SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [605356]

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

DERMATITA DE STAZĂ
FORME CLINICE Ș I TERAPEUTICE

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat]

2018

2
CUPRINS

Partea generală ……………………………………………………………………………………..4
1. Prezentarea bolii ……………………………………………………………………………..4
2. Anatomia sistemului venos al membrelor inferioare ……………………………………..5
3. Fiziopatologia insuficienț ei cronice venoase ………………………………………………6
3.1 Factori determinanți ………………………………………………………………..6
3.2 Factori favorizanți …………………………………………………………………..8
4. Probe pentru inve stigarea bolnavilor cu dermatită de stază …………………………….9
5. Manifestări cutanate ale insuficienț ei venoase cronice …………………………………10
5.1 Flebedemul (edemul venos) ……………………………………………………..10
5.2 Dermatita pigmentară si pu rpurică ………………………………………………11
5.3 Dermoepidermita eczematiforma(ec zema varicoasa,eczema de staza) ……12
5.4 Dermohipodermita varicoasă …………………………………………………….12
5.5 Tromboflebita varicoasă ………………………………………………………….12
5.6 Ulcerul cronic venos ………………………………………………………………13
7.Investigații …………………………………………………………………………………….15
7.1 Diag nostic pozitiv ………………………………………………………………….15
8.Tratament…………………………………………………………………………………….16

3

Partea speciala ………………………………………………………………………………18

1.Introducere…………………. ………………………………………………………18
2.Material si metoda …………………………………………………………………19
3.Rezultate ……………………………………………………………………………
4.Discutii ………………………………………………………………………………
5.Concluzii ……………………………………………………………………………
6.Bibliografie …………………………………………………………………………

4

PARTEA GENERA LĂ

1.PREZENTAREA BOLII

Dermatita de stază r eprezintă totalitatea modificări lor cutanate localizate pe
extremit atea inferioară secundar edemului cronic și insuficienței venoase cronice.
Aceste manifestări sunt reprezentate de :edemul venos,dermatita pigmentara si
purpurica,eczema varicoasa,tromboflebita vari coasa,dermohipodermita varicoasa si
ulcerul venos cronic.Prin frecventa,gravitatea si rezistenta la tratament ulcerul varicos
este cel mai important.Aceste insotit de varice,edem si dermatoscleroza formeaza un
sindrom cunoscut sub numele de “complex varico s”.
Dermatia de staza este mai frecventa la persoanele cu varice venoase(dilatatii
ale venelor de la membrele inferioare) si edem.Sediul initial tipic al acestei afectiuni este
deasupra fetei mediale a gleznei dar poate progresa pana la genunchi.
Initial t egumentul se inroseste si se descuameaza usor,urmand ca in decurs de
cateva saptamani sau luni pielea sa capete o culoare cafenie -inchisa.In urma
extravazarii cronice de eritrocite apare depunerea cutanata de hemosiderina.Aceasta
depunere influenteaza derm atita devenind pigmentata .In final se formeaza ulceratii (in
general la nivelul gleznelor) care se pot complica cu infectii bacteriene.Aceste ulceratii
sunt dureroase.Boala produce prurit si edem al membrelor inferioare ,nedureroase.

Importanta medico -sociala:
Dermatita de staza afecteaza aproximativ 2% din populatia adulta ,reprezentand
in acelasi timp 20 -30% din totalitatea cazurilor internate in sectia de
dermatologie.Conform celor mai recente studii cazurile de dermat ita de staza s -au
triplat in ultim ii 30 de ani fiind o afectiune p uternic influentata de societatea moderna.
In ciuda mijloacelor terapeutice moderne,chiar si a celor chirurgicale nu sa reusit
rezolvarea problemei insuficientei venoase cronice ,boala recid ivand in scurt timp de la
operatie.

5
2.ANATOMIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR INFEROARE

Sistemul venos al membrelor inferioare este alcatuit din doua retele:una
superficila si una profunda.Intre cele doua circulatii: profunda(sub -aponevrotica) si
superficiala(supra -aponevrotica) exista legatura prin vasele perforante(comunicante).
Intoarcerea sangelui venos are loc astfel:90 -92% din volum se intoarce prin
sistemul venos profund, iar 8 -10% din volum prin sistemul venos superficial.
Aceste vase comunicante sunt dispuse in mare parte pe fata interna a gambei,in
zona supramaleolara si permit fluxul dinspre sistemul superficial spre cel
profund.Aceasta localizare reprezinta zona de electie a aparitiei ulcerului de cauza
venoasa.
Sangele circula in sistemul venos de pana la 3 ori mai incet decat in sistemul
arterial.Intoarcerea sangelui venos de la nivelul membrelor inferioare este influentata in
mod favorabil de cativa factori:
 Contractia musculaturii striate de la acest nivel(ortostatismul static
activeaza staza, iar mersul este factorul principal care activeaza circulatia
venoasa)
 Presiunea capilara care este dependente de presiunea arteriala
 Aspiratia toracica(in inspiratie se creaza un vid, respectiv o presiune
negativa ce aspira sangele din ve nele periferice spre inima)
 Contractia venelor(in special a venelor superficiale,datorita peretilor grosi
bogati in fibre conjunctive si muschi).

6
3.FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENTEI VENOASE CRONICE

In decompensarea circulatiei venoase a membrelor inferioare intervin doua
categorii de factori:factori determinanti si factori favorizanti.
3.1 FACTORI DETERMINANTI
Principalii factori determinanti sunt:varicele hidrostatice,sechele de flebita
profunda,displazii congenitale venoase si sindromul de com presiune asupra venelor
profunde.
Varicele determina aproximativ 25 -35% in totalitatea cazurilor de dermatita de
staza.Varicele primitive reprezinta dilatatii ale sistemului venos al membrelor inferioare,
neprecedate de alta patologie cu consecinte asupra intoarcerii sangelui venos.
Adesea sunt familiale (50 -85%),cauza fiind o strctura deficitara a tesutului
conjunctiv al peretilor venosi sau unele defecte valvulare.Modul de transmitere este
dupa cei mai multi autori autosomal recisiv cu penetratie variabi la.
Datorita fenomenului de decompensare al varicelor ce poate aparea dupa o
evolutie de 10 -30 ani, se produce stagnarea sangelui la nivelul membrelor inferioare si
aparitia leziunilor cutanate.
La aproximativ 1/3 din totalitatea cazurilor apar ulcere cronice cu evolutie
indelungata la care se pot adauga si recidive repetate.Pe de alta parte un procent
asemanator pot prezenta leziuni usoare sau lipsa totala a decompensarii, evitand astfel
aparitia decompensarii.
Boala se intalneste mai frecvent la femei , iar ca si factori favorizanti si agravanti
si varicelor amintim:ortostatismul static prelungit,sarcina,obezitatea etc.
Sechele de tromboflebita profunda
Tromboflebita profunda reprezinta principala cauza a dermatitei de staza,
respectiv 60 -70% din cazuri .
Flebitele profunde reprezinta o mare problema medicala datorita emboliilor
pulmonare prezente la aproximativ 20 -25% din cazuri(uneori mortale), cat si datorita
sechelelor importante prezente la majoritatea persoanelor afectate(aproximativ 75%).
Mijloacel e medicale actuale nu pot vindeca complet decat 25 -30% din cazuri,la
un numar relativ mic de pacienti ramanand sechele minore,iar 45 -50% din cazuri
sechele majore,urmate de insuficienta venoassa cronica in decurs de cativa ani.

7
Dintre factorii de risc ai trombozei venoase profunde amintim:
 tratamente chirurgicale( interventii chirurgicale pe micul bazin,interventii
ortopedice la nivrelul membrelor inferioare,chirurgia abdominala ,operatii
pentru cancer).S -a demonstrat ca 33% din totalul flebitelor sunt
postoperatorii
 trumatisme(accident de circulatie)
 sarcina(riscul de a dezvolta tromboza creste in ultimul trimestru de sarcina
si in primele saptamani dupa nastere)
 boli infectoase grave,stari septice
 cancere viscerale(elibereaza factori activatori ai coagular ii)
 tratamente medicamentoase trombogene (diuretice, corticosteroizi,
contraceptive orale).
Tromboflebita in 50% din cazuri este localizata la membrul inferior stang, in
30% in cazuri la cel drept, iar in 20% din cazuri este prezenta bilateral.Sunt mai
frecvente la varstnici si la sexul feminin.
Displaziile sistemului venos
Cazurile de dermatita de staza aparute in urma displaziilor congenitale sunt
relativ rare(2 -5%).
De-a lungul timpului s -au conturat mai multe entitati clinice dintre care amintim:
 Sindr omul Parkes -Weber -caracterizat prin angioame cu aspect
tumoral,fistule arterio -venoase la nivelul angiomului si dilatatii mari
localizate
 Fistula arterio -venoasa congenitala -sangele arterial patrunde in vene,iar
datorita presiunii si capacitatii mari de dr enaj venele devin cu aspect
varicos
 Absenta congenitala a valvulelor venoase(boala Bauer) in care varicele se
dezvolta in copilarie intre 6 -16 ani, sunt bilaterale si duc in scurt timp la
aparitia insuficientei venoase cronice.Este o boala cu transmitere
autosomal dominant.
Sindromul de compresiune asupra venelor profunde
Se intalneste in 2 cazuri:
 Sindromul Cockett:in cadrul acestui sindrom artera iliaca stanga, in loc sa treaca
pe sub vena, aceasta trece pe deasupra ei comprimand vena iliaca comuna
stanga pe planul osos al bazinului.

8
 Compresiunea venelor prin bride postoperatorii sau prin patologie tumorala la
nivelul micului bazin(varicele apar repede si sunt sub tensiune chiar si in poztie
orizontala).

3.2 FACTORI FAVORIZANTI
Cei mai des intalniti factori favorizanti care produc decompensarea circulatiei
venoase si grabesc evolutia spre ulcer varicos sunt:
 Ortostatismul static prelungit in profesii precum: frizer, chirurg, bucatar, chelner,
paznic etc.In acest caz preziunea venoasa la nivelul membr elor inferioare poate
ajunge la 90 -115 mmHg, spre deosebire de activitatea mersului cand presiunea
venoasa poate scadea pana la 22 mmHg ,favorizand sangele sa fie evacuat spre
inima.
 Sedentarismul prin lipsa mersului pe jos,a exercitiilor fizice,a sportulu i
 Anchiloze( de exemplu artropatia anchilozanta a piciorului scoate din functie
pompa musculara si agraveaza staza venoasa)
 Insuficienta cardiaca congectiva,insuficineta hepatica,afectiuni pulmonare
cronice
 Sarcina (varicele sunt de 5 -6 ori mai frecvente l a femile multipare)
 Varsta are un rol important in aparitia dermatitei de staza,persoanele peste 60
ani fiind mai predispuse datorita atrofiei musculaturii gambei,rodorii
articulare,slabirii aponevrozei externe si in final reducerea eficientei pompelor
musculare.
 Obezitatea este considerata unul din cei mai importanti factori in aparitia si
agravarea varicelor.Datorita presiunii abdominale crescute la acesti pacienti
intoarcerea sangelui venos este influentata in mod negativ.
 Bolile cardiovasculare se asoc iaza in 45% din cazurile de dermatita de
staza(hipertensiunea arteriala,insuficienta cardiaca,tulburari de ritm etc.)
 Bolile metabolice (cel mai intalnit este diabetul zaharat prezent la 10% din cazuri
si care datorita micro – sau macro -angiopatiei diabeti ce ingreuneaza procesul de
vindecare al ulceratiilor)

Toti acesti factori trebuie cunoscuti si cons tientizati de pacient pentru a -i putea
corecta pe cat posibil,evitand astfel agravarea leziunilor dermatitei de staza.

9
4.PROBE CLINICE PENTRU INVESTIGAREA BOLNAVILOR CU
DERMATITA DE STAZA

Cu ajutorul probelor clinice se poate aprecia starea sistemului venos al
membrelor inferioare.
1.Proba Trendelenburg -Brodie -se pozitioneaza bolnavul in pozitie culcata si i se
aplica un garou la radacina coapsei dupa care se ridica in pozitie verticala si se
detaseaza garoul.Daca umplerea venoasa are loc rapid de sus in jos inseamna ca
exista o insuficienta venoasa superficiala,iar daca umplerea are loc de jos in sus
inseamna ca la la acest nivel exista perforante insuficiente.
2.Proba celor 3 garouri -bolnavul in pozitie culcata si cu memebrul inferior ridicat
la verticala,I se aplica 3 garouri:sub genunchi,deasupra genunchiului si la radacina
coapsei.Se pune bolnavul in pozitie verticala si se ast eapta.Congestionarea venelor
superficiale inseamna ca sunt perforante insuficiente.Daca venele se congestioneaza
dupa ridicarea garoului de sub genunchi inseamna o insuficienta a safenei externe.In
cazul in care dupa scoaterea garoului de la radacina coaps ei observam o umplere a
venelor de sus in jos exista o insuficienta a venei safene interne.
3.Proba Perthes -i se aplica bolnavului aflat in pozitie verticala si cu varicele
dilalate un garou sub genunchi si este rugat sa mearga timp de 5 minute “cu pas
intins”.Daca varicele dispar inseamna ca exista o insuficienta superficiala,iar venele
profunde si perforantele sunt in stare buna.Daca varicele se accentueaza si apar dureri
inseamna ca venele profunde sunt obstruate.
4.Proba Debet -Monquet -i se aplica bonavu lui o fasa elastica stransa pe
gamba,dupa care este invitat sa mearga “cu pas viu” timp de 5 minute.Daca apar dureri
si crampe inseamna ca sistemul venos profund este blocat.Daca nu apare nici un
simptom inseamna ca circulatia superficiala este insuficient a,iar sistemul venos profund
este normal.
5.In cazul in care bolnavul are o insuficienta de valvula ostiala a safenei
interne,la trecerea rapida din clinostatism in ortostatism are loc umplerea imediata cu
sange a varicelor de sus in jos.
6.Proba Siccard -asezam bolnavul in clinostatism si il rugam sa
tuseasca,concomitent palpand traseul safenei.Daca percepem o ondulatie ce se
transmite de la centru spre periferie inseamna ca avem o insuficienta venoasa
periferica.

10
6.MANIFESTARI CUTANATE ALE INSUFICIENTEI V ENOASE CRONICE

Bolnavii cu decompensarea circulatiei venoase prezinta numeroase simptome
subiective,uneori foarte suparatoare,acesta fiind motivul principal pentru care se
prezinta la medic.
 Senzatia de greutate la nivelul gambelor prezenta la 70 -80% din tre
varicosi,apare mai ales la sfarsitul zilei de lucru sau dupa suprasolicitari.
 Dureri la nivelul gambei cu caracter continuu sau intermitent,in molet si
accentuate de ortostatismul static prelungit sau de oboseala.Durerea dispare in
repaus sau la aplica rea contentiei elastice.
 Crampe musculare apar mai ales nocturn,nelinistind bolnavul.Sunt mai frecvente
la pacientii cu afectarea safenei interne.
 Parestezii locale manifestate sub forma de intepaturi,amorteli,furnicaturi sau
piscaturi
 Edeme ale membrelor inferioare ce apar dupa eforturi mari,dupa ortostatism
prelungit,in perioada premenstruala.Apar ocazional si se resorb total in timpul
noptii.

6.1 FLEBEDEMUL (EDEMUL VENOS)

Reprezinta prima manifestare a dermatitei de staza.Initial edemul apare seara si
se resoarbe total in timpul noptii.Debuteaza perimaleolar,apoi cuprinde dosul piciorului
si treimea inferioara a gambei.
Edemul venos se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:este
alb,moale,nedureros,unilateral(la 60% din cazuri) sau bilatera l,neinflamator si
asimetric.In acest tip de edem este prezent semnul godeului,un semn important in
diagnosticul diferential.
In timp edemul din timpul noptii nu se mai rsoarbe total,devenind
permanent.Odata cu persistenta edemului semnul godeului dispare si apar modificari
pigmentare,eczematiforme care preced aparitia ulcerului sau a unor fenomene
inflamatorii locale.
Flebedemul trebuie diferentiat de urmatoarele afectiuni:
 Edemul prin compresiune care este unilateral si se extinde rapid pe tot membrul
inferior;

11
 Edemul renal care debuteaza palpebral si se asociaza hipertensiune
arteriala,retentie azotata,oligurie si modificari la examenul de urina;
 Edemul caretial insotit de anemie,astenie,fatigabilitate(apare datorita pierderilor
proteice sau prin infom etare);
 Edemul din hipotiroidie in care tegumentele sunt aspre,palide,cu pilozitate
redusa.Se asociaza cu gusa,bradipsihie,bradilalie,hipotensiune arteriala;
 Edemul obezilor in care datorita depozitelor de grasime, varicele sunt mai putin
vizibile si impli cit edemul este mai greu de diferentiat de flebedem.Datorita
depozitelor lipidice dezvoltate pe fata interna a coapsei,circulatia limfatica este
ingreunata si edemul se agraveaza
 Limfedemul congenital apare in copilarie si in timp evolueaza spre elefantiazis.

6.2 Dermatita pigmentara si purpurica
Este o mainifestare comuna a insuficientei venoase cronice,de cele mai multe ori
instalandu -se odata cu edemul sau la cateva luni de la aparitia acestuia.Se intalneste in
majoritatea cazurilor de derm atita de staza,fiind mai frecventa la barbati.
Se manifesta ca mici macule cu aspect brun -caramiziu ce nu dispar la presiune
digitala.Eruptia are dimensiuni reduse,cat o gamalie de ac si conflueaza in placi de
aceeasi culoare,apoi se dispun in placarde br une.
Aceasta dermatita este localizata cel mai frecvent in treimea inferioara a gambei,uneori
pe dosul piciorului sau poate cuprinde intreaga gamba.Pacientii nu prezinta semne
subiective, iar manifestarile clinice sunt mai frecvente in sindromul post -flebitic.
Dermatita pigmentara si purpurica trebuie diferentiata de:
 Dermatita pigmentara progresiva Schamberg care apare mai frecvent la sexul
masculin si debuteaza din a doua copilarie.Din punct de vedere clinic apare ca o
eruptie polimorfa dispusa in placi c are se extind, luand un aspect geografic.Ca si
localizare apare la nivelul gambelor dar si copselor,uneori pe fese si in regiunea
lombara.
 Dermatita ocra idiopatica apare la barbatii peste 40 ani, fara a fi precedate de
varice sau semne de decompensare ven oasa.Apar macule galben brune la
nivelul gambelor,cu aspect simetric, spre desebire de dermatita pigmentara si
purpurica in care afectarea este inilaterala sau bilaterala dar asimetrica.
 Dermatita lichenoida purpurica si pigmentara Gougeret -Blum: interese aza in
specoal gambele si coapsele,progreseaza rapid,avand aspectul unei purpure
obisnuite.

12
 Purpura alergica cronica:datorita pigmentarilor postlezionale este usor de
confundat.Are o evolutie indelungata daca nu este inlaturat factorul etiologic.
 Pigmentar ile iartrogene -apar duoa sclerozarea varicelor,pe traiectul venelor
sclerozate;
 Purpura inelara telangiectazica Majocchi afecteaza barbatii tineri.Placile se
extind in periferie,centrul ramane pigmentat cu telangiectazii pe suprafata.Placile
au o durata ev olutiva de cateva luni,la disparitia uneia apare alta,determinand un
desen bizar prin intricarea placilor noi cu cele vechi.

6.3 Dermoepidermita eczematiforma(eczema varicoasa)
Este o eruptie cutanata polimorfa,cu localizare de regula periulceros,putandu -se
manifesta ca toate stadiile evolutive ale eczemei(eritematos,veziculos,zemuire,scuamo –
crustos,lichefiere).Se intalneste la 20 -27% din cazurile de dermatita de staza.Cel mai
frecvent este localizata in treimea inferioara a gambei,dar poate interesa si t raiectul
venelor varicoase sau intreaga gamba.Uneori poate disemina la distanta.Deseori se
insoteste de un prurit intens,chinuitor,bolnavii provocandu -si prin scarpinat leziuni ce pot
determina aparitia unui ulcer varicos.

6.4 Dermohipodermita varicoasa(dermoscleroza)
Este o complicatie tardiva a insuficientei venoase cronice insotita aproape mereu
de flebedem si fenomene de insuficienta a circulatiei limfatice.In stadiul initial apare ca o
infiltratie elastica,in timp dobandind un spect scleros ,dur.In aparitia dermosclerozei
exista si o componenta limfatica care favorizeaza aparitia leziunilor specifice.
Prezinta mai multe forme,cele mai importante fiind forma erizipelatoida(poate fi
confundata cu un erizipel datorita prezentei unui placard dure ros,cald) si forma pseudo –
flebitica(se poate confunda cu o tromboflebita datorita placardului inflamator dispus pe
traiectul unei vene).

6.5 Tromboflebita varicoasa
Complica 10% din cazurile de insuficienta venoasa cronica.Apare ca un cordon
dur,durer os,usor tumefiat,inflamat,cu temperatura locala crescuta dispus pe traiectul

13
unui pachet varicos.Uneori poate fi insotita de o reactie eritemo -edematoasa a tesutului
din jurul cordonului.
Nu da embolie pulmonara, dar neglijata in 16% din cazuri se poate c omplica cu
tromboflebita profunda.Are o evolutie benigna,de 2 -3 saptamani,dupa care leziunile
regreseaza spontan,fara sechele.Poate avea efecte benefice asupra insuficientei
venoase cronice,deoarece poate scleroza venele afectate,imbunatatind circulatia de
intoarcere.

6.6 Ulcerul cronic venos
Ulcerul venos al gambei este o boala a rasei umane descrisa din timpul lui
Hipocrate si reprezinta pretul pe care il plateste omul pentru iesirea din ocean si
dobandirea pozitiei de ortostatism.
Ulcerul reprezinta p ierderea de substanta dermo -hipodermica in partile declive
ale membrelor inferioare survenita pe fondul unei insuficiente venoase cronice,cu o
evolutie cronica si fara tendinta la vindecare spontana.Ca orice pierdere de
substanta,ulcerul este invadat inca din primele ore ale aparitiei de anumiti germeni,unii
apartinand florei rezidente,altii facand parte din flora patogena.
Aceasta afectiune reprezinta una din cele mai frecvente si mai importante
afectiuni dermatologice(15 -20%) produsa de staza venoasa,fiin d uneori dificil de
prevenit si tratat.Determina o incapacitate temporara de munca destul de ridicata(egala
cu cea data de diabetul zaharat).Aparitia ulcerului denota o circulatie venoasa profunda
deficitara,avand o evolutie cronica.Necesita timp indelunga t de ingrijire medicala pana
la vindecare.In lipsa masurilor potrivite de ingrijire si prevenire ulcerul poate recidiva la
scurt timp dupa vindecare.
Etiologia ulcerului venos este reprezentata de insuficienta venoasa
cronica,respectiv cauzele care duc la instalarea acestei insuficiente la nivelul membrelor
inferioare.Terenul venos insuficient pe care se fixeaza ulcerul este reprezentat de cele
mai multe ori de sindromul posttrombotic.Toti factorii care favorizeaza leziunile
vasculare predispun la ulcere:sa rcina,sedentarismul,sexul,varsta,obezitatea etc.Uneori
ulcerul poate aparea in urma unui traumatism local:lovitura,scarpinat,ranire.
In ceea ce priveste simptomatologia,ulcerele venoase sunt in general
nedureroase,aceasta fiind principalul element de diagn ostic diferential cu ulcerul
arterial.Aparitia durerii la un pacient cu ulcer venos,denota o suprainfectie,o
componenta arteriala asociata,adica un ulcer mixt sau o asociere neurologica.S -a

14
constatat ca ulcerele posttrombotice sunt mai dureroase decat cele aparute datorita
decompensarii varicelor.
Ulcerele pot fi singulare sau multiple cu dimensiuni si un grad diferit de
profunzime.Cele superficiale au oa dancime de cativa mm si prezinta un prognostic bun
iar cele profunde pot atinge aponevroza,tendoanele,m uschii sau oasele gambei,ceea ce
face dificil procesul de vindecare.
In 60 -70% din cazuri ulcerul venos este localizat in 1/3 distala a gambelor,la
nivelul regiunii maleolare interne(datorita frecventei crescute a perforantelor si
exercitarii puternice a p resiunii hidrostatice);in 18 -20% din cazuri in 1/3 medie a
gambei;4 -6% in 1/3 superioara,iar 3 -4% din cazuri localizate la nivelul
piciorului.Incompetenta perforantelor din 1/3 inferioara a gambei,fata interna se
depisteaza la efectuarea probelor pentru c irculatia venoasa.Prin decompensarea
perforantelor se instaleaza insuficienta venelor profunde ce duce la aparitia ulcerului
venos.Tratarea perforantelor insuficiente este mai mai importanta masura in vindecarea
ulcerului si prevenirea recidivelor.
Fundul ulcerului poate avea aspecte diferite:uneori este scleros,dur,aton,iar
aleori este acoperit de resturi tesutulare sau puroi.Poate prezenta de asemenea un
tesut de granulatie abundent,ceea ce tradeaza o vascularizatie bogata.Marginile
ulceratiei pot avea un aspect normal sau poate fi eczematizat,scleros,atrofic sau
inflamat.Prezenta unui halou inflamator,a granulatiilor pe fundul ulcerului,a puroiului si a
a marginilor reliefate sunt semne de suprainfectie microbiana a ulcerului.Suprainfectia
ulcerulu i este intalnita in 45 -75% din cazuri,fiind cea mai importanta complicatie a
acestuia.Cei mai intalniti germeni patogeni sunt stafilococii(40 -60% din
cazuri),streptococul β hemolitic,proteus etc.Prezenta suprainfectiei poate duce la intarzierea
procesului de vindecare prin extinderea rapida a ulcerului si impiedicarea cicatrizarii.
Desi ulcerul venos constituie 75% din ulcerele de gamba,acesta trebuie
diferentiat de ulcerele de alta etiologie:
 Ulcere arteriale in care apare o durere cu ameliorare in ortost atism(ulcere
arteritice,ulcere arterioslerotice)
 Ulcerul hipertensiv Martorell(asociat cu valori crescute ale tensiunii arteriale)
 Ulcere infectioase(ectima,eritemul indurat Bazin,goma sifilitica,lepra)
 Ulcere capilaritice(sunt foarte mari,profunde si denu deaza osul)
 Ulcere hematologice(policitemia vera,leucemii,talasemia major)
 Ulcere limfatice(din limfedeme cronice)
 Ulcere neuropatice
 Ulcere traumatice(cauzate de radiatii,arsuri,electrocutari,substante caustice)
 Ulcere din boli autoimune(lupus eritematos,poliartrita cronica,sclerodermie)

15
7.INVESTIGATII

Probele paraclinice sunt utile pentru a putea stabili forma,locul si stadiul evolutiv
al leziunilor vasculare.
Oscilometria este o proba exclusiv pentru circulatia arteriala si este obligato rie
pentru excluderea unei arteriopatii
Flebomanometria presupune inregistrarea presiunii venoase in pozitie
orizontala,verticala si in timpul mersului pentru a preciza daca este afectat sistemul
venos superficial,daca circulatia venoasa profunda este bloc ata sau sau daca venele
perforante sunt incompetente.
Flebografia ingregisteaza cu ajutorul radiografiilor aspectul morfologic al venelor
si traseele venoase,prin injectarea anterograda,retrograda sau transosoasa a subtantei
de contrast.Aceasta proba ofera informatii clare despre localizarea trombozelor,starea
venelor perforante,situatia circulatiei colaterale,starea valvulelor etc. Prezinta un risc de
iradiere destul de mare,fapt pentru care este contraindicata la gravide in primele 5 luni
de sarcina.De ase menea p acientii pot prezenta o intoleranta la sub stanta de contrast
iodata .
Fleboximetria(oximetria osoasa) precizeaza saturatia in oxigen ansangelui venos
recoltat din varice.Atunci cand circulatia venosa se decompenseaza,creste saturatia in
oxigen a sang elui din varice,urmand ca dupa tratamentul adecvat aceasta sa se
normalizeze.
Explorarea cu ultrasunete sau Aparat Doppler consta in captarea unor
ultrasunete ce indica grafic traseele venoase profunde,locul trombozelor daca acestea
exista,punctele de refl ux,vasele perforante.
Examenul histopatologic se efectueaza la pacientii cu ulcer cronic,fara tendinta la
vindecare pentru a exclude posibilitatea existentei unui carcinom
bazocelular,spinocelular sau a unei vasculite.
Alte examene utile in diagnosticul de rmatitei de staza ar
fi:hemoleucograma,VSH(crescut in majoritatea cazurilor de dermatita de
staza),glicemie,uree,transaminaze,timp de sangerare,timp de coagulare,culturi
bacteriologice din ulceratii -antibiograma.

16
8.TRATAMENT
Tratamentul dermatitei de staza este deseobit de dificil,iar pentru a se obtine
rezultate eficiente este nevoie de multa rabdare si cooperare atat din partea medicului
cat si din partea pacientului.Terapia poate fi impartita in 2 categorii
principale:tratamentul insuficientei ve noase si tratamentul leziunilor cutanate.
Tratamenul insuficientei venoase presupune combaterea stazei venoase si a
edemului si este obligatoriu indiferent de stadiul insuficientei sau manifestarile cutanate
prezente.Prevenirea stazei venoase se realizeaza prin urmatoarele
procedee:clinostatism prelungit,contentia externa,scleroterapia,tratament chirurgica l si
tratament medical.
Clinostatismul prelungit este cea mai simpla si cea mai utila metoda de
prevenire a stazei venoase.S -a dovedit ca imobilizarea bo lnavului la pat timp de 3 -45
zile duce la vindecarea ulceratiilor in majoritatea cazurilor,datorita faptului ca in pozitia
culcat circulatia venoasa se realizeaza in mod normal,indiferent de gradul de afecate al
sistemului venos.
Contentia elastica(presot erapia) este cunoscuta ca fiind tratamentul de baza al
insuficientei venoase cronice si se poate efactua cu ajutorul feselor,benzilor sau
ciorapilor elastici.Contentia se face de la extremitati spre partea proximala,astfel incat
compresia sa fie mai mare l a glezne si mai scazuta la genunchi.Aceasta metoda
imbunatateste functia pompei musculare si drenajul limfatic,usurand intoarcerea
venoasa,reducand edemul si discomfortul.De asemenea purtarea feselor sau ciorapilor
elastici dupa vindecare previne aparitia recidivelor.
Scleroterapia este o metoda simpla in care prin injectarea unor substante
iritante(mourat de sodiu,glucoza hipertona etc.) se obtine obliterarea venelor
superficiale insuficiente,facilitand intoarcerea venoasa.Aceasta metoda ajuta atat la
scurtarea perioadei de vindecare,cat si la prevenirea recidivelor.Asocierea contentiei
elastice la procedeul sclerozarii este de asemenea un avantaj in vindecare.
Tratamentul chirurgical are ca scop suprimarea retelei varicoase superficiale si
normalizarea ci rculatiei venoase.Majoritatea chirurgilor recomanda vindecarea
ulceratiilor prin metode dermatologice,apoi efectuarea interventiei chirurgicale.

17
PARTEA SPECIALA
1.Introducere

Dermatita de staza reprezinta inflamatia membrelor inferioare instalata secundar
stagnarii sangelui sau fluidelor la acest nivel.Sediul initial al acestei afectiuni este
localizat deasupra fetei mediale a gleznei,de obicei peste o vena dilatata,dar poate
progresa pana la nivelul genunchiului.
Modificarile precoce aparute pot fi reprezentate printr -un eritem usor si
descuamare,la care se poate asocial si pruritul.Aceste modificari pot evolua la stadiul
de inflamatie acuta prin aparitia de cruste si exudat.In timp,in lipsa unui tratament
adecvat evolutia acestor modificari poate fi nefavorabila,ducand la aparitia de
ulceratii.Aceste ulceratii sunt dureroase si cel mai frecvent se complica cu infectii
bacteriene.

Obiective:

18
2.Material si metoda

Lucrarea reprezinta un studiu retrospectiv realizat prin analiza foilor de
observatie si internare a pacientilor internati in Clinica de Dermatologie si Venerologie
din Targu Mures pe o perioada de 4 l uni,respectiv,mai,iunie,iulie si august a anului 2017
diagnosticati cu dermatita de staza.
Pe perioada celor 4 luni am analizat distributia cazurilor cu dermatita de staza in
functie de anumite criteria epidemiologice:varsta,sex,mediul de provenienta,ocup atie
boli associate,prezenta sau absenta suprainfectiei locale.
Populatia statistica luata in evidenta pentru efectuarea studiului a fost
reprezentata de 65 pacienti diagnosticati cu dermatita de staza.

19
3.Rezultate
Incidenta pacientilor cu dermatita de staza internati in Clinica de Dermato –
Venerologie din Targu Mures.
a) Distributia pacientilor in functie de sex
In urma efectuarii studiului nu s -au observat diferente semnificative intre pacientii
de genul feminin si cei de gen ma sculin.Din totalul de pacienti,32 au fost de sex
masculin si 33 de sex feminin.Altfel spus 49% sexul masculin si 51% sexul
feminin(Fig 1).

b) Distribuita pacientilor in functie de varsta
Dintre pacientii diagnosticati cu dermatita de staza,in grupa de varsta cea mai
afectata au fost pacientii cu varsta peste 70 ani adica un numar de 34 de pacienti,
urmati de pacientii cu varsta cuprinsa intre 50 si 70 ani intr -un numar de 26,iar in
randul pacientilor cu varsta sub 50 aceasta afectiune este intalnita destul de rar,
respectiv doar 5 cazuri in cadrul acestui studiu (Fig.2) . Genul
masculin:32Genul
feminin:33Fig 1. Distributia pacientilor in functie de sex
Masculin
Feminin

20

c) Distributia pacientilor in functie de ocupatie
Dintre pacientii inclusi in studiu am observant ca majoritatea dintre e i,respectiv
60,sunt pensionari.Acest lucru denota faptul ca aceasta afectiune apare la varste
inaintate in urma unei vieti supus e factorilor de risc mentionati(Fig 3).

d) In urma analizei fiselor de observatie ale pacientilor reiese faptul ca mediul de
provenienta nu are un rol deosebit de important in aparitia dermatitei de
staza.Rezultatul studiului a dovedit ca 36 de pacienti provin din mediul rural iar
29 de p acienti provin din mediul urban(Fig 4).
34 265Fig 2. Distributia pacientilor in functie de varsta
71-90 ani
50-70 ani
<50 ani
0102030405060
Pensionari
Salariati60
5Fig 3. Distributia pacientilor in functie de ocupatie

21

e) Distributia pacientilor in functe de afectiunile asociate(cauza dermatitei)?
In urma analizei cazurilor date am constatat ca majoritatea pacientilor,respectiv
61 din totalul de 65 de pacienti au fost diagnosticati cu insuficienta venoasa
cronica stadiul C6,aceasta fiind principala cauza a aparitiei dermatitei de
staza.Ca si diagnostice secundare am mai identificat faptul ca 24 dintre pacienti
sufera de boala venoasa cronica,14 pacienti prezinta un sindrom posttrombotic si
2 pacienti prezinta a rteriopatie cronica obliteranta(Fig 5).

0510152025303540
Rural Urban36 29Fig 4. Distributia pacientilor in functie de mediul de provenienta
6124142Fig 5. Distributia pacientilor in functe de afectiuni asociate
Insuficienta venoasa cronica
Boala venoasa cronica
Sindrom posttrombotic
Arteriopatie cronica
obliteranta

22
f) Distrtibutia pa ccientilor in functie de manifestarile dermatitei de staza
Pe fondul afectiunilor din antecendentele pacientilor descrise anterior acestia au
dezvoltat diferite forme ale dermatitei de staza.Din lotul de 65 de pacienti studiati
cea mai mare parte,respectiv 50 dintre acestia au dezvoltat ulcer de gamba
unilateral sau bilateral.Dintre cele 50 de cazuri cu ulcere am constatat ca 41
dintre ele au fost infectate,iar restul de 9 cazuri au fost neinfectate(Fig 7). De
asemenea 3 pacienti din cei studiati au prezent at dermoepidermita
eczematiforma,alti 7 au prezentat dermohipodermita varicoa sa iar 5 au prezentat
dermatita pigmentara si purpurica(Fig 6).

37550
0102030405060
Dermoepidermita
eczematiformaDermohipodermita
varicoasaDermatita pigmentara si
purpuricaUlcer de gambaFig 6. Distributia pacientilor in functie de manifestarile dermatitei de
staza
01020304050
Ulcere infectate Ulcere neinfectate41
9Fig.7. Distributia ulcerelor in functe de prezenta sau absenta infectiei

23
g) Distributia pacientilor in functie de tratamentull urmat

Tipul de medicament Numarul de pacienti
Cefort 37
Unguent Scharpy 35
Refen 35
Algifen 27
Detralex 26
Unguent Cloramfenicol 25
Zenaro 23
Ulei parafina 19
Fucicort -crema 19
Alindor 15
Acid boric -unguent 13
Triderm 11
Unguent Heparina 10
Pentoxi Retard 10
Gentamicina 10
Unguent Miculitz 9

37
35
35
27
26 252319191513111010 10
9Fig 8. Distributia pacientilor in functie de tratamenul urmat
Cefort
Ung.Scharpy
Refen
Algifen
Detralex
Ung.Cloramfenicol
Zenaro
Ulei parafina
Fucicort-crema
Alindor
Acid boric-unguent
Triderm
Ung.Heparina
Pentoxi Retard
Gentamicina
Ung.Miculitz