SPECIALIZAREA: ARTELE SPECTACOLULUI – ACTORIE [623313]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS ” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ARTE
SPECIALIZAREA: ARTELE SPECTACOLULUI – ACTORIE

Maria Josefa
„Albul spumei ”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. Univ.Dr. Daniela Vitcu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. ……………….2
Capitolul 1: Viața și opera dramtică a lui Federico Garcia Lorca ………………………… ……………..4
1.1. Cine a fost Federico Garcia Lorca? ………………………….. ………………. ………………….4
1.2. Teatrul Spaniol ………………………….. ………………………….. …………….. ………………….8
1.3. Opera lui Feder ico Garcia Lorca . ………………………….. …………………… ……………….12
1.3.1 Simbolurile predominante în opera sa și semnificațiile acestora………………..14
1.3.2 Prezentarea operei: La casa De Bernarda Alba……………………….………….. 16
Capitolul 2: Spectacolul – Casa Bernardei Alba ………………………….. ………………………. ………..19
2.1. Prezentarea spectacolului ………………………….. ………………………….. …….. …………….19
2.2..Muzica și dansul în spectacolul de teatru ………………………….. ……….. ………………..27
2.3. Maria Josefa – ”Albul spumei” ………………………….. ………………… ……………………31
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… ………………36
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. ……………38

1

Argument

Lucrarea de Licență intitulată Maria Josefa – personaj simbol în opera lui Federico
Garcia Lorca , realizată după piesa de teatru Casa Bernardei Alba , își aduce contribuția prin
analiza creației mare lui poet și scriitor spaniol Frederico Garcia Lorca , și prin prezentarea
temelor principale din textul acestuia menționat mai devreme , prin stil ul inedit al acestuia dar
și prin influențele folosite și regăsite în opera lui .

Procedeul central folosit în stilul pe care îl abordează a utorul este metafora . Acesta o
folosește pentru e expune relaționarea elementelor opuse ale realității , transmi țând senzați i
combinate . Frederico Garcia Lorca este remarcat de criticii vremii ca un dramaturg
tradiționalist , care este în căutarea esenței spiritului tradițional , al meleagurilor sale și al
poporului său , prin elementele din opera sa , cum ar fi disperarea î n dragoste , curajul ,
melancolia , pasiunea ,și prezentarea problemelor principale existențiale .

Influențat de dr ama mode rnistă , el utilizează stilul liric , care la vremea respectivă era
reprezentat de opera lui Lope de Vega , prin folosirea cântecelor popula re, sau pe cel al lui
Pedro Calderón de la Barca , prin sfâșierea tragică .

Opera dramat ică a lui Federico Garcia Lorca se poate împărți în patru categorii: prima
categorie este cea a farselor , cea de -a dou a este dedicată comediilor , locul trei îl ocupă
tragediile și, mai apoi , sfârșește cu drama .

Personajul f eminin încadrat în creația sa , are misiunea de a fi purtărorul mesajului
tragic , trasând tipul răzvrătit și militant al n oului veac , opus ”modului de viață feudal și
catolic ”1.

1 Federico Garcia Lorca , 4 piese de teatru , editura Espla , 1956, Prefață , pag. 7.

2

Starea de inferioritate a femeii , impusă de legea bărbatului , lupta femeii față de
această stare , este manifestată prin actul de revoltă al eroinelor din opera lui Federico Garcia
Lorca , prin răzvrătirea acestora împotriva drepturilor naturale și firești din perioada
respectivă , prin răzvrătirea împotriva poruncilor inchizitoriale ale stăpânilor , împotriva
prejudecăților , a obiceiurilor tradiționale , dogmelor și superstițiilor .

Cea din urmă piesă de teatru rămasă după moartea sa , Casa Bernardei Alba , asupra
căreia lucrarea de față își va opri atenția și va analiza temele , personajele , structurile
dramatice și va prezenta profunzimile tragediei populare .

Tema principală abordată în piesa de teatru Casa Bernardei Alba , este umanitatea
jignită de concepțiile de viață în declin , și victoria revoltei ”anticonvenționale asupra
opresiun ii de orice natură , până și asupra morții fizice ”2.

Federico Garcia Lorca p rezintă prin eroinele sale tragedia fe meii ș i interzicerea de a fi
fericită – o luptă împotriva negării , pentru o viață liberă și luminoasă a poporului său .

Opera dramatică a lui Federico Garcia Lorca , și-a găsit un drum aparte în literatura
vremii . El începe prin scrierea unor mici scenete ș i piese de teatru de păpuși , apoi continuând
prin scrierea unor opere de comedie și farsă , ca mai apoi , să scrie dramă lirică , dramă -poem
dar și dramă -romanță .

2 Idem pag . 12.

3

Capitolul I

Viața și opera dramatică a lui Federico Garcia Lorca

1.1 Cine a fost Federico Garcia Lorca?

Născut la 5 iunie 1898 în Fuente Vaqueres , Granada , a fost cunoscut ca poet , prozator
și dramaturg spaniol remarcat prin talentul său în domeniul artei . Popular și influent scriitor
spaniol al se colului al XX -lea al literaturii spaniole este considerat a fi una dintre figurile de
referință a le teatrului spaniol .

Mama sa , Dõna Vicenta Lorca , profesoară , este cea care i -a stimulat lui Federico
gustul pentru literatură . A început prin a învăța de la o vârstă fragedă cântece populare și a
organiza mici reprezentații de slujbe religioase . Obligat din cauza sănătății șubrede să -și
petreacă mai mult timp în casă , a găsit în lectură o activitate benefică , și își cultiva gustul
pentru literatură , citind op erele lui Victor Hugo și pe cele ale lui M iguel de Cervantes .
Îmbinarea prozei cu romanțele în creația lui Lorca , se datorează folclorului și caracterului
rural care încă păstrează încă vie moștenirea maură .

Prima carte publicată , cu banii primiți de la tatăl său , a fost Împresii și Peisaje (1918) .
Cu El malefico de la mariposa (Fluturele vrăjit ), a avut premieră în 1920 , ca mai apoi , în
1921 să -și publice prima carte de poezii . La nina que riega la Albahaca y el principe
preguntón (Fetița care udă Busuioc ul și principele curios ), comedie de teatru de păpuși , este
pusă în scenă în 1923 . Debu tează și în al t domeniu al artei în Barcelona în anul 1927 , unde își
expune picturile . A fost îndrăgostit de opera pictorului Salvator Dali , căruia i -a dedicat și o
odă, acesta fiind cel care a semnat decorațiunile pentru prima dramă a lui Lorca: Mariana
Pineda . În 1929 a hotărât să plece la New Yo rk.

4

Numit co -director al companiei statale de teatru La Barraca , dispune de fonduri pentru a
produce și organiza numero ase opere de teatru: Bodas de Sangre (Nunta însângerată ), Yerma și
Doña Rosita la soltera . A călătorit în Argentina prin anul 1933 ca director de teatru .

În anul 1936 , pe când a izbucnit războiul civil spaniol , Lorca lucra de zor La Casa
Bernardei Alba .

Devine un pasionat al c hitarei și pianului , datorită mamei sale . Publică prima carte de
proză poetică î n anul 1918 , carte pe care o dedică profesorului său de muzică Antonio Segura .
Leagă o strânsă prietenie cu Manuel de Falla , Jorge Guillen și Pedro Salin s.

Ajunge la Madrid pentru a -și continua studiile în anul 1919 , an în care marile genii ale

Spaniei se formau , colegi sau prieteni fiindu -i: Pepin Bello , Luis Bunuel , Moreno Villa ,

Salvador Dali , Emilio Pradas , Angel de Rio .

Cu Cartea de poeme debutea ză în anul 1921 , moment neprielnic , la modă fiind în acel
moment suprarealismul francez . Apropiat spiritului poporului său , se menține pe linia tradiției
printr -o exaltare lucidă a temelor și motivelor regionale .

Federico Garcia Lorca preferă termenul pena, cuvânt ce în limba română înseamnă
chin, unde ambianța liricii populare andaluze nu este întâmplă toare, nici profunzimea emoției
sau stilizarea .

Aflat la Barcelona împreun ă cu Salvador Dali , în anul 1926 pune în scenă piesa de
teatru Mariana Pineda , și publică volumul Canciones , volum de cântece ce cuprinde poeme
din epoca de formare . Cei mai însemnați poeți din istoria literaturii spaniole , care l -au
influențat pe Federico Garcia Lorca , sunt: Rafael Alberti , Pedro Salins , Gerardo Diego , iar
acesta își continuă creația urmând linia lui Unamuno , Antonio Machado și Ramon Jimenez .

5

În majoritatea poemelor sale temele esențiale precum dragostea și moarte a se
împletesc , dominantă rămânând moartea . Ajuns în America la chemarea unui profesor din
Grana da, pentru a -l scoate din starea de tristețe în care s -a afundat din cauza situației politico –
economice din Spania , Lorca își lărgește universul său liric . Modul de viață ale cărui
dimensiuni se conturau prin rasism , moarte , violență , alienare , este intuit perfect de Federico .

În 1932 fondează compania La Barraca , devinind una dintre cele mai ilustre companii
de teatru din Spania datorită repertorului bogat abordat . Următorul an îl petrece la Buenos
Aires, an în care Lola Membrives regizează Nunta însânger ată. Se remarcă și este consacrat
ca poet în anul 1935 , devenind o voce aparte în lirismul spaniol .

Manifestul Antifascist este semnat în a celași an , având predominante aceleași teme
principale: iubirea și moartea .

Poezia care ilustrează universalitatea morții în viz iunea lui Federico Garcia Lorca este
Bocet pentru Ignacio Sanchez Mejia . Aceasta p rezintă moartea u nui toreador în timpul
Corridei , ca o moarte eroică și plină de solemnitate . Corrida nu este o sărbătoare , ci drama
desăvârșită a spaniolului prin înfruntarea din tre un om și un animal , subliniind semnul
indescifabil al destinului3.
„Cred.că.lupta.cu.taurii.este.cea.mai.nobilă .sărbătoare .din.toate.câte.cunoaște .lumea..Este.desăvârși
tă

drama .unde.spaniolul .își.descoperă .supremele .lacrimi .și.amărăci uni..Singurul .loc.unde.merge .cu

siguranța ..că..va..vedea ..moartea ..înconjurată ..de..cea..mai..orbitoare ..frumusețe ..Ce..ar..mai..fi..oa
re

primăverile .spaniole ,.sângele.și.limba .noastră ,.dacă.ar.înceta .să.mai.sune.dramaticele .trâmbițe .ale

corridei .4”

Lum ea pe care o reprezintă aduce cu sine o teatralitate sigură și îndrăzneață ,
compunând o serie de piese de teatru pline de culoare și pasiu ne.

În Minunata pantofăreasă , Federico Garcia Lorca prezin tă lupta unei tinere
capricioase și impulsive , măritată cu un soț mai în vârstă , de meserie cizmar , pe care aceasta
îl necăjește , făcându -l să părăsească pentru un timp locuința . Părăsită de soț , nevasta
realizează în lipsa lui calitățille pe care acesta le deținea .

3 idem, pag. 207
4 idem, pag. 208

6

Întors aca să, acesta vine deghizat în păpușar . Prin această farsă , Garcia Lorca , iubitor
și al teatrului de păpuși , realizează prin intermediul acestei lucrări un intermezzo – istoria
păpușarului5. Totodată îmbină calitățile sale , atât ale structurii dramatice , cât și pe cele
regizorale , unde singur și -a const ruit schițele de costum , muzica și decorul pentru premiera
acestei farse , scenografia per total .

În farsa Dragostea lui Don Perlimplin cu Dona Belisa , patosul onoarei răscolește
personajele ș i-i ia locul înaint ea glumei . Soțul, Don Perlimplin , obsedat de gelozie , o ajută pe
soția sa să se îndrăgostească și să -l înșele cu el însuși , deghizându -se într -un tânăr romantic
care dă ocol ferestrelor casei, trimițându -i mesaje de dragoste . Din simpla glumă prin care își
amăgește soția și din iubire pentru aceasta soțul se omoară .

Pentru piesa Nuntă însângerată Garcia Lorca unește elementele folclorice și realiste
cu un naturalism supraîncărcat care se împânzește într -o simbolică mistică .

Cu apariția acestor două piese , Yerma și Domnișoara Rosita sau limbajul florilor ,
Garcia Lorca introduce tema freamătului amar al unei sexualității care nu dă roade , tragedia
sterilității în prima piesă , iar în cea de -a doua prezin tă personajul feminin în comedie .

Rafael Maya spune:

„Apariția lui Lorca a schimbat în mod radical panorama literară a Americii noastre . Dacă mînzul

pampelor americane6 a înfrumusețat mormântul Cidului7, calul spaniol a venit după aceea să insufle

viața cenușii lui Atahulpa8.”

Dramaturgul și poetul spaniol Federico Garcia Lorca s -a remarcat a fi cel mai
important literat spaniol de la Cervantes încoace . Federico Garcia Lorca a preluat elementele
modernismului literar fără a nesocoti forțele tradiției și ale regionalismului de unde își trage
seva literatura spaniolă .

5 Revista Teatrul , Nr.9, anul IV , Articolul Federico Garcia Lorca – patru piese de teatru , 1959, pag. 94-96
6 E vorba de Ruben Dario (1867 -1916)
7 Personaj central al primului poem spaniol , Cantar del mio Cid .
8 Ultimul rege incas , asasinat în 1533 de Francisco Pizzaro .

7

1.2 Teatrul spaniol

Arta cea mai a decvată pentru a reflecta viața este teatrul . Reprezentarea publică
devin e o problemă morală și estetică . În momentul în care acțiunile politice și sociale
determină o situație specială , teatrul se transformă dintr -un simplu eveniment în produsul
competitiv .

Teatrul spaniol îi are ca model pe Pirandello , Cehov , Gordon Craig , Appia ,
Stanislavski , creato ri influenți c e au contribuit la căutarea unor forme noi de punere în scenă a
operelor , în istoria universală a teatrului .

Originile teatrului spaniol sunt reprezentate de latura religioasă care a evoluat prin
bogăția costumelor , decorurilor și mijloace lor tehnice , desfășurate inițial în Biserică . Cu
trecerea timpului , reprezentațiile capătă caracter laic și comic și sunt mutate în locuri publice .

La începutul secolului al XVI -lea textele capătă caracter literar mai pronunțat , iar
reprezentațiile aveau loc l a Curte . Mai târziu se deschid așa numitele Corrales (curți
interioare) care amenajau în aer liber scene cu scaune , unde trupele reprezentau spectacole .

Juan del Encina este primul întemeietor al teatrului spaniol , autor al unor egloge 9
dramatice . Un discipol al lui Juan del Encina , Lucas Fernandez îl urmează prezentând lucrări
cu subiect sacru. Urmează a fi prezentate în fața publicului comedii cu acțiune , cu structură
consistentă având subiecte apropiate de viața reală , scrise de Torres Naharro .

Lope de Rueda vine să prezinte prin scrierile sale personaje vii , complexe , puternic
asemănă toare celor din viața cotidiană .

Reprezentarea vieții , la Dante , reprezintă momentul oportun pentru reflectarea unei
ample fresce în care este înfățișată și judecată societatea timpului . Trecerea de la antic la
modern îi revine activității teatrale lui Mi guel Cervantes de Saavedra (1547 -1616) . Acesta
speră că odată cu tragediile sale va obține o afirmare sigură și răsunătoare .

9 mic poem pastoral

8

Unul dintre cei mai importanți poeți și dramaturgi spanioli al literaturii spaniole este
Felix Lope de Vega y Carpio . Miguel de Cervantes îl numește Monstrul naturii , creator al
teatrului clasic spaniol în vers polimetric . Inspirat din cultura clasică și renascentistă , aspiră la
viața senină de la țară în contact cu natura și se lasă pradă temperamentului , pasiunuilor și
zbuciumului său . Lope de Vega poate fi comparat cu Shakespeare , cel puțin din punct ul de
vedere al activității teatrale spaniole . Punctul de sprijin al adevărului exprimării lui scenice ,
este constituit de simplitatea și verosimilitatea situ ațiilor propuse de acesta .

Caracteristicile prin care se remarcă opera sa în vers polimetric , cu un amestec al
elementelor tragice cu cele comice , structurată în câte 3 acte ce sunt împărțite în scene și
tablouri , cu rupere a unității de timp și spațiu , au scopul de a menține pe spectator interesat
până la finalul operei . Comediile sale au ca temă: onoare a, faima , păstrarea aparențelor ca
fiind una dintr e principalele preocupări ale omului din baroc .

Amintim: Fântâna turmelor , Câinele grădinarului , Fata cu ulciorul . Teatrul lui Lope
de Vega , este inspirat direct din experiența realității .

Tirso de Molina , călugăr din Ordinul mercedian , dramaturg , prozator și poet spaniol ,
este considerat cel mai reprezentativ autor al barocului literar al secolului de Aur al culturii
spaniole . Abordează un stil viu , sobru , nervos , unde dramatismul scenelor este intens ,
puternic . Recurge la personaje și apariții suprana turale , acțiunile complexe și aventuroase ,
pasiunile umane joacă un rol dominant , atât de atracție , cât și de repulsie , legate de o
confruntare permanentă cu o lege morală încălcată .

9

Opera sa , bogată este clasificată , astfel:

1. piese sacramentale ( Divinul stupar , Frații asemănători , Nu îți voi garanta ); drame
istorice ( Prudența la femei , Trilogia despre familia Pizarro – Amazoanele în Indii ,

Loialitatea față cu invidia , Stema Portugaliei );

2. drame folclorice și legendare ( Îndrăgostiții din Teruel , Cavaleru l grației , Contesa – în
afara legii );

3. Comedii de capă și spadă ( Marta cea pioasă , Rușin osul la curte , Pedeapsa
nesocotinței , Amorul doctor ).

În centrul operei situându -se iubirea sub toate formele ei de manifestare , eroii lui
Molina au trăsături aventuro ase, perosnajele feminie sunt sincere , înglobând o serie de
trăsături contradictorii , se lasă în voia sorții .

Pedro Calderon de la Barca se remarcă din punct de vedere tehnic , reducând formula
dramatică a lui Lope de Vega , al numărului de scene și elimina rea elementelor lirice
nefuncționale și acordă importanță scenografiei și muzicii . Își constuiește opera în jurul unui
singur protagonist și caută efectul teatral în detrimentul celui liric . Opera sa are prezente cele
trei teme ale teatrului spaniol: religia , dragostea și onorea , personajelor nelipsindu -le condiția
socială .

Onoarea este tema pe care în mod special o remarcă prin Primarul din Zalamea ,
onoar ea individuală în conflict cu onoarea corporativă , sau oanoarea ca patrimoniu al
spiritului înfruntat cu justiția , sau pasiunea amoroasă în Cel mai mare monstru , sau gelozia în
Doctorul onoa rei sale . Se mai remarcă prin invenția unui teatru liric , ale caror persoanje tind
către simbolic și spiritual , prin drame filosofice , teologice , acte sacramentale , comedii
mitologice sau palatine .

10

Personajele lui Calderon sunt dezechilibrate în inte rior, datorită pasiunuilor tragice ,
personajul cel mai cunoscut fiind Sigismund , din Viața e vis , cosiderată capodopera teatrului
calderonian .

Viața e vis reunește libertatea sau puterea voinței în fața destinului , nesiguranța
existenței , considerată vis , și ideea consolatoare că și în vis se poate realiza binele .

În Casa Bernardei Alba , scrisă de Feder ico Garcia Lorca , acțiunea este închis ă într-un
cadru sufocant , îngust , în care ”nu vor pătrunde adierile uliței . Să ne închipuim că am zidit cu
cărămizi u șile și ferestrele ”, replică pe care Bernarda o rostește cu atâta cruzime pentru a le
destrăma fetelor sale orice vis , speranță , că vor părăsi aceea casă unde a u fost închise de atâta
amar de ani . Presonajele sunt prezentate a fi ținute în întuneric , în ne știință , sub zidurile
prejudecății și resemnării .

Federico Garcia Lorca împreună cu niște studenți sunt inițiatorii unei caravane ,

Barraca , unde îș i propune să facă cuno scute piesele publicului din piețe pe clasici spanioli:

Lope de Vega , Cald eron, Tirso da Molina .

Realizarea lui Federico , din punct de vedere artistic , depășește nivelul politic al
vremii și se transformă într -un martir , prin executarea lui în timpul războiului civil spaniol .

Printr -un joc violent , tematica poemelor și a pies elor sale prin elementele armonice ale
exprimării lor , Lorca păstrează un echilibru al umorului . Angoasa , tragismul spaniolului , de la
Cid la Don Quijiote , prin lipsa forței de a genera disperare și de a zgudui viața în fibrele ei
cele mai adânci , Lorca la să totul să se desfășoare la voia lucrurilor , de la sentimente , la ușoară
tristețe .

11

1.3 Opera lui Federico Garcia Lorca

Presărată de elemente tradiționale , opera lui Federico demonstrează imensa sa cultură
literară . Îmbină armonios trad iția populară cu cea cultă . Cânturile , muzica tradițională
regăsite în opera sa , este împărțită de către unii critici literari , în două etape: Prima , cea de
tinerețe și cea de -a doua , cea de maturitate .

Prima etapă cuprinde informațiile teoretice ale lui Garcia Lorca despre poezie și le
exprimă în Romancero gitano : ”poezia trebuie să înconjoare cu un strat de căldură temele
eternei viață , dragoste , moarte , veselie și durere ”10.

Temele folosite în poezia sa sunt desprinse prin : peisajul în ochi , semiluna , emblema
frunții sale , lumea dedublată în oglinzi .

Se remarcă cu Impresii și peisaje , operă în proză , unde regăsim și procedee și
caracteristici ale limbajului poetic , și Carte de poeme , operă ce are ca temă dragostea
neîmpărtășită , condamnarea la suferin ță.

Cea de -a doua etapă , aduce Poema cântului andaluz , reprezentând lirica nepop ularistă ,
deoarece se remarcă prin maniera de exprimare a sentimetelo r, parțial inspirată din folclor .

Tema morții în opera lui Lorca este aidoma unei presimțiri , un abur d e tinerețe în
sufletele personajelor care se apropie de mister . Teatrul său tragic fiind supus unei exaltări a
morții , unde viața și moartea se opun și se luminează reciproc .

10 Guilelermo Diaz -Plaja, Federico Garcia Lorca , Opera lui și influența e i asupra poeziei spaniole , Editura

Univers , București , 1971, pag.14
12

Opera poetică și lirica lui Garcia Lorca constituie rezultatul sentimentului dramatic și
tragic al vieții sale , relaționată cu alți autori , sub egida altor curente literare .

„Teatr ul,.spunea .Lorca,.trebuie .să-și.recâștige ,.pentru .că.și-a.pierdut –
o,.autoritatea ….teatrul .este.o.poezie care.se.umanizează ..Am.dăruit .teatrului .multe
.dintre .cesaurile .vieții.mele…teatrul .este.poezia care.iese.din.carte.și.se.umanizeaz
ă..Și.atunci .ea.vorbește .și.strigă,.plânge .și.ajunge .la.disperare ..Teatrul .cere.ca.pe
rsonajele .care.apar.pe.scenă .să.aibă.un.veșmânt .de.poezie .și.în.acelasși .timp.să.li
se.vadă.oasele,.sângele ..Ele.trebuie .să.fie.într-atât.de.umane ,.într-
atât.de.înspăimântător .de.tragice ,.dar.și.legate .de.viață.și.de.lumină .cu.o.asemene
a.forță,.încât.să.trădeze ,.să.le.poți.simți.mirosurile .și.pe.buzele .lor.toată.vitejia .cu
vintelor .pline.de.dragostesau .de.dezgust11.”

Subiectele propuse , regăsite în opera sa , aduc în prim plan viața de la țară cu
superstițiile sale , cu impulsurile sale , omul trăind între material și supramaterial , stăpânit de
pasiuni și oscilând permanent între a fi și a avea , născându -se drama de a -i înțelege îmbinarea
de fatalitate și mister care exercită emoții profunde .

„Teatrul .cere.ca.personajele .să.apară .pe.scenă .îmbrăcate .în.poezie,.existând .totodată .în.ca
rne.și.oase..Trebuie .să.fie.atât.de.umane ,.atât.de.tragice ,.legate .de.viață.și.de.prezent .cu.at
âta.forță,.încât.să-și.poată .releva .tradițiile ,.să-și.facă înțelese .dureri le,.iar buzele să
redea .valoarea.cuvintelor .pline.de.pasiune .și.de.silă12”

Stilul frecvent abordat în poezia lui Federico este în deplin de acord pentru elementele
tradiționale , utilizând simboluri ce fac referire la moarte . În opera lui întâlnim frec vent
simbolul lunii , aceasta semnificând moartea , pe de o parte , dar și erotism , frumusețe ,
fertilitate .

Teatrul lui Lorca este un teatru plin de simboluri , de personaje fantastice , cum ar fi
moartea și luna, uneori cu un sentiment profund al forțelor naturii și a vieții.

11 Guilelermo Diaz -Plaja, Federico Garcia Lorca , Opera lui și influența ei asupra poeziei spaniole ,
Editura Univers , București , 1971, pag.186.
12 Vito Pandolfi , Istoria teatrului universal vol IV , Editura Meridiane , București , 1971, pag. 257-258.

13

1.3.1 Simbol urile predominante în opera sa și semnificațiile acestora

– Simbolul apei semnifică vitali tate, sângele este reprezentat al vieții și sexualității . Apa, este
un simbol important în opera lui Lorca , sugerând potența sexuală , nu doar pentru a potoli
setea, ci pentru a diminua frustrarea sexuală .

– Luna și stelele , simbol al erotismului , pasiunii și dorinței de a poseda . Adela iubește luna ,

vorbește frumos despre noapte , stele, ceea ce d ezvălui e dorința ei la libertate , și dori nța de a îl
câștiga pe Pepe Rom ano, logodnicul surorii sale , Angustias .

– Alb-negru , Alb pentru poztiv , viață, libertate , sexualitate , negru pentru moarte . Albul este
seminificativ atât în descrierea camerelor , în antiteză cu negrul doliului , în Casa Bernar dei
Alba. Maria Josefa , bătrân a de 80 de ani , este simbolic încadrată în piesa de teatru . Negru –

Adela moare în toiul nopții , fanatismul religios – Doliul .

– Culoarea Verde – Rochia ce o poartă Adela semnifică rebeliune , răzvrătirea ei împotriva
voinței m amei sale . Reprezintă de asemen ea, speran ță, libertate .

– Calul , simbol remarcat și în opera Casa Bernardei Alba , simbolizează de cele mai multe ori

moartea , dar aici , reprezintă și viața și erotismul masculin . Reprezintă virilitatea masculină .

– Metalele , simbol folosit în piesă ca descriere a ceea ce a făcut Maria Josefa ”Și-a scos din

ladă inelele și cerceii cu ametist , s-a gătit și zicea că vrea să se mărite ”13 anunță o tragedie .
Anunță moartea nepoatei sale Adela , și pe parcursul cântecului fredonat î n ultima ei apariție
aproape de finalul piesei . Un alt personaj ce prevestește moartea este și Prudencia , prin
replica pe care o spune: Pe vremea mea , perelele însemnau lacrimi .

13 Casa Bernardei Alba (1936) , în românește de Cicerone Teodorescu , pag.362
14

– Ușile și ferestrele închise pe parcursul anilor de doliu , sunt simbolul morții . Ferestrele
închise reprezint ă interzicerea , reținerea . Exteriorul reprezintă libertatea și posibilitatea

împlinirii sexuale .

– Casa reprezentă un simbol al lipsei de l ibertate , închisoarea care contrastează cu mediul

rural sau mediul de la mare , simboluri ale libertății .

Lorca a at ras prin lucrările sale despre țigani și țărani , viața rurală a Spaniei . Angustias
sugerează suferința , Martirio – martiriul și Prudencia – prudența . A fost preocupat de
abordarea emoțiilor umane de bază , a militat pentru situația dificilă , aceea a nedrept ăților
femeilor spaniole și incapacitatea femeii de a se căsători cu omul pe care îl iubește .

Procedeul central folosit în stilul său est e metafora , pe care Lorca o folosește în
detrimentul relaționării opuse ale realității .

Temele predeominant explorate sunt cele de pasiune , represiune , asupra femeilor .
Abordează temele morții , opresiunii , pasiunii , radiografia efectului bărbatului asupra femeii ,
dintr -o perspectivă în care mit ul fructului opri t este motorul ce sfâșie destinele personajelor .

Pe toată întinderea spaniolă , dimensiunile poeziei lui Lorca exprimă dimensiunile
spațiului să u andaluz , dilatat , din Granada . Când ne referim la spa țiu, a nu se înțelege
teritoriu , ci suprafață spirituală în acceptarea sa proprie .

Misiunea poetului este aceea de a anima , în sensul mai exact: de a da suflet . Dar nu mă
întrebați ce -i adevărat și ce -i fals, pentru că ”adevărul poetic ” este o expresie ca re se schimbă
imediat ce a fost enunțată . Ceea ce rămâne lumină în Dante poate să fie urâțenie în
Mallarme14.

Federico Garcia Lorca , a căpătat întreaga dimensiune morală andaluză , înclinându -se
în interiorul sufletului printr -o dezlănțuire năprasnică .

14 Federico Garcia Lorca , Multum inparvo , Editura Enciclopedică română , București , 1974, pag.14
15

Tema Morții , are la Federico Garcia Lorca o cu totul altă semnificație:

În toate țările , mortea înse amnă sfârșit . Când vine ea , perdelele se lasă în jos . În Spania , perdelele se
trag. Se ridică până sus . Mulți oameni trăiesc aici neștiuți între ziduri , pâânî -n ziua -n care mor și sunt
scoși afară . Un mort în Spania este mai viu decât în oricare parte a lumii: Pr ofilul său e tăios , rănește
ca un brici .15

Cons iderat cel mai viu poet spaniol din timpurile noastre , Federico Garcia Lorca , a
reușit să realizeze înflorirea dramaturgiei cu tensiune lirică , a poemului -romanță , a poemului –
cântec dar și exaltarea l ucidă a motivelor regionale .

1.3.2 Prezentarea opere i: La casa De Bernrdra Alba

Prima apariție pe scenă , a ultimei opere dramatice a lui Federico Garcia Lorca , a fost
interpretată de trupa companiei Margaritei Xirgu , în Buenos Aires , la Teatrul Avenida .

Potrivit lui Gwynne Edwards (Lorca , într-o conve rsație cu Morla Lynch în 1936
descrie ceea ce a fost această experiență personală pe care o avusese în Granada .)

„Hay,.no.muy.distante .de.Granada ,.una.aldehuela .en.la.que.mis.padres .eran.dueños .de.una.propieda
d.pequeña ,.Valderrubio ..En.la.casa.vecina .y.colindante .a.la.nuestra .vivía..“dona .Bernarda ”.una.viu
da.de.muchos .anos.que.ejercía .una.inexorable .y.tiránica .vigilancia .sobre.sus.hijas.solteras ..Prisioner
a.privada .de.todo.albedrío .jamás .hable.con.ellas,.pero.las.veia.pasar .como.sombras ,.siempre .silenci
osas.y.siempre .vestidas .de.negro..Ahora .bien,.prosigue .había .en.el.confín .del.patio.un.pozo.medianer
o,.sin.agua,.y.a.el.descendía .para.espiar .a.esa.familia .extraña .cuyas .actitudes .enigmáticas .me.intriga
ban..Y.pude.observarla ..Era.un.infierno .mudo.y.frió.en.ese.sol.africano ,.sepultura .de.gente.viva.bajo
.la.férula .inflexible .de.cancerbero .oscuro ..Y.así.nació.la.casa.de.Bernarda .Alba,.en.que.las.secuestra
das.son.andaluzas ,.pero.como.tu.dices,.tienen .quizás .un.colorido .de.tierras .ocres.mas.de.acuerdo .co
n.las.mujere s.de.Castilla .16”

15 Idem, pag.218.
16 Edward Gwynne , Teatrul de Federico García Lorca , Editorial Gredos , Madrid , 1983, p. 321
16

În Casa de Bernarda Alba , prezintă drama femeilor din satele Spaniei17. Axul
tragediei este încredințat feminității , astfe l că în piesa de teatru nu apar decât personaje
feminine . Ne prezintă , încă de la începutul primelor replici , atmosfera închisă , asfixiată a
satului unde Berna rda și cele cinci fete ale sale: Angustias , Magdalena , Amelia , Martirio și
Adela , reacționează di ferit în fața izolării de restul lumii pe care îl impune doliul și
suveranitatea cu care Bernarda Alba înțelege rigida morală spaniolă , înrăutățită de imensa
tensiune pe care o impune frica de clevetirile satului .

Tema propusă de Lorca , se remarcă a fi un a ambițioasă și profundă , ce aduce opera în
apărarea vieții , și chiar se remarcă prin faptul prin care validează exigențele vechii concepții
despre onoare18, atât din puct de vedere moral , cât și social .

Dorințele înflăcărate ale fetelor care visează la o dragoste pe care nu au voie să o
cunoasc ă, zugrăvită obsedant de interdicțiile drastice , reprezintă subiectul predominant al
operei lui Lorca . Fiicele Bernarde i luptă în istovitoarea atmosferă a doliului , dar și a tradiției
revoltătoare și totodată resemn ate.

Constrânse la izolare , doliu și castitate , în cele cinci femei se aprind dorințe ce
amenință să ruineze echilibrul și liniștea pe care femeia -patriah Bern arda le păstrează doar
prin teroare . Mâncate de pasiune , însă erodate de invidie , gelozie și fru strări, fetele își
consumă fanteziile prin autoerotism într-un cadru carceral ce sporește și pune în valoare
tensiunea sexuală .

Acțiunea piesei aduce în prim p lan personajele feminine , având la bază , existența
bărbatului , a posibilității schimbării vieții în funcție de el .

Personajele se înfruntă cu disperare de moarte și viață , cu trecutu l care oprimă , și
viitorul care cere , aici tradiția fiind prezentă prin doliu (adică moarte) .

17 Guilelermo Diaz -Plaja, Federico Garcia Lorca , Opera lui și influența e i asupra poeziei spaniole ,
Editura Univers , București , 1971, pag.217.
18 idem, pag.219.

17

Femeile își cer dreptul la viață prin strigăt , țipăt, ură. Purtarea Bernardei și stăpânirea
de sine cere o bunăcuviință dusă până la limita inumanului .

Structura ap ăsătoare și oprimantă a Spaniei , este întruchipată de Bernarda prin figura
ei imperioasă și nevrotică .

Cele două aspecte simbolice ale piesei de teatru , joacă un rol -cheie în acțiune . Adela și
Angustias , se c oncentreză asupra libertății reprezentative , în timp ce La Poncia se
concentrează asupra căsătoriei , care se dovede ște a fi o capcană ce duce la sinucidere .

În același timp , conflictul este atât dezvoltat și prefigurat , cum devine clar , faptul că
Adela a stabilit să se furișeze cu Pepe , Martirio și Po ncia suspectând acțiunile Adelei . Ceea ce
devine clar , este intensitatea Adelei la sentimente . Dorința și disperarea ei , sunt descrise în
termeni de foc și căldură , un simbol de dor pasionat care are loc pe tot parcursul piesei .

Prin dualismul dintre v iață și moarte se caracterizează întreaga operă a lui Federico Garcia
Lorca .

„Teatrul .a.fost.din.totdeauna .vocația .mea,.mărturisea .Lorca..I-
am.dăruit .multe.ore.din.viața.mea..Și.am.un.concept .îndeajuns .de.personal .și.greu.de.schimbat .asupr
a.lui..Teatrul .este.poezia .care.părăsește .pagina .de.carte.și.devine .umană ..Devenid .astfel,.vorbește ,.st
rigă,.plânge .și.disperă ..Teatrul .cere.ca.personajele .ce.urcă.pe.scenă .să.fie.îmbrăcate .în.veșmintele .p
oeziei..Și.în.același .timp.să.li.se.vadă.oasle.și.sângele ..Trebuie .să.fie.atât.de.omenești ,.atât.de.tragic
e.și.de.legate .de.viață.și.de.timp,.încât.să.li.se.audă.respirația ,.iar.buzele .lor.să.pronunțe .cu.tot.curaj
ul.cuvintele .de.dragoste .sau.de.dispreț ..Căci.ceea.ce.nu.mai.poate.continua .azi.este.viața.personajelo
r.ce.urcă.pe.scenă .duse.de.mână.de.autorii .lor..Acestea .sunt.personaje .goale,.absolut .pustii,.dincolo .
de.veșmintele .lor.nu.se.poate.vedea .decât.un.ceas.stricat,.un.os.fals.sau.o.murdărie .de.pisică .de.felul.
celor.ce.se.întâlnesc .prin.toate.podurile .caselor ..Azi,.în.Spania,.majoritatea .autorilor .și.actorilor .se.s
ituează .într-
un.plan.intermediar .față.de.public..Se.scrie.teatru .pentru .parter,.și.nu.pentru .balcon .și.galerie ..Și.a.s
crie.doar.pentru .parter .este.lucrul .cel.mai.trist.de.pe.lume..Pentru .că.publicul .neavizat ,.ingenuu,.dec
i.poporul ,.nu.înțelege .problemele .ce.nu-l.interesează19.”

19 Idem, pag. 282

18

Capitolul II

Spectacolul – Casa Bernardei Alba

2.1 Prezentarea spectacolului

Piesa de teatru prezintă viața socială a opt femei . Bernarda , mamă a ci nci fete,
Angustias (39 de ani) di n prima căsătorie și celelalte patru : Magdalena (30 de ani) , Amelia
(27 de ani) , Martirio (24 de ani) și Adela (20 de ani) din cea de -a doua căsătorie , cât și drama
servitoarei La Poncia , dar nu în ultimul rând tragedia ma mei Bernardei , Maria Josefa în vârstă
de 80 ani . Bernarda , decisă să ducă tradiția mai d eparte , și anume , să țină doliul timp de 8 ani
după moartea celui de -al doilea soț , pune sub sechestru viața fetelor sale și implict a mamei ,
Maria Josefa . Ea le închid e în casă , fără să vadă lumina zile i. Neavând dreptul să iasă din
casă, dacă acest lucru este posibil , este posibil să se întâmple doar în toiul nopții .

Obsedată de părerea vecinilor , de a nu avea nimic de obiectat la adresa ei , a fetelor , a
familiei , Bernarda ne este prezentată din replicile personajului La Poncia ca ”un balaur ”,
căruia nu -i scapă ni mic: „tu ai fost totdeauna pătrunzătoare . Ai văzut de la o sută de leghe
păcătoșeniile oamenilor , și adeseori am crezut că le ghicești și gândurile ”, mai puțin pe cele
ale fetelor sale . Este un personaj puternic , dar îi scapă anumite situații și comportamente pe
care fetele ei pe ascuns le arată și le prezintă .

Ajunse acasă de la biserică , Bernarda izgonește servitoarea la treabă pentru un
moment intim de rugă ciune. Îi cere La Poncei să servească bărbații cu limondă și porunceșt e
fetelor să coas e ”trusourile , tăiați -vă pânze , cearșafurile și ștergare . Magdalena le poate
broda ”.

19

În momentul în care cere acest lucru , Magdalena ripostează și se produce pri mul
conflict dintre mamă și fiică , moment ce prezintă clar pornirile dictatoriale întrețin ute cu
bună -știință .

Observă absența Angustiei din încăpere și în momentul în care întreabă unde este ,
intră Adela , care răspunde că sora ei , Angustias , este afară uitându -se după bărbați . Deranjată
de răspunsul dat , are loc primul act de violență asupra lui Angustias . La Poncia potolește
scandalul iscat , iar fetele sunt trimise în camerele lor .

Rămase singure , La Poncia și Bernarda discută faptul pe care Angustias a săvârșit -o,
Bernarda criticând -o de gestul făcut prin comparația cu asemănarea perfectă dintre ea și
mătușile ei . Întrerupte din discuție de servitoare , că a sosit Don Arturo pentru împărțeala
moștenirii , acestea părăsesc scena .

După plecarea celor trei personaje , Martirio întră în încăpere . Aflându -se singură ,
scoate portretul lui Pepe Romano , pe care l -a furat din camera lui Angustias și -l privește cu
mult interes . Nu se poate bucura prea mult de fapta făcută deoarece este întreruptă de Amelia ,
care o s urprinde că ascunde ceva . Discuția dintre cele două este una de bârfă , întreruptă la
scurt timp de Magdalena . Intervenția Magdalenei scoate și mai mult în evidență caracterele și
relația dintre surori , pline de: răutate , invidie , gelozie , minciună . Sunt în trerupte de
Angustias , care întreabă cât este ceasul și după plecarea ei , Magdalena aduce jigniri la adresa
Angustiei .

Își face apariția și Adela care ascunde faptul că merge să se întâlnească cu Pepe ,
scuzându -se că merge la păsări . Din dialogul celor pa tru surori , se observă rebeliunea
caracteristică Adelei de a nu da ascultare la ceea ce le spune Bernarda și resemnarea celorlalte
de a duce la bun sfârșit cele cerute . Pentru a nu se isca un alt scandal , acestea sunt întrerupte
de servitoare , care le anun ță că Pepe Romano este pe uliță . Cele trei surori aleargă să -l vadă ,
singura care rămâ ne pe loc , fiind Adela . după pleacrea servitoarei Adela părăsește în fugă

scena .

20

După plecarea lui Don Arturo , Bernarda revine alături de La Poncia . Deloc mulțumit ă
de discuția avută cu el și deranjată de spusele La Poncei , Bernarda are un alt moment în care
își agresează fiica , pe Angustias . Motivele pentru care reia actul de violență , nu este cel pe
care în rostește , ci neascultarea Angustiei de a nu ține doliu du pă tatăl vitreg , arătându -se total
nepăsătoare . Își fac apariția și celelalte surori , auzind strigătele Bernardei și în loc să se
liniștească începe un scandal și mai mare . Oprite într -un final de mama lor , sunt întrerupte de
Maria Josefa , mama Bernardei , care odată cu apariția ei , le adresează fetelor niște vorbe care
le privesc în cea mai mare măsură .

Actul 1 se încheie cu un moment de mișcare , imagine ce semnifică autoritatea pe care
o deține Bernarda asupra celorlalte femei , cerându -le să o închidă în cameră pe Maria Josefa .

Actul 2 al piesei , începe cu brodarea cearșafului . Magdalena , Martirio , Amelia și La
Poncia povestesc despre noaptea trecută în care nicuna dintre ele nu a dormit prea bine .
Zăpușeala nu le -a dat deloc pace . Își face apariția și An gustias , aducând un cearșaf gata
brodat . Înțepăturile dintre Angustias și Magdalena își fac apariția , Magdalena întrebând -o pe
Angustias dacă să brodeze inițielele lui Pepe . Angustias , surprinzător , îi răspunde destul de
calm, Magdalenei . Intervine La Ponc ia, aducând în discuție înâlnirile dintre Pepe și
Angustias , întrebând -o ce i -a spus Pepe pr ima dată când s -au întâlnit . Are loc un schimb dur
de replici între ele , dar La Poncia , femeie cu experineță potolește discuția , povestind despre
relația ei cu soțu l acesteia . Aici este singurul mo ment în care se aud râsetele fetelor și în care
se prezintă un moment vesel al acțiunii . Magdalena , fiind mai apropiată de Adela se duce în
cameră la ea , timp în care celelalte comentează purtarea Adelei și absența ei de la lucru.
Apariția Adelei scoate în evidență disconfort ul pe care îl are față de surorile ei , în special
dintre ea și Martirio . Chemate de servitoare după dantelă , celelalte pleacă , iar La Poncia o
reține pe Adela și o avertizează că ar trebui să nu se mai c omporte așa de urât cu sora ei
Martirio .

21

Aceasta explică motivul pentru care nu o suportă , dar în momentul în care vrea să
părăsească scena , La Poncia îi mărturisește că știe că se vede cu Pepe Romano . Încearcă să o
convingă să oprească aceste în tâlniri , dar Adela o înfruntă și chiar o amenință că este în stare
de orice și că ocupația ei este a lta decât cea de grija ei pentru ea . Revine Angustias pentru a
strânge cearșafurile lăsate în scenă și pentru a se asigura că La Poncia a cumpărat pudra și
parfumul .

Revin și celelalte fete cu materialele și dantele pe care trebuie să le lucreze și La
Poncia le vorbește despre venirea secerătorilor . Auzindu -i cântând , Magdalena și Adela fug
să-i privească pe furiș de la fereastră , moment în care La Poncia pl eacă după ele să le
supravegheze . Rămase singur e, Martirio și Amelia , poatră un dialog straniu , în care Martirio
îi povestește de z gomotele pe care le -a auzit toată noaptea . Sunt întrerupte din discuție de
țipetele lui Angustias care sosește pentru a -și ce re portretul furat din camera ei , portretul lui
Pepe Romano . Deranjată de țipetele lor , își face apariția Bernarda . Niciuna dintre ele nu vrea
să recunoască la cine este , moment în care Bernarda o trimite pe La Poncia să caute în toată
casa. În momentul re venirii lui La Poncia cu portretul în mână , Bernarda curiaosă să afle unde
l-a găsit , se află la ci ne era ascuns portretul . Martirio recunoaște că l -a furat și pentru a ne
prezenta că nu face discriminare între surori , primește bătaie . Dacă Angustias aplea că capul ,
Martirio se împotrivește și nu o lasă pe Bernarda să o lovească , aceasta scuzându -se, spunând
că a făcut o farsă . În momentul în care aceasta spune de fars ă, Adela nu acceptă acest lucru și
pornește o bătaie cu sora ei . Despărțite de celelalte su rori și de Bernarda , fetele sunt trimise în
camerele lor .

Rămase din nou singure , La Poncia încea rcă să o atenționeze pe Bernarda , de furtuna
care se revarsă asupra ei , dar aceasta nu -i dă voie să continue , negând tot ce se întâmplă și
susținând ca ea își cunoaște foarte bine , casa, fetele și chiar sfârșitul . Încercând să o anuțe că
Pepe Romano pleacă la patru și jumătate de la una din ferestrele casei sale . Apare Angustais
care neagă și o anunță pe mama ei , că Pepe Romano pleacă în fiecare seară la ora un u.
Martirio vine si aprobă cele spuse de Martirio , dar nici Adela nu se lasă mai prejos și susțin e

22

că La Poncia vrea să le facă rău . Bernarda , cum trebuie să aibă ultimul cuvânt , încheie acest
subiect . Servitoarea vine și le anunță că afară e scandal și că sunt țipete pe uliță . Bernarda o
trimite pe La Poncia să afle , moment prielnic pentr înfruntarea dintre Adela și Martirio . Actul
doi se termină cu plecarea femeilor să o omoare pe femeia care și -a călcat cinstea ei de fată .

Actul trei al spectacolu lui începe cu cina femeilor , unde se află și vecina lor ,
Prudencia , prilej de bârfă și de a afla ce m ai se vorbește prin sat . Curiosă , Prudencia întreabă
de nunta Angustiei , iar în momentul în care Angustias se duce să arate inelul , aceasta o
atenționează că inele cu perlă semnifică lacrimi . Un subiect și un bun prilej de a pornii
discuții în contradictor iu între Bernarda , Prudencia și celelalte fete . Adela , după plecarea
Prudenciei pleacă în curte să se plimbe , urmând -o Amelia , Magdalena și Martirio . Rămas e
singure , Bernarda îi cere lui Angustias să o ierte pe Martirio și să se împace cu ea . Un alt
moment unic în această piesă de teatru , este acela când Bernarda o sfătuieș te pe Angustias cu
privire la cum trebuie să se comporte ea în relație . Sunt singurele momente când ea , ca mamă ,
discută aceste aspecte cu fiica ei . După întoarcerea fetelor din curte , Bernarda le trimite la
somn, mai ales că a aflat că Pepe e plecat cu mama sa la oraș și că în această noapte Angustias
nu are vizite . Bucuroasă de liniște a din casă , La Poncia vine să strângă masa , moment prielnic
de a-i spune cu zâmbetul pe buze că nu va avea loc niciun lucru mare și că ce a presupus ea ,
nu s-a adeverit . Bernarda se retrage , servitoarele vin să strângă ce a mai rămas și în momentul
în care vo r să plece , iese Adela cu pretextul că a trezit -o setea . Revine în încăpere , dar în loc
să plece în cameră , iese afară din casă .

După o mică liniște , din spate se aude vocea Mariei Josefa , care se furișează către
ieșire, având în brațe o mielușică . Fredon ând textul plin de semnificații și subînțelesuri la
adresa femeilor casei , Maria Josefa este oprită de Martirio . Aceasta îi promite că îi va
deschide poarta și o duce înapoi în casă . Când revine o întâlnește pe Adela care se furișa în
cameră . Are loc un sc himb dur de replici în care Martirio îi mărturisește că îl iubește pe Pepe
Romano și că face tot posibilul ca ea și el să nu rămână împreună . Adela vrând să fugă la

23

Pepe, Martirio se împotrivește și își strigă mama . Apariția Bernardei și a celorlalt e femei din
casă și dorința de a ajunge la Pepe , o împing la sinucidere pe Adela .

Tragicul final , ce a dus la sinuciderea Adelei , a fost prevestit și de Prudencia și de
Maria Josefa .

La Poncia este personajul din umbră al Bernardei . Este cea care deși nu este de acord
cu tratamentul propus de Bernarda , de a fi sechestrate în cas ă, totuși este și cea care ți ne sub
control nevoile fetelor , certurile dintre acestea , apărând drepturile și poruncile casei . Este și
cea care sfătuiește fetele cu privire la relaț iile dint re o femeie și un bărbat . Este poate mama
pe care cu siguranță fetele ș i-ar dori -o. La Poncia , se înarmează cu răbdare să afle
frământările fetelor , frustrările , plăcerile , pentru a potoli frutuna ce se abate în casa Bernardei .

Replica Prudenciei : perlele pe vremea mea semnificau lacrimi , ne prefigurează
amalgamul de simboluri pe care o prezintă ope ra lui Federico Garcia Lorca .

Singurele resemnate și împăcate de soarta pe care o au de tras în această casă , sunt

Amelia și Magdalena , surorile m ai puțin afectate de tratamentul și d e purtarea pe care

Bernarda o are asupra lor .

Martirio prin spusele ei , a adeverit spusele La Poncei: ” Aste e cea mai rea ” în
momentul când servitoarea o întreabă de cele întamplate , după aflarea furtului po rtretului .
Geloasă și mâhnită de acțiunile Adelei la adresa lui Pepe , o stârnește pe Martirio să mintă că
Pepe a fost ucis .

Mediul și personajele fuzionează într -o reprezentare în care ne est e prezentată drama
Spaniei actua le și arzătoare . Personajele suf ocate de o lume retrogradă , în care aspirațiile și
dorințele sunt oprite , unde doar Adela reușește să scape de inchizi ția la care este supusă ,
reprezintă imaginea pe care Lorca o lasă moștenire . Limbajul direct și dur , lasă să se întrevadă
acțiunea tragică în esențialitatea ei . Doborât sub tiranie , Garcia Lorca ajunge la dramă prin
zugrăvirea destinului și ființei poporului său .

24

Relațiile dintre mamă și fiice sunt prezidate de autoritarism și rigiditate , de o educație
care condamnă fetele să se supună ordinelor . Această educație se bazează pe frică și negarea
libertății . Relațiile de ură și învidie dintre surori sunt cau zate de Pepe Romano , singurul
bărbat ce trece pragul acestei case . Angustias este considerat ă urâtă , și plăcută de Pepe doar
pentru ave rea ei , Martirio o invidiază pe Adela , pentru frumusețea ei , tinerețea ei . Adela o are
ca sprijin moral pe Magdalena și Martirio este foarte apropiată de Amelia .

Tema principală a acestei piese de teatru , este principiul autorității și principiul
libertăț ii, totodată conflictul dintre realitate (lumea autorităților , convențiile sociale , tradiții)
și dorință (năzuințe , natura , libertatea) , sau natura împotriva tradiției . Represiunea , frustrarea ,
rebeliunea , iubirea , moartea , sunt principalele consecințe din spatele conflictului dintre
individ și societate .

Garcia Lorca , preocupat de marile probleme ale sufeltului: dragostea , înverșunarea ,
moartea își concepe teatrul ca pe un produs de ritmuri desfășurate în timp și spațiu .

Bernarda reprezintă autoritatea m asculină , de care duce lipsă subiectul piesei , asupra
femeilor , devenind o famile matriarhală . Tradițiile morale și standardele sociale au fost pe
deplin asumate de aceasta , în special în ce privește morlitatea sexuală împotriva impulsurilor
erotice , indif erent de ceea ce simt fetele ei , decența și evitarea criticilor aduse de către vecini
le controlează și nu lasă loc de interpretări . Chiar și după sinuciderea Adelei , insistă asupra
păstrării aparanțelor că fata ei a murit virgină .

Adela , înseamnă natura nobilă , cea mai tânără dintre surori , întruchipează revolta față
de autoritatea și comportamentul pe care Bernarda îl adoptă pentru fetele sale .

Adela: Nu , eu nu mă obișnuiesc . Vreau să plec . Mâine îmbrac rochia verde și ies

afară.

Federico Garcia Lorc a definește prin această piesă de teatru reflectarea frustrării ființei
umane , condamnarea la moarte și doliu prin acțiune .

25

Această piesă de teatru pe care ne -o lasă moștenire Garcia lorca , este o lucrare unde se
folosește și versul , cum ar fi în cant ecul secerătorilor și cântecul de leagăn pe care îl rostește
Maria Josefa , în actul trei . În dorințele refulate ale f etelor se gă sesc simboluri în livada de
măslini – este locul întâlnirilor erotice , apoi stelele , care luminează noaptea , simbolizează
visel e îndepărtat e de neatins , florile sunt un simbol al iubirii , pasiunii .

Dramaturgia reprezentată prin Garcia Lorca în scena contemporană a unui teatru
poetic , care să nu se identifice cu drama spaniolă , aduce mari probleme ale condiței umane .

Cele două as pecte simbolice ale piesei joacă un rol -cheie în acțiune . – atenția
concentrată a Adelei și Angustiei , asupra libertății , și interzicerea părăsirii casei , prin actul
căsatoriei , atenție concentrată de La Poncia .

Ceea ce devine clar , este intensitatea Adel ei la sentimente . Dorința și disperarea ei ,
sunt descrise în termeni de foc și căldură , un simbol de dor pasionat care are loc pe tot
parcursul piesei .

Tentativele personajelor de a -și controla propriile vieți le aduce în contact cu
inevitabilul destin al repetării ciclului vieții . Ceea ce a avut loc în trecut , de cele mai multe ori
este sortit să apară din nou , să se repete , lucru pe care chiar și personajul Martirio îl rostește
când îi povestește Ameliei soarta Adelaidei .

Dacă celelalte surori sunt rese mnate de soarta lor , aici le includ pe Magdalena și
Amelia , despre celelalte , și anume Martirio și Adela nu putem af irma același lucru . Lupta
care se revarsă asupra liniștii casei Bernarda duce într -un final la tragica moarte a Adelei .

Moarte reprezintă u n mijloc de evadare dintr -o viață intolerabilă , devenind singura
alternativă la care Adela recurge când află că Pe pe a fost omorât .

26

2.2 Muzica și dansul în spectacolul de teatru

Mișcarea este mijlocul cel mai puternic de expresie și este s ubordonată legilor formei
artistice . Gesturile , jocurile de fizionomie , mișcările , sunt elemente care transmit
spectatorului gândurile , impulsurile actorului , în lipsa cuvântului . Jocul, reprezintă baza artei
teatrale . Oglindirea veridică a vieții este rep rezentată în spectacolul de teatru cu toate
elementele și procedeele particulare ale teatrului , acest lucru face ca seriosul s ă devină
amuzant iar amuzamentul tragic20.

Muzica și dansul au rolul să potențeze unele trăsături , să amplifice ritmul unei scene ,
dramatismul sau pentru a crea un nou „peisaj ”. Corpul se contopește cu sunetul pe care îl
parcurge , devine o necesitate a mișcării interioare , iar pașii sunt ghidați de limbajul muzical .

Dansul este o perpetuă și efemeră mișcare a corpului în spațiu și timp, corpul uman
neașezându -se în spațiu ca și un obiect , ci regăsindu -se într -o situație de constrângere , de
comunicare de sentimente , stări, senzații pe care nu le poate vorbi și în care parcurg e corpul
într-un flex infinit . Dansul este mijlocul prin ca re putem expansiona simțurile , putem
autohipnotiza la modul cel mai eficient în scopul eliminării unor blocaje mentale și cale a prin
care ne putem induce anumite calități dorite . E o formă de comunicare între tine și corpul tău ,
reia contactul conștient cu emoțiile stocate la nivel somatic de -a lungul vieții , îți impune acea
stare de joc , de liber acces pe tărâmul imaginației , unde totul este posibil prin improvizație .
Implică patriciparea atât a conștientului , cât și a subconștientului , pe care o creează r itmul
muzicii , comunicare fiind nonverbală , spontană . Staèl o definește astfel: Muzica este o
arhitectură sonoră .

Muzica exp rimă un mesaj virtual , și pentru fiecare dintre noi în limbi diferite , este o
comunicare directă între ceea ce ea sugerează și evoc ă și ascultătorul care îi decodifică
mesajul .

20 B. Elvin, Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX , I. De la Caragiale la Brecht , Antologare , postfață și

Note, Editura pentru toți , Editura Minerva , București , 1973, pag.209
27

Dacă poezia ne ins piră gânduri , ne ajută să ne deschidem în fața dragostei cu toată
ființa, sa dăm un sens morții , muzica trezește în noi un ecou , dă o semnificație existenței
noastre , ne relaxează , ne induce o anumită dispoziție . Induce atitudini și dorințe puternice ,
incită oameni la luptă , determină o fraternitate și declanșează o ură comună , dar poate
accentua diferite tipuri de iubire dintre oameni .

Prin sunete , muzica exprimă experiențele lumii din jurul nostru cât și ale lumii
interioare , ale lumii experiențelor pers onale. Sugerează idei , obiecte , fenomene trezind
puternice sentimente . Melodia asociată fie cu o emoție , fie cu o traumă , fie cu o persoană ,
poate avea un efect de aducere în conștiință a acesteia și de modelare a stării afective de
moment , decât exprimare a mesajului original , prin intonație sau alte particularități specifice .
În libertatea de exprimare a artistului , muzica și dansul tind să energizeze procesul mișcării ,
nu să -l controleze . Corpul este mișcarea , iar sufletul este muzica (Schopenhauer 1869) .

Mintea , corpul și emoțiile aduc în prim -plan atât capac itățile intuitive , imaginative cât
și pe cele logice . Mișcarea ne descrie energia creativă , este o cale de a extinde sentimentele
prin punerea lor într -o formă chinestezică , aducând un dram cu potenț ial pentru
autoconștietizare , întelegere profundă și vind ecare.

Dansul este un mod de exprimare a ritmului vieții din interiorul trupului și sufletului
nostru . Exprimă atât libertatea cât și bucurie și optimism . Dansul reia contactul conștient cu
emoțiile stocate la nivel somatic de -a lungul vieții , emoțiile pu ternice care nu sunt exprimate
în momentul trăirii lor de către ființa umană se păstrează sub forma unor tensiuni musculare la
nivelul acelor părți ale corpului legate simbolic de situația trăită . Există o legătură directă între
emoție și mișcare , iar oric e expresie corporală este o expresie a ceva din interiorul psihicului
persoanei . Prin dans mișcările corpului reflectă starea interioară a persoanei , conflictele
interioare în devenire și probleme in conștientului și conștientului persoanei fiind adresate la
toate nivelele – fizic, emoțional , mental și spiritual .

28

Dansul reprezintă atitudinea estetică a corpului în mișcare prin capacitatea de a
manifesta prin intermediul mișcărilor expresive , ușoare , anumite stări rezultate în urma
relației corp -psihic . Prin intermediul mișcărilor , gesturilor , mimicii transmitem gândurile ,
sentimentele și dispozițiile noastre , redând atât frumusețea interioara , cât și frumusețea
exterioară . Forța exprimării sen timentelor și emoțiilor de o înaltă intensitate de a face tot ceea
ce este nesimnificativ și întâmplător îl reprezintă limbajul muzical .

Muzica și poezia în piesa Casa Bernardei Alba , prezintă probleme universale de
dimensiuni care apar din tensiunea prov ocată între pasiune și represiune la individ și
societate . Muzica este cea care completează și intensifică situațiile .

Melodia de început a spectacolului , interpretată de Fernarda de Utrera , intensifică
starea de doliu și durerea pe care o simt fetele pen tru pierderea tatălui lor . Este puternic
exprimată de cele cinci surori , fete ale Bern ardei întoarse de la biserică . Fiecare personaj în
parte își arată durerea și suferința pierderii tatălui lor prin mișcarea de grup ce simbolizează
corul de bocet al dure rii, al strigătului de dor , al lipsei unei armonii de familie .

Chiar dacă se vorbește puțin despre tatăl acestor fete , respectiv , soțul Bernardei ,
cuvintele la adresa lui nu sunt decât despre un om care era iubit de fete , apreciat ca părinte și
bine văzut de societate .

Al doilea moment coregrafic inclus în acest spectacol este cel în care , personajul
Maria Josefa evadează din cușcă , și vine să -și înfrunte fiica , să-și ceară dreptul la libertate .
Replicile tăioase și cu subînțeles pe care le adresează fete lor sunt ca lovituri de palme , de
trezire la realitate sugerând că Bernarda nu își iubește în deajuns fetele pentru a avea un trai ca
toate celelalte familii . Mișcarea propriu -zisă este o luptă a lor cu ceea ce simt și lupta cu
bunica lor pentru a o închide și a nu auzi ceea ce văd și simt , dar cu care nu se pot înfrunta .
Poate singura care reușește să evadeze și să trăiască ceea ce Maria Josefa rostește cu voce tare
este Adela .

29

Antonio Mairena – interpr etul melodiei alese și propuse în spectacolul de licență , a fost
considerat un cântăreț de excepție , recunoscut ca un a din cele mai importante personalități din
istoria capitalului flamenco în a doua jumătate a secolului XX . A fost admirat p entru că în
perioada sa de glorie cântecele și stilul abordat în onorurile disc intitulat Fată a crestelor , a reușit
să aducă un flamenco în cercurile intelectuale ale vremii și să fie principalul vinovat al
conceptului de Flamencologist , unde în anul 1963 , la Universitatea din Cordoba a fost numit
Doctor Honoris Ca usa, publicând 15 articole pe diverse aspecte ale cântului .

A trăit și simțit pe deplin stilul flamenco , trup și suflet . A inventat concepte ca arta –
gypsy andaluz , rațiune fărăr trup , și se explică în Flamenco -World . "Antonio Mairena" :

„Am.avut.mom ente.de.transă,.ca.momentele .de.extaz,.unde.te.afli.într-o.lume,.să.simți.cu.simțurile

măreția .ta.de.dincolo ..Ca.și.cum.ai.fi.frică.sau.furie,.ești.atârnat .de.fire,.unde.suspendat .de.ceva.ce

știm,.pentru .că.atunci .când.nu.închid .ochii,.îi.deschid .pentru .ca.să.câmt,.atucni .când.mă.trezesc .din

letargie ,.spiritul .meu.este.ca.și.cum.ar.f.fost.captiv .și.dau.frâu.liber.satisfacțiilor .mele.intime.21”

Aceste versuri și această melodie intesifică mai profund starea pe care Maria Josefa o
aduce prin simpla sa prez ență odată cu apariția ei , lucrul ce îl descrie și prin cuvintele și
replicile adresate atât nepoatelor cât și fiicei sale , Bernarda .

Interpreta , Fernanda de Utrera , este considerată o bună cântăreață de solares , ai
secolului XX . este autoarea summitu -lui22 de flamenco în Teatrul de tribut adus de Federico
Garcia Lorca .

Surpr inzător de plăcut este că , Fernanda de Utrera , a fost una din elevele lui Antonio
Mairena , interpretul unei alte melodii incluse în acest spectacol , folosite la unul dintre
momentele coregrafice , incluse în spectacol .

Cel de -al treilea moment de mișcare î n care Martirio , Amelia , Magdalena și La
Poncia , înfășurate în cearșaful alb pe care trebuiau sa -l brodeze , poate semnifica și simboliza
intimitatea pe care nu o au , fiind controlate și ținute sub supraveghere atât de Bernarda și La
Poncia , cât și una de cealaltă . Totodată pot arăta bucuri a de o clipă de seducție prin care se
înfățișează dorința , senzualitatea , frustrarea , momentele dintre un bărbat și o femeie .

21 Flamenco -World. "Antonio Mairena" 22 http://www .elartedevivirelflamenco .com/cantaores91 .html
30

2.3 Maria Josefa – personaj simbol în opera lui Federico Garcia Lorca Maria Josefa
– ”Albul spumei ”

Fișă de Persoanj

Numele : Maria Josefa

Titlul operei : Casa Bernardei Alba

Încadrarea persoanjului (principal , secundar): Personaj secundar deoarece ajuta la
completarea personajelor principale și derularea evenimentelor din firul roșu al poveștii , și
este vital în dezvoltarea și rezolvarea conflictului .

Relațiile cu cele lalte persoanje : Maria Josefa , mama Bernardei , în vârstă de 80 de ani , este
singurul personaj care interacționează cel mai puțin cu celelalte personaje . Exprimă ceea ce
nici una dintre fetele Ber nardei nu are curajul să spună – adevărul . Dorindu -și liberta te, și
totodată iubire , Maria Josefa în nebunia ei de a scăpa de întunericul la care este supusă toată
lumea din casă , devine o povară pentru Bernarda și toată casa .

Elemente de vestime ntație și accesorii : Alb – semnifică puritate , adevăr .

Caracterizar ea personajului .

Este singurul personaj sincer . Personaj ce spune adevărul în față , chiar dacă este oprită de
fiica sa , Bernarda . Maria Josefa este singura care știe ce se va întâmpla cu Adela , că aceasta
va sfârși prin sinucidere . Aceasta nu și -a închei at ciclul aspirațiilor și continuă să își dorească ,
să viseze la împlinirea unei căsătorii pe malul mării .

Pasiuni : Este pasionată de bijuterii .

Dorințe : Să se mărite pe țărmul mării cu un bărbat frumos , vrea să meargă în satul ei . Dorința
de a fi liber ă, de a scăpa din închisoarea în care o ține Bernarda .

31

Temeri : Să rămână sechestrată de fiica sa .

Stări afective fundamentale : Maria Josefa posedă virtuți , cu exceptia nebuniei , care se
manife stă pentru a striga adevărul în față .

Statutul social : De familie bună . Este posesoarea unor lucruri de valoare .

Imaginea despre sine și lume : Conceptul de onoare este înțeles prin a avea o reputație ,
imagine în centrul colflicteleor la Casa Bernarda . Imaginea Mariei Josefa despre lume o
descrie prin spuma mă rii, prin albul părului . Întrunericul în care este lăsată să supraviețiuască
nu-i întunecă deloc gândirea , și atunci când are ocazia să își spună punctul de vedere , îl face
prin metafore . Aduce în discu ție o mielușică , pe copii vecinelor , câmpul , marea , spuma.

Maria Josefa , mama Bernardei , în vârstă de 80 de ani este persoanjul cheie al piesei ,
mesagerul adevărului , simbolul ce prevestește moartea Adelei . Acest lucru îl descoperim la
finalul piesei de teatru , prin faptul că metalul , lucru cu care ea se pre zintă încă de la prima sa
apariție în scenă când scapă din camera unde este ținută sechestrată și la primul contact cu
Bernarda , aceasta își cere lucrurile .

„Maria .Josefa: .Bernarda ,.unde.îmi.este.mantila? .Tot.ce.am.este.al.meu..Nimic .pentru .voi..Nici.inele l
e.mele,.nici.haina .mea.neagră .de.mătase ..Pentru .că.nici.una.dintre .voi.n-
are.să.se.mărite..Nici.una!.Bernarda ,.dă-mi.coralul .de.perle23.”

Since ritatea și firescul acestei bătrâ ne care își cere drep tul la libertate , și de a pleca ”în
satul meu ” sau ”vreau să mă marit pe țărmul mării , cu un bă rbat frumos ”nu sunt simple
replici ci vorbe aduse cu greutate în scenă . Ele captează în primul rând strigătele , durearea pe
care cele patru fete ale Bernardei nu le pot evidenția , rosti. Sunt atât de îndoctrinate de ide ea
că nu au voie să viseze , să spere la o familie și la o viață liberă , încât apariția Mariei Josefa le
deranjează . Acest lucru se observă după atitudinea pe care acestra o adoptă față de bunica lor .

23 Casa Bernardei Alba (1936) , în românește de Cice rone Teodorescu , pag.381
32

”Aici la voi , bărbații fug de femei ” deschide o nouă abordare pe care Federico o aduce
în prim -plan prin această piesă , și anume , aceea că femeile lui sunt chinuite și lipsite de
iubire .

Băbații nu fug , la propriu , doar că su nt alungați de Bernarda , pentru a nu le da voie
fetelor să -i privească , sa-i întâlnească înainte de a se termina doliul . Singura care are dreptul
de a fi vizitată de un bărbat , este Angustias , fata cea mare , din prima căsătorie , motiv de a
stârni ciudă , gelozie, în rândul celorolalte , care nu au dreptul de a vedea bărbați . Bernarda
interzice lui Martirio să se mai întâlnească cu Enrico Humanas , nu doar din cauza doliului ,
principalul motiv fiind acela că ”sângele meu nu se va amesteca , atâta vreme cît mai f ac
umbră pămîntului , cu sâ ngele lui Humanas! ”24.

Fiecare replică pe care Maria Josefa o adresează , fie Bernardei , fie nepoatelor sale ,
sunt cuvinte ce dezvăluie adevărul pe care nu doresc să -l vadă , să-l audă , și nu pentru că nu
vor, ci pentru că nu sunt lăsate . Intervențiile ei sunt vocea adevărului pe care fetele îl simt , îl
văd.

Maria Josefa este unul din personajele secundare din opera Casa Bernardei Alba . Este
mama Bernardei Alba . În ciuda faptului că trăiește captivă și prezintă o demență , exprimă
mari adevăruri . În primul rând Maria Josefa poartă un nume cu simbol: are conotații
religioase . Maria face referire la fecioara Maria și Jose la tată l lui Iisus și soțul Mariei . În plus
Maria însemn ă și stea de mare , ceea ce este semnificativ de men ționat pentru că bătrâ na spune
mereu că vrea să plece pe mare . Pe de altă parte , Jose înseamnă de asemenea ”pur”,
personajul Maria Josefa este pură ș i transparentă , dar trebuie să fie închisă de Bernarda din
cauza fricii de a nu păta reputaț ia familiei datorită pu rtării sale .

Acest persoanj transmite adevă ruri care nu vor a fi admise de fetele Bernardei , dar pe care le
cunosc . Caută libertatea , posibilitatea de a se întoarce în satul ei și să se căsătorească cu un
bărbat frumos la malul marii , ceea ce demonstreaza că nu există răutate î n vorbele sale .

24 Idem, pag.411

33

Bătrâna spune că Bernarda o hraneste cu carne de caine , și putem deduce că ea î n ciuda
deteriorarii fizice și mentale este o femeie foarte exigentă . Inclusiv putem deduce că a nascut –
o pe Bernard a în anii săi de luciditate .

Pozitia socio -economica a bătrâ nei poate fi decr iptată ca fiind înaltă din moment ce se
menționează printe posesiile sale inele , pandantive cu ametist și un coral .

Se menț ioneaz ă și colierul de perle păstrat în cufă rul s ău, ceea ce demonstrează că Maria
Josefa deține obiecte valoroase . Relatia Mariei Josefa cu restul persoanjelor este c ondiționată
în primul rând față de nebunia/ normalitatea acțiunilor sale.

Servitoarea pentru a evita strigă tele bătrânei , îi acoperea gura cu o bugată de sac .
Bernarda se arată rușinată d e mama sa . În loc să fie preocupată de necesităț ile și nebunia ei ,
își ține propria mamă captivă , doar pentru a ascunde acest lucru de societate . Bernarda nu
simte iubire filială pentru mama sa , doar o mare preo cupare ca aceasta sa nu fie vazuta in
public si să evite posibilitatea ca aceasta sa nu spuna adevaruri sau informații din casă . Relaț ia
Marie Josefa cu fiicele Bernardei , nepoatele sale , este mai distantă decât cu propria -i fiică,
pentru nepoate ca ș i pen tru restul casei , bunica aproape că nici nu există , o văd ca pe un caz
pierdut , demnă de a fi ignorată . Referințele la mare (să se căsătorească pe plaja , să poarte
perle) fac parte din imaginea poetica a lui Garcia Lorca .

Construirea personajului , Maria J osefa, s-a dovedit a fi un exercițiu de bun a ugur pe
perioada repetițiilor , acordând o atenție deosebită asupra preocupării mele de a evidenția
capacitățiile și aptitudinile mele dobândite pe parcursul acestor ani de studiu .

Încă de la prima lectură , am întâmpinat mici dificultăți în a contura aces t personaj , în a
descoperi situații asemănătoare cu cele ale personajului pentru a reuși să rezolv datele și
caracterul Mariei Josefa din piesa Casa Bernardei Alba .

Fiind un rol de compoziție , o bătrânică de 80 de ani , prin asumarea datelor despre
persona j de către autor au conturat și au evidențiat capacitatea actorului -student de găsi
rezolvări și răspunsuri la cerințele date de text .
34

Aparițiile personajului Maria Josefa , puține la număr , dar intense și put ernic contu rate
în tabloul cu nouă femei , ce conține tipologii diferite , caractere puternice , au reușit să aducă
în prim plan o lume în tunecată , oprimarea libertății .

Personaj simbol în opera lui Federico , Maria Josefa este pata de culoare pe care o
atribuie autorul în construcția de tipologii a femeilor pe care le prezintă în opera sa . Dacă în
celelalte scrieri , până la apariția lui în literatură , subiectele pieselor se învârteau în jurul
bărbaților , Federico acordă o importanță genului feminin pe care îl prezintă prin forță , prin
limbaj , prin proble matică , prin temele pe care le tratează .

În Casa Bernardei Alba , cel mai semnificativ lucru , este acela că toată acțiunea se
desfășoară în jurul pe rsonajelor feminine . Acțiunea își concentre ază atenția în juru l existenței
bărbatului , dar prezin tă și o pre ocupare de tratare de curaj civic a realității psihologice a
femeii spaniole , mai ales pe linia simbolului și poeziei .

35

Concluzii

Un drum aparte și -a găsit în litera tura veacului , teatrul lui Federico Garcia Lorca .
Pornește de la micile scenete la piese de păpuși , continuând prin comedie și farsă , ca mai
apoi, să scrie drama -lirică, drama -poem și drama -romanță . Criticii au re marcat că prin
substratul drama tic și stabi lirea unui echilibru , gradația acțiunii din piesele lui Garcia Lorca
se face prin salturi , prin momente lirice . Latura romantică a teatrului lui Garcia Lorca este
alimentată prin bogatul folclor spaniol .

Tema principală a acestei piesei este principiul au torității și principiul libertății ,
totodată conflictul dintre realitate (lumea autorităților , convențiile sociale , tradiții) și dorință
(năzuințe , natura , libertatea) , sau natura împotriva tradiției . Represiunea , frustrarea ,
rebeliunea , iubirea , moartea , sunt principalele consecințe din spatele conflictului dintre
individ și socie tate.

Capitolul unu al lucrării de față , prezint ă Viața și opera lui Federico Garci a Lorca .
Personajul Feminin încadrat în creația sa are misiunea de a fi purtăt orul mesajului tr agic,
trasând tipul răzvrătit și militant al noului veac .

Influențat de drama modernistă , folosind versul , reprezentat de teatrul lui Lope de
Vega prin folosirea cântecelor populare , sau pe cel al lui Calderón prin sfâșierea tragică ,
opera dramatică a lui Federico Garcia Lorca se poate împărții în patru categorii: prima
categorie îi revine farselor , cea de -a doua este dedicată comediilor , locul trei îl ocupă
tragediile și sfârșește cu drama .

Reprezentarea vieții spaniole s -a remarcat în literatură odată c u Miguel Cervantes de
Saavedra , Felix Lope de Vega y Carpio , Tirso de Molina , Pedro Calderon de la Barca . În
opera dramatică a lui Federico , procedeul central folosit în stilul său este metafora , pe care o
folosește în detrimentul relaționării opuse ale re alității .

36

Capitolul doi al lucrării prezintă spectacolul Casa Bernardei Al ba. Pentru Federico
Garcia Lorca , piesa de teatru reprezintă iluzia de a putea răspunde la chinuitoarele semne de
întrebare ale epocii . Structura apăsătoare și oprimantă a Spani ei, este întruchipată de Bernarda
prin figura ei imperioasă și nevrotică .

Personajul simbol în opera lui Federico , Maria Josefa este pata de culoare pe care o
atribuie autorul în construcția de tipologii a femeilor pe care le prezintă în opera sa . Dacă în
celelalte scrieri , până la apariția lui în literatură , subiectele pieselor se învârteau în jurul
bărbaților , Federico acordă o importanță genului feminin pe care îl prezintă prin forță , prin
limbaj , prin problematică , prin temele pe care le tratează .

În Casa Bernardei Alba cel mai semnificativ lucru este acela că toate acțiunea s e
desfășoară în jurul personajelor feminine . Acțiunea se învârte în jurul existenței bărbatului ,
dar prezintă și o preocupare de tratare cu curaj civic a realității psihologice a femeii spaniole ,
mai ales pe linia simbolului și poeziei .

37

Bibliografie

1. B. Elvin, Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX , I. De la Caragiale la Brecht ,
Antologare , postfață și Note , Editura pentru toți , Editura Minerva , București , 1973.

2. Edward Gwynne , Teatrul de Federico García Lorca , Editorial Gredos , Madrid , 1983.

3. Federico Garcia Lorca , 4 piese de teatru , Editura ESPIO , 1958.

4. Federico Garcia Lorca , Multum inparvo , Editura Enciclopedică român ă, București , 1974.

5. Guilelermo Diaz -Plaja, Federico Garcia Lorca , Opera lui și influența ei asupra poeziei
spaniole , Editura Univers , București , 1971.

6. Vito Pandolfi , Istoria teatrului universal , Vol.II-IV, Editura Meridiane , București , 1971.

Webografie

http://www.flamencoworld.com

http://www .bookrags .com

http://www .elartedevivirelflamenco .com

http://www .cimec .ro

38