SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST [617998]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE LICENȚĂ

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR OVARIENE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
DR. GLIGA MARIUS

STUDENT: [anonimizat]

2016

1

CUPRINS

I.PARTE A GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 2
1.INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2
2.ANATOMIA ORGANELOR GENITALE FEMININE ………………………….. …………… 3
3.CLASIFICAREA TUMORILOR OVARIENE ………………………….. ………………………. 4
4.DIAGNOSTICUL TUMORILOR OVARIENE ………………………….. ……………………… 5
5.DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL TUMORILOR OVARIENE …………………….. 6
6.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR OVARIENE ……………………. 7
7.NURS ING PREOPERATOR ȘI POSTOPERATOR ÎN TRATAMENTUL
CHIRURGICAL AL TUMORILOR OVARIENE ………………………….. ……………………… 9

II.PARTE A SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
1. INTRODUCE RE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 11
2. MATERIAL Ș I METODĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
3. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
4. DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
5. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22

2

I.PARTE A GENERALĂ

1.INTRODUCERE

Am hotarât să dezbat această temă î n cadrul lucră rii mele de licen ță
deoarece patologia tumorală ovariană este un tip de pa tologie frecventă care
afectează femeile de toate vâ rstele. Având în trecut o patologie chistică ovariană
și alte cazuri de tumori ovariene în familie am dorit sa aflu în detaliu care sunt
cauzele apariției aceste i patologii, ce metode de screening se pot folosi pentru
diagnosticarea precoce precum ș i principalele metode de tratament .
Tratamentul de elecție în cazul acestei patologi i este tratamentul
chirurgical, datorită lipsei simptomatologie i sau prezenței unor simptome
nespecifice de foarte multe ori ac este tumori sunt descoperite în stadii avansate,
având dimesiuni mari sau pezentând unele complicații , moment în care
tratamentul chirurgical de multe ori trebuie completat cu alte mijloace de tratament
în cazul tumorilor maligne (chimioterapie, radioterap ie).

3
2.ANATOMIA ORGANELOR GENITALE FEMININE

Aparatul genital feminin este compus din organele genitale externe si
organele genitale interne.
Organele genitale externe sunt: muntele lui Venus, labiile mari, labiile mici,
clitorisul, himenul, orificiul extern al uretrei și vestibulul vaginal.
Organele genitale interne sunt : vaginul, uterul, trompele uterine si ovarele.

● ANATOMIA OVARULUI
Ovarele sunt organe pereche cu dublă funcție, fu ncție gametogenă, de
producere a celulelor sexuale feminine și funcție endocrină de producere a
hormonilor. [1]
Ovarele au formă ovalară și sunt situate de o parte si alta a corpului uterin,
cu dimensiuni de apr oximativ 3 cm lungime ș i 1,5 cm grosime. Ova rul este
îmap ărțit în doua zone, zona corticală la exterior care conț ine foliculi ovarieni în
diverse stadii de dezvoltare și zona medulară, la interior formată din țesut
conjunctiv lax, vase de sânge și nervi. [2]
Ovarul este un organ mob il menținut în po zitție de 4 ligamente : ligamentul
suspensor al ovarului, ligamentul utero -ovarian, ligamentul tubo -ovarian și
mezoovarul.
Vascularizația arterială a ovarului provine din artera ovariană , care își are
originea din aorta abdominală.
Vascularizația venoasă es te dată de venele ovaru lui, vena ovariană
dreaptă se varsă în vena cavă inferio ară și vena ovariană stângă se varsă în vena
renală stângă.
Inervația ovar ului es te asigura tă de fibre din plexul ovarian ș i de fibre din
plexul uterin, în mai mică măsură. [3]
Ovaru l embrionar contine în jur de 5 -7 milioane de folic uli ovarieni, dintre
care la naștere ră mân do ar 2 milioane de foliculi iar până la pubertate rămân doar
300-400 de foliculi în stadiul matur capabili de ovulaț ie. [4]

4 3.CLASIFICAREA TUMORILOR OVARIEN E

Clasificare tumorilor ovariene se poate face pe b aza mai multor criterii iar
numă rul clasificărilor propuse se apropie de 100. De aceea OMS a adoptat
clasificarea histologică , care cupr inde atât tumo rile benigne cât ș i cele maligne.
Clasificare tumorilor ovariene cuprinde patru clase principale, conform
originii din structurile ovariene.
● Tumori epiteliale comune
Reprezintă cele mai frecvente tipuri de tumori ovariene, aproximativ 70 –
80% din totalita tea tumorilor ovariene. Din această categorie fac parte: chistul
seros simplu, adenofibromul, chistadenomul, adenocarcinomul .
● Tumori ale mezenchimului și cordoanelor sexuale
Acest tip de tumori sun t tumori cu activitate hormonală , se împart în tumori
cu celule de granuloasă, care sunt cele mai frecvente, tumori cu celule tecale,
androblastomul și ginandoblastomul.
● Tumori cu celule germinale
Din această categorie de tumori fac parte teratomul (chistul dermoid)
disgerminomul , coriocarcinomul, carcinomu l embrionar.
● Tumori ale țesuturilor moi nespecifice
Acest tip de tumori provin din mezenchimul nespe cific de suport, vase de
sânge ș i nervi. Din această categor ie fac parte: f ibromul, cel mai frecvent , lipomul
și angiomul.
Pe lângă cele patru clase princ ipale mai adăugăm: tumorile cu celule
lipidice, gonadoblastomul, leziunile pseudotumorale (chisturile funcț ionale : chistul
folicular și chistul de corp galben) și tumor ile secundare (metastatice). [5]
Tumorile metastatice reprezintă aproximativ 6% din tota lul tumorilor
maligne identificate în ovar. Cele mai frecvente metastaze sunt date de
adenocarcinoamele de tub digestiv (colon, stomac, cec, apendice, intestin subțire),
de adenocarcinoame ale glandelor anexe (pancreas, ficat) și d e cancerul mamar.
[6]

5 4.DIAGNOSTICUL TUMORILOR OVARIENE

Numeroase tumori ovariene sunt asimptomatice sau prezintă o
simptomatologie nespecifică și sunt frecvent descoperite cu ocazia unui examen
ecografic de rutină sa u cu o cazia unor simptome acute determinate de torsiunea
sau ruptura unui chist, manifestate prin durere pelvină intensă. [7]
În cazul depistării unei astfel de tumori este indicată efectuarea unui
examen clinic complet și examinări par aclinice care să confirme sau să infirme
prezența tumorii.

●Diagnosticul clinic
Anamneza: în cazul acestei patologii frecvent asimptomatică po ate să
apară durerea, tulbură rile micționale, tulburări le menstruale, co nstipația, creștere a
în greutate.
Examenul clinic al ab domenului poate pune în evidență tumorile
voluminoase care depășesc micul bazin, mobilitatea, sensibilitatea, consistența și
unilateralitatea sau bilateralitatea tumorii.

● Diagnosticul paraclinic
Ecografia este investigația cel mai frecvent utilizată în diagnosticarea
tumorilor ovariene. Ne oferă date despre originea tumorii, dimensiunile acesteia,
unilateralitatea sau bilateralitatea.
Alte investigații utilizate în diagnosti carea unei formațiuni tumorale : CT,
RMN, urog rafia, citoscopia, rectoscopia, pentru excluderea altor formațiuni
tumorale de la nivelul abdomenului și micului bazin, laparoscopia diagnostică cu
posibilitatea recoltării biopsiei pentru examenul extemporane u precum și markerii
tumorali. [8]
CA 125 este cel mai comun marker tumoral folosit în diagnosticul și
monitorizarea tumorilor ovariene. Valorile patologice sunt peste 35 de U/ml iar în
cele mai multe cazuri creșterea nivelului acestui marker tumoral în sâng e indică
prezența unei patologii ovariene maligne. Valori crescute ale acestu i antigen pot
să apară și în alte cazuri , în endometrioză, fibrom uterin, la menstruație sau în
sarcină. [6]

6 5.DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL TUMORILOR OVARIENE

Diagnosticul diferențial al tumorilor ov ariene este complex ș i se face cu
formațiuni tumorale de origine genitală sau extragenitală.

● Diagnosticul diferențial cu formațiuni de origine extragenitală.
Pentru a nu se ajunge l a concluzii eronate înainte de e fectuarea
examenului cinic se recomandă golirea vezicii urinare și a intestinului terminal.
O formațiune tumorală ovariană trebuie diferențiată de: retenția urinară
care poate da impresia clinică de formațiu ne chistică, distensia colonului sigmoid
prin fecale, cancerul de sigmoid, care se poate confunda cu cancerul ovarian
stâng, abcesul periapendicular datorită localizării în fosa iliacă dreaptă, cancerul
cecal, corp străin la bolnavele cu laparotomii în ant ecedente, rinichi ectopi c pelvin,
ascita uneori poate să fie confundată cu un chist ovarian.

● Diagnosticul diferențial cu formațiuni de origine genitală.
O formațiune tumorală trebuie diferențiată de: uterul gravid, care la
examenul clinc poate să fie co nfundat cu o tumoră ovariană, uterul bicorn,
hidramniosul acut, fibromul uterin .
Diagnosticul diferențial trebuie să cuprindă și formaț iunile anexiale:
cancerul tubar, însă atunci când masa tumorală înglobează atât ovarul cât și
tromp a este imposibil de di agnosticat sediul primar al tumorii, anexitele tumorale
cronice, abcesul tubo -ovarian, chistul tubo -ovarian, hidrosalpinxul, sarcina
ectopică, chisturile paraovariene.
Diagnosticul diferențial al tumorilor ovariene este foarte important
deoarece atitudine a terapeutică este diferită în cazul celorlaltor patologii amintite.
[9]

7 6.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR
OVARIENE

Orice tumoră ovariană diagnosticată trebuie monitorizată cli nic ș i
paraclinic , iar dacă depașește 7 cm în diametru și/sau persistă mai mult de 3 luni
necesită interv enție chirurgicală. [8]
Extirparea tumorilor ovariene se poate face atât clasic, prin laparotomie
cât și laparoscopic. Pentru laparotomie se folosesc 2 căi de acces: laparotomia
mediană inferioară și lap arotomia după Pfannenstiel. [10]
Evoluția în domeniul laproscopiei din ultimele decenii a dus la creșterea
numărului de intervenții efectuate laparoscopic . Nu toate chistele ovariene pot fi
operate însă l aparoscopic, în momentul în care se suspectează malignitatea, câ nd
pacienta are antecedente familiale de cancer o varian se preferă laparotomia. [11]
Intervențiile chirurgicale efectuate la nivelul ovarului se împart în două
categorii: intervenții conser vatoare și intervenții radicale .
Intervențiile chirurgicale conservatoare, în care organele sunt păstrate și
continuă să își indeplineas că funcția (chistectomia, rezecț ia parțială de ovar).
Intervențiile c hirurgicale radicale , în care organele se elimină, fun cția lor
fiind afectată (ovarectomia unilaterală sau bilaterală, anexectomia unilaterală sau
bilaterală asociate uneori cu histerectomia în cazul unei patologii uterine sau la
femeile car e nu mai doresc procreerea. [1]

● Tratamentul chirurgical al tumoril or ovariene benigne
Tratamentul chirurgical aplicat în cazul tumorilor benigne la femeile tinere
are ca scop conservarea ovarelor și menținerea posibilității de procreere.
În cazul tumorilor benigne se va practica ablația tumorii sau a chistului și
se va conserva parenchimul ovarian sănătos.
Atunci când tumora interesează tot parenchimul ovarian se va practica
ovarectomia iar în cazul în care și trompa uterină este afectată se va practica
anexectomia.
La femeile care nu mai doresc pr ocreerea și care au depășit vâr sta de 50
de ani sau au o patologie uterină asociată se va asocia anexectomia sau
ovarectomia cu histerectomia. [5]

8 În cazul formațiunilor ps eudotumorale (chistul folicular, chistul de corp
galben) inițial se încearcă tratarea lor prin administr area de contrac eptive orale iar
în cazul în care această metodă de tratament nu este eficientă se recur ge la
tratamentul chirurgical. [12]

●Tratamentul chirurgical al tumorilor ovariene maligne
Dacă în urma investigațiilor se pune diagnosticul de tumoră malignă este
foarte importantă stadializarea tumorii înainte de instituirea tratamentului.
Tratamentul cancerului ovarian este complex și necesită asocierea mai
multor acte terapeutice prin care se urmărește îmbunătățirea duratei de
supraviețuire și a cali tății vieții.
În cazul în care tumora ovariană este depistată în stadiul I este suficientă
intervenția chirurgicală radicală, însă peste 2/3 din cancerul ovarian este
descoperit în stadiile II, III sau IV în care tumora nu mai este localizată doar la
nivelul ovarelor, în acest caz tratamentul chirurgical nu este suficient și este
necesară asocierea cu chimioterapia sau radioterapia , în aceste cazuri este
necesară extirparea unor zone anatomice largi, utero -anexiale, inclusiv zone din
peritoneul pelvin în ca zul în care prez intă însămânțări neoplazice. [13]

9 7.NURSING PREOPERATOR ȘI POSTOPERATOR ÎN
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR OVARIENE

NURSING PREOPERATOR
Pregătirea pentru operațiile ginecologice cuprinde un set de măsuri
diagnostice și profilactico -curative, care au ca obiectiv evaluarea stării funcționale
a organelor și sistemelor de orga ne ale pacientei, precum și corectarea adecvată
a dereglărilor depistate cu scopul profilaxiei complicațiilor intraoperatorii și
postoperatorii.
● Măsuri diagnostice
Analize de laborator care trebuie efect uate pre operator: hemoleucogramă,
hematocrit, grup sanguin, Rh, ionogramă, biochimie, sumar de urină.
Preoperator se măsoară tensiunea arterială, pulsul, greutatea pacientei și
se efectuează electrocardiograma.
● Măsuri profilactico -curative
Pregătirea psihoprofilactică are un rol important, pacienta este informată
clar și complet în masura solicitată despre caracterul intervenției preconizate.
Pacienta trebuie informată cu privire la alimentați a consumată , cu o zi
înainte de operatie, la masa de prânz se consumă o alimentație usoară (griș,
supă ) iar la ci nă este permis să consume un pahar de ceai.
În seara înaintea intervenției și în dimineața intervenției se efectuează o
clismă evacuatorie.
În dimineața intervenției se măsoară temperatura, tensiunea arterială,
pulsul și înainte de intrarea în sala de oper ație se montează o sondă urinară. [10]

NURSING POSTOPERATOR
Postoperator se urmărește ca pacienta să aibă o respirație normală, să își
păstreze funcția cardio -circulatorie, să elimine normal .
Asistenta trebuie să monitorizeze mai mulți parametrii:
● Faciesul bolnavei ne poate da informații asupra unor posibile com plicații,
paloarea este un semn al hemoragiei interne sau al prăbușirii circulatției. Cianoza
reprezintă un semn al asfixiei.

10 ● Temperatura este de obi cei usor scăzută imediat după intervenție
urmănd să crească în prima zi postoperator atingând valoarea de 38o C iar apoi
revine la valoarea normală.
● Respirația imediat postoperator este amplă și rară datorită anesteziei
deveninid ușor accentuată din cauz a durerii poatoperatorii și a anxietății.
● Pulsul și tensiunea arterială trebuie monitorizat e deoarece cresterea
frecvenței cardiace și scăderea tensiunii arteriale sunt semne ale unei hemoragii
sau a prăbușirii circulației în primele ore postoperator.
● Diureza nu suferă modificări importante , se reia la aproximativ 6 ore
după intervenție iar în cazul în care se observă lipsa eliminării urinei și apariția
globului vezical anunțăm medicul.
● Starea abdomenului, în primele 2 -3 ore după operație pacienta v a
prezenta o ușoară tensiune și durere în zona abdominală.
● Restabilirea tranzitului intestinal în mod normal trebuie să aibă loc în 48 –
72 de ore de la intervenție.
● Combaterea durerii este importantă în primele zile postoper ator, se
administrează antial igice, tranchilizante și barbiturice.
● Supravegherea panasame ntului imediat după intervenție, se urmărește
să nu apară sângerări iar în următoarele zile se menține uscat. [1]

PREVENIREA COMPLICAȚIILOR POSTOPERATORII
Prevenirea complicațiilor pulmonare se face prin exerciții respiratorii
imediat ce este permis , tusea, tapotajul iar la nevoie așezarea pacientei în poziția
adecvată
Complicațiile tromboembolice trebuie prevenite deoarece
tromb embolismul pulmonar este o cau ză frecventă de deces în urma intervențiilor
chirurgicale ginecologice. Profilaxia acestor complicații se face prin inspectarea
atentă a membrelor inferioare, mobilizarea precoce, masajul precum și
administrarea de anticoagula nte.
Prevenirea complicațiilor infecțioase include tehnici corespunzătoare,
aseptice, maximizarea oxigenării tisulare și utiliz area profilaxiei cu antibiotice. [1 4]
[15]

11

II.PARTE SPECIALĂ

1. INTRODUCERE

Tumorile benigne de ovar și leziunile pse udotumorale ovariene reprezintă
o patologie frecventă, care afectează femeile de toate vârstele și de foarte multe
ori sunt sărace în manifestări clinice fapt care duce la dificultăti de dep istare
precoce . [16]
De-a lungul veacurilor chirurgia a jucat un rol major în arta vindecării.
Dezvoltarea unor noi idei precum și perfecționările tehnice au condus la progrese
importante. În prezent luăm parte la o schimbare revoluționară, adoptarea
tehni cilor laparoscopice. [11]
Prin intermediul acestui studiu se dorește prezentare a avantajelor
chirurgie laparoscopice în comparație cu, chirurgia convențională: cicatrici
abdominale estetice, recuperare postoperatorie mai rapidă, diminuarea
complicațiilor postoperatorii precum și medicația minimă.

12
2. MAT ERIAL Ș I METODĂ

Studiul s -a efectuat prin analiza r etrospectivă a unui număr de 123 de
cazuri cu patologie tumorală ovariană benignă la care s -a inter venit chirurgical în
Clinica Obstetrică Ginecologie II din Târgu Mureș , cazurile au fost împărțite pe
două loturi: lotul tratat laparoscopic care a cuprins 28 de cazuri de tumori ovariene
și lotul tratat convențional care a cuprins un număr de 95 de cazuri de tumori
ovariene .
Analiza cazuisticii s -a efectuat din multiple puncte de vedere: tipul
intervenției chirurgicale, procedee chirurgicale aplicate, vârsta, tipul histologic
tumoral , mediu l de proveniență, durata medie a spitalizăr ii, zile de tratament
antibiotic , prezen ța complicațiilor postoperator .
Criteriile de ex cludere au fost reprezentate de : tumorile maligne, lipsa
examen tului histopatologic și pacientele cu tumori ovariene la care s -a intervenit
chirurgical pentru altă patologie ginecologică asoc iată.
Ca metode de lucru am folosit: studiul foilor de observație, studiul
registrelor de laparoscopie și laparotomie.
Pentru prelucrarea datelor am folosit p rogramul Microsoft Office Excel , iar
pentru prelucrarea statistică a datelor am folosit testul chi -pătrat .

13
3. REZULTATE

Tabel 3.1 Distribuția pacientelor cu tumori ovariene pe cele două loturi

NR.CRT LOT TRATAT
LAPAROSCOPIC LOT TRATAT
CONVENȚIONAL
1.Număr paciente 28 95
2.Procente 23% 77%

Figura 3.2 Repartiția pe grupe de vârstă a pacientelor comparativ pe cele
două loturi de studiu.

Vârsta pacientelor a fost cuprinsă între 16 și 44 de ani în lot ul de studiu,
tratat laparoscopic și între 17 și 72 ani în lotul martor , tratat convențional .
Vârsta medie a pacientelor tratate laparoscopic a fo st 29. 28 ani, iar a celor
tratate convențional a fost de 42. 12 ani. (Figura 3.2)

14

Figura 3.3 Distribuția pacientelor în funcție de mediul de proveniență
comparative pe cele două loturi

În priv ința med iului de proveniență în cazul pacientelor tratate
laparoscopic 57% din paciente provin din mediul urban iar 43% din mediul rural.
În cazul pacientelor la care s -a intervenit c onventional 54% din paciente provin
din mediul rural, iar 46% din mediul urban . (Figura 3.3)

Tabel 3. 4
Distribuția pacientelor în funcție de tipul histopatologic tumoral pe cele
două loturi

TIPUL
HISTOPATOLOGIC NUMĂR DE CAZURI PROCENTE
Laparoscopie Laparotomie Laparoscopie Laparotomie
Chist seros 17 25 56% 23%
Chist folicular 6 15 20% 14%
Chist dermoid 22 11 7% 10%
Chist de corp galben 3 23 7% 21%
Chist endometriozic – 7 0% 7%
Chisadenom seros – 19 0% 18%
Chistadenom
mucinos – 4 0% 4%
Fibrom ovarian – 3 0% 3%

15

Figura 3.5 Tipul histologic tumoral comparativ pe cele două loturi de
studiu.

Din punct de vedere al diagnosticului histopatologic, cele două loturi au
cuprins cazuri de: chist seros, chist follicular, chist de corp galben, chist dermoid,
chist endometriozic, chista denom seros, chistadenom mucino s, fibrom ovarian
(Tabel 3.4) (Figura 3.5 )

Tabel 3.6
Compli cații postoperatorii comparativ pe cele două loturi de studiu

Tip chirurgie Complicații postoperatorii
Total Absente Prezente
Chirurgie
convențională 83 12 95
Chirurgie
laparoscopică 28 0 28
Total 111 12 123

În lotul tratat convențional 13% din paciente au prezentat complicaț ii
postoperatorii, pe când în lotul tratat laparoscopic pacientele nu au prezentat
complicații. (Tabel 3.6)

16 Tabel 3.7
Rezultatele aplicării testelor de semnificație statitstică pent ru compararea
complicațiilor postoperatorii

Test de smnificație
statistică Valoarea
calculată Df(grade
libertate)
Rezultate
Semnificație
exactă
Test Chi-pătrat 3.919 1 0.048
Nr.cazuri 123 SS*
*SS-semnificativ statistic

Figura 3.8 Media zile lor de spitalizare comparative pe cele două loturi

Durata de spitalizare a fost o altă variabilă analizată comparative pe cele
două loturi . Durata cea mai redusă de spitalizare postoperatorie a fost întâlnită în
cazuri tratate laparoscopic (2 zile), iar durata cea mai lungă de spitalizare
postoperatorie a fost întâlnită în cazuri trat ate chirurgical convențional (14 zile).
(Figura 3.8 )

17

Figura 3.9 Media zileleor de tratament antibiotic comparative pe cele două
loturi

O altă variabilă analizată comparat iv pe cele două loturi de studiu a fost
zilele de trata mentului antibiotic . Cea mai scurtă perioadă de tratame nt antibiotic
în cazul intervențiilor laparoscopice a fost de 1 zi iar cea mai lungă 6 zile. În cazul
intervențiilor con venționale cea mai scurtă perioadă de administrare a
antibioticelor a fost de 2 zile iar cea mai lungă perioadă 10 zile. (Figura 3.9 )

Figura 3.1 0 Analiza tipului de tehnică chirurgicală practicată
(conservatoare sau radicală)

18 În cazul lotului de studiu, tratat laparoscopic la 2% din paciente a fost
nevoie să se recurgă la tratament radical, restul cazurilor, 98% beneficiind de
tratament convervator. În cazul lotului martor, tratat co nvențional la 83 % din
paciente s -a recurs la tratament radical iar 17 % din paciente au beneficia t de
tratament conservator. (Figura 3.10 )

19 4.DISCUȚII

Managementul maselor tumorale de origine ovariană este bine codificat și
depinde de vârsta pacientei și de necesitatea păstrării funcției mens truale și/sau a
fertilității, precum și de caracteristicile imagistice (scor ecografic,examinare în
modul Doppler) ale tumorilor chistice ovariene sau, în unele circumstanțe
(menopauză, postmenopauză), de valoarea CA125 . [17]
Abordul laparoscopic este indi cat la pacientele cu evaluare preoperatorie
care indică patologie benignă. Identificarea intraoperatorie a semnelor de
malignitate: lichidul de ascită, metastazele intestinale, multiplii noduli sau
excrescențe neci sită conversia în laparotomie.[18 ]
Procede ele chirurgicale pot fi conservatoare sau radicale. Cele
conservatoare se folosesc la femeile tinere și unde ov arul nu este afectat și constă
în chistectomie sau rezecție partială de ovar. Procedeele radicale se ap lică unde
ovarul este compromis morfologic , la femeile peste 45 de ani și constă î n
ovarectomie sau anexectomie.[19 ]
În studiul efectuat am observat că tratamentul chirurgical laparoscopic a
fost aplicat, în special, pacientelor de vârstă tânără, la care suspiciunea de tumoră
ovariană malignă a fo st minimă sau absentă și la care s -a dorit obținerea unui
prognostic funcțional menstrual și de fertilitate favorabil.
În lotul pacientelor tratate conventional au existat și paciente aflate în
perioada menopauzală și postmenopauzală, în cazul cărora s -a considerat mai
sigură intervenția convențională, chiar daca nu au existat elemente de suspiciune
de malignitate .[20]
Făcând comparație cu datele înregistrate în alte studii am ajuns la
concluzia că vârsta este un criteriu important în alegerea tipului de intervenție
chirurgicală, laparoscopică sau convențională.
Din punct de vedere histopatologic în lotul tratat laparoscopic cea mai
frecventă patologie a fost chistul seros simplu urmat de chistul folicular iar în lotul
tratat convenț ional chistul seros s implu și chistul de corp galben urmate de
chistadenomul seros.
Toate cazurile de tumori ovariene tratate laparoscopic au fost de natură
benignă, ceea ce demonstrează o bună selecție a cazurilor prin metodele
diagnostice actuale.

20
În ceea ce pr ivește aspe ctul complicațiilor postoperatorii, an aliza
comparativă a celor două loturi arată o prevalență semnificativ mai scăzută a
complicațiilor po stoperatorii în lotul tratat laparoscopic, comparativ cu lo tul tratat
convențional. De asemnea, aplicarea testului de semnificție statistica, Pearson
Chi-pătrat , p<0,05 a demonstrat o diferență semnificativ st atistica între cele două
loturi . Complicațiile postoperatorii semnalate au constat î n greturi si varsături ,
prurit la nivel genital, anemie postoperato rie care a ne cesitat transfuzie.
Durata de spitalizare postoperatorie este mai redusă în cazul intervențiilor
laparoscopice decât în cazul interv ențiilor convenționale demonstrând că
recuperarea cazurilor tratate laparoscopic este mai rapidă.
Și în cazul zilelor de tr atament antibiotic se observă o diferența între cele
două loturi de studiu, media zilelor de tratament antibiotic în cazul lotului tratat
laparoscopic având o valoare de 3.96 zile iar în cazul lotului tratat convențional
media zilelor de tratament antibio tic este de 5.12 zile.
Analiza tipului de tehnică chirurgicală practicată (conservatoare sau
radicală) a demonstrat predominanța tehnicilor chirurgicale conservatoare
(chistectomie și rezecție parțială de ovar ) în lotul tratat laparoscopic , în comparație
cu lotul tratat convențional, la care au predominat tehnicile chirurgicale radicale
(ovariectomie, anexectomie , histerectomie ).
Intervențiile radicale practicate la pacientele lotului martor au fost decise și
de vârsta înaintată a unora dintre paciente, la care nu a mai fost importantă
păstrarea funcției menstruale și reproductive.

21 5.CONCLUZII

Laparoscopia reprezintă o metodă foarte bună de evaluare diagnostică
dar și o metodă terapeutică optimă în special pentru patologia ovariană benignă.
Intervențiile laparoscopice oferă posibilitatea unor tehnici chirurgicale
miniminvazive, conservatoare, care asigură prognostic menstrual și reproductiv
favorabil .
În momentul în care se diagnostichează o formațiune tumorală o variană se
pun mai multe probleme: este nec esară intervenția chirurgicală (conservatoare
sau radicală, convențională sau laparoscopică ), se indică monitoriz area clinic ă a
formațiunii tumorale sau probabilitatea ca masa anexială să fie malignă.
Înain te de ins tituirea tratamentului trebuie stabilit un diagnostic cât mai
corect pentru o selecție corespunzătoare a cazurilor la care se poate interveni
laparoscopic.
Tatamentul chirurgical laparoscopic prezintă întradevăr avantaje
superioare în comparație cu tr atamentul convențional: frecvența complicațiilor
postoperatorii este redusă, medicația necesară este minimă, refacere
postoperatorie rapidă, durere postoperatorie redusă și prognostic funcțional
ovarian optim.

22 BIBLIOGRAFIE

[1] Lcureția Titir că, Elena Dorobanțu, Îngrijiri speciale acordate pacienților de catre
asistenții medicali, Editura Vița Medicală Românească, București 2006, Pg.161 –
163.

[2] Simona Stolnicu, Francisco F.Nagales, Patologia tractului genital feminin și a
glandei mamare, Edi tura University Press Târgu Mureș, 2008, Pg. 73 -74.

[3] Alexandru Teodor Ispas, Doina State, Anatomia omului, Aparatul genital,
Editura Universitară Carol Davila București 2005, Pg. 86 -87.

[4] John E. Turrentine, Clinical Protocols in Obstetrics and Gyne cology, Pu blisher
Informa Healthcare 2008, Pg. 270 -271.

[5] Cornițescu Florin, Dominic Iliescu, Manual de ginecologie și nursing Vol. I,
Editura Medicală Universitară Craiova 2010, Pg. 412 -421.

[6] Carmen Rădulescu, Constantin Rădulescu, Tumorile ovarien e, Editura
University Press Târgu Mureș 2012, Pg.117 -122.

[7] Liliana Novac, Nicolae Cernea, Curs de ginecologie, Editura Medicală
Univeritară Craiova 2007, Pg.83 -84.

[8] Radu Vlădăreanu, Florin Popa, Obstetrică și ginecologie clinică, Editura
Universita ră Craiova 2007, Pg. 516 -517

[9] Constantin Rădulescu, Ginecologie Vol.II, Editura Medicală București 1995, Pg.
680-684.

[10] Nadejda Codreanu,Valentina Baltag, Ghid pentru însușirea deprinderilor
practice în ginecologie, Ediția a -II-a revăzută,Editura M edicină Chișinău 2007, Pg.
117-119.

23 [11] Gheorghe C. Peltecu, Chirurgie laparoscopică ginecologică, Principii și
Tehnici, Editura Bic All 20 01, Pg. 72 -85.

[12] Mihaela Dănciulescu, Cancerul ovarian epitelial, Editura Medicală Universitară
Craiova 2007, P g 103 -104.

[13] Mihai Pricop, Curs de Obstetrică și ginecologie Vol.II, Ediția II revăzută și
adăugită, Editura Institutului European 2008, Pg. 235 -245.

[14] S.Arulkumaran, Emergencies in Obstetrics and Gynecology, Publisher Oxford
University Press 2006, Pg. 229 -240.

[15] Berek Jonatan, Berek's and Novak's Gynecology 14th Edition, Pg. 701 -707.

[16] Tumori benigne de ovar. Aspecte comparative anatomo -clinice, diagnostice și
terapeutice , Anca Daniela Brăila, Revista Ginecologia.ro, Vol III, Nr 3 2008, Pg
178-185.

[17] Given V ,Mitchell GE, Diagnosis and management of adnexal masses.
Publisher Am Fam Physician 2009.

[18] Tratamenul chirurgical laparoscopic în tumorile ovariene. Liliana Pleș, Revista
Ginecologia.ro , Nr.10, 2015, Pg 66 -68.

[19] Tratamentul chirurgical laparoscopic al chistelor ovariene, A. Stretean,
Revista Română de Obstetrică și Ginecologie, L XII, 2014, Pg. 101 -104.

[20] Avantajele tratamentului chirurgical laproscopic în tumorile ovariene chistice,
Cristina David, Ivona Lupașcu, Revis ta Jurnalul de Chirurgie, Vol 5, 2009, Pg 56 –
57.