92% 0,58%
0,58%
Ciroza alcoolică (Laennec) Ciroza alcoolică (postvirală)
Ciroza biliară Ciroza toxică
Ciroza nutriționale Ciroza congestivă
33
Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu un
număr de 92 (53,80%) de cazuri.
Tabel nr.5 Distribuția cazurilor în funcție de evoluția cirozei hepatice
Ameliorate Decese
Nr. Cazuri 112 59
Procent 65,49% 34,50%
Grafic nr.5
Majoritatea cazurilor au fost ameliorate și anume 1 12 (65,49%) de cazuri din lotul
studiat.
65,49% 34,50%
Ameliorate Decese
34
REZULTATE ȘI DISCUȚII
În urma analizei datelor statistice acumulate am constatat următoarele:
Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este 45 -54 de ani, cu un
numă r de 122 (71,34%) de cazuri.
Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 69,60% din totalul
pacienților studiați.
Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu un
număr de 92 (53,80%) de cazuri.
Se observă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin 96 (68,08%) din
totalul numărului de pacienți studiați.
Majoritatea cazurilo r au fost ameliorate și anume 11 2 (65,49%) de cazuri din lotul
studiat.
Obiectivele stabilite în îngrijirea b olnavi lor cu ciroză hepatică au contribuit la
reintegrarea pacienților în familie și societate, reîntoarcerea pacienților la viața normală.
Pe parcursul spitalizării pacienții au acumulat o serie de cunoștințe care le sunt
folositoare în îngrijirea la domiciliu.
Persoanele cu ciroză hepatică necesită o atenție deosebită, particulară, specială, atât
psihică cât și fizică, de care trebuie să se țină cont în îngrijirea pacienților.
Subcapitolul II
Subcapitolul II relevă cinci planuri de măsuri de îngrijire nursing, pentru cinci
bolnavi internați în același spital, cu diagnosticul de ciroză hepatică , care cuprind toate
necesitățile de îngrijire și diagnostic nursing.
35
CAZUL CLINIC NUMĂRUL I
NUME : L.
PRENUME : I.
VÂRSTA : 54 ani
OCUPAȚIA : Macaragiu
DOMICILIUL : Com. Câlnic, Jud. Gorj
SEXUL : Masculin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNARII : 07.01. 2018
DATA EXTERNĂRII : 15.01.2018
DIAGNOSTIC LA INTENARE :
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
– Encefalopatie hepatică
– Cardiopatie ischemică
– HTA
MOTIVELE INTERNĂRII :
– stare generală alterată
– icter
– mărire în volum a abdomenului
– dureri abdominale
– greață, vărsături
– scaun decolorat
– edeme ale membrelor inferioare
– dispnee la efort mic
– dereglări de comportam ent
ISTORICUL BOLII:
Pacientul , cunoscut cu hepatită cronică cu virus B din 2010 și cu ciroză hepatică de
aproximativ 1 an, este adus de familie la camera de gardă în stare critică (cu dureri
abdominale, greață, vărsături, icter intens, edeme ale membrelor inferioare, disnee la efort
mic) în data de 07.01.2018 și este internat pe secția Gastroenterologie și transferat în ATI,
pentru investigații și tratament.
ANAMNEZA:
a) Antecedente heredo -colaterale: fară importanță
36
b) Antecedente personale:
– hepatită cronică cu virus B din 2010
– ciroză hepatică din 2017
– cardiopatie ischemică de aproximativ 10 ani
c) Condiții de viață și de muncă:
– corespunzătoare
– consumă alcool în mod regulat
d) Comportare față de mediu: tulburări de comportament
EXAMEN CLINIC GENERAL :
– Tegumente și mucoase: icterice
– Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
– Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
– Aparat osteo -articular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
– Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală , murmur vezicular prezent
– Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, HTA stadiul II
– Aparat digestiv: ficat la 2 cm sub rebordul costal, abdomen destins, sensibil la
palpare, scaun decolorat
DATE VARIABILE :
– temperatura: 36,9 grade Celsius
– puls 90 băt ăi / minut
– tensiunea arterială 180 / 90 mmHG
– R: 23 resp. / min
– diureza: 1100 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR :
– Hemoleucogramă: Hb = 11 g/dl, Ht = 32 %, Tr = 140000
– VSH 1h = 8 mm, 2h = 18 mm
– Glicemie 98 mg%
– Uree 50 mg/dl
– Creatinină 1,7 mg/dl
– TGO 153 U/L
– TGP 210 U/L
– GGT 310 U/L
– Bilirubina totală 1,8 mg/dl
– Amilaza sanguină 80 U/L
37
– Fosfatază alcalină 180 U/L
– Colesterol 170 mg/dl
– Trigliceride 70 mg/dl
– Ag HBs pozitiv
– Anti HCV negativ
ALTE EXAMINĂRI :
Ecografie abdominală: ficat mărit, cu ecostructură neomogenă; CVP = 1 4 mm;
colecist cu pereți mult îngroșați, cu aspect de ”dublu contur”; pancreas, rinichi cu aspect
relativ normal; splina mărită cu axul lung 140 mm; lichid de ascită prezent în cantitate mare.
Endoscopie digestivă: esofag cu varice grd. 2; stomac cu aspect de GPH (gastropatie
portal hipertensivă) formă medie; reflux biliar.
Rx pulmonar: desen hiliobazal accentuat bilateral; cord mărit de volum; lamă de
lichid în sinusul costodiafragmatic drept.
CT abdominal: ficat cu dimensiuni crescute, cu structură macro -nodulară, fără
procese înlocuitoare de spațiu; splenomegalie; hipertensiune portală; varice; ascită.
EKG: ritm sinusal 90 / min, modificări difuze de repolarizare, HVS.
Paracenteză: în scop terapeutic și explorator; lichid de ascită – LDH 87, Proteine
transudat 12,7%
TRATAMENT:
– Hepa -Merz 0,5 mg/ml, 4 f/zi
– Vitamina B1, B6, B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 3 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Enap 1,25 mg/ml – 2 f/zi
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 07.01 – 15.01.2018
38
Nevoia
afectată Probleme Obiective
nursing Intervenții nursing Evaluarea
Nevoia de a
respira și de
a avea o
bună
circulație
07.01 -15.01 – dificultăți
respiratorii
datorită ascitei
și anemiei – pacientul să
respire
normal,
spontan
(ameliorarea
dispneei)
– evacuarea
lichidului de
ascită
Rol delegat :
– oxigenoterapie
– administrez tratamentul
recoma ndat de medic
conform FO:
– Hepa -Merz 0,5
mg/ml, 4 f/zi
– Vitamina B1, B6, B12
– câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400
ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250
ml/zi soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg – 2
f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 %
500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 3 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml –
2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Enap 1,25 mg/ml – 2
f/zi
Rol autonom :
– asigurarea unui
microclimat favorabil
– ajut bolnavul să adopte o
poziție care să îi
amelioreze dispneea (cu
trunchiul mai ridicat) – pacientul
internat în
ATI cu o
stare critică,
nu
cooperează și
prezintă:
– puls 90
bătăi / minut,
– tensiunea
arterială 180 /
90 mmHG,
– R: 23 resp. /
min
39
– încurajez bolnavul să se
alimenteze
– pregătesc fizic și psihic
pacientul pentru puncția
abdominală
– monitorizez și notez în
FO Funcțiile vitale la
fiecare 15 min.
– recoltez sânge pentru
analizele de la borator:
– Hemoleucogramă: Hb,
Ht, Tr,
– VSH, Glicemie,Uree,
Creatinină l
– TGO,TGP, GGT,
Bilirubina, Amilaza
sanguină, Fosfatază
alcalină, Colesterol,
Trigliceride, Ag HBs, Anti
HCV
Nevoia de a
bea și a
mânca
07.01 -15.01 – dezechilibru
hidroelectroliti
c cauzat de
vărsături,
durere – pacientul să
fie echilibrat
hidroelectroli
tic, hidratat și
alimentat
corespunzăto
r Rol delegat :
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO
Rol autonom :
– am explicat pacientului
necesitatea hidratării și
alimentării
corespunzătoare
– am prins o linie venoasă
– am montat perfuzie cu
soluții electroli tice – pacientul
este hidratat
parenteral
prin perfuzie
și prezintă
tegumente și
mucoase
hidratate
normal
40
conform FO
– am notat în FO cantitatea
de soluție administrată
– am efectuat bilanțul
hidric
Nevoie de a
fi curat,
îngrijit, de a
proteja
tegumentel e
și mucoasele
07.01 -15.01 – dificultatea în
a-și acorda
îngrijiri de
sănătate și
igienă datoriă
stării generale
alterate – pacientul să
prezinte în
perioada
spitalizării
tegumentele
și mucoasele
curate Rol delegat :
– asigur obiecte de toaletă
proprii, dezinfectate după
folosire
Rol autonom :
– asigur condiții pentru
efectuarea toaletei
generale și locale,
respectând regulile de
asepsie
– tegumente
și mucoase
curate și
integre
Nevoia de a
elimina
07.01 -15.01 – eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic,
manifestata
prin oligurie,
vărsături – bolnavul să
nu mai verse
și sa își reia
diureza
normală Rol delegat :
– am adminstrat
tratamentul medicamentos
conform FO
Rol autonom :
– am rehidratat bolnavul
-am măsurat cantitatea de
urină în 24 de ore
– bolnavul a
urinat 750 ml
Nevoia de a
dormi și a se
odihni
07.01 -15.01 – insomnie
datorită starii
de boală
manifestată
prin somn
agitat,treziri
frecvente – bolnavul să
doarmă bine
și să se
odihnească în
termen de 24
ore Rol delegat :
– am administrat la
indicația medicului
Diazepam 10 mg 1 tb
seara
Rol autonom :
– am liniștit bolnavul din – bolnavul
este neliniștit,
doarme
având somnul
fragmentat
41
punct de vedere psihic; am
asigurat liniștea
Nevoia de a
evita
pericolele
07.01 -15.01 –
vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare
– durere,
posibil risc de
infecții post
paracenteză – bolnavul să
fie
reechilibrat în
24 ore
– diminuarea
durerii
– pacientul să
fie liniștit, să
nu prezinte
complicații și
infecții după
puncți e Rol delegat :
– se administrează
medicamentația pentru
reechilibrarea
hidroelectrolitică conform
FO
– se administreaz ă
Algocalmin fiolă la
recomandarea medicului
pentru calmarea durerii
Rol autonom :
– se comunică cu pacientul
pentru a evalua intensitatea
durerii și a stării generale
– bolnavul
încearcă să se
hidrateze
– în urma
îngrijirilor
acordate,
durerea este
diminuată și
nu prezintă
potențial
infecțios
Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură
07.01 -15.01 – dificultate la
deplasare
datorită
patologiei,
manifestată
prin atonie
musculară – bolnavul să
se poată
deplasa
singur Rol delegat :
– am ajutat bolnavul să
facă ușoare mișcări la
marginea patului, conform
recomandărilor medicului
Rol autonom :
– asigur pat cu somieră
comodă, lenjerie curată,
salon aerisit
– pacientul
acceptă și
cooperează
Nevoia de a
se îmbrăca
și a se
dezbrăca
07.01 -15.01 – dificultate de
a se îmbraca și
a se dezbraca
datorită
slăbiciunii – bolnavul să
se poată
îmbrăca și
dezbraca
ajutat Rol autonom :
– am încurajat și ajutat
bolnavul să se îmbrace și
să se dezbrace – pacientul
participă cu
greutate la
schimbarea
pijamalelor
42
manifestată
prin apatie
Nevoia de a
comunica
07.01 -15.01 – comunicare
ineficientă
datorită
patologiei
manifestată
prin neliniște – bolnavul să
comunice cu
echipa
medicală Rol autonom :
– am liniștit bolnavul
– i-am explicat importanța
colaborării cu echipa
medicală – bolnavul
devine mai
liniștit și
începe să
comunice cu
personalul
medical
Nevoia de a
fi preocupat
în vederea
realizării
07.01 -15.01 – neput ința
datorită stării
de boală
manifestată
prin apatie,
tristețe – bolnavul să
fie preocupat
de
recuperarea
capacităților
fizice Rol autonom :
– i-am explicat importanța
deciziilor și a încrederii ce
trebuie să o aibă și a stimei
de sine – bolnavul
dorește
însănatoșirea
Nevoia de a
se recrea
07.01 -15.01 – neplăcerea în
a efectua
activități
recreative
datorită
anxietații
manifestată
prin
inactivitate,
tristețe – bolnavul să
își
depășească
starea
anxioasă Rol autonom :
– am încercat sa înlătur
tristețea bolnavului – bolnavul
prezintă
interes pentru
a se recrea
Nevoia de a
învăța cum
să își
păstreze
sănătatea
07.01 -15.01 – dificultate în
a invăța
datorită
anxietății
manifestată
prin
nesiguranță și
cunoștințe – bolnavul să
aibă
cunoștințe
despre boală Rol delegat :
– am discutat cu pacientul
despre regimul igieno –
dietetic recomandat de
medic
Rol autonom :
– i-am adus l -a cunoștință
pacientului importanța – bolnavul
manifestă
interes pen tru
regimul
alimentar și
stilul de viață
adecvat
43
insuficiente repectării recomandărilor
medicale în vederea
însănătoșirii
Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale
după modelul ,,Virginiei Henderson’’ bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
EVOLUȚIE : favorabilă
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări: Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a respira și a avea o buna
circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a avea o buna
postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se imbraca și dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine temperatura
corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine tegumentele
curate și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 2
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 1 1 1
12. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
13. Nevoia de a învăța cum să își păstreze
sănătatea 3 2 1 1
Total 31 22 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată
44
– regim igieno -dietetic: hiposodat; fără prajeli, grăsimi, conserve, alcool și băuturi
carbogazoase . Se recomandă fructe și legume proaspete.
– tratament medicamentos c u:
Controloc 20 mg – 1 tb/zi
Lagosa 1 cp/zi
Stoptoxin Forte 1 cp/zi
Diurex 1 cp / 2 zile
– evitarea efortului fizic și psihic
– control de specialitate la 2 luni, cu analize de laborator ( transaminaze hepatice,
electroforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare viremie) și
ecografie abdominală
CAZUL CLINIC NUMĂRUL II
NUME : B.
PRENUME : D.
VÂRSTA : 57
OCUPAȚIA : Pensionar
DOMICILIUL : Sat. Câlnic, Jud. Gorj
SEXUL : Feminin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNARII : 01.03.2018, ora 22
DATA EXTERNĂRII : 16.03.2018
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
– Insuficiență cardiacă clasa funcțională 2/3
– Fibrilație atrială
MOTIVELE INTERNĂRII:
– stare generală alterată
– icter intens
– dureri abdominale, mărire în volum a abdomenului
45
– constipație
– scaun decolorat
– dispnee la efort mic, precordialgii
– edeme gambiene, palpitații
ISTORICUL BOLII:
Bolnava în vârstă de 57 ani este a dusă cu salvarea la serviciul de urgență al
Spitalului Județean de Urgență Tg.Jiu iar din afirmațiile aparținătorilor reiese că aceasta a
acuzat dureri abdominale în urmă cu 3 zile, mărire în volum a abdomenului, icter intens,
astenie, greață, dispnee la e fort mic, precordialgii, edeme gambiene, palpitatii, motiv pentru
care s -a solicitat salvarea. Pacienta nu cooperează.
În serviciul de Urgență este consultată de medicul cardiolog de gardă și de medicul
gastroenterolog și este internată în Spitalul Jude țean de Urgență Tg. Jiu – secția
Gastroenterologie și transferată apoi în secția ATI.
ANAMNEZA:
a) Antecedență heredo -colaterale: fără importanță
b) Antecedente personale ( fiziologice, patologice)
– Hepatită cronică din 2010
– Fibrilație atrială din 2011
c) Condiții de viață și de muncă:
– corespunzătoare
– consumă alcool
d) Comportare față de mediu: relativ bună
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente și mucoase: icteric e
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteoarticular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular
prezent
Aparat cardio -vascular:
– șoc apexian în spațiul intercostal stâng
– zgomote cardiace aritmice
Aparat digestiv:
46
– ficat la 2 cm sub rebordul costal, abdomen suplu sensibil la palpare, constipație
DATE VARIABILE :
– temperatura: 36,8 grade Celsius
– puls: 85 băt ăi/minut
– tensiune arterială: 110/60 mm Hg
– R: 24 resp/min
– diureza: 1200 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
Hemoleucograma: Hb=11 g/dl, Ht=34 %, Tr=120.000 mmc
VSH: 1h=8 mm, 2h=12 mm
Glicemie: 78 mg/dl
Uree: 50 mg/dl
Creatinină: 1,3 mg/dl
Bilirubina totală: 1,3 mg/dl
Gama GT: 102 U/L
TGO=95 U/L
TGP=150 U/L
Fosfatază alcalină: 175 U/L
Amilază sanguină: 110 U/L
Colesterol: 150 mg/dl
Trigliceride: 65 mg/dl
Ag HBs: negativ
Anti HCV: pozitiv
Alte examinări :
Paracenteză : în scop diagnostic și terapeutic
Ecografie abdo minală :
Ficat mărit de volum cu structură neomogenă. CVP=14 mm. Colecist cu perete
dedublat cu sediment biliar. Rinichi drept, rinichi stâng fără dilatații caliceale, fără calculi.
Pancreas normal. Splenomegalie 13,5 cm cu splina accesorie de apr oximativ 1,5 cm cu
dilatații venoase în hil. Lichid de ascită în cantitate mică, perihepatic, perispelenic și în spațiul
Douglas.
Endoscopie digestivă superioară :
– Esofag cu varice gr. II, stomac cu aspect de GPH ( gastropatie portal hipertensivă ) form ă
severă. Pe fața anterioară a D1 două ulcerații de 0,4 cm . Reflux biliar.
47
Rx pulmonar :
În câmpul pulmonar drept, reactivă lichidiană, ce se întinde până la nivelul intercostal C5.
Desen peribronhovascular discret accentuat pe stânga. Cord moderat mărit pe seama VS.
EKG – FA cu 85 bătăi /min. AQRS 0 grd, modificări difuze de repolarizare.
Tratament :
Pacienta este în tratament cu Peginterferon alfa -2a (Pegasys) – 180 μ g/săptămână,
timp de 6 luni și Ribavirină 1000 mg/zi.
– Vitamina B1, B6, B12- câte 1 fiola/zi
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Glucoză 20% – 400ml/zi
– Furosemid 40 mg 1/zi
– Cefort 1 g la 12 ore i.v
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon /zi
– No-spa 2 ml 3 f /zi
– Arnetin 2 ml 3 f / zi
– Metoclopramid 2 ml 2 f/ zi
– Digo xin 2 ml 1f/zi
– Dipiridamol 2 ml 1 f/zi
– Diazepam 10 mg 1 tb /seara
48
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 01.03 – 16. 03.2018
Data Nevoi
fundamentale Diagnostic nursing Obiective Intervenț iile asistentei
medicale în mod autonom și
delegat Evaluare
01.03 –
02.03.2018
COMPARTI
MENT ATI Nevoia de a
respira și a avea
o bună circulație – dispnee datorită
dezechilibrului
hidroelectrolitic
manifestată
prin tahipnee – reechilibrarea
hidro electrolitică
– pacienta să
respire normal în
termen de 2 zile – se asigura confortul și o poziție
care să asigure o bună respirație
– am administrat medicația
indicată de medic :
– Vitamina B1, B6, B12 – câte 1
f/zi
– Arginină -sorbito l -250 ml/zi
soluție perfuzabilă
– Glucoză 20% – 400ml/zi
– Digoxin 2 ml 1f/zi
– Dipiridamol 2 ml 1 fiola/zi
– Furosemid 40 mg – 1/zi
– Cefort 1 g la 12 ore i.v
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml
– 1 flacon /zi
– No-spa 2 ml 3 f /zi
– Arnetin 2 ml 3 f / zi bolnava este tahipneică
P=85puls/min
TA=110/60mmHg
R=24/min
Hemoleucograma: Hb=11 g/dl,
Ht=34 %, Tr=120.000 mmc
VSH: 1h=8 mm, 2h=12 mm
Glicemie: 78 mg/dl
Uree: 50 mg/dl
Creat inină: 1,3 mg/dl
Bilirubina totală: 1,3 mg/dl
Gama GT: 102 U/L
TGO=95 U/L
TGP=150 U/L
Fosfatază alcalină: 175 U/L
Amilază sanguină: 110 U/L
49
– Metoclopramid 2 ml 2 f/ zi
– am recoltat analizele medicale
recomandate de medic Colesterol: 150 mg/dl
Trigliceride: 65 mg/dl
Ag HBs: negativ
Anti HCV: pozitiv
Nevoia de a bea
și a mânca alimentatie inadecvata
datorită alterarii
parenchimului hepatic
manifestata prin
greata, varsaturi bolnava sa
repecte regimul
igieno -dietetic
-sa nu aiba greata
și sa nu manance
în termen de 4-5
zile -am explorat preferintele
bolnavei în ce priveste
alimen tatia
-am administrat tratamentul
medicamentos -bolnava nu se acomodeaza regi –
mului igienicodietetic, prezinta
greturi
Nevoia de a
elimina -eliminare inadecvata
datorită procesului
patologic, manifestata
prin oligurie, varsaturi -bolnava sa nu
mai verse în
termen de 24 ore
și sa isi reia
diureza normala
în termen de 3 -4
zile -am rehidratat bolnava
-am masurat cantitatea de urina
în 24 de ore
-am adminstrat tratamentul
medicamentos bolnava a urinat 700 ml
Nevoia de a
dormi și a se
odihni insomnie datorită
starii de boala
manifestata prin somn bolnava sa
doarma bine și sa
se odihneasca în am linistit bolnava din punct de
vedere psihic; am asigurat -bolnava este nelinistita, doarme
avand somnul fragmentat
50
agitat,treziri frecvente termen de 24 ore linistea
am administrat la indicatia
medicului Diazepam 10 mg 1 tb
seara
Nevoia de a
evita pericolele vulnerabilitate fata de
pericole datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare bolnava sa fie
reechilibrata în 24
de ore rehidratarea hidroelectrol itica,
asigurarea igienei personale și în
salon bolnava incearca sa se hidrateze
03.03.2018
COMPARTI
MENT ATI Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație dispnee datorită
ascitei -reechilibrarea
hidroelectrolitica
-pacienta sa
respire normal în
termen de 24ore se alimenteaza pacienta
cu lichide reci în cantitate mica
și des
-se asigura confortul și o pozitie
care sa asigure o buna respiratie;
-am administrat medicatia
indicata de medic bolnava este tahipneica
P=76puls/min
TA=110/60mmHg
R=20/min
Nevoia de a bea
și de a mânca alimentatie inadecvata
datorită alterarii
parenchimului hepatic bolnava sa
repecte regimul – am explicat bolnavei regimul
igienodietetic bolnava nu se acomodeaza regi –
mului igienodietetic, prezinta
greturi
51
manifestata prin
greata, varsaturi igieno -dietetic
sa nu aiba greata
și sa nu manance
în termen
de 3-4 zile – am administrat des ceai rece pe
cale orala
– am explorat preferintele bolna –
vei în ce priveste alimentatia
– am administrat tratamentul
medicamentos
Nevoia de a
elimina -eliminare inadecvata
datorită procesului
patologic manifestata
prin oligurie varsaturi -bolnava sa nu
mai verse în
termen de 24 ore
și sa isi reia
diureza normala
în termen 2-3 zile am rehidratat bolnava
am masurat cantitatea de urina în
24 de ore
am adminstrat tratamentul
medicamentos bolnava a urinat 900 ml
Nevoia de a se
mișca și de a
avea o bună
postură dificultate la deplasare
datorită patologiei
manifestata prin
atonie musculara bolnava sa se
poată deplasa
singur ă am invatat -o sa pastreze repausul
fizic și psihic bolnava se deplaseaza singură
Nevoia de a
dormi și a se
odihni insomnie datorită
starii de boala,
manifestata prin somn
agitat, treziri frecvente bolnava să
doarm ă bine și sa
se odihneasca am linistit bolnava din punct de
vedere psihic; am asigurat
linistea bolnava este linistita, doarme
avand somnul linistit
52
– am administrat Diazepam 10
mg 1 tb /seara
Nevoia de a se
îmbrăca și a se
dezbrăca dificultate de a se
imbraca și a se
dezbraca datorită
slabiciunii manifestata
prin apatie bolnava sa se
imbrace singura am incurajat -o și am ajutat -o sa
se imbrace și sa se dezbrace bolnava se imbraca cu greutate
Nevoia de a fi
curat, îngrijit și
de a proteja
tegumentele dificultatea de a fi
ingrijita datorită
slabiciunii manifestata
prin dezinteres bolnava sa se
ingrijeasca
singura rehidratarea bolnavei;
incurajarea bolnavei bolnava se ingrijeste singura
Nevoia de a
evita pericolele vulnerabilitate fata de
pericole datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare bolnava sa fie
reechilibrata rehidratarea hidroelectrolitica,
asigurarea igienei personale și în
salon bolnava incearca sa se
ingrijeasca și sa se rehidrateze
Nevoia de a
comunica comunicare ineficienta
datorită
dezechilibrului
manifestata prin
neliniste bolnava sa
comunice cu
echipa medicala am linistit bolnava;
i-am explicat importanta
colaborarii cu echipa medicala; bolnava este linistita și comunica
cu personalul și cu ceilalti
pacie nti
53
am antrenat -o în discutie
Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării neputinta datorită
dezechilibrului
manifestata prin
apatie,tristete bolnava sa fie
preocupata de
recuperarea
capacitatilor
fizice i-am explicat importanta
deciziilor și a increderii ce
trebuie sa o aiba și a stimei de
sine bolnava face aprecieri obiective
Nevoia de a se
recrea neplacerea în a efectua
activitati recreative
datorită anxietatii
manifestata prin
inactivitate ,tristete bolnava sa nu fie
trista, sa se poata
recrea am explorat placerile pacientei
în activitatile recreative
am incercat sa inlatur tristetea
bolnavei bolnava prezinta interes pentru
a se recrea
Nevoia de a
învăța cum să își
păstreze
sănătatea dificultate în a invata
datorită anxietatii
manifestata prin
nesiguranta și
cunostinte insuficiente bolnava sa aiba
cunostinte despre
boala am explorat nevoile de
cunoastere ale bolnavei
am discutat cu bolnava despre
boala bolnava citeste brosuri și este
interesata sa se documenteze
despre regimul alimentar
04.III.2018 –
16.III.2018 Nevoia de a
respira și de a
avea o bună
circulație dispnee pacienta sa
respire normal se alimenteaza pacienta cu
lichide reci în cantitate mica și
des
se asigura confortul și o pozitie bolnava respira bine
P=72puls/min
TA=115/65mmHg
R=18/min
54
care sa asigure o buna respiratie
am administrat medicatia
indicata de medic
Nevoia de a bea
și a mânca alimentatie inadecvata
datorită alterarii
parenchimului hepatic bolnava sa
repecte regimul
igieno -dietetic
sa nu aiba greata
și sa manance
regim am explicat bolnavei regimul
igieno -dietetic
am administrat des ceai rece pe
cale orala
am explorat preferintele bolna –
vei în ce priveste alimentatia
am administrat tratamentul
medicamentos bolnava nu se acomodeaza
regimului igieno -dietetic,
prezinta greturi
Nevoia de a
elimina eliminare inadecvata
datorită procesului
patologic manifestata
prin oligurie varsaturi bolnava sa nu mai
verse și sa isi reia
diureza normala
în termen 1-2 zile am rehidratat bo lnava
am masurat cantitatea de urina în
24 de ore
am adminstrat tratamentul
medicamentos bolnava a urinat 1100 ml
55
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La externare
1. Nevoia de a respira și a avea
o buna circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și
hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 1 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se
odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a
avea o buna postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se imbraca și
dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine
temperatura corpului în limite
normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine
tegumentele curate și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 2 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu
semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica
religia 1 1 1 1
56
Evoluție – favorabilă
Recomandare :
– tratament permanent la domiciliu cu :
– Lagosa 150 mg 2 drajeuri /zi
– Fortificat forte 750 mg capsule 2/zi
– Omez 20 mg 1cp /zi
– Durex 1 cp / 2 zile
– Metoprolol 5 mg 1 cp / zi
– fără alcool și tutun
– evită eforturile fizice, stresul
– dietă fără grăsimi, prăjeli, conserve
– se recomanda fructe și legume proaspete
-control de specialitate la 3 luni, cu analize de laborator ( transaminaze hepatice,
elect roforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare viremie) și ecografie
abdominală
CAZUL CLINIC NUMĂRUL III
Pacient : L.A.
Vârsta : 61 de ani
Sex: Masculin
Ocupația: Paznic
Domiciliu : Mun. T ârgu Jiu , Jud. Gorj
Data internării : 5.02.2018
Data externării : 9.02.2018
Diagnostic la internare :
Ciroză hepatică de etiologie etanolică. Ulcer varicos gambă dreaptă infectat
Diagnostic la 72 ore :
Ciroză hepatică de etiologie etanolică decompensată portal și parenchimatos
Insuficiență cardiacă clasa III N YHA
Cardiomiopatie toxică
57
Ulcer varicos gambă dreaptă infectat
Diagnostic la externare : Decedat
Cauza directă : Stop cardio -respirator
Stări morbide inițiale : Insuficiență cardiacă clasa III NYHA, obezitate morbidă
Alte stări morbide importante :
Insuficien ță circulatorie
Insuficiență hepatică
Insuficiență renală acută
Septicemie
Insuficiență neurologică
Motivele internării :
– febra (38 C)
– alterarea starii generale
– dureri abdominale
– senzație de greață
– frison
– dispnee
– edeme masive ale membrelor inferioare, mai accentuate la nivelul gambei drepte –
eritem
– leziuni cu pierdere de substanta acoperite de secretii pultacee la nivelul gambei
drepte
Antecedente heredo -colaterale : fără importanță pentru starea actuală
Antecedente pe rsonale : ciroza hepatica de etiologie etanolica (2014) în evoluție
decompensată portal și parenchimatos, HTA, ICC cls.III NYHA, cardiomiopatie toxica.
Condiții de viață și de muncă : salariat, locuiește singur, consumator cronic de alcool,
fumător nu re spectă regimul igienodietetic de protecție hepatică și cardiacă și tratamentul.
Istoricul bolii:
Pacientul cunoscut ca etilic, este găsit în starea gravă de către fiul lui în dimineața
zilei de 5.02.2018 și este prezentat la camera de gardă.
Este inter nat pe sectia Gastroenterologie – transferat în ATI
EXAMENUL CLINIC:
Talie – 180 cm
Greutate – 130 kg
– stare generală gravă, obezitate morbidă,
58
– febril ( T= 38șC);
– facies suferind;
– icter sclerotegumentar;
– tegumente palide, steluțe vasculare disemina te, numeroase leziuni pustuloase la nivelul
tegumentului abdomenului și membrelor inferioare
– leziuni cu pierdere de substanță la nivelul gambei drepte;
– edeme ale membrelor inferioare, mai accentuate la nivelul gambei drepte;
– murmur vezicular diminuat bilateral.
TA= 160/80 mmHg, AV= 100/min,
– semnul Homans pozitiv la nivelul membrului pelvin drept, impotență locală funcțională;
– abdomen mărit de volum, ascită în cantitate mare, tranzit intestinal încetinit (un scaun la 5
zile);
– ficatul și splina nepalpabile din cauza lichidului de ascită în cantitate mare;
– tremor, somnolenta.
Examene de specialitate:
Rx. Pulmonar: fără focare congestive, desen hilar și infrahilar accentuat bilateral, cord
global mărit.
Radiografia abdominala simplă :
– fără nivele hidroaerice, fără pneumoperitoneu, aerocolie marcată.
Ecografie abdominală :
– ecostructura granulară, ecogenitate crescută, aspect marcat steatozic,
– rinichi de dimensiuni normale;
– lichid liber în cantitate mare perihepatic, în spațiul Mori sson, intersplenorenal,
perisplenic, Douglas, interileal;
– splină marită în dimensiuni(18 mm);
EKG:
– ritm sinusal, frecvența : 100/min, axul QRS la + 30°, modificări difuze de
repolarizare ( unda T aplatizată în teritoriul inferior, segment ST subde nivelat aproximativ 0,6
mm în teritoriul lateral).
Laborator:
– trombocitopenie (81 000/mmc),
– sindrom de colestaza (fosfataza alcalina: 503,7 U/l, BT= 120,60 mmol/l, BD= 71,3mmol/l);
– citoliza hepatica (GPT= 70 U/l, GOT= 120 U/l);
– sindrom inflamator : (VSH= 80 mm/h, Proteina C reactiva pozitiva);
59
– indicele de protrombina= 25,5%, INR= 2,5;
– titru ASLO= 509 U/ml;
– paracenteza exploratorie – negativa;
MEDICAȚIA 05.02 – 09.02.2018
Miofilin 10 mlx3/zi
Penicilină 1.000.000 U.I/6h
Metoclopramid 10 mg -1/zi
Bromoval -1/zi
ACC 3 ml 2/zi
X-Presol 5 mg -2/zi
Diurex 50 mg -3/zi
Teotard -3/zi
Algocalmin – 1g/2ml x 2/zi
NaCl 0.9% – 2/zi
Glucoză 5% – 3/zi
Ringer – 500mlx2/zi
Perfalgan – 100ml 2/zi
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING 05.02 – 09.02.2018
Data Nevoia
fundamental ă
afectată Problema de
dependență Obiective Intervenții proprii
și delegate Evaluare
60
5-7.02.
2018
Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație dispnee, tuse
productivă,
anxietate,
expectorație
mucopurulentă
– hipertermie
pacientul să
respire fără
dificultate
pacientul să
aibă un ritm
respirator
regulat
-pacientul să
prezinte o
temperatură
corporală în
limite
normale
reechilibrare
învaț pacientul să
facă exerciții
respiratorii
educ pacientul să
tușească și să
expectoreze
învaț pacientul să
încerce să diminueze
cantitatea de alcool,
apoi să renunțe
administrez
medicația
dispneea se
ameliorează
pacientul
expectoreaz
ă cu success
pacientul nu
este receptiv
5-7.02
2018 Nevoia de a
bea și de a
mânca -greturi,
vărsături -pacientul să
nu prezinte
greturi
/vărsături
– pacientul să
prezinte
micțiuni
fiziologice – alcătuiesc
pacientului un regim
alimentar hiposodat,
Hipocaloric,
semilichid -pacientul
este de
acord cu
regimu l
alimentar
5-7.02
2018 Nevoia de a
elimina -oligurie – administrez
tratamentul diuretic – Funcția
renală se
degradează
5-7.02
2018 Nevoia de a se
mișca și a avea
o bună postură – dificultate în a
se mișca
– edeme – mobilizarea
pacientului
– diminuarea
edemelor – ridic pacientul la
marginea patului
– administrez
tratamentul diuretic – pacientul
refuză
mobilizarea
Nevoia de a -și
menține – hipertermie
– hiperpirexie – reducerea
temperaturii – administrez
antitermice – inițial
frebra se
61
temperatura
corpului în
limite normale la limitele
normale reduce apoi
devine
hiperpirexie
urmată de
instalarea
sepsisului
Nevoia de a fi
curat și a
proteja
tegumentele și
mucoasele – leziuni cu
potențial de
complicații –
sepsis – tratarea
plăgilor,
prevenirea
complicațiilor – efectuez toaleta și
pansamentul plăgii – pacientul
devine
septic
8.02.20
18
9.02.20
18 Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație -hipotensiune
arterială
– stop
cardiorespirator reechilibrare
reanimare transfer pacientul în
secția A.T.I.
– ajut medicul la
resuscitarea cardio –
respiratorie starea
pacientului
devine
critică
pacientul
decedează
CAZUL CLINIC NUMĂRUL IV
NUME : R.
PRENUME : M.
VÂRSTA : 47 ani
OCUPAȚIA : Casnică
DOMICILIUL : Sat. Ciuperceni Jud. Gorj
SEXUL : Feminin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNARII : 28.05.2018
62
DATA EXTERNĂRII : 06.06.2018
DIAGNOSTIC LA INTE RNARE :
– Ciroză hepatică decompensată vascular și parenchimatos
MOTIVELE INTERNĂRII :
-dureri abdominale,
-mărire în volum a abdomenului
– icter intens;
ANAMNEZA :
a) Antecedență heredo -colaterale: fără importanță;
b) Antecedente personale ( fiziologice, patologice);
– Rujeolă în copilărie;
– Apendicectomie la 10 ani;
– Menarhă l a 13 ani;
– Ciclu regulat.
c) Condiții de viață și de muncă: – corespunzătoare;
d) Comportare față de mediu: – bună.
ISTORICUL BOLII :
Pacienta prezintă dureri în hipocondrul drept, sub rebordul costal, grețuri, astenie
fizică și psihică, inapetență, motiv pe ntru care s -a internat în Spitalul Județean de Urgență Tg.
Jiu – secția Gastroenterologie și transfertă apoi în secția ATI.
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente și mucoase: palide
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteoarticular: integru din punct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular
prezent
Aparat cardio -vascular:
– șoc apexian în spațiul intercostal stâng
– zgomot e cardiace ritmice
Aparat digestiv :
– ficat de 4 cm sub rebordul costal, abdomen suplu sensibil la palpare, constipație.
Aparat renal:
– loje renale libere
63
DATE VARIABILE :
-temperatura: 37,1 grade Celsius
-puls: 80 bătăi/minut
-tensiune arterială: 130/65 mm Hg
-scaun: 1 la 2 -3 zile
– diureza: 1200 ml
-apetit: diminuat
INVESTIGAȚII DE LABORATOR :
Hemoleucograma: – Hb=13.2gr%, Ht=40%, Tr=112.000
VSH: 1h=3mm, 2h=7mm
Glicemie: 90 mg%
Uree: 26mg%
Bilirubina totală: 0,59 mg/dl
TGO=84 UI/I
TGP=150 UI/I
Fosfataza alcalină: 142 U/L
Amilaza sanguină: 8 U/L
Colesterol: 199 mg/dl
Trigliceride: 70 mg/dl
Ag HBs- negativ
Ac anti VHC – pozitiv
ALTE EXAMINĂRI :
Puncția biopsică evidențiază hepatita cronică HAL 8 și Ag HBS negativ.
Ecografie abdominală: ficat cu contur neregulat, ecostructură microgranulară,
hiperecogenă, neomogenă. Colecist cu pereți îngroșați.. VP= 11 mm. CBP = 7 mm. Rinichi cu
IP păstrat. Splin ă cu ax lung = 134 mm. Vezică urinară normală.
Rx pulmonar: desen peribronhovascular accentuat pe dreapta, transparență
pulmonară diminuată. Reacție lichidiană în sinusul costofrenic cu tendința la închistare.Cord
în limitele vârstei.
Endoscopie digestivă superioară: esofag cu varice esofagiene gr. III . Stomac cu
mucoasă cu aspect de gastropatie portal hipertensivă (GPH ) formă medie și o ulcerație de 0,4
cm la nivelul feței anterioare a antrului. D1 și D2 fără modificări.
TRATAMENT :
– Vitamina B1 2 ml – 1 fiolă / zi
64
– Vitamina B6 2 ml – 1 fiolă /zi
– Silimarină 70 mg – 3 cp/zi
– Furosemid – 2 ml – 1fiolă/zi
– Dulcolax 5 mg – la nevoie 2 tb /seara
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi soluție perfuzabilă – 1 flacon /zi
– Glucoză 5% – 500ml/zi
– No-spa 2 ml 2 fiole / zi
– Arnetin 2 ml 2 fiole / zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml 1 fl /zi
– Ampicilină 1 g la 8 ore i.v
– Fitomenadiona 1 ml 1 fiolă /zi
– Etamsilat 2 ml 1 fiolă / zi
– Controloc 40 mg 1fiolă /zi
65
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 28.05 – 06.06.2018
Nevoia
fundamentală Problema de
dependență Obiective Interven țiile asistentei medicale în mod autonom
și delegat Evaluare
Nevoia de a
respira și a avea
o bună
circulație
-dificultăți
respiratorii datorită
ascitei și anemiei. -ameliorarea dispneei.
-evacuarea lichidului de
ascită.
– asigurarea unui microclimat favorabil
– ajut bolnava să adopte o poziție (cu trunchiul mai
ridicat) care să -i amelioreze dispneea
– încurajez bolnava să se alimenteze
– regim de cruțare hepatică
-reechilibrare hidroelectrolitică și acido -bazică
-pregătesc fizic și psihic pacienta pentru puncția
abdominală,
– administrez tratamentul recomandat de către
medic. -pacienta internata
în ATI cu o stare
precomatoasa nu
coopereaza
-riscul deteriorării
stării generale. -recăpătarea stării de
sănătate – respect regulile de asepsie în efectuarea tehnicilor
de investigație și tratament
– respect circuitele intraspitalicești pentru a preveni
transmiterea bolii.
– urmăresc Funcțiile vitale și vegetative și le
consemnez în foaia de temperatură la fiecare 15
minute
-recoltez produse biologice și patologice pentru -pacienta nu
prezintă agravarea
bolii.
-Hemoleucograma:
– Hb=13.2gr%,
Ht=40%,
Tr=112.000
-VSH: 1h=3mm,
66
examenul de laborator : Hemoleucograma, Hb,
Ht , Tr ,VSH , Glicemie, Uree, Bilirubina totală,
TGO, TGP, Fosfataza alcalină, Amilaza sanguină,
Coleste rol, Trigliceride, Ag HBs- negativ , Ac anti
VHC – pozitiv
– respect și asigur igiena generală și individuală în
salon și secție.
– asigur lenjerie de pat și corp curate, schimbată ori
de câte ori este nevoie
-administrez medicație antispastică, hepatolitică și
hepatoprotectoare, antivomică prescrisă de medic
respectând doza și ritmul.
– Vitamina B1 2 ml – 1 fiolă / zi
– Vitamina B6 2 ml – 1 fiolă /zi
– Silimarină 70 mg – 3 cp/zi
– Furosemid – 2 ml – 1fiolă/zi
– Dulco lax 5 mg – la nevoie 2 tb /seara
– Arginină -sorbitol -250 ml/zi soluție 2h=7mm
-Glicemie: 90 mg%
-Uree: 26mg%
-Probe hepatice:
-Bilirubina totală:
0,59 mg/dl
-TGO=84 UI/I
-TGP=150 UI/I
-Fosfataza alcalină:
142 U/L
-Amilaza sănguină:
8 U/L
-Colesterol: 199
mg/dl
-Trigliceride: 70
mg/dl
Ag HBs- negativ
Ac anti VHC –
pozitiv
67
perfuzabilă – 1 flacon /zi
– Glucoză 5% – 500ml/zi
– No-spa 2 ml 2 fiole / zi
– Arnetin 2 ml 2 fiole / zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml 1 fl /zi
– Ampicilină 1 g la 8 ore i.v
– Fitomenadiona 1 ml 1 fiolă /zi
– Etamsilat 2 ml 1 fiolă / zi
– Controloc 40 mg 1fiolă /zi
Nevoia de a se
alimenta
-deficit alimentar. -să se poată alimenta și
hidrata normal. – explic pacientei necesitatea menținerii repausului
digestiv până la dispariția simptomelor.
-supraveghez și asigur necesarul hidric și alimentar
corespunzător (sucuri proaspete, ceaiuri, fructe,
compoturi, dulceață, biscuiți, pâine prăjită, supe,
zarzavat ).
-administrez medicație antispastică și antivomă,
respectând,doza și medicația. -pacienta începe să
coopereze cu echipa
medicală din ATI
– pacienta înghite
ceaiurile
administrate cu
lingurita de asistenta
medicala
68
Anxietate -recăpătarea forțelor
fizice. – discut cu pacienta, o încurajez, îi explic și caut să
o conving că îngrijirile primite vor fi bune, echipa
de intervenție este foarte bună, este competentă.
– instalez bolnava într -un salon cu bolnave cu
aceeași afecțiune. -pacienta comunică,
acceptă îngrijirile
medicale.
Nevoia de a
elimina
Eliminări
defectuoase. -normalizarea
eliminărilor. – discut cu pacienta și îi explic să nu se
împacienteze pentru că starea respectivă este
tranzitorie, respectând regimul igieno -dietetic în
câteva zile eliminările se vor normaliza.
– administrez medicație antispastică. -tranzitul intestinal
se reia.
-pacienta prezintă
stare de bine și va fi
transferata pe secția
Gastroenterologie
Nevoia de a -și
păstra postura
Deficit al posturii.
-să se poată deplasa
normal. – explic pacientei necesitatea menținerii repausului
la pat în poziție de decubit dorsal.
– asigur pat cu somieră comodă, lenjerie curată,
salon aerisit.
– îi facilitez bolnavei activități recreative ( reviste și
ziare). -pacienta acceptă și
colaborează.
Nevoia de a se
odihni Crește necesitatea
odihnei diurne și
nocturne -revenirea la starea
fiziologică dinaintea
bolii. – instalez pacienta într -un salon liniștit, bine aerisit,
cu semiobscuritate, pat comod.
– mențin liniștea estompând zgomotele din timpul -pacienta se
odihnește suficient.
69
activității diurne ( curățenie, administrarea mesei, a
tratamentului)
– administrez medicație sedativă respectâ nd doza și
ritmul prescris de medic.
Nevoia de a -și
păstra
tegumentele
integre Dificultatea
menținerii
tegumentelor curate.
-să-și poată menține
tegumentele și mucoasele
curate. – asigur condiții pentru efectuarea toaletei generale
și locale respectând regulile de asepsie, obiecte de
toaletă proprii, dezinfectate după fiecare folosire. -tegumente și
mucoase curate și
integre.
70
Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după
modelul ,,Virginiei Henderson’’ bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a respira și a avea o buna
circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 3 2 2 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a avea o buna
postura 3 2 1 2
6. Nevoia de a se imbraca și dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine temperatura
corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine tegumentele
curate și integre 2 2 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 3 2 1 1
11. Nevoia de a-și practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 2 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să își
păstreze sănătatea 3 2 1 1
Total 33 24 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată
71
EPICRIZĂ
Pacienta R.M. sex feminin , de 47 ani din Ciuperceni, Gorj se prezintă în serviciul de
urgență al Spitalului Județean Tg Jiu cu dureri în hipocondrul drept, sub rebordul costal, grețuri,
astenie fizică și psihică, ina petență motiv pentru care este internată în Secția Gastroenterologie și
apoi transfertă în ATI deoarece starea ei se agrava.
Pacienta a fost monitorizată timp de 3 zile în sectia ATI , apoi starea fiind mai bună a
fost transferata din nou pe sectia Gastroe nterologie.
După efectuarea analizelor de sânge, Rx pulmonar, Endoscopie digestivă superioară, se
institue tratament corespunzător iar pacienta răspunde bine , acuzele pentru care s – a internat
fiind rezolvate.
Evoluție – bună cu tratament permanent la domiciliu cu :
– Lagosa 2/zi
– Esen țiale 2/zi
Recomandare
– tratament prescris
– regim alimentar
– fără alcool
– fără tutun
– repaus fizic și psihic
– control la 3 luni , transaminaze hepatice, electroforeza și dozare viremie
– control intr -o clinica specializată în vederea ligaturării varcelor esofagiene
CAZUL CLINIC NUMĂRUL V
NUME : M.
PRENUME : N.
VÂRSTA : 52 ani
OCUPAȚIA : Instalator
DOMICILIUL : Sat Bărbătești, Jud. Gorj
72
SEXUL : Masculin
NAȚIONALITATE : Română
RELIGIA : Ortodoxă
DATA INTERNĂRII : 02.04. 2018
DATA EXTERNĂRII : 12.04.2018
DIAGNOSTIC LA INTENARE :
– Ciroză hepatică etanolică
– Bronhopneumopatie acută
– Insuficiență cardiacă
MOTIVELE INTERNĂRII :
– astenie
– mărire în volum a abdomenului
– dureri abdominale
– greață, vărsături
– edeme ale membrelor inferioare
– dispnee
– tuse seacă
ISTORICUL BOLII :
Pacientul, cunoscut cu etilism cronic, este adus la solicitarea familiei cu salvarea, în data de
02.04.2018 la camera de gardă, în stare gravă și este internat în urma consultației, pe secția
Gastroenterologie.
ANAMNEZA :
a)An teced ente heredo -colaterale: fară importanță
b)Antecedente personale:
– operație de ulcer duodenal în 2011
– bronșită cronică din 2012
– ciroză etanolică din 2015
– hipertensiune arterială stadiul I din 2012
c) Condiții de viață și de muncă:
– consumă alcool în mod regulat
– fumează
d) Comportare față de mediu: tulburări de comportament
EXAMEN CLINIC GENERAL :
Tegumente și mucoase: normale
Sistem musculo -adipos: slab reprezentat
73
Sistem ganglio -limfatic: nepalpabil
Aparat osteo -articular: integru din p unct de vedere clinic, torace normal conformat
Aparat respirator: sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, HTA stadiul I
Aparat digestiv: ficat la 3 cm sub rebordul costal, abdomen destins, sen sibil la palpare
Aparat renal: loje renale libere
DATE VARIABILE :
– temperatura: 37,1 grade Celsius
– puls 92 bătăi / minut
– tensiunea arterială 150 / 70 mmHG
– R: 22 resp. / min
– diureza: 1200 ml
INVESTIGAȚII DE LABORATOR :
Hemoleucogramă: Hb = 12 g/dl, Ht = 42 %, Tr = 240000
VSH 1h = 4 mm, 2h = 8 mm
Glicemie 91 mg%
Uree 52 mg/dl
Creatinină 1,3 mg/dl
TGO 101 U/L
TGP 142 U/L
GGT 50 U/L
Bilirubina totală 0,8 mg/dl
Amilaza sanguină 79 U/L
Fosfatază alcalină 129 U/L
Colesterol 191 mg/dl
Trigliceride 87 mg/dl
Ag HBs negativ
Anti HCV negativ
ALTE EXAMINĂRI :
Ecografie abdominală: ficat mărit, cu ecostructură micronodulară; CVP = 12 mm;
colecist cu pereți mult îngroșați, cu aspect de ”dublu contur”; pancreas, rinichi, relativ cu aspect
normal; splina mărită cu axul lung 135 mm; lichid de ascită prezent în cantitate mică.
Endoscopie digestivă: esofag cu varice grd. 2, stomac cu aspect de GPH (gastropatie
portal hipertensivă) formă ușoară; reflux biliar.
Rx pulmonar: desen hiliobazal accentuat bilateral; cord ușor mărit de volum.
74
EKG: ritm sinusal 92 / min, modificări difuze de repolarizare, HVS.
TRATAMENT :
– Vitamina B1, B6, B12 – câte o fiolă pe zi
– Glucoză 20 % – 400 ml/zi
– Arginină -sorbitol – 250 ml/zi soluție perfuzabilă
– Furosemid 450 mg – 2 f/zi
– Clorură de sodiu 0,9 % 500 ml – 1 flacon/zi
– No-spa 2 ml – 2 f/zi
– Arnetin 2 ml – 3f/zi
– Metoclopramid 2 ml – 2f/zi
– Cefort 1 g / 12h i.v.
– Gentamicină 80 mg 1f/12h
– Enalapril 10 mg 1cp/zi
PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING ÎN PERIOADA 02.04 – 12.04.2018
Nevoia
afectată Probleme Obiective
nursing Intervenții nursing Evaluarea
Nevoia de a
respira și de
a avea o
bună
circulație – dificultăți
respiratorii
datorită
anemiei și a
bronhopneumo –
patiei – pacientul să
respire normal,
spontan
(ameliorarea
dispneei)
Rol delegat :
– oxigenoterapie
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO :
– Vitamina B1, B6,
B12 – câte o fiolă
pe zi
– Glucoză 20 % –
400 ml/zi
– Arginină -sorbitol
– 250 ml/zi soluție
perfuzabilă
– Furosemid 450 mg
– 2 f/zi
– Clorură de sodiu
0,9 % 500 ml – 1
flacon/zi
– No-spa 2 ml – 2
f/zi
– Arnetin 2 ml –
3f/zi
– Metoclopramid 2
ml – 2f/zi – pacientul
internat în
stare
alterată, nu
cooperează
și prezintă:
puls 92 bătăi
/ minut ,
tensiunea
arterială 1 50
/ 70 mmHG ,
R: 22 resp. /
min
75
– Cefort 1 g / 12h
i.v.
– Gentamicină 80
mg 1f/12h
– Enalapril 10 mg
1cp/zi
Rol autonom:
– asigurarea unui
microclimat favorabil în
salon
– ajut bolnavul să adopte o
poziție care să îi
amelioreze dispneea ( cu
trunchiul mai ridicat)
– încurajez bolnavul să se
alimenteze
– monitorizez și notez în
FO Funcțiile vitale
– recoltez sânge pentru
analizele de laborator:
Hemoleucogramă: Hb, Ht,
Tr,
VSH, Glicemie,Uree,
Creatinină l
TGO,TGP, GGT,
Bilirubina, Amilaza
sanguină, Fosfatază
alcalină, Colesterol,
Trigliceride, Ag HBs,
Anti HCV
Nevoia de a
bea și a
mânca – dezechilibru
hidroelectrolitic
cauzat de
vărsături,
durere – pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic,
hidratat și
alimentat
corespunzător Rol delegat :
– administrez tratamentul
recomandat de medic
conform FO
Rol autonom:
– am explicat pacientului
necesitatea hidratării și
alimentării
corespunzătoare
– am prins o linie venoasă
– am montat perfuzie cu
soluții electrolitice
conform FO
– am notat în FO
cantitatea de soluție
administrată
– am efectuat bilanțul
hidric
– pacientul
este hidratat
parenteral
prin perfuzie
și prezintă
tegumente și
mucoase
hidratate
normal
Nevoie de a
fi curat, – dificultatea în
a-și acorda – pacientul să
prezinte în Rol delegat:
– asigur obiecte de toaletă – tegumente
și mucoase
76
îngrijit, de a
proteja
tegumentele
și
mucoasele îngrijiri de
sănătate și
igienă datoriă
stării generale
alterate perioada
spitalizării
tegumentele și
mucoasele
curate proprii, dezinfectate după
folosire
Rol autonom:
– asigur condiții pentru
efectuarea toaletei
generale și locale,
respectând regulile de
asepsie
curate și
integre
Nevoia de a
elimina – eliminare
inadecvată
datorită
procesului
patologic,
manifestata
prin oligurie,
vărsături – bolnavul să nu
mai verse și sa
își reia diureza
normală Rol delegat:
– am adminstrat
tratamentul medicamentos
confo rm FO
Rol autonom:
– am rehidratat bolnavul
-am m ăsurat cantitatea de
urină în 24 de ore
– bolnavul a
urinat 1200
ml
Nevoia de a
dormi și a
se odihni – insomnie
datorită starii
de boală
manifestată
prin somn
agitat,treziri
frecvente – bolnavul să
doarmă bine și
să se odihnească
în termen de 24
ore Rol delegat:
– am administrat la
indicaț ia medicului
Diazepam 10 mg 1 tb
seara
Rol autonom:
– am liniș tit bolnav ul din
punct de vedere psihic;
am asigurat liniș tea
– bolnavul
este
neliniști t,
doarme
având
somnul
fragmentat
Nevoia de a
avita
pericolele – vulnerabilitate
față de pericole
datorită
dezechilibrului
manifestat prin
deshidratare
– durere, posibil
risc de infecții
post
paracenteză – bolnavul să fie
reechilibrat în
24 ore
– diminuar ea
durerii
– pacientul să fie
liniștit Rol delegat:
– se administrează
medicamentația pentru
reechilibrarea
hidroelectrolitică conform
FO
– se administreaza
Algocalmin fiolă la
recomandarea medicului
pentru calmarea durerii
Rol autonom:
– se comunică cu pa cientul
pentru a evalua
intensitatea durerii și a
stării generale
– bolnavul
încearcă să
se hidrateze
– în urma
îngrijirilor
acordate,
durerea este
diminuată
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură – dificultate la
deplasare
datorită
patologiei,
manifestată
prin atonie
muscular ă – bolnavul să se
poată deplasa
singur Rol delegat:
– am ajutat bolnavul să
facă ușoare mișcări la
marginea patului, conform
recomandărilor medicului
Rol autonom:
– asigur pat cu somieră
comodă, lenjerie curată, – pacientul
acceptă și
cooperează
77
salon aeris it
Nevoia de a
se îmbrăca
și a se
dezbrăca – dificultate de
a se îmbraca și
a se dezbraca
datorită
slăbiciunii
manifestată
prin apatie – bolnavul să se
poată îmbrăca și
dezbraca Rol autonom:
– am încurajat și ajutat
bolnavul să se îmbrace și
să se dezbrace singur – pacientul
participă cu
greutate la
schimbarea
pijamalelor
Nevoia de a
comunica – comunicare
ineficient ă
datorită
patologiei
manifestată
prin neliniș te – bolnavul să
comunice cu
echipa medicală Rol autonom:
– am liniștit bolnavul
– i-am explicat importanța
colaborării cu echipa
medicală – bolnavul
devine mai
liniștit și
începe să
comunice cu
personalul
medical
Nevoia de a
fi preocupat
în vederea
realizării – neputința
datorită stării
de boală
manifestată
prin apatie,
tristeț e – bolnavul să fie
preocupat de
recuperarea
capacităț ilor
fizice Rol autonom:
– i-am explicat importanța
deciziilor și a î ncrederii ce
trebuie s ă o aib ă și a
stimei de sine – bolnavul
dorește
însănatoșirea
Nevoia de a
se recrea – neplăcere a în
a efectua
activități
recreative
datorită
anxietaț ii
manifestat ă
prin
inactivitate ,
triste țe – bolnavul să își
depășească
starea anxioasă Rol autonom:
– am încercat sa înlătur
tristețea bolnavului – bolnavul
prezintă
interes
pentru a se
recrea
Nevoia de a
învăța cum
să își
păstreze
sănătatea – dificultate î n a
invăța datorită
anxietății
manifestată
prin
nesiguranță și
cuno ștințe
insuficiente – bolnavul să
aibă cunoștinț e
despre boal ă Rol delegat:
– am discutat cu pacientul
despre regimul igieno –
dietet ic recomandat de
medic, importanța
renunțării la alcool și
tutun
Rol autonom:
– i-am adus l -a cunoștință
pacientului importanța
renunțării la alcool și
tutun – bolnavul
manifestă
interes
pentru
regimul
alimentar și
stilul de
viață
adecvat
78
Tabel cu gradele de dependență ale pacientului privind nevoile fundamentale după modelul
,,Virginiei Henderson’’ bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
EVOLUȚIE : favorabilă
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări:
– regim igieno -dietetic: hiposodat, fără prajeli, grăsimi, conserve, alcool, tutun
– tratament medicamentos cu: Nevoi fundamentale La
internare La 3 zile La 7 zile La
externare
1. Nevoia de a res pira și a avea o buna
circulatie 3 2 1 1
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata 2 2 1 1
3. Nevoia de a elimina 3 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de a se odihni 2 2 1 1
5. Nevoia de a se misca și a avea o buna
postura 2 2 2 2
6. Nevoia de a se imbraca și dezbraca 2 1 1 1
7. Nevoia de a mentine temperatura
corpului în limite normale 1 1 1 1
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate
și integre 1 1 1 1
9. Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii 2 2 1 1
11. Nevoia de a -și practica religia 1 1 1 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării 2 1 1 1
13. Nevoia de a se recrea 2 2 1 1
14. Nevoia de a învăța cum să își păstreze
sănătatea 3 2 1 1
Total 29 21 16 15
Nivel de dependență majoră moderată moderată moderată
79
Controloc 20 mg – 1 tb/zi
Lagosa 1 cp/zi
Esențiale Forte 1 cp/zi
Enalapril 10 mg 1 cp/zi
Diurex 1 cp / 2 zile
– evitarea efortului fizic si psihic
– control de specialitate la 2 luni, cu analize de laborator ( transaminaze hepatice,
electroforeza, colesterol, trigliceride, uree, creatinină și dozare viremie) și ecografie
abdominală
80
CONCLUZII
1. Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat la lotul studiat este 45 -54 de ani, cu un
număr de 122 (71,34%) de cazuri.
2. Majoritatea pacienților au provenit din mediul rural reprezentând 69,60% din
totalul pacienților studiați.
3. Etiologic ciroza alcoolică a fost cea mai frecvent întâlnită la lotul studiat cu un
număr de 92 (53,80%) de cazuri.
4. Se observă că în raportul pe sexe predominanța o are sexul masculin, 96 (68,08%)
cazuri din totalul numărului de pacie nți studiați.
5. Majoritatea cazurilo r au fost ameliorate și anume 11 2 (65,49%) de cazuri din lotul
studiat.
6. Asistentul medical este pregătit pentru promovarea s ănătății, prevenirea
îmbolnăvirilor, îngrijirea paciențiilor fizic, mental, a celor cu deficiențe, indiferent de vârstă în
orice unitate sanitară sau în orice situație la nivel de comunitate.
7. În îngrijirea bolnavului asistentul medical este obligat să -l supravegheze pentru a
putea observa orice modificare care apare în vederea inițierii măsurilor de nursing
corespunzătoare.
8. Educarea pacientului în ceea ce privește regimul de viață, tratamentul dietetic,
medicamentos , în cadrul sarcinilor de serviciu încadra te în educația sanitară îi revine tot
asistentului medical.
9. Trebuie inițiat și stabilit un plan complex de îngrijire pentru fiecare bolnav în
parte, care să cuprindă îngrijirea curentă a bolnavului, planul de inve stigație și măsuri
terapeutice.
10. Un impact mare asupra bolnavului îl are schimbarea modului de viață, mai ales în
ceea ce privește regimul igieno -dietetic, fapt pentru care asistentul medical trebuie să -i ofere tot
sprijinul.
11. Munca în echipă, comunicarea medic – asistent medical – pacient are cele mai
bune rezultate, putându -se astfel iniția cele mai bune măsuri și diagnostice nursing pentru
bolnavul cu ciroză hepatică.
81
BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Mogoș , Alexandru Ianc ulescu – Compendiu de anatomie ș i fiziologie – Ed.
Științifică, București 1984;
2. M. Ifrim , Gh. Niculescu – Compendiu de anatomie –– Ed. Stiintifica și Enciclopedica ,
Bucuresti 1988 ;
3. C. Voiculescu; I.C. Petricu -Anatomia și fiziologia omului – I–Ed. Medicala , Bucuresti
1971 ;
4. R.Paun – Terapeutica medicala –– Ed. Medicala , Bucuresti 1982 ;
5. A. Paunescu Podeanu – Baze clinice pentru practica medicala –– Ed. Medicala , Bucuresti
1986 ;
6. Tiberiu Moldovan – Semiologie clinica medicala –– Ed. Medicala, Bucuresti 1993 ;
7. St. Suteanu – Actualitati în medicina interna –– Ed. Medicala, Bucuresti 1988 ;
8. Gh. Mogos – Mica enciclopedie de boli interne –- Ed stiintifica și Enciclopedica ,
Bucuresti 1988 ;
9. Mihai Belascu – Tratamentul bolilor cornice în medicina interna –– Ed. Dacia , Cluj
1988 ;
10. C. I. Negoita, Roman Vlaicu, D Dumitrascu – Clinica medicala –.– Ed. Didactica și
Pedagogica , Bucuresti 1983 ;
11. I Bruckner – Medicina interna – Ed. Medicala, Bucuresti 1980 ;
12. Leonard D. Domnisoru – Medicina interna –– Ed. Gr.T.Popoa, Iasi 2006
13. G. Mogos – Urgente in medicina interna –– Ed. Didactica și pedagogica Bucuresti 1978
14. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, 1991, Copenhaga –
Danemarca
15. Buligescu L. – Bolile ficatului , cailor biliare și pancreasului , Ed. Medicala Bucure ti
1981 ;
16. Dumitrascu D. – Bolile aparatului digestiv , vol I, II Litografia Cluj Napoca 1981 ;
17. Fodor O. – Tratat elementar de medicina interna – ED. Dacia Cluj Napoca 1973 ;
18. Paun R., – Terapeutica medicala, ED. Medicala, Bucuresti 1982 ;
19. Stanciu C., – Gastroenterologie practica , vol. I, II ED. Junime a , Iasi, 1976,1979 ;
20. www.sfatulmedicului.ro
21. www.romedic.ro
22. www.e -noni.info
23. www.esanatos.com
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [628046] (ID: 628046)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.