SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST PROIECT DE ABSOLVIRE Conduita de urgență în îngrijirea bolnavului cu Angină pectorală Profesor coordonator:… [603929]

1

COMPLEX ȘCOLAR CRONOS
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE
Conduita de urgență în îngrijirea bolnavului cu
Angină pectorală

Profesor coordonator:
Prof. Olaru Silvia
Student: [anonimizat]
– 2017 –

2
COMPLEX ȘCOLAR CRONOS
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE LICENȚ Ă
Conduita de urgență în îngrijirea
bolnavului cu Angină pectorală

Profes or coordonator:
Prof. Silvia OLARU
Student: [anonimizat]
– 2017

3
CUPRINS
Capitolul I. Anatomia și fiziologia sistemului cardiovascular
Capitolul II. Prezentarea teoretică a bolii: Angină pectoral ă
2.1 Definiție
2.2 Factori favorizanți
2.3 Fiziopatologie
2.4 Simptomatologie
2.5 Diagnostic pozitiv
2.6 Diagnostic diferențial
2.7 Forme clinice
2.8 Tratament
2.9 Evoluție
2.10 Complicații
2.11 Prognostic
Capitolul III . Îngrijiri acordate de asistentul med ical pacientului care suferă de Angină
pectorală
3.1 Medicamente administrate în îngrijirea pacientului cu Angină pectorală
Capitolul IV. Prezentarea cazurilor de boală
4.1Plan de îngrijire 1
4.2Plan de îngrijire 2
4.2Plan de îngrijire 3
Concluzii
Bibliog rafie /Anexe

4
Motto:

“Să ajuți individul, fie acesta bolnav: [anonimizat], să -și afle cale spre sănătate
sau recuperare, să ajuți individul, fie bolnav: [anonimizat], să -și folosească fiecare
acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiți a ca acesta să
aibă tăria, voința sau cunoașterea, necesară pentru a o face și să acționeze în așa
fel încât acesta să își poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”

“Virginia Henderson”

5
Argument

Boala coronariană, marea boală a s ecolului XX, poate fi asociată cu excesul
de alimentație, cu ritmul accelerat al vieții cotidiene, cu lipsa de exercițiu fizic, cu
tensiunile personale asociate celor sociale, cu zgomotul, cu toate sursele de poluare
începând cu autopoluarea (fumatul).
Unul dintre motivele pentru care mi -am ales această afecțiune, ca temă de
studiu, este și importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi
de orice, perioadei de prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.
Ajutorul a cordat în aceste prime ore este foarte important din punct de
vedere tehnic și moral.
Boala constituie o preocupare, nu numai a medicilor din variate specialități (
interniști, experimentari și epidemiologi, fiziologi, urologi, neurologi ) cât și pentru
cadrele medii sanitare datorită ajutorului pe care îl acordăm în faza de
prespitalizare.
Pe perioada celor 3 ani de studiu am reusit sa -mi acumulez cuno ștințe
necesare despre aceast ă afecțiune astfel pus în situa țtia de a acorda îingrijirile
necesare unui pacient: [anonimizat] ă de Angina pectorala , să nu întalnesc piedici în
scopul red ării acestuia î n cel mai scurt timp, familiei și societ ății.
Astfel, sper ca aceast ă lucrare s ă-mi fie de mare ajutor în viitoarea mea
profesie de asistent medical generalist , pentru a opta în orice situa ție și de a pr eveni
recidivele bolii și dac ă este posibil chiar s ă-i dezvolt capacit ățile fiziologice și
psihologice.

6
Capitolul I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMII

INIMA
Inima este organul central al aparatului cardiovascula r și se aseamănă din
punct de vedere structural cu vasele sanguine fiind alcătuită, ca și acestea, din trei
straturi concentrice, dar și prin marea dezvoltare a stratului său mijlociu, respectiv
a miocardului, ea devine un mușchi cavitar, cu activitate rit mică și rol de pompă
aspiratoare – respingătoare pentru circulația sanguină .
Este organul central al aparatului cardio -vascular .Este situată în cavitatea
toracică, în mediastin (spațiul dintre cei doi plămâni)
•cavitățile inimii (4):
–2 atrii (situate sup erior)
–2 ventriculi (situați inferior)
ATRIILE

•în număr de 2:
–atriul stâng (AS)
–atriul drept (AD)
Situate superior formă cubică sunt separate prin s eptul interatrial
(neîntrerupt) comunică cu ve ntriculii la nivelul septurilor atrio-ventriculare (stân g
și drept) .

7

SEPTURILE INIMII

•Septul interatrial
–neîntrerupt
–separă cele 2 atrii (AS și AD)
•Septul interventricular
–neîntrerupt
–separă cei doi ventriculi (VS și VD)
•Septul atrio -ventricular stâng
–întrerupt de valva atrio -ventriculară stâ ngă (bicuspidă/mitrală)
–face legătura între AS și VS
•Septul atrio -ventricular drept

8
–întrerupt de valva atrio -ventriculară dreaptă (tricuspidă)
–face legătura între AD și VD

STRUCTURA INIMII

9

Din punct de vedere structural , inima este alc ătuită din 3 tunici (de la
exterior spre interior):
•pericard
– 2 foițe (parietală și viscerală) care delimitează cavitatea pericardică, în care
se găsește o lamă fină de lichid pericardic
– protejează inima
– este legat prin ligamente de organele din jur (s tern, coloană vertebrală,
diafragmă)
•miocard
– cea mai groasă tunică (cea mai importantă d.p.d.v. funcțional)
– fibrele musculare sunt dispuse circular în atrii și oblic în ventriculi
•endocard
– căptușește încăperile inimii
– trece fără întrerupere de la a trii la ventriculi
– inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi

10

CONDUCEREA LA NIVELUL INIMII

Se realizează pe seama țesutului nodal (excito -conductor):
•nodulul sino -atrial (în AD)
•nodulul atrio -ventricular (la nivelul septului a trio-ventricular drept)
•fasciculul Hiss
–pleacă din nodulul atrio -ventricular
–se împarte în 2 ramuri (stângă și dreaptă)
•rețeaua Purkinje (formată din ramificațiile ramurilor fasciculului Hiss)

VASCULARIZATIA SI INERVATIA INIMII

VASCULARIZATIA – este asigurată de cele 2 artere coronare (stângă și
dreaptă), cu originea în artera aorta. D acă apar obstrucții la nivelul arterelor
coronare și un teritoriu nu mai este irigat, se n ecrozează (infarctul miocardic)
sângele venos al inimii este colectat de sinusul coronar .
INERVATIA – (nervii cardiaci, care formează plexul cardiac)

ARBORELE VASCULAR

11

•Artere (vase prin care sângele cir culă de la inimă spre țesuturi).
•Vene (vase prin care sângele este readus la inimă) .
•Capilare [vase foarte mici (4 -12 μ), răspândite în toate țesuturile și organele; la
nivelul lor se fac schim burile între sânge și țesuturi].
STRUCTURA ARTERELOR SI VENELOR

•Tunica externă (adventicea)
–formată din țesut conjunctiv, fibre de colagen și elastice
–conține fibre nervoase v egetative, cu rol vasomotor
•Tunica mijlocie (media)
–lamele elastice cu dispoziție concentrică
–fibre musculare netede
–țesut conjunctiv
•Tunica internă (intima) : celule endoteliale turtite așezate pe o membrană bazală

FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOV ASCULAR

Aparatul cardiovascular asigură circulația sângelui și a limfei în organism.
Prin aceasta se îndeplinesc 2 funcții majore:
1)distribuirea substanțelor nutritive și a O2 tuturor celulelor din organism
2)colectarea produșilor de catabolism și a C O2 pentru a fi excretați
Inima = forța motrice a acestui sistem.

12
Arterele = conductele de distribuție.
Venele = rezervoarele de sânge (asigură întoarcerea sângelui la inimă).
Vasele sangvine mici (arteriole, metaarteriole, capilare, venule) alcătuiesc
microcirculația (teritoriul vascular la nivelul căruia au loc schimburile de substanțe
și gaze – O2 și CO2).

FIZIOLOGIA INIMII

Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge în cadrul ciclului cardiac.
Ciclul cardiac este format din:
– sisto lă (contracție)
– diastolă (relaxare)
Fiecare parte a inimii (stângă și dreaptă) este echipată cu 2 seturi de valve ,
care asigură deplasarea sângelui într -un singur sens:
Valvele atrio -ventriculare
•mitrală/bicuspidă (în stânga)
•tricuspidă (în dreap ta)
Valvele semilunare
•aortică (între VS și artera aortă)
•pulmonară (între VD și trunchiul arterei pulmonare)

13

Valvele atrio -ventriculare
–se deschid în timpul diastolei (permit trecerea sângelui din atrii în ventriculi)
–se închid în timpul sistol ei (împiedică trecerea sângelui înapoi în atrii)
Valvele semilunare
–se deschid în timpul sistolei (permit expulzia sângelui în artere)
–se închid în timpul diastolei (împiedică revenirea sângelui în ventriculi)

•În sistolă:
–valvele atrio -ventriculare s unt închise
–valvele semilunare sunt deschise

14
•În diastolă:
–valvele atrio -ventriculare sunt deschise
–valvele semilunare sunt închise

Volumul de sânge pompat de un ventricul la fiecare bătaie se numește volum –
bătaie (VB = 70 mL)
Frecvența cu care ba te inima se numește frecvență cardiacă (FC = 60 -90/min) –
aflată sub control nervos:
–tahicardie (>100/min) – determinată de SNV simpatic
–bradicardie (< 50/min) – determinată de SNV parasimpatic
•VB * FC = DC (debitul cardiac de repaus = 5 L/min) – debitul cardiac reprezintă
volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într -un minut

15
DC
–scade în somn
–crește:
•febră
•sarcină
•altitudine

•VB (volumul -bătaie) depinde de:
–forța de contracție ventriculară
–presiunea arterială
–volumul de sâng e aflat în ventricul la sfârșitul diastolei
Exemplu:
–în repaus:
•VB = 70 mL
•FC = 72/min =>DC= 5.040Ml (5L)
–la efort:
•VB poate crește până la 150 mL
•FC poate atinge 200/min => DC = 30.000 mL (3 0 L) creste de 6X

PROPRIETATILE MIOCARDULUI
– EXCITABILITATEA MIOCARDULUI
•Este proprietatea celulelor musculare cardiace de a răspunde la un stimul printr -un
potențial de acțiune propagate.

16
•Inima prezintă proprietatea de a fi excitabilă numai în diastolă și inexcitabilă în
sistolă (legea inexcitabilității periodice a inimii) .
•In timpul sistolei, inima se află în perioadă refractară absolută (oricât de puternic e
stimulul, rămâne fără efect) .
AUTOMATISMUL MIOCARDULUI
Reprezintă proprietatea inimii de a s e autoexcita scoasă din corp, inima
continuă să bată timp de ore sau zile (dacă e irigată cu un lichid nutritiv special)
centrii de automatism ai inimii (țesutul nodal/excito -conductor):
–NSA (nodulul sinoatrial)
•descarcă impulsuri cu o frecvență de 60 -90/min
•asigură ritmul cardiac normal (ritm sinusal)
–NAV (nodulul atrio -ventricular)
•descarcă impulsuri cu o frecvență de 40/min
•imprimă inimii ritmul nodal/joncțional
–Fasciculul Hiss și rețeaua Purkinje
•descarcă impulsuri cu o frecvență de 25/min
•impr imă inimii ritmul idio -ventricular

17

– CONDUCTIBILITATEA MIOCARDULUI
Proprietatea miocardului de a propaga excitația la toate fibrele sale .
– CONTRACTILITATEA MIOCARDULUI
Este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiu ne între capetele fibrelor
sale astfel, în cavitățile inimii se generează presiune, iar, ca urmare a scurtării
fibrelor miocar dice, are loc expulzia sângelui forța de contracție este proporțională
cu grosimea pereților (mai redusă la atrii și mai puternică la ventriculi:
VS>VD>atrii) .

CICL UL CARDIAC

Un ciclu cardiac este format dintr -o sistolă și o diastolă:
Datorită întârzierii impulsului la trecerea prin NAV, există un asincronism
între sistola atrială și sistola ventriculară (sistola atrială o precede cu 0.10 s pe cea
ventriculară) d urata unui ciclu cardiac este invers proporțională cu FC (la o FC =
75/min, ciclul cardiac durează 0.8 s) .
•Ciclul cardiac începe cu sistola atrială (0.10 s)

18
– ventriculii se află la sfârșitul diastolei (sunt aproape plini cu sânge)
–sistola atrială def initivează umplerea ventriculară
–în timpul sistolei atriale crește presiunea în atrii dar sângele nu poate reflua în
venele mari (VCS, venele pulmonare) datorită contracției fibrelor musculare din
jurul orificiilor de vărsare a venelor în atrii
–singura cale deschisă o reprezintă orificiile atrio -ventriculare
–sistola atrială se continuă cu diastola atrială (0.7 s)
La începutul diastolei atriale are loc sistola ventriculară (0.3 s) – 2 faze:
–faza de contracție izovolumetrică
•începe în momentul înch iderii valvelor atrio -ventriculare și se termină în
momentul deschiderii valvelor semilunare
•în acest interval de timp, ventriculul se contractă ca o cavitate închisă, asupra unui
lichid incompresibil, ceea ce duce la o creștere foarte rapidă a presiunii în
ventriculi
•în momentul în care presiunea din ventriculi o depășește pe cea din artere, valvele
semilunare se deschid și are loc ejecția sângelui
–faza de ejecție
•începe cu deschiderea valvelor semilunare și se termină în momentul închiderii
valvel or semilunare
Urmează diastola ventriculară (0.5 s)
–datorită relaxării miocardului, presiunea scade rapid
–când presiunea din ventriculi devine inferioară celei din arterele mari, are loc
închiderea valvelor semilunare, care împiedică reîntoarcerea sân gelui în ventriculi
–pentru scurt timp ventriculii devin cavități închise (diastolă izovolumentrică)

19
–în acest timp, presiunea din ventriculi continuă să scadă până când devine
inferioară presiunii din atrii, moment în care are loc deschiderea valvelor a trio-
ventriculare
–în acest moment, începe umplerea cu sânge a ventriculilor
Urmează o perioadă de 0.40 s, numită diastolă generală , în care atriile și
ventriculii se relaxează; la sfârșitul acestei faze, are loc sis tola atrială a ciclului
următor.
MANIF ESTARI ELECTRICE CE INSOTESC CICLUL CARDIAC
Reprezintă însumarea biocurenților de depolarizare și repolarizare
miocardică.
Înregistrarea grafică a acestora reprezintă electrocardiograma (ECG).

20
MANIFESTARI MECANICE CE INSOTESC CICLUL CARDIAC
•șocul apexian
–reprezintă expansiunea sistolică a peretelui toracic anterior, în dreptul vârfului
inimii
–se găsește în spațiul V intercostal stâng, pe linia medio -claviculară
•pulsul arterial
–reprezintă expansiunea sistolică a peretelui arterial datorită c reșterii bruște a
presiunii sangvine
–pulsul se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan dur/osos (ex.:
artera radială)
–înregistrarea grafică a pulsului se numește sfigmogramă

21
MANIFESTARI ACUSTICE CE INSOTESC CICLUL CARDIAC
Sunt reprez entate de zgomotele cardiace (înregistrate grafic prin fonocardiogramă).
•Zgomotul I (sistolic)
–mai lung, de tonalitate joasă și mai intens
–e produs de închiderea valvelor atrio -ventriculare
•Zgomotul II (diastolic)
–mai scurt, mai acut și mai puțin inte ns
–e produs de închiderea valvelor semilunare

22
Capitolul II.
PREZENTAREA TEORETICA A BOLII: ANGINA PECTORALA

Durere retrosternala in regiunea toracica si care are caracter relativ specific.
Accese de scurta durata intre 3 si 15 minute.
Este pr odusa de efort sau emotie, inceteaza promt la NTG sau repaus.
Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai
multe ori înapoia sternului cu iradiere, în cazurile tipice în umarul stâng brațul și
antebrațul stăng până la ultimele degete.

ETIOLOGIE
Poate fi determinata de:
-ateroscleroza coronara;
-afectarea microvasculatiei coronare;
-cardiopatia hipertrofica;
-anemii;
-stenoza aortica;

23
-stenoza mitrala;
-tahicardiile severe.
FACTORI DE RISC
-varsta -peste 65 de ani, la femei dupa menopauza (cand se pierde protectia data de
estrogeni);
-sexul;
-ateroscleroza, HTA asociata, dislipidemiile;
-obezitatea, diabetul zaharat;
-alimentatia bogata in grasimi;
-fumatul, alcoolul;
-sedentarismul, stresul.
MECANISME DE PRODUCERE
1.Fiziopa tologic -este predominant.
Angina pectorala stabila cronica determina cresterea nevoilor de O2 ale
miocardului in prezenta unei stenoze coronariene si care impune o limita fixa a
fluxului coronarian.
2.Angina care apare prin scaderea tranzitorie a fluxului datorita unei
vasoconstrictii, ex:la frig, dupa mesele foarte bogate, factori psiho -emotivi
puternici.
3.Spasmul coronar sever al unei artere epicardice care produce o ocluzie vasculara
aproape totala si tranzitorie cu ischemie miocardica regionala masiva, fiind un
fenomen care se produce mai frecvent pe arterele coronare cu leziuni
aterosclerotice. Apare o circulatie colaterala coronara si reprezinta un fenomen
adaptativ de prevenire sau evitare/limitare a ischemiei datorita unei obstructii pe o
perioada mai lunga de timp.

24
FORME CLINICE
Dominata de durerea anginoasa care se caracterizeaza prin:
-sediul/localizarea -umar stang pana pe fata interna a bratului sau chiar antebrat,
maximum fiind ultimele 2 degete ale mainii stangi sau iradierea se produce in vers
la baza gatului.
-durata, 3 -15 minute,
– intensitate medie, incepe gradat, aringe maximul dupa care dispare spontan la
incetarea efortului sau la administrarea de NTG sublingual.
Daca dureaza mai mult de 20 -30 de minute cauza poate fi alta. Senzatia este de
constrictie sau presiune retrosternala sai/sau precordiala.
Conditii de aparitie destul de specifice(vezi mai sus) dar poate sa apara si in repaus
sau somn, trezesc sau nu trezesc pacientul.
Frecventa poate fi rara, o data pe saptamana sau poate fi crescuta, zilnic sau de mai
multe ori pe zi.

SIMPTOME ASOCIATE :anxietate, transpiratii reci, paloare greata.
Clasificare -4 clase
Clasa I -activitate tipica obisnuita, nu produce angina, apare la efort intens, rapid si
prelungit.
Clasa II -apare la urcatul rapid al scarilor cu o usoara limitare a activitatii obisnuite.
Clasa III -apare la efort de mers obisnuit sau la urcatul scarilor in conditii normale
cu o limitare marcanta a activitatii fizice obisnuite.
Clasa IV -angina prezenta si in repaus si nu exista activitate fizica care sa produca
angina.
EXPLORARI PARACLINICE
-EKG in criza si intre crize;

25
-EKG de efort;
-ecocardiograma;
-angiocardiografia;
-coronarografia.
TRATAMENT GENERAL SI SPECIFIC
Tratament general :intreruperea fumatului, scaderea greutatii corporale,
echilibrarea diabetului, evitarea stresului emotional puternic, normalizarea HTA,
combaterea dislipidemiei, evitarea consumului de alcool, schimbarea locului de
munca (in cazuri extreme)
Tratament medicamentos -3 grupe de substante:
1.nitrati
2.betablocantele -selective -atenolo
-neselective -metoprolol
3.blocantele canalelor de calciu -nifedipina
-verapamin
-diltiazem.

NITRATI
– Prima medicatie eficace.
Actioneaza pe circulatia sistemica, produc vasodilatatie atat in circulatia
sistemica cat si in circulatia pulmonara astfel incat scade presiunea de umplere a
VD si VS.
Produc arteriodilatatie care determina scaderea TA astfel incat scade
postsarcina VS.

26
Actioneaza pe circulatia miocardica, scad rezistenta vasculara sistemica,
dilata arterele epicardice, dilata circulatia colaterala astfel incat creste fluxul
colateral si imbunatateste fluxul sangvin subendocardic.
NTG actioneaza rapid pana in 3 min, relaxeaza musculatura neteda
vasculara, scade postsarcina, produce venodilatatie, scade presiunea de umplere a
ventriculilor, scade tensiunea din peretii miocardului, secundar si consumul de O 2,
scade presiunea telediastoli ca ventriculara, creste fluxul de sange in regiunea
ischemica.
Nitratii sunt substante care determina in timp toleranta. Pentru a evita acest
fenomen este nevoie de administrare intermitenta.

BETABLOCANTELE
Recomandate pentru pacientii care fac crize p roduse de efort, stres, emotii,
frig pentru rolul lor antiischemic, actionand prin scaderea nevoilor miocardice de
O2 si mai putin prin cresterea fluxului sangvin in zonele ischemice.
Nu sunt indicate in angina vasospastica
BLOCANTELE DE CALCIU
Produc rel axarea celulelor musculare vasculare, scad gradul de
contractilitate de la nivelul miocardului.
Scad conducerea impulsului electric la nivelul nodului AV.
Sunt de electie pentru angina de repaus care asociaza HTA si/sau arteriopatie
periferica, angina aso ciata cu tahiaritmiile supraventriculare, cu cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva si postinfarct.
Se adauga in tratamentul anticoagulantelor plachetare, in dislipidemii,
tratament de revascularizatie(angioplastie cu stent sau bypass coronarian).
Se re comandă efort dozat, în primul rând mersul. Repausul la pat are
indicații speciale: crize frecvente, de durată, intense și rezistente la
nitroglicerină,crize de decubit. Somnul este obligatoriu 8 h noaptea și 1 h după –
amiază.
Se vor evita mesele copioase ș i după fiecare masă bolnavul va sta în repaus
60-90 minute. Regimul va fi echilibrat la normoponderali și hipocaloric la obezi. În
general regimul va fi cel recomandat în arteroscleroză, obezitate, hipoproteinemii.

27
Se va combate aerogastria și constipați a prin supozitoare cu glicerină,
administrate cu ulei de parafină, etc. Se vor utiliza sedative și tranchilizante:
Fenobarbital sau Ciclobarbital o jumătate de tb x 2;
Diazepam 10 mg x 2;
Napoton 2 -3/zi.
Tratamentul crizei anginoase începe cu administrare a de Nitroglicerină
sublingual (1 comprimat de 0,0005). Dacă durerea nu cedează în 20 -30 minute se
suspectează un angor inticat sau un sindrom coronarian sever și se administrează al
doilea comprimat.
Prevenirea crizei se face prin administrarea de medic amente cu acțiune
coronarodilatatoare și de favorizare a circulației coronariene:
Intensain drajeuri de 75 mg, 3 -6/zi;
Persantin 2 -6 tb, oral/zi;
Nitrocompuși cu acțiune prelungită: Propranolol -Inderal 10 -40 mg/zi.
Alte medicamente cu acțiune coronarodila tatoare: Miofilin i.v. 1 -2 f/zi de
0,4 g si Papaverină oral sau i.m.
Tratamentul anticoagulant este controversat, iar cel chirurgical – de excepție.
EVOLUTIA
Evoluția este obișnuit progresivă. Durata medie a supraviețuirii este de 4 -5
ani, sfârsitul prod ucându -se prin moarte subită, infarct miocardic, tulburări de ritm
și de conducere sau insuficiență cardiacă.
COMPLICATII
Angina pectorală poate să rămână stabilă ani la rând, dar cu o evoluție
imprevizibilă cu pericolul de a surveni: disritmii cardiace, șoc cardiogen, edem
pulmonar acut, infarct miocardic acut, moarte subită coronariană.

28
PROGNOSTIC
Este favorabil în cazul anginei pectorale fără modificări semnificative la
arteriografie fără ereditate încărcată sau leziuni organice cardiace. Este nefa vorabil
în cazurile cu:
-ereditate încărcată;
-infarct cu antecedente;
-diabet zaharat;
-leziuni valvulare aortice;
-tulburări de ritm.

29
Capitolul III.
INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTUL MEDICAL PACIENTULUI CARE SUFERA
DE ANGINA PECTORALA

Mobi lizarea bolnavului
1. Repaus absolut la pat în prima săptămâna.
2. Durata imobilizării va fi adaptată în funcție de evoluția simptomelor și de
prezența complicațiilor.
3. Dacă bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicații, începând chiar din
primele z ile , se pot face mișcări pasive ale degetelor de la mâini și picioare.
4. Treptat se permit schimbarea poziției în pat,mișcări acive ale membrelor.
5. Mobilizarea se face progresiv (șederea pe marginea patului,șederea în fotoliu,
ridicarea din pat), sub c ontrolul pulsului și al tensiunii arteriale, inițial în prezența
medicului.
1. Internarea pacientului in spital
Bolnavii cu Angină pectorală unde există suspiciunea și unui IMA, sunt
internați de urgență, fără bilet de trimitere. Vor fi luați în e vidență la serviciul de
primire , vor fi trecuți în registrul de internări, li se întocmește foaia de observație
clinică cu datele de identitate. La serviciul de primire se pregătește bolnavul pentru
examenul medical și li se preiau hainele și obiectele pe baza de bon.
Bolnavii cu Angină vor fi internați pe secția de medicină internă , terapie
intensivă sau cardiologie.
2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor, este vindecarea.
Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiții prielnice, necesare ridicării forței
de apărare și regenerare a organismului și scoaterii lui de sub eventualele influențe
nocive ale mediului înconjurător.

30
Asistenta medicală va avea grijă să -i fie asigurat bolnavului un climat de
liniște, salon bine încălzit, îngrijit și aerisit.
Asistenta va așeza bolnavul într -o poziție cât mai comodă în pat, este bine că
paturile să fie prevăzute cu somiere reglabile pentru a se evita pozițiile forțate . Se
vor înlătura toți excitantii auditivi, vizuali și olfactivi cu efecte negative asupra
sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca
bolnavului emoții inutile. Se va respecta somnul bolnavului ca re prin inhibiția
scoarței cerebrale constituie un factor terapeutic important. Condițiile create în
spital trebuie să asigure bonavului un somn mai bun decât cel obișnuit.
Asistenta medicală are datoria de a vizita bonavul frecvent, indiferen de
solicitări, fără însă să deranjeze odihna acestuia.
Saloanele, coridoarele și încăperile anexe trebuie astfel mobilate și amenajate
că să se apropie cât mai mult de anturajul obișnuit al bolnavului. Foile de
observație și de temperatura nu vor fi ț inute în saloane.
Personalul administrativ care intră în secție în interes de serviciu, precum și
vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiți de asistenta pentru a păstra o
comportar e modestă, liniștită pe secție.
3. Asigurarea conditiilo r igienice
Bolnavii cu Angină pectorală transpiră abundent, asistenta va șterge mereu
cu un prosop uscat regiunile transpirate. Baia generală și parțială se face la pat fără
să obosească bolnavul, în primele zile fără să fie ridicat.
Scopul toale tei corporale este îndepărtarea de pe suprafață pielii a stratului
cornos, descuamat și impregnat cu secrețiile glandelor sebacee și sudoripare,
microbi care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie să respecte următo arele:
să asigure o temperatura adecvată în salon pentru a feri bolnavul de răceală, să
pregătească materialele necesare astfel că îngrijirea să se desfășoare în timp util, să
acționeze rapid cu mișcări sigure dar totodată blânde pentru a scuti bolnavul de alte
suferințe și oboseală, să menajeze bolnavul protejându -l cu un paravan față de cei
din jur. Toaletă zilnică permite controlul regiunilor expuse escarelor și acționează
în vederea prevenirii acestora.

31
Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnav ul cu Angină pectorală va sta în poziție semisezanda. Repausul
absolut la pat în prima săptămâna este obligatoriu. Durata imobilizării va fi
adaptată în funcție de evoluția simptomelor și de prezența complicațiilor. Dacă
bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicații începând din prima săptămâna se
pot face chiar mișcări pasive ale degetelor de la mâini și picioare. Durata
repausului la pat în poziție semisezanda este 2 -3 săptămâni.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavul ui se face progresiv, șederea pe marginea patului,
șederea în fotoliu, ridicarea din pat, sub controlul pulsului și al tensiunii arteriale,
inițial în prezența medicului.
4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmărirea ideală a unui angine est e monitorizarea cu supravegherea permanentă în
primele zile a electrocardiogramei, a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.
În secțiile obișnuite de boli interne, în lipsa aparaturii de monitorizare,
supravegherea constă în măsurarea tensiunii arteriale, frecvenței pulsului și a
respirației la o ora, la nevoie mai des, în funcție de starea bolnavului, înregistrarea
electrocardiogramei precum și a temperaturii de câte ori este indicat de medic.
Tensiunea arteriala – valoarea normală a ten siunii arteriale sistolice sau
maxime variază între 120 -140mmHg, iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime
între 70 -80mmHg. Măsurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.
Se notează în foaia de temperatura cu creion de culoare roși e, pentru fiecare linie
orizontală a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg. În cazul anginei,
hipotensiunea arterială poate să apară imediat sau la câteva ore, precedată de o
ușoară creștere a tensiunii arteriale. Când tensiunea arterială scade brusc per icolul
șocului cardiogen este iminent.
Pulsul – are valori normale la adult cuprinse între 60 -80 pulsații/min, se obține
prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos și se notează în foaia de
temperatura cu un creion roșu, o linie orizontală cor espunzând la 4 pulsații.

32
Bolnavii cu angină prezintă o ușoară creștere a frecvenței pulsului până la 90 -100
pulsații/min.
Respiratia – are frecvența normală cuprinsă între 16 -18 respirații/min,
prezentând ușoare variații în funcție de sex și vârstă. Se notează în foaia de
temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie orizontală
considerându -se o respirație/min. Bolnavii cu angina prezintă dispnee cu polipnee,
semn de disfuncție de pompă.
Temperatura – are valori normale între 36 -37°C, se măsoară cu termometrul
în axilă,cel mai frecvent. Se notează în foaia de temperatura cu creion albastru,
pentru fiecare linie a foii se socotesc două diviziuni de grad. Bolnavii cu angina
prezintă o creștere a temperaturii, 37,5 -38,5°C, datorită substanțelor piretogene
produse în focarul de necroză.
6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziție orizontală. Deși
medicamentale se dau strict la indicația medicului, în un ele cazuri de urgență,
asistenta va trebui să intervină cu unele medicamente cum este Nitroglicerină și
oxigen. Obiectivele tratamentului sunt repausul la pat, combaterea durerii și
tratamentul anticoagulant.
Menținerea permeabilității cailor aeri ene se face prin aspirație, la nevoie se
face oxigenoterapie.

7. Recoltarea produselor biologice si patologice
În cazul bolnavilor cu angină, asistenta medicală recolteaza sânge pentru
probe de laborator indicate de medic: fibrinogen, glicemie, leucocite, VSH,
colesterol, acid uric, transaminaze, etc.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasă la
nivelul plicii cotului în eprubete sterile sau prin punctie capilară prin înțeparea
pulpei degetului.

33
Recoltarea sângelui se face dimineață pe nemâncate, iar eprubetele vor fi
însoțite de un buletin de analize care conține numele bolnavului, numărul salonului
și al patului, diagnosticul clinic, natură produsului, analiză cerută, dată recoltării și
numele ce lui care a efectuat recoltarea.

Fisa tehnica nr. 1. Pregătirea pacientului pentru EKG

Definiție
Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a rezultantei
fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Este o metodă de investigație ex trem de prețioasă în diagnosticul unei
cardiopatii în general, în suferințele miocardocanariene în special, și totodată este
metodă de a recunoaște o boală de inimă care evoluează clinic latent, când se
efectuează EKG -ul de efort.
Pregătirea pacientului : se pregătește bolnavul din punct de vedere psihic pentru a
înlatura factorii emoționali:
se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferință cu căruciorul, cu 10 -15
minute înainte de înregistrare;
aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare;

34
bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultații și va fi rugat sa -și relaxeze
musculatura.
Montarea electrozilor:
Se montează pe părțile moi ale extremităților plăcile de metal ale
electrozilor,
sub placa de metal a electrozilor se așeaza o pânză înm uiată în soluție de electrolit
(o lingură de sare la un pahar de apă) sau pasta specială pentru electrozi (cei 100
electrozi 94 pentru membre și 6 pentru precordiali) se fixează pe bolnav în felul
următor:
montarea electrozilor pe membre:
roșu = mâna dreap tă;
galben = mâna stângă;
verde = picior stâng;
negru = picior drept.
Montarea electrozilor precordiali:
V1= spațiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a sternului;
V2= spațiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului;
V3 = între V2 și V4;
V4 = spaț iul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex);
V5 = la intersecția de la orizontală dusă din V4 și linia axilară anterioară stângă;
V6 = la intersecția dintre orizontală dusă din V4 și linia axilară mijlocie stângă.
Notarea Electrocardiogramiei: asistenta notează pe electrocardiogramă:
-numele/prenumele pacientului;
-vârsta;
-înalțimea;

35
-greutatea;
-menționează medicația folosită;
-data/ora înregistrării;
-viteza de derulare;
-semnătura celui care a înregistrat.

Electrocardiograma de efort
Electrocardiograma de efort este o investigație care se efectuează pentru a
afla cum reacționează inima la efortul fizic. Investigația evidențiază bătăile inimii,
tensiunea arterială, dar și fluxul de sânge care ajunge la inimă în timpul efortului
fizic. Astfe l, este mult mai ușor de depistat anumite afecțiuni cardiace.
Investigația este nedureroasă, neinvazivă și simplu de efectuat. Întâi de
toate, pacientului i se montează pe piept electrozii (asemeni ECG -ului de repaus),
după care urcă banda de alergat (tr eadmill). Aceasta este asemănătoare celor din
sălile de fitness, doar că înregistrează absolut orice activitate a inimii în timpul
efortului. În timpul procedurii, pacientul este pus sa mearga, să urce în pantă, să
alerge. Pe tot parcursul probei sunt moni torizate ritmul cardiac, tensi unea arterială
lafiecareminutșielectrocardiogramapacientului.
ECG -ul de efort este indicat pentru a depista existența sau lispa cardiopatiei
ischemice, dar și gradul de severitate a acesteia. Totodată, investigația este
eficientă și pentru a evalua anumite tulburări ale ritmului cardiac. Având în vedere
consumul crescut de oxigen, prin testul de efort se poate diagnostica și prezența
unor leziuni coronariene care nu produc modificări p e electrocardiograma de
repaus.
Testu l de efort se poate efectua în orice moment al zilei, fără a fi necesară o
pregatire prealabilă.

36

Testul ECG de efort are și contraindicații, de aceea procedura se efectuează doar la
recomandarea medicului cardiolog. Este interzis în cazul în care sufer iți de
următoarele afecțiuni:
– angină instabilă;
– infarct miocardic acut;
– stenoză aortică strânsă;
– hipertensiune arterială severă necontrolată terapeutic;
– anemie;
– infectii acute.
Fisa tehnica nr. 2. Masurarea si notarea respiratiei

Scop:
-evalua rea funcției respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluției , al
apariției unor c omplicații și al prognosticului
Elemente de apreciat
-Tipul respirației
-Amplitudinea mișcărilor respiratorii
-Ritmul
-Frecvență
Materiale necesare

37
-Ceas cu secun dar
-Creion de cul oare verde / pix cu pastă verde
Intervențiile asistentei
-Așează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi
efectuată
-Plasarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui
-Consemnarea valorii obținute printr -un punct pe foaia de temperatură (fiecare
linie orizontală a foii reprezintă o respirație)
-Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obținerea curbei
In alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obținută, cât și
caracteri sticile respirației:

Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
– Aprecierea celorlalte elemente ale funcției respiratorii se face prin simpla
observare a mișcărilor respiratorii

Fisa tehnica nr. 3. Perfuzia intravenoasa

Definiție : Reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a
unor substanțe medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolit ică și volemică
a organismului.

Scop:
-hidratarea și mineralizarea organismului;
-administrare a medicamentelor la care se urmărește efectul prelungit;
-depurativ, diluând și favorizând excreția din organism a produșilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala

38
Pregatirea ma terialelor
– tava medicala
– trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
– garou
– tavita renala;
– stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
– 1 – 2 seringi
– o perna musama;
– o pensa hemostatica;
– comprese sterile;
– antiseptic pentr u tegument
– romplast;
– foarfece;

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat
portiunea unde va fi introdus perfuzorul
– se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest
lucru este indicat si se va eticheta flaconul specificand me dicatia introdusa
– se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul
sau de nimic pentru a -l pastra steril
– se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple
jumatate
– se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita
pana cand nu mai este nici o bula de aer
– daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca
ea sa curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
– se detase aza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza
perfuzorul la ac/branula
– se eticheteaza flaconul de solut ie cu data si ora administrarii

39
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in
extensie si pronatie.

Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptze aza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza
viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de
necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de
piele bolnavului
-se supraveghe aza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

Daca este necesar se pregateste cel de -al II-lea flac on cu substanta
medicamentoasa,incalzindu -l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica
patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare
trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele reful at din ac
si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra
venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr -o miscare
brusca, in d irectia axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu
romplast.

Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)

40
– Formula 1: total solutie/total ore=ml/ ora
– Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
– Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti -macro -15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml

Exemplu -un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6ore
Picaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.

Reorganizarea locului de munca
-Se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat
perfuzia.

Incidente/ accidente
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces , la cardiaci , poate determina edem
pulmon ar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne
prin: eliminarea aerului din tub ina inte de instalarea perfuziei, intreruperea ei
inainte de golirea completa a flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de
frisoane.
-coagularea sangelui pe ac sau canula -se previne prin introducerea pe lumen a
solutiei de heparina
-revarsarea lichidului perivenos -flebita -durere,creste temperatura
tegumentului,eritem de -a lungul venei -se anunta medicul

41
-lichidul nu se scurge desi acul este in vene -se verifica pozitia acului,se
mobilizeaza putin, se verifica presiunea lichidului

Medicamente administrate în îngrijirea paci entului cu Angină pectorală

1. Nitroglicerina
Compozitie: Comprimate continand 0,65 mg nitroglicerina.
Actiune farmacoterapeutica: Nitroglicerina actioneaza prin venodilatatie
determinand scaderea umplerii ventriculare. Permite de asemenea restabilirea
echilibrului intre nevoile de oxigen ale miocardului si cantitatea de oxigen
disponibila efectiv. La doze mai mari provoaca vasodilatatie arteriolara cu
diminuarea presiunii arteriale. Aceste proprietati hemodinamice justifica utilizarea
si ca tratament adju vant al insuficientei cardiace severe.

Indicatii: Tratamentul crizelor de angina pectorala, tratamentul preventiv pe
termen foarte scurt (sau precritic) al crizelor anginoase.

Precautii de utilizare : Daca in mod exceptional apare cianoza, fara pneumopati e
intercurenta, dozati methemoglobina (methemoglobinemia survine mai curand in
timpul tratamentului cu doze mari).

Reactii adverse: Nitroglicerina poate produce cefalee, aceasta disparand de obicei
in mai putin de o saptamana dupa administrarea unui trata ment continuu si poate fi
atenuata prin administrarea unui analgezic. La doze mari poate produce
hipotensiune accentuata in special la persoanele in varsta.

Contraindicatii: Insuficienta cardiaca, glaucom, tromboza coronariana acuta,
ramolisment cerebral, hipotensiune posturala, hipertensiune intracraniana,
idiosincrazie la Nitroglicerina; stari de soc si colaps, anemii grave.

42

Mod de administrare: Perlingual cate 1/2 -1 comprimat in timpul crizelor de
angina pectorala sau imediat inaintea efortului provoca tor. Doza se poate repeta
dupa 15 minute. Daca dupa administrarea a 3 doze sub forma de comprimate de
Nitroglicerina, criza de angina nu cedeaza, se recomanda prezentarea la medic
pentru suspiciune de infarct miocardic.

Supradozare: In caz de absorbtie ma siva accidentala, manifestarile sunt de 2
tipuri: vasodilatatie generalizata cu colaps; cianoza prin methemoglobinemie. De la
0,8 g/100ml de methemoglobinemie tratamentul consista in administrarea de
solutie de albastru de metilen intravenos 1 -2 mg/kg corp sau in cazuri mai usoare
oral 50 mg/kg corp. Se recomanda ca tratamentul in supradozajul cu Nitroglicerina
sa se efectueze in centre specializate. Atentie Pastrarea indelungata duce la
diminuarea eficacitatii, corespunzator volatilizarii Nitroglicerinei.

Forma de prezentare: Flacoane cu 40 comprimate.

2. Aspirina
Indicatii
Rinita Reumatism poliarticular acut, poliartrita reumatoida si alte boli
reumatismale; nevralgii, mialgii, dureri dentare, cefalee; stari febrile (în boli
infectioase, gripa, raceala comuna etc.); profilaxia trombozelor arteriale la nivelul
coronarelor si vaselor cerebrale (eventual în asociatie cu anticoagulante sau
dipiridamol, dupa caz), combaterea tulburarilor provocate de agregarea plachetelor
în trombocitemie; dismenore e; profil axia arsurilor solare.
Administrare
Adulti : pentru actiunea analgezica si antipiretica un comprimat de 0,5 g o data,
repetând eventual la fiecare 6 -8 ore; ca antiinflamator, în bolile reumatice cronice
3-5 g/zi, în cele acute 4 -7 g/zi (în 4 -6 prize); ca an tiagregant plachetar, pentru
profilaxia trombozelor arteriale, 1 comprimat o data la 2 -3 zile. Copii: pâna la 2 ani
0,1-0,2 g/zi, 2 -9 ani 0,2 -1 g/zi (dupa vârsta), pentru 9 ani 1 -1,5 g/zi (în 2 -3 prize);

43
în boli reumatice 60 -100 mg/kilocorp si zi (în 4 -6 prize). Comprimatele se desfac
în apa si se iau imediat dupa mese; la copii comprim atele se desfac în putin lapte.
Actiuni terapeutice

Antihistaminic puternic si de lunga durata, actionând ca antagonist la nivelul
receptorilor Analgezic, antipiretic, anti inflamator si antireumatic, antiagregant
plachetar, inhibitor al contractiilor uterine; efectele se datoresc, în principal,
împiedicarii formarii prostaglandinelor (prin inhibarea ciclooxigenazei).
Contraindicatii

Alergie la salicilati, intoleranta la sa licilati si la antiinflamatoriile
nesteroidiene (inhibitoare ale sintezei prostaglandinelor); ulcer gastro -duodenal în
evolutie, boli hemoragice si risc de hemoragii; prudenta în boala ulceroasa
neevolutiva, astm bronsic, la renali (administrarea îndelunga ta) si în timpul sarcinii
(se evita în primul trimestru si în ultima luna). Prudenta sau se evita (dupa caz)
asocierea cu anticoagulante cumarinice (risc crescut de hemoragii), glucocorticoizi
(risc de ulcer si hemoragii), metotrexat (toxicitatea acestuia este crescuta),
sulfamide antidiabetice (risc de hipoglicemie), probenecid si sulfinpirazona (efect
uricozuric scazut), spironolactona (efect diuretic scazut).
3. Metroprolol
Compozitie: Un comprimat contine tartrat de metoprolol 25 mg si excipienti:
lacto za monohidrat, amidon de porumb, povidona K 30, amidon glicolat de sodiu
tip A, dioxid de siliciu coloidal anhidru, ulei hidrogenat din seminte de bumbac,
talc, stearat de magneziu.

Indicatii: – hipertensiune arteriala
– profilaxia crizelor de angina de efort
– infarct miocardic acut: tratament de inlocuire a metoprololului introdus
intravenos
– tratament de lunga durata dupa infarct miocardic (scaderea mortalitatii)
– manifestari functionale cardiace: eretism cardiac

44
– profilaxia migrenei
– adjuvan t in terapia hipertiroidismului.
Se mai poate folosi in tratamentul unor diferite tulburari de ritm, cum sunt:
aritmii supraventriculare (tahicardie, flutter si fibrilatie atriala, tahicardie
jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventricu lare, tahicardie
ventriculara).
Contraindicatii:
– hipersensibilitate la tartratul de metoprolol sau la oricare dintre excipienti
– forme severe de astm bronsic si bronhopneumopatie cronica obstructiva
– insuficienta cardiaca ce nu raspunde la tratament
– soc cardiogen
– bloc atrioventricular de gradul II sau III
– angor Prinzmetal (neasociat cu alte afectiuni cardiovasculare si in cazul
administrarii metoprololului in monoterapie)
– boala nodului sinusal
– bloc sinoatrial
– bradicardie sinusala (frec venta cardiaca sub 45 -50 batai/min)
– forme severe de sindrom Raynaud si afectiuni arteriale periferice
– feocromocitom netratat
– hipotensiune arteriala
– antecedente de reactii anafilactice
– copii cu varsta sub 6 ani (datorita formei farmaceutice)

Reactii adverse:
Tulburari ale sistemului nervos: oboseala, ameteli, cefalee, stare confuzionala. Au
fost raportate rareori: pierderea de scurta durata a memoriei, cosmaruri si
insomnie.
Tulburari cardio -vasculare: bradicardie, hipotensiune arteriala, extremitati reci,
insuficienta cardiaca, prelungirea perioadei de conducere AV sau agravarea unui
bloc atrio -ventricular preexistent.
Tulburari respiratorii: bronhospasm, dispnee.
Tulburari gastro -intestinale: diaree, greata, uscaciunea gurii, dureri abd ominale,

45
constipatie, flatulenta.
Tulburari cutanate: prurit, eruptii cutanate, agravarea psoriazisului.
Alte reactii adverse: dureri musculare, vedere incetosata, tinitus, alopecie
reversibila, agranulocitoza, agravarea unei claudicatii intermitente pre existente.
Mod de administrare: Dozele de metoprolol trebuie intotdeauna ajustate la
necesitatil e individuale ale pacientului.

In caz de hipertensiune arteriala, doza recomandata este de 100 -200 mg tartrat de
metoprolol pe zi in 1 -2 prize. Doza va fi ad aptata in functie de raspunsul
terapeutic. Terapia va fi inceputa cu o doza initiala de 100 mg tartrat de
metoprolol, urmand daca este cazul, sa fie scazuta (la 50 mg tartrat de metoprolol
pe zi) sau crescuta la interval de o saptamana, cu inca 100 mg tart rat de metoprolol.
Metoprololul se poate administra singur sau in asociere cu diuretice sau alta
medicatie antihipertensiva.
Pentru profilaxia crizelor de angina de efort, tratamentul se incepe cu 50 mg
tartrat de metoprolol pe zi, in 1 -2 prize, in funct ie de raspunsul clinic doza poate fi,
eventual, crescuta saptamanal.
In infarctul miocardic acut, se incepe prin administrarea a 50 mg tartrat de
metoprolol dupa 15 minute de la ultima injectare intravenoasa, in cazul in care
aceasta a fost bine tolerata . Aceasta doza se repeta la intervale de 6 ore timp de 48
ore. Ca tratament de intretinere se administreaza 200 mg tartrat de metoprolol pe zi
in doua prize, dimineata si seara sau in priza unica.
In cazul pacientilor care nu au tolerat intreaga doza de metoprolol
administrata intravenos, terapia cu tartrat de metoprolol va fi initiala cu doza de 25
mg tartrat de metoprolol, la fiecare 6 ore (doza variind in functie de gradul de
intoleranta), la 15 minute dupa administrarea ultimei doze intravenoase sau i n
momentul in care conditiile (statusul) hemodinamice permit.
Ca tratament de intretinere, se administreaza 100 mg tartrat de metoprolol de
2 ori pe zi. In caz de intoleranta grava la injectare, tratamentul cu metoprolol
trebuie intrerupt. Doza recomanda ta in tratamentul de lunga durata al infarctului
miocardic este de 100 -200 mg tartrat de metoprolol pe zi in 2 -3 prize.
In caz de aritmie cardiaca, doza uzuala este de 50 mg tartrat de metoprolol
de 2-3 ori pe zi, crescand doza zilnica, daca se impune, p ana la 300 mg tartrat de

46
metoprolol administrate fractionat.
In eretismul cardiac, doza recomandata este de 50 -100 mg tartrat de metoprolol pe
zi.
Ca adjuvant in tratamentul hipertiroidismului, doza recomandata este de 50 mg
tartrat de metoprolol de 4 or i pe zi. Doza va fi scazuta cand se va constata
functionarea normala a glandei tiroide.
In profilaxia migrenei doza recomandata este de 100 -200 mg tartrat de metoprolol
zilnic, doze fractionate. Comprimatele trebuie administrate in timpul sau imediat
dupa masa, deoarece alimentele cresc biodisponibilitatea metoprololului.

Precautii: In cazul in care in timpul tratamentului se inregistreaza bradicardie
marcata (sub 50 -55 batai/minut), simptomatica, doza de tartrat de metoprolol
trebuie scazuta.
Sportivi: Metoprololul poate sa determine o reactie pozitiva in cadrul testelor
pentru controlul antidoping. Excipienti: Deoarece medicamentul contine lactoza
este contraindicat la bolnavii cu afectiuni ereditare rare cum sunt intoleranta la
galactoza, deficitul de lactaza Lapp sau malabsorbtia glucoza -galactoza.

Sarcina si alaptarea: Metoprololul se administreaza la gravide doar daca
beneficiul potential peatru mama depaseste riscul potential pentru fat.
Nu s-a evidentiat efect teratogen pentru metoprololul admin istrat in timpul sarcinii.
Daca se administreaza metoprolol pe durata sarcinii este posibila aparitia unor
efecte ale beta -blocantelor la nou -nascut, actiune ce persista cateva zile dupa
nastere; este posibila o reducere a contractilitatii miocardice care necesita
instituirea unei terapii intensive; de asemenea, pot sa apara bradicardie, detresa
respiratorie, hipoglicemie. De aceea, este necesara o supraveghere medicala atenta
si specializata (frecventa cardiaca si glicemie) a nou -nascutului in primele 3 -5 zile
de viata.
Metoprololul se excreta in laptele matern. Nu se recomanda administrarea de
metoprolol in timpul alaptarii. Daca tratamentul cu metoprolol este totusi necesar,
alaptarea trebuie intrerupta.

Forma de prezentare: Cutie cu un blister din PVC /Al a 20 comprimate. Cutie cu
100 blistere din PVC/Al a cate 20 comprimate.

47
Capitolul IV.
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

Caz I

Nume:D
Prenume:M
Vârstă:60 ani
Sex:feminin
Domiciliu: Bucuresti
Profesia:pensionară
Anamneză medicală
Antecedente -heredoco laterale: tată cu HTA și mama cu probleme cardiace
-personale -HTA, ulcer gastric
Diagnostic clinic : Angina pectorala
Istoricul bolii
Bolnava cunoscu tă hipertensivă de aproximativ 3 ani,cu tratament
neglijat,cu antecedente de ulcer g astric și HTA.Prezintă în timp ul serii, în timpul
unui stres emoțional (moartea unei rude), durere violență retrosternală cu iradiere
în membrul superior stâng prelungită peste 30 minute, asociată cu
anxietate,transpirații,greață,vomă,motiv pentru care sol icită serviciul de urgență.
Motivele internării:
-dureri retrosternale cu caracter de apăsare,zdrobire

48
-transpirații reci
-dispnee
-iradierea durerii în membrul superior stâng
Problemele pacientei:
-dificultate în a respiră
-circulație deficitară
-deficit de volum lichidian
-dificultate în a se odihni
-alterarea integrității fizice și psihice
Ziua 1

Nevoia Diagnostic de
nursing Obiective Interventii Evaluare
Nevoia
de
respira si
a avea o
buna
circulati
e
Dificultate in a
respira datorita
durerii si
anxietatii
manifestat prin
dispnee,bradipnee
si hipoventilatie. Pacientul sa
prezinte o
respiratie cu
frecventa
normala. Pentru ca pacientul
sa respire liber pe
nas voi umezi aerul
din salon
administrez oxigen
pe masca,bron –
hodilatatoare si
antialgice la
indicatia
medicului,asigur
pozitia semisezanda In urma
interventiilor
pacientul
respira mai
usor,dispnee
a se reduce.
Nevoia
de a bea
si a Deficit de volum
lichidian datorita
transpiratiilor reci Echilibrarea
din punct de
vedere Supraveghez pulsul,
T.A., apetitul,
semnele de Pacintul este
echilibrat
volemic,nu

49
manca

manifestat prin
adinamie,neliniste
. nutrițional și
hidric deshidratare,
scaunul, greutatatea
corporala.Fac
bilantul zilnic intre
lichidele ingerate si
cele eliminate.
Administrez pe cale
parenterala solutii
perfuzabile prescr ise
de medic. prezinta
semne de
deshidratare.
Nevoia
de a
dormi
sia se
odihni

Dificultate in a se
odihni datorita
anxietatii,durerii
si dispneei
manifestata prin
insomnie. Pacientul sa
aiba un
somn
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ si
cantitativ. Respect orele de
somn ale
bolnavului,aerisesc
salonul,asigur o
temperatura
adecvata,administre
z la indicatia
medicului
somnifere. Pacientul
prezinta un
somn
odihnitor.

Nevoia
de a se
misca si
a avea o
buna
postura

Alterarea
integritatii fizice
si psihice datorita
efectului bolii
manifestata prin
durere,limitarea
miscarilor,frica. Pacientul sa –
si recapete
independent
a de
miscare,in –
credere in
personalul
medical.Sa
nu prezinte
escare de
decubit. Voi schimba pozitia
bolnavului in pat la
fiecare 2
ore.Efectuez masaj
pe regiunile
predispuse la
escare.Linistesc
bonavul cu privire la
starea sa.
Pacientul
prezinta o
stare buna si
colaboreaza
activ.Nu
prezinta
escare de
decubit,se
deplaseaza
fara ajutor.

50
Ziua 2

Nevoia Diag nostic
de nursing Obiective Interventii Evaluare
Nevoia
de a
respira
si a
avea o
buna
circulati
e

Circulatie
deficitara
datorita
alterarii
muschiului
cardiac si
peretilor
arteriali
manifestat
prin
bradicardie
si
tegumente
usor
cianotice. Pacientul sa
prezinte un
ritm cardiac
in limite
normale. Masor si notez zilnic in foaia
de temperatura
T.A.,pulsul,respiratia,
temperatura,diureza,scaunul.E
fectuez masaj si miscari
pasive si active ale
membrelor.Administrez
medicatia indicata de medic si
urmaresc efectul acesteia. In urma
interventiil
or
pacientul
prezinta u
ritm
cardiac
normal si
tegumente
normal
colorate.
Nevoia
de a
elimina

-eliminare
urinară
insuficientă
în cantitate
și calitate
– hidratarea
insuficientă
în cantitate
și calitate
–
modificare
a -pacienta să
fie
echilibrată
din punct de
cedere
hidroelectroli
tic;
-combaterea
durerii si a
disuriei
-atenuarea
nevoii de a
urina / a -tratament medicamentos
cu antialgice la recomandarea
medicului
-încur ajarea pacientului să
urineze cât mai des pentru a
reduce staza urinară
-recoltare de analize:acid uric,
creatinină, bilirubină, ex.
Urină
Se administreaza antibiotice la
recomandarea medicului,
conform antibiogramei. Starea
pacientei
se
imbunatate
ste

51
integrității
căilor
urinare
tenesmelor
vezicale
Nevoia
de a
comuni
ca

Anxietate
din cauza
necunoaste
rii
prognostic
ului bolii
manifestata
prin
ingrijorare
,teama. Pacientul sa
fie echilibrat
psihic,sa fie
informat
asupra
regimului de
viata si de
alimentatie
care trebuie
respectat. Educ pacientul sa aiba o viata
ordonata,echilibrata, port
discutii linistitoare. Pacientul
este
echilibrat
psihic.
Nevoia
de a se
imbraca
si
dezbrac
a

Dificultate
în a se
îmbrăca și
dezbrăca
datorită
imobilizării
manifestată
prin
incapacitat
ea de a se
îmbrăca și
dezbrăca Pacie ntul să
se poată
îmbrăca și
dezbrăca
singur – identific capacitatea și
limitele fizice ale pacientului
– sugerez familiei să -i procure
pacientului haine largi ușor de
îmbrăcat, încălțăminte fără
șiret
– pregătesc lenjeria la
îndemâna pacientului
explic toa te gesturile ce
urmează a fi efectuate
– ajut pacientul la efectuarea
tehnicii
– felicit pacientul pentru
fiecare progres realizat Pacientul
reușește să
se
adapteze la
noua sa
condiție.
Nevoia
de a
evita
pericoleAlterar ea
integrității
tegumentel- vindecarea
plăgilor.
– prevenirea
complicațiilo- asigurarea confortului fizic
și psihic.
– urmărirea apariției
sensibilității în membrele Pacientul
nu prezinta
complicatii

52
le si de
a avea
tegume
nte
integre

or r.
– diminuarea
disconfortulu
i post IMA inferioare și notarea orei când
apare în haluce .
– anunțarea medicului la
apariția grețurilor, redorii
cefei.
– administrarea medicației
prescrise și urmărirea
efectului acesteia.

Ziua 3

Nevoia Diagnostic
de nursing Obiective Interventii Evaluare
Nevoia de a
respi ra si a
avea o buna
circulatie
Dificultate in
a respira
datorita
durerii si
anxietatii Pacientul sa
prezinte o
respiratie
normala. Pentru ca pacientul
sa respire liber pe
nas voi umezi aerul
din salon
administrez oxigen
pe masca,bron –
hodilatatoare si
antialgice la
indicatia
medicului,asigur
pozitia
semisezanda Pacientul
prezinta
respiratie si
circulatie in
paramentrii
fiziologici.
Nevoia de a
avea
tegumentele
curate Deficit de
autoîngrijire
din cauza
durerii, Pacientul sa
fie ingrijit, sa
prezinte
tegumente – evaluez gradul de
independență al
pacientului
– evaluez starea sa Pacienta
prezinta
tegumente
nealterate, se

53
imobilizării
manifestat
prin
dificultate în
a se
autoîngrijii
integre. de sănătate
-evaluez gradul de
igienă individuală,
apreciez
capacitatea
individului de a -și
menține singur
igiena
tegumentelor
– ajut pacientul să –
și facă toaleta
cavității bucale
prin spălarea
dinților, gargară cu
ceai de mușețel,
asupra curățirii
corecte și protecția
narinelor
– ajut pacientul în
satisfacerea
nevoilor
fundamentale
– ajut pacientul în
realizare a toaletei
zilnice, pe care o
completez cu
pieptănatul,
– asigur respectarea
intimității
pacientului prin
izolarea patului cu poate ingriji.

54
un paravan de
restul salonului
– schimb lenjeria
de corp și pat
zilnic, sau ori de
câte ori este nevoie
– evit oboseala în
timpul efectuării
igienei pacientului
– conștientizez
pacientul în
legătură cu
importanța
menținerii curate a
tegumentelor,
pentru prevenirea
îmbolnăvirilor și
complicațiilor
– asigur respectarea
măsurilor de
prevenire a
escarelor
Nevoia de a
comunica

Anxietate
legată de
lipsa de
informație
manifestată
prin teamă -Pacienta sa
comunice cu
echip a
medicala
-Sa nu mai
prezinte
anxietate – favorizez
adaptarea
pacientului la
mediul spitalicesc,
asigurând un climat
de calm și
securitate fizică și
psihică
– încurajez
pacientul să discute -Pacienta
comunica cu
cei din jur
-Anxie tatea
s-a diminuat

55
despre teama și
anxietatea lui cu
privire la evoluția
bolii
– îmi rezerv zilnic
timp pentru pacient
pentru a -i permite
să-și exprime
sentimentele
– îi explic cu calm,
folosind cuvinte
simple, tehnica
tuturor
examinărilor
clinice și
paraclinice pentru a
evita starea de
anxietate

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data
T.A Puls Resp.
T°C Diureza Scau
n
16.01.2017 160/12
0 85
82 19
17 36,6
36,8 1250 ml
N

56
17.01.2017 150/10
0 78
79 17
16 37,7
37 1300
ml N
18.01.2017 140/80 74
73 18
17 36,9
36,8 1350
ml N

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de
recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de
Na 3,8%,se
aspira sange
pana la 2 ml. VSH=4/12mm VSH=1 -10mm/h
7-15mm/h
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit Inteparea pulpei
degetului.Se
recolteaza 2 ml
sange pe cristale
de EDTA. L=10000mmc
Hgb=13%
T=21500
Htc=42% L=4200 -8000
Hgb=14 -16g%
T=150 -400000mmc
Htc=40 -45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de
Na3,8% si 4,5
ml sange F=180mg% F=200 -400mg%
Glicemie 2 ml sange pe
florura de Na 4
mg G=130mg% G=80 -120mg%
Uree
Creatinina 5-10 ml
sange,punctie U=80 mg%
C=2,4mg% U=20 -40mg%
C=0,6 -1,2mg%

57
Acid uric venoasa A.U=1 -2mg% A.U=2 -6mg%
Colesterol 5-10 ml
sange,punctie
venoasa 260mg 180-280mg%
Examen sumar
de urina Recipiente
sterile,din jetul
mijlociu. Normal
Enzime 5-10 ml,punctie
venoasa TGO=25U/L
TGP=13,5U/L TGO=2 -20U/L
TGP=2 -16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
16.01.2017 In primele 24 -48h regimul
este strict:sucuri de
fructe,ceaiuri 1000 -1500ml Alimente
hipercal orice,alimente care
contin NaCl
17.01.2017 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,
Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri. Grasimi,prajeli,varza,fainoase
in cantitate mare
18.01.2017 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl

58

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Med icamente Mod de
administrare
16.01.2017 Clopidogrel 75 mg
Aspenter 75 mg
Diazepam
Mialgin
Fragmin 5000 ui
Crestor 10 mg
Betaloc 50 mg
Nitroglicerina 1 tb/oral
1 tb/zi
1tb seara/oral
2ml dilutie iv
la nemoie
1 fiola la 12
ore
17.01.2017 Clopidogrel 75 mg
Aspenter 75 mg
Diazepam
Mialgin
Fragmin 5000 ui
Crestor 10 mg
Betaloc 50 mg
Nitroglicerina 1 tb/oral
1 tb/zi
1tb seara/oral
2ml dilutie iv
la nemoie
1 fiola la 12
ore
18.01.2017 Clopidogrel 75 mg 1 tb/oral

59
Aspenter 75 mg
Diazepam
Mialgin
Fragmin 5000 ui
Crestor 1 0 mg
Betaloc 50 mg 1 tb/zi
1tb seara/oral
2ml dilutie iv
la nemoie
1 fiola la 12
ore
1 tb seara
2 tb/zi

¶ Epicriza
În urma tratamentului administrat pe perioada spitalizării, pacienta prezintă
o stare generală bună, cu îmbunătățirea stării fizi ce și psihice. Asfel, se reduce
anxietatea, se va ține sub control durerea apărută la nivel toracic și se va continua
tratamentul medicamentos și după externarea sa din spital. Este contraindicat
efortul susținut, sau practicarea de activități fizice de in tensitate mare de efort.
Se recomandă revenirea la controlul medical în termen de 14 zile.

60
CAZUL al II -lea

Culegerea datelor:
Nume: G
Prenume: M
Sex:M
Vârstă:40 ani
Domiciliu: Craiova
Profesia: inginer
Anamneză -antecedente heredo -colaterale -tată(decedat) Infarct
-mama HTA
-antecedente personale -neagă
Diagnostic clinic -Angina pectorala
Motivele internării -durere violentă retrosternală cu caracter de apăsare zdr obire
-transpirații reci
-dispnee
-iradierea durerii în umărul stg și de a lungul marginii cubitale
a membrului superior stâng
Istoricul bolii:
Bolnav fumător, obez, prezintă în cursul dimineții dureri retrosternale cu caracter
de apăsare,zdrobire.În timpul consultului efectuat de echipa salvării bolnavul
prezintă stop cardiorespirator,resuscitat de aceștia(IOT,masaj cardiac extern).De
menționat prezența dureril or toracice cu caracter anginos în antecedente cărora
bolnavul nu le -a acordat importantă.
Problemele pacientului -riscul alterării circulației și respirației
-anxietate
-alterarea mo bilității

61
-disconfort
-durrere
-dificultate în a se odihni

Ziua 1

Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

Nevoia
de a
respira
si a
avea o
buna
circulati
e
Riscul alterarii
circulatiei si respiratiei
din cauza
complicatiilor bolii
manifestate prin
dispnee, hipotensiune
arteriala,transpiratii
reci. Pacientul sa
fie
echilibrat
circulator si
respirator. Supraveghez
T.A.,repir atia,puls
ul temperatura din
2 in 2 ore.Asigur
pozitia
semisezanda
pt.favorizarea
respiratiei.ef –
ectuez EKG. Pacientul
este
echilibrat
circulator si
respirator.
Nu au
aparut
complicatii.
Nevoia
de a se
misca si
a avea o
buna
postura
Alterarea mobilitatii
fizice legate de
deficitul motor si
senzorial manifestata
prin impotenta
funcionala. Pacientul
sa-si
recapete
indepen –
denta de
miscare
afectata
relativ. Asigur pozitia
semisezanda in
repaus absolut la
pat a
bolnavului.Mobili
zez pacientul la 2
ore.Efectuez m asaj
al membrelor timp
de 10
min.Supraveghez
miscarile active
ale bolnavului Pacientul
reuseste sa
realizeze
obiectivele
impuse
devenind
mai
optimist.

62
Nevoia
de a
dormi si
a se
odihni
Dificultate in a dormi
si a se odihni datorita
durerii,anxietatii,stre ss
ului manifestat prin
insomnie,oboseala. Pacientul sa
beneficieze
de confort
fizic si
psihic
pentru a se
odihni. Se va favoriza
odihna din timpul
zilei prin creearea
unui climat de
liniste.Se vor
administra
sedative la
indicatia
medicului. Pacientul
prezi nta un
somn
odihnitor.
Nevoia
de a bea
si a
manca
alimentație și hidratare
inadecvată prin deficit
Pacientul sa
se
alimenteze
si hidrateze
corespunzat
or asigur un climat
confortabil
-explorez
preferințele
pacientului și
alcătuiesc un
regim format din 3
mese principale
-la recomandarea
medicului asigur
linie venoasă și
administerez
parenteral
medicație
antialgică
-masor si notez
numarul
episoadelor de
varsaturi
Pacientul
este
echilibrat

Ziua 2

63
Nevoia Diagnostic de
nursing Obiective Interventii Evalu are
Nevoia de
a respira si
a avea o
buna
circulatie
Disconfort din
cauza alterarii
muschiului
cardiac
manifestat pri
n dureri
retrosternale Pacientul sa
respire
corespunzator
si sa aibe o
circulatie
adecvata
Sa se
amelioreze
durerile in 2 -3
ore de la
admin.medicati
ei de urgenta. Asigur repaus fizic
al bolnavului in
perioada
dureroasa.Administr
ez medicatia
indicata de medic. Durerile se
amelioreaza
la
administrare
a
medicatiei,d
ar nu dispare
in totalitate.
Nevoia de
a se misca
si a avea o
buna
postura

Alterarea
mobilității din
cauza
afectiunii Creșterea
gradului de
independență – elaborez împreună
cu pacientul un
program adecvat de
mobilizare
monitorizez
toleranța la activitate
fizică (puls,
tensiune, respirație)
– explic pacientului
avantajele
mobiliză rii precoce
(favorizarea
tranzitului intestinal,
combaterea stazei
venoase, a
complicațiilor de
decubit și Pacientul se
mobilizează
activ seara,
atât în pat,
cât și la
marginea
patului

64
pulmonare)
– evaluez abilitățile
de mișcare în fiecare
zi
administrez un
calmant înainte de
mobilizare
– învăț pacientul să
facă exerciții active
și pasive
– ajut pacientul în
satisfacerea nevoilor
fundamentale pentru
a-i conserva energia,
pentru a evita
oboseala

Nevoia de
a dormi si
a se odihni

Insomnie,
durerea care
este prezenta Combaterea
insomniei și
asigurarea
orelor de somn
necesare
organismului -i se asigura
condițiile necesare
pentru ca aceasta să
beneficieze de un
somn odihnitor, care
să răspundă nevoilor
organismului ;
– i se va asigura un
ambiant liniștit, f erit
de zgomote ;
– înlăturarea surselor
de lumină ;
– lenjerie curată și Somn
odihnitor,
fără
întreruperi.

65
uscată ;
– calmarea pacientei
înainte de somn – se
va înlătura senzația
de teamă pe
perioada nocturnă,
prin administrarea
de medicamentație
impusă de medic.

Nevoia de
a-si
mentine
temperatur
a corpului
in limite
normale

Temperatura
crescuta Menținerea sub
control a
temperaturii
corporale
normale Aplic comprese la
nivelul capului si
extremitatilor
-Hidratez
corespunzator
pacientul
-Administrez
medi catia prescrisa Temperatura
se afla in
parametrii
normali.

66
Ziua 3

Nevoia Diagnostic de
nursing Obiective Interventii Evaluare
Nevoia de a
avea
tegumentele
curate
Dificultate în
asigurarea
normelor de
igienă Pacientul sa
aibe igienă
corectă și
corespunzătoare – igiena zilnică
a cavității
bucale ;
– igiena pe
tegumente și
genereală ;
– lenjerie
curată și
uscată ;
– acordarea de
ajutor din
partea
asistentei
medicale,
atunci când
aceasta este în
imposibilitatea
de a efectua
singură aceste
activități ;
–
supravegherea
pacientei pe
perioada
acestor
activități ; Pacientul are
o igienă
adecvată.

67
– îndrumarea
și impunerea
de a se
schimba
lenjeria
corporală zilni

Nevoia de a
bea si a manca
Dezechilibru Echilibrarea din
punct de vedere
nutrițional și
hidric – alimentație
echilibrată, cu
regim impus
de medicul
specialist ;
– regim
alimentar
stabilit în
funcție de
orele meselor ;
– hidratarea
corectă, prin
administrare
de lichide sub
forma de
ceaiuri, sucuri
naturale, supe;
– evitarea
consumului de
cafea ;
– evitarea
consumului de
alimente
prăjite, sau Pacientul se
alimentează
corespunzător
cerințelor
organismului.

68
sărate ;
– consumul de
legume fierte,
sau în baie de
aburi, cu aport
nutrițional și
hidric ;

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data Puls Resp T.A. T Diureza Scaun
10.02.2017 82
81 19
20 145/95 36,6
36,4 1000 ml N
11.02.2017 80
75 17
18 130/80 37,5
37,2 1100ml N
12.02.2017 76
73 18
18 145/95 36,5
36,8 950 ml N

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de
recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat
de
Na3,8%,1,6 VSH=10/23 VSH=1 -10/h
VSH=7 -15/2h

69
ml sange
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit Inteparea
pulpei
degetului,2ml
sange pe
cristale de
EDTA L=8800
Hgb=14g%
T=220000
Htc=45% L=4200 –
8000mmc
Hgb=14 -16g/ml
T=150 –
400000mmc
Htc=40 -45%
Fibrinogen 0,5ml citrat
de Na
3,8%,4,5 ml
sange F=180MG% F=200 -400mg%
Glicemie 2ml sange pe
4 mg florura
de Na G=110mg% G=80 -120 mg%
Uree
Acid uric
Creatinina 5-10 ml
sange prin
punctie
venoasa U=27mg%
A.U=2,67mg%
C=0,92mg% U=20 -40MG%
A.U.=2 -6mg%
C=0,6-1.2mg%
Enzime 5-10 ml
sange prin
punctie ven. GOT=52
GPT=31,3 GOT=2 -20 UI
GPT=2 -16

70
REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Alimente permise Alimente interzise
Primele
24-48
ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri
1000 -1500ml Alimente
hipersodice s i
hipercalo –
rice
Prima
sapt. Regim cu 800 -1000
calorii,supe,creme,pireuri de
legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitati
mari,NaCl
A doua
sapt. Regim normosau
hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu –
cidic compus din pireuri de legume cu
lapte, carne tocata fiarta,legume cu ulei Vor fi evitate
elimentele care
produv gaze sau
intarzie tranzitul
intestinal
A treia
sapt. Regim practic care trebuie respectat tot
timpul,format din 55%glucide,15%proteine
si30% lipide proportional cu
varsta,sexul,gradu l de activitate. Grasimi,prajeli,varza

INVESTIGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatirea pentru
examen Ingrijiri
dupa
examen
10.02.2017 EKG Se explica
bolnavului modul
de desfasurare a Nu
necesita
ingrijiri

71
RTG toracic examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,e xaminarea
se face in camere
linistite la
20°C,bolnav in
repaus 20 min. speciale.
11-02.2017 EKG
RTGtoracic

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de
administrare
10.02.2017 Solutie ringer
Fragmin 5000 ui
Betaloc Zok 50 m g
Piafen
Sortis 20 mg
Aspenter 75 mg
Helicid 40 mg
Coaxil 25 mg
Nitroglicerina 500 ml iv
1 fiola la 12 ore
2 tb/zi
1 tb la nevoie
1 tb seara
1 tb /zi
1 flacon iv /zi
2 tb/zi
11.02.2017 Solutie ringer 500 ml iv

72
Fragmin 5000 ui
Betaloc Zok 50 mg
Piafen
Sortis 20 mg
Aspenter 75 mg
Helicid 40 mg
Coaxil 25 mg
Nitroglicerina 1 fiola la 12 ore
2 tb/zi
1 tb la nevoie
1 tb seara
1 tb /zi
1 flacon iv /zi
2 tb/zi
12.02.2017 Acelasi tratament Aceeasi doza

Epicriza

Pacientul este externat după o perioadă cu o st are generală bună. Este
recomandat ca tratamentul să fie urmat și după externare, cu menținerea regimului
alimentar pentru a se evita eventualele modificări la nivelul tensiunii arteriale,
precum și complicațiile ce pot apărea datorită vârstei și stilului de viață inadecvat.
Este contraindicat consumul de cafea, aceasta fiind înlocuită cu ceaiuri de
plante. Se va reveni la control ori de câte ori este necesar, pentru evitarea și ținerea
sub control a funcțiilor diminuate.

73
CAZUL al III -lea

Culegere a datelor:
Nume: M
Prenume: I
Sex:M
Vârstă:68 ani
Domiciliu: Ploiesti
Profesia:pensionar
Anamneză:
Antecedente heredo -colaterale -mama decedată,cardiopatie ischemică
-tată decedat IMA
Antecedente personale -apendicectomie
Diagnostic :Angina pectorala,hipertensiune arterială
Istoricul bolii :Pacientul în vârstă de 75 ani,fără antecedente cardiace se prezintă
de urgență la clinică acuzând durere precordială cu caracter constrictiv cu irad uere
în membrul superior stâng însoțită de dispnee paroxistică,transpirații
reci,adinamie,amețeli.
Motivele internării -durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în
membrul superior stg
-dispnee paroxistică
-transpirații reci
-adinamie

74
Problemele pacientului:
-riscul alterării circulației și respirației
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate în a se odihni
Ziua 1
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

Nevoia
de a
respira
si a
avea o
buna
circulat
ie
Riscul alterarii
circulatiei si respiratiei
din cauza
complicatilor bolii
manifestata prin
dispnee
paroxistica,hipotensiun
e arteriala. Pacientul
sa fie
echilibrat
circulator
si
respirator. Supraveghez
temperatura,T.A.
respiratia,pulsul la
intervale egale de
timp.Efectuez
EKG,asigur
pozitia
semisezanda pt
favorizarea
respiratiei. Pacientul
este
echilibrat
circulator si
respirator.
Nevoia
de a
dormi
si a se
odihni
Dificultatea in a se
odihni din cauza
durerii,anxietatii,manif
estat prin ore de
odihna insuficiente. Bolnavul
sa declare
ca are un
somn
odihnitor
dupa 2 -3
zile. La indicatia
medicului se vor
administra
sedative si
somnifere,se va
diminua
anxietatea prin
discutii Pacientul
prezinta un
somn
odihnitor,lini
stit dupa 2
zile.

75
incurajatoare.se va
asigura confortul
de noapte.
Nevoia
de a se
imbrac
a si
dezbrac
a

Dificultate în a se
îmbrăca și dezbrăca
datorită
durerii manifestată
prin incapacitatea de a
se îmbră ca și dezbrăca Pacientul
sa nu mai
fie
dependent – identific
capacitatea și
limitele fizice ale
pacientului
– sugerez familiei
să-i procure
pacientului haine
largi ușor de
îmbrăcat,
încălțăminte fără
șiret
– pregătesc lenjeria
la îndemâna
pacientului
expli c toate
gesturile ce
urmează a fi
efectuate Pacientul se
poate
imbraca cu
ajutorul
asistentei.
Disconfort din cauza
alterarii muschilui
cardiac manifestat prin
dureri precordiale cu
caracter constrictiv. Sa se
amelioreze
durerile in
2-3 ore de
la
adminis trar
ea
tratamentul
ui de
urgenta Asigur repausul
fizic si psihic al
pacientului in
perioada
dureroasa.Adminis
trez medicatia
indicata de
medic.Efectuez
EKG. Durerile se
amelioreaza
la
administrarea
medicatiei.

76
Ziua 2

Nevoia Diagnostic de
nursing Obiective Interventii Evaluare
Nevoia de
a respira si
a avea o
buna
circulatie
Disconfort din
cauza alterarii
muschiului
cardiac
manifestat pri
n dureri
retrosternale Pacientul sa
respire
corespunzator
si sa aibe o
circulatie
adecvata
de urgenta. Asigur repaus fi zic al
bolnavului in
perioada
dureroasa.Administr
ez medicatia indicata
de medic. Durerile se
amelioreaza
la
administrare
a medicatiei
Nevoia de
a se misca
si a avea o
buna
postura

Alterarea
mobilității din
cauza
afectiunii Creșterea
gradului de
independ ență – elaborez împreună
cu pacientul un
program adecvat de
mobilizare
-monitorizez
toleranța la activitate
fizică (puls, tensiune,
respirație)
– învăț pacientul să
facă exerciții active
și pasive
– ajut pacientul în
satisfacerea nevoilor
fundamentale pen tru
a-i conserva energia,
pentru a evita
oboseala
Pacientul se
mobilizează
activ seara,
atât în pat,
cât și la
marginea
patului.

77
Nevoia de
a dormi si
a se odihni

Insomnie,
durerea Combaterea
insomniei și
asigurarea
orelor de somn
corespunzatoar
e -i se asigura
condițiile necesare
pentru ca aceasta să
beneficieze de un
somn odihnito
– i se va asigura un
ambiant liniștit
– înlăturarea surselor
de lumină ;
– lenjerie curata
Somn
odihnitor,
fără
întreruperi.
Insomnia
dispare
Nevoia de
a-si
mentine
temp eratur
a corpului
in limite
normale

Temperatura
crescuta Menținerea
sub control a
temperaturii
corporale
normale Aplic comprese la
nivelul capului si
extremitatilor
-Hidratez
corespunzator
pacientul
-Administrez
medicatia prescrisa Temperatura
se afla in
parametrii
normali.

78
Ziua 3
Nevoia Diagnostic
de nursing Obiective Interventii Evaluare
Nevoia de
a fi curat
si a-si
proteja
tegumente
le
Deficit de
autoîngrijir
e legat de
intoleranța
la efort
manifestat
prin
dificultate
în a
respecta
prescripțiile
de igiena. Pacientul sa
nu mai fie
dependent -evaluez capacitățile
pacientului de a se
autoîngrijii și apreciez
deficitele de autoîngrijire
– evaluez obiceiurile
privind igiena personală
și a modului correct de
realizare
– ajut pacientul la
menținerea une i igiene
adecvate prin baie
parțiala
– asigur respectare
intimității pacientului
prin izolarea patului cu
un paravan de restul
salonului
-evit oboseala în timpul
efectuării igienei
pacientului
– schimb lenjeria de corp
și pat zilnic, sau ori de
câte ori este nevoie
– conștientizez pacientul
în legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor, pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
și complicațiilor Pacientul a
prezentat
tegumente
și mucoase
curate pe
perioada
spitalizării
Nevoia de – -pacientu l sa In urma

79
a avea
temperatur
a corpului
in limite
normale

hipertermie,
-disconfort,
-anxietate
prezinte
temperatura
corpului în
limite
fiziologice în
48 de ore
-să fie
echilibrat
hidroelectrolit
ic;
-sa prezinte o
stare de bine
-calculez bilantul hidric;
-măsor funcțiile vitale și
vegetative,urmaresc
curba febrilă;
-administrez tratamentul
indicat de medic
antipiretic,antibiotic,antia
lgic și urmăresc efectele
acestuia. tratamentul
ui
administrat
, pacientul
prezintă
temperatur
a corpului
in limite
normle
360C
Obiectiv
realizat
Nevoia de
a învăța

Deficit de
cunostinte
despre
boala,
tratament și
autoîngrijiri
le la
domiciliu Pacientul sa
aibă noțiuni
despre boala
și tratament și
autoîngrijirile
la domiciliu. – informarea pacientului
despre boala și tratament
– educarea pacientului și
familiei privind
prevenirea infecțiilor și a
recidivelo r.
– educarea pacientului să
apeleze la medicul de
familie ori de cate ori
apar modificări, chiar și
minore în starea de
sănătate
– efortul fizic sa fie
limitat, perioada de
activitate va alterna cu
perioade de repaus
– să evite statul prelungit
la soare
– să respecte un regim
alimentar bogat în fructe,
legume și fibre pentru Pacientul a
înțeles
informațiile
primite

80
evitarea constipației și
obezității
– cură balneră anuală la
Covasna

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun
05.03.2017 130/90 70
75 20
18 36,6
36,8 1000 N
06.03.2017 130/95 60
65 18
19 36,9
37
3 1200 N
07.03.2017 140/95 60
68 17
17 36,9
37,1 1400 N

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen
cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de
Na3,8%,pe 1,6 ml
sange 6/14 mm/h 1/10mm/h
7-15mm/2h

81
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit Inteparea pulpei
degetului.se
recolteaza 2 ml
sange pe cristale de
EDTA L=9700mmc
Hgb=13g%
T=200000mmc
Htc=39,4% L=4200 -8000mmc
Hgb=14 -16g%
T=150 -400000mmc
Htc=40 -45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de
Na3,8%,pe 4,5 ml
sange F=170mg% F=200 -400mg%
Glicemie 2ml sange pe 4 mg
florura de Na. G=115mg% G=80 -120mg%
Uree
Creatinina
Acid uric 5-10 ml sange prin
punctie venoasa U=26mg%
C=2,4mg%
A.U=7,94mg% U=20 -40mg%
C=0,6 -1,2mg%
A.U.=2 -6mg%
Colesterol 5-10 ml sange
punctie venoasa 260mg% C=180 -280mg%
Sumar de
urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015 -1025
Enzime 5-10 ml sange
punctie venoasa TGO=25UI
TGO23,5UI TGO=2 -20 UI
TGP=2 -16 UI

82
INVESTGATII PARACLINICE

Data Examene
curente Pregatirea
pentru examen Ingrijiri dupa
examen
05.03.2017 EKG
RTG toracica Se explica
bolnavului modul
de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea
se face in camere
linistite,la
20°C,bolnav in
repaus 20 min Nu ne cesita ingrijiri
speciale.
06-03.2017 EKG
RTG toracica

83
TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare
05.03.2017 Ringer
Betaloc zok 50 mg
Clexan 0.4
Clopidogrel 75 mg
Diazepam
Mialgin
Levant 15 mg
Nitroglicerina 500 ml iv
2 tb/zi
1 f / 12 ore
1 tb/zi
1 tb seara
2 ml dilutie iv la nevoie
1 tb/zi
06.03.2017 Ringer
Betaloc zok 50 mg
Clexan 0.4
Clopidogrel 75 mg
Diazepam
Mialgin
Levant 15 mg
Nitroglicerina 500 ml iv
2 tb/zi
1 f / 12 ore
1 tb/zi
1 tb seara
2 ml dilutie iv la nevoie
1 tb/zi
07.03.2017 Acelasi tratament Aceeasi doza

84
Epicriza

Pacientul prezintă la externare o stare generală ameliorată, prezentând încă
senzație de anxiatate. Sunt oferite informații familiei pentru ca integrarea
pacientului să fie cât mai confortabi lă, și pentru a se evita stresul emoțional sau
emoțiile puternice.
Se recomandă :
– evitarea efortului ;
– respectarea regimului impus de medic ;
– prezentarea periodică la control.

85
CONCLUZII

Pronosticul pacienților cu boală coronariană a fost îm bunătățit de progresele
înregistrate în tratamentele cardiovasculare, totuși aceasta rămâne prima cauza de
mortalitate, în România decedând zilnic prin infarct miocardic 40 de oameni,
potrivit studiilor prezentate la congresul de cardiologie.
Prevenirea i nfarctului de miocard consta, in principal, in suprimarea
factorilor de risc: incetarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a diabetului
sau a hipercolesterolemiei. Prevenirea infarctului miocardic mai presupune si
tratarea imediata a oricarui an gor.
Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala
coronariană vă rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani,
reprezentând 12,2 la sută din mortatitalitea generală, înaintea celor provocate de
cancer, accidente r utiere, HIV/SIDA și bolile hepatice, a spus Roxana Huștiu,
manager compania Servier, în conferința organizată cu ocazia celui de -al 49 -lea
Congres Național de Cardiologie organizat la Sinaia, în perioada 7 -9 octombrie.
În 2010, aproape 30 la sută dintre p acienții cu insuficiență coronariană
prezintă risc de mortalitate de trei ori mai mare decât la cancer.Jumătate dintre
bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unu din patru se reinternează la
trei luni de la primul episod, a adăugat medicul.

86
BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C . – Manual de Medicină internă pentru cadre medii, Ed. Bic All, București, 2000
2. Gherasim L . – Medicina Internă, Ed. Medicală, București, 2001
3. Gherasim L. – Actualități în cardiologie, Ed. Teora, București, 2004
4. Harrison – Principiile Medicinei interne, Ed. Teora, București, 2000
5. Mozes C. – Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Medicală, București, 1998
6. Păun R. – Tratat de medicină internă, Ed. Medicală, București, 1994
7. Rangă V, Teodorescu E. – Anatomia și fi ziologia omului, Ed. Medicală, București, 1969
8. Titircă L. – Ghid de nursing, Ed. Viața medicală românească, București, 1996
9. Tower L.B. – Medical -surgical nursing, Ed. Springhouse Corporation, Baltimore, Maryland,
2000.
10. Cursuri UMF si AMG
11. Info rmatii internet

87
ANEXE

88

Tromboza coronariana cu organizare si recanalizare

89

Infarct miocardic acut constituit aspect macroscopic

Infarct miocardic subacut, cu prezenta lizereului hemoragic, aspect macroscopic

90