SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERAL Ă [622055]

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
DIN CRAIOVA
SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERAL Ă

ASPECTE NURSING ÎN PATOLOGIA
BILIARĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. Enescu Aurelia
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
As.Univ . Dr. Adina Kamal

Absolvent: [anonimizat]
2020

Contents
PARTEA GENERALĂ ………………………………………………………………………….. 4
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………….. 5
ANATOMIA FICATULUI …………………………………………………………………….. 5
Situa ție topografic ă ……………………………………………………………………………….. 5
Configura ția extern ă ………………………………………………………………………………. 5
Raporturi ……………………………………………………………………………………………… 6
Segmentaț ia ficatului ……………………………………………………………………………… 6
Vascularizația ș i inerva ția ficatului ………………………………………………………….. 7
ANATOMIA VEZICULEI BILIARE ……………………………………………………… 8
Structura veziculei biliare ………………………………………………………………………. 9
Anomaliile veziculei biliare ……………………………………………………………………. 9
Vascularizaț ia și inerva ția căilor biliare ………………………………………………….. 10
FIZIO LOGIA VEZICULEI BILIARE ………………………………………………… 11
Propriet ățile și compozi ția bilei …………………………………………………………….. 11
Rolul s ărurilor biliare î n digestie …………………………………………………………… 13
Mecanismul secreț iei biliare. Eliminarea bilei. ………………………………………… 14
Reglarea secreț iei și excreț iei biliare ……………………………………………………… 15
Funcțiile veziculei biliare ……………………………………………………………………… 16
Func țiile c ăilor biliare principale …………………………………………………………… 16
PATOLOGIA LITIAZEI B ILIARE …………………………………………………….. 17
Defini ție …………………………………………………………………………………………….. 17
Inciden ța. Factorii etiologici ș i favorizan ți ……………………………………………… 17
Etiopatogenia ……………………………………………………………………………………… 18
Simptomatologia ș i examenul obiectiv …………………………………………………… 21
Investiga ții de laborator ……………………………………………………………………….. 24
Diagnosticul pozi tiv …………………………………………………………………………….. 26
Diagnosticul diferenț ial ………………………………………………………………………… 27
Complica ții …………………………………………………………………………………………. 29
Tratamentul ………………………………………………………………………………………… 31
Evoluț ia. Pronostic ………………………………………………………………………………. 37
METODE DE INVESTIGARE …………………………………………………………….. 38
Colecistografia ……………………………………………………………………………………. 38

Colangiografia …………………………………………………………………………………….. 39
Tubajul duodenal …………………………………………………………………………………. 41
Ecografia ab dominală ………………………………………………………………………….. 45
Alte metode de investigare ……………………………………………………………………. 45
PARTEA SPECIALĂ ………………………………………………………………………….. 46
CAZ CLINI C colecistita ………………………………………………………………………. 47
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………. 61
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………. 62

PARTEA
GENERALĂ

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
5
INTRO DUCERE
ANATOMIA FI CATULUI

Ficatul este cea mai mare gland ă anex ă a tubului digestiv abdominal și din corpul
uman, at ât în perioada de dezvoltare embrional ă și fetal ă cât și la adult.
Are multiple func ții:
• funcția de producere a bilei;
• funcții metabolice multiple – prelucrarea substan țelor absorbite prin mucoasa
intestinală ;
• funcția hemodinamic ă – intervine în distribuț ia masei circulatorii sangvine din
organism, repartiz ând și depozit ând sânge după necesit ăți, de aici rezult ă că greutatea sa est e
variabil ă la omul viu, ea fiind de 1/50 din greutatea corpului adult.
Ficatul este o gland ă de constituț ie elastic ă, iar dimensiunile sale sunt variabile î n
raport cu vâ rsta și cu tipul constitu țional 22- 25 cm diametr ul transversal, 15 -22 cm diame trul
antero -posterior, 5- 10 cm diametr ul vertical ( înaltime).
Situa ție topo grafic ă

Ficatul este situat în etajul abdominal supramezocolic sub bolta diafragmatic ă unde
ocupă loja hepatic ă delimitat superior, posterior, lateral ș i anterior de mu șchiul diafragm, iar
inferior de colon ș i mezocolon .
Ficatul se proiect ează pe peretele anterior al abdomenului î n regiunea hipocondrului
drept, în partea superioar ă a epigastrului ș i partea st ângă a hipocondrului st âng. Loja hepatic ă
comunic ă larg cu loja gastric ă.
Ficatul este delimitat superior de o linie ca re trece p rin coasta a V -a de p artea dreapt ă
și coboar ă oblic spre st ânga și inferior de o linie ce une ște rebordul costal drept la nivelul
coastei a XI -a cu cel st âng la nivelul coaste i a VIII -a frecâ nd pe sub apendicele xifoid.
Posterior se pro iectează pe ul timele trei vertebre lombar e.
Configuraț ia extern ă
Ficatul este un ovoid sec ționat oblic, cu extremitatea mare orientat ă la dreapta ș i fața
convexă superior.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
6
Are două fețe:
– superioar ă ( convex ă) sau faț a diafragmatică ;
– inferioar ă ( plan ă sau faț a visceral ă)
Are două margini :
– inferioar ă, ascu țită care nu dep ășește rebordul costal drept;
– posterioar ă, rotunjit ă în raport cu diafragmul .
Pe faț a diafragmatică a ficatului, peritoneul trece de pe fi cat pe diafragm, form ând o
plică sagital ă numit ă ligamentul falciform sau suspensor care con ține în el ligamentul rotund
al ficatului c are marchează limita anatomic ă dintre lobul drept ș i stâng.
Fa ța visceral ă are 2 ș anțuri, șanțul sagital drept ș i sagital stâng împărțite fiecare î n
două jumătăți printr -un șanț transversal.
Raporturi

Fața diafragmatic ă vine în raport prin diafragma cu baza pl ămânului drept, inima ș i
pericard care la nivelul lobului stâ ng formeaz ă impresiunea cardiacă a ficatului.
Fața visceral ă vine în raport cu rinichiul drept, glanda suprarenal ă dreapt ă, duoden,
flexura dreapt ă a colonului, fa ța anter ioară a stomacului ș i esofagului abdominal. Toate
acestea las ă pe faț a visceral ă impresiuni cu acela și nume.
Segmentația ficatului
Limita reala î ntre lobul st âng și lobul drept este linia ce trece pe faț a visceral ă prin
fosa veziculei biliare și șanțul venei cave inferioare, iar pe faț a diafragmatică limita se
proiectează la dou ă laturi de deget la dreapta li gamentului falciform.
Lobul st âng are un segment lateral ș i altul medial ce se î ntinde între cele dou ă șanțuri
sagitale cuprinz ând lobul pă trat ș i caudat.
Lobul drept este alcatuit dint r-un segment anterior ș i unul posterior, limita dintre ele
fiind fisura segmentului drept.
Fiecare dintre cele patru segmente are câ te un pedicul segmentar, format din ramura
segmentar ă, canal biliar segmentar, o ramura segmentar ă a venei porte, î n fisura segmentului
drept se g ăsește vena hepatică dreapt ă, iar in cea stângă, vena hepatic ă stang ă.
Structura microscopic ă a ficatului. Ficatul este un organ intraperitoneal acoperit cu
peritoneul visceral hepatic ș i este alcatuit dintr -o strom ă conjuc tivă și din celule hepatice.
Stroma conjuctiv ă cuprinde o mem brană de învelis (Capsula Gilsson) din care pleac ă septuri

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
7
conjuctive în interiorul parenchimului hepatic care delimiteaz ă unită ți mai mici numite lobuli
hepatici.
Unitatea structural ă și funcțional ă a ficatului este lobul hepatic format din celule
hepatice numite hepatocite, capilare sinusoide care provin din ramifica țiile venei p orte si
converg c ătre vena contralobular ă sau centr ală și din canalicule biliare.
Hepatocitele sunt d ispuse sub form ă de pl ăci celulare anastomozate î ntre ele, ce
forme ază o rețea tridimensională , cu dispozi ție radical ă către vena central ă.
În ochiurile acestei reț ele se afl ă capilarele sinu soide . Între fe țele celulare care vin î n
contact se afl ă canaliculele biliare in trahepatice care nu au pereț i proprii ș i în care hepatocitele
își vars ă produș ii de secreț ie (bila).
Către periferie îș i formeaz ă peretele propriu numit colangiola. Aceste canalicule
biliare se continuă cu canalele intralobulare care se vars ă în mai multe canale interlobare.
Pereț ii capilarelor sinusoide sunt forma ți din celule litorale sau Kupfter ce apar țin
sistemului reticuloendotelian (macrofage) cu func ție fagocitar ă și cu rol metabolic pent ru că
ele încep transformarea metabolică a substan țelor luate care este continuat ă de hepat ocite.
La periferie spaț iul dintre doi sau trei lobuli î nvecinati se cheam ă spațiul portal
interlobular, de unde pleac ă o ramur ă interlobular ă a venei porte, una a arterei hepatice ș i un
canal biliar interlobular, limfatice ș i nervi.
Ramurile interlobulare ale venei porte se ramifică și se deschid intr -un capilar
sinusoid periportal î n care se deschide vena centrolobular ă, care rep rezint ă capătul de origine
al venelor hapatice care transport ă sangele din ficat î n vena cav ă inferioar ă. Toate vas ele
arteriale, venoase din lob au sfinctere la nivelul fiecarei ramificaț ii care regleaz ă fluxul
sanguin î n ficat.

Vasculariza ția și inerva ția ficatului
Vascularizaț ia nutritiv ă este dat ă de artera hepatică , ramur ă a arterei celiace care
aduce la ficat sângele oxigenat ș i la nivelul hilului se ramific ă într-o ramur ă lobar ă dreapt ă și
alta st ângă, iar acesta î n ramuri segmentare, ul timele ramifica ții fiind ramu rile dintre spa țiile
portale.
Vascularizaț ia functional ă este asigurat ă de vena por tă care adun ă sângele venos din
tot tubul digestiv sub diafragmatici, care la nivelul hepatic d ă o ramur ă lobar ă dreapt ă și alta
stângă, din care pleac ă ramurile segm entare, ultimele ei ramifi cații capilariz ându-se în lob
dând na ștere capilarelor si nusoide .

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
8
Sângele venos al ficatului este drenat î n vena cav ă inferioară prin venele hepatice:
drepata, medie si st ânga; originea lor fiind în venele centrale la nivelu l lobului hepatic, unde
se vars ă capilarele sinusoide, cele 3 vene hepatice.
Limfaticele fi catului dreneaz ă limfa spre ganglionii hepatici ș i celiaci pentru fa ța
inferioar ă și în cei sternali, mediastinali anteriori ș i pan creoticolienali pentru faț a
diafragmatic ă.
Interva ția este asigurat ă de fibre care î mpreună cu artera hepat ică vin din plexul
celiac ș i din fibre parasimpatice din nervul vag.
Căile biliare intrahepatice si extrahepatice.
Căile biliare intrahepatice încep din canaliculele biliare intralobulare care se continu ă
cu canalel e din spa țiul port și aproprier ea hilului d in confluenț a lor se formează un canal
drept si unul st âng, iar prin unirea acestor două canale rezult ă canalul hepatic comun.
De aici, î ncep că ile biliare extrahepatice care sunt reprezentate de calea biliar ă
principal ă care rezult ă din unirea canalului hepatic comun cu canalul coledoc ș i care
transport ă bila în duoden ș i de vezicula biliar ă, care este de fapt un rezervor de bil ă, care prin
canal ul cistic se vars ă în coledon ș i prin care vezicula biliar ă se leag ă de calea biliar ă
principal ă.

ANATOMIA VEZICULEI BILIARE
Vezicula biliara (fesica fellea sau colecistul) este un diverticul biliar care constituie
un orga n de depozit ș i concentrare a bilei. Secreț ia biliar ă a ficatului este continu ă însa
evacuarea ei î n intestine este ritmată de perioade digestive, în perioada interdigestivă bila este
depozitat ă în vezicula biliar ă unde se concentrează de aproape dou ăzeci de ori prin absor ția
apei și a sărurilor anorganice, volumul de bila secretat pe o perioada de timp adapt ându-se
capacita ții reduse a veziculei biliare de pe faț a visceral ă a ficatului î n segment ul anterior al
șanțului sagital drept.
Este un organ ca vitar , în form ă de par ă sau piriform ă cu o lungime medie de 8- 10
cm și o grosime de 3- 4 cm ș i are trei po rțiuni:
• fundul veziculei biliare este por țiunea mai dilatat ă și este orientat ă spre marginea
inferioar ă a ficatului care prezint ă la acest nivel o incizur ă. Se proiectează pe peretele anterior
al abdomenului la locul unde se î ntalne ște cartilajul coastei a XI-a, când volumul ei creș te în
cazuri patologice;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
9
• corpul veziculei biliare continuă fundul veziculei biliare î n direc ția ascendent ă și
spre hil . Fața care pri veste spre ficat ader ă de aceasta printr -un mezon numit mezocit. Fa ța
opus ă sau liber ă a vezicul ei biliare vine î n raport cu colonul transversal ș i cu partea superioar ă
și descendent ă a duodenului;
• colul veziculei biliare este o dilata ție co nică ce se cont inuă cu canalul cistic î n
unghiul dintre corp ș i col cu deschidere spre st ânga, se gaseș te deseo ri, un ganglion Masc agni
limfatic.
Structura veziculei biliare

Peretele este format din 4 straturi: La exterior se g ăsește tunica sero asă , iar pe faț a
lipită de peritoneu, ț esut conjuctiv. Sub peritoneu se afl ă stratul subseros care este un spaț iu
de cli vaj cu vas e și nervi, pe care î l folosesc chirurgii î n colecistectomii.
Malforma țiile biliare congenitale pot fi severe, incompat ibile cu via ța. Cele minore
ramân asimptomatice, dar destul de frecvent evolueaz ă cu simptome dispeptice biliare.
Anomali ile câștigate sunt consecin țe ale altor afecț iuni biliare (inflama ții, litiaza, etc)
Anomaliile veziculei biliare

Anom aliile de formă sunt diagnosticate colecistografic : vezicula bilobat ă, vezicula
în ceas de nisip, “in boneta frigiana ”, vezi cula s eptata,etc. Staza și inflama ția datorit
dificulta ților de evacuare pot favoriza apari ția calcurilor.
Diverticulii vezic ulei biliare -simptomatici c ând se complic ă cu inflama ție sau litiaz ă.
Anomaliile de pozi ție. Acestea pun probleme deosebi te în cazul interven ției
chirurgicale pentru litiaza complicata, frecvent î ntalnită .
Vezicula biliara poate fi situată intrah epatic, transve rs, sub lobul hepatic st âng, în
ligamentul falciform, suprahepatic, subcutanat. etc.
Anomaliile inf undibulocistic e sunt mai des congenitale (cud uri ale cisticului, lumen
îngust etc), mai rar secundare unor aderen țe inflamatorii sau steno zei și fibrozei cisticului.
Evolueaz ă cu simptome datorate diskineziei.
Anomalii de numar . Colecistul dublu poate avea un si ngur canal cistic sau două
canale separ ate. Simtomatologia se datoreaz ă complica țiilor (inflama ție, litiaz ă) și diskineziei
asociate.
Colecistul triplu este o raritate. Agenezia veziculei biliare nu produce perturbari
digestive ș i poate fi î nsoțită de dilata ția compensatorie a c ăilor biliare.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
10
Urmeaz ă tunica muscular ă care este o tunică fibromuscular ă, deoarece fibrel e
musculare net ede dispuse mai mult transversal fa ță de axul veziculei se intersecteaz ă cu fibre
conjuctive și elastic e. Spre interior fibrele musculare au o dispozi ție plexiform ă. Vezicula
biliara nu poseda submucoasa, deoarece tunica mucoasa cu stratul ei profound este asezat ă
direct pe tunica muscular ă. Mucoasa formează o serie de cute numite plicile tunicii mucoase
ale vezicu lei biliare.

Vasculariza ția și inerva ția căilor biliare

Vascularizaț ia că ilor biliare . Vezicula biliar ă are ca surs ă arterial ă princip ală, artera
cistic ă care are originea î n ramura dreapt ă a arterei hepatice proprii. Ajunge la colul vezicu lei
biliare și se ramific ă:
– ramura interioar ă care irig ă peretele vezi cii pe faț a peritonal ă;
– ramura posterioar ă care irig ă peretele co respunz ător fos ei veziculei biliare.
Aceste dou ă ramuri se anastonozează la nivelul fundului veziculei biliare. Venele d e
pe fața aderenta se vars ă în ramurile intrahepatice ale venei porte, iar venele din peretele
învelit în peritoneu formeaz ă o singur ă venă cistic ă, care se vars ă în vena port ă sau mai
frecvent î n ramura sa lobara dreapt ă.
Venele că ii biliare prin cipale formeaz ă un plex venos pericoledocian care dreneaz ă în
vena port ă și în afluen ții sai.
Limfaticele drenează limfa astfel:
– cele din partea aderent ă drenează parțial limfa spre limfaticele din regiunea
învecinat ă ficatului;
– cele din restul peret elui merg spre un ganglion al colului veziculei biliare ș i în
ganglionii hepatici de la nivelul pediculului hepatic.
Limfaticele sun t tributare ganglionilor hepatici biliari.
Inerva ția căilor biliare . Func ția complexa a că ilor biliare este reglat ă pe cale nervoas ă
și umoral ă.
Inerva ția este asigurat ă de fibre vegetative (simpatico si paras impatice) care vin din
plexul hepat ic anterior ș i posterior. Din plexul anterior pleac ă fibre pentru canalul cistic ș i
vezicula biliar ă, iar din cel post erior ramuri p entru coledoc ș i canalul hepatic comun. C ăile
biliare con țin și o serie de fibre aferente cu teacă de mielin ă care conduc st imulii durero și de
la acest nivel .

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
11
Canalul hepatic se uneș te cu canalul cistic form ând canalul coledoc ,care î mpreuna
cu vena portă și artera hepatic ă formeaz ă pediculul hepatic.
Canalul coledoc are o por țiune supraduodenal ă care lipseș te când cisticul și
hepaticul se unesc spre a forma coledocul, urmeaz ă o por țiune retroduodenal ă situate înapoia
părții super ioare a duode nului, apoi o por țiune retropancreatic ă dinapoia capului pancreasului
și care se vars ă în ampula Vater sau ampula hepato -panc reatica împreuna cu canalul
pancreatic Wirsung.
Ampula se deschide î n duoden la nivelul papilei duodenale mari. În partea term inală
a celor dou ă canale, respective a ampulei Vater se afl ă sfincterul Oddi.

FIZIOLOGIA VEZICULEI BI LIARE
Propriet ățile și compozi ția bilei

Secreț ia biliar ă (bila) reprezint ă produsul activita ții exocrine a ficatului, in 24 h
ficatul produce aproximativ 800 ml bil ă.
Propriet ățile bilei. Bila are gust amar ș i un miros aparte. Culoarea ei este î n func ție
de proveniență :
– bila vezicular ă are culoare î nchis ă, castanie ș i este cunoscut ă sub denumirea bilei
B;
– bila coledocian ă are culoare galben – aurie și este cunoscut ă sub denumirea
bilei A;
– bila hepatic ă este clar ă și este cunoscut ă sub denumirea de bila C.
Bila are o densitate cuprins ă între 1.010 – 1.035, bila vezicular ă având densitate
mai mare, pH -ul din canalul c oledoc și hep atic variază între 7.4 – 8 , iar pH -ul celei veziculare
între 6 si 7, deci slab acid.
Presiunea osmatică a bilei e ste egal ă cu cea a plasmei (300mOsm/1).
Bila este un lichid alcalin, nu este un suc digestiv propriu- zis, deoarece nu c onține
enzime, dar totuși deține un rol important î n special î n digestia lipidelor, prin acizii biliari.
Compozi ția bilei diferă după provenienț a sa.
Bila secretat ă de ficat (bila hepatica) con ține 97% apă , 3% reziduu uscat, nu conț ine
mucus. Bila vezicular ă este mult mai concentrată , are 58% ap ă, 15% reziduu ș i con ține
mucus.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
12
Bila reprezint ă o cale de excreț ie pentru anumi ți constituen ți chimici c are constitu ie
reziduu uscat ș i anume : pigmen ți biliari, colesterolul ,anumite dr oguri (fenol ftaleina si saruri
iodate) proprietate care st ă la baza opacifieri c ăilor biliare ș i a colecistului.
Principalii c onstituen ți chimici ai bilei sunt: acizii biliar i, mucusul, pigmenț ii biliari,
colesterolul ș i fosfolipidele.
Acizii biliari reprezint ă factori prin care bila intervine î n digestie. În bil ă se găsesc
patru acizi biliari, care intr ă în constituț ia vitaminei D, a colesterolului ș i a hormonilor
steroizi: a cidul colic, acidul deoxicolic, acidul chenodeoxicolic, acidul lit ocolic . Acești acizi
sunt conjuga ți în celula hepatică cu glicocolul și taurina form ând acidul glycolic ș i de la
acidul taurocolic, ia r ace știa în mediul alcalin biliar formeaz ă săruri de Na si K, forme sub
care se elimin ă în duoden ( gliconatul de Na ai tauroco latul de Na). Taurina provine din
cistein ă. Acidul colic provine din colesterol.
Rolul cel mai important al acizilor biliari se exercit ă în absorbț ia lipidelor ș i a
vitaminelor liposolubile. Acizii biliari exercită o intens acțiune stimulantă asupra biligeneziei,
deci are acț iune coleretic ă.
Sărurile biliare sunt supuse unei circulatii enterhepatice, 90% din s ărurile biliare
eliminate prin bilă provin din acest ciclu, 10% fiind sintetiz ate, întreruperea circulaț iei nu
scade con ținutul acestora în bila ceea ce demonstreaz ă existen ța unui mecanism reglator al
sintezei.
Sărurile biliare exercită importante și multiple roluri î n digestia ș i absorbț ia lipidelor,
prin ac țiunea tensioactiv ă producând emulsionarea lipidelor oferind o s uprafa ța mai mare
pentru ac țiunea lipazelor.
Sărurile biliare activeaz ă lipaza pancreatică , dar nu ș i pe cea intenstinal ă.
Lipsa bilei din intenstin duce la pierderea prin scaun a 2/3 din lipidele ingerate, iar î n
cazul unei absen țe prelungi te apar hip ovitaminoze complexe.
Pigmentii biliari sunt produ și de eliminarea a catabolismului hemoglobinei, lu ând
nastere din Hb pusă în libertate prin distrugerea globulelor roș ii la nivelul ficatului. Ei au un
rol fiziologic, dau culoarea galben – verzuie a bil ei și culoarea caracteristic ă materiilor fecale.
Pigmen ții biliari sunt bilirubina si biliverdina. Biliverdina se a flă în bila umană în
cantitate mic ă, constituind principalul pigment din bila pă sărilor.
Bilirubina ia nastere prin descompune rea normala a Hb (colorantul globulelor rosii)
și este o substan ță de culoare brun – verzuie. Aceasta trece î n sânge, apoi î n ficat de unde este
eliminată în bilă.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
13
În sânge bilirubina se g ășeste î n cantit ăți mici sub forme :
– bilirubina di rectă sau conj ugată cu valoarea normal ă de 0.2 mg%
– bilirubina indirect ă sau neconjugat ă cu valoare normal ă între 0.8 – 1 mg%
Când bilirubina în sânge depa șește limitele normale ea trece î n urină , imprim ându-i
acesteia o culoare brun -roscat ă. În cazul unor obst acole în eliminarea bilei sau î n boli de ficat,
concentraț ia plasmatic ă a pigmen ților biliari creste și aceș tia c oloreaz ă intens urina ș i
tesuturile d ând icter.
Prin urin ă se elimin ă zilnic 1 – 2 g pigmenț i biliari, iar prin materiile f ecale 150 mg.
Colesterolul se g ăsește în propor ție de 1 -2% av ând provenienț ă exogenă (alimentar ă)
și endogenă (metabol ică). Se abs oarbe cu u șurință din intenstin dac ă exist ă și suc pancreatic
necesar pentru eliminarea ș i solubilizarea sa.
Ficatul sintetizeaz ă din cole sterol, acizii biliari pe care î i elimina prin bila î n
intenstin. Ficatul elimin ă o anumit ă cantit ate de coles terol prin bil ă, iar restul este utilizat
pentru formarea lipoproteinelor cu densitate mic ă.
Sub forma diferit elor tipuri de lipopr oteine, coleste rolul este descarcat î n circulatie
unde este extras ș i utilizat de celule.

Rolul sarurilor biliare in digestive

Bila are un rol important pentru digestia ș i absorbț ia lipidelor.
Deși bila nu conț ine fermen ți dig estive (enzime ) prin prezen ță sărurilor bil iare ea
capătă o func ție digestiv ă. Sărurile biliare sunt substan țe tensioactive, ele scad tens iunea
superficial ă a pică turilor de gr ăsime ș i favorizează emulsionarea lor.
La nivelul intenstinului subtire s ărurile biliare form ează cu acizii graș i insolubil i în
apă, complexe coleinice și micelii hidrosolubile care pot traversa u șor membrana cel ulelor
intestinale. Este favorizat ă, astfel absorb ția lipidelor ș i a vitaminelor liposolubile.
Complexele colein ice ajunge î n etero cit sunt desfacute î n acidul gras ce va fi
convertit în trigliceride ș i sarea biliara care trece î n sângele port și se reintoarce la ficat, de
unde este nou excretat ă. Acesta este circuitul hepato -entero -hepatic de economisire a s ărurilo r
biliare p entru a căror sintez ă se cheltuieș te energet ic.
Sărurile biliare au ș i rol de a stimula peristaltismul intes tinal, secreț ia biliar ă a
ficatului, adic ă funcție coleretic ă și rolul de a preveni putrefac ția proteinelor î n intestinal gros,
adică rol ant iputrid.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
14
Ele solubilizeaz ă și colesterolul ș i impie dică împreună cu fosfolipidele apari ția de
calculi biliar i. Pentru a mentine colesterolul î n bil ă în stare de solubilitate este necesar ca
raportul s ăruri biliare/colesterol s ă fie de 20/ 1.
Mecanism ul secreț iei biliare. Eliminarea bilei.

Bila formată continuu în celulele parenchimatoase hepatice ș i în celulel e Kupffer
ajung prin canalul hepatic ș i canalul cistic î n vezicula biliara de unde este eliminat intermitent
în func ție de alime ntație prin canalul coledoc î n intestin.
Rolul determinat î n mecanismul d e eliminare intermitentă a bilei este î ndepli nit de
contr acțiile veziculei biliare ș i de relaxarea sfincterului Oddi care const ă într-o îngrosare a
musculaturii circulare la af luența canalulu i coledoc î n ampula Vater.
În perioadele interdigestive coledocul este contractat iar presiunea depaș ește 50 – 70
mm HG. Bila î nmagazinat ă în vezicula biliar ă se concentreaz ă prin reabsorț ia apei ș i sărurilor
minerale, put ându-si red uce volum ul de 10 ori.
Se adaug ă în schimb mucus excretat de mucoasa veziculei, bila vezicular ă devenind
astfel mai v âscoas ă dator ită mucusului. Eliminarea bilei este produs ă de contracț ia veziculei
biliare ș i relaxarea sfincterului coledocian.
Vezicula s e contract ă ritmic de 2 ori p ână la 6 ori pe minut. Se produce astfel
creșterea presiunii din vezicula ș i din c analele hepatice p ână la 250 – 300 mm Hg care
echivalează presiunea secreț iei biliare ș i secreț ia încetează , fenomen care nu are l oc în condi ții
normale pentru ca sfincterul Oddi cedează .
Cauza declan șatoare a expulziei bilei î n duode n în condi ții normale, est e reprezentat ă
de alimenta ție. Cantitatea ș i calitatea bilei evacuate depinde, deci de felul alimentaț iei,
coleistokin eticele cele mai e ficiente sunt reprezentate de gr ăsimi: g ălbenusul de ou, untul,
smântana, acidul oleic, leciti na, uleiul de olive, de cocos, de ficat, de morun.
Proteinele, mai ales carnea posed ă și ele un rol colecistokinetic.
Glucidele sunt lipsi te de ac est efect, iar laptele prin con ținutul sau î n gr ăsimi
stimuleaz ă secreț ia biliar ă și modific ă ritmul evacua rii vezicula re.
– cauruleina pare a avea o acțiune de contrac ție a veziculei biliare și relaxare a
sfincterului Oddi;
– morfina, nicot ina, izopre nalina, adrenalina, noradrenalina, gastrina, nu au rol
asupr a motricităț ii veziculare.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
15
Reglarea secreț iei și excreț iei biliare

Func ția de excreț ie a bilei se nume ște colereza, iar factorii care o stimulează se
numesc factori coleretici. Funcț ia de excre ție a bilei din vezicula biliara se nume ște colagoga
și este stimulată de substanț e colagoge.
Reglarea acestor două procese se face conjugat prin mecanismul neuroumoral.
Mecanismul nervos este asigurat de centrul de bilosecretor din bulb care p rin
intermediul vagului excit ă colereza ș i func ția colagoga a veziculei biliare.
Exist ă și un mecanism n ervos local de evacuare a bilei.
În perioada dintre mese sfincterul Oddi este de 30 cm, î n momentul p ătrunderii
alimentelor în duode n are loc prin reflexe locale ș i generale relaxarea sfincterului Oddi ș i
contracț ia peretelui vezicii cu eliminarea bilei.
Sistemul nervos simpatic ar e efecte opuse, determin ând relaxarea vezicii ș i contracț ia
sfincterului Oddi.
Mecanismul umora l const ă în acțiunea unor substanț e asupra secreț iei și excreț iei
biliare. Efecte coleretice au s ărurile biliare ș i horm onii duodenali ca hepatocrinina. Secreț ia
acestor hormoni este stimulată de alimentele grase ca sm ântana, g ălbenusul de ou, etc.
Efecte biliog ene au hormonii duodenali, colecistokinina ș i pancreazinina.
Secreț ia colecistokinina este determinată de contactul mucoa sei duodenale cu HCl ș i
cu diverse alimente cu con ținut lipidic ș i difer ă de pancreazinina prin faptul ca nu influenț ează
secreț ia pancreatic ă. Glucidele inhiba secreț ia biliar ă.
Exist ă și substanț e farmacodinamice cu rol asupra motricitatii vezicular e:
– acetilcolina provoac ă o contrac ție vezicular ă puternic ă, accentuate de ezerina ș i
diminuat ă de atropina;
– histamin a are efect as emană tor cu acetilcolina;
– secretina are acț iune modest ă , dar sigur ă;
– cauruleina pare a avea o acț iune de contrac ție a vezicul ei biliare ș i relaxare a
sfincterului O ddi;
– morfina, nicotina, izoprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrita, nu a u rol
asupr a motricit ății veziculare.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
16
Func țiile veziculei biliare
Bila este secretat ă de ficat continuu în cantitate de 1 -2 l/zi, var iind in func ție de
circulaț ia sărurilor biliare ș i de acț iune substanț elor asupra colerezei.
1. Func ția de concentrare este cea mai importanta și se datorează în primul r ând
capacit ății de absor bție a epitelului vezicula r. Vezicula biliar ă are capacitatea de a înmagazina
8 moli de acizi biliari, ceea ce corespunde la 3 g de acid colic. Funcț ia de concentrare se
realizeaza p rin procese le de transport active al electroli ților. Mucoasa veziculara este mai
permeabil ă pentru c ationic, dec ât pentru anioni. Alte substan țe absorbite la nivelul epiteliului
vezicular sunt substanț e liposolubile de tipul bilirubinei libere, acidul chenodexiocolic ,
fosfolipide. Pigmenț ii biliari ș i sărurile biliare se absorb î n mic ă măsură, absorbț ia lor cre ște
în condi ții patologice ca: inflama ția sau irita ția veziculei.
2. Func ția secretorie const ă în secreț ia de glicoproteine, predominant la nivelul
colul ui vezicul ei cunos cuți sub denumirea de mucus, mucine, mucoproteine,
mucopolizaharide, glicoproteine . Acestea sunt de fapt proteine bogate în glucide. Cantitatea
secretat ă este cea de 20 ml/zi crescâ nd în litiaza vezicular ă.
3. Func ția motorie const ă într-o activitate spontan ă, ritmic ă și lent ă a veziculei
care asigur ă o presiune de 10 – 30 mm apă în perioa dele de repaus ale rezervorului biliar .

Func țiile c ăilor biliare principale
1. Func ția de concentrare
. Mucoasa coledocului este dotat ă cu capacitatea de
absorbț ie asemanatoare celei a veziculei biliare, astfel î ncat între cele dou ă prânzuri c ând bila
hepatică stagneaz ă în coledoc are loc concentr area acesteia cu creș terea bilirubin ei la 6 – 13
mg fa ță de 3 – 5 mg î n bila hepatica.
2. Func ția secretorie const ă în secreția mu cusul ui de către glandele mticoase ale
epiteliului canaliculelor care î n lumenul coledocului se va amesteca cu bila stagnat ă.
3. Mobi litatea c ăi biliare principale . În aceast ă afirma ție părerile sunt î mpar țite,
unii sus țin doar existen ța unor mi șcări peristal tice ale extremităț ii inferioare vateriene a
coledocului, iar al ții ca contracț ile par șiale sau totale hepatocoledociene precum ș i funcția
sfincterian ă a hepaticului comun au rol important î n excreț ia biliar ă.
4. Activitatea sfincterului Oddi const ă într-o activitate bazat ă pe deschidere
(diastola) și închidere (sistola), ritmic ă uneori întrerupt ă de contracț ii violente. Cre șterile de
presiune produc alungirea celor dou ă faze, perturb ând aceast ă activitate.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
17
PATOLOGIA LITIAZEI BILIARE
Defini ție

Litiaza biliar ă se define ște ca fiind prezen ța de calculi î n vezicula biliara ș i căile
biliare intrahepatice ș i extrahepatice.
Aceast ă boală este frecvent ă la toate v ârstele și anume la 10 – 15% în popula ția
adult ă, dar cu predilecț ie ap are la sexul f eminin , datori tă diferen ței de compozi ție a bilei.
Litiaza biliar ă este cunoscut ă și în alte zone geografice ca Europa, Orientul Mijl ociu,
S.U.A., este absent ă în Indonezia, Africa C entrala și rară în India.
Prezen ța sau absen ța bol ii, precum ș i compozi ția cal culilor difer ă după zona
geografic ă, dup ă sex, majoritatea calculilor fiind comp uși din mai multe substan țe, foarte
puțini fiind puri.
Litiaza biliar ă poate fi asimptomatic ă, fiind descoperit ă ca urmare a unui examen
radiol ogic, a une i interven ții chirurgicale î n etajul supramezocolic sau la necropsie.
Când este simptomatic ă principalul simptom este colica biliar ă care este un simptom
dureros paroxistic, ce apare după consumul de alimente colecistokinetice și se localiz ează în
hipoco ndru drept ș i/sau epigastm; plus fenomenele de î nsoțire.
Litiaza biliar ă se poate complica rezult ând litiaza coledocului, hidropsul vezicular,
fistula biliara, ileus biliar, etc.
Tratamentul igieno – dietetic, at ât al colicii, c ât și între cr ize este foarte imp ortant,
dar tratamentul clasic chirurgical ș i mai nou tratamentul lapar oscopic constituie tratamentul
de electi, dar ca re nu remite î n totalitate, simptomatologia pentru care bolnavul s -a internat.
Inciden ța. Factorii etiologici ș i favor izanți

Afecț iunea este relativ frecvent ă, în popula ția adult ă 5 – 105 dintre oameni sunt
purtători de calculi. Incidenta este î n conti nuă creștere paralel cu cea a nivelului de trai ș i a
duratei de via ță.
Frecven ța litiazei biliare este cea mai m are la vârstnici, dar poate fi gasit ă la orice
varst ă, chiar la copii.
Creșterea incid enței litiazei biliare odată cu vârsta a fost ex plicat ă prin accentuarea
stazei veziculare la b ătrâni( via ța sedentar ă, aport alimentar mai redus, morta litatea
diafr agmatic ă diminua tă), prin mic șorarea biligenezei ș i prin dificitul secre ției de hormoni
sexuali.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
18
Femeile prezint ă fenomene clinice de litiaz ă biliar ă de aproximativ trei ori mai
frecvent dec ât la b ărbați. Explica ția diferen ței din tre sex e se afl ă în compozi ția bile i:
concentraț ia, substanț ele solide sunt mai mari la femei, iar raportul din tre acizii colici ș i
dezoxicolici este de aproap e dou ă ori mai mare la b ărbați dec ât la femei. În al doilea r ând la
femei hormonii estrogeni dete rmin ă variaț iile vez iculei biliare c are diminu ă premenstrual, în
al treilea r ând poate interveni sarcina care cre ște colesterolul ș i favorizează staza în colecist și
în căile biliare, prin presiunea intraabdominal ă crescut ă și prin hormonii de sarcină , car e
deter mină hipotoni e.
Rolul factorilor a fost sugerat de marea frecven ță a litiazei biliare î n anumite ță ri (
Europa, oriental Mijlociu, S.U.A.) ș i prin absen ța în alte zone geografice (Indonezia, Africa
Centrala) sau raritatea ei (India).
Femeile în unele triburi de indieni a mericani fac litiaz a biliar ă în propor ție de peste
50% în emisfera nordică , dominâ nd calculi forma ți din colesterol ș i carbonat de calciu, iar î n
zonele tropicale cel de bilirubinat de calciu. În Japonia după cel de- al doilea Razboi M ondia l
sau modificat obiceiurile alimentare ș i odat ă cu aceasta a crescut litiaza colestorolică , înainte
de razboi predominâ nd calculi de biliru binati. Femeile fac mai frecvent calculi de colesterol.
Factorii de risc intervin în apari ția litiaz ei biliare și sunt reprezenta ți de diabet
zaharat, obezitate, gut ă, litiaz ă renal ă, astm bronș ic, une le forme de reumatism. Litiaza biliar ă
poate apa re înainte, concomitent sau î n urma acestor afecț iuni.
Factorii favorizan ți sunt reprezenta ți de sed entarism, abuzuri d e grăsimi și proteine,
surmenaj, traum e psihice, nerespectarea orelor de mas ă, constipa ție, îmbracaminte ira țional ă,
factori de s tază biliar ă, malforma țiile congenitale ale că ilor intenstinale, mai ales infec ții ale
căilor biliare.

Etiop atogenia
Mecanism ul de formare a calculilor biliari rezultă din ac țiunea unui mecanism
complex l a care particip ă interac țiunea mai multor factor i fizico – chimici, metabolici, de
stază și infec țiile.
Factorii fizico – chimici și metabolici determin ă modifi cari ale componen telor bilei
cu pertubarea stabilirii ei coloidale.
Factorul metabolic
este cel mai important, litogeneza biliar ă producându-se în două
situa ții:

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
19
– excesul de substan țe con ținute: colesterolul cre ște în alimenta ția bogat ă în
grăsimi, în obezitate și când se administreaz ă hipolipermiante; birilubina cre ște în hemoliz ă
când se distrug multe hematii, î n talasemii ș i în ciroza biliar ă.
– deficitul de substanț e solubilizante care au rol de a men ține colesterol
sintetizat î n ficat, î n stare de s olubilitate î n bilă.
Aceste substan țe sunt reprezentate de acizii biliari și fosfolipide.
Acizii biliari scad în tulburari ale sin tezei hepatice, în reactii ale colonului ș i
ileonului, în diverse infec ții intestinale. Ca urmare a acestei sc ăderi, precipit ă colester olul, la
fel bilirubina ș i calciul.
Factorul staza favorizeaz ă suprasaturarea bilei prin urmatorii factori favoriz anți ai
stazei:
– mecanici – colecist septet, malformat
– funcționali – colecist hipoton.
Staza poate fi realizat ă și prin obstruc ții cistice și oddiene prin atonie vezicular ă,
prin variante atomice ale aparatului excretor biliar sau prin microstaze cr eate de modific ări
distrofice (colesteroloza, colecistaza). Sarcina este ș i ea un factor de stază .
Factorii infecțioși partic ipă la formarea calculilor biliari î n mai multe moduri:
modif ică compozi ția și ph-ul bilei infectate; ca rezultat al proce selor inflamatorii vor aparea
detrisuturi celulare ș i mucus care î mpreun ă cu microorganismele vor forma ma terialul ne cesar
pentru matr icea calcului.
Pancr eatita ar putea avea un rol etiopatogenic. Refularea de suc duodenal ș i
pancreatic î n canalele biliare poate precipita colesterolul.
Intervenț iile pentru ulcerul gastro -duodenal pot favoriza apa riția litia zei în primele
luni după opera ție, mai ales vigotom ia și rezectia.
Sunt deprimate mecanismele reflexe ș i enzimatice care contract ă colecistul și dechid
sfincterul Oddi. Colereza diminuă după vagotomie.
Bolile ficatului, î n primul r ând ciroza au fost studiate ș i s-a ajuns la concluzia ca
raportul dintre cel e două sexe n u este diferit î n privinț a inciden ței calculilor biliari la c irotici.
Diabetul este asociat litiazei biliare, gasindu -se calculi la diabetici. Infecț iile au un
rol importa nt, în urma infec ției bilei se reduce con ținutul acesteia î n săruri bili are, capacitatea
de resorb ție a mucoasei inflamate fiind marită. La litiazici sau descoperit î n bila colecist ă,
streptococci, “Escherichia coli” care ar putea precede sau ur ma formarea calculilor deoar ece
germenii pot deconjuga s ărurile biliare ș i hidroliz a glic ouronilbilirubina.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
20
Rezecț ia ileal ă favorizează formarea calculilor prin reducerea reabsorb ției acizilor
biliari ș i anemiile hemolitice care fac ca bilirubina liber ă să ajun gă în exces î n bilă.
Când ac țiunea factorilor litogenetici î nceteaz ă, calculi rămân la volumul lor ini țial și
rar pot diminua.
Compozi ția calculilor
Calculii sunt forma ți din bilirubinat de calciu, colesterol, carbonat de cal ciu, acid
palmiti c, proteine, c upru, fier, magneziu, ș i mai contin ș i o materie proteic ă (celule,
sfaramituri celulare, mucus, bacterii) peste care se depu n colesterolul sau s ăruri.
Clasificarea calculilor
– calculi de colesterol sau solitari, rotunzi sau avalari, con țin 98-99% col esterol,
iar restul calciu ș i proteine, sunt trans paren ți pentru razele X, suprafa ța lor este granulat ă și au
aspect radiar;
– calculi de bilirubina sunt compuș i din bilirubinat de calciu ș i survin la cei cu
producere excesiv ă de bilirubină , sunt mici, multipli , cu aspect uniform, forma oval ă cu
suprafa ța rugoas ă, sunt duri, opaci la razele X și pot apare î n afecț iunile care produ c o
hemoliza patologic ă (icter hemolitic);
– calculi de carbonat de calciu sunt alb -cenusii au suprafeț e netede ș i
dime nsiunile varia bile. Sunt opaci la razele X ș i sunt rar î ntalni ți;
– calculi combinati au î n centru un calcul radiar din colesterol, iar î nvelisul lor
are structura calculilor mic ști;
– calculi mics ti (peste 80%) sunt numeroș i, de form ă poliedr ică, fatetati, nu sunt
omogeni, sunt forma ți din colesterol, bilirubina de calciu, au culoare alb ă sau cenu șiu desch is
până la închis sau negru, datorit ă pigm entului. Ace ști calculi se î nsotesc frecvent de
inflama ție septic ă, urmare a stazei prin obstruc ția cisticului și sunt radioopaci .
Se presupune c ă primul format ar fi calculul de colesterol care ar obstrura ci sticul
și ar forma infecț ia ceea ce ar det ermina creș terea acesteia prin depuneri succesive în straturi
concentrice de colesterol ș i bilirub inat de calciu. Ce a mai frecven tă localizare a calculilor este
vezica biliar ă, inc lusiv canalul cistic. Canalul cole doc conț ine calculi î n 12% din cazuri.
Calculii de dimensiuni mici se pot g ăsi și în căile biliare intrahepatice ș i pot servi ca punct de
plecare pentru for marea calculilo r mai mari î n caile extrahepatice.
Î n majoritatea cazurilor, prezen ța calculil or nu produce leziuni anatomice , ci
leziu ni inflamatorii acute sau cronice: catarale, supurative, ulcerative, gangunoase (colecistita
acută și cronic ă).

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
21
Calculul d in canalul cistic poate s ă funcționeze ca o supap ă, permi țând intrarea bilei
în vezicula ș i împiedic ând evacuarea ei, duc ând as tfel la dilata ția veziculei. Dac ă obstruc ția
cisticului este completă , vezicula se exclude din cir culaț ia bilei, co nținutul ei pi erde culoarea
galben ă prin a bsorb ția bilirubinei de c ătre mucoasa inflamat ă și devine alb ă, iar în interiorul
colecistului se f ormează adev ărate “pungi” rezult ând hidropsul propriu- zis al veziculei sau
mucocelul.
Compozi ția calculilor d iferă după zona geografic ă și după sex, majoritatea calculilor
sunt compuș i din mai multe substan țe, foarte pu țini fiind puri.
Litia za coledocian ă este urmarea migrarii calculilor din colecist î n 90% din cazuri, î n
acest caz nu es te usor de stabilit dacă calcul i sunt forma ți pe loc, provin din ve zicul ă sau sunt
intrahepatici. În general calculi de origine colecistică conțin mai mult colesterol, iar cei
forma ți în căile biliare sunt boga ți în bilirubinat.

Simptomatologia ș i examenu l obiectiv

Simpt omatologi a litia zei biliare este î n func ție de l ocalizarea calculilor ș i
complic țiile cauzate de aceș tia și poate s ă îmbrace mai multe form e: litiaza biliar ă
asimptomatic ă latent ă apare în 50% din cazuri ș i poate fi diagnosticat ă cu o cazia unor
exploar ări radiologi ce sau printr -o intervenț ie chirurgical ă;
Colica biliar ă constitu ie manifestarea clinica cea mai caracteristică și este un si ndrom
dureros paroxistic determinat de contrac ția reflex ă a veziculei sau a că ilor biliare, ca răspuns
la prezen ța calculilor .
Durerea din colica biliar ă are un debut brusc, apare î n deosebi noaptea după
consumul de alimente colecistokinetice luate în seara respectiv ă ca o jen ă discret care creș te
brusc î n intensitate.
Caracterul dureri i este foarte vari at, bolnavul descr iind durerea sub form ă de cramp ă,
torsiune, asfixiere, presiune, lovitur ă de pumn, ruptur ă. Durata este variabil ă în func ție de
complica ții și de terapie, de la câ teva minute p ână la 1-2 ore ș i se poate repeta 3-4 zile. Dup ă
un an antia lgic durerea cedea ză la 1-4 ore, rareori î ncetează spontan, alte ori se prelunge ște și
nu cedează până la extirparea veziculei biliare.
Durerea este frecvent paroxistică , se accentueaz ă în decubit lateral stang și în inspir
prelungit , manevra Murphy acc entuează durer ea.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
22
Cauzele de apari ție ale durerii sunt reprezentate de:
– abuzul de alimente colecistokinetice (ou ă, grăsimi, cioco lată, frișcă, maionez ă,
branzeturi grase ș i fermentate);
– produse calcolozice (fasole, mazare,. varza) ;
– trepidatii ale corpului produse de mijloace de transport;
– medi camente, de exemplu substan țele iodate administrate pentru
colecistografie;
– eforturi fizice neobi șnuite;
– mișcarile inclusiv respiratorii sporesc durerea, bolnavul este: agitat , anxios,
încercand diferite poz iții antologice: cocos de pu șcă, decubit dorsal , pozi ția genupectoral ă, și
altele;
– la femei colica biliar ă poate apare î nainte de menstruaț ie sau î n timpul ei, sau
în timpul sarcinii;
– modific ări bru ște ale obiceiurilor alimentare;
Locali zarea durerii se află în epigas tru și/sau în hipocondrul drept ș i în regiunea
vezical ă. Când durerea este localizat ă numai în hipocondrul drept î nseamn ă că calculul este
incla vat în cistic sau exist ă o inflama ție infundibulocistic ă.
Iradierea durerii se poate face de- a lungul reboldului c ostal drept, spre omoplat ș i
umar, dar poate avea și o iradiere ascendent ă în hemitoracele drept, î n umarul drept,
subscapular pe traiectul fr enicului. Iradieri atipice ale durerii se î ntalnesc în hipocondrul
drept, î n coloana toracic ă, retrosternal î n hipogastrul sau periombilical .
În 20% din cazuri durerea r ămâne constant ă în epigastru far ă iradieri, av ând un
caracter permanent cu exacerbari î n anumite ore ale zilei ș i nopț ii.
Intensitatea durerii a fost comp arată cu cea a infarctului de m iocard datorit ă
localizarii atip ice în regiunea precordial ă.
Durerea din colica biliar ă poate fi intricata cu:
– durere a din pancreatita acut ă sau cronic ă. Atun ci câ nd durerea din colica
biliar ă este localizat ă în hipocondrul stang suge rează afectarea pancreatică
(colecistopancreatita);
– durerea din angina pectorala este o durere precordial ă care poate iradia î n
epigastru, la nivelul umarului ș i care cedează după încetarea efortului sau dup ă administrarea
de nitroglicerin ă sub lingual. Ac easta durere are o durată de câ teva secunde, minute fara s ă
depa șească 15 minute;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
23
– durerea de colica renala care este o durere violent ă, par oxistic ă, intermitentă
localizat ă lombar, cu iradiere descendent ă în flancuri, organele genitale exter ne. Uneori faț a
internă a coaps ei, este inso țită de agita ție psihomotorie, tulbur ări mic ționale, fenomene
digestive (vars ături, balonă ri abdominale, oprir e a tranzitului intenstinal).
Fenomenele clinice de î nsoțire a colicii biliare sunt : diminea ța la s culare, pirozis ,
dispepsie gazo asă, constipa ție, eructatie. Aceste fenomene sunt determinate de alimentaț ie și
sunt de scurt ă durat ă (2-3 zile);
Simpto me obiective : febra ș i icterul.
Icterul în litiaza vezicular ă este un fenomen rar ș i tranzitoriu d iscret și apare ca
urmare a unei c omplica ții, se î ntalne ște frecvent î n litiaza cistiului ș i coledocului, iar c ând
apare la 24 ore, după colica biliar ă sugereaz ă o litiaz ă coledocian ă, aceasta fiind intens și
persistent.
Pe masura dezvoltarii icterului , mina devine inchisă, materiile f ecale se decolorează .
Icterul se poate î nsă manifesta și într-o form ă ușoară prin bilirabinemie ș i bilirubinurie
trecă toare.
Simptomatologia clasic ă a litiazei coledocului est e realizat ă de triada: durere, icter ș i
febra. În acest c az durerea iradiaz ă mai mult spre umarul drept, c âteodat ă spre hipocondr u și
umarul st âng. Febra traduce prezen ța infecț iei și este î nsoțită de leucocitoz ă.
În acest caz coloraț ia icteric ă a tegument elor și mucoaselor se instaleaz ă la scu rt timp
după criza dureroas ă, iar dupa c âteva zile progreseaz ă ajungâ nd la icter mecanic î nsoțit de
prurit.
Simptome generale – cefalee, st ări de agita ție, convulsii tonico clonice, mai ales
spasmofilice, crize de pol iurie, senza ție de tensiune intracr anian ă, ameț eli, urticarie, eritem
poliform cu caracter de aflat la femeile cu labilitate psihomotionala; rar tuse seaca, discreta,
indusa reflex.
Examenul obiectiv . Inspec ția general ă are în vedere starea general ă a boln avului
(bolnavul este agitate anxios), gr adul d e nutri ție și poate de la o coloraț ie icteric ă sau
subicteric ă a mucoaselor și tegumentelor.
La inspecț ia hipocondrului drept s e poate observa o bombare rotund ă sau oval ă care
în timpul inspira ției se deplaseaz ă în jos.
Palparea se face cu blândețe cu grij ă ca mâinile examinatorului s ă nu fie reci. Î n mod
normal vezicula nu este palpapil ă, ea este abordabil ă când este foarte marită de volum î n
litiaza biliar ă complicat ă (staza de colecist, hidrops vesicular, tu mori sau vezicula umpluta cu
calculi, colecistic a acuta).

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
24
Consistenț a este variabil ă după cauza care face vezicula palpabil ă, iar sensibilitatea
la presiune cunoa ște diverse grade, de la lipsa de durere p ână la hiperesterie ș i contractura
peretelui abdominal.
Palparea pune în evidență un punc t dureros vezicular, punctul cistic, situat la
întretaierea marginii externe a dreptului abdominal cu rebordul costal. Presiunea acestui punct
este î ntodeauna dureroas ă, iar durerea se intensifică mult î n timp ce subiec tul in spiră adânc.
Semnul Mur phi const ă în palparea veziculei biliare î n inspira ție for țată când se
eviden țiează sensibilitatea. La examenul obiecti v apare și puls accelerat, respiraț ie polipneic ă
superficial ă.
Investigaț ii de laborator

Examenele de labo rator apar modificate pun ându-se baza pe examenul sangelui,
urinei ș i materiilor fecale.
Examenul sangelui :
1. Hemolucograma eviden țiază:
– hemogl obina sc ăzută – valoare normal ă 13-14.5 g/dl;
– numarul normal de leucocite î n colica biliar ă necomplicat ă și crescut
(leucocitoza) î n col ica biliar ă cu inflamaț ie acut ă și supraadaugat ă.
– valoare normal ă 4000- 80000 elemente /mm cubi.
2. VHS crescut – valori nor male:
– la bărbați : 1-10 mm/h; 7 -15 mm/2h;
– la femei: 2 -16 mm/h; 12- 17 mm/2h;
3. Colesterol crescut (hipercolest erolemie ) – valo are normal ă – 180- 280 mg%
4. Calciu crescut (hipercalcemie) – valoare normal ă – 9-12 mg%;
5. Bilirubina crescut ă (hiperbilirabinemie) – val ori normale:
– bilirubina direct ă: 0-0,25 mg%;
– bilirubina indirect ă: 0-0,75 mg%;
– bilirubina totală : 0-1 mg/dl.
6. Trans aminaze crescute – valori normale:
– transaminaza glutamic oxalacetica – 2- 20 u.i;
– transaminaza glutamic pimvica – 2- 16 u.i.
7. Fosfataza alcalin ă crescut ă – valoare normal ă: 2-4 u.
Fosfataza alcalin ă este expresia gradului de obstruc ție.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
25
Examenul urin ei evidențiază mina modific ată cu:
– cresterea urobilinogenului;
– bilirubinie î n stari icterice;
– amilaza minar ă crescut ă – valoare normal ă 45-85 u.W.
Examenul materiilor fecale . În materiile fecale apare hipocolia sau acolia, dup ă colici
biliare put ând fi gasiți calculi.
Examen ul radiologi c este esen țial pentru confirmarea cauzei colicii biliare.
Radiografia simpl ă, pe gol f ără substanț a de contrast evidentiază ‘bila calcica’ sau
calculi radioopaci, cu con ținut crescut de calciu.
Importantă este local izarea calcul ilor î n zona colecistului.
Radiografia cu substan ță de contrast a colecistului ș i a că ilor biliare, evidentiaz ă
calculi r adiotransparenti, dar ș i pe cei radioopaci ș i se realizează prin administrarea per oral
sau intr avenos a su bstan țelor de contrast ș i nu s e efectuează în crize.
1. Colecistografia orala reprezint ă radiografierea veziculei biliare umplut ă cu
substanță de contra st, administrate de obicei pe cale oral ă. Substanț a de contrast folosit ă este
razebilul sau acid ul iopanoic .
Acea stă metodă eviden țiază prezen ța calculilor radiotransparen ți, dar ș i radioopaci,
precizeaz ă forma ș i func ția colecistului.
Razebilul se administreaz ă în cantitate de 3g (4 comprimate) cu 14 -16 ore î naintea
examenului, iar acidul iopanoic î n aceeazi doz ă (6 comprimate) c u 10-14 ore î nainte.
2. Colangiografia venoas ă reprezint ă opacitatea c ăilor biliare inclusiv a colecistului,
pline c u substanță de contrast administrată pe cale intravenoas ă. Substanț a de contrast folosit ă
este p obilanul ca re se injec tează lent in traven os (6-8 minute) la adult 20 ml prin soluț ie 30%
sau 50%. Aceast ă metod ă eviden țiază litiaza coledocului ș i obstruc ția ci sticului.
Dacă nici după pobilan vezica biliar ă nu se vizualizează , după aproximativ 30 de
minute, s e impune for ma farmacodinamic ă, cu morfin ă, pentru a determina hipertonia
sfincterului Oddi.
În marea majoritate a cazurilor se ve opacifica coled ocul și vezicula biliar ă dacă nu
este exclus ă și cisticul nu este obstruat.
Tubajul duodenal simplu reprezint ă introducerea unei son de Einhom dincolo de pi lor
în duoden, realiz ând o comunicare î ntre duoden ș i mediul extern.
Este o investiga ție greu de suportat de c ătre bolnavul litiazic ș i care eviden țiază bila
B vezicular ă, care este absent ă sau în cantitate mic ă, slab concentrat e și care con ține cristale

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
26
de colesterol, bilirubina de calciu ș i leucocite, bila A coledocian ă de culoare galben – aurie și
bila C hepatic ă care este clar ă și provine din ficat.
Lipsa de scurgere a bilei A in dică un sf incter Oddi închis (obstacol pe canalul
coledoc, spasm, litiaza, neoplasm).
Normal bila este de aspect clar, patologic bila A este tulbure, v âscoasă în angiocolite,
coledocite.
Lipsa de scurgere a bilei B dup ă administrarea MgSO 4 sugereaz ă un obstacol a
locului veziculei b iliare respective a canalului cistic (calcul, tu moara). Evacuarea î n cantitate
mare, colorat ă închis arat ă o hipotomie biliar ă, iar apari ția tardiv ă a bilei B î n cantitate mic ă,
slab colorat ă, asociat ă cu durere î n hipocondrul drept, ori entează spre hipert onia căilor biliare.
Lipsa bilei C survine î n obstruc ția canalului hepatic comun.
Tubajul duodenal minutat este o metod ă dinamic ă de exploa rare a funcț iei
sfincterului și a veziculei biliare. Se urmare ște debitul biliar not ându-se din 5 in 5 m inute
reacț ia bolnavului ș i caracterele bilei recoltate.
Ecog rafia veziculei biliare permite vizualizarea calculil or biliari î n 95% din cazuri ș i
are avantajul faț ă de colecistografie c ă se efectuează și la bol navii ic terici.
Contraindicaț ii ale radiografiei cu substan ță de contrast: afecț iuni hepatobiliare acute,
insuficien ță renala, reactii alergice la iod, st ări febrile, î n crize. Astazi examinarea este î n
mare parte cu ecografia.
Tubajul duodenal nu se efectuează în crize.

Diagnost icul pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaz ă pe:
– anamnez ă, adic ă existen ța colicilor biliare î n antecedente;
– examenul clinic care este important î n litiaza biliar ă când se evidenț iază
colicile biliare tipice, repet ate și declan șate pr in abateri alim entare. Dintre fenomenele de
însorire ale colicilor biliare prezen ța unui icter s au subicter pledeaza pentru litiaza biliara;
– examenele radiologice care descoper ă existen ța calculilor î n vezicula biliar ă, în
cistic s au co ledoc sau poate evid enția o vezicul ă exclusă, în urgenț e ca î n colecistele acute și
în icterele obstractive, diagnos ticul nu poate fi ajutat de examene radiol ogice, el va fi bazat pe
criterii clinice. În icterele obstructive utilizam colangiografia laparos copic ă sau prin cat eterum
sub contr ol.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
27
– duodenoscopic, mai ales î n cazurile prelungite ș i în care originea real ă a
icterului nu este uș or de stabilit; examenul paraclinic care are un rol hot ărâtor în incertitudini
diagnostice, arat ând modificari ale v alorilor normale la examene le efectuate;
– tubajul duodenal care declansează dureri, la care timpul veziculei este absent
sau anormal sau prin care obț inem o bil ă în care se descoper ă cristale de colesterol, bilirubinat
de calciu. Greut ăți de diagnostic pute m întampina în colicile b iliare atipice m ai ales ca
localizare a durerii sau în cele î n care tabloul clinic este dominat d e unele fenomene de
însoțire (ileus paralitic, frison urmat de ascentiune termica, colici fara durere sau o modest ă
jenă în hipocondrul drep t), în aceste situaț ii este importa ntă anamneza stabilindu -se legatura
dintre alimentele colecistokinetice ș i apari ția acestor fenomene.
Diagnosticul diferent ial

Diagnosticul diferential se realizeaz ă în cele dou ă circumstan țe în care bolnavul s e
prezintă la medic ș i anume în prezen ța colicii biliare ș i în absen ța acesteia.
În prezenta colicii biliare diagnosticul dife rential se face cu alte accidente paroxistice
asemanatoare prin intensitatea simptomelor, prin localizarea durerii î n aceeaș i regiune sau
într-o regiune apropriat ă.
Colica renal ă sau uretral ă dreapt ă în care durerea are de obicei sediul de intensitate
maxi ma în regiunea lombar ă, dar poate iradia descendent pe traiectul uretemului, î n zona
organelor genitale.
Mișcarile respi ratorii nu intensific a durerile de origi ne renoureteral ă, dar exist ă
fenomene urinare care î nsoțesc colica ( disurie, polakiurie) ș i apare hematurie ș i/sau
leucociturie la examenul urinei.
Apendicita acut ă nu ridic ă probleme de diagnostic, atunci când sediul apendicelui
este normal, de oarece d urerea spontan ă și mai ales la palpare are sediul maxim î n fosa ilica
dreapt ă de unde poate iradia în tot abdomenul î n caz de peritonit ă acut ă.
La palpare apararea muscular ă sau contractura abdominal ă în caz de perfora ție
pendic ulara se gaseș te în ace eași zon ă.
Apendicita acut ă ridică probleme de diagnostic atunci c ând pozi ția apendicelui este
normal ă, ascendent ă și/sau retroceal ă.
De asemenea, gangrene apendicular ă și colecistic ă acută pot evol ua cu o
simptomatologie a semanatoare înca de la debut (febra, frisoane, insuficienta circulatorie
acuta). C ând exist ă incertitudini de diagnostic se recomandă intervenția chirurgical ă.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
28
Ulcerul gastro -duodenal perforat are un tablou clinic mai dramatic instalându-se
prompt cont ractura abdomi nală și se poate eviden ția clinic ș i radiologi c prezen ța
pneumoperitoneului.
Pancreatita acuta debuteaz ă cu fenomene de însoțire mai dramatice ș i mai
zgomotoase printre care insuficienț a circulatorie acut ă, merg ând p ână la șoc. Durerea c u
iradiere în bara imobilizeaz ă bolnavul. Cre șterea de peste cinci ori a analizei demonstrează
existen ța pancreatitei.
Afecț iunile pl euro-pulmona re sunt mai usor de diferenț iat, debutul lor este cu
ascensiune termica care precede durerea, uneori fris on solemn. Se î nsoțește frecvent de
junghi, tuse, semne stetacustice ș i radiologice de pleurit ă, pneumonie sau infarct pulmonar.
Angina pectorala ș i infarctul miocardic inferior creează confuzii câ nd durerea
precordiar ă iradia ză în zona colecistului. P entru elucidar ea di agnosticului au importan ță:
apari ția durerii legate de efort sau digestie, durata mai scurt ă a acesteia, retrocedarea s pontan ă
în repaus sau la nitroglicerin ă pentru criz ă de angor; ș i anomaliile traseului electrocar diografie
pentru inf arctul miocardi c inferior.
Ocluzia arterei mezenterice intră rar în discuț ia diagnosticului diferenț ial, durerea
fiind intens ă, difuz ă, însoțită de greturi, vă rsaturi ș i urmată la scurt timp de meteorism.
Dischineziile b iliare pot fi de două tipuri:
– hipotonie vezicula ră (colecistotomia) se diferen țiază de litiaza biliar ă prin
faptul c ă în sindromul dispeptic biliar poate apare ș i constipa ția alternant ă cu dia reea;
migren ă; vezicula biliar ă palpabil ă, iar î n tubajul duodenal apare bila B vezicular ă,
hiperconcent rată, în cantitate mare care se scurge timp î ndelungat. Colecistografia evidentiaz ă
o vezicul ă biliar ă mare cu concentraț ie slab ă după prânzul Boyden;
– hipertonia vezicular ă se diferen țiază prin apari ția dureri lor intense după
alimente coleci stokinetice însoțite de diaree intraprandial ă. Tubajul duodenal este dureros,
bila B vezicular ă se scurge discontinuu, iar colcistografia e videnț iază o vezicul ă biliar ă mică
cu evacuare rapid ă.
Colici biliare nelitiazice sunt date de afecț iuni biliare inflamatorii n elitiazi ce care au
ca simptomatologie urm ătoarele: jen ă în hipocondrul drept, gre țuri, v ărsături, gust amar î n
gură , balonă ri.
Aceste colici biliare nelitia zice se deosebesc de cele litiazice p rin examenele
radiologice la care se evidenț iază calculi radio opaci și radiotransparen ți.
Ele mai pot fi date ș i de afecț iuni neinflamatorii sau colecistoze la r ândul lor
deter minate de dezvoltarea exagerat ă a unor elem ente structurale ale veziculei b iliare și

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
29
anume dezvol tarea mucoasei ș i mu scularei peretelui v ezicular d ă adenomiomatoz ă,
dezvoltarea unor celule d ă colesteroză , dezvoltarea elementelor nervoase d ă neuromatoz ă, iar
calcifierea veziculei d ă vezicul ă calcar ă sau “de por țelan”.
În abs ența colicii biliare se face diagnosticul d iferențial al fenom enelor diseptice
biliare, al durerilor care ar sugera colici biliare. Mare importan ță are examenul radiologi c la
care î n lipsa imaginilor calcare pot fi luate î n discuț ie:
– hernia hiatar ă este su gerat ă de toracele cu deschidere larg ă și confirmată de
examen ul baritat al esofagului ș i stomacului î n pozi ție Trendelenburg; frecvent este asociat ă
litiazei biliare;
– ulcerul gastr o-duodenal este frecvent la b ărbați și se caract erizează prin
ritmicitate ș i periodicitatea durer ii;
– hernia epigastri că este foarte durer oasă și produce reflex tulburarii ale
tranzitului gastrointestinal, care este usor de recunoscut dac ă bolnavul contract ă muschii
drepți abdominali;
– prolaxul mucoasei pilorice. Simptomatologia acesteia sugerează mai d egrab ă
un ulcer duode nal;
– diverticu loza duodenal ă are o simptomatologie dispeptic ă și dureroas ă, ușor de
recunoscut la examenul baritat;
– nevraligia func țional ă, zona zoster, pleurita diafragmatic ă pot fi ș i ușor
eliminate prin anamnez ă și examen clinic com plet.
Complica ții
Dacă se fac e abst racție de colecistita cronic ă care este un proces inflamator, care
însote ște aproape obligatoriu orice litiaz ă biliar ă se poate aprecia ca 1 din 5 bolnavi fac
complica ții (20%).
Complica ții mecanice:
– litiaza c oledocian ă complic ă 25% din cazuril e de l itiaza vezicular ă prin
migrarea unui calcul î n calea biliar ă principal ă. Tabloul clinic poate fi î nșălător fiind domina t
de fenomene colecistice, iar icterul nu este prezent totd eauna. Importanță pentru diagnostic
are examenul radioligi e. Simptome pr ezente: d urere intense, icter ș i febr ă.
– Hidrocolecistul (hidropsul vezicular) se datoreaz ă obstruă rii gâtului veziculei
biliare sau cisticului. Vezicula biliar ă este destins ă, este pal pabil ă sub rebor dul costal, ca o
tumo ră rotundă elastică , în tensiune foarte d ureroasă. Destinderea colecistului determin ă
subțierea pereț ilor lui. Î n vezicul ă se gaseș te bila sau un lichid clar, a lbicios sau limpede,

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
30
denumit “bila alba”, adică nu are cons tituen ți biliari, ci este produsul se creției mucoasei
colec istului. Hidr opsul vezicular poate s ă dispar ă prin dezobstic ție spontan ă.
– Fistula biliar ă este deseori consecin ța unei ulceraț ii locale pr oduse de prezenț a
calculilor care erodează peretele colecis tic și rareori e ste urmarea unei coleciste acute. Fistula
se poate desch ide în duoden, stomac, colon sau un arboreal biliar ș i reprezint ă modalitatea
prin care calculi se pot elimina spontan.
– Ileus ul biliar reprezint ă producerea sau micș orarea de calculi b iliari în intest ine
la nivelul ileonu lui terminal și jejun ului produc ând ocluz ie intestinală . Calculii sunt eliminate
printr -o fistul ă colecistoduodenal ă.
Complica ții infectioase :
– colecistita a cută este cea mai frecvent ă complica ție și este consecin ța
obstrucției gâtului colecistului care se manifest ă prin col ica biliara și sindrom toxico- septic.
Se poate determina abcese pericolecistice, fistule, abcese hepatice, cangrena colecistică sau
perfor ații libere î n marea cavitate peritoneal ă.
– colecistica cronică ;
– pancreatita acut ă este o afecț iune caracterizat ă anatomo-patologi c prin
inflama ție edematoas ă, hemoragic ă, nevrotic ă sau nevrotic – hemoragic ă. Clinic se manifestă
ca un simdrom dureros abdominal acut violent î nsoțit uneori de stare de ș oc datorat unui
proces de autodigestie a glandei pancreatice.
– Pancr eatita cronic ă. Dure rea este intens ă cu localizarea î n epigastr u și în
hipocondrul st âng sub rebordul costal, este permanent ă și accentuat ă post prandial sau după
consumul de alcool. Apare maldigestia c u scaune steotoreice, malnutri ție prin sc ădere
pondera lă și diabet zaharat datorită leziunii pancreasului endocrin.
Alte complica ții:
– hepatitele cornice satelite sunt expresia efectuari i ficatului în suferin țele biliare
obstructive infectate, de regul ă litiaza biliar ă, mai rar coledocian ă. Apare inflam ația
canalicul elor, poate fi obstrat atâ t prin tumefrac ția endoteliului, c ât și prin trombi biliari, î n
jurul canaliculelor se formează leziuni de pericolangita, manifestate prin infiltrat granulocitar
de extinderi variabile.
Cancerul veziculei bil iare este una d in cel e mai grave complicaț ii. Peste 90% din
cancere apar pe vezicula litiazică . Sediul durerii este î n epigastru ș i în hipocondrul drept cu
iradiere posterioar ă, la început este de intensi tate moderat ă, apoi din ce î n ce mai pronunț ată,
persistentă, agra vată noct urn. Intermitent apar colici biliare.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
31
– Odditele sunt procese inflamatorii stenozate cu evolu ție recuren țială care se
dezvolt ă aproape constant î n legatur ă cu litiaza coledo ciană. Simpt omatol ogia const ă în icter
ondulat și dureri intermite nte în hipocondrul drept cu iradiere spre st ânga. Variabilitatea
icterului se datoreaz ă componentei edematoas e și modificare spasticei tranzitorii. Cu timpul
se produc leziuni ireductibile ( displazice s i sclerozante). Diagnosticul poate fi di ferențiat
confundâ ndu-se cu icterul mecanic ș i cu orice obstacol pe cale biliar ă principal ă.
Colangiografia dac ă este pozitiv ă eviden țiază coledocul dilatat ș i cu evacuare î ntarziat ă.
– ciroza bil iară secundar ă este rar î ntalni tă, apare î n icterel e mecanice, de obicei
prin litiaza coledonian ă, complicate de angiocolita ș i evoluț ie intermitentă care permite durata
lungă a colestazei.
– hemocolesistul se datorează hemoragiilor î n cavitatea vezicular ă.
– hemobilia e ste rar ă.
Tratamentu l

Tratamentul ge neral se adreseaz ă factorilor etiopatogenetici incrimina ți în
determinismul litiazei biliare ( tulburari metabolice, s taza, factori nutritionali) ș i const ă în:
– combaterea obezit ății printr-un re gim hipocaloric;
– combaterea hiperliporot einemiei print r-un re gim sărac în grăsimi naturale sau
în hidra ți de carbon;
– igiena alimenta ției;
– stingerea proceselor inflamatorii;
– consum ul moderat de alcool ș i tutun.
Tratament profilactic . Prin alimenta ție se urm ărește împiedi carea tulburarilor
metabolice și diminuare a aportului caloric, î ndeosebi pe seama lipidelor. Tulburarile
metabolice se adreseaz ă hipercolesterolemiei, obezit ății și hiperfoliculinemiei.
Regimul alimentar de fond este un regim de cru țare vezicular ă.
Alimenta ția are ca scop prevenir ea form arii calculilor , dar ș i evitarea declan șării
crizelor dureroase odat ă ce calcul ii s-au format.
Dieta are ca scop evitarea aportului excesiv al lipidelor, al al imentelor cu con ținut
crescut în colesterol, având în vedere c ă organis mul sintetize ază colesterol pornind de la o
alimenta ție gras ă.
Se reduc alimentele bogate î n colesterol î n primul r ând gr ăsimile de lux: carnaț ii,
ficatul gras, ciocolata, galbenu șul de ou, creierul, rinichi, ficatul de vac ă, stridii, gr ăsimi

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
32
animale și grăsimi pr ăjite. Se contraindic ă la biliare alimentele fa ță de care aceș tia se
comport ă ca alergici.
Pâinea este preferabil s ă fie consumat ă veche, pră jită și în cantitate moder ată. Vor fi
evitate mesele copioase care supun or ganele digestive unor e forturi deos ebite și care con țin
cantit ăți importante de gr ăsime.
Se evit ă folosirea alcoolului ca aperitiv, dar î n timpul mesei se p oate consuma o
cantitate moderat ă de vin, care să nu fie vechi ș i acid. Se recomand ă aportul de fibre
vege tative pent ru scăderea colester olului.
La bolnavii cu deficit de acizi biliari, este posibil ca administrarea î ndelungat ă a
acidului chenodexiopolix î n doza zilnic ă de 500 mg s ă prevină forma rea calculilor.
Combaterea sindroamelor de m alabsor ție și asigura rea functional ității normale a
ficatului și cailor biliare intervin î n acelaș i sens. O reducere brutal ă a greutaț ii nu este
indicat ă, deoare ce poate favoriza formarea calculilor.
Tratamentul curativ se adreseaz ă manifestarilor dur eroase, boli litiazice și
complica țiilor s ale.
Tratamentul igieno – dietetic al colicii biliare
– dieta (regim hidrozaharat) pe timpul colicii se consumă numa i ceai de tei ș i
sunătoare, lapte ecremat indo it cu ceai, supe de legume, compoturi, pireuri de legume și
fructe, pai ne albă uscat ă, past e fainoase, gri ș, orez, branz ă de vaci, carne slab ă rasol;
– măsuri igienice – repaus la pat, aplicaț ii locale de caldur ă pe hipocondrul drept,
cu efect antispasmic, i ar câ nd bolnavul este febril și se suspectează o colecistica acut ă caldura
este cont raindic ată si se recurge la punga cu gheață .
Tratamentul medicamentos al colicii biliare urmare ște să combat ă spasmul și să
atenueze durerea ( antispastice si analget ice) ș i este un tratament de urgen ță:
– Atropina 1 fiola a 1 mg subcutana t la 12 h sau scobut il o fiol ă de 10mg la 8- 12
h în asociere cu papaverina fiole de 40 mg i.m., antropina la 1 mg i.m. sau 0,5 mg i.v.
even tual combinata cu xilina 1% cu miofilin 240 mg i.v.
– Algocalmin, per os comprimate sau fiole 2 m l 50% nu se administre ază
intramusc ular (i .m.) sau piafen i.m. sau i.v. Lent 1- 3 fiole/zi a 5 ml.
– Se mai poate î ncerca nitroglicerina sau nitrilul de amil care e xercit ă o acț iune
litica asupra contracț iei sf incterelor biliare ca ș i miofilinul.
Dacă cele de mai sus nu sunt e ficiente se a dminis trează mialgin, care este un opiaceu
în doz ă de 100 mg (1 fiola a 2 ml) i.m. sau i.v. 1 ml diluat î n 10 ml soluț ie gluc ozată

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
33
izotonic ă. Aceasta este ș i un antialergi c și antispastic puternic c ăruia colica biliar ă
necomplicat ă nu-i rezis tă. Se evită adminis trarea deoarece exist ă riscul toxicomaniei.
În loc de mialgin se mai poate administra unul din cele două amestecur i antispastice
la 6-8 h.
– xilina sau novocaina 1%, antropina 0,5 mg adica ½ de fiol ă și papaveri na 1
fiolă a 40 mg.
– miofilin 1 fiol ă, antropina V 2 fiolă, papaverina 1 fiol ă.
– Lizadonul în supozitoare, ca ș i plegomazinul î n injec ție intramuscular ă( fiole a
25 mg) sunt utile pentru efectul lor antispastic, sedative ș i antivomitiv. Ca antivomitiv se
recomand ă supozitoare de e metiral.
Mialg inul, morfina, dihidromorfona (hidromorfon, hidromorfon – atropina,
hidromorfon – scopolamine) sunt opiacee ș i sunt contraindicate în colica pentru c ă determin ă
spasmul sfincterului Oddi ș i poate masca un abdomen acut chirurgical.
Numai după ce s-a stabilit pr in examen clinic atent ca nu este vorba de un abdomen
acut chirurgical sau atunci câ nd colicele biliare sau vi olente, prelungite ș i nu cedează la
tratamente se poate administra de preferinta hidromorfon – atropina c âte 1-2 fiol e/zi în
injec ție sub cutanată .
În toate colicile biliare se administreaz ă antibiotic, ampicilin ă 500 mg/6h i.m.
Tratamentul igienico – dietetic const ă în dieta de cru țare f ără alimente
colecistokinetice, reducerea gr ăsimilor și apor t suficient de p roteine, glucide, fr ucte și legume.
Se administreaz ă în cantit ăți reducerea gr ăsimilor și aport suficient de proteine, glucide, fructe
și legume. Se administreaz ă în cantit ăți reduse uleiurile vegetale pentru combaterea stazei
biliar e și fibre vegetale car e prin stimu larea si ntezei hepatice de acizi biliari diminu ă
concentrarea colesterolului din bil ă. Aportul caloric va fi adaptat ponderii f iecarui bolnav.
Suprimarea corect ă a grăsimilor nu este indicată , risc de staz ă biliar ă și deci litogenez ă.
Se înlatură alimentele conservate, vâ natul, br ânzeturile fermentate. Fructe și legume
combat conspira ția frecvent asociat ă.
Tratamentu l medicamentos î ntre crize :
– coler etice în doze mici – colebil 1 -3 drajeuri/zi; fiobilin 1 compr imat, a 250
mg, 1- 2 comprimate dup ă mese; ro wachol 3 -5 picaturi de 3- 4 ori pe zi.
– antibiotic intermitent – ampicilina 500 mg/6 h i.m.
– se continua medicamenta ția antispastic ă pe cale oral ă – scobutil 1 -2
comprimate/zi, 1 comprimat = 10 mg, bellergan, bergof en, fobenal.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
34
Aceas tă medicaț ie antisp astică dureaz ă 2-3 săptămâni după o colic ă și poate
preveni o colica atunci c ând antispasticele sunt administrate la pr imele semne ale acesteia:
– instila ție pe sonda duodenal ă a soluț iei de eter sau cloroform pentru a reduce
spasmul sfin cterului Oddi , aceeast a fiind urmat ă de introducere a de ulei de masline că lduț sau
de parafin ă în litiaza coledocian ă;
– litiaza medicamentoa să a calculilor de colesterol ( chenodex, chenodolul,
ACDC), dar ș i acidul ursodezoxicolc (delural) capsule de 250 mg administrat singur 10-20
mg/kg corp/zi sau î n asoc iere cu chenodolul î n doze egale de 7 mg/kg corp/zi 1- 2 ani
favori zând dizolvarea calcul ilor de colesterol in 50 – 60% di n cazuri, prin diminuarea sintezei
hepatice ș i scăderea concen trației colesterolului din bilă.
Tratamentul hidromineral .
Cura intern ă cu ape dicarbonate ș i ușor sulfurate la Slanic Moldove, Olanesti,
Calimanesti, Caciulata are efect coleretic ș i efect de alcanizarea bilei.
Curele anuale cu ape mineral e sunt indicate la litia zicii afebr ili cu c olici biliare ș i
reacț ii dureroase moderate, f ără calculi inactivi î n cistic sau coledoc. Este necesar un examen
medical care s ă decid ă dacă un pacient trebuie sa urmeze sau nu o cura balnear ă.
Nu se recomand ă acest tratament celor cu femomene inflama torii acute, ci litiaza
biliar ă în faza dureroas ă, cu icter. Trebuie s ă trateze cel pu țin trei luni de la asemenea
manif estări acute p ână la trimiterea î n stațiune.
Durata unei cure este de trei s ăptămâni.
Tot medicul stabile ște ce izvoar e și ce p roceduri sunt indicate, ce doze ș i în ce ritm.
În litiaza biliar ă nu se asteapt ă topirea calculilor cu ajutorul apelor, în schimb se poate spera
la o acț iune lini știtoare, eventual la î ncetinirea evolu ției afecț iunii.
Tratamentul c hirurgical
A. Litotritia extracorporeal ă este o metod ă de liza a calculilor biliari prin mijloace
fizice (ultrasunete, rezonanta magn etica, laser).
După un tratament se administreaz ă acid chenodezoxicolic ș i rowachol, se efectueaz ă
colecistograf ia și/sau ecografia d e control.
Contraindica ții: infec ția cailor biliare,vezicula nefuncț ionala și calculi mai mari de 3
cm.
Complica ții: obstruc ția coledocului prin fragmentarea calculilor. Se obț in rezultate
positive in 50- 80% numai din calculi colesterolici și nu pr evine recrenta acestora.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
35
B. Tratamentul endoscopic al litiazei colecistului ș i a litiazei coledociane const ă în
sfincterectomia odd ina și permeabilizarea coledocului ș i extragerea calculilor cu ajutorul
endoscopului.
Indica ții: Boala cu risc o perator, calculi reziduali după colecistectomie.
C. Tratament chirurgical clasic
Procedee: colecistomie, cole dolitotomie, colecistomie ș i altele.
Intervenț ia chiurgical ă este indicat ă în forme clin ice manifestate ș i mai a les în
comp licații. Colecistectomia s -a impus datorit ă faptului c ă nu se gă sise nici o metod ă eficace
pentru care s ă rezolve calcu li și care să pemită bolnavului o stare de confort permanent ă. În al
dolilea r ând s-a dovedit c ă morta litatea prin colecistect omie este foarte sc ăzută pentru cazurile
necomplicate (0.3%), iar î n lipsa colecistectomiei, bolnavul pe masur ă ce avansează în vârstă
apar mai multe complica ții care se platesc cu o mortalitate de 20%. Colecistectomia nu remite
simptomatologia pentru care s-a operat bolnavul , ci doar o amelioreaz ă de 5 -10%, iar
complica țiile dup ă interven ții se reduce î n 10% din cazuri.
Indica țiile majo re de colecistectomie sunt:
– complica ții acute : colecistita acut ă, perfora ția biliar ă, hemobilia, fistura bilia ră.
În per forația biliară și în hemobilie se opereaz ă de urgență . În colecista acut ă unii opereaz ă
după racirea inflamaț iei acute, cu anti biotice, în acest caz chirurgical are confort î n plagă
pentru o intervenț ie complet ă și trata mentul medical poate da r ezultate a manând int ervenția
pentru mai multe s ăptămâni, însă alții de teama cangrenei veziculare ș i a posibilitatii instalarii
unor c ompl icații insidioase (fistula), sub antibioterapie aplica interven ția la cald, care este
indicat ă absolut numai î n perit onita bilia ră, în hemofilie ș i când sunt semne generale severe de
toxiinfectie (colecistita cangrenoasa) sau c ând sunt semne totale de empi em (aparare
musculara):
– litiaza coledocian ă demonstreaz ă radiologie sau numai banuit ă clinic (subicter,
simdro m colemic f rust).
– calculi veziculari radioopaci cu vezicula nefuncț ional ă
– afectarea ficatului.
– semne de pancreatit ă cronică.
– diabet zaharat
– cancer vezicular
– cardiopatie coronarian ă asociat ă.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
36
Datorită îmbunat ățirii pregat irii preo peratorii și post operatorii, a anesteziei ș i a
tehnicii chirurgicale, contraindica țiile opera ției sau redus:
– insufici ența renal ă decompensat ă;
– insuficien ța pulmonar ă sever ă;
– cancer cu alt ă localizare;
– insuficien ța pulmonar ă avansat ă;
– ciroza hepat ică.
Aceste contraindica ții sunt valabile numai pentru litiaza biliar ă fără complica ții
acute. Pregatirea preoperatori e constă în corectarea afecț iunilor asociate ( hiperfoliculinemie,
colopatie functionala, hernie hiatala, migrena, tulbur ari nevrotice etc) ș i a complica țiilor (
hepatita cronica, pancreatita cronica). La obezi operaț ia va fi am ânată până va obț ine o
scădere pondera lă suficient ă pentru c ă operaț ia să se fac ă fără riscuri mari. La anestezie se vor
evita anestezicile cu hepato toxicitate ( halotanul ) sau care induc anoxie hepatica ș i se va avea
în vedere s ă asigure un bun grad de relaxare.
D. Tratamentul lapar oscopic
Principiul const ă în crearea unei pneumoperitoneu în scopul introducerii
endoscopului î n cavitatea abdom inală fără pericol și a exploatarii unor viscere.
Laparoscopia a devenit un examen de rutin ă pentru diagnosticarea afec țiunilor
abdomi nale. Necesitatea unei bune anestezii locale la punctual introducerii trocarului este
evident ă în special pentru tegu ment și peritoneu în scopul evitarii durerilor la mobilizarea
trocarului în timpul exploat ării cavităț ii abdominale. După introducerea acului în cavitatea
abdom inala se injecteaz ă 15-20 cm aer cu CO 2 care evit ă riscul emboliei gazoas e.
Locul de introduc ere a laparoscopul ui este ales î n func ție de : dimensiunile cavităț ii
abdominale, sediul eventualelor cicatrici, datele ob ținute la palp area abdomenului, existenț a
afectiunilor tumorale abdominale, probleme de diagnostic.
Prem edicaț ia generala este necesară mai ales la bolnavii anxiosi ș i în cazul peretelui
abdominal foarte tonic. La copil se prefer ă anestezia general ă.
Laparasco pia permite vizualizarea ș i inspectar ea veziculei biliare, dacă ea nu este
mascat ă de aderen țe așa cum se î ntampl ă în litiaza bil iară.
Inspec ția cavit ății abdominale poate fi complet ă cu alte investiga ții de diagnostic ca:
biopsia cu pens ă, cu acul, Menghini, sau punc ția aspiraț iei dirijate sub controlul vederii.
Aceste investiga ții sunt utile pentru a stabili un di agnost ic his tologic sau cistologic și se pot
practica la nivelul ficatului, splinei, pancreasului, peritoneului, limfaticelor si rinichilo r.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
37
Contraindica ții: sindromul hemoragipar, insuficie ța cardiorespiratorie grav ă,
peritonit a acut ă, ocluzie intes tinală.
După corectarea de urgen ță a tulburarilor de coagulabilitat, laparascopia devine
posibil ă fără riscuri ca: Hematomul pariental, hemoragiile intraperitoneale. Existen ța
cicatricil or abdominale poate î mpiedica exploatarea abdominal ă datorită aparențelor
peritoneale. În ascită la cirotici există riscul infec ției acesteia sau riscul pierd erii lichidului de
ascită care poate fi evitat prin reinjectarea acestuia:
– obezitatea poate face i mposibilă examinarea organelor abdominale;
– vârsta înaintat ă și starea generala precar ă nu contraindic ă laparoscopia dacă
aceasta este indispensabila.
Indicații: afec țiuni hepatice, ictere, ascita, t umori abdominale, simdrom abdominal
acut.
Laparascopia est e superioara scintigrafiei ș i ultrasonografiei în depi starea ficatu lui
alcoolic.
În colecistita acut ă laparascopia eviden țiează o vezicul ă biliară, marită de volum, sub
tensiune, cu colora tie ro șu aprins, cu pere ții îngroș ați, aderen ți la epiplonul din vec inatate.
Mai poate furniza informa ții utile pentr u diagnosticu l apendi citei acute. Se pot observa rupturi
ale ficatului, leziuni traumatice ale c ăilor biliare, ale stomacului, duodenului ș i intestinului.
Evolu ția. Pronostic
Evoluț ia este destul de impreviz ibilă, unele cazuri pot ramane latente poat e toată
viața, altele pot fi zgomotoase la scurt timp dup ă apari ția calculilor.
Bolnavii cu colecist ă acută litiazic ă trebuie speciali zați și opera ți deoarece un
colecist acut poate perfora ș i poate determina o peritonita gener alizat ă sau una localiza tă.
Uneori proc esul supurativ continuă și se dizolv ă sub aceasta peritonita localizat ă cu
abcese locale, av ând răsunet important asupra st ării generale a bolnavului.
Când exist ă calculi pe unul din canalele hepatice s au pe coledoc apare icterul da torită
calculilor o bstinctivi. După un anumit timp de la simptomatologie, totul are tendin țe de
regresiune: icterul cedează , fenomenele d ureroase dispar, scaunele se recoloreaz ă, bilirubina
revine la normal. Toate acestea deno tă că organismul a reu șit sa evacueze calculul di n coledoc
în duoden, situa ție favorabil ă sau fenomenele inflamatorii sup raadaugate s -au atenuat și
spasmul supraadaug at al coledocului a cedat, drept urmare bila se strecoar ă pe lângă calcul și
își reia circuitul normal. C ând exist ă în continuare calculi în coledoc simptomatologia îș i reia
după o perioad ă de timp, astfel: dur ere, febr ă, icter.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
38
Când icterul dureaz ă mai mult de 7 -8 zile este obligatorie interven ția chirurgicala ș i
extirparea calculului care est e singura metodă de vi ndecare a bol navului și evitare a a
complica țiilor grave. S -au evidenț iat urmatoarele forme evolutive ale litiazei:
– laten ță clinic ă în 11 % din cazuri î n condi țiile alimenta ției, de crutare biliar ă;
– ameliorarea clinica î n 62% din cazuri, reducerea importanț ei acuzelor subiecti ve
și lipsa complica țiilor;
– evolutia sta ționar ă în 11 % din cazuri, ameni nțarea acuzelor ini țiale în pofida
terapiei si mptomatologiei ș i restric țiilor dietetice;
– agravarea î n 16% din cazuri cu apari ția unor compli cații.
Fenomenul de repetare a colicilor face din individ un mare suferind, iar pe masur ă ce
frecven ța lor cre ște sporeș te și riscul complica țiilor. O colic ă biliar ă, de obicei nu este
periculoas ă și în majoritatea cazurilor nu este urmată de complicaț ii.
Pronosticul în general de pinde de respectarea dietei ș i de inflama țiile supraadaugate
și este agravat de i nciden ța mare a complicaț iilor.

MET ODE DE INVESTIGARE
Colecistografia

Colecistografia reprezint ă radiografierea veziculei b iliare (coleci stului) um plută cu
substan ță de contrast, administrată pe cale oral ă.
Pregatirea materialelor const ă în pregatirea unui pr ânz compus din ouă , smântană
și unt cu pâ ine sau 50 g ciocolat ă, carbune animal, triferment, substanț a opacă (RAZEB IL sau
acid io panoic); a ntihistamin ice.
Pregatirea psihic ă și fizic ă a pacientului :
– se anun ță pacientul ț i i se explic ă necesitatea efectuarii tehnicii ;
– se administreaz ă pacientului cu 2- 3 zile î naintea examinarii carbune animal de 2
ori pe zi, câ te două tablet e și regim hipeiprot idic;
– cu 1-2 zile înaintea efectuarii colecistografiei se administreaz ă pacientului un
regim dietetic u șor diger abil, evit ând alimentele cu con ținut bogat î n celuloz ă și
hidrocarbonate concentrate;
– în ziua precedent ă examenul ui, la orele 12, se administreaz ă pacientului un
prânz compus din ouă , smântană și unt cu pâ ine (provoaca contractii puternice ș i golire a
vezicii biliare); dac ă acest pr ânz provoac ă accese dureroase, el poate fi î nlocuit cu 50g
ciocolat ă sau cu sondaj e vacuator;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
39
– după masa se e fectueaz ă o clisma evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de
muse țel caldu ț, pentru evacuarea gazelor din co lon;
– se testează toleran ța la razebil: dup ă masă la orele 16 se administrează
pacientu lui pentru a observa dacă nu are hipersensib ilitate la iod. Dac ă apare roseaț a, senzaț ie
de arsur ă, furnicaturi, tahicardie, gre țuri, urticarie, ame țeli, stare de r ău general, pacientul are
sensibilitate la iod ș i se î ntrerupe administrarea.
Dacă pacientul suport ă bine iodul (nu apar s imptome d e intoleran ta la 20 -30 minute)
se administreaz ă celelalte 3 tablete de razebil î n decurs de 5 minute:
– se asează pacientul î n decubit lateral, timp de 30- 60 minute;
– înainte de efectuare a radiografiei se efectueaz ă pacientul ui o clisma evacuato are;
– pacientul este condus la serviciul de radiologie ( dupa 14- 16 ore si respectiv 10-
14 ore, c ând vezicula bil iara se umple cu substan ța de contrast);
– pacientul va fi ajutat s ă se dezbrace și așeze pe masa de examinare. În cazul în
care vezicu la nu s -a umplut cu substanț a opacă , se mai administreaz ă 4 tablete de razebil (sau
6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se repat ă a 3-a zi;
– se administreaz ă prânzul Boyden (două gălbenusuri de ou frecate cu 30g zahar
sau 50g ciocolata);
– se ef ectuează radiograf ii în serie, la 30 -60-90 minute.
Ingrijirea pacientului după efectuarea tehnicii:
– pacientul va fi ajutat s ă se îmbrace ș i va fi condus la pat;
– se noteaz ă examenul î n foaia de obs ervașie.
De la adminis trarea substanț ei de contrast pănă la terminarea examinarii, pacientul
nu va primi m âncare, b ăutură, medicamente sau purgatica ș i nu va m ai fuma. Acidul iopanoic
se administreaz ă o tableta din 10 î n 10 minute, cu puț ină apă fără a le sfarama.
Colangiograf ia

Cola ngiogra fia reprezi ntă radiografierea c ăilor biliare, inclusiv a colecistului pline cu
substanț a de contrast, administrat ă pe cale intravenoasa.
Pregatirea materialelor : pobilan, antihistaminice, hemis uccinat de h idrocortizon,
medicamente d e urgență (glucoz a pentru perf uzii, romergan, norartrinal), aparat de perfuzie,
aparat de oxigeno –terapie, seringa de 20 mm ș i ace steril e pentru injec ții intravenoase,
materiale pentru clisma.
Pregatirea psihic ă și fizic ă a pacientului :
– se anun ță pacientul și i se exp lică necesi tatea tehnicii;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
40
– în diminea ța examinarii se efectuează o clisma evacuatoare;
– pacientul nu necesita o pregatir e dietetic ă
Testarea toleran ței pacientului la iod (substanta de contrast ):
– se instaleaz ă în sacul conjunc tival al unui ochi o picatu ră din fiola de pobilan; î n
caz de reacț ie hiperergica î n decurs de 5 minute apare o hiperemie conjuctival ă a ochiului
respectiv sau prurit intens;
– se injectează intravenos foarte le nt 1 ml de substan ță și se supravegheaz ă
pacientul pentru a observa dacă apare reacț ie hiperergică (roseala si edem al fetei, cefalee,
dispnee, gre țuri si varsaturi);
– dacă apar semnele reacț iei, se î ntrerupe administrarea pobilanului;
– reacț ia hiperalergic ă se combate urgent cu nor artrimal, se adminis trează oxigen
și se anun ță medicul reanimator.
Administrarea substan ței de contrast :
– dacă toleran ța organi smului este bună , pacientul se asează pe masa radiologic ă;
– se administre ază substanț a opac ă încalzit ă la temper atura corpului foart e lent (în
decurs de 10 minute); la adulti o fiola de 20 ml pobilan 30- 50%; la copii 1 ml sau 0.45
substanț a activ ă pe kilocorp;
– după terminarea injecț iei se execut ă radiografiile. C ăile intra hepatice ș i
extrahepatice se opacifi eaza în 15- 20 minute , dacă pe fil mele executate nu apar vizibile că ile
biliare, la 40 minute dupa terminarea injec ției, se administreaz ă 2-3 linguri de sirop de
codeina 2%.
Ingrijirea pacientului după tehnica :
– pacientu l va fi ajutat s ă se îmbra ce, va fi condus î n salon și instalat comod î n pat;
– se notează examenul î n foaia de observa ție.
Siropul de codeina se administ rează imediat după injectarea pobilanului la
bolnavii cu colecistomie sau la ca re Colangiogr afia se repet ă. Pranzul Boyde n se
administreaz ă după executarea radiografiei, av ând scopul provocarii contrac ției veziculei
biliare, efectu ându-se radiografii ulter ioare în serie la intervale de timp de 30 -60-90 minute.
Aceasta se administreaz ă la pacien ții cu colecistomie, cu calcul oza biliară, boala Basedow,
insufici ența renal ă acut ă, icter.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
41
Tubajul duodenal

Sondajul sau tubajul duodenal reprezint ă introducerea unei sonde Elinhorn dincolo
de pilor, realiz ând o comunicare î ntre duoden ș i mediul e xterior.
Scop :
A. Explorator :
– extragerea continu țului duodenal format din continutul gastric, bila (A, B, C),
suc pancreatic ș i secreț ie proprie;
– aprecierea funcș iei biliare hepatice, a c ăilor extrahepatice;
– descoperirea unor modific ări anatomo -patologice ale organelor care dau
aspectul, cantitatea, compozi ția chimic ă sau morfologica sucurilor extrase din sondaj;
– eviden țierea u nor boli parazitare ale duodenului sau c ăilor biliare.
B. Terapeutic :
– drenarea căilor biliare ș i introduce rea unor medicamente care au acț iune direct ă
asupra fic atului, a c ăilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor ac ționa fie local, fie se vor
resorbi prin pere ții intestinali, ajung ând prin vena port ă în ficat , de unde apoi vor fi excretate
împreună în bila în căile bilia re, min țând calea circulaț iei enter o-hepatice;
– alimenta ția artificială – se introduc lichide hidratante ș i alime nte lichide în
organismul pacientilor inconstinț i sau cu imposibilitate de î nghițire;
– aspiratie continu ă: în caz ul ocluziilor sau s ubocluziilor intestinale; dup ă
interven ții chirurgicale pe tub digestiv (postoperator).
Generalit ăți:
– se verific ă totodat ă și permeabilitatea c ăilor biliare;
– se pot localiza proc esele patol ogice hepatobiliare, prin se pararea bilei vezicul are
de cea hepatic ă din conț inutul suc ului duodenal;
– analiza sucului pacreatic urmareste dozarea fermentilor d in conț inutul lui;
– recoltarea sucului pancreatic se face prin tubaju l duodenal.
Pregatirea materialelor :
– de protecț ie: musa ma și aleza, sor ț de cauciuc sau alt mat erial impermeabil,
prosoape;
– sterile: sonda Einhom, două seringi de 20 ml, manuș i de cauciuc sterile, pens ă
hemostatic ă, medii de cultura, epubret e;
– nesterile: taviț a renal ă, tav ă medicală, stativ p entru eprubete, pahar cu ap ă
aromat ă, pernă cilindric ă dură sau p ătura rulat ă, hartie de turnesol roș ie sau albastr ă;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
42
– medicam ente: sulfat de magneziu 30%, ulei de masline, novocaina, soluț ii
necesare h idratarii ș i alimentarii (ma terialele se aleg in functie de scopul sondajului);
– pacientul va fi pregatit fizic ș i psihic.
Psihic :
– se informeaza pacientul;
– i se explic ă necesitatea tehnicii.
Fizic :
– pacientul va fi nem âncat;
– se izoleaz ă patu l cu paravan;
– se protejează cu mușama și aleza;
– se așează pacientul î n pozi ția sezâ nd la marginea patu lui;
– se protejează sorțul din material plastic;
– se îndeparteaz ă proteza;
– i se d ă tavița renal ă să o țină sub bă rbie.
Execu ția – introducer ea sondei :
– asistenta se spal ă pe maini ș i îmbracă manu și sterile;
– prinde sonda umezit ă cât mai apoape de oliva ș i o introduce cu blande țe prin
cavitatea bucal ă sau nazal ă pănă în faringe;
– cere pacientului s ă respire ad ânc, cu gura deschis ă și să înghit ă de câteva ori
pănă când sa liva trece î n esofag;
– cu mi șcari bl ânde ajută înaintarea sondei p ănă la marcajul de 45 cm la a rcada
dentar ă, moment î n care se consider ă că sonda a trecu t de cardia ș i a pătruns î n stomac;
– se aș ează pacientul în decubit lateral drept , cu trunc hiul uș or ridicat ș i capul î n
jos, coapsele flect ate pe bazin;
– se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatică ;
– se împinge uș or sonda spre pilor pă nă la marcajul de 60 cm;
– se continuă introducerea sondei cu rabdare ș i aten ție concomitent cu ac țiunea
de înghițire a ei de că tre paci ent (1-2 cm la 3 -5 minute);
– când diviziune 75 cm se afl ă la arcada dentar ă. Oliva sondei a ajuns î n duoden
(dupa circa 1 – 1si ½ ore de l a patrunderea ei î n stomac;
Verificarea pozi ției sondei :
– daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectu l bilei se verific ă dacă
sonda a ajuns î n duoden sau nu s -a încolacit î n stomac;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
43
– se insufl ă 60 ml de aer prin sondă cu seringa ș i după un minut se aspir ă; dacă
sonda a ajuns î n duoden se recupereaz ă mai putin de 20 ml ;
– se intro duc 10 ml de lapte care nu ma i poate fi extras dac ă sonda a ajuns î n
duoden, dar poate fi extras dac ă se afl ă în stomac; se face control radiologi c, sonda
urmărindu- se sub ecran, ea fiind vizibil ă datorit ă impregnarii cu s ăruri de plumb.
Captarea bilei :
– după 1 – 1 ½ de la patrunde rea sondei în stoma c, la capatul liber al sondei
apare bila A, coledociana de culoare g alben – aurie, care se colectează într-o eprubet ă;
– se verific ă reacț ia sucului duodenal cu hartia de turnesol;
– se introduc prin sonda 40 ml solu ție sulfat de magneziu 33%, sterilă , încalzită
la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei vezicul are;
– se închide extremitatea libera a sondei pri n înodare cu o pernă ;
– după 15-30 minute se deschide sonda ș i se colectează 30-40 ml bil a vascoas ă
de culoare castani e – bila B, vezicular ă;
– la indicatia medicului se pot recolta 3 -5 ml bila B î ntr-o epr ubetă sterilă sau
pe medii de cultura pentru examen bacteorologic;
– după evacuarea bilei B se colecteaz ă o bila clar ă care provine direct di n ficat –
bila C hepatica, ace asta fiind într-o cantitate mai mare se va capta î ntr-un recipient
corespunzator;
– extragerea sondei se face după ce se insufla caț iva ml de aer ș i se î nchide
capatul liber cu o pens ă;
– extremitatea sondei se va ț ine sub nivelul stomacului pacientului pentr u a
împiedica scurg erea conținutului ei î n faringe sau î n cavitatea bucal ă; se gole ște conținutul
sondei ș i se aș ează în tavi ța renal ă.
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
– se ofer ă un pahar cu apă aromat ă pentr u clatirea gurii;
– se șterg mucozitatile de pe față și bărbie;
– se îndeparteaz ă șorțul din material plastic;
– se aș ează pacientul î n poziție comod ă.
Pregatirea produsului pent ru examen de laborator :
– se determin ă cantitatea de bil ă obținută;
– se etichetează recipien tele;
– se trimit probele la la borator.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
44
Acci dente:
– înodarea sondei datorit ă contracț iilor pere ților stomacului î n timpul se nzației
de vărsături;
– încolacirea sondei în stomac;
– grețuri și vărsături;
– imposibilitatea drenarii bilei cauzată de un obstacol funcțional (spasmul
sfincterul ui Oddi) sau anatom ic (coagulare bilei vascoase, malformatii, compresiuni prin
tumori de vecinatate).
Sunt situa ții când sonda nu pă trunde în duoden datorit ă spasmului piloric, î n acest
caz se î ncearca neutralizarea sucul ui acid st omacal cu bicarbonat de sodiu soluț ie 10% 20-40
ml.
Relaxarea spasmului piloric se face prin administrarea de medicamente antispastice.
În cazul înodarii sondei î n stomac extragerea se va face cu aten ție pe cale bucal ă cu
ajuto rul unei spatule linguale a unei pense.
Relaxarea sfi ncterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 -10 ml novocaina
soluț ie 1-2 %.
Trebuie evitat ă aspirarea con ținutului sondei la extragerea ei, oboseala pacientului
prin prelungirea durat ei sondaj ului peste 3 ore; gr ăbirea î naintarii sondei; dep ășirea duratei de
execu ție (3 ½ ore)
Este o metod ă dinamic ă de exploatare a sfincterului ș i a veziculei biliare. P rin
aceast ă metod ă se urm ărește debitul biliar notâ ndu-se din 5 î n 5 minute rea cția bolnavului și
caracterele bilei re coltate. Tubajul duode nal minutat are 5 timpuri:
– timpul I (coledocian) se scurge un amestec de bil coledocian ă, suc pancreatic ș i
duodena l, în cantitate de 10 -15 ml; după 5 minute se introduce 40 ml ulei de masline;
– timpul II (Oddi inc his) apare la 4 minu te de la introducer ea uleiului de masline
și dureaz ă 3-6 minute (nu se scurge bila);
– timpul III (scurgerea bilei A), dureaz ă 3 minute;
– timpul IV (vezicular) apare bila B, dureaz ă 20-25 minute și se scurge 25 -30 ml
din bila;
– timpul V (he patic) î ncepe cu asp irația bilei C.
În sfarsit, se administreaz ă prin sondă 30-40 ml de sulfat de magneziu 33% pentru a
verifica dac ă vezicula s -a evacuat complet.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
45
Ecografia abdominală

Este metod ă modern ă de mare viitor ce permite ob ținerea de imagini ultrasonice, ca re
sunt utile pent ru diagnostic (chist, neoformatii etc.), ea const ă în aprecierea diferitelor grade
de densitate a ț esuturilor, prin mas ura variaț iilor în ecoul reflect at de vibra țiile ultrasonore ș i
pune diagnosticul tumori lor de ficat, al unor ciroze h epatice, al calculi lor biliari, evalueaz ă
calibrul coledocului la bolnavii cu icter retentional, pune diagnosticul unor boli de pancreas
acute sau cronice, a pseudochisturilor pancreatice, al cancerului de pancreas.
Benef iciează de diagnostic ecografi c boli uro -genitale , boli cardiace, anevrismele
aortei abdominale, tumori abdominale cu punct de plecare necunoscut.
Ecografia este recomandat ă de medic, atunci câ nd diagnosticul nu a putut fi pus
prin celelalte metode uzuale de exploatare.
Alte metod e de investigare
Tomografia
se practică în eventualitatea opacifierii neomogene a veziculei. Se
preferă efectuarea ei î n faza de evacu are câ nd concentra ția de substa nță de contrast este mai
redus ă.
Colecistometria este o metod ă de calculare a vol umului vaziculei bil iare cu ajutorul
colecistografiei.
Colangiografia laparoscopica const ă în cateterizarea veziculei prin laparascop . Prin
aceast ă metod ă se ob ține o colangiografie de bună calitate.
Minilaparotomia const ă într-o incizie limitată subxifoidiană cu o lungime de 5 cm
care deschide cavitatea peritoneal ă permi țându-ne o inspectie asupra feț ei ficatului ș i
efectuarea con comitentă a urmatoar elor investi gații: colangiografia transhepatica, biopsie
hepatica ș i omentoportografie.
Este o metodă de excep ție, utilă pentru stabilirea cauzei unui icter colestatic care nu
s-a lasat dezvaluit cu metode nesangerande expuse.
Endoscopia c ăii biliare p rincip ale (coledoscopia) necesit ă o tehnic ă și o aparatur ă
deosebit ă, constitui e mijlocul cel mai sigur de diagnosti c în litiaza coledocian ă sau în litiaza
canalului hepatic.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
46

PARTEA
SPECIALĂ

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
47
CAZ CLINIC colecist ita
Prezentare de caz
Am avut de examinat pacienta MA în vârsă de 84 de ani, neagă orice fel de alergie,
Grup, Rh A +, din mediu rural, care s -a internat în servicul nostru la data de 23- 09-2019 în
condiții de urgență pentru dureri ab dominale accentuate la nivelul HD și epiga stru, colorație
icterică sclero -tegumentară, abolirea tranzit ului intestinal pentru materii fec ale și gaze de
aproximativ trei zile, meteorism abdominal, urini hipercrome, inapetență, as tenie, fatigabilitate,
grețu ri și vă rsături bilio -alime ntare. Antecedente heredo -colaterale nesemnificative.
Din antecedentele personale patol ogice reiese că bol nava a prezentat bolile
infecto -contagioase ale copilăriei însă nu poate preciza care anume și la ce vârstă ș i HTA
prim ară pentru car e urme ază tratament cu Tertensif 1,5 mg 1cp/zi.
Conditii de viata si de munca și comport ament : Pacient a neaga fumatul ș i consumul de
alcool.
Antecedentele personale fiziologice
-Menarha la 14 ani;
-4 sarcini nat urale duse la term en;
-Menopauza s -a instituit la varsta de 48 de ani;
Din istoricul bolii reținem c ă boala actual ă a debutat î n urma cu 3 zile ant erior
internarii, brusc după ingestia unor alimente colecistokinetice, prin dureri colicative î n
hipocondrul drept, dureri de intensitate moderat ă spre cres cută, greturi, vă rsături bilio-
alimentare, gust amar, icter sclero -tegumentar, sca une acolice.
Pacienta a decis aut omed icația cu antialgice și antispastice, simptomatologia s -a remis
inițial dar ulterior s -a reactivat motiv pentru car e pacienta se prezin tă în UPU de unde este
preluată de echipa de gard ă.
Din datele de examen obiectiv r eținem ca semni ficative următoarel e:
Pacienta afebrila cu stare general ă influenț ată.
Stare de constien ță păstrată;
Atitudine activ ă;
Normo ponderal ă;
Tegumente ș i mucoa se cu colora ție icterică ;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
48
Siste m muscular normoton, normokinetic;
Sistem osteo -articular aparent integru mobil;
Aparat respirator: torace normal conformat, simetric, sincron cu miscarile respiratorii,
sonoritate pulmonara normala, mu rmur vezicular prezent f ără raluri patologice;
Aparat cardiovascular: șoc apexian spatiul V intercosta l stg pe linia m edio-claviculara
stg, aria matitatii cardiace î n limite normale, iar la ausculta ție zgomote cardiace ritmice TA
160/90 mmHG;
Aparatul renal: arie lombara de aspect normal, rinchi nepalpabili, semnul Giordano ( -),
micțiuni spontane, nedurer oase, urini hi percrome;
Aparat d igestiv:
Abdomen în plan xifo- pubian, mobil cu mi șcarile respiratorii, dureros spontan ș i la
palpare î n etaj ul abdomen superior predominant î n hipocondrul drept.
Tranzit intestinal materii fecale ș i gaze abolit de 3 zile ;
TR: ampula r ectala cu minime re sturi de materii fecale;
Ficat palpabil la 2 -3 cm sub rebordul costal, splina nepalpabil ă;
Sistem nervos, organe de s imț: orientat tempor o spatial, f ără semne de irita ție
meningia nă, reflexe osteontendinoase prezente bil ateral f ără modi ficari patologice;
Investiga țiile de laborator relev ă:
-Leucocitoza cu neutrofilie L – 14000 U/L, N -9000 U/L
-Sdr de c olestaza- Bilirubin a totala – 13,93 mg/dL, bilirubina directa – 11,59 mg/dL
TGO- 121 U/L, TGP -109 U/L;
Pe baza datelor anamne zice, examen obiectiv local pe a parate și sisteme mă orientez
spre ur matorul diagonosticul de probabilitate :
Sindrom icteric; Icter mecanic
În stab ilirea unui diagnost icul de certitudine î mi sunt utile urmatoarele investiga ții
paraclinice :
Echografia abdominal ă care evidențiază coleci st cu pere ți îngroș ați, cu multiple imagini
hiperecogene cu con de umbr ă posterior;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
49

CT abdomino- pelvin care evidenț iază masa tisulara uterina cu caracter invaziv, contact
direct cu j onctiune rectosigmoidiana ș i vezica urinar ă, cu p robabilitate de fist ulă la acest nivel și
mici adenopatii loco -regionale, moderat ă dilata ție de că i biliare intrahepa tice și coledoc
proximal, colecist cu p ereți îngroș ați cu sludge ș i calcific ări.
Mi-ar fi fost utile ș i urmatoarele investiga ții:
Rx a bdom inal pe gol – care poate eviden ția calculi radioopaci, vezicula de portelan, bila
calcica, calculi î n ileon, aer î n arborele biliar sau imagine gazoas ă în lumen și în peretele
veziculei.
Angio CT – pentru a ev idenția vascularizaț ia hepatică și explorare a căilor biliare intra și
extrhepatice.
EDS – în vederea excluderii unei patologiei gastrice ș i a unei hernii hiatale.
Colecisto -colangiografia – în cazul neo plasmelor, prezen ța tumorii este asociat ă, cu
neopacifie rea veziculei biliare;
Colangiografia end oscopică retrograd ă și trans-parieto -colangiografia pun î n evidență în
formele icterice invazia c ăii biliare principale .
Markerii tumorali CEA ș i alfa -fetopr oteina;
Din datele anamnez ice, examen obiectiv, local pe aparate și sisteme, explor ări
complemen tare paraclinice m- am o rientat către urmatorul diagnostic pozitiv :
Colecistita acut ă litiazic ă;
Icter mecanic;
Tumor a uterin ă;
HTA;
Diagnostic diferen țial

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
50
Apendicita acut ă cu localizare subhepatic ă exclus ă prin ex CT ș i clinic prin semnul
Murphy(+);
Hepatita acut ă fulmin anta exclus ă biochimic;
Ulcer gastric sau dudenal excluse prin tabloul clinic, ex CT;
Pancreatita acut ă- amilaze mie normala ex -CT ne sugestiv;
Chistul hidatic exclus prin ex CT;
Tumori hepatice benigne ș i maligne exclu se prin CT;
Complica țiile colecisti tei acute sunt, în ordinea frecventei:
o colecistopancreatita acut ă;
o epiemul capsular;
o coloperitoneu (perforatie) localizat sau generali zat;
o plastronul colecistic (peritonia plastica localizata);
o hemoragia pe ritoneala prin invadarea ar terei cistice;
o supura ții pericolecistice (abcese în jurul colecistului);
o inclavarea calculului în duoden (sindr omul Bouberet) sau ileonul terminal (ileus
biliar);
o fistule biliare.
Letalitatea creste cu vârsta ș i în condi țiile existen ței un or boli sis tematice.
Factorii de risc care agreează prognosticul sunt: prezenț a unei forma țiuni tumorale în
hipocondrul drept, icterul, leucocit oza peste 15.000/mm3.
În colecistita gangrenoas ă mortalitatea se apropie de 100% dacă nu se intervine de
urgență chirurgicală. În perfor ația vezicular ă prognosticul depinde ș i de intervalul de timp dintre
debutul crizei ș i mo mentul interven ției chirur gicale: cu cât acest a este mai scurt cu atât
prognosticul este mai favorabil.
Complicaț ii mecanic e:
-hidrops vezicul ar;
– litiaza secundara de coledoc;
– fistule:bilio -biliare, bilio -digestive, bilio -cutanate;
– pancreatita acut ă;
– icter mecanic;

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
51
Compl icații infectioase:
prin evoluț ia cazului c ătre:
colecistita : edematoas ă,flegmonoas ă,gangrenoas ă;
-piocol ecist;
– abces;
– peritonita bilia ră;
Complicaț ii degenerative – neoplasm de VB;
Tratamentul Chirurgical este singurul capabil s ă aduc ă vindecarea complet ă și de
durat ă a pacientului.
Anestezia general ă cu intuba ția orotraheala este singur a capabi lă să aducă confo rtul
chirurgical, asigu rarea analgeziei, riscul anestezic fiind ASA IV, se asigur ă mai multe linii
venoase periferice ș i cataterul venos central, montarea SNG pentru evacuarea stomacului
prevenind aspira ția con ținutului gastric î n căile re spirat orii în timpul intubatiei, montare a SU
Foley;
Complic țtiile anesteziei generale sunt:
-impos ibilitatea realizarii intubatiei
-traumatisme locale:pla gile,hematoamele limbii,buzelor sau ale arcadelor
dentare,subluxarea mandibulei,ruptura sau dislocarea dintilor cu pat runde rea lor în trahee
reprezint ă un accident serios, lezarea mucoasei laringiene sau traheale, a epiglotei, a corzilor
vocale ș i epistaxisul.
-tulburari refl exe: aritmiile sau chiar stopul cardiac, laringospasmul ,tusea, vă rsăturile.
-apariția atelectaziei plamanului opus, sonda rau pozi ționat ă în trahee.
Consider c ă colecistectomia clasică prin laparotomie mediana xi fo-pubiana și
coled ocotomia cu coledoco -duodenoanastomoza este cea mai indicat ă conduit ă terapeutică
permi țând scoaterea bolna vei din zona de risc(icter mecanic) precum și o bună explorare a
cavit ății peritoneale î n vederea stadializarii ș i explorarii tumorii pelvine; precum și efectuarea de
biopsiei tumorale.
Incidente ș i accidente intraoperatorii pot avea î n vedere:
o leziuni bi liare:
o deschi derea colecistului,
o efractia canalului cistic

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
52
o lezarea c ăi biliare principale
o leziunile canalului hepatic drept
o leziuni vasculare:
o lezarea arterei cistice
o lezarea ramului drept al arterei hepatice
Îngrijirile postoperatorii sunt deosebit de simple: admi nistrare de antibiotic e, analgezice,
reechilibrare HE, mobilizare ș i alimenta ție precoce
Complicaț ii postoperatorii :
o hemoragia precoce care poate avea ca surs ă patul vezicular
o biliragia precoce ș i puț in abundent ă, biliragia tardiv ă și abunde ntă poate t rada
necroza bontului c istic
o pancreatita acut ă, peritonitele localizate sau gene ralizate
o fistula anastomotic ă;
Pot surveni ș i complica ții generale: boala tro mbembolica, complica țiile bronho
pulmonare, pleurale sau cardiace.
Ca și sechele posto peratorii me ntionez:eventra țiile la nivelul inciziilor cutanate.
În absen ța unor complicat ii postoperatorii, pacienta se externează la 8 zile postoperator,
după efectur ea colangiografiei, cu recomandarea de terapie simptomatică regim de protec ție
biliar, control c hirurgical la 3 zile apo i la o săptămână.
Prognosticul cazului este rezervat deoarece pacienta prezint ă pe lang ă afecț iunea biliar ă
și patologie uterină posibil neoplazica î ntr-un stadiu avansat.
Pacienta va urma terapie oncologică (radioterapie, chim ioterapie sau îngrijiri palia tive în
funcție de rezultatul histopatologic), secundar consultului de specialitate.
Pacienta nu î si va relua activitatea de rutin ă pănă la finalizarea tratamentului oncologic.

Particularitatea cazului este dat ă de d escoper irea accidentale a patologi ei posibil
neoplazica de sfera genitala concomitenta patologiei biliare.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
53

PLAN DE NURSING
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenții
proprii și delegate Evaluare
23.09.2019 Alterarea circulației
manifestată pr in TA 160/ 90
mmHg Să pr ezinte
TA în limite
normale în 3
zile -Asigur repausul
la pat
– Asigur
administrarea
medicației
-monitorizez
funcți i vitale
Pacienta
prezintă TA= 160/90 mmHg
AV=72 bpm
FR 17 rpm
23.09.2019 Alterarea alimentației
datorită durerilor epigastrice
și în hipocon drul drept, a
grețurilor și vărsăturilor.
Să reia
alimentația în termen de 3
zile.
-Asigur repausul
la pat
-Asigur
rehidratarea p rin
administrarea soluțiilor
perfuzabile Pacienta refuză
alimentația.
23.09.2019 Somn agitat da torită
durerilor, a gre țurilor și
vărsăturilor bilio -alimentare Să se poată
odihni
corespunzător
în termen de
3 zile. – Asigur
repausul fi zic al
pacientei la pat
-Asigur repausul
psihic
Pacienta
prezintă somn agitat și înterupt

23.09.2019 Anxietate dato rită durerilor,
a grețu rilor și vărsăturilor
persistente.
Să diminue
anxietatea în termen de 3
zile -Identific factorii
de stres
-Asigur repausul
psihic și fizic al Pacienta
cooperează cu
dificultate cu
personalul

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
54
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenții
proprii și
delegate Evaluare
pacientei
medical

24.09.2019 Alter area circulației Să pr ezinte
TA în limite
normale în 2
zile -Asigur repausul
la pat
– Asigur
administrarea
medicației
–
monitorizez
funcți i vitale
Pacienta
prezintă TA=
150/90 mmHg
AV=84 bpm FR
16 rpm
24.09.2019 Alterarea alimentației
datorită durerilor epigastrice
și în hipoc ondrul drept, a
grețurilor și vărsăturilor.
Să reia
alimentația în
termen de 2
zile.
-Asigur repausul
la pat
-Asigur
rehidratarea pri n
administrarea soluțiilor
perfuzabile Pacienta se
alimentează corespunzător,
în mare parte cu
lichide.
24.09.2019 Somn agitat datorită
durerilor, a grețurilor și vărsăturilor bilio -alimentare Să se poată
odihni corespunzător în term en de
2 zile. – Asig ur
repausul fizic al pacientei la pat
-Asigur
repausul psihic

Pacienta
prezintă somn agitat și înterupt

24.09.2019 Anxietate datorită durerilor, Să diminue – Pacienta

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
55
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenții
proprii și
delegate Evaluare
a grețurilor și vărsăturilor
persistente.
anxietatea în
termen de 2
zile Identific factori i
de stres
-Asigur repausul
psihic și fizic al pacientei
cooperează cu
dificultate cu personalul
medical

25.09.2019 Alterarea circulației Să prezinte
TA în limite normale în 1
zi -Asigur repausul
la pat
– Asigur
administra rea
medicației
-moni torizez
funcții vitale
Pacienta
prezintă TA=
130/80 mmHg
AV=78 bpm
FR 18 rpm
25.09.2019 Altera rea alimentației
datori tă durerilor epigastrice
și în hipocondrul drept, a
grețurilor și vărsăturilor.
Să reia
alimentația în
termen de 1
zi.
-Asigur repaus ul
la pat
-Asigur
rehidratarea prin administrarea
soluțiilor
perfuzabile Pacienta se
alimentează,
corespunzător,
în mare parte cu
lichide.
25.09.2019 Somn agitat datorită
durerilor, a grețurilor și
vărsăturilor bilio -alimentare Să se poată
odihni coresp unzător
în termen de 1 zi. – Asigur
repausul fizic al pacientei la pat
-Asigur repausul
psihic
Pacienta
prezintă somn
insufficient
calitativ.

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
56
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenții
proprii și
delegate Evaluare

25.09.2019 Anxietate datorită durerilor,
a grețurilor și vărsăturilor
persistente.
Să diminue
anxietatea în termen de 1
zi -Identific factorii
de stres
-Asigur repausul
psihic și fizic al
pacientei Pacienta
cooperează cu
dificultate cu
personalul
medical

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
57
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Data Funcții vitale Analize Medicale Explorări
funcționale Tratament Dietă
Temp Puls Resp TA Valori reale Valori normale
23.09.
2019

Dim:
37,3°
C
Seara
37,1°C 72
b/min

80
b/min 17
r/min

16
r/min 160/
90 mmH
g

150/9
0
mmH
g Hb
12,7 g%
VSH
30 mm/1h
45 mm/2h
Glicemie
87mg/dl
GPT
109u/l
GOT
121u/l
Creat inină
0,62 mg/dl
Uree
44 mg/dl Hb
12-14g%
VSH 2-13 mm/1h
12-17 mm/2h
Glicemie
75-110mg/ dl
GPT
8-40 u/l
GOT
8-40 u/l
Creatini nă
0,6-1,2 mg/dl
Uree
20-40mg/dl Ecografie
abdominală
colecist cu pereti
îngrosati, cu
multiple imagini
hiperecogene
cu con de
umbr ă
posteri or
CT
abdomino-
pelvin care 1Glucoză 5%
fl I
2. Arnetin fl I
3 No -spa f I
4 Algifen f I
5
Metocloprami
d f I regim hidric –
ceaiuri și supe.
-ceaiuri îndulcite
-zeama de compot

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
58
Ex sumar de
urină:pH acid,
albumin
absentă,
urobilinogen
normal,
pigmenți biliari
absenți, rare
epitelii plate,
rare leucocite.

mg/dl
Ex sumar de
urină:pH acid,
albumin
absent,
urobilinogen
normal,
pigmenți biliari
absenți. eviden țiază
masa tisulara uterina cu
caracter invaziv,
contact
direct cu
jonctiune
rectosi gmoid
iana și
vezica
urinară, cu
probabilitate de fistul ă la
aceste nivele și mici
adenopatii loco-
regionale,

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
59
moderata
dilatatie de
căi biliare
intrahepatice
și coledoc
proximal, colecist cu
pereti
îngroș ați cu
sludge ș i
calcific ări.

24.09.
2019 Dim:
36,7°C
Seara
36,3°C 84
b/min

79
b/min 16
r/min

18
r/min 150/
90 mmH
g

165/1
00
1Glucoză 5 %
fl I
2. Arnetin fl I
3 No -spa f I
4 Algifen f I
5 Metoclopramiregim hidric –
ceaiuri și supe.
-ceaiuri î ndulcite
-zeam ă de compot

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
60
mmH
g d f I

25.09.
2019 Dim:
36,6°
C
Seara
36,8 78
b/min

80
b/min 18
r/min

18
r/min 130/
80
mmH
g

135/8
0
mmH
g 1Glucoză 5%
fl I
2. Arne tin fl I
3 No -spa f I
4 Algifen f I
5 Metocloprami
d f I
regim hidric –
ceaiuri și supe.
-ceaiuri îndulcite
-zeam ă de compot

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
61

CONCLUZII

Litiaza veziculară este patologia biliară cea mai frecven tă, aceasta fiind mai
des întâlnită la sexul feminin, după vârsta de 40 de ani. Apare la aproximativ 20% din
populație, anual realizându- se cam 20- 25 de milioane de colecistectomi i.
Simptomatologia colecistitei cronice litiazice variază în funcție de etap ele
bolii: faza tulbu rărilor dispeptice, faz a durerilor paroxistice sau colica biliară, faza
complicațiilor

De obicei o colecistită cronică evoluează aseptic, însă odată cu trece rea anilo r
pot apare o serie de complicații precum:
 suprainfectarea mediului vezicular;
 migrarea unui calcul ce poate aj unge la nivelul zonei infundibulare, în
calea biliară principală sau chiar la nivelul ampulei hepato -pancreatice;
 fistulizare și perfo rare;
 degenerare neoplazică- aproximativ 85- 90% din neoplasmele
colecistului apar consecutiv unei c olecistopatii cronice.
Colecistita cronică litiazică datorită complicațiilor severe ce pot surveni în
evoluția ei neces ită rezolvare chirurgicală, mai ales pentru fo rmele asimptomatice. Ȋn
această manieră se realizează profilaxia comp licațiilor septice, me canice și degenerativ e
neoplazice.
Colecistectomia este o metodă radical -curativă ce îndepărtează colecistul și
poate f i realizată pe cale clasică sau pe cale laparo scopică

Dobre Maria Iuliana Aspecte nursing în patologia bilia ră
62

BIBLIOGRAFIE

1. Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medica li – L.Titircă,
Editura V iața Medicală Românească -2000;
2. Manual de î ngrijiri speciale acordate pacientilor de asisten ții medicali –
L. Titirca – Editura Viata Med icalaRomaneasca – 1999;
3. Dicționar de termeni pentru asistenții medicali – L.Titircă – Editura
Viața Medicală Românească- 2002;
4. Principii fundamentale de îngrijiri ale bolnavului – V.Henderson- 1995;
5. Îngrijirea bolnavului – Kristel Karl Heinz – București – editura
Educațional 1998;
6. Ghid de nursing – L.Titircă – Editura Viața Medicală Românească –
1999;
7. Explorări funcționale ș i îngrijiri speciale acordate bolnavului L. Titircă –
Editura Viața Medicală Românească – 2005;
8. Cartea asistentului medical. Tehnica îngrijirii b olnavului – Mozes Carol
– Editura Viața Medicală Românească – 1999;
9. Ghid de etică în n ursing pentru asistenții medicali – București –
Asociația de Nursing din Romania 2001;
10. Manual de medicină internă pentru cadre medii – sub redacția Corneliu
Borundel
11. Manu al de chirurgie și specialități înrudite – dr. Mioara Mincu – editura
Carol Davila – Bu curești 2004.
12. Principii d e diagnostic și tratament în bolile tubului digestiv, ficatului,
căilor biliare și pancreasului – Prof. Dr. V. Sbârcea, Editura Medic ală Universi tară
Craiova 2010.