SPECIALIZAREA : ADMINISTRAREA ȘI DEZVOLTAREA AFACERILOR [627302]
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS ” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA : ADMINISTRAREA ȘI DEZVOLTAREA AFACERILOR
ÎN TURISM
Turismul cultural în județul Sibiu
Coordonator științific,
Lect. Univ. Dr. Șorcaru Iulian
Masterand: [anonimizat]
2018
2
Cuprins
Capitolul 1. Cadrul teoretic și metologic ………………………….. ………………………….. ………………… 3
1.1. Concepte în eco nomia turismului / serviciilor ………………………….. ………………………… 3
1.2. Aspecte metodologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
Capitolul 2. Județul Sibiu – repere geografice, administrative și e conomice generale …………… 8
2.1. Poziție geografică și accesibilitate ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
2.2. Cadrul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.3. Cadrul administrativ – economic ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
Capitolul 3. Potențialul turistic cultural ………………………….. ………………………….. ………………… 20
3.1. Obiective turi stice istorice ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
3.1.1 . Urme de așezări și culturi din paleolitic ………………………….. ………………………….. … 20
3.1.2 . Vestigii ale unor așezări ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
3.1.3 . Cetăți medievale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
3.1.3.1 . Cetate medievală ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
3.1.3.2 . Biserici întărite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
3.1.3.3 . Locuri de bătălii însemnate pentru istorie ………………………….. ……………………….. 25
3.2. Obiective turistice arhitectonice, artistice și de cult religios ………………………….. ………. 27
3.2.1 . Biserici, mănăstiri, moschei, sinagogi ………………………….. ………………………….. …… 27
3.2.2. Edificii civile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 30
3.2.3. Muzee, expozitii si case memoriale ………………………….. ………………………….. ……… 31
3.2.4 . Muzee cu profil de artă și arhitectură populară ………………………….. …………………… 32
3.2.5. Constru ctii din lemn ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
3.3. Obiective turistice cu caracter etno -folcloric ………………………….. ………………………….. .. 36
3.4. Obiective cu caracter economic ………………………….. ………………………….. …………………. 36
Capitolul 4. Infr astructura specific turistică relevantă pentru turismul cultural și circulația
turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
4.1. Unitățile de cazare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
4.2. Uni tățile de alimentație publică ………………………….. ………………………….. …………………. 44
4.3. Indicatorii circulației turistice ………………………….. ………………………….. ……………………. 48
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 53
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 55
3
Capitolul 1. Cadrul teoretic și metologic
1.1. Concepte în economia turismului / serviciilor
Turismul se referă la activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și
sejurur ilor, în locuri situate în afara reședintei pentru o periodă consecutivă ce nu depășește un
an cu scop de plăcere, pentru afaceri sau alte motive.
Această definiție largă acoperă călătoriile între diferite țări dar și în interiorul acestora
dar include, de asemenea, activitățile vizitatorilor de o zi (excursioniști), în zona vizitată, cel
puțin 24 de ore (turiști).
Conform accepțiunii prezentate, pot fi identificate următoarele forme principale ale
turismului:
• turismul intern – rezidenții unei țări călătore sc doar în interiorul acesteia;
• turismul receptor – non-rezidenții care călătresc în țara dată;
• turismul emițător – rezidenții țării date care călătoresc în alte țări.
Prin asociere, aceste trei forme de bază dau naștere altor categorii ale turismului, ș i
anume:
• turismul interior – format prin combinarea turismul intern și receptor;
• turismul național – alcătuit din asocierea turismuui intern și turismul emițător;
• turismul național – constituit din turismul receptor și turismul emițător.1
Activitatea de tu rism a luat amploare în a doua jumătate a secolului XX datorită
dezvoltării celorlalte ramuri economice. Astfel, dezvoltarea muncii și a producției a determinat
creșterea veniturilor și, implicit, a puterii de cumpărare, care corelate cu creșterea bugetulu i de
timp liber, prin reducerea săptămânii și a zilei de lucru, au creat mediu favorabil pentru
desfășurarea actului turistic. Din punct de vedere econo mic, dezvoltarea turismului se referă la
creșterea game i de servicii și bunuri de consum, cerere care st imulează sectoarele producătoare
și prestatoare de servicii, antrenând o creștere a activităților economice și a consumului.
În turism se disting două categorii de relații: relații materiale, care apar atunci când
turiștii recurg la anumite servicii plătit e, și relații imateriale (intangibile), rezultate din contactul
1 Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului , Edit. Eurostampa, Timișoara, 2008
4
cu populația locală, cu civilizația, cultura, tradițiile, instituțiile publice etc. din țara vizitată.2
Pornind de la aceste argument e, turismul trebuie să fie definit în strânsă legătură cu r elațiile
complexe ce se creează între turist și zona de destinație (țară, regiune, localitate etc) precum și
între turist și dimensiuni le vieții cultural e, sociale, politice, economice .
Legătura dintre turism și cultură poate fi exprimată în diferite felur i: turismul este o
funcție, o manifestare a culturii, ceea ce înseamnă că nu putem înțelege turismul contemporan
fără a fi conștienți de ceea ce se petrece în cultura contemporană; turismul este un element
permanent de cultură sau, altfel spus, o cultură c ontemporană poate fi înțeleasă numai dacă este
cunoscută prin i ntermediul acțiunilor turistice. Practic, turismul se transpune într -un act de
cunoaștere, de cultură, deoarece turistul acumulează, în timpul deplasărilor sale dintr -un loc în
altul, o aprecia bilă cantitate de cunoștințe din cele mai variate domenii.3
Geografic, se constată îmbinarea a trei elemente:
• deplasarea în scop tur istic (componenta dinamică);
• concentrarea în zonele de destinație, cu deplasări de mică anvergură în orizontul
local (compo nenta statică);
• modificarea peisajului geografic ca urmare a activităților turistice, prin dotările
turistice cu caracter infrastructural.
Putem deci concluziona că, turismul este un fenomen social economic care se manifestă
sub forma unei circulații de ma să cu caracter continuu, repetat sau periodic, la diferite intervale
de timp, din zona de proveniență către cea de destinație turistică. Treptat, pentru a definii
întreaga complexitate a fenomenului turistic, s -a definitivat o terminologie specifică.
În concluzie , turism ul este un fenomen social -economic definitoriu pentru societatea
umană actuală, în continuă creștere, care satisface nevoia umană de cunoaștere, de recreere și
recuperare fizico -psihică în condițiile unei civilizații solicitante, dar cu pos ibilități materiale
superioare pentru majoritatea populației. Prin relațiile generate de satisfacerea nevoilor de
consum ale călătorilor, turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate,
constituindu -se, așa cum apreciază unii au tori, înt r-o ramură a economiei naționale, care prin
specificul ei se integrează în sfera sectorului terțiar. Însă, turismul cuprinde în sfera sa de acțiune
2 Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului , Edit. Expert, București , 2001
3 Istrate, I., Turismul – Un fenomen în mișcare , edit. Sport – Turism, București, 1997
5
o serie de activități de natura serviciilor și anume: furnizarea de informații, comercializarea de
vacanțe, efectuarea unor prestații de transport, cazare, tratament, agrement etc.
Turist ul este orice persoană care se deplasează în afara reședinței sale pentru un interval
de timp nedefinit, cu motivul principal al destinder ii și refacerii fizico -psihice.
Experți i Ligii Națiunilor consideră turist orice persoană care călătorește timp de 24 de
ore sau mai multe într -o țară care nu este țara domiciliului său stabil. Uniunea Internațională a
Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT) arată că – orice persoană care vizit ează un loc, altul
decât acela de reședință, pentru orice altfel de motiv, altul decât acela de a exercita o activitate
remunerată și efectuând un sejur de cel puțin o noapte (sau de 24 ore) poate fi considerat ca
turist național; iar orice persoană care s e deplasează într -o altă țară decât aceea în care își are
reședința obișnuită, pentru orice alt scop, altul decât acela de a exercita o profesiune remunerată
în țara în care pleacă este turist internațional. Literatura de specialitate mondială cunoaște o
bogată nuanțare a noțiunii de turist: excursionist, vizitator sau călător. De reținut este faptul că,
Conferința ONU pentru călătorii internaționale face distincție între turiști (vizitatori temporari
care stau într -o țară cel puțin 24 de ore) și excursioni ști (vizitatori temporari care stau într -o țară
mai puțin de 24 de ore).
Patrimoniu turistic reprezintă oferta efectivă a unui teritoriu însumând elementele de
potențial turistic cu structurile de primire și de infrastructură specifice. Totodată putem incl ude
în sfera patrimoniului turistic și factorii generali ai existenței umane: ospitalitatea, obiceiurile,
varietatea și calitatea serviciilor prestate pentru buna desfășurare a activităților turistice.
În viziunea Organizației Mondiale a Turismului și a al tor organisme de profil din cadrul
Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul
componentelor naturale, cultural istorice și socio -economice care exprimă posibilități de
valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie
premise pentru dezvoltarea activităților de turism. În paralel cu potențialul turistic circulă
termenul de fond turistic defin it de către C. Zwizewski ca: totalitatea resurselor naturale, socio –
cultural e și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu.
Baza tehnico –materială turistică sau infrastructura turistică reprezintă totalitatea
dotărilor tehnice și edilitare necesare asigurării serviciilor reclamate d e buna desfășurare a
actului turistic. În cadrul bazei tehnico -materiale se includ: structurile de primire – capacitățile
de cazare și alimentație publică, structurile de agrement, structurile de tratament (în cazul
6
turismului balnear), precum și rețeaua d e servicii aferente turismului (transporturi turistice,
servicii speciale). Unii autori includ în cadrul bazei tehnico -materiale și elemente ale
infrastructurii generale: căile de comunicație, rețelele de energie electrică și termică, apă
potabilă, canaliz are, serviciile poștale, bancare, medico -sanitare etc.
Fluxul turistic sau circulația turistică este dat de mișcarea în teritoriu a vizitatorilor
dinspre ariile de proveniență spre cele receptoare. Această mișcare în teritoriu (componentă
dinamică) este de terminată de factorul uman, fiind nuanțată de către: volumul de participanți,
posibilitățile materiale sau opțiunile psihologice ale acestora. Aceste însușiri creionează
particularitățile generale ale fluxului turistic, respectiv: direcția, ritmul și inten sitatea.
Produsul turistic însumează totalitatea bunurilor și serviciilor indispensabile bunei
desfășurări a activităților turistice. Produsul turistic își găsește un corespondent financiar, prețul
acestui produs fiind dat de pachetul de servicii oferite s pre consum în desfășurarea actului
turistic. Produsele turistice se diferențiază prin originalitate și specificitate, acest fapt atrăgând
după sine o dezvoltare a unei clientele specifice.
Piața turistică reprezintă aria de interferență a ofertei turistice cu cererea, respectiv, a
produsului turistic cu consumatorii săi. Ea se suprapune, în general, zonelor receptoare, dar nu
lipsește nici în zonele de tranzit sau chiar în zonele emițătoare (îndeosebi în mediul urban).
Componentele de ba ză ale pieței turist ice sunt:
• oferta turistică – exprimată în acest caz prin produsul turistic, ce include atât
fondul turistic cât și serviciile turistice (transport, cazare, agrement etc);
• cererea turistică – ce include un volum potențial de turiști modelat de o largă
varietate de factori de ordin demografic, socio -economic, psihologic
(motivațional) etc.4
1.2. Aspecte metodologice
Prin tema aleasă – Turismul cultural din Județul Sibiu – mi-am propus sa descriu
povestea acestei zone încărcate de istorie care păstrează și astăz i multe urme ale cetăților
medievale, bis erici fortificate, ș.a.m.d..
4 Cocean, P., Geografia Turismului , Edit. Focul Viu, Cluj Napoca, 1999
7
Municipiul Sibiul a fost o adevarată capitală culturală și turistică europeană în anul 2007,
atrăgând turiștii prin farmecul să u me dieval, prin minunatele frumuseți din î mprejurimi, prin
tradiț iile locale și prin fermecă torul decor natural. Orașul Sibiu este considerat ca fiind unul
dintre cele mai frumoase și bine conservate orașe istorice din România ș i Europa, cu un
patrimoniu arhitectural care se întinde pe 80 de hectare. Cetatea med ievală a Sibiului, rămasă
intactă după două raăzboaie mondiale și neatinsă de regimul comunist, păstrează încă spiritul ș i
atmosfera secolelor de mult apuse.
Statutul de Capitală Culturală Europeană a schimbat Sibiul față de cum era în anii
trecuți, și l -a schimbat în bine. Sibiul așteaptă turiștii să -i descopere muzica, d ansul, teatrul,
artele vizuale ș i toate cel elalte evenimente care au avut și vor avea loc într -un oraș ce va rămâne
în viziunea multora o capitala curturală europeană .
Lucrarea de fata e ste stru cturată pe 4 capitole care prezintă detaliat potenț ialul turistic
cultural al Sib iului.
Capitolul 1 cuprinde c âteva delimitări conceptuale pentru turist, turism, potențial
turistic, circulație turistică, infrastructură turistică, ș.a.m.d..
Capitol ul 2 descrie poziția georgrafică a județului Sibiu și accesibilitatea rutieră,
feroviară și aeriană a acestuia la nivel național și internaționale , descrie, de asemenea, cadrul
natural ș i administrativ -economic al județ ului Sibiu. În cadrul acestui capito l sunt prezentate și
infrastructura generală de transport a judetului precum si elementele definitorii/majore ale
cadrului n atural .
Al treilea capitol prezintă potențialul turistic cultural al acestei regiuni împărțit pe
categorii dar și localizarea, vechi mea și valorificarea turistică a principalelor obiective turistice
de interes național și internațional.
Capitolul 4 analizează indicatorii circulației turistice, înnoptă ri, sosi ri și durata medie a
sejurului.
8
Capitolul 2. Județul Sibiu – repere geografi ce, administrative și economice
generale
2.1. Poziție geografică și accesibilitate
Județul Sibiu este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la
nord de Carpații Meridionali , în România . Reședința județului este municipiul Sibiu .5
Județul Sibiu face parte din Regiunea Centru alături de județele Alba, Brașov, Covasna,
Harghita și Mureș. Situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munții
Făgărașului, Cibinului și Lotrului, l a o distanță de 273 km de București, capitala țării, se
încadrează între următoarele coordonate:
• între 45028’ și 46017’ latitudine nordică, localitățile extreme fiind satul Prod,
comuna Hoghilag, în nord și satul Paltin, comuna Boița, în sud;
• între 23035’ și 24057’ longitudine estică, la extreme situându -se comuna Jina în
vest și satul Țeline, comuna Brădeni, în est.
Încadrându -se între județele de mărime mijlocie, județul Sibiu ocupă o parte a Podișului
Transilvaniei cu o suprafață de 5 .433 km ², ceea ce re prezintă 2,3 % din teritoriul țării, clasându –
se pe locul 24 din acest punct de vedere, și 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru.
Județul Sibiu se învecinează la est cu județul Brașov , la vest și sud-vest cu Alba , la sud –
est cu Argeș , la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș . Acest județ se întinde pe 5.432 km2,
ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țării și cu o populație totală de aproximativ
424.000 de locuitori.6
5 ***https://www.wikipedia.org/
6 Strategia de dezvoltare a Județului Sibiu pentru perioada 2012 -2020, disponibil la http://www.cjsibiu.ro , accesat
la data de 15.12.2017
9
Fig. 2.1. Coordonatele geogr afice ale Județului Sibiu
Sursă: http://www.creeaza.com/
Din punct de vedere al accesibilității rutiere , distanțele dintre Municipiul Sibiu și orașele
vecine de importanță națională sunt:
• 173 km până la Cluj Napo ca;
• 77 km – Alba Iulia;
• 115 km – Târgu Mureș;
• 80 km – Râmnicu Vâlcea;
• 146 km până la Brașov;
• 278 km – București.7
Județul Sibiu beneficiază de o poziție favorabilă, dispunând de o rețea de drumuri
publice bine reprezentată, conferind o deschidere internă ș i internațională. Principalele căi
rutiere internaționale care străbat județul Sibiu și care facilitează accesul din și înspre acesta la
nivel național și internațional sunt:
7 ***Distanțele au fost calculate cu ajutorul site -ului https://distanta.ro.
10
• Drumul european E 68 Frontiera Nădlac -Arad -Deva -Sebeș -Sibiu -Brașov
• Drumul europea n E 81 Frontiera Giurgiu -București -Pitești -Sibiu -Cluj Napoca –
Satu Mare -Frontiera Halmeu
• Coridorul IV Pan -European Frontiera Nădlac -Arad -Deva -Sebeș -Sibiu -Brașov –
Ploiești -București -Slobozia – Constanța.
Din punct de vedere al transportului feroviar, județul Sibiu deține câteva noduri de cale
ferată cum ar fi: Sibiu, Copșa Mică și Podul Olt. Prin aceste noduri de cale ferată se realizează
legături atât cu toată țara cât și cu Europa Centrală și de Vest.
Teritoriul județului este deservit, în prezent, de:
• magi strala 200: Brașov – Podu Olt – Sibiu – Vântu de Jos – Deva – Arad – Curtici
• sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vântu de Jos
• magistrala 300: București – Predeal – Brașov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea –
Episcopia Bihor
• cale ferată dublă electrificată pe s ectorul Sighișoara – Mediaș – Blaj – Coridorul
IV Trans -European
Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul național DN1 la o distanță de 3 km de
Municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigură l egături directe cu capitala Româ niei,
Municipiul București , prin curse interne, precum și legături internaționale cu Ge rmania
(Mûnchen), Italia Austria , Turcia și Spania .8
Un număr de 6 companii aeriene operează zboruri zilnice de pe Aeroportul Internațional
Sibiu: Blue Air, Austrian Airlines, Lufthansa, TAROM, W izzair și Air Bucharest.
Interesul pasagerilor pentru rutele operate de pe Aeroportul Internațional Sibiu se
reflectă în numărul total de pasageri înregistrați . Anul 2017 a adus pasagerul cu numărul
500.000 care a utilizat serviciile Aeroportului Internați onal Sibiu pe parcursul unui an, această
cifră fiind înregistrată pentru prima dată de la deschiderea aeroportului traficului aerian de
pasageri.
Încă de la începutul anului 2017 au fost înregistrate constant creșteri de peste 50%
comparativ cu anul 2016. Astfel, în primul semestru al anului 2017, traficul de pasageri pe
8 Profilul județului Sibiu – Oportunități de dezvoltare și afaceri , disponibil la http://regio -adrcentru.ro/ , accesat la
data de 17/12/2017
11
Aeroportul Internațional Sibiu a indicat o creștere de 55,24% față de aceeași perioadă a anului
2016.
După cum se poate vedea în figura 1.2, numărul de pasageri pe Aeroportul din Sibiu es te
în continua creștere începând cu anul 2011 iar în anul 2017, Aeroportul din Sibiu a înregistrat
un număr total de 533.306 pasageri, cu 3 7% mai mult comparativ cu anul anterior când au fost
înregistrați un număr total de 390.417 pasageri.
Fig. 2.2. Evo luția numărului total de pasageri în trafic pe Aeroportul din Sibiu
Sursă: https://www.sibiuairport.ro
Numărul total de pasageri este alcătuit din numărul de pasageri îmbarcați / debarcați și
numărul de pasageri în trans zit. Anul 2017 a înregistrat un număr de 32.624 de pasageri în
tranzit , cu 33% mai mulți comparative cu anul 2016 când s -au înregistrat doar 24.352 de
pasageri, rezultând astfel un număr de 50 3.906 pasageri îmbarcați/debarcați pe Aeroportul din
Sibiu. Conform figurii 1.3, numărul acesto ra s-a majorat cu 38% *(137.841 persoane) față de
anul anterior de la 366.065 la 503.906 persoane.
12
Fig. 2.3. Evoluția numărului de pasageri îmbarcați -debarcați pe Aeroportul din Sibiu
Sursă: https://www.sibiuairport.ro
Analizând figura 1.4. observă m că ș i numărul de mișcări de aeronave înregistrate la
Aeroportul Internațional Sibiu a cunoscut o creștere de 44,4%, ajungând la un număr total de
7.714 mișcări, față de 5.342 mișcări înregistrate în anul 2016.
Fig. 1. 4. Evoluția mișcărilor de aeronave comerciale pe Aeroportul din Sibiu
Sursă: https://www.sibiuairport.ro
13
Evoluția pozitivă a traficului aerian la Aeroportul Internațional Sibiu contribuie la
dezvoltarea locală și regională, având impact direct asupra mediului de afaceri, precum și a
turismului din zonă, stimulând totodată creșterea economică atât la nivelul orașului Sibiu, cât și
în regiunile deservite.
În prezent, Aeroportul Internațional Sibiu oferă pasagerilor posibilitatea de a zbura direct
spre destinații din Europa, precum și indir ect în toată lumea prin hub -urile internaționale
München și Viena. Astfel, de pe Aeroportul Internațional Sibiu puteți zbura direct către orașe
din Italia – Milano, Spania – Madrid, Germania – Dortmund, Memmingen, München, Nürnberg
și Stuttgart, Austria – Viena, Marea Britanie – Londra, dar și către Turcia – Antalya, prin cursa
charter operată în sezonul de vară.
Începând cu luna iunie 2018, aeroportul din Sibiu va oferi noi oportunități de călătorie,
prin operarea directă a 4 rute noi spre: Copenhaga – Danemarca; Basel – Elveția ; Paris Beauvais
– Franța ; Frankfurt Hahn – Germania.
Astfel, rețeaua de rute oferită de aeroportul sibian se va extinde în acest an la 14 destinații
din 9 țări, asigurând astfel conexiunea Sibiului cu importante orașe din Europa.
Totodată, frecvențele pe patru rute populare vor crește astfel: Londra va fi operată zilnic,
Memmingen va crește de la 2 la 5 frecvențe pe săptămână, Dortmund de la 3 la 5 pe săptămână
și Nürnberg de la 3 la 4 frecvențe pe săptămână.
Tab. 1.1. Programul de zboruri de pe Aeroportul Internațional din Sibiu în luna iu nie 2018
Destinație Frecvență Compania aeriană Tarif9
Dortmund luni, miercuri, vineri Wizz Air 279 lei
Londra luni, miercuri, joi, vineri,
duminică Wizz Air 368 lei
Madrid marți și sâmbătă Wizz Air 482 lei
Memmingen joi și duminică Wizz Air 185 lei
Milano marți și sâmbătă Wizz Air 821 lei
Munchen luni-duminică Lufthansa și Tarom 550 lei
Nurnberg luni, miercuri, vineri Wizz Air 202 lei
Stuttgart luni, miercuri, vineri,
sâmbătă, duminică Blue Air 348 lei
Viena luni-duminică Australian Airlines 900 lei
9 ***Tarifele sunt pentru zboruri din luna iunie 2018 conform www.skyscanner.ro .
14
Destinație Frecvență Compania aeriană Tarif10
Bruxelles marți și sâmbătă Wizz Air 138 lei
Antalya joi Tarom 870 lei
Copenhaga luni, miercuri, vineri Wizz Air 162 lei
Basel joi și duminică Wizz Air 167 lei
Paris Beauvais luni, miercuri, vineri Wizz Air 720 lei
Frankfurt Hahn luni și vineri Wizz Air 279 lei
Sursă: www.sibiuairport.ro
2.2. Cadrul natural
Relieful județului coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30% din
suprafața județu lui, reprezentată de Munții Făgărașului unde se înt âlnesc înălțimi ce depășesc
2.500 m (vârful Negoiu – 2.535 m – a doua altitudine maximă din România, Vârful Buteanu –
2.508 m altitudine), munții Cibinului și ai Lotrului cu suprafețe plan e ușor vălurite chiar la
altitudini de peste 2.200 m (Masivul Cindrelului și Șteflești), cu ridicat potențial turistic și de
dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50% din suprafața județului
zona de podiș (Podișurile Hârtibaciul ui, Secașelor și Târnavelor) cu relief deluros cu înălțimi
ale dealurilor între 490m și 749m.
Între zona montană și cea de podiș trecerea se face printr -o zonă depresionară de contact
(Depresiunea Făgărașului sau Țara Oltului , Sibiului, Săliștei și Apoldu lui sau Secașului ) care se
desfășoară aproape continuu între cele două trepte de relief și ocupă aproximativ 20% din
suprafața județului, propice culturilor agricole.11
10 *** Tarifele sunt pentru zboruri din luna iunie 2018 conform www.skyscanner.ro .
11 Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010 -2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului
pentru perioada 2014 -2020 , disponibil la http://www.cjsibiu.ro , accesat la data de 28.02.2018
15
Fig. 2.2 . Unitățile fizico -geografice ale Județului Sibiu
Sursă: http://pe -harta.ro
Munți i Lotrului sunt o grupă muntoasă a Munților Sureanu – Parâng – Lotrului,
aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Steflești,
având 2.242m. Pătrunzând în teritoriul adm inistrativ al județului Sibiu, dinspre sud –vest, cu
extremitatea lor nordică, Munții Lotrului sunt mărginiți, în est, de proeminentul Defileu al
Oltului, la sud de Valea Lotrului, la nord de Valea Sadului, la Vest de pârâiele Pravat – afluent
al Lotrului, și Salanele tributar Frumoasei.12
Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos cu o lungime de 70 km și o lățime de
70km. Aceștia fac parte din Carpații Meridionali, și dețin cele mai înalte vărfuri muntoase din
România , vârful Moldoveanu 2.544 de metri si Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de
12 ***http://www.turismland.ro
16
metri .13 Munții Făgărașului dețin cel mai mare număr de trasee turistice marcate din România –
26.
Munții Cindrel, numiți uneori Munții Cândrel, sunt mărginiți de Valea Sebeșului și Valea
Frumoasei la Vest și sud -vest și de Valea Sadului în sud -est.
Munții Cindrel au un relief glaciar reprezentat prin circuri glaciare, care adăpostesc tăuri
glaciare. În porțiunea centrală vârfurile acestor munți au altitudini peste 2 000 m, cel mai înalt
fiind vârful cu nume omonim munților, Vârful Cindrel, cu o altitudine de 2 244 m. În rest
altitudinile coboară spre 1 700 m.14
Munții Cindrel dețin cea mai veche și mai înaltă stațiune turistică montană din România,
respectiv Păltiniș la altitudinea de 1450m. Stațiunea se află la apr oximativ 4 ore de mers de
Vârful Cindrel. În stațiune există zone schiabile dotate du mijloace de transport pe cablu,
numeroase cabane, pensiuni, hoteluri și variate mijloace de agreement.15
Defileul Oltului , cel mai variat defileu din România, dar si cel m ai lung având puțin
peste 47 km lungime din care doar 12 km din jumătatea nordică se află pe teritoriul județului
Sibiu . Renumit pentru pitorescul său, Râul Olt desparte Munții Cindrel și Lotru de Făgăraș, și
este o zonă de mare valoare turistică prin priv eliștile naturale pe care le oferă.16
Situată la altitudinea de 1234m, cascada Bâlea este cea mai spectaculoasă și mare cădere
de apa în trepte din lanțul Carpaților românești, cu o cădere de 60 m. Zona Bâlea este străbătută
de râul Bâlea ce formeazâ o pit oreascâ cascad ă. Iarna, datorită stratului gros de zăpadă, de la
cascada Bâlea (1234 m altitudine) la lacul Bâlea (2034 m altitudine) se poate ajunge doar cu
telecabina.17
Lacul Bâlea este cel mai mare lac glaciar al Masivului Făgăraș și este format într -un circ
glaciar . Acesta este situat la o altitudine de 2040 m și are o lungime de 360m, suprafața de
46.508 m2 și adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în
jurul lacului au fost declarate rezervație științifică.18
13 *** http://muntii -fagaras.ro/
14 *** https://www.academia.edu
15 *** http://www.sibiu -turism.ro
16 *** http://www.ramnicuvalceaweek.ro
17 *** http://www.turism4you.ro/
18 *** http://www.descopera.org
17
Fig. 2.3 . Defileul Oltului Fig. 2. 4. Cascada Bâlea
Sursă: https://www.romaniaforyou.com Sursă : http://turistuhai -hui.blogspot.ro
2.3. Cadrul administrativ – economic
Cu o populație totală de aproximativ 424.000 de locuitori19, județul Sibiu este împărțit
astfel:
• două municipii:
➢ Sibiu – este reședința de județ, aproximativ 154.000 locuitor i;
➢ Medias – aproximativ 52.000 locuitori;,
• 9 orase:
➢ Avrig – aprox. 14200 locuitori;
➢ Agnita – aprox. 10800 locuitori;
➢ Cisnădie – aprox. 15600 locuitori;
➢ Dumbrăveni – aprox. 8400 locuitori;
19 *** Ultima estimare oficială din anul 2016.
18
➢ Ocna Sibiului – aprox. 4100 locuitori;
➢ Miercurea Sibiului – aprox. 4 000 locuitori;
➢ Săliște – aprox. 5700 locuitori;
➢ Tălmaciu – aprox. 8800 locuitori;
➢ Copșa Mica – aprox. 5300 locuitori;
• 53 de comune.
Populația județului la recensământul din 2012 era de 423.724 locuitori , dintre care:
204.977 bărbați (48,6%) și 216.747 feme i (51,4%), cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km ².
Din punct de vedere economic, economia și piața muncii sibiene pare a fi monopolizată
de Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA . Romgaz nu este o companie
importantă doar pentru județul Sibiu ci are o importanță națională fiind cel mai mare producător
și principalul furnizor de gaze naturale din România, principalul acționar fiind chiar statul român
cu o participație de 70%. Compania face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi
zăcăm inte gazifere, producere gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul
companiei, depozitează suberan gaze naurale, efectuează intervenții, reparații capitale și operații
speciale la sonde și asigură servicii profesioniste de transport tehnologic . În anul 2013, Romgaz
și-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind
astfel producător și furnizor de energie electrică.20
Aceasta a avut în anul 2017 o cifră de afaceri de 4.585,2 milioane de lei cu 34, 4% mai
mult față de anul 2016 când a înregistrat 3.411,9 milioane lei . Conform – Raportul
administratorilor 2017 – redactat de Romgaz SA, și profitul net al firmei a înregistrat creșteri
semnificative de 71,5% de la 1024,6 milioane lei în anul 2016 la 2.158 ,8 milioane de lei în anul
2017.
Aceste creșteri sunt datorate, în general, condițiilor metereologice și, în special, creșterii
cererii în segmentul producerii energiei electrice.
Spre deosebire de cifra de afaceri și de profitul brut , numărul angajaților a scăzut cu
0,8% de la 6.246 de angajați în anul 2016 la 6.198 .
20 *** https://www.romgaz.ro/
19
Poziția economică și financiară a companiei este caracterizată prin stabilirea profitului
și lichiditate. Astfel, Romgaz se numără printre companiile deținute de stat care au îndeplinit
cond ițiile de creștere economic ă devenind uan dintre cele mai mari companii din România.21
Compania nemțească Marquart cu o vechime de 90 de ani pe piață internațională a
comutatoarelor și sistemelor de comandă electromecanice și electonice și -a creat un punct de
lucru și la Sibiu în anul 2005. În doar câțiva ani această fabrică a devenit prea mică pentru
volumul mare de comenzi iar în anul 2013 a fost finalizată noua fabrică pentru cei 1100 de
angajați din producție cât și din domeniile suport. În luna ianuarie 2018 fabrica de la Sibiu
număra 2.595 de angajați ocupând locul 4 într -un top al celor mai mari angajatori realizat de
compania de marketing Smarters. Conform unui top al cifrelor de afaceri realizate în anul 2017,
Marquardt Sibiu ocupă locul 3 cu 1.400 m ilioane lei după Romgaz și Transgaz. Despre firma
mamă putem spune că are birouri deschise 19 locații și numără în total peste 10.000 angajați și
că în anul 2017 a realizat o cifră de afaceri de 1.200 milioane euro.22
Pentru Marquardt, locația din Sibiu rep rezintă și un centru de cercetare și dezvoltare.
Cea mai mare parte din produsele fabricate la Sibiu, precum și serviciile oferite, sunt utilizate
în industria auto din întreaga lume.23
21 Societatea Națională de Gaze Naturale ̋ROMGA Z̏ SA – Raportul administratorilor 2017 , disponibil la
https://www.romgaz.ro/sites/default/files/Rezultate -financiare -An-2017.pdf , accesat la da ta de 05.05.2018
22 *** https://www.oradesibiu.ro
23 *** https://ro.marquardt.com
20
Capitolul 3. Potențialul turistic cultural
În viziunea Org anizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din cadrul
Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul
componentelor naturale, cultural istorice și socio -economice care exprimă posibilități de
valor ificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie
premise pentru dezvoltarea activităților de turism. În paralel cu potențialul turistic circulă
termenul de fond turistic definit de către C. Zwizewski ca: totalita tea resurselor naturale, socio –
culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui
teritoriu.24 Potențialul turistic al unei zone poate fi:
• potențial turistic latent – elementele există dar foarte puțin cunoscute și
exploatate;
• potențial turistic natural – elemente naturale care sunt incluse în cadrul
activităților turistice;
• potențial turistic antropic – elemente datorate activității omului: vestigii
arheologice, etnografie, economie, monumente istorice cu valoare turistică;
• potențial turistic cunoscut – elemente populare, exploatate pentru organizarea de
activități turistice.25
3.1. Obiective turistice istorice
3.1.1. Urme de a șezări și culturi din paleolitic
Singurele d escoperiri arheologice care atestă că județul Sibiu a fost locuit î n
paleolitic sunt săpăturile de la Racovița unde s -a descoperit un topor de silex aparținând culturii
de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite
cu ocazia săpaturilor arheologic e ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei
(neolitic, epoca bronzului, epoca fierului).26
24 Cocean, P., Geografia Turismului , Edit. Focul Viu, Cluj Napoca, 1999
25 Ielenicz, M., Comănescu, L., Potențialul turistic al României , disponibil la http://old.unibuc.ro/prof/docs/.pdf ,
accesat la data de 05.05.2018
26 ***http://www.newpartsblog.ro/istorie/incursiune -in-paleoliticul -inferior.html
21
Fig. 3.1. Topor de silex
Sursă: http://clasate.cimec.ro
3.1.2. Vestigii ale unor așeză ri
Cetatea dacică de la Tilișca , împreună cu așezarea afere ntă, se află pe dealul Cățânaș
și a fost descoperită în anul 1957 . Cea mai veche locuire a dealului Cățănaș, a fost documentată
arheologic în prima vârstă a fierului, civilizația Hallstatt, în secolele XII -VII î. Hr. Atunci a fost
ridicat și primul sistem de fortificare, constând din valul exterior al cetății. După o întrerupere
de câteva secole, cetatea va fi di n nou locuită de daci, începând cu secolul al III -lea î.Hr. Din
secolul I î.Hr., sistemul de apărare fortificat moștenit, de la cetatea hallstattiană, a fost refăcut și
amplificat, prin consolidarea și înălțarea bordurii platoului superior. A mai fost amen ajată o altă
intrare "în clește", pe latura nord -vestică.A fost construit și turnul locuință și amenajate zeci de
terase, în principal pentru apărare, dar și pentru locuire. Cetatea devine astfel un centru fortificat
al statului dac, cu o activitate meșteș ugărească remarcabilă.27
În anul 2007 Cetatea dacică de la Tilișca a fost introdusă în circuitul turistic național. S-
a stabilit traseul, s -au pus indicatoare, dar și câteva pancarte cu descrierea obiectivului și astfel
numărul turiștilor în localitatea Til iștea au crescut.
Turiștii au obțiuni variate pentru cazare. Aceștia pot alege o camera de hotel din orașul
Săliște, comuna Tilișca situându -se la doar 5 km distanță de acesta , sau în comună la pensiuni,
vile sau chiar în casele țăranilor pentru a simți ae rul rustic al locului și pentru a economisi ceva
din bugetul aferent cazării.
27 *** http://adevaruldespredaci.ro
22
Fig. 3.2. Cetatea dacică de la Tilișca
Sursă: http://www.hoinariromani.ro
Cast rul roman Caput Stenarum (Castrul de la Capătul Strâmtorilor) se află la 500 m
est de vatra satului localității Boița , județul Sibiu , Transilvania , punctul „în Rude”, după vechea
„țiglărie”, pe un teren ușor ridicat. Pe teritoriul castrului s -a descoperit o cărămidă cu inscripția
LEG.XIII G ce indică prezența legiunii a XIII -a Gemina în acest loc.
3.1.3. Cetăți medievale
3.1.3.1. Cetate medievală
Cetatea Slimnicului este una din cele 47 de cetăți medievale existente în județul Sibiu
dar este una din cele mai imp ortante fiind construită pentru apăra drumul de legătură dinte
cetatea Sibiului și Cetatea Mediașului . Aceasta are o incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turn
de poartă, bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV . Situată pe colina Burgbasch, colină
care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic, localitatea aparținând de
Scaunul Sibiului , avea menirea să ap ere drumul Sibiu – Mediaș . Cetatea se desfășoară în direcție
nord – sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este o capelă gotică cu cor poli gonal
plat, peste care se ridică turnul clopotniță pe trei nivele. Spre sud a fost începută o biserică hală
gotică care, probabil, nu a fost terminată niciodată. Se păstrează peretele de sud al navei
principale și al colateralului cu arcade ogivale pe două niveluri. Peretele de vest, cu ferestre
ogivale, are rânduri de mașiculiuri, care demonstrează că și acoperișul bisericii urma să fie
23
fortificat. Acces ul în cetate se asigur ă printr -un tunel în nord -estul ansamblului subcorul
bisericii, ducând în curtea de sud, iar de aici un turn facea legătura cu un ,,Zwinger” cu fântână.
Zidurile sunt sprijinite de contraforturi zvelte.28
Din păcate Cetatea nu este promovată și nici semnalizată iar dacă nu ești bine informat,
poți trece prin localitatea Slimnicului fără să te bucuri de această maiestuoasă cetate cu aer
medieval.
Fig. 3.3. Cetatea Slimnicului
Sursă: arhiva personală
Cetatea Sibiului a fost timp de secole un punct important pe harta continentului
european. Cetatea număra treizeci și nouă de turnuri, patru bastioane, două rondele și cinci porți
care constituiau fortificația vechiului burg, ridicat după planul arhitectului Morando Visconti.
În centrul istoric al orașului se mai păstrează și astăzi câteva dintre aceste ziduri, bastioane și
turnuri. Buna conservare și întreținere a zidurilor ne permite astăzi să ne facem o idee destul de
clară despre felul în care sibienii evului mediu trăiau și mai ales cum era orașul nostru organizat.
Mai toate turnurile și o bună parte a zidurilor cetății sibiene au beneficiat de lucrări de renovare,
recondiționare și asta mulț umită programului cultural 2007.29
28 ***http://adevaruldespredaci.ro
29 ***http://obiective -turistice.romania -tourist.info
24
Cetat ea Sibiului este una dintre cele mai bine valorificate atracții turistice făcând parte
din circuitul turistic al Sibiului și Mărginimii Sibiului iar posibilitățile de cazare sunt
nenumărate, ținând cont de faptul că orașul Sibiu a fost capitală europeană în anul 2007 .
Fig. 3.4. Cetatea Sibiului
Sursă: http://www.tribuna.ro
3.1.3. 2. Biserici întărite
În județul Sibiu există 67 biserici fortificate dintre care 54 sunt încă funcționale dar cele
mai vizitate dintre ele sunt cele din Richiș și Mălâncrav pentru ambele fiind posibilități multiple
de cazare în ambele commune dar și în împrejurimi .
Biserica evanghelică luterană fortificată din Richiș , din comuna Biertan din județul
Sibiu , a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV -lea. Biserica figurează pe lista
monumentelor isto rice 2010, cu următoarele obiective:
• Biserica evanghelică, din a doua jumătate a secolului XIV – sec. XVI.
• Incintă fortificată (fragment), cu turn și turn de poartă (turn -clopotniță), ridicată în
perioada 1500 – 1525.
• Casa parohială evanghelică, din secolu l al XVI -lea – XVIII -lea.
La Richiș exist ă o foarte interesant ă basilic ă gotic ă veche de peste 500 de ani. Inițial
actuala biserică a fost o mănăstire cisterciană transformată în 1400 în biserică catolică.
Monumentul este compus dintr -un cor poligonal, cu sacristie in nord si un altar pe latura din
25
sud, in partea de vest ridicindu -se corpul bazilical, compus din trei nave, despartite de stilpi
masivi octogonali.30
Biserica evanghelică fortificată din Mălâncrav , județul Sibiu , comuna Laslea , a fost
construită în secolul XIV , pe locul unei bazilici romanice mult mai vechi. Biseri ca figurează pe
lista monumentelor istorice 2010, cu următoarele obiective:
• Biserica evanghelică fortificată, secolul al XIV -lea – începutul secolului al XVI -lea;
• Incintă fortificată, secolul XV – XVI.31
Fig. 3.5. Biserica fortificată din Richiș Fig. 3.6. Biserica fortificată din Mălâncrav
Sursă: http://www.comunabiertan.ro Sursă: http://www.romania nresorts.ro
3.1.3. 3. Locuri de bătălii însemnate pentru istorie
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial – Monumentul este de
tipul Troiță și este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe. Troița are o înălțime de 1,21 m, fiind
realizată din pi atră și beton, la inițiativa “Societății Cultul Eroilor”, în anul 1938. Pe fațada
monumentului se află un înscris memorial: „În amintirea eroilor căzuți pe aceste locuri în
războiul din 1914 -1919“. Dedesubt sunt înscrise numele celor 58 eroi români, în mem oria cărora
s-a ridicat Troița.
Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial – Troița este
amplasată în centrul satului Veștem. Aceasta este dedicată memoriei eroilor români din cele
Două Războaie Mondiale. Monumentul realizat din lemn, beton și marmură, având o înălțime
30 ***http://w ww.turistintransilvania.com
31 ***http://wikimapia.org/
26
de 5,5 m, este rodul inițiativei locotenent -colonelului Munteanu Alexandru, sprijinit de
intelectualii și tinerii din Veștem.
Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial este amplasat pe platoul
Augur,la 1 km de localitate, spre est. A fost amenajat în anii ’20 ai secolului trecut și are o
suprafață de 2.400 mp. În acest cimitir sunt 72 de morminte individuale și o groapă comună în
care au fost înhumați cca. 500 de eroi. Inițial, însemnele de căpătâi au fost din l emn, dar, în anul
1960, acestea au fost înlocuite cu unele din beton. După Decembrie 1989, în incinta cimitirului,
locuitorii din Fântânele(Cacova) au ridicat și o cruce de lemn – în semn de omagiu pentru jertfa
eroilor României căzuți în toate timpurile p entru libertate, demnitate națională și democrație in
România.32
Tabelul 3.1. Obiectivele turistice istorice reprezentative pentru județul Sibiu
Categorie Denumire Localizăre Vechime Valorificare turistică
Vestigii ale unor
așezări Cetatea dacică de
la Ti lișca Dealul Cătânaș –
Tilișca Sec XII – VII î.
HR. Face parte din circuitul turistic
„Pe urmele dacilor, pe drumul
regelui, în Mărginimea
Sibiului” .
Castrul roman
Caput Sterum Localitatea Boița 106-275 –
Ruinele unor
cetăți Cetatea
Slimnicului Slimnic Sec. XIV Figurează pe lista
monumentelor istorice din
anul 2010.
Cetatea Sibiului Sibiu Anul 1.191 În Cetatea Sibiului, astăzi își
desfășoară activitatea
Filarmonica din Sibiu.
Biserici întărite Biserica
evanghelică
luterană
fortificată din
Richiș Biert an Sec. XIV Biserica a fost transformată în
primărie.
Biserica
evanghelică
fortificată din
Mălâncrav Laslea Sec. XIV Figurează pe lista
monumentelor istorice din
anul 2010.
32 ***http://www.turistinfo.ro/boita/
27
3.2. Obiective turistice arhitectonice, artistice și de cult religios
3.2.1. Bis erici, mănăstiri, moschei, sinagogi
Biserica evanghelică fortificată din Cristian , județul Sibiu , a fost construită în secolul
XIII. Bise rica evanghelică luterană din Cristian a fost construită pe locul unei bazilici romanice
purtând hramul Sf. Servatius. Se mai păstrează câteva părți originale din secolul XIII și anume:
etajele de jos a le clopotniței cu tribuna de la etaj, câteva travee cu bolți în cruce din nava laterală
de N și urmele ferestrelor semicirculare ale navei centrale, astupate ulterior.
După mijlocul secolului XIV, partea de est a monumentului a fost extinsă cu un cor gotic
flancat de altare laterale.Spațiul central are trei travee, iar cele laterale au câte două travee și o
înălțime ceva mai redusă.
Probabil că în secolul XIII biserica a fost înconjurată de o curtină simpl ă, pentru ca în
jurul anului 1500 să fie transformtă într -o cetate puternică, la care fortificația este o incintă dublă
ce urmează un traiect pentagonal neregulat și este întărită cu turnuri. Distanța păstrată între cele
două ziduri este de 3 m.
În jurul a nului 1550 a fost construită o incintă secundară, situată la N de incinta
principală, iar în anul 1580 a fost construit turnul mare octogonal. Există opinia că acest turn ar
fi fost la origine o veche capelă, transformată abia în secolul XVI.
În colțul de SE al casei parohiale, orientat spre incinta secundară, se mai păstrază un
amvon de ciumă , din care preotul predica în vremuri de epidemii credincioșilo r adunați sub
cerul liber.
Pe o colină, în centrul Biertanulu i, se află una dintre cele mai impunătoare și bine
fortificate cetăți țărănești din Transilvania – Biserica fortificata din Biertan.
Un adevărat centru economic al zonei, declarat în secolul XVI și centru al episcopatului
săsesc, Biertanul devenea o țintă râvnită de mulți năvălitori. Era nevoie de o biserică cât mai
impunătoare înconjurată de puternice ziduri de apărare.
Biserica a fost construită la începutul secolului XVI sub forma unei biserici -hală în s til
gotic târziu. Aceasta și -a păstrat aspectul până în zilele noastre, iar elementele din interior sunt
valori inestimabile a căror poveste merge cu secole în urmă. De cum intrați în biserică privirea
vă va fi luată de impozantul altar cu cele 28 de scene pictate, amvonul din secolul XVI, stranele
realizate artistic în relief plat, covoarele anatoliene și impresionanta ușă a sacristiei.
28
Dispunerea celor 3 incinte ce înconjoară biserica, cele 6 turnuri de apărare și 3 bastioane
ne dezvăluie lucruri atât de interesante legate de viața zilnică a locuitorilor. Accesul în cetate se
face printr -o scară acoperită ce trece pe lângă Turnul Paznicului (azi o mică librărie e amenajată
aici), iar la capătul scării, în fața bisericii se află o piatră mare pe care, demul t, erau așezați toți
răufăcătorii pentru ca întreaga comunitate să îi recunoască.33
Fig. 3.7. Biserica evanghelică din Cristian Fig. 3.8. Biserica fortificate din Biertan
Sursă: http://www.roma nianresorts.ro Sursă: http://www.sibiu -turism.ro
Pe locul actualei biserici fortificate de la Valea Viilor a existat mai întâi o bazilică
romanică, urme ale acesteia fiind descoperite chiar sub podeaua sacristiei.
Biseri ca de astăzi a fost contruită în secolul XIV, în stil gotic. Ulterior, pentru a face față
invaziilor necontenite, biserica a fost înconjurată cu ziduri și turnuri de apărare. Astăzi se mai
păstrează 4 turnuri și zidurile înalte de 6 -7 m, prevăzute cu meter eze. În biserică există
numeroase obiecte deosebit de valoroase precum stranele de la 1528, altarul din 1779, orga din
1807 și baldachinul amvonului datat în 1746. Un alt element important al acestei biserici este
hersa, aflată deasupra portalului de nord, care s -a păstrat intactă din 1525.
33 ***http://www.sibiu -turism.ro
29
La intrarea în curtea bisericii se află un mic muzeu al culturii săsești unde puteți admira
costume tradiționale săsești, fotografii și alte obiecte donate de membrii comunității din Valea
Viilor . Biserica se află pe lista monumentelor protejate – UNESCO.34
Fig. 3.9 . Biserica fortificată de la Valea Viilor
Sursă: http://www.sibiu -turism.ro
Sinagoga Mare din Sibiu este un lăcaș de cu lt evreiesc din municipiul Sibiu , localizat
pe Str. Constituției, Nr. 11. Ea a fost construită între anii 1898 -1899, în stil eclectic. Sinagoga
Mare din Sibiu este o clădire distinctivă a orașului, constr uită în stil eclectic . Ea este formată
dintr -un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de
culoare roș ie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin
coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Una dintre puținele biserici ale evreilor din
Transilvania este Sin agoga Mare de la Sibiu, a cărei construcție a fost finalizată în anul 1898.
Clădirea de pe strada Constituției numărul 19 este acum un monument istoric la mare căutare
pentru turiștii care vin să se bucure de farmecul orașului Sibiu.
După cea trecut prin m ai multe evenimente grele pentru comunitate, cu perioade în care
sașii din regiune refuzau stabilirea evreilor în această zonă, Sinagoga Mare din Sibiu pare să se
fi adaptat perfect perioadei actuale.
34 ***http://www .evz.ro
30
3.2.2. Edificii civile
Palatul Brukenthal din Sibiu este un palat construit între anii 1778 –1788 în orașul
Sibiu de baronul Samuel von Brukenthal , guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei
(1777 -1787). El a fost înălțat în etape, cu scopul de a fi reședință oficială a baronului von
Brukenthal și sediu al colecțiilor sale. Palatul se află situat în partea de vest a Pieței Mari , având
adresa Piața Mare nr. 4.
Construcția a început după ce Samuel von Brukenthal a fost numit Guvernator a l Marelui
Principat al Transilvaniei , funcție pe care a ocupat -o între anii 1777 și 1787. Ca model au servit
palatele din Viena , con struite stilul Barocului Târziu. Clădirea a fost ridicată pe latura vestică a
Pieței Mari , pe locul a două case, din care una avea loggii [3]. Baronul mai avea și o reședință
de vară, Palatul Brukenthal din Avrig , a cărui construcție începuse în 1760 .35
Castelul Apafi din Dumbrăveni a fost construit în 1552 și a aparținut
Principelului Transilvaniei Apafi Mihály I. Pe vremuri era o adevărată fortificație cu zid înalt
de piat ră, cu bastioane, cu șanț de apărare umplut cu apă, iar pe partea cealaltă un lac întins,
dispărut în zilele noastre. După moartea fami liei Apafi castelul a devenit proprietate regală, iar
Maria Tereza l -a dăruit grofului Bethlen Gábor. El a vândut moșia comercianților armeni, care
l-au transformat pe rînd în primărie, spațiu pentru armată și închisoare.
Fig. 3.10. Palatul Brukenthal Fig. 3.11. Castelul Apafi
Sursă: http://www.mesageruldesibiu.ro Sursă: https://www.traveleuropa.ro
În sat ul Boița, județul Sibiu, se află un castel pe care dacă îl vezi, cu siguranță îți va
rămâne pentru mult timp în memorie datorită roșului aprins care îl îmbracă.
35 *** http://www.brukenthalmuseum.ro
31
Ridicată la începutul secolului XV, cetatea de la Boița a reprezentat un punct important
în ist oria Transilvaniei, mai ales în luptele cu otomanii.
Potrivit legendei, în urma unei victorii purtate aici de români și sași, turnul a fost vopsit
în roșu cu sângele turcilor pentru a -i amenința pe aceștia. Zona era una de o însemnătate foarte
mare, fiind chiar la granița dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, de atunci.
Construcția a avut un rol deosebit de important în perioada anilor 1400, fiind mentionată
prima dată într -un document din 1453 și avea destinația ca punct de vamă spre Valahia.
3.2.3. Muzee, expozitii si case memoriale
Complexul Național Muzeal „Astra” este un ansamblu de unități muzeale din Sibiu .
Cea mai cunoscută dintre acestea este Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din
Sibiu , situat în Dumbrava Sibiului, pe Calea Rășinari. Celelalte unități sunt: Muzeul Civilizației
Transilvane "ASTRA", Muzeul de etnografie universală "Franz Binder" și Muzeul de etnografie
și artă populară săsească ”Emil Si gerus” .36
Muzeul de Istorie din Sibiu este un muzeu național din Sibiu , amplasat în Str.
Mitropoliei nr. 2. Muzeului de Istorie reprezintă unul dintre cele mai impresionante monumente
de arhitectură civil ă gotică, cu elemente de Renaștere. Având inițial destinația de locuință, casa
Altemberger -Pempflinger (sub forma unui turn -locuință), a fost cumpărată de Primăria orașului
în anul 1549. De atunci aici va funcționa Primăria orașului, până în 1923, și Arhiv a orașului și
a comunității săsești din Transilvania până în 1948.
Muzeul de Istorie a Farmaciei a fost deschis publicului în anul 1972. Înființarea
muzeului în Sibiu a fost motivată de istoria îndelungat ă a farmaciei în orașul Sibiu, unde a
funcționat prima farmacie atestată documentar (1494) pe teritoriul României. În colecțiile
muzeului se află peste 6.600 de piese ce prezintă evoluția medicamentați ei și a tehnicilor
farmaceutice de -a lungul timpului.37
În anul 1968, în memoria vestitului Badea Cârțan, cioban din Cârțișoara , a fost inaugurat
în centrul comunei un muzeu. Astăzi, colecția acestuia cuprinde icoane pe sticlă, cărți din
colecția lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre.
36 *** http://www.muzeulastra.ro/
37 *** http://muzeulfarmaciei.ro/
32
În curtea muzeului a fost reprodusă o casă țărănească tipică de la mijloc ul secolului
XIX cu interior specific zonei.
Casa memorială „Hermann Oberth" a fost inaugurat în anul 1994 cu ocazia
aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui savant Hermann Oberth , pionier al zborurilor
interplanetare și a tehnicii rachetei. Muzeul este structurat pe trei module expoziționale dedicate
lui Conrad Haas, inventatorul primei rachete în trepte cu combustibil, Hermann Oberth, pări nte
al zborurilor spațiale și Dumitru Dorin Prunariu, primul cosmonaut român. Muzeul cuprinde o
serie de exponate tematice cum ar fi: costumul de antrenament de cosmonauți, machete ale
navetei spațiale Buran, ale rachetelor V2 sau Saturn V . În sala audio -video se fac proiecții de
filme documentare legate de istoria cuceririi spațiului cosmic.
Casa Memorială Constantin Noica este situată în stațiunea turistică Paltiniș, la 32 de
kilometri sudvest de Sibiu, județul Sibiu. Aici și -a petrecut filosoful român ul timii 12 ani din
viață. A sosit aici ca turist în 1975 și a plecat în 1987. Pe vremuri, casa a aparținut firmei SC
Păltiniș. În anul 2000 a fost cedată Fundației Humanitas Aqua Forte , patronată de Gabriel
Liiceanu. În urma renovării în toamna anului 2008, camera lui Noica a fost conservată, iar restul
casei a devenit disponibil doctoranzilor în filosofie.38
3.2.4. Muzee cu profil de artă și arhitectură populară
Muzeul Tehnicii Populare este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din
Româ nia. Situat imediat la sud de Sibiu , muzeul conține creații ale civilizației populare
tradiționale, pre -industriale românești. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt presărate
în jurul unui lac, print re copacii Dumbrăvii Sibiului. Î n muzeu se găsesc ateliere meșteșugărești,
locuințe tradiționale, instalații pre -industriale, lucrări de artă populară.
38 *** http://www.casememoriale.ro
33
Fig. 3.12. Dumbrava Sibiului
Sursă: http://www.descopera.ro
3.2.5. Constructii din lemn
Biserica de lemn din Ilimbav , comuna Marpod , județul Sibiu , se află așezată foarte
aproape de noua biserică, pe coasta unui mic deal. Aceasta este o biserică călătoare, adusă în
anul 1852 din satul vecin Nou Român . Biserica a fost ridicată la sfârșitul secolului 18, iar în ea
se păstrează un prestol din piatră datat în anul 1639. Are hramul „Buna Vestire ”.39
Biserica de lemn din Poiana Sibiului , comuna Poiana Sibiului , județul Sibiu , datează
din anul 1766 . Are hramul „Adormirea Maicii Domnului ” .Biserica din deal, cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului ”, a fost constru ită în anul 1766. Din tradiție, aflăm că în
apropierea acestei biserici a existat o altă biserică, tot din lemn. Este construită în întregime din
lemn de brad, grinzi lungi ce formează pereții naosului și pronaosului. Temelia bisericii este din
piatră, iar acoperișul din șindrilă. Înaintea pronaosului biserica are o tindă așezată sub clopotniță,
iar clopotnița (turnul) este puțin ridicată peste acoperișul bisericii. Forma bisericii este de
corabie, cu altarul rotunjit și de proporții mai mici. Stilul este c el bizantin, caracterizat prin bolta
arcuită ca un leagăn. Pictura de pe pereții interiori ai bisericii este aproape în întregime ștearsă
sau deteriorată. Pe pereții interiori a fost aplicată o tencuială din gips, în naos și pronaos, fiind
39 *** http://ziarullumina.ro
34
lipite mai întâi fâșii de pânză la împreunarea grinzilor, peste care apoi a fost executată pictura.
Pictura a fost făcută de mai mulți zugravi între care amintim pe Simion Zugravul din Craiova,
care a pictat naosul (1771), Vasile Muntean din Săliște care a pictat iconosta sul (1801), și
Constantin Zugravul care a pictat altarul (1791). Meșterul construcției nu se cunoaște.40
Fig. 3.13. Biserica de lemn din Ilimbav Fig. 3.14. Biserica de lemn din Poiana Sibiului
Sursă: https://guide -romania.ro Sursă: https://www.welcometoromania.ro
Biserica de lemn din Apoldu de Jos , comuna Apoldu de Jos , județul Sibiu , datează din
anul 1772 . Are hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul ”. Biserica de lemn din Apoldu de Jos a fost
reconstruită pe locul actual î n anul 1772 . Tradiția spune că întregul edificiu ar data de pe vremea
lui Mihai Viteazul și că ar fi fost construit inițial în Ocna Sibiului . După aproape două secole,
într-o noapte, acesta ar fi fost adus în sat de credincioși, cu carele trase de boi, pe un drum
lăturalnic.
Documente scrise despre istoricul acestui lăcaș nu se prea cunos c, dar o inscripție în
chirilică, așezată pe peretele ce desparte naosul de pronaos, atestă biserica în secolul al XVIII –
lea.41
40 *** http://www.turnulsfatului.r o
41 *** http://comunaapoldudejos.ro
35
Tab. 3.2. Obiectivele turistice arhitectonice, artistice și de cult religios
reprezentative pentru județul Sibiu
Categorie Denumire Localizăre Vechime Valorificare turistică
Biserici, mănăstiri,
moschei, sinaogi Biserica
evanghelică din
Cristian Cristian Sec. XIII Face parte din „Circuitul turistic
medieval în Transilvania”.
Biserica fortificată
din Biertan Biertan Sec. XVI Monument UNESCO
Biserica fortificată
de la Valea Viilor Valea Viilor Sec. XV Astăzi este un muzeu înscris pe
lista monumentelor istorice
începând cu anul 2010.
Sinagoga mare Sibiu 1898 Face parte din circuitul turistic
„Sibiu – capitala culturală
europea nă în 2007”.
Edificii civile Palatul Brukenthal Sibiu 1778 -1788 muzeu
Castelul Apafi Dumbrăveni 1552 Clădirea a fost transformată din
primărie, spațiu pentru armată, în
închisoare și apoi în muzeu.
Castelul Turnu
Roșu Boița 1400 -1453 Clădirea a fost t ransformată în
anul 2003 din orfelinat în muzeu.
Muzee, expoziții și
case memoriale Complexul
Național muzeal
ASTRA Dumbrava
Sibiului 1905 Cel mai mare complex muzeal din
țară.
Muzee, expoziții și
case memoriale Muzeul de istorie
din Sibiu Sibiu 1470 -1491 Monument istoric din anul 2004.
Muzee, expoziții și
case memoriale
Muzee cu profil de
artă și arhitectură
populară Muzeul de istorie a
Farmaciei Sibiu 1494 Muzeu
Casa memorială
„Badea Cârțan” Cârtișoara 1849 muzeu
Casa memorială
„Hermann Oberth” Mediaș 1894 muzeu
Casa memorială
„Constantin Noica” Păltiniș Sec. XIX Monument istoric
Muzeul Tehnicii
populare Dumbrava
Sibiului 1905 Face parte din Complexul Muzeal
ASTRA.
36
Categorie Denumire Localizăre Vechime Valorificare turistică
Construcții din
lemn Biserica de lemn
din Ilimbav Ilimbav,
Marpod 1852 Monument istoric
Construcții din
lemn Biserica de l emn
din Poiana Sibiului Poiana
Sibiului 1766 Monument istoric
Biserica de lemn
din Apoldu de Jos Apodu de Jos 1772 Monument istoric
3.3. Obiective turistice cu caracter etno -folcloric
Complexul Național Muzeal ASTRA, organizează în perioada 14 -15 iulie, a VI -a ediție
a tradiționalei nedei de Sfântul Ilie . Nedeia este un vechi obicei pastoral, specific unei regiuni
muntoase, de întâlnire, petrecere și târg la date fixe legate de calendarul vieții pastorale.
Comuna Jina este situată în sud -vestul județ ului, la limita cu jude țul Alba. Vatra satului
este as ezata la 1000 m altitudine, pe șapte coline, ca ș i Roma. Comuna face parte din cunoscuta
zona etnofo lclorică Marginime a Sibiului, fiind reprezentativă pentru porturile și obiceiurile
tradiționale legate de pă storit. În fiecare an se desfășoară Manifestarea folclorică ‘Sus pe
muntele din Jina ’ cu participarea satelor din Marginime.
3.4. Obiective cu cara cter economic
Nu putem spune că Județul Sibiu are afaceri de succes cu importanță turistică dar are
câteva afaceri atipice în turism care ar putea fi promovate mai mult pentru a trezi interesul a cât
mai mulți turiști curioși.
̋Ferma bio de la Nuce t̏ a început cu mutarea familiei de la Sibiu la Nucet unde au
hotărât să își deschidă o pensiune. Înainte ca construirea pensiunii să fie finalizată, soții Cioran
s-au apucat de cultivat fructe și legume, totul fiind ecologic. Turiștii care le trec pragul, mănân că
produse ecologice și au posibilitatea de a participa la tot ceea ce înseamnă activități în
gospodărie de la schimbatul lenjeriilor la udatul grădinii sau plivitul roșiilor. Paralel cu
pensiunea ce a fost atestată bio, familia Cioran a dezvoltat o afacer e de succes cu produse
tradiționale provenite din gospodăria lor și pregătite după rețete vechi culese de la bătrânele din
Valea Hârtibaciului.
37
Ferma de cerbi din orașul Avrig aparține oului de afaceri Ilie Stoica. Acesta deține si o
pensiune agroturistică , o fermă de vaci, porci și găini și un bazin de păstrăvi.
Aventura a început în anul 2007, când omul de afaceri Ilie Stoica, aflat într -un concediu
în Germania, a văzut într -un sat din zona Passau o crescătorie de căprioare. A discutat cu
proprietarul, i ar în anul 2008, în primăvară, cinci femele și un cerb de la crescătoria nemțească
erau transportate, în condiții speciale, la ferma de la poalele Munților Făgăraș. Căprioarele au
fost crotaliate, au fiecare pașaport și, fiind gestante, după ce au ajuns în țară au adus pe lume
primii cinci pui. Inițial, au stat pe o suprafață de 50 de ari, însă odată cu înmulțirea au fost mutate
într-un spațiu generos, de trei hectare, în care se regăsesc condițiile în care cresc și ciutele
sălbatice.
Ciutele și cerbii s -au acomodat foarte bine în România și, după câțiva ani, au ajuns să
aducă pe lume puii în același interval cu cele sălbatice. Extrem de prietenoase, căprioarele au
ajuns renumite în zonă și atrag an de a n sute de turiști la ferma de pe Valea Avrigului. Inves tiția
inițială cu achiziție, transport și analizele medicale efectuate în Germania a fost de aproximativ
10.000 de euro. Un pui de căprioară se vinde pe piață cu aproximativ 300 de euro, o femelă cu
500 de euro, iar un mascul, cu 1.000 de euro .
Cabana deco rată ca -n Epoca de Aur este o altă afacere de succes din județul Sibiu ce
a fost dezvoltată, de această dată, de soții Coldea la Sibiel, localitate devenită după Revoluție
primul sat agroturistic din România. Soții Coldea fac agroturism din 1996. Au ridica t în timp
pensiunea iar locul a ajuns extrem de cunoscut, fiind inclus în ghidul internațional Lonely
Planet. Dincolo de condițiile bune și peisajul de poveste, pensiunea familiei Coldea are o ofertă
care atrage ca un magnet turiștii străini. Într -o căbăn uță cochetă, aflată pe malul râului, Sorin
Coldea, profesor de istorie, a amenajat un mic „muzeu al comunismului". Turiștii care se
cazează aici, în marea lor majoritate străini, își petrec noaptea printre plenare, congrese, ziare
vechi, discuri cu cântece patriotice, cărți despre Stalin și Ceaușescu, steaguri sau trompete și
tobe pionierești. Nu lipsesc din decor tradiționala sticlă de un litru, în care se comercializa pe
vremuri vinul de regiune superior, trese, distincții, insigne, geanta de mers la serv iciu „pentru
proletari", casetofonul tradițional, care putea fi cumpărat din shop pe valută, ceasuri vechi
rusești Popeda și Slava sau soba metalică, la care s -au încălzit generații întregi, înainte de 1989.
Sorin Coldea povestea în urmă cu trei ani că ide ea a venit imediat după Revoluție, când toată
lumea nu știa cum să scape mai repede de tot ce amintea de „Epoca de Aur" . Spre surprinderea
38
lui, ideea a prins extraordinar de bine, mai ales în rândul turiștilor străini. Vizitatori din
Germania, Italia, Fran ța, Anglia, Noua Zeelandă, Australia, Israel sau Statele Unite ale Americii
sunt încântați și stau la coadă pentru a -și petrece noaptea cu Ceaușescu și Stalin, în căbănuța de
pe malul râului .42
42 *** http://adevarul.ro
39
Capitolul 4. Infrastructura specific turistică relev antă pentru turismul
cultural și circulația turistică
Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile și mijloacele create de om, menite să pună
în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit teritoriu.
Dezvoltarea fenomenu lui turistic nu se poate realiza fără existența unei infrastructuri turistice
adecvate, cunoscută în unele studii și sub denumirea de bază materială a turismului sau structuri
de primire turistică. Atât volumul, cât și structura circulației turistice, dins pre zonele emitente
spre cele de destinație cu patrimoniu turistic, sunt influențate de baza tehnico -materială a
turismului.
În unele studii baza tehnico -materială se include în oferta turistică și prezintă o mare
diversificare și specializare în strânsă legătură cu serviciile turistice promovate. Totodată, nu
putem să nu amintim și existența unor relații de strânsă condiționare între gradul de dezvoltare
al infrastructurii turistice unei destinații și mărimea cererii pentru aceeași destinație turistică.
Structural, infrastructura turistică include: baza de cazare, baza de alimentație publică,
căile și mijloacele de transport turistic, dotările pentru agrement și cură, dotările auxiliare sau
complementare.
4.1. Unitățile de cazare
Baza de cazare reprezint ă componenta principală a infrastructurii turistice ce
impulsionează dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulația turistică și condiționând sejurul
într-un teritoriu cu resurse turistice. Capacitățile de cazare sunt acele dotări care asigură turiștilor
înnoptarea și odihna pentru un anumit interval de timp și în baza unor tarife diferențiate în
funcție de gradul lor de confort, sezon și alte funcții caracteristice (alimentație, agrement etc.).
Clasificarea spațiilor de cazare se face în practica turist ică internațională, inclusiv în
România, după mai multe criterii:
– după structura rețelei de cazare se pot diferenția structuri de primire turistică cu
funcțiune de cazare de bază, precum: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele, hanurile turistice
și structuri de primire turistică complementare, integrate domeniului turistic temporara
(campingurile, pensiunile, adăposturile și refugiile);
40
– după categoria de confort (desemnată după amplasamentul unității, caracteristicile
constructive, calitatea și co mplexitatea dotărilor, diversitatea serviciilor oferite, reflectată și în
prețurile practicate) se deosebesc, în clasificarea românească, cinci categorii de confort,
apreciate de la 1 la 5 stele (de la o categorie inferioară la una superioară);
– după modul de funcționare se pot distinge unități de cazare cu activitate permanentă
(hotelurile din marile orașe, din stațiunile balneare și balneoclimaterice, cu posibilități de
vizitare sau de cură cu ape minerale și termale pe toată durata anului) sau o a ctivitate sezonieră
(în regiunile montan se diferențiază clar două sezoane de funcționare – iarna și vara) ori
pronunțat sezonieră, specifică pentru unitățile de cazare din zonele litorale temperate care
înregistrează un sezon de vârf vara, și un altul al cererii minime, iarna;
– după durata sejurului, Glăvan. V. deosebește unități de cazare de tranzit (pentru sejururi
medii scurte, uneori numai o înnoptare), de sejur (pentru sejururi relativ mai lungi legate de
perioada concediilor sau vacanțelor în stați uni) sau mixte (pentru tranzit sau sejur în structuri de
cazare turistică orășenești sau sezoniere); 43
– după amplasarea în teritoriu și funcția turistică se pot menționa structuri de cazare
turistic în: stațiuni montane, stațiuni de litoral, stațiuni baln eoclimaterice, centre turistice și
localități urbane, pensiuni turistice rurale;
– după capacitatea fizică a unităților de cazare se disting: unități mici (până la 20 -40 de
locuri), mijlocii (între 41 și 200 -400 locuri) și mari (adevărate complexe turisti ce, cu peste 400
de locuri sau uneori chiar 1000 de locuri ;
– după forma de proprietate se por diferenția unități de cazare turistică aflate în
proprietate deplină, în coproprietate (condominiums) sau în proprietate multiplă. În prezent,
sistemul în coprop rietate cunoaște o dinamică susținută în țări precum S.U.A., Spania, Franța,
Italia, mai cu seamă în stațiunile montane și balneare. Este vorba despre programe imobiliare
vândute în coproprietate care includ servicii (curățenia apartamentelor, întreținerea dotărilor
comune – piscine, terenuri de tenis etc.) și prestări (precum animația) asigurate de o societate
de gestiune. Ele reprezintă o modalitate eficientă de ameliorare a rentabilității investiției
imobiliare pentru cumpărători, în condițiile în care p resupune investiții inițiale ridicate.
Structurile de cazare turistică au ca motivație asigurarea condițiilor și confortului pentru
adăpostirea călătorilor și cuprind o multitudine de forme diverse.
43 Glăvan, V., Geografia turismului, Ed. Fundația România de mâine, București, 2005
41
Hotelul reprezintă categoria de cazare cea mai importa ntă, cu o largă posibilitate de
adaptare la tipul de turism practicat în sfera lui de influență. Totodată, este și forma tradițională
a cazării turistice, iar hotelăria a devenit o activitate de sine stătătoare, creatoare de locuri de
muncă și sursă de ve nituri. Hotelul este o structură de cazare amenajată în clădiri care pune la
dispoziția turiștilor camere, garsoniere, apartamente, dotate corespunzător, asigură prestări de
servicii specifice și dispune de spații de alimentație publică (restaurante, barur i, cofetării etc.).
pe lângă funcția de cazare, marile hoteluri mai pot asocia și alte însușiri ce au ca scop
diversificarea ofertei, reținerea turiștilor un număr cât mai mare de zile în regiune
Hotelurile sunt clasificate conform unui sistem de norme ca re ia în considerare confortul,
dimensiunile, echipamentele din dotare, varietatea și calitatea serviciilor, modul de funcționare,
durata sejurului și nu în ultimul rând poziția în cadrul habitatului turistic.
Alte structuri de primire cu funcție de caza re sunt:
– motelul, formă de cazare de tip hotelier dependentă de turismul de tranzit, situată în
afara localităților, în preajma marilor artere intens circulate; este dotată și amenajată pentru
asigurarea serviciilor de cazare și masă pentru turiștii aut omobiliști, dar și pentru parcare,
asistență rutieră în caz de depanare, primul motel este inaugurat la 12 decembrie 1925 , la San
Luis Obispo (California); fiind dependent de turismul de tranzit (turismul automobilistic) durata
sejurului este cea mai redu să dintre toate tipurile de baze de cazare;
– hotelul pentru tineret, structură de primire turistică cu dotări simple și amenajată pentru
asigurarea serviciilor de cazare, masă și agrement pentru tineri; se amplasează mai ales în
centrele urbane universi tare sau în stațiuni frecventate de tineri;
– hostelul reprezintă o structură de primire cu o capacitate redusă, amenajată în spații ce
au avut inițial o altă destinație decât cea de cazare turistică;
– cabana turistică este o unitate de cazare cu o cap acitate redusă (în general între 20 -100
locuri) care pe lângă cazare mai asigură alimentația și alte servicii necesare turiștilor aflați în
zona montană pentru odihnă, trekking, practicarea sporturilor de iarnă, ori în apropierea unor
rezervații naturale s au a unor stațiuni balneoclimaterice. În funcție de tipul de turism deservit,
se poate spune că aceste unități de primire cu rol de cazare se diferențiază între ele și după modul
de funcționare: temporar sau permanent; cabanele din regiunile montane pretab ile drumețiilor
estivale și sporturilor de iarnă vor avea un regim de funcționare permanent, pe când cele din
42
apropierea unor centre urbane ating nivelul maxim numai în sezonul estival. Cabanele se
adresează mai mult turiștilor autohtoni și mai puțin celor străini;
– vilele turistice sunt structuri de primire cu o arhitectură specifică și o capacitate redusă;
apărute în secolul al XIX -lea în Austria, Elveția sau Germania, vilele sunt legate mai cu seamă
de turismul curativ.
În afara bazelor de cazare pri ncipale se mai adaugă și unitățile de cazare complementare
(secundare) reprezentate de adăposturile și refugiile turistice, pensiunile turistice, campingurile,
bungalourile, căsuțele, satele de vacanță, spațiile de cazare pe navele fluviale și maritime
(inclusiv pontoanele plutitoare).
Adăposturile și refugiile turistice sunt structuri de cazare cu statut turistic incipient,
situate în locuri izolate și greu accesibile, la altitudini mari, în zona montană; au o capacitate
redusă și oferă un grad minim de c onfort turiștilor surprinși de vremea nefavorabilă pe traseele
montane.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire cu o capacitate de cazare de până la 10
camere (în mediul rural) sau până la 20 de camere (în mediul urban), care asigură în spații spec ial
amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt obligate să ofere turiștilor produse agricole proprii,
preparate conform tradițiilor gastronomice regionale, inițierea turiștilor în ritmurile v ieții de zi
cu zi a locuitorilor comunităților rurale .
Campingurile sunt structuri destinate a asigura cazarea turiștilor în căsuțe și bungalouri
sau corturi ori rulote . Căsuțele, construite din materiale diverse (lemn, plăci PFL sau OSB,
cărămidă) sunt s pații de cazare de dimensiuni reduse ( o cameră, un antreu sau o terasă) și oferă
un confort minim, fiind echipate cu dotări igienico -sanitare, de regulă, comune. Ele sunt grupate
în stațiuni sau la periferia marilor orașe .
Bungalourile reprezintă acele s tructuri de cazare realizate din lemn, alte materiale
similare sau chiar din elemente de zidărie în zonele cu un climat mai umed, au o capacitate de
primire redusă și se regăsesc atât în perimetrul campingurilor sau al satelor de vacanță, ori ca
unități in dependente în cadrul unor stațiuni sau zone turistice.
Unitățile de cazare (structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare ) din județul Sibiu
sunt reprezentate de hoteluri ( 42 unități, reprezentând 14,2% din numărul total de unități de
cazare), pensiuni (84 unități, reprezentând 28,5% din numărul total de unități de cazare ),
43
pensiuni agroturistice (110 unități -37,3%), moteluri (8 unități -2,7% ) vile turistice ( 18 unități –
6,1%), cabane (21 unități ), campinguri (3 unități ), unități tip căsuță (2 unități), tabere pentru
elevi (7 unități).
Tab. 4.1. Evaluarea unităților de cazare din județul Sibiu
Nr. Crt. Tip unitate de cazare Total camere Procent (%) Total locuri Procent (%)
1. Hoteluri 1898 37,8 3796 37,8
2. Pensiuni agrotutistice 1024 20,4 2048 20,4
3. Pensiuni turistice 920 18,4 1841 18,4
4. Tabere pentru elevi 258 5,15 596 5,95
5. Cabane 236 4,7 473 4,71
6. Vile 220 4,39 441 4,39
7. Camping 88 1,75 176 1,75
8. Căsuțe 74 1,48 146 1,46
Sursă: date furnizate de http://www.insse.ro/cms
În ceea ce privește capacitatea de cazare, din totalul de 5.013 camere duble și 10.026
locuri de cazare, cea mai mare pondere este deținută de hoteluri (1898 camere duble -37,8% și
3796 locuri de cazare – 37.8% ), urmate de pensiuni agroturistice ( 1024 camere duble-20.4%;
2048 locuri de cazare -20.4%); pensiuni turistice (920 camere -18.4% , 1841 locuri de cazare –
18.4%), tabere pentru școlari (258 camere duble -5.15% și 596 locuri – 5,95%), cabane (236
camere -4,7%, 473 locuri de cazare -4,71%), vile turistice ( 220 came re duble -4,39%; 441 locuri
de cazare -4,39%); campinguri (88 camere -1,75%; 176 locuri de cazare -1,75%) ș i căsuțe (74
camere -1,48%; 146 locuri de cazare -1,46%).44
44 http://www.insse.ro/cms
44
Tab. 4.2. Evaluarea unităților de cazare în funcție de nivelul de confort
Nr.
Crt. Tip u nitate de cazare Total 5* 4* 3* 2* 1*
1. Hoteluri 42 2 13 15 10 2
2. Pensiuni agrotutistice 110 1 17 49 30 13
3. Pensiuni turistice 84 – 26 42 21 5
4. Moteluri 8 – – 3 3 2
5. Cabane 21 – 2 7 8 4
6. Vile 18 – 3 9 4 2
Sursă: date furnizate de http://w ww.insse.ro/cms
4.2. Unitățile de alimentație publică
În turism, serviciile de alimentație45, reprezintă o componentă importantă a produsului
turistic. Uneori, aceleași servicii pot influența calitatea prestației turistice, atractivitatea ofertei
sau chia r dimensiunea și sensul fluxurilor turistice.
Creșterea veniturilor, viața modernă, dar și criza de timp tot mai accentuată fac ca turiștii
să apeleze tot mai mult, în timpul călătoriilor și al vacanțelor la diverse servicii de alimentație.
Văzute ca o co mponentă importantă în structura produsului turistic, serviciile de alimentație
pentru turism îndeplinesc următoarele funcții:
– funcția de hrănire (sunt solicitate în zonele litorale sau montane serviciile rapide și la un
preț scăzut, iar unitățile frecv entate sunt: restaurantele fast -food, bistroul, snack -barul ș.a.);
– funcția de loisir (în timpul unui voiaj turistic, cina este servită în restaurante clasice,
specializate, cu specific sau cu program artistic atunci când restricțiile de timp și preț sun t mai
puțin importante);
– funcția de convivialitate (masa constituie o atracție în sine atunci când este luată cu
familia sau cu prietenii; este căutată o ambianță deosebită, dar și meniuri cu suficiente variante
de alegere; dacă nivelul prețurilor poate varia de la caz la caz, timpul nu mai prezintă importanță;
– funcția de afaceri se exercită prin servirea dejunului (masa de prânz, la care decorul,
ambianța și calitatea preparatelor sunt esențiale) de către partenerii de afaceri, agenții de vânzări
etc.
45
Activitatea de restaurație46 este realizată pentru colectivitate, pentru societate și se
desfășoară împreună cu și în afara prestației turistice. Serviciile de alimentație pentru turism
sunt nominalizate prin structuri de primire turistică cu funcție de alimentație, structurate pe
tipuri de unități în care se respectă cultura și tradiția oricărui popor (adoptate la tendințele și
evoluțiile în domeniul restaurației pe plan internațional) și unde se afirmă și se pun în valoare
arta culinară, obiceiurile sp ecifice fiecărei țări, ordinea servirii preparatelor, decorul și vesela
pentru masă. Dintre tipurile de unități de alimentație pentru turism se remarcă:
– restaurantul clasic este localul public cu profil gastronomic în care decorul, ambianța
și servicii le sunt deosebit de rafinate, bucătăria sofisticată dispune de un personal înalt calificat,
capabil să ofere un larg sortiment de preparate culinare, produse de cofetărie, patiserie,
înghețate, fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice, produse de tutun etc . Indiferent dacă este un
restaurant independent sau unul inclus într -un mare hotel de lanț, acest tip de unitate exprimă,
la modul cel mai exact, termenul „restaurație”;
– restaurantele cu specific sunt amplasate, de regulă, în centrul marilor orașe, ia r meniu
cuprinde preparate cu caracter național sau local, servite, în general, la masă;
– braseria este o unitate de alimentație amplasată în centrul marilor orașe sau în cartierele
aglomerate; asigură servirea consumatorilor în tot cursul zilei, în prim ul rând a sortimentelor de
bere, dar și a băuturilor aperitive și digestive, precum și a băuturilor nealcoolice calde, alături
de preparate reci, minuturi, specialități de cofetărie și patiserie;
– snack -barul este unitatea ce oferă un meniu restrâns, form at din câteva preparate,
inclusiv la grătar, pregătite total sau parțial în fața consumatorilor, precum și băuturi alcoolice
și băuturi nealcoolice calde și reci;
– coffe -shop -ul este o unitate prezentă în hoteluri sau în locuri aglomerate (aeroporturi,
mall-uri, supermarket -uri etc.). Servirea se efectuează la masă sau direct pe tejghea. Se
aseamănă cu snack -barul, cu deosebirea că include în ofertă micul dejun;
– restaurantul fast -food este unitatea care asigură serviciul cel mai rapid, având o largă
răspândire pe toate continentele (20% din piața mondială a alimentației comerciale). Se
caracterizează prin vânzarea exclusiv la tejghea a unui sortiment limitat de produse și băuturi,
prezentate în ambalaje de unică întrebuințare. Succesul formulei fast -food are la bază
46
următoarele coordonate: calitatea produsului, rapiditatea serviciului; prețul relativ scăzut și
curățenia desăvârșită;
– restaurantul cu autoservire – unitate de alimentație care asigură o servire rapidă și la
prețuri avantajoase; oferă un sortiment relativ cuprinzător de preparate culinare calde și reci,
băuturi alcoolice și nealcoolice, așezate în linii de autoservire cu flux dirijat.
În România funcționează ca unități de alimentație pentru turism următoare tipuri:
– restaurante: resta urantul clasic, restaurantul specializat (pescăresc, vânătoresc, rotiserie,
zahana47, dietetic, lactovegetarian, familial), restaurantul cu specific (cramă, cu specific local
sau național), restaurante cu program artistic (braserie, berărie, grădină de vară );
– baruri (bar de noapte, bar de zi, café -bar, cafenea, disco -bar);
– fast-food (restaurant – autoservire, bufet tip expres/bistrou, pizzerie, snack -bar);
– cofetărie;
– patiserie, plăcintărie, simigerie;
În județul Sibiu au fost identificate 329 struturi de primire turistică cu funcțiuni de
alimentație publică, dintre care 163 sunt restaurant. Distribuția unităților pe teritoriul județului
urmează concentrările de str ucturi de cazare (la rândul lor suprapuse principalelor zone de
interes turistic ), cu mențiunea că în plus se remarcă un număr relative important de unități
amplasate de -a lungul DN2 -7, în localități precum Apoldu de Sus, Șelimbăr, Veștem, Bradu.
Cele mai multe unități de alimentație publică, și , implicit cele mai multe restaurant, s e
găsesc în municipiul Sibiu (161 unități inventariate dintre care 77 sunt restaurante), urmat fiind
de zona Mărginimea Sibiului, cu 66 de unități dintre care 3 1 restaurante . Raportat la numărul de
unități de cazare aflate în zonele de concentrare consider ate, cele mai mari ponderi ale
restaurantelor le au municipiile Mediaș și Sibiu, urmate la distanță de zona Munților Făgăraș.48
48 Masterplanul pentru domeniul turismului în județul Sibiu , disponibil la http://www.sibiu –
turism.ro/UserFiles/Docs/Alte -foto-Docs/Masterplan -Turism -Sibiu.pdf , accesat la data de 28.05.2018
47
Fig. 4.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică
Sursa: http://www.sibiu -turism.ro
Pentru a evidenția care sunt cele mai bune restaurant din județul Sibiu am realizat un tabel
cu 2 topuri realizate de site -uri de specialitate la care am adăugat un top personal.
Tab. 4.3. Top 10 cele mai bune restaurante din Județul Sibiu
Loc Top realizat de
www. restograf.ro Top realizat de
www.tripadvisor.ro Top personal
1. Pardon Crama Sibiului Vechi Crama Sibiană
2. Syndicat Gourmet Restaurant Hermania Turtha Sweet & Savary
3. Jules Bistro Crama Ileana Jacob Grillhouse
4. Max Hochmeister Trattoria Ciao Ita lia
5. Crama Sibiul Vechi Tango Restaurant&Pub Enzo
6. Benjamin Steakhouse&Bar Weinkeller Cârciuma din Bătrâni
7. Restaurant Felinar Kulinarium La Turn
8. Kulinarium La Dobrun Hamel Tulgheș
9. La cuptor Crama Sibiana Kulinarium
10. Hochmeiste r Restau rant Pasaj Pardon Café Sibiu
48
4.3. Indicatorii circulației turistice
Analiza cererii turistice, respectiv prezentarea intereselor turiștilor pentru
obiective din județul Sibiu, vor fi urmărite în contextul apartenenței județului la
zona de sud a Transilvan iei. Justificarea integrării produselor turistice din Sibiu în
cadrul zonei are la bază pe de -o parte similitudinile dintre profilele turistice ale
județelor din regiune sau ale unor zone din aceste județe (inclusiv gestionarea
comună a unor elemente de ca dru natural, cum sunt Munții Făgăraș de exemplu,
face imposibilă delimitarea clară între produselor turistice aparținând de zone sau
județe diferite). Pe de altă parte, s -a luat în calcul perspectiva turiștilor, ale căror
interese nu sunt limitate de grani țele unui județ (de cele mai multe ori sunt
interesați de atracțiile turistice în sine, punctuale sau integrate într -o regiune, mai
mică sau mai mare).
Fig. 4.2. Zona convențională ̋ SUDUL TRANSILVANIEI ̏
Sursă: http://ro.globalcom.ro
49
Cei mai mulți t uriști înregistrați în anul 20 17 au ales județul Brașov ca destinație
turistică, peste 80% dintre aceștia fiind turiști români (cele mai mici ponderi ale turiștilor străini
în totalul turiștilor s -au înregistrat în cazul județelor Hunedoara, respectiv Alba ). Un număr
considerabil mai mic de turiști au ales județele Sibiu, respectiv Mureș ca destinație, însă este
important de notat faptul că un sfert dintre aceștia au fost turiști străini .
Sursă: date furnizate de http://www.insse.ro/cms
Analizând peri oada 2007 -2017 (fig. 4.4.), se observă că numărul de turiști sosiți în
județul Sibiu a scăzut în anul 2009 cu 53,8% față de maximul atins în anul 2008 (anul 2008 a
resimțit efectele anul 2007 când Municipiul Sibiu a fost Capitala culturală europeană, fapt ce a
atras un număr foarte mare de turiști atât români cât și străini ). Scăderea continuă și în anul 2009
dar începând cu anul 2011 numărul turiștilor a început să crescă încet iar în anul 2017 a depășit
chiar și recordul anului 2008 atingând 565.349 de t uriști sosiți în județ. Aceleași tendințe au fost
înregistrate și în cazul turiștilor sosiți în municipiul Sibiu, zona urbană sau rurală.
1551008132447422
1721260168544565
A L B AB R A Ș O VH U N E D O A R AM U R E ȘS I B I UFIG. 4.3. SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN JUDEȚELE DIN
SUDUL TRANSILVANIEI ÎN ANUL 2017 (MII
PERSOANE)
STRĂINI ROMÂNI
50
Fig. 4.4. Sosiri ale turiștilor în județul Sibiu în perioada 2007 -2017 (mii persoane)
Sursă: date furnizate de http://www.insse.ro/cms
Județul Brașov a înregistrat cele mai ridicate valori ale numărului de înnoptări dintre
județele considerate, urmat fiind de județele Mureș și Sibiu (fig. 4.5.).
Sursă: date furnizate de http://www.insse.ro/cms 0100200300400500600
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Fig. 4.4. Sosiri ale turiștilor în județul Sibiu în perioada 2007 -2017 (mii
persoane)
MUN. SIBIU URBAN FĂRĂR MUN. SIBIU RURAL TOTAL
01547278699569
4384758309447
A L B AB R A Ș O VH U N E D O A R AM U R E ȘS I B I UFIG. 4.5 ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR ÎN JUDEȚELE
DIN SUDUL TRANSILVANIEI ÎN ANUL 2017 (MII
PERSOANE)
ROMÂNI STRĂINI
51
La nivelul județ ului Sibiu, numărul de înnoptări înregistrate în anul 2009 a fost
considerabil mai mic decât cel înregistrat în anul 2008 (anul 2008 a resimțit efectele anul 2007
când Municipiul Sibiu a fost Capitala culturală europeană, fapt ce a atras un număr foarte m are
de turiști atât români cât și străini). Scăderea continuă și în anul 2009 dar începând cu anul 2011
numărul turiștilor a început să crescă încet iar în anul 2017 a depășit chiar și recordul anului
2008 atingând 916.000 de turiști care au înnoptat în județ. Aceleași tendințe au fost înregistrate
și în cazul turiștilor sosiți în municipiul Sibiu, zona urbană sau rurală.
Sursă: date furnizate de http://www.insse.ro/cms
Un lucru foarte important ce poate fi observat analizând graicele 4.4 și 4.6 e fapt ul că
atât din punct de vedere al turiștilor sosiți în județ cât și cei care au înnoptat în județ, au preferat
municipiul Sibiu în detrimentul alo zone. Dacă în anii 2007 -2008, numărul turiștilor care
alegeau Sibiu ca destinați era jumătate din numărul tot al al acestora, începând cu anul 2009
numărul acestora a început să crească iar în anul 2017 aceștia au devenit 68% din numărul total
și continuă să crească.
Atractivitatea turistică a Sudului Transilvaniei și a județului Sibiu este determinată de
bogăția și diversitatea resurselor turistice, fiind în plus potențată de legătura organică cu 298.4
227.9
194.8
256.8
328.4
332.6
359.6
423.9
520.2
600.2
617.8123.4
120.9
96.9
69.5
74.1
88.6
100.8
77.3
127.5
105.7
136.5108.2
110.4
89.8
75.2
59
68.9
80
80.2
93.2
124.2
161.5530.1
459.3
381.6
401.5
461.6
490.2
540.5
581.5
740.9
830.2
916
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017FIG. 4.6. ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR ÎN JUDEȚUL
SIBIU ÎN PERIOADA 2007 -2017 (MII PERSOANE)
MUN. SIBIU URBAN FĂRĂ MUN. SIBIU RURAL TOTAL
52
populația și cultura germanică, respectiv de importanța spațiului transilvan pentru identitatea
turistică a României.
În multitudinea de tipuri de turiști ce vizitează ju dețul Sibiu, se remarcă trei profile
tipice, și anume străinii amatori de circuite culturale, sașii plecați din țară și turiștii români
amatori de relaxare și evadare din cotidian. În ceea ce privește segmentele de turiști noi sau
neexploatate suficient, p ot fi luați în calcul pensionarii români cu o stare materială bună (aceștia
pot fi inclusiv clienți potențiali pentru sejururi împreună cu nepoți, de cunoaștere culturală și
ședere într -un mediu reconfortant), turiștii ruși și israelieni interesați de well ness, tinerii activi
din Centrul și Estul Europei, pasionații de călărie din Anglia, sau turiștii din țările nordice
interesați de o aventură într -o destinație „neconvențională” în raport cu turismul consacrat la
nivel european. În concluzie, județul Sibiu este o destinație polivalentă din punct de vedere al
posibilităților de stimulare a intereselor turiștilor și de aceea categoriile de turiști atrase sunt
eterogene. Pe de -o parte este un avantaj, datorită șanselor mari de a atrage cât mai mulți turiști,
pe de altă parte este un dezavantaj, întrucât această polivalență face dificilă o strategie de
promovare coerentă a tuturor valențelor turistice a județului. În perspectiva susținerii dezvoltării
turismului, trebuie ținut cont că interesele și prioritățile turiștilor sunt schimbătoare, având
tendința să se diversifice și să se rafineze – astfel, intervenția asupra produsului turistic nu
trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes, ci mai degrabă
fructificând reperele tur istice ale județului, în jurul cărora să crescă valoarea și calitatea ofertei
de turism de nișă
53
Concluzii
Județul Sibiu are un imens potențial turistic iar dezvoltarea acestuia va genera crearea
de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor econ omice ale județului.
Patrimoniul turistic al județului Sibiu este o împletire între multiculturalitate, pitoresc și
tradiție. Produsul turistic județean beneficiază de atractivitatea ridicată a unor tipuri de turism
aflate în tendințele europene (rural – tradițional, cultural, balnear), a două monumente UNESCO
și a unor zone cu o bună notorietate națională sau chiar internațională, în cadrul cărora se
distinge nucleul reprezentat de municipiul reședință de județ Sibiu – „capitală culturală
europeană în anul 2007”.
Cele mai importante resurse naturale ale județului Sibiu se concentrează în zona de sud,
în cadrul grupelor de munți Cindrel, Lotru și Făgăraș, cu mențiunea că doar anumite perimetre
– Bâlea, Rășinari -Păltiniș, zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de
vedere turistic. Acestora li se alătură, în rândul atracțiilor naturale majore, factorii curativi din
cele două stațiuni balneoclimaterice din județ – Ocna Sibiului și Bazna. La potențial natural
merită menționate de asemene a zonele din rețeaua „Natura 2000” din nord -estul și estul
județului (o mare parte din suprafața Podișurilor Hârtibaciului și Târnavelor).
În ceea ce privește resursele antropice, acestea includ categoriile: biserici fortificate (cu
o concentrare de astfe l de atracții în jumătatea nordică județului), zone etno -folclorice cu
tradițiile, gastronomia și meșteșugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al
exploatării turistice este Mărginimea Sibiului, însă potențial au și celelalte patru zone e tno-
folclorice ale județului – Țara Oltului, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor, Podișul
Secașelor), ansambluri arhitecturale urbane medievale (centrele istorice ale Sibiului, Mediașului
și într -o mai mică măsură cele din Agnita sau Dumbrăveni), muzee ( Brukenthal și Astra se află
între cele mai importante cinci muzee ale României, după numărul de vizitatori), cetăți, palate
și conacuri răspândite prin județ (Palatul de vară Brukenthal, Castelul Apafi, etc.), precum și o
serie de festivaluri și evenimente (de teatru, de muzică, folclorice, meșteșugărești, medievale,
sportive, etc.).
Infrastructura de cazare inventariată a județului însumează peste 500 de unități de
primire turistică, ce cuprind peste 10 .000 de locuri de cazare; comparativ cu restul județe lor din
Regiunea Centru a țării, capacitatea județului Sibiu este a doua ca mărime. După tipul unității
de cazare, cele mai mari capacități cumulate le dețin hotelurile ( 37,8% din numărul locurilor),
54
urmate de pensiunile turistice rurale ( 20,4%), iar din p erspectiva gradului de confort (clasificat,
în curs de clasificare sau asumat de unitățile neclasificate), aproape două treimi din totalul
capacității de cazare din județ se înscrie în intervalul scăzut -mediu de confort (2 -3 flori/stele).
Cele mai mari con centrări de spații și capacități de cazare se întâlnesc în Sibiu, zona Mărginimii
Sibiului (în special în Rășinari, Sibiel, Gura Râului), zona Munților Făgăraș (Cârțișoara, Avrig),
Păltiniș, Mediaș, Ocna Sibiului și Bazna.
Rețeaua de structuri cu funcțiun i de alimentație publică (baruri, crame, restaurante)
inventariate numără peste 300 de unități, aproape jumătate aflate în municipiul Sibiu; zonele de
concentrare identificate pentru aceste structuri sunt identice cu cele evidențiate în cazul
structurilor de cazare.
Infrastructura de acces în județ este bine dezvoltată: județul Sibiu este străbătut de patru
drumuri europene și de un coridor paneuropean, va avea acces relativ facil la viitoarele
autostrăzi, este străbătut de două magistrale feroviare și are un aeroport internațional.
Infrastructura utilitară este în continuă dezvoltare, zonele deficitare în prezent aflându -se mai
ales în mediul rural.
Așadar, prin prisma diversității și atractivității resurselor turistice, județul Sibiu se află
în rândul de stinațiilor turistice românești de top, cuprinzând și câteva branduri bine conturate și
valoroase în peisajul turismului din România: orașul Sibiu, Mărginimea Sibiului, Bâlea.
55
Bibliografie
Cărți și articole
1. Cocean, P., Geografia Turismului , Edit. Focul Viu, Cluj Napoca, 1999
2. Glăvan, V., Geografia turismului, Ed. Fundația România de mâine, București, 2005
3. Ielenicz, M., Comănescu, L., Potențialul turistic al României , disponibil la
http://old.uni buc.ro/prof/docs/.pdf , accesat la data de 05.05.2018
4. Istrate, I., Turismul – Un fenomen în mișcare , edit. Sport – Turism, București, 1997
5. Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului , Edit. Expert, București, 2001
6. Societatea Națională de Gaze Natura le ̋ROMGA Z̏ SA – Raportul administratorilor
2017 , disponibil la https://www.romgaz.ro/sites/default/files/Rezultate -financiare -An-
2017.pdf , accesat la data de 05.05 .2018
7. Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului , Edit. Eurostampa, Timișoara, 2008
Resurse web
8. Profilul județului Sibiu – Oportunități de dezvoltare și afaceri , disponibil la http://regio –
adrcentru.ro/ , accesat l a data de 17/12/2017
9. Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010 -2013 și direcțiile de
dezvoltare ale județului pentru perioada 2014 -2020 , disponibil la http://www.cjsibiu.ro ,
accesat la data de 28.0 2.2018
10. Strategia de dezvoltare a Județului Sibiu pentru perioada 2012 -2020 , disponibil la
http://www.cjsibiu.ro, accesat la data de 15.12.2017
11. Masterplanul pentru domeniul turismului în județul Sibiu , disponibil la http://www.sibiu –
turism.ro/UserFiles/Docs/Alte -foto-Docs/Masterplan -Turism -Sibiu.pdf , accesat la data de
28.05.2018
12. *** http://adevarul.ro
13. *** http:// adevaruldespredaci.ro
14. *** http://comunaapoldudejos.ro
15. *** http://muntii -fagaras.ro/
16. *** http://muzeulfarmaciei.ro/
17. *** http://pe -harta.ro
56
18. *** http://www.brukenthalmuseum.ro
19. *** http://www.casememoriale.ro
20. *** http:// www.comunabiertan.ro
21. *** http://www.descopera.org
22. *** http://www.descopera.ro
23. *** http://www.muzeulastra.ro/
24. *** http://www.ramnicuvalceaweek.ro
25. *** http://www.roma nianresorts.ro
26. *** http://www.sibiu -turism.ro
27. *** http://www.sibiu -turism.ro
28. *** http://www.turism4you.ro/
29. *** http://www.turnulsfatului.ro
30. *** http://ziarullumina.ro
31. *** https://ro.marquardt.com
32. *** https://www.academia.edu
33. *** https://www.oradesibiu.ro
34. *** https://www.romgaz.ro/
35. *** https://www.sibiuairport.ro
36. *** https://www.traveleuropa.ro
37. *** https://www.welcometoromania.ro
38. *** www.skyscanner.ro .
39. *** http://adevaruldespredaci.ro
40. *** http://obiective -turistice.romania -tourist.info
41. *** http://wikimapia.org/
42. *** http://www.evz.ro
43. *** http://www.insse.ro/cms
44. *** http://www.mesageruldesibiu.ro
45. *** http://www.newpartsblog.ro/istorie/incursiune -in-paleoliticul -inferior.html
46. *** http://www.tribuna.ro
47. *** http://www.turismland.ro
48. *** http://www.turistinfo.ro/boita/
57
49. *** http://www.turistintransilvania.com
50. *** https://guide -romania.ro
51. *** https://www.wiki pedia.org/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA : ADMINISTRAREA ȘI DEZVOLTAREA AFACERILOR [627302] (ID: 627302)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.