SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR LUCRARE DE LICEN ȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Conf. Univ. Dr VLADIMIR -CODRIN IONESCU ABSOLVENT, ALEXANDRU… [631030]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr VLADIMIR -CODRIN IONESCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

STRATEGII DE AFACERI PROMOVATE DE
INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr VLADIMIR -CODRIN IONESCU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4

CAPITOLUL 1 Strategiile de afaceri si intreprinderile mici si mijlocii ………………………….. ……………. 6
1.1 Notiuni teoretice – intreprinderile mici si mijlocii si strategiile in afaceri ………………………….. … 6
1.2 Tendințele de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii ………………………….. …….. 9
1.3 IMM -urile in economia Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………. 13

CAPITOLUL 2 Directii strategice de dezvoltare a IMM -urilor in Uniunea Europeana ………………. 18
2.1 Small Business Act pentru Europa ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
2.2 Transformarea principiilor Small Business Act in actiuni strategice ………………………….. …….. 20
2.3 Strategia Europa 2020 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26

CAPITOLUL 3 Studiu de caz: Comparatie intre sectorul de intrprinderi mici si mijlocii din
Romania si Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 28
3.1 Scurt istoric al sectorului de IMM -uri din Romania si Republica Moldova ……………………….. 28
3.2 Evolutia sectorului de intreprinderi mici si mijlocii in Romania si Republica Moldova ………. 30
3.3 Aplicarea Strategiei Europa 2020 in Romania si Republica Moldova ………………………….. ……. 40
3.4 Activitatea inovatoare a IMM -rilor din Romania si Republica Moldova ………………………….. .. 49

CONCLUZII SI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 51

REFERINTE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 53

4
INTRODUCERE

Intreprinderile mici si mijlocii au un rol foarte important in economia tuturor tarilorm iar
acest lucru a atras interesul specialistilor care vor sa dezvolte din ce in ce mai mult acest sector
prin gasirea si adoptarea de strategii care sa vina in sprijinul dezvoltarii a ntreprenoriale. Acest
sector de intreprinderi absoarbe cea mai mare parte a fortei de munca activa, promoveaza
antreprenoriatul, creativitatea si inovarea, antreneaza competitivitatea, se adapteaza cu o mai
mare usurinta la cerintele pietei, fata de intrep rinderile de mari dimensiuni, contribuind astfel la
cresterea si dezvoltarea economiei nationale si internationale.
Din punctul meu de vedere, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii reprezinta viitorul
economiei nationale si dezvoltarea economiei euro pene. In primul rand, sectorul de intreprinderi
mici si mijlocii promoveaza antrepronoriatul si dezvolta cultura antreprenoriala prin promovarea
inovatiei si a persoanei -antreprenor. IMM -uri contribui in mod semnificativ la crearea de noi
locuri de munca s i la cresterea Produsului Intern Brut din orice tara. Comisia Europeana a inteles
care este importanta intrprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea economiei, a relatiilor
internationale prin importuri si in promovarea antreprenorului si a adoptat de -a lungul anilor
strategii si programe prin care sa ajute si sa sprijine IMM -urile.
Am ales aceasta tema datorita celor mentionate mai sus, precum si a realitatii economice
din mediul economic actual. Aceasta tema este de o mare actualitate si importanta atat pe plan
european, cat si pe plan national. Actualitatea si importanta acestei te me este evidentiata si de
politica Uniunii Europene care a pus intreprinderile mici si mijlocii in centrul majoritatii
strategiilor si programelor pe care le -au pus in practica in ultimii ani. IMM -urile se confrunta cu
numeroase impedimente, atat la incepu tul activitatii, cat si pe parcursul existentei. In primul
rand, se confrunta cu numarul scazut de antreprenori, deoarece persoanele care au idei de afaceri
se confrunta cu diverse probleme cum ar fi statutul social, clasa din care provine, frica de esec,
dar cel mai adesea intalnim persoane cu idei de afaceri sustenabile care nu au o baza financiara
pentru punerea in practica. In al doilea rand, se confrunta cu politicile administrative aflate in
vigoare, dar si cu lipsa de investitori. Pentru a elima aces te bariere si pentru dezvoltarea IMM –
urilor, Comisia Europeana impreuna cu resprezentatii statelor membre au incercat sa dezvolte
programe prin care inrteprinderile mici si mijlocii sa beneficieze mult mai usor de finantare, sa
promoveze antreprenoriatul l a scara larga si sa inlature anumile politici nefavorabile dezvoltarii
acestui sector. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 99% din totalul de intreprinderi din
Uniunea Europeana si asigura aproximativ 67% de locuri de munca pentru populatia activa.
In această lucrare voi prezenta importanța sectorului de intrepronderi mici si mijlocii in
economia Romaniei, precum si strategiile care sunt abordate in aceste intreprinderi care au un rol

5
esential in economia de stat. Intr -o tara aflata in continua dez voltare, sectorul de intreprinderi
mici si mijlocii au rolul de a aduce un venit cat mai mare si ajuta la cresterea econimiei pe plan
european/mondial. Desi, acest sector predomina intr -o economie, aceste ntreprinderimici si
mijlocii sunt cele mai predispu se la faliment si esec, de aceea, trebuie sa dezvoltam cat mai
multe strategii de a mentine activitate aacestora. In acest sens, atat pe plan national, cat si
eurpean, s -au dezvoltat mai multe strategii care vin in ajutorul mentinerii si dezvoltarii secto rului
de intrepeinderi mici si mijlocii. Este de apreciat ca intr -un mediu de afaceri aflat in permanenta
schimbare, politicile trebuie adoptate astfel incat sa nu fie afectate intreprinderile, de orice
dimensiune.
In primul capitol al prezentei lucrari, voi prezenta o scurta clasificare a intreprinderilor,
importanta IMM -urilor si a streategiilor adoptate pentru dezvoltarea acestora. De asemenea, sunt
prezentate principalele probleme si bariere intampinate IMM -uri si modul in care politicile si
strategiil e adoptate incearca sa le combata pentru creare unui mediu de afaceri favorabil
expansiunii intreprinderilor.
In al doilea capitol, sunt prezentate principalele strategii si planurile pe care le -a adoptat
Uniunea Europeana in ultimele doua decenii care vi n in ajutorarea antreprenorilor care au idei de
afaceri durabile si sustenabile.
In cel de -al treilea capitol, care reprezinta stiudiul de caz, am ales sa compar sectorul de
intreprinderi mici si mijlocii din tara noastra si Republica Moldova . Am ales cele doua tari,
deoarece ambele fac parte din vechiul bloc comunist, care au fost dominate de regimul sovietic.
Am ales Republica Moldova, desi nu este inca membra a Uniunii Europene, pentru a face o
comparatie mai evidenta a sectorului de intreprinderi di ntr-o tara care este memebra a Uniunii si
alta care urmeaza sa adere la Uniunea Europeana in perioada urmatoare.

6
CAPITOLUL 1 Strategiile de afaceri si intreprinderile mici si mijlocii

1.1 Notiuni teoretice – intreprinderile mici si mijlocii si strategiil e in afaceri

Cel mai important agent economic din punct de vedere tehnologic si organizatoric
prezent in mediul economic contemporan este reprezentat de intreprindere. In conformitate cu
reglementarile Uniunii Europene, intreprinderea este fiecare entitate care intreprinde o activitate
economica, indiferent de forma legala. Aceasta definitie este folosita de Curtea Europeana de
Justitie pentru a evidentia ca si persoanele fizice autorizate (PFA), asociatiile, parteneriatele si
asociatiile fa miliale care desfasoara o activitate economica, sunt considerate intreprinderi. prin
urmare, activitatea economica este factorul determinant, nu forma legala.
''Prin intreprindere (firma sau companie) se intelege un grup de persoane, organizate
potrivit un or anumite cerintejuridice, economice, tehnologice, care concep si desfasoara un
complex de procese de munca, folosind cel mai adesea si anumite mijloace de munca ,
concretixate in produse si servicii, in vederea obtinerii unui venit net sau profit, de regu la cat mai
mare.''1
Intreprindereareprezinta o unitateeconomica de prestari de servicii, de comertsau de
productie. Aceast a este forma de organizare a oricareiactivitatieconimice, in conformitate cu
legileaflate in vigoare, sadesfasoarefapte de comert si a utonoma patrimonial.
Scopuluneiintreprinderiesteacela de a produce bunurimateriale care sa fie
comercializatepepiatasauprestarea de serviciipentruobtinereaprofitului.
Pentru definirea marimii unei intreprineri, sunt luat in vedere critetii calitative (car e se
refera la atingerea unor anumite nivele a productivitatii muncii, gradul unitatii in mediul actual
sau al comportamentului antreprenorial) si cantitative (care se refera la numarul salariatilor,
volumul vanzarilor si profit). Intreprinderilemici si mi jlocii suntacelecompanii care au un
anumitnumar de salariati si o cifra de afaceri sub o limitaanume. Intreprinderilemici si mijlocii
din Romania sunt definite conform Legii nr.346/2004, ca fiindintreprinderile care
indeplinesccumulativanumiteconditii. Acest econditiipe care trebuiesa le indeplineascasunt:
➢ Numarulmediuanual de salariatisa fie sub 250 ;
➢ Rezultatulanual al bilantuluicontabilsa nu depaseascaechivalentul in lei a 5 milioane de
euro sausarealizeze o cifra de afaceriechivalenta cu maxim 8 milioane de euro;
➢ Trebuiesarespecte criteriul de independentaadica in proportie de peste 25% nu
suntdetinute din capitalul social sau din dreptul de vot al

1 O. Nicolescu, Ghidul managerului eficient, vol 1, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag 14

7
uneialteintreprinderisaumaimulteintreprinderi , care nu facparte din sectorul de
intreprinderimici si mijlocii .2
Exista IMM -uri de diferite dimensiuni si forme in mediul de afaceri contemporan, care
pot detine relatii operationale, financiare sau de guvernanta cu alte intreprinderi. aceste relatii pot
face dificila definirea clara a intreprinderilor mici si mijlo cii de cele de o dimensiune mai mare.
Astfel, i n anul 1996, Comisia Europeana a adoptat o recomandare prin care se stabilea o prima
definitie a IMM -urilor. Este esentiala o definire generala a intreprinderilor mici si mijlocii in
aceasta piata unica, pentr u a putea stabili stadiul in care se afla intreprinderile noi infintate, astfel
putandu -se determina ce strategii sa fie adoptate pentru sprijinirea acestora. Aceasta definire are
in vedere interactiunea care are loc intre masurile nationale dintr -o tara s i masurile impuse de
Uniunea Europeana pentru a sustine IMM -urile in cutarea de fonduri si dezvoltarea regioanala.
Treptat, Uniunea Europeana a adoptat noi definitii a IMM -urilo in contextul dezvoltarii
economice.
Clasificarea intreprinderilor mici si mi jlocii, tinde sa utilizeze ca indicator de stabilire a
dimensiunii acestora, numarul de angajati deoarece exprimarea si intelegerea dimensiunii este
mult mai usoara, se pot compara mult mai usor intreprinderile, chiar daca sunt din tari sau ramuri
diferite , de asemenea, se evita modificarea aparenta a dimensiunii firmei, determinata de influenta
factorilor financiari (rata de schimb, rata inflatiei).
Cateorgia intreprinderilor mici si mijlocii cuprind:
– Microintreprinderile reprezinta acele firme care au max im 9 angajati si au active totale
sau realizeaza anual o cifra de afaceri neta de maxim 2 milioane de euro;
– Intreprinderile mici reprezentand firmele care au pana la 49 de angajati, au active totale
sau realizeaza anual o cifra de afaceri neta de maxim 10 milioane de euro;
– Intreprinderile mijlocii care defines intreprinderile care au pana la 250 de angajati, au
active totale de maxim 43 milioane de euro sau realizeaza anual o cifra de afaceri neta de
maxim 50 milioane de euro.

Strategia in afaceri, a fosta bordata de mai multi lideri in afaceri, cat si de teoreticieni, dar,
fiecaredintreacestia au definit -o intr -un alt mod. Pe de -o partesuntcei care sustin ca estemai
important sa se analizezeprezentul, sa se anticipezeschimbarilece au loc in mediu economic s i
saplanificeactiunileviitoare. Pe de altaparte, uniisustin ca esteimposibil de prezisviitorul, de
acceaeste de preferatsaelaborezestrategii in functie de situatii.

2www.wikipedia.org/wiki/intreprinderimicisimijlocii , Definitia intreprinderilor mici si mi jlocii

8
Michel Porter sustine ca strategia comunica si defineste pozitia unica detinuta de
companie si, de asemenea, ca aceasta determina modul in care competentele si resursele
companiei sunt imbinate pentru a crea un avantaj competitiv. 3
Cu toate acestea, deifinitia de baza a strategiei in afaceri este urmatoarea: stragetia
determina modul in care sunt allocate resursele pentru a satisface nevoile actioarilor si ale pietei.
Aceasta determina scopul si directia in care se indreapta o afacere, pe termen lung. Cu alte
cuvinte, strategia in afaceri determina modul in care poti castiga in perioada viitoare.

3 Michel Porter – Avantajul competitiv

9
1.2 Tendințele de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

Peter Drucker sustinea ca "micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al cresterii
economice''. Micile afaceri participa intens la infaptuirea obiectivelor de baza ale oricarei
economii nationale, devenind astfel "forte motrice" ale progresului si dezvoltarii economico –
sociale.4
Intreprinderile mici si mijlocii au un rol important in economia europeana. Acestea
reprezinta o sursa principala de inovare, locuri de munca si abilitati antreprenoriale. In Uniunea
Europeana sunt aproximativ 23 de milioane de IMM -uri, reprezentand 99% din totalul
intrepinderilor si asigura aproximativ 75 de milioane de locuri de munca.
Unuinea Europeana a demonstat ca IMM -urile cont ribuie intr -o mare masura la cresterea PIB –
ului, cresterea gradului de angajare si stimuleaza exporturile. Putem spune despre intreprinderile
mici si mijlocii ca au abilitatea de a se adapta provocarilor pietei si de a raspunde schimbarilor
structurale ce au loc in economia globala. Astfel, un sector al intreprinde rilor mici si mijlocii
bine dez voltat al unei tari, poate contribui intr -o mare masura la cresterea macro -economica.
Domeniile de activitate in care se pot constitui intrepinderi mici si mijlocii si care pot
aduce un profit mare, dar care contribuie si la cresterea PIB -ului si angajarea populatiei active
sunt:
➢ Industria prelucratoare: fabricarea produselor alimentare, fabrici de incaltatime, fabrici de
jucarii, etc. Chiar daca intrepinderile mari din acest domeniu incearca sa umbreasca
succesul IMM -urilor, acestea sunt intr -un numar foarte mare si in continua dezvoltare.
➢ Industria constructiilor, domeniu in care se constituie intreprinderi mici si mijlocii pentru
construirea de cladiri de locuinte, administrative, etc.
➢ Comertul cu ridicata, unde intreprinderile mic i si mijlocii sunt intermediarii dintre
producatori si comertul cu amanuntul.
➢ Agricultura, intr -o tara cu suprafete agricole prielnice cultivarii plantelor sau pentru
cresterea animalelor, se pot constitui numeroase intreprinderi mici si mijlocii care ar
contribui semnificativ la dezvoltarea celui mai vechi domeniu de activitate din lume.
➢ Industria serviciilor, unde se constituie intreprinderi mici si mijlocii pentru:
– a oferi servicii indiv izilor, de exemplu: hoteluri, restaurante, saloane de
infrumusetare, agenti de turism etc;
– a oferi servicii unor intreprinderi, de exemplu: agenti de publicitate, agenti de
brokeraj, agenti de evaluari imobiliare, etc.

4 P. Drucker, Realitatile lumii de maine, Editura Teora, Bucuresti, 1999

10
Pe parcursul trecerii timpului si de zvoltarii economice accentuate, a crescut numarul de
intreprinderi mici si mijlocii constituite in aceste domenii, in toate tarile aflatre in plina
dezvoltare. In Uniun ea Europe ana, intreprinderile mici si mijlocii reprezinta un factor important
al dezvolta rii econimice al statelor membre. In economia unei tari, IMM -urile au foarte multe
roluri pozitive:
➢ Acest sector reprezinta sursa de definire a clasei de mijloc, clasa care asigura stabilitatea
socio -politica a unei tari. Repartizarea puterii in societate este posibila datorita
distributiei puterii economice prin acest sistem al firmelor mici si mijlocii;
➢ Sunt creatoare de locuri de munca, astfel contribuind la stabilitatea sociala a unei regiuni;
➢ Intreprinderile mici si mijlocii cresc caracterul concurent ial al pietei, deoarece sunt surse
de concurenta, iar aceasta conduce la o mai buna satisfacere a nevoilor consumatorilor;
➢ Asigura imbinarea anumitor facturi de productie, care in mod normal sau in alte conditii
nu ar fi fost folositi : produsele secundare ale firmelor de dimensiuni mari, resursele
locale. IMM -urile dezvolta relatii de cooperare cu companiile mari, sub forma
acordurilor de parteneriat (tehnologic, financiar), sau sub forma unor subfurnituri (de
specialitate, de capacitate);
➢ Contribuie la for marea PIB -ului, a investitiilor nationale si a exporturilor prin formarea
ofertei de bunuri si servicii;
➢ Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta viitoarele firme mari datorita dezvoltarii si
proceselor de crestere la care iau parte;
➢ Se integreaza destu l de usor intr -o retea economica regionala, astfel contribuind la
dezvoltarea respectivei regiuni si la scaderea somajului.
➢ Prin simplul fapt ca sunt administrate direct de proprietari, luarea deciziilor eset mult mai
usoara si depind in cea mai mare masur a de capacitatea manageriala si talentul acestor
proprietari. Firmele mici si mijlocii au o mare rezistenta si flezibilitate in perioadele de
recensiune, datorita capacitatilor de adaptare la modificarile mediului economic;
➢ IMM -urile pun accent pe inovatie , atat in ceea ce priveste managementul, cat si
tehnologia;
➢ Datorita dimensiunii lor, ajuta la diminuarea practicilor birocratice si evitarea
depersonalizarii relatiiolor intre oameni, prin scurtarea circuitului informatiilor si a
documentelor din firma. A stfel se asigura o performanta si satisfactie in munca de o

11
calitate superioara. Intre individ si obiectivele intreprinderii exista o legatura mult mai
stransa, ceea ce duce la performanta.5
Tendinta de dezvoltare a sectorului de intreprinderi mici si mijl ocii se reflecta si in
necesitatea de redefinire a IMM -urilor, de catre Comisia Europeana. Astfel, modificarile aduse
prin noua definitie, arata evolutia economica generala (care a inceput din 1996), dar si
constientizarea obstacolelor pe care le intampina firmele mici in mediul de afaceri. Noua
deifinitie este mai potrivita pentru numarul mare de intreprinderi mici si mijlocii, in diferite
ramuri ale economiei, deoarece se iau in considerare si diferitele relatii de colaborare care apar
intre intreprindei, pentru pro movarea inovarii si dezvoltarea parteneriatelor.
Principalele argumente care au impus o redefinire a IMM -urilor sunt:
– Promovarea microintreprinderilor – luandu -se in considerare realitatea economica din UE
privind cresterea numarului de microintreprinderi, se stabilesc praguri financiare pentru a
incuraja adoptarea de masuri pentru sprijinirea noilor intreprinderi, in spe cial in faza de
start-up.
– Actualizarea pragurilor – cresterea productivitatii si a preturilor a dus la ajustarea
pragurilor financiare. Cresterea semnificativa a acestora, permite intreprinderilor sa -si
mentina statutul de intreprindere mica si mijlocie, a sigurandu -se astfel eligibilitatea
pentru programele suport.
– Imbunatatirea accesului la capital – o problema permanenta cu care se contrunta IMM –
urile este accesul la capital, deoarece nu pot oferii garantii creditorilor. Noua definitie
faciliteaza finanta rea egala pentru intreprinderile mici si mijlocii, acordand un tratament
favorabil pentru anumiti investitori.
– Imbunatarirea accesului la cercetare si dezvoltare si promovarea inovarii.6
Caracteristicile intreprinderilor mici si mijlocii, care le fac esent iale in economia unui stat
sunt:7
– Flexibilitatea – in cadrul competitiei cu intreprinderile mari, flexibilitatea intreprinderilor
mici si mijlocii, este un puct forte, deoarece acestea au un numar de salariati redus si
folosesc ca echipamente, utilaje univ ersal, ceea ce face posibila adaptarea rapida la
cerintele pietei.
– Interactivitatea – in situatiile in care cererea depaseste capacitatea intreprinderilor mici si
mijlocii de productie, se impune cooperarea acestora pentru a raspunde cererii.

5 L. Zahiu si M. Nastase, Economia intreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 2004
6 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/sme_d efinition/sme_user_guide_ro.pdf – Comisia Europeana –
Noua definitie a IMM -urilor, Ghidul utilizatorului si noul model de declaratie 2008
7 I. Abrudan, G. Lobatiu si M. Lobatiu, IMM -urile si managementul lor specific, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003,
pag 62

12
– Motivatia – datorita faptului ca proprietarii acestor intreprinderi iau deciziile finale, face
ca efortul depus sa fie mult mai mare, sunt mult mai motivati.
– Adap tabilitate – in functie de cererile clientilor, intreprinderile mici si mijlocii, isi
modifica usor struct ura serviciilor sau a bunurilor.
– Dinamism – datorita structurii simple pe care o au aceste intreprinderi, acestea se
adapteaza relativ usor cerintelor pietei, iar intr -un timp destul de scut, isi poate modifica
piata pe care actieaza, locatia, etc.
Prezent a si importanta intreprinderilor mici si mijlocii in economie, nu inseamna
subestimarea sau diminuarea rolului pe care il au firmele mari. In industriei si in domeniul
transportului sunt prezente cel mai adesea, intreprinderi mari care au relatii cu cele d e dimensiuni
micii si mijlocii, deoarece pentru mentinerea unei economii puternice si performante, aceasta
trebuie sa aiba o structura echilibrata. Astfel exista relatii de interdependenta intre firmele mici si
mijlocii si cele mari. De aici rezulta o impo rtanta sporita a sectorului de intreprinderi mici si
mijlocii. Importanta acestora pentru intreprinderile mari sunt datorate urmatoarelor aspecte:
– IMM -urile furnizeaza marilor companii o buna parte din necesarul de piese, ansambluri,
materiale si materii p rime;
– Majoritatea angajatilor din intreprinderile mari prefera sa plece intr -o firma de
dimensiuni mai mici;
– IMM -urile sunt cei mai numerosi clienti ai intrpeinderilor mari, achizitionand o buna
parte din serviciile si produsele acestora.;
– IMM -urile reprez inta viitoare firme de mari dimensiuni.
Fiind o relatie de interdependenta, si firmele mici si mijlocii depend intr -o anumita masura de
intreprinderile mari deoarece: de aici isi iau o buna parte din materiale cum ar fi energia, materia
prima, combustibili ; sunt clienti pentru serviciile si produsele IMM -urilor; sunt furnizori de
informatii, cunoastinte, know -how sitehnologie pentru firmele mici. De asemenea, in
intreprinderile mari se formeaza si perfectioneaza mici intreprinzatori, specialistii si manager ii si
sunt modele manageriale eficiente.

13
1.3 IMM -urile in economia Uniunii Europene

Pentru Uniunea Europeana, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii reprezinta motorul
sua coloana vertebrala a economiei europene. IMM -urile sunt un factor impor tant in dezvoltarea
economiei si crearea de legaturi internatioanle intre statele membre ale Uniunii Europene.
Numarul acestora este intr -o continua crestere, iar Uniunea Europeana adopta strategii de
sprijinire si dezvoltare a intreprinderilor mici si mij locii. Statisticile arata ca in 2013, 88.8
milioane de locuri de munca erau oferite de IMM -uri in Uniunea Europeana. Conform
rapoartelor, noua din zece firme sunt intreprinderi mici si mijlocii si doua din trei noi locuri de
munca sunt oferite de acestea. Firmele mici si mijlocii, pun in evidenta inovatia si spiritul
antreprenorial al populatiei, astfel avand rol esential in stimularea populatiei si a competitivitatii.
Prin importanta lor, IMM -urile reprezinta un obiectiv foarte important al politicii Uniun ii
Europene. De aceea, Comisia Europeana si -a propus sa promoveze antreprenoriatul si sa
imbunatateasca mediul de afaceri, permitand astfel intreprinderilor mici si mijlocii sa realizeze
potentialul economic pe care il au in mediul de afaceri globalizat de astazi.
In societatea contemporana, intreprinderile mici si mijlocii au devenit si devin din ce in
ce mai importante pentru dezvoltarea economiei. Legile Uniunii Europene in ceea ce priveste
sectorul de IMM -uri se bazeaza pe faptul ca spiritul antreprenorial si an treprenorii trebuie
recompensati, sustinuti si incurajati pentru cresterea numarului de firme mijlocii si mici.
Afacerile mici contribuie intr -o mare masura la atingerea obiectivelor fundamentale ale
economiei nationale. Aceasta nevoie de dezvoltare si sus tinere a IMM -urilor de catre Comisia
Europeana se datoreaza urmatorilor factori:
– Individualizarea si diversitatea cererii;
– Cresterii numarului somerilor;
– Modificarile organizatorice care au avut loc in marile intreprinderi;
– Globalizarea economiei nationale ;
– Reorientarea economiei in principal in directia serviciilor;
– Politicile occidentale de sustinere a IMM -urilor.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta cheia cresterii economice, iar atentia Uniunii
Europene este indreptata spre sprijinirea acestora s i promovarea antreprenoriatului. Comisia
Europeana a pus la dispozitie instrumente de sprijin pentru a ajuta intreprinderile mici sa faca fata
formalitatilor administrative, cerintelor, reglementarilor si sa obtina mult mai usor finantare.
Pentru ca piata serviciilor si bunurilor sa fie echitabila si deschisa, este nevoie sa se actioneze de la
nivelul Uniunii Europene. Comisia reprezinta interelese economice europene si garanteaza
intreprinderilor un cadru de actiune optim din punct de vedere concurential s i competitiv. De

14
aceea, pentru mentinerea perspectivelor si a cresterii economice, cadrul de actiune al
intrperinderilor trebuie imbunatatit in permanenta, atat la nivel European, cat si la nivel national.
Inca din 2001, mai marii Uniunii Europene au intel es rolul si importanta intreprinderilor mici
si mijlocii si au adorpat “Carta europeana pentru intreprinderile mici”, prin care apeleaza la
Comisie si la statele member pentru incurajarea si sustinerea acestor tipuri de intreprinderi.
Domeniile prioritare pentru politica europeana in privinta IMM -urilor sunt: promovarea
competentelor si a spiritului antreprenorial; diminuarea procedurilor birocratice; consultarea
partilor interesate de acest sector; imbunatatirea accesului pe piata a IMM -urilor si imbunatar irea
de capacitatilor de dezvoltare a acestora. In anul 2008, Comisia Europeana adopta “Small Business
Act” un cadru politic global pentru statele membre ale Uniunii Europene. Acest cadru politic se
baza pe principiul “sa gandim mai intai la scara mica”, c reandu -se astfel un cadru favorabil
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii in Uniunea Europeana. Small Business Act reprezinta
un pachet de masuri ce se bazeaza pe urmatoarele zece principii:8
– Crearea pentru intreprinderile familiale si intreprinzatori a unui mediu in care sa prospere, iar
spiritul antreprenorial sa fie recompensat;
– Reglementarea regulilor conform principiului "Ganditi mai intai la scara mica";
– Asigurarea pentru intreprinzatorii cinstiti care au intrat in faliment a unor posibilitati prin
care sa beneficieze mai usor de a doua sansa;
– Asigurarea ca administratiile publice sa aactiveze conform necesitatilor intreprinderilor mici
si mijlocii;
– Adaptarea instrumentelor administratiilor publice la necesitatile IMM -urilor: facili tarea
acestora de a participa la achizitiile publice; exploatarea amanuntita pentru a oferi micilor
intreprinderi posibilitati de a beneficia de ajutor din partea statului; \
– Facilitarea IMM -urilor de a accesa finantari si de a pune in aplicare un cadru com ercial si
juridic pentru a favoriza punctualitatea platilor datorate tranzactiilor comerciale;
– Pentru a beneficia de oportunitatile pe care le ofera piata unica, sprijinirea intreprinderilor
mici si mijlocii;
– Sprijinirea IMM -urilor pentru transformarea pro vocarilor din mediu economic in
oportunitati;
– Sprijinirea si incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii s a profite de cresterea pietelor.
Odata cu aplicarea Small Business Act, Comisia Europeana a luat intiative si in alte
directii cum ar fi :
Imbunatatirea mediului de afaceri pentru initierea, functionarea si cresterea afacerii
Infiintarea IMM -urilor este doar inceputul, deoarece acestea trebuie sa se dezvolte, sa devina din

8 Dictionar al termenilor de baza din antreprenoriat – Intreprinderi mici si mijlocii ( http://caravanacarierei.bns.ro/wp –
content/uploads/sites/2/2013/01/CE -ESTE -UN-IMM.pdf )

15
ce in ce mai mari, sa angajeze cat mai multi salariati si sa isi extin da pietele si gamele de produse
oferite si, implicit, cresterea cifrei de afaceri. In general, experienta si aptitudinile detinute de
intreprinzator nu sunt de ajuns pentru dezvoltarea afcerii. Pentru dezvoltarea intreprinderii,
acestea au nevoie de noi te hnologii si cunoasterea unor metode manageriale avansate. De aceea,
IMM -urile trebuie sa aiba acces usor la finantare, consultanta si suport specific pentru domeniul
de activitate. anumite categorii sociale cum ar fi tinerii, femeile sau miniritatile natio nale, se
confrunta cu impedimente in infiintarea unor afaceri. In aceste conditii, climatul antreprenorial
trebuie imbunatatit in urmatoarele directii: diminuarea reglementarilor administrative, strategii
de management, proceduri de start -up, contabilitate a in intreprinderile mici si mijlocii,
impozitele, esecul si un nou inceput.
Promovarea antreprenoriatului – Infiintarea si dezvoltarea unei intreprinderi mici sau
mijlocii, depind de acele persoane care au idei de afaceri si dispuse asumarii riscurilor c e vin
odata cu deschiderea unei afaceri. Avem nevoie de cat mai mult astfel de persoane – antreprenori,
iar pentru a elimina barierele care descurajeaza anumite clase sociale cum ar fi minoritatile
nationale, femeile si tinerii, trebuie dezvoltata cultura antreprenoriala. Barierele care impedica
intreprinzatorii sa deschida noi afaceri, cum ar fi cerintele administrative, frica de esec sau
gasirea investitorilor trebuie inlaturate. Initiativele care au fost luate pentru promovarea
antreprenoriatului se refl ecta in urmatoarele programe: formarea si educatia in antreprenoriat;
programe erasmus pentru antreprenorii tineri; femeile antreprenor; afacerile de familie;
antreprenorii migranti sau minoritatile etnice; antreprenoriatul in mass -media.
Accesul pe piete – Piata Unica a serviciilor si bunurilor reprezinta unul dintre principalele
motoare ale economiei europene deoarece se bazeaza pe oportunitatile pe care le au afecrile de
pe piata bunurilor si serviciilor. Astfel trebuie sa se asigure integrarea in piata si indepartarea
barierelor la libera circulatie a serviciilor, marfurilor si capitalului. Barierele comerciale in
conditiile in care natura comertului modern este schimbatoare, nu se refera numai la tarifele
traditionale de cotare sau import ci si la faci litarea accesului pe pietele internationale. S -a
demonstrat ca exista o legatura directa intre competitivitatea intreprinderilor si internationalizare.
Trebuie mentionat ca Uniunea Europeana sprijina in permanenta intreprinderile mici si
mijlocii sub form e diferite si anume: imprumuturi rambursabile sau nerambursabile, subventii si
garantii, in anumite cazuri. Acest sprijin poate fi direct sau prin intermediul programelor
gestionate la nivel national sau regional. De asemenea, IMM -urile pot beneficia si de alte masuri
cu caracter nefinanciar, acestea fiind servicii si programe de sustinere. Programele pentru
sprijinirea IMM -urilor sunt inpartite in patru caterogii dupa cum urmeaza:9

9 ANIMMC, „Strategia de sprijinire si dezvoltare a sectorului IMM -urilor pentru 2008 -2013”, Bucureti, 2008

16
a) Oportunitati tematice de finantare – Finantarea este tematica si are urmato arele scopuri:
cercetare, mediu, instruire -infomare, implementate si elaborate de servicii diferite ale
Comisiei Europene. Organizatiile si IMM -urile pot depune direct o cerere catre aceste
servicii cu conditia propunerii unui proiect durabil. In general, sprijinul consta in
subventii ca acopera doar o parte din costurile totale ale proiectului.
b) Fonduri Structurale – Fondul Social European si Fondul European de Dezvoltare
Regionala sunt cele mai importante mijloace de finantare comunitare, reprezentate prin
programe de initiative comunitare sau finantare tematica aplicate in anumite regiuni.
Beneficiarii acestor finantari din Fundurile Structurale obtin o contributie directa pentru
a-si finanta proiectele.
c) Instrumente de finantare – Cele mai multe instrument e pentru finantare sunt indirecte,
prin mediatori nationali de finantare. Gestionarea acestor programe se face din Fondul
European de Investitii.
d) Asistenta pentu internationalizare a intreprinderilor mici si mijlocii – Se refera la sprijinul
pe care il pri mesc IMM -urile din partea autoritatilor publice din domeniul
internationalizarii si/sau organismele intermediare, sa aiba acces la pietele care nu fac
parte din Uniunea Europeana.
Pentru a contribui la consolidarea durabilitatii, competitivitatii si promo varea dezvoltarii
intreprinderilor, stimulare culturii antreprenoriale, Comisia Europeana intemeiaza Programul
privind Competitivitatea Intreprinderilor si IMM -urilor (COSME), valabil pentru perioada 2014 –
2020. Desi Comisia Europeana este responsabila de a plicarea acestui program, implementarea
efectiva este partial delegata Agentiei Executive pentru IMM -uri, iar instrumentele financiare
fiind increditate Fondului European de Investitii. Se infiinteaza Comitetul COSME care asista
Comisia Europeana sa imp lementeze acest program. Acest Comitet este format atat din membrii
din statele membre Unuinii, care au drept deplin de vot, cat si din membrii ai tarilor terte sau
candidate care se afla in diferite stadii de asociere cu Uniunea Europeana, si care nu au drep t de
vot, doar fac parte din program. Pentru implementarea acestui program, s -a planificat un buget
de peste 2,3 miliarde de euro si are urmatoarele obiective:10
– imbunatatirea accesului la finantare prin capitaluri proprii sau datorii
– imbunatatirea accesulu i pe pietele Uniunii, dar si pe cele mondiale
– promovarea antreprenoriatului
Sectorului de intreprinderi mici si mijlocii in Uniunea Europeana are un rol important
deoarece ajuta la cresterea economica, dezvoltarea antreprenoriatului, scaderea somajului et c.
Sectorul de intreprinderi mici si mijlocii este foarte dinamic si intr -o continua crestere. Astfel

10http://www.imm.gov.ro/cosme – Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comert si Antreprenoriat

17
intreprinderile mici si mijlocii reprezinta aprozimativ 98% din totalul intreprinderilor din
Uniunea Europeana, iar in aproximativ 67% din salariati sunt angajati in intreprinderile mici si
mijlocii.

Figura nr 1 Numarul de intreprinderi in Uniunea Europeana 201611

Figura nr 2 Numarul de angajati in Uniunea Europeana in 201612

11Interpretare din Raportul anual al Uniunii Europene privind IMM -urile, pag 12
12Ibdem 22232139225045Numarul de intreprinderi (mii)
Microintreprinderi
Intreprinderi mici
Intreprinderi mijlocii
Intreprinderi mari
Microintreprinderi
30%
Intreprinderi mici
20%Intreprinderi mijlocii
17%Intreprinderi mari
33%Numarul de angajati

18
CAPITOLUL 2 Directii strategice de dezvoltare a IMM -urilor in
Uniunea Europeana

2.1 Small Business Act pentru Europa

"Ganditi mai intai la scara mica" – aceasta este premiza de la care a plecat strategia
elaborata de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea celui mai important si dinamic sector de
intreprinderi dintr -o economie. In peisajul mondial aflat in continua schimbare si caracterizat de
modificari s tructurale si concurenta crescuta, IMM -urile au devenit mult mai importante in
societate ca si creatori de oportunitati de angajare si actori principali ai prosperitatii
colectivitatilor regionale si locale. Acestea sunt principalele motive pentru care IMM -uriloe au
fos plasate in centrul Strategiei. Deoarece mediile nationale si locale in care intreprinderile mici
si mijloci functioneaza, sunt diferite si activitatea acestora este diversa. Prin urmare, politicile
care vizeaza IMM -urile trebuie adaptate pe deplin nevoilor acestora. Revizuirea politicilor IMM –
urilor, ce a avut loc in perioada 2005 – 2007, a demonstrat ca statele membre ale Uniunii
Europene, au facut progrese in crearea mediului favorabil dezvoltarii intreprinderilor mici si
mijlocii.
Cu toa te acestea, IMM -urile din Uniunea Europeana inregistreaza o crestere economica
lenta in comparatie cu cele din Statele Unite ale Americii, unde intreprinderile care
supravietuiesc isi sporesc efectivele cu aproape 60% in primi sase ani de activitate, in ti mp ce in
Uniunea Europeana, acest procentaj ajunge la maxim 20%. In aceste conditii, Consiliul European
propunen in 2008 o initiativa intitulata Small Business Act pentru Europa. Aceasta initiativa
vizeaza continuare incurajarii competitivitatii si a crest erii IMM -urilor.
"Small Business Act vizeaza ameliorarea abordarii strategice generale a spiritului
antreprenorial pentru a fixa in mod ireversibil principiul 'ganditi mai intai la scara mica' in
definita politicilor, incepand cu reglementarea pana la ser viciul public si de a promova cresterea
IMM -urilor ajutandu -le sa rezolve ultimele probleme care le impiedica dezvoltarea."13
Pe langa cele 10 principii, mentionate in capitolul anterior, prevazute de Small Business Act,
acesta prevede si o serie de propune ri legislative conform principiului mentionat anterior:
– Regulament general de excludere pe categorii privind ajutoarele de stat. Acest regulament
vine pentru scutirea prealabila de notificari pentru anumine clase de ajutoare de stat care sunt
acoperite de reglementarile deja existenete, cum ar fi cale care se refera la ocuparea locurilor

13 Evaluare performantelor IMM -urilor – Small Business Act ( https://ec.europa.eu/growth/smes/business -friendly –
environment )

19
de munca, dezvoltare -cercetare si ajutoare regionale. Regulamentul nou, va armoniza si
simplifica normele deja existente si intensifica ajutorul pentru investitii in IMM -uri.
– Regulamentul referitor la pozitia de societateeuropeana privata . Acest regulament prevede
crearea unui statut pentru o societate privata europeana care ar functiona pe aceleasi principii
in toate statele membre. Comisia vine cu propunerea de a face mod ificarile necesare pentru
garantarea faptului ca noul tip de societate va beneficia de legile existente care se refera la
impozitul pe societati.
– Directive privind reducerea coeficientului TVA -ului. Acestea ar oferi posibilitatea statelor
membre de a aplica un TVA redus pentru serviciile care sunt furnizate pe plan local. O alt
propunere privind TVA -ul se refera la simplificare si modernizarea dispozitiilor deja
existente in privinta facturarii TVA -ului pentru usurarea sarcinilor intreprinderilor. Vine o
propunere si asupra Directivei 2000/35/CE in privinta platilor intarziate, pentru a ase asigura
ca platile se vor efectua punctual pentru tranzactiile comerciale intreprinse de IMM -uri.

20
2.2 Transformarea principiilor Small Business Act in actiuni strategice

Primul principiu al programului se refera la crearea unui mediu propice in care
intreprinderile familiale si antreprenorii sa se dezvolte si recompensarea spiritului antreprenorial,
reprezinta o provocare pentru Uniunea Europeana si statele membre ale acesteia d eoarece
europenii sunt oarecum reticenti la aceasta idee de antreprenoriat. Studiile arata ca doar 45%
dintre europeni prefera sa desfasoare o activitate independenta, in timp ce in Statele Uniten ale
Americii, acest procent este mult mai ridicat, 61% dint e americani sunt dispusi sa desfasoare
activitati independente. Europenii trebuie sa constientizeze ca o astfel de activitate reprezinta o
optiune profesionala, o provocare interesanta care ofera posibilitatea de a dezvolta si dobandi noi
cunostinte si cal ificari care vor deveni o activitate de baza si o cariera de succes. Se preconizeaza
ca in urmatorii ani, aproximativ sase milioane de intreprinzatori vor iesi la pensie, de aceea,
Uniunea Europeana incearca transferul de intreprinderi, pentru ca nu -si per mite pierderea acestor
intreprinderi. Sistemul de invatamant actual, nu pune accent suficient pe dezvoltarea spiritului
antreprenorial, de accea, ar trebuisa li se permita copiilor accesul la aceste informatii inca din
primii ani de invatamant. Prin transf erul de intreprinderi se intelege mentinerea intreprinderilor
care au reusit sa reziste in mediul de afaceri. transmiterea reusita de intreprinderi ar mentine
locurile de munca deja existente, care sunt in numar mai mare decat cele oferite de
intreprinderi le noi infiintate. Punerea in practica a principiului mentionat supune urmatoarele
actiuni pe care trebuie sa le intreprinda Comisia:
• facilitarea schimburilor celor mai bune practici in crearea spiritului antreprenorial si
promovarea culturii antreprenoriale;
• lansarea unei saptamani europene a IMM -urilor – un cadru in care sa se desfasoare
numeroase manifestari care sa aibe ca subiect acest sector;
• lansarea unui program "Erasmus pentru tinerii antreprenori", care are ca scop promovarea
schimbur ilor de experienta si formare, oferind astfel intreprinzatorilor in devenire
oportunitatea de a invata de la antreprenorii experimentati si dezvoltarea cunostintelor
lingvinstice;
• punerea in aplicare a unui sistem de femei antreprenor ambasadoare la nivelu l intregii Uniuni
Europene care are rolul de a incuraja femeile sa -si deschide intreprinderi proprii si de a
stimula spiritul antreprenorial al femeilor care au absolvit studiile superioare.
De asemenea, pentru transformarea principiului in realizare, si s tatele membre trebuie sa
intreprinda urmatoarele actiuni:

21
• sa stimuleze spiritul antreprenorial si de inovatie in randul toturor tinerilor si sa promoveze
spiritul antreprenorial ca pe un element -cheie in programele scolare si ca acest obiectiv sa fie
abord at corespunzatorin materialul didactic;
• sa se asigure ca, cadrele didactice sunt instruite in conformitate si ca informatia pe care o va
transmite tinerilor este corecta;
• sa se asigure ca normele fiscale nu impedica transmiterea de intreprinderi (ne referi m aici la
impozitul pe avere, dreprul de donatie sau impozitele pe dividende);
• sa dezvolte strategii de formare a spiritului antreprenorial asupra tuturor nivelurilor prin
intarirea cooperarii cu comunitatea de afaceri;
• sa promoveze o asistenta si tutorat pentru sprijinirea transmiterii de intreprinderi, sustinerea
femeilor antreprenori si sprijinirea imigrantilor care vor sa devina intreprinzatori.
Al doilea principiu care face referire la oferirea unei a doua sanse antreprenorilor cinstiti
care au intrat in faliment reprezinta o noua oportunitate pentru intreprinzatori de a demonstra
rentabilitatea activitatii desfasurate. Falimentul este responsabil pentru inchiderea a aproximativ
700 000 de intreprinderi mici si mijlocii si pierderea a peste 2,8 milioan e de locuri de munca in
toata Uniunea Europeana, ceea ce reduce numarul IMM -urilor cu aproape 15%. Aproximativ
47% dintre intreprinzatorii europeni ezita sa reinvesteasca intr -o intreprindere care a intrat in
faliment, iar o parte importanta dintre cei car e decid sa re -deschida o intreprindere falimentata,
se confrunta cu politica procedurii de faliment, care dureaza in medie intre patru luni si noua ani.
Pentru punerea in practica a acestui principiu, Comisia trebuie sa continue sa promoveze politica
celei de-a doua sanse si sa faciliteze schimbul de cele mai bune practici intre tarile membre. Iar
statele membre trebuie sa promoveze in societate o atitudine pozitiva fata de intreprinzatorii care
doresc sa redeschida o afacere, prin campanii de informare a po pulatieim oferind astfel un
exemplu demn de urmat. De asemenea, trebuie sa incerce limitarea la maxim un an durata
procedurilor judiciare de intrare in familent si sa se asigure ca intreprinzatorii care doresc sa isi
reincerce nororcul sunt tratati in acee asi masura ca cei care intreprind noi afaceri. 14
Principiul al treilea, si poate cel mai important, care se refera la promovarea legilor
administrative sa fie in conformitate cu nevoile intreprinderilor mici si mijlocii , plecand de la
premiza "Ganditi mai intai la scara mica", reprezinta o noua provocare pentru Uniunea
Europeana. Reglementarile si obligatiile administrative ale IMM -urilor sunt disproportionate in
comparatie cu cele suportate de firmele mari. Spre exemplu, pentru un euro cheltuit pe un
salariat de catre o intreprindere mare in virtutea obligatiilor reglementare, o intreprindere mica
ajunge sa cheltuiasca pana la zece euro. Se declara ca in 36% dintre IMM -uri formalitatile

14 "Depasirea stigmatizarii esecului in afaceri – pentru o politica a celei de -a doua sanse – Punerea in aplicare a
parteneriatului de la Lisabona pentru crestere si locuri de munca", COM 2007

22
administrative le -au impedicat sa isi desfasoare activitatea comercial a, in ultimii doi ani.15 Pentru
eliminarea barierelor administrative, statele membre sunt invitate si Comisia se angajeaza ca:
• evaluare riguroasa a impactului pe care il au initiativele administratie si legislative viitoare in
privinta IMM -urilor si sa se t ina cont de aceste rezultate in momentul in care se elaboreaza
alte propuneri;
• inaintea prezentarii propunerilor administrative si legislative, cu cel putin opt saptamani, sa
se consulte partile interesate, in special organizatiile de IMM -uri;
• sa se asigur e ca politicile aplicate au rezultate favorabile, impunand minimizarea sarcinilor
intreprinderilor si a costurilor printr -un ansamblu de instrumente coerent cum ar fi
autoreglementarea, recunoasterea mutuala sau coreglementarea pentru obtinerea rezultatelo r
dorite;
• instaurarea unor masuri specifice intreprinderilor mici si mijlocii cum ar fi scutirile si
perioadele de tranzitie, derogarile, privind obligatiile de declarare si informarem dar si alte
adoptari spefice microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii. Statele membre
trebuie sa exploateze prevederile in ceea ce priveste flexibilitatea in momentul in care sunt
aplicate legislatiile comunitare, evitand astfel exagerarile, si sa aibe in vedere utilitatea
introducerii unor declaratii anuale si date comune de aplicare cu privire la actele legislative
intrate in vigoare intr -o anumita perioada de timp.
Principiul patru face referire la asigurarea statelor membre, dar si a Uniunii Europene ca
administratiile publice face cat mai usoara viata I MM-urilor, incurajand accesul la servicii
administrative online si solutii de tip "ghiseul unic". Administratiile publice reactive si moderne
vor contribui in mod semnificativ la cresterea si succesul economic al IMM -urilor, care vor
economisi bani si timp iar resursele disponibile sa le foloseasca in favoarea inovarii si a crearii
de locuri de munca. Acestea permit reducerea costurilor si imbunatarirea serviciilor prin ghiseele
unice si serviciile administrative online. Astfel, timpul castigat si resursele economisite
faciliteaza accelerarea proceselor economice. Pentru punerea in practica a acestui principiu,
statele membre trebuie sa faca efortul de a reduce timpul de constituire a unei intreprinderi la
mai putin de o saptamana, sa nu mai solicite IMM -urilor informatii pe care administratia le
detine deja, sa stabileasca un punct de contact in care partile interesate sa semnaleze procedurile
si reglementarile care sunt considerate ineficiente si care impiedica in mod inutil activitatea
IMM -urilor. De asmen ea, statele membre trebuie sa reduca taxele pe care le percep
administratiile pentru inregistrarea intreprinderii, urmand exemplul statelor mai dezvoltate din
perspectiva acestui aspect, trebuie sa se asigure intreprinderile mici si microintreprinderile

15 Raportul grupului de experti "Modele de reducere a obligatiilor de reglementare disproportionate impuse IMM –
urilor", mai 2007

23
participa doar odata la trei ani la anchetele statistice de care sunt responsabile organismele
locale, regionale sau nationale, exceptand cazul in care aceste informatii sunt strict necesare, si
nu in ultimul rand, sa faciliteze accesul IMM -urilor de a obtin e informatii si de a efectua
formalitatile si procedurile pe cale electornica.
Prin al cincelea principiu, se doreste adaptarea instrumentelor puterilor publice la
necesitatile IMM -urilor, deoarece aceste intreprinderi intampina obstacole cand participa l a
achizitiile publice. Aceste dificultati se datoreaza faptului ca IMM -urile sunt descutajate sau nu
sunt informate cu privire la aceste oportunitati, autoritatile publice considerand ca este mai
simplu sa ofere contracte intreprinderilor mari, care, din p unctul lor de vedere, au o experienta
sigura. In acest sens, trebuie reduse exigentele impuse de autoritatile contractante pentru
procedurile de atribuire. Ajutoarele de stat disponibile, de cele mai multe ori nu sunt exploatate
pe deplin deoarece autorita tile publice nu pun in aplicare totalitatea mecanismelor de sustinere a
IMM -urilor, procesele sunt de cele mai multe ori prea complexe sau prea lungi pentru acest
sector de intreprinderi sau IMM -urile nu sunt informate cu privire la oportunitatile de care pot
beneficia. Comisia se angajeaza sa:
• prezinte autoritatilor contractante codul bunelor practici, prin care sa reduca birocratia, sa
amelioreze transparenta, informarea si asigurarea de conditii echitabile pentru intreprinderile
mici si mijlocii;
• sporeas ca si asigure informarea in ceea ce priveste ajutoarele oferite de stat;
• faciliteze in continuare accesul la informatiile referitoare la achizitiile publice prin
completarea unor site -uri internet unde sa se publice anunturile pentru participarea la
achizitiile publice si de a pune la dispozitie un dispozitiv online pentru gasirea partenerilor
comerciali.
Statele membre ar trebui sa intreprinda urmatoarele actiuni:
• instalarea de portaluri electronice inferioare celor ale Uniunii Europene, pentru a fac ilita
informarea IMM -urilor in ceea c e priveste achizitiile publice;
• incurajarea autoritarilor contractante sa mareasca vizibilitatea oportunitatilor de
subcontractare si sa divizeze ofertele pe loturi;
• amintirea autoritarilor contractante ca au obligatia de a nu impune exigente inegale in ceea ce
priveste capacitatea financiara si calificarea;
• incurajarea prin actiuni de formare, informare, schimbul d e bune practici si monitorizare, a
unei legaturi contructive si intelegere reciprioca intre marii cumparato ri si IMM -uri.
Al saselea principiu care se refera la facilitarea ac cesului IMM -urilor la finantare
presupuneintreprinderea unor actiuni complexe ale statelor membre. Obtinerea de finantare pe

24
anumite tipuri de activitati, reprezinta o adevarata provocare , deoarece este foarte dificil, acest
obiectiv ocupa primele locuri ale preocuparii Uniunii Europene. In sprijunul IMM -urilor vine si
Fondul european agricol, promovand spiritul antreprenorial si incurajeaza diversificarea
economiei in mediul rural. Datori ta reticentei fata de asumarea riscurilor, bancile si investitorii
refuza finantarea intreprinderilor, mai ales in primele faze ale existentei. Aceste disfunctionalitati
trebuie identificare si apoi cirectate pentru a imbunatati accesul la microcredit si d ezvoltarea de
noi servicii si produse ale IMM -urilor. De cele mai multe ori, antreprenorii au nevoie de asistenta
in ceea ce priveste modul de finantare pe tipuri de activitati, avantajele si dezavantajele unor
forme de finantare, dar si asuprea modului de prezentare a planului de afaceri viitorilor
investitori. O alta problema pe care o intampina IMM -urile este reprezentata de intarziera
platilor, deoarece, in functie de tara, IMM -urile asteapta intre 20 si 100 de zile, sau chiar mai
mult pentru a fi plati te pentru serviciile si bunurile vandute. Astfel, din patru cazuri de
insolvabilitate, unul se datoreaza platilor intarziate. Pentru a elimina aceste bariere intampinate
de IMM -uri, Comisia Europeana evalueaza posibilitatea crearii unui regim privat de pla sament
cu destinatia facilitarii investitiilor transfrontaliere pentru a consolida pietele europene ale
calitalului de risc si va oferi asistenta in dezvoltarea unor programe de pregatire a investitiilor.
Statele membre trebuie sa intreprinda actiuni prin care sa se asigure ca fiscalitatea
intreprinderilor faciliteaza investitiile, sa remedieze obstacolele fiscale si de reglementare care
impedica fondurile de capital de risc de pe piata unica sa investeasca la fel ca fondurile nationale.
Cel de -al sapte lea principiu se se refera la piata unica si la oportunitatile pe care le au
IMM -urile pe aceasta piata. In principiu, piata unica ar trebui sa ofere intreprinderilor accesul la
o piata vasta si comuna, care functioneaza intr -un mediu concurential armonios si deschide
oportunitati pentru inovare si cunoastere, dar IMM -urile nu beneficiaza pe deplin de
oportunitatile pe care le are aceasta piata unica, din cauza normelor aplicate in fiecare stat si a
barierelor lingvistice. Comisia Europeana sa angajeaza sa sa asigure ca intreprinderile mici si
mijlocii beneficiaza de politicile de deschidere ale pietei, sa creasca sprijinul financiar al Uniunii
Europene, va elimina fragmentarea normelor in ceea ce priveste protectia consumatorilor,
facilitand astfel comertul transfrontalier al IMM -urilor si reducerea obligatiilor administrative.
Organismele europene de standardizare au rolul de a reexamina impreuna cu Comisia si statele
membre, modelul de intreprindere pentru reducerea costului accesului la standarde, sa cree ze
servicii de asistenta pentru IMM -uri, publicarea sistematica a rezultatelor pe care le au
standardele si liste de referinte normative in diferite limbi. Statele membre trebuie sa se asigure
ca principiul recunoastrerii reciproce este corect aplicat, sa asigure o componenta echitabila
pentru comitetele de standardizare, sa invite organismele europene si nationale de standardizare

25
pentru a lansa campanii de informare si promovare de incurajare a IMM -urilor sa utilizeze
eficient standardele si oferirea de f eedback -uri asupra acestor standarde.
Conform principiului opt, IMM -urile trebuie sa beneficieze mai usor de acces la
cercetare -dezvoltare si inovare. In acest sens, Comisia va simplifica normele referitoare la
ajutoarele de stat si sa permita statelor m embre sa sustina dezvoltarea, cercetarea si inovarea, sa
sustina capacitatea de cercetare si inovare a IMM -urilor. De asemenea, si statele membre
intreprind actiuni care vin in sprijinul inovarii si cercetarii in cadrul intreprinderilor mici si
mijlocii.
Principiul noua, pune in evidenta ca problemele legate de mediu trebuie transformate in
oportunitati pentru noi activitati. Facem referire aici la economisirea energiei electrice si a
materiilor prime si oportunitatile pe care le au activitatile ecologice. Comisia Europeana si
statele membre dezvolta forme noi pentru sprijinirea IMM -urilor eco -inovatoare, accesul la noua
tehnologie si sustinerea intreprinderilor cu o activitate durabila.
Ultimul principiu al acestei startegii se refera la sprijinirea IMM -urile pentru a accesa
pietele internationale din afara Uniunii Europene, deoarece exportul produce o buna parte din
cifra de afaceri ale intreprinderilor. Comisia si statele membre trebuie sa imbunatateasca accesul
IMM -urilor pe aceste piete.
Inca de la la nsarea acestei strategii, partile interesate au avut asteptari mari in ceea ce
priveste dezvoltarea si sustinerea intreprinderilor de mici dimensiuni. Aceasta initiativa a fost
sprijinita de Parlamentul European, de guverne si de comunitatea de IMM -uri si este important
sa fie riguros aplicata. In perioada urmatoare, se urmareste integrarea pe deplin a acestei strategii
in politicile statelor membre si ale Comisiei, se urmareste actualizarea permanenta si periodica a
rezultatelor. Astfel, Comisia se angajea za sa evalueaza rezultatele obtinute in urma aplicarii
Small Business Act pentru Europa si va elabora la o anumita perioada de timp rapoarte prin care
sa fie puse in evidenta rezultatele pe care le are aceasta initiativa asupra dezvoltarii sectorului de
intreprinderi mici si mijlocii, numarul de noi locuri de munca create de aceste intreprinderi,
gradul de dezvoltare, cercetare si inovare al noilor intreprinderi, precum si asupra impactului pe
care il are antreprenoriatul in randul tinerilor, al femeilor sa u imigrantilor.
In momentul de fata, putem spune ca Small Business Act pentru Europa a avut un impact pozitiv
si a ajutat la cresterea sectorului de IMM -uri si implicit la cresterea economica a Uniunii
Europene si crearea a unui numar foarte mare de locur i de munca.16

16 Comunicarea Comisie catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social European si
Comitetul Regiunilor, COM Bruxelles, 2008

26
2.3 Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020, adoptata de Consiliu European in anul 2010, reprezinta strategia
Europei pe termen lung de a se redresa din punct de vedere economic in urma crezei profunde
din anul 2009, care a avut un impact negativ si de mare amploare asupra economiei. Aceasta
strategie pune accent pe provocarile pe termen lung cum ar fi imbatranirea populatiei, presiunea
care este pusa pe utilizarea resurselor naturale si globalizarea. Strategia Europa 2020 p ropune o
viziune economica noua, care sa ajute la depasirea crizei economice, si sa c onstruiasca o
economie durabila, inteligenta, favorabila incluziunii cu un nivel ridicat al ocuparii fortei de
munca, al coeziunii sociale si al productivitatii. Prioritat ile tematice care fundamenteaza aceasta
strategie si care se conditioneaza si se intrepatrund sunt urmmatoarele:
• cresterea economica durabila – promoveaza o economie mai eficienta cu privire la utilizarea
resurselor mai competitive si mai ecologice;
• cresterea economica inteligenta – promovarea economiei bazate pe inovare si cunoastere;
• crestrea economica favorabila incluziunii – promoveaza o economie cu o rata crescuta a
ocuparii fortei de munca care asigura coeziunea sociala, economica si teritoriala .
Pentru realizarea cresterii economice pe care si -a propus -o Uniunea Europeana, pana la
sfarsitul anului 2020, aceasta are un set de obiectiveesentiale care includ educatia, clima/energia,
reducerea saraciei si incluziunea sociala, cercetare -dezvoltare, ocuparea fortei de munca. Pentru
cresterea economica inteligenta, Uniunea Europeana trebuie sa imbunatateasca domeniile:
educatia (imbunatatirea competentelor si sprijinirea procesului de invatare); societatea digitala
(utilizarea tehnologiei comunicatiilo r si informatiilor); cercetare si inovare (producerea de noi
servicii si produse care vor ajuta o economie sa faca fata provocarilor sociale). Pentru a ajunge la
realizare, obiectivele Uniunii sunt ca investitiile private si publice in dezvoltare si cercet are sa
aiba un nivel de 3% din PIB -ul Uniunii Europene si conditii mai bune pentru dezvoltare,
cercetare si inovare. Pana in 2020, ocuparea fortei de munca, trebuie sa aibe o rata de 75%
pentrupopulatia care are varsta intre 20 – 64 de ani. De asemenea, se urmareste o reducere a
abandanului scolar sub 10% si cresterea ponderii absolventilor de studii superioare pana la 40%.
Pentru asigurarea cresterii economice durabile, ar trebui dezvoltarea unei economii
competitive cu emisii de CO2 scazute si utilizarea resurselor in mod durabil si eficient, ar trebui
sa incepem sa protejam mai mult mediul inconjurator prin stoparea pierderii biodiversitatii si
reducerea emisiilor de gaze care au efect de sera, sa profitam de pozitia pe care o are Europa in
dezvoltarea n oilor tehnologii si metode ecologice, introducerea de retele electrice eficiente si
inteligente, imbunatatirea mediului de afaceri, mai ales pentru IMM -uri, ajutarea consumatorilor
in alegerea de servicii si p roduse carora le cunoaste specificatiile. Este important sa valorificam

27
retelel europene spre a acorda intreprinderilor (mai ales micilor producatori) avantaje
competitive suplimentare. In continuare voi prezenta intr -un tabel obiectivele strategice ale
Comisiei Europene pentru 2020 in cifre.
Obiective le Strategiei Europ a 2020 Uniunea Europeana pana in 2020
Rata de ocupare a populatiei cu varsta cuprinsa intre 20 – 64 de
ani 75%
Investitiile in cercetare – dezvoltare 3% din PIB
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera 20%
Ponderea energiei din surse regenerabile in consumul final brut 20%
Cresterea eficientei energetice 20%
Rata parsirii timpurii a scolii 10%
Rata populatiei cu varsta cuprinsa intre 30 -34 de ani absolventa
a unei forme de educatie tertiara 40%
Promovarea incluziunii sociale, prin reducerea saraciei,
reducerea numarului de persoane aflate in riscul de saracie si
excluziune sociala cu cel putin 20 de milioane
Tabelul nr 1 Obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru Uniunea Europeana17

17 Strategia Europa 2020 – http://www.adrnordest.ro/index.php?page=pdr_ce_strategia_2020

28
CAPITOLUL 3 Studiu de caz: Comparatie intre sectorul de
intrprinderi mici si mijlocii din Romania si Republica Moldova

3.1 Scurt istoric al sectorului de IMM -uri din Romania si Republic a Moldova

Prabusirea regimelor comuniste si ale sistemelor economice ale acestora a declansat o
criza economica de o mare profunzime si amploare in tarile central si est -europene. Astfelm
aceste tari au cunoscut o scadere dramatica a economiei in perioada 1989 -1992 (incepului anului
1993), care a avut ca efect major o explozie a somajului. In anul 1993, se poate observa o
crestere a economiei in tarile foste comuniste. Se poate observa ca dupa caredea comunismului,
ponderea industriei in economie a scazut de la 40,5% in anul 1990, la 36,3 % in anul 1993, iar
ponderea serviciilor a crescut la 31,1 % in anul 1993, fata de 24% in anul 1990. Anul 1994
constituie inceputul relansarii economice, ca urmare a interventiei agentilor economici care au
capital privat. In urmatoa rea perioada, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii a crescut in mod
constant. Astfel, in Romania, in anul 2000, IMM -urile asigurau 40% din numarul total de
angajati si 55% din Produsul Intern Brut. Odata cu venirea la putere a Guvernului in 2000, ace sta
a infiintat Ministerul pentru IMM -uri si Cooperatie care are rolul de a implementa si elabora
strategii si de a asigura un cadru legislativ propice pentru dezvoltarea afacerilor mici si mijlocii.
In 2001, Guvernul adopta Planul de actiune pentru imbuna tatirea cadrului economic pentru
IMM -uri, iar progresele urmand a fi analizate la fiecare sase luni. Pe termen scurt, prioritatile se
refereau la inlaturarea barierelor administrative si imbunatatirea cadrului legislativ. Pentru
accesul la finantare, se ur marea infiintarea unui Fond de garantare a imprumuturilor pentru
intreprinderile mici si mijlocii si dezvoltarea unor programe financiare cu rate ale dobanzilor
scazute si acordarea de fonduri nerambursabile pentru investitiile in domeniile serviciilor,
productiei si agriculturii.
In perioada 200 2-2008, Romania inregistreaza o crestere de aproximativ 70% a
numarului de intreprinderi, in compatatie cu perioada anterioara. Numarul de intreprinderi mici
si mijlocii au crescut in acesti ani cu o rata medie anu ala de 9,2%, ajungand la un numar de 553
089 de IMM -uri in anul 2008, fata de 326 443 inregistrate in anul 2002. Urmeaza o perioada mai
neagra pentru intreprinderile mici si mijlocii, atat din Romania, cat si din intreaga Uniuni
Europeana. Acest aspect se datoreaza falimentului inregistrat de banca americana Lehman
Brothers (in sempembrie 2008), care a marcat inceputul unei crize financiare, care a declansat
ulterior o criza economica ce s -a extins la nivel global. In aceste conditii, in perioada 2008 -2012,
Romania inregistreaza o scadere a numarul de intreprinderi mici si mijlocii. Romania a fost
puternic afectata de aceasta criza economica, lucru vizibil din cresterea ratei inflatiei si a
somajului. Datorita dimensiunii si a gradului scazut de adaptare la modificarile mediului,

29
sectorul de intreprinderi mici si mijlocii este primul si cel mai afectat de criza economica.
Efectul negativ al crizei determina scaderea ratei de dezvoltare a IMM -urilor si cresterea
numarului celor care dau faliment. Cu toate aces tea, se remarca o crestere a increderii
investitorilor straini in Romania, preconizandu -se astfel o crestere economica in perioada ce
urmeaza. In 2012 se inregistreaza un numar de 470 547 de intreprinderi mici si mijlocii. In
urmatoarea perioada, economia Romaniei cunoaste o crestere continua si dezvoltarea sectorului
de intreprinderi mici si mijlocii.
Ca si Romania, republica Moldova, este o tara care a fost sub dominitie sovietica dupa
cel de -al doilea Razboi Mondial. Aceasta tara si -a proclamat independ enta in anul 1991. Inca din
primi ani de independenta, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii au capatat o importanta
deosebita pentru lansarea economica a Republicii Moldova. In prezent, Republica Moldova nu se
numara printre statele membre ale Uniuni i Europene, dar intre cele doua exista un Acord de
Asociere. Acest tratat international prevede cooperarea in domeniul comertului, politica culturala
si de securitate si contribuie la integrarea din punct de vedere economic si politic intre Republica
Moldo va si Uniunea Europeana.
In perioada in care Republica Moldova a inceput sa isi stabileasca relatiile de piata, s -a
evidentiat rolul IMM -urilor deoarece principalele activitati desfasutare favorizau intreprinderile
mici, iar resursele umane ramase fara lo c de munca, materialele prime secundare si utilajele
neutilizate puteau fi utilizate cu o mai mare usurinta de micul business. In ultimii 20 de ani,
sectorul de IMM -uri al acestei tari a crescut semnificativ atat din punct de vedere cantitativ, cat
si cali tativ. In perioada crizei economice, intreprinderile mici si mijlocii din Republica Moldova
au fost afectate, ca in toate celelalte state, dar acest lucru a contribuit la intelegerea barierelor
care impiedicau dezvoltarea IMM -urilor, putant fi astfel perfe ctionate politicile de reglementare
cu privire la acest sector. Ca in toate celelalte state, si in Republica Moldova, IMM -urile
contribuie in mod semnificativ la ocuparea fortei de munca, asigura saturarea pe piata marfurilor,
asigura un nivel de viata mod est si participa la cresterea Produsului Intern Brut. In anul 2010, in
Republica Moldova, IMM -urile contribuiai la formarea PIB -ului cu 28,3%.

30
3.2 Evolutia sectorului de intreprinderi mici si mijlocii in Romania si Republica
Moldova

Sectorul de intreprinderi mici si mijlocii a aparut in principiu, ca urmare a reformelor
structurale ce au avut loc in procesul de trecere de a economia centralizata la economia de piata,
lucru caracteristic pentru majoritatea tarilor aflate in curs de dez voltare economica. Primele
intreprinderi mici si mijlocii au fost sub forma cooperativelor, care cu timpul s -au transformat in
societati cu raspundere limitata, intreprinderi individuale, societati pe actiuni. Experienta din
ultimele decenii, a demonstrate cat este de importanta dezvoltarea unei culturi antreprenoriale
sustinuta de bunastarea societatii si stabilitatea economica nationala.

Figura nr 3 Numarul de IMM -uri din Romania

Dupa cum putem observa din tabelul de mai sus, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii
din Romania a avut o tendinta ascendenta pana in anul 2008. Acest fenomen se datoreaza
politicilor adoptare de catre Uniunea Europeana pentru statele membre si strate giei de dezvoltare
a IMM -urilor din perioada 2004 – 2008, care a vizat consolidarea si dezvoltarea acestui sector,
atat pe plan European, cat si national. Aceasta perioada a reprezentat pentru Romania integrarea
economica la Piata Unica, deci a fost o peri oada destul de delicata a economiei Romaniei, in care
tara s -a adaptat cerintelor pietei si ale Uniunii Europene. Perioada urmatoare, putem observa ca
numarul IMM -urilor a scazut treptat fata de anii anteriori, datorita crizei economice care a avut
un impa ct negativ si de mare amploare asupra economiei internationale si nationale. Pentru
aceasta perioada s -a continuat strategia aplicata anterior pentru dezvoltarea sectorului de
0100000200000300000400000500000600000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Numarul de Intreprinderi mici si mijlocii in Romania
Numarul de Intreprinderi mici si mijlocii

31
intreprinderi mici si mijlocii prin adaptarea si actualizarea politicilor Romani ei la noile cerinte de
pe plan economic. Se aplica Strategia Europa 2020, care prevede dezvoltarea economiei care se
bazeaza pe inovare si cunoastere, o crestere durabila prin promovarea economiei eficiente in
privinta utilizarii resurselor, competitive si ecologice, precum si cresterea favorabila incluziunii
printr -un grad ridicat al ocuparii fortei de munca pentru asigurarea coeziunii teritoriale si sociale.
Asadar, Guvernul Romaniei admite ca sectorul de IMM -uri este un domeniu de o mare
importanta stra tegica in economia nationala. Se considera ca in urmatorii ani, Romania trebuie sa
treaca la o noua etapa, de la cea de consolidare, la una de dezvoltare competitiva. Aceasta
schimbare va avea loc prin orientarea activitatilor intreprinderilor catre operat iuni inovative, dar
si catre domenii care au o valoare adaugata sporita. Este important ca Guvernul Romaniei sa
continue eforturile spre aimbunatatii mediul de afaceri, coordonand masurile adoptate de
structurile administrative competente in acest domeniu, care au ca scopuri principale sa
incurajeze initiativele antreprenoriale ale intreprinzatorilor si sa valorifice potentialul competitiv
al sectorului de intreprinderi mici si mijlocii. Consolidarea cadrului fiscal, institutional si de
reglementare o sa pe rmita intreprinderilor sa creasca si sa activeze intr -un mediu de afaceri care
se bazeaza pe competitie corecta si pe o dezvoltare durabila si sustenabila. Pe plan national, criza
financiara a fost determinata de:
– modelele bazate pe intaietatea produselor bancare traditionale, acele active toxice care sunt
slab reprezentate sau inexistente;
– au crescut semnificativ imprumiturile bazate pe finantarea externa (in perioada 2004 – 2008,
imprumuturile care au avut loc in sistemul bancar extern au inregistrat o cr estere de 50%,
datoriile corporatiilor crescand de la 4%, la 11% in anul 2009);
– sectorul privat s -a indatorat in moneda strain a (aproximativ 50% din credite), care nu au
acoperire valuta ra in sructura veniturilor; sistemul financiar este dominat de actiona riat
strain;
– investitorii strini percepeau acest volum al indatorarilor pe termen scurt, dar si acoperirea
acestora din rezervele valutare oficiale, ca pe o vulnerabilitate.
Pentru redresarea economiei, s -au adoptat politici si s -au semnat acorduri cu pri ncipalele
institutii financiare ale Uniunii Europene, pentru a se acoperi deficitul bugetar, dar si pentru a se
reface fondul din care erau finantate proiectele. Desi PIB -ul a ramas in zona negativa, acesta a
inregistrat o crestere de 0.5% prin raportarea la numarul persoanelor angajate. In procesul de
remediere, s -au identificat anumite efecte negative, datorate actiunilor intreprinse in vederea
refacerii economiei. Printre acestea regasim accentuarea ratei inflatiei determinata in principiu de
tensiunile de pe piata internationala a materiilor prime; riscul scaderii cererii in unele tari
partenere; fluctuatiile cursului de schimb; migrarea accentuate a fortei de munca, ceea ce a dus la

32
cresterea salariilor in tara. Pe langa acestea, un alt effect neggativ cu un impact puternic l -a avut
si cresterea somajului si scaderea gradului de ocupare a fortei de munca. Toate aceste efecte si
decizii de aplicare a unor politici de redresare, care nu au fost atent verificate, au avut un
important impact asupra sectorulu i de IMM -uri care a fost serios afectat. Intreprinderile mici si
mijlocii sunt cele mai predisp use esecului in mome ntul unor dezechilibre economice.
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania a realizat un
studi u al situat iei IMM -urilor in perioada 2007 – 2010. S-a calculat semestrial un indice al
evolutiei sectorului de intreprinderi mici si mijlocii obtinandu -se calificative care aratau cat de
satisfacator/ nesatisfacator este acest sector. Pentru determinarea acestui ind ice, s -au folosit trei
componente: indicele mediu de afaceri (determinat de 13 indicatori statistici cum ar fi: so maj,
curs de schimb, inflatie, forta de munca), indicele evolutiei IMM -urilor (determinat de numarul
societatilor radiate, inmatriculate, indi catori de patrimoniu, numarul de angajati, exporturi,
profitul sau pierderea) si indicele aprecierii situatiei economice (pentru care s -a realizat un
sondaj care a avut ca grup tinta intreprinderile mici si mijlocii). Indicele evolutiei de ansamblu
este o medie ponderata a indicatorilor mentionati anteriori care au avut urmatoarele ponderi:
40%, 50% si respectiv 10%. Deci, dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos, in anul 2007
si primul semestru al anului 2008, evolutia IMM -urilor era satisfacatoare. In schimb, in perioada
urmatoare, perioada crizei, se poate observa o scadere semnificativa a indicelui calculat, ceea ce
ne indica faptul ca sectorul de IMM -uri din Romania a suferit modificari negative, o scadere
semnificativa a intreprinderilor mici si mijlocii. In prima jumatate a anului 2010, se poate
observa ca desi evolutia este inca negativa, avem o crestere fata de anul 2009, anul in care criza
s-a manifestat in adevaratul sens al cuvantului.
An Semestru Calificativ Indicele
evolutiei
de
ansamblu Indicele
medilui de
afaceri Indicele
evolutiei IMM –
urilor Indicele
aprecierii
situatiei
economice
2007 I satisfacator 38.5 26 46 51
2007 II satisfacator 40.65 33 42 64.5
2008 I satisfacator 37.3 37 38 35
2008 II nesatisfacator 12.4 31 -3 15
2009 I foarte nesatisfacator -15.3 14 -28 -53
2009 II foarte nesatisfacator -24.5 -4 -34 -59
2010 I foarte nesatisfacator -8.5 17 -22 -43.03
Tabelul nr 2 Indicele evolutiei sectorului de IMM -uri in Romania18

18 Modelul de IMM -uri din Romania, Studiu al Comisiei Europene, 2011, interpretare personala
http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011.pdf

33
In perioada 2011 – 2013, au fost adoptate masuri de sustinere a IMM -urilor in vederea
sprijinirii acestora pentru a depasi efectele crizei, precum si sustinerea in vederea reluarii
cresterii economice. Deci, in aceasta perioada, IMM -urile au fost incurajat e si pregatite pentru a
avea mai usor acces la fondurile europene si li s -a facilitat acces la finantare cu ajutorul
schemelor de ajutor din partea statului si implementarea unor instrumente financiare noi. Acestea
au fost masuri luate pe termen scurt si c are au avut un impact pozitiv asupra IMM -urilor. Pe
termen lung, la acel moment, s -au luat masuri pentru a sustine si dezvolta cultura antreprenoriala,
internationalizarea intreprinderilor, pentru a creste competitivitea pe pietele externe, sustinand
astfe l intreprinderile mici si mijlocii care s -au specializat in producerea de bunuri cu valoare
adaugata mare si inovatoare. Pe langa acestea, au mai fost luate masuri care au venit in sprijinul
IMM -urilor astfel: s -a incurajat transferal tehnologic, s -a cauta t diversificarea domeniilor de
activitate, atat la nivel local, cat si regional, s -a sustinut accesul IMM -urilor la servicii de
consultanta si instruire pentru a obtine mai usor acces la finantare.
Perioada urmatoare reprezinta pentru Romania o revenire din punct de vedere economic.
Chiar daca numarul intreprinderilor mici si mijlocii din anul 2016 este destul de inferior fata de
anul 2008, in care numarul acestora era de peste 530 000. Se poate observa ca economia
Romaniei isi revine treptat, numarul IMM -urilor incepand sa creasca continuu incepand cu anul
2012. Acest lucru se datoreaza strategiilor implementate si adoptate la nivel european. La nivelul
Uniunii Europene s -a adoptat in aceasta perioada Strategia Europa 2020, care stabileste o serie
de masu ri prin care economia europeana si a fiecarei tari va ajunge pana in anul 2020 la anumite
performante si cifre prestabilite.

34

Figura nr 4 Numarul de IMM -uri din Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, sectorul de IMM -uri reprezinta un factor fo arte important
pentru dezvoltarea economiei. Nevoia dezvoltarii acestui sector de intreprinderi vine din dorinta
de a utiliza resursele naturale disponibile, utilajele existente, precum si forta de munca ramasa
fara un loc de munca. In ultimii 20 de ani, I MM-urile din Republica Moldova, s -au dezvoltat atat
cantitativ, cat si calitativ. Ca si in celelalte state, intreprinderile mici si mijlocii reprezinta
ponderea principala din totalul de intreprinderi din tara. Dupa cum putem observa si din tabelul
de mai sus, IMM -urile sunt intr -o continua crestere, dezvoltare si diversificare. In Republica
Moldova , acest sector de intreprinderi satisface in principiu cererea interna, iar in aceasta tara am
putut observa ca nu exista o relatie de colaborare intre intreprinderile mici si cele mari, motiv
pentru care cel mici contribuie semnificativ la saturarea pietei interne de consum. In momemtul
de fata, Republica Moldova nu este inca stat membru al Uniunii Europene, dar strategiile de
dezvoltare a IMM -urilor sun t aplicate si aici, la fel ca in toate celelalte state membre, datorita
Acordului European de de Asociere intre Republica Moldova si Uniunea Europeana. In perioada
2006 – 2010, s -a inregistrat o evolutie pozitiva a IMM -urilor, ceea ce ne arata cat de renta bil este
acest sector care contribuie semnificativ la formarea veniturilor. Spre deosebire de Romania,
unde criza economica s -a putut observa concret in scaderea semnificativa a numarul de
intreprinderi mici si mijlocii, in Republica Moldova, numarul acest ora este pe acelasi ton
ascendent. In schimb, in aceasta tara, criza economica si -a facut simtita prezenta din alte puncre
de vedere, cum ar fi in veniturile din vanzari care au inregistrat scaderi in majoritatea ramurilor
0100002000030000400005000060000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Numarul de Intreprinderi mici si mijlocii in Republica
Moldova
Numarul de Intreprinderi mici si mijlocii

35
de activitate economica. Aceasta scadere, nu numai ca s -a remediat in anul 2010, cand nu numai
ca si -a revenit, dar s -au inregistrat si o crestere fata de anii precedenti. Spre exemplu, in anul
2009, veniturile inregistrate din vanzarile intreprinderilor mici si mijlocii, auinregistrat o scadere
fata de anul 2008 cu 7504.1 milioane de lei , iar in anul 2010, acestea au crescut cu 7783.2
milioane de lei. Acest lucru se datoreaza flexibilitatii acestui sector, dar si datorita faptului ca
este o tara relativ mica, ca si dimensiune.
Criza fin anciara si economica europeana s -a produs pe fondul urmatoarelor probleme:
– s-a diminuat volumul d e credite, determinand reducere investitiilor la inceputul anului 2008;
– s-au redus semnificativ exporturile;
– scaderea accesntuata a procesului investitional;
– scaderea continua si treptata a consumului privat final.
Lucru cert pentru Republica Moldova este ca si -a revenit mult mai repede din criza
econoomico -financiara din perioada 2008 – 2009, cel putin in comparatie cu Romania, care nici
in anul 2016 nu a reus it sa obtina acelasi numar de IMM -uri pe care l -a inregistrat in anul 2008,
inainte de aceasta criza. Rezultatul financiar al Republicii Moldova inregistrat de IMM -uri in
2010, se caracterizeaza printr -un profit de 5456.9 milioane de lei, un profit mai ma re decat cel
inregistrat atat in 2009 (3231.7 milioane lei), cat si fata de cel din 2006. Asadar, observam ca in
perioada 2006 – 2007, sectorul de IMM -uri a crescut (crescand numarul de intreprinderi,
ponderea acestora in PIB si profit, a crescut numarul s alariatilor). In urmatorii 2 ani, desi
numarul de intreprinderi mici si mijlocii a continuat sa creasca, ponderea in PIB a inceput sa
scada, la fel ca si numarul salariatilor. Apoi urmeaza ca in anul 2010 sa se inregistreze o noua
crestere. In aceata situa tie, putem spune ca pentru Republica Moldova, criza economica a avut
intr-o proportie mai mare un efect pozitiv sau ca sectorul de IMM -uri din aceasta tara profita de
politici sustenabile si de sustinere.
In perioada urmatoare, se poate observa ca sectoru l de IMM -uri din Republica Moldova
inregistreaza o crestere continua a numarului de intreprinderi, semn ca strategia aplicata de
Comisia Europeana si Guvernul statului, a fost aplicata cu succes. In continuare, am ales sa
prezint o analiza SWOT a IMM -urilo r din Republica Moldova, pentru a sustine cele mentionate
anterior.
Puncte forte Puncte slabe
– pozitia geografica a tarii, favorabile, deoarece se
afla intre tarile CSI si Uniunea Europeana;
– usurinta cu care se poate inregistrata o
intreprindere;
– transferul noilor competente dobandite de – dialogul ineficient dintre autoritatile publice si
intreprinzatori;
– lipsa unor instrumente financiare care sa sustina
proiectele inovative;
– capacitatea limitata din punct de vedere financiar

36
emigrantii care au revenit in tara;
– personal inalt calificat in domeniul tehnologic;
– abilitatea fortei de munca de a cunoaste limbi
straine;
– crearea unei baze legislative care a fost
imbunatatita in permane nta pentru dezvoltarea
IMM -urlor;
– aplicarea programelor, strategiilor si
mecanismelor pentru a sprijini IMM -urile;
– gradul de constientizare si atitudinea pozitiva a
intreprinzatorilor dornici de a detine propria
afacere;
– dezvoltarea telecomunicatiilo r si accesul la
internet, informare;
– comert cu regimuri favorabile. a statului de a sustine IMM -urile;
– ineficienta implementarii bazei legislative;
– concurenta neloiala si monopolul sectoarelor
economiei de stat;
– pe plan teritorial, se prezinta un dezechilibru al
dezvoltarii IMM -urilor;
– necunoasterea tehn icilor de acces pe pietele
externe, de export;
– infrastructura in suportul pietei de capital si al
afacerilor este slab dezvoltata;
– absorbtia si elaborarea avtivitatilor inovative sunt
destul de scazute;
– competitivitatea scazuta a IMM -urilor;
– formarea profesionala si cultura antreprenoriala
sunt slab dezvoltate.
Oportunitati Amenintari
– dezvoltarea continua si internationalizarea
IMM -urilor;
– vectorul pro -european pentru dezvoltarea
nationala;
– continua dezvoltare a tehnologiilor si
capaci tatea ridicata de absorbtie a inovatiei;
– dezvoltarea parteneriatului privat -public si
dezvoltarea investitiilor in acest sens;
– reformarea sistemului educational in
formarea profesionala si in cultura
antreprenoriala;
– imbunatatirea si dezvoltarea in c eea ce
priveste dreptul de proprietate intelectuala;
– dezvoltarea birourilor de credit;
– crearea unui consiliu pentru consultarea
IMM -urilor;
– dezvoltarea serviciilor de consultanta;
– dezvoltarea cooperarii internationale si
transfrontaliere pentru IMM -uri;
– sporirea atentiei statuloui asupra necesitatilor – gradul de migrare, destul de semnificativ al
tinerilor, ceea ce duce la lipsa cadrelor tinere
specializare in cultura antreprenoriala;
– presiunea competitivitatii internationale;
– conflictul teritorial;
– neparticiparea antreprenorilor la programele
antrepronoriale;
– sistemul educational se adapteaza destul de
greu la cerintele fortei de munca;
– nu este dependenta din punct de vedere
energetic;
– cadru legislativ instabil.

37
si problemelor IMM -urilor;
– continua simplificare a procesului de
inregistrare a IMM -urilor.

Din analiza SWOT, se observă ca IMM -urile prezint ă numeroase puncte forte, și
oportunităț i de dezvoltar e, dar sunt și punte slabe și amenințări, care îș i pun amprent a asupra
acestui sector. Deci, î n continuare, Republica Moldova are ne voie se sprijin pentru a se menține
pe aceeași linie ascendentă din punct de vedere al î ntreprinderilor mici si mijlocii.
După cum se poate observa ș i din tabelele de mai sus (figura nr 3 si figura nr 4) , numărul
de întreprinderi m ici si mijlocii din cele doua țări este foarte diferit, în România numă rul de
IMM -uri este de peste 400 000, în timp ce î n Republica Moldova, acesta est e usor trecut de 50
000. Această diferență se d atorează, în primul rand suprafeței celor două ță ri, Republica
Moldova fiind semnificativ mai mică, ca întindere față de România, dar și dezvoltării economice,
România fiind mai bine dezvoltată din punct d e vedere ecomonic decâ t Republica Moldova. Dar,
în acelați timp putem observa că î n Republica Moldova, sectorul de î ntreprinderi mici si mijlocii
este într -o continuă ascensiune, în timp ce în România, a crescut până în anul 2008, dupa care a
început să scadă. Deci deducem de aici că România a fost mult ma i afectată de criza economică
decât Republica Moldova. Numărul de IMM -uri din Româ nia a continuat să scada și î n anii
următori, semn ca criza economică a afectat România î n mod semnificativ.
În cele ce urmeaz ă, voi descrie stadiul mediului de afaceri mici si mijlocii din cele dou ă
țări, prin distribu ția înregistrat ă în fiecare stat a activit ății IMM -urilor pe sectoare industriale.
După cum putem observa din figurile de mai jos, principala activitate desfasurat ă de IMM -urile
românești este resprezentat ă de comer ț (repararea autoturismelor, a motocicletelor), av ând o
propor ție de peste 32%, în timp ce media Uniunii Europene este cuprins ă intre 28 -30%. Ace eași
situație este și în Republica Moldova, unde comerț ul resprezintă un procent mai mare și decât cel
al Româ niei (aproape 40%). În Româ nia, celelalte 4 domenii de activitate care au un procent
destul de mare, sunt: industria prelucrătoare, industria construcțiilor, activitățile profesionale si
horeca. Impreuna cu comertul, aceste sectoare industriale reprezi nta baza dezvoltarii economice
din Romania. În Republica Moldova urmatoarele 4 ramuri de activitate economică care prezintă
un procent mare sunt: industria prelucrătoare, știința și activitățile tehnice, industria imobiliară si
agricultura. Ca și în cazul României, aceste sectoare de activitate aduc cel mai mare profit și
reprezintă baza economică a statului.
În cazul Republicii Moldova se observă ca agricultura este una din primele 5 activități
desfășurate la scară largă, în timp ce în România agricultura nu se regasește printre activitățile

38
primordiale realizate în țară. Agricultura reprezintă una din cele mai vechi meserii din lume, iar
potențialul agricol al României este imens, având mii de hectare de teren arabil, teren care a fost
vândut investitoril or străini care au început să contruiască proprietăți imobiliare. Din punctul
meu de vedere, ar trebui să existe mai mult sprijin în țară pentru a susține dezvoltarea IMM –
urilor care au ca activitate agricultura. De asemenea, antreprenorilor din mediul rur al ar trebui să
li se faciliteze accesul la finanțare si la cultura antreprenorială și managerială pentru a fi convinși
să investească în domeniul agriculturii.

Figura nr 5 Ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate în Româ nia 201519

19 Situatia IMM -urilor din Romania in perioada 2013 -2016, 2017 – https://congres.cafr.ro/wp –
content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf
34%
11%
10%9%4%
3%4%4%5%1%1%2% 13%Ponderea IMM -urilor in Rom ânia
Comerț
Activitați profesionale
Industria construcțiilor
Industria prelucrătoare
Informație și comunicații
Tranzacții imobiliare
Agricultură
Activități administrative
Horeca
Învățămant
Activităti culturale
Sănătate
Alte activități

39

Figura nr 6 Ponderea IMM -urilor pe sectoare de ac tivitate î n Republica Moldova 201520

În anul 2010, ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate era destul de diferită față de
ponderea din anul 2015. Comerțul reprezenta un procent de peste 50%, in 2015, este până în
40%. O alta diferență este în industria prelucrătoare, acum înregistrează un procent de până în
9%, iar în 2010, era trecut de 14%.

Figura nr 7 Ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate in Republica Mol dova in 201021

20 Interpretare personala din Raportul anual pentru Republica Moldova al Comisiei Europene, 2017
21 Finanțarea IMM -urilor în Republica Moldova, Ion Tornea, 2011
40%
3%4%5%6%6%7%9%8%12%Ponderea IMM -urilor în Republica Moldova
Comert
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Industria transportutilor
Industria constructiilor
Agricultura, silvicultura si pescuit
Tranzactii imobiliare
Industria prelucratoare
Stiinta si activitate tehnica
Alte activitati
53%
7%9%7%5%14%5%Ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate
Comerțul
Construcțiile
Transportul si comunicațiile
Tranzacțiile imobiliare
Agricultura, silvicultura si pescuitul
Industria prelucrătoare
Alte activități

40
3.3 Aplicare a Strategiei Eu ropa 2020 in Romania si Republica Moldova

Pentru Româ nia, Strategia Europa 2020 estimează dezvoltarea IMM -urilo r în Româ nia pe
mai multe planuri. IMM -urile se vor afla în creștere spre a deveni firme mari sau își vor asigura
un sector de piață din cea locală . Se estimează că IMM -urile vor particip a la creare PIB -ului în
proporție de aproximativ 70%. Această evoluție va dinamiza economia națională și va spori
rezistența la schimbările mediului de afaceri și a economiei. Deși produsele și serviciile
inovatoare realizate în țară nu vor fi su ficient de competitive pe plan mondial, Guvernul aplică
politici de promovare a antreprenoriatului pentru ca întreprinzătorii să beneficieze de sprijin în
obținerea unor certif icate de calitate, care respectă standar dele europ ene/internationale; să poată
participa la manifestari de promovare a produselor inovatoare. F olosirea tehnologiilor de ultimă
generaț ie de catre IMM -uri, va duce la creșterea competitivității nationale. Se considera că va
crește increderea investitorilor ș i creditorilor în cee a ce priveș te sect orul de î ntreprinder i mici și
mijlocii, datorită creș terii pozitive a indicatoril or economici (profitul). Va fi îmbunătățită
competitivitatea IMM -urilor prin înlăturarea barierelor fiscal și financiare cum ar fi întăr zierea
plăților către aceste î ntreprinderi. Din punc t de vedere logistic, se urmarește îmbunătăț irea
infra structurii și facilitarea transporturilor și a depozitării bunurilor. De asemenea, se urmărește
crearea unor legături conexe între IMM, atât între cel e care desfășoară acelaș i tip de a ctivitate,
cât și î ntre cele diferite din punct de vedere al produsului finit, pentr u a facilita accesul la
informație, tehnologie și inovare. Direcția de acț iune a Strategiei pentru dezvoltarea IMM -urilor,
se desfășoară pe mai multe planuri guvernamentale . În primul rând se urmărește promovarea ș i
sprijinirea antreprenoriatului prin: punerea accentul ui pe sectoarele care dau dovadă de potenț ial
creativ, mai ales cele din mediul rural, sprijinirea start -up-urilor; d ezvoltarea unor programe care
să vină î n sprijinirea educaț iei antre prenoriale (programe de asistența, tutorat, consiliere) ș i
progra me de dezvoltare antreprenorială specifică grupurilor sociale vul neraile (tineri, femei,
minorități naționale, imigranț i); promovarea unui comportament etic și susț inerea acelor
întreprinzători onești care doresc să îș i dez volte propria afacere. În al doilea râ nd, se urmăreș te
facilitarea accesului IMM -urilor la tipul de finanțare potrivită pentru activitatea desfășurată prin:
crearea și dezvoltarea unor reț ele de inve stitori privați; crearea ș i dezvoltarea unor instrumente
specifice de finanț are; sprijinirea grupelor sociale dezavantajate d e a accesa fonduri financiare, în
special î n mediul rural. Una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare o reprezintă
susținerea IMM -urilor ino vatoare prin: dezvoltarea educaț iei manageriale ș i profesionale , crearea
și dezvoltarea unor servicii de consultare pentru a faceri; dezvoltarea la nivel naț ional a unui
sistem prin c are sa fie s prijinite inovarea ș i creativitatea; incura jarea și sustinerea cooperării
economice și tehnice între întreprinderile mari și firmele de mici dimensiuni, î n special pe plan

41
tehnologic si inovator; sustinerea pentru obtinerea etichetei ecologice pentru diver se produse. O
alta directive importanta o reprezinta internationalizarea si accesul la piete al IMM -urilor prin:
stimularea intreprinzatorilor sa utilizeze tehnologia informatiei in desfasurarea activitatii IMM –
urilor; dezvoltarea si stimularea crearii unei retele de afaceri; convingerea intreprinzatorilor sa
participe la activitati comerciale internationale; dezvoltarea si sustinerea formarii unui comert
electronic si a unor afaceri online. Si nu in ultimul rand, actiunile administratiilor publice in
confor mitate cu cerintele IMM -urilor printr -un cadru de reglementare imbunatatit ;identificarea si
simplificarea barierelor administrative; imbunatatirea calitatii serviciilor publice pentru derularea
afacerilor.
In ultimii ani, Guvernul a implementat un progra m de finantate numit Start up Nation
pentru a stimula infiintarea de noi intreprinderi mici si mijlocii. Aplicarea acestui program
incepand cu anul 2017, demonstreaza cat de eficienta este strategia Europa 2020 si faptul ca
implementarile impuse s -au reali zat. Acest program de sustinere a IMM -urilor presupune
acordarea unor fonduri 100 % nerambursabile de pana la 200 000 de lei intreprinderilor nou –
infiintate. Aceste fonduri sunt acordate pentru a sustine demararea de noi intreprinderi atat in
mediul urban, cat si in cel rural. Aceste fonduri se pot solicita pentru urmatoarele tipuri de
cheltuieli:
– achizitionarea spatiului de lucru;
– achizitionarea echipamentului tehnologic si informatic;
– achizitionarea mijloacelor de transport (autoturisme, microbuze/autobuze,
mopede/biciclete, rulote, autoutilitare, etc);
– achizitionare biroticii si a mobilierului;
– achizitionarea unor echipamente sau instalatii specifice prin care sa se economiseasca
energia;
– plata utilitatilor, salariilor, a chiriilor;
– pentr u realizarea activelor necorporale (francize, brevete);
– pentru realizarea unui site web pentru prezentarea si promovarea intreprinderii, in valoare
de maxim 8 000 de lei; software -uri pentru desfasurarea activitatii;
– pentru participarea intreprinzatorului la cursuri prin care sa isi dezvolte cunostintele
antreprenoriale, in valoare de maxim 3 000 de lei;
– pentru cheltuielile aferente garantiilor sau creditelor obtinute de beneficiari pentru
desfasurarea activitatii intreprinderii.
In principiu, majoritatea i ntreprinderilor pot depune cerere prin care sa solicite sprijin financiar
prin acest program, cu anumite exceptii: asigurari si intermedieri financiare, activitati de jocuri
de noroc, tranzactii imobiliare, comercializarea sau producerea de alcool, tutun, armament,

42
explozibil, pescuit (pentru aceasta activitate exista alt tip de program de finantare), activitatea
agricola (aceasta activitate fiind sustinuta prin Programul National de Dezvoltare Rurala).
Acest program prin care antreprenorii sunt sustinuti d in punct de vedere financiar este foarte bine
gandit si va ajuta in mod semnificativ la crearea de noi intreprinderi si implicit la angajarea fortei
de munca, chiar daca intr -un numar relativ mic.
Pentru Republica Moldova, implementarea strategiei cu suc ces va contribui la cresterea
numarului angajatilot in IMM -uri pana la 65%, cresterea numarului mediu de intreprinderi mici
si mijlocii la 1000 de locuitori, pana la 25, ponderea IMM -urilor in PIB sa ajunga la un procent
de 38%, toate acestea pana in anul 2020. Pe langa acestea, se mai are in vedere si asigurarea
concurentei prin facilitarea inovarii si cresterii si consolidarea competiti vitatii IMM -urilor.
Misiunea strategiei consta in consolidarea mediului de afaceri favorabil, promovand cultura
antreprenoriala pentru a sustine IMM -urile si asigurarea coeziunii sociale. Masurile aplicate
pentruaimplementa strategia consta in a imbunatati conditiile desf asurarii afacerii si calitatea
produselor create de IMM -uri, consolidarea rolului pe care il au aceste mici firme pentru crearea
noilor locuri de munca si pentru eliminarea diferentelor regionale, implementarea mai accentuata
a programelor de instruire ant reprenoriala si nu in ultimul rand, coordonarea politicilor existente
in acest domeniu pe plan european cu procesele dezvoltarii sectorului. Pentru implementarea
strategiei, Guvernul a propus realizarea unor actiuni prioritare pentru perioada 2012 – 2020.
Acestea sunt:
1. Ajustarea reglementarilor si a cadrului legislativ la necesitatile IMM -urilor pentru a se
dezvolta din ce in ce mai mult.
Inca din anul 2004 s -au adoptat anumite prevederi legisla tive prin care sa se reglementeze cadrul
normative pentru a reduce timpul pe care intreprinzatorii il pierd pentru inregistrararea firmelor
si numarul autorizatiilor necesare pentru desfasurarea activitatilor. Acest proiect de lege a fost
numit “Ghilotina”. Pentru perioada 2010 – 2012, acesta s -a numit “Ghilotina 2+” si a fost un
proces prin care s -au inventariat timpul pierdut si numarul documentelor. Acesta a presupus
efectuarea unui studio care arata ca aceste documente necesare erau emise de peste 45 de
autoritati, iar totalul acestor acte era de aproximativ 4 00. Prin implementarea strategiei, aceste
numere s -au redus, autoritatile emitente au ajuns la 34, iar numarul autorizatiilor la 273. Pentru
Republica Moldova, strategia 2020 isi propune sa reduca timpul pentru a satisface cerintele de
reglementare cu 3%, fata de cel din prezent. Pentru anul 2020, pentru initierea unei afacei (facem
referire aici la obtinerea autorizatiilor de functionare, racordarea la energie curenta, plata
impozitelor, etc), se propune optimizarea timpului pana la aproximativ 121 milioa ne ore, cu 36
de milioane de ore mai putin decat in prezent. Ptrivit unui studiu, realizat de Banca Mondiala,
Republica Moldova a fost in anul 2012 pe locul 81 intr -un clasament al mediului favorabil de

43
afaceri (cu 18 pozitii mai sus decat in anul anterior ). Deci, de aici putem deduce ca ecomonia
moldoveneasca s -a imbunatatit semnificativ mai ales in ceea ce priveste obtinerea creditelor,
lansarea afaverilor, reglementarea procedurilor pentru cazurilor de insolvabilitate si executarea
contractelor. In conti nuare voi prezenta concret obiectivele strategice pentru aceasta directie.
Indicatori de monitorizare Anul 2015 Anul 2020
Lansarea afacerii
Durata initierii afacerii (exprimata in ore) 24 1
Reducerea costului pentru initierea unei afaceri cu 50% cu 80%
Autorizarea constuctiilor
Durata obtinerii autorizatiilor de contructie (exprimata in zile) 180 100
Reducerea costului obtinerii autorizatiilor de constructie cu 20% cu 40%
Plata impozitelor
Reducerea numarului platilor la achitarea taxelor, impozitelor si
contributiilor pana la 35 pana la 25
Timpul aferent achitării impozitelor (exprimat in ore) 215 190
Comertul transfrontalier
Reducerea numărului documentelor necesare operatiunilor de
export/import pana la 5 pana la 4
Reducerea timpului pentru prelucrarea documentelor aferente
operațiilor de export/import (exprimat in zile) pana la 25 pana la 10
Reducerea costurilor operatiilor de export/import (pe container) cu 5% cu 10%
Performanța Serviciilor Logistice (activitatea vamală) 2.33 2.55
Performanța Serviciilor Logistice (competența logistică) 2.30 2.50
Lichidarea afacerii
Cresterea ratei de recuperare a investiției cu 50% cu 100%
Durata lichidării afacerii (exprimata in ani) 2 1.5
Reducerea numărului inspectiilor de stat cu 20% cu 40%
Reducerea numărului rapoartelor obligatorii cu 20% cu 40%
Reducerea numărului actelor permisive cu 20% cu 40%
Reducerea costului pentru obținerea actelor permisive cu 20% cu 40%
Digitalizarea serviciilor publice prestate pentru mediul de afaceri
(numărul de servicii) 20 toate
Tabelul nr 3 Obiectivele strategice pentru 2015 – 202022

22 Interpretare personala din Legea pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chisinau,
2012

44
Din acest tabel se observa ca pana in anul 2020, se doreste scaderea la jumatate a
timpului petrecut pentru infintare, export, inchiderea firmei, etc, precum si a costurilor aferente
acestor procese.
1. Dezvoltarea resursei umane pentru promovarea culturii antreprenoriale
O alta problema majora pe care o intampina dezvoltarea sectorului de IMM -uri in Republica
Moldova o constituie lipsa cadrelor de invatamant spe cializate in cultura antreprenoriala. De
asemenea, forta de munca calificata emigreza spre tari mult mai dezvoltate, iar in tara ramanand
forta de munca necalificata. Pentru modernizarea invatamantului secundar si mediu de
specialitate, in conformitate cu necesitatile si nevoile pietei muncii, Ministerul Educatiei din
Republica, in parteneriat cu anumite organizatii si institutii, a intreprins masuri de consolidare a
educatiei antreprenoriale. Un rol important in acest sens l -a avut parteneriatul dintre Fun datia
Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein, Ministerul Educatiei si reprezentanta Winrock
Moldova, prin implementare proiectului " Activitati de angajare si instruire antreprenoriala", prin
care s -a elaborat anumite materiale didactice atat pentru pro fesori, cat si pentru elevi si s -au
organizat seturi de activitati de recalificarea cadrelor didactice si activitati de instruire. In
continuare voi prezenta obiectivele strategice specifice.
Indicatorii de monitorizare Anul 2010 Anul 2015 Anul 2020
Rata șomajului (exprimata in procente) 7.4 6 5
Exodul tinerilor (exprimat in procente) 17.7 15 10
Ponderea angajatorilor satisfăcuți de calitatea forței de
muncă (exprimat in procente) 15 40 60
Ponderea absolvenților angajați care susțin că au nevoie
de instruire suplimentară după absolvire (exprimat in
procente) 40 20 10
Tabelul nr 4 Obiective strategice pana in 202023
3. Facilitarea dezvoltarii pe regiuni a IMM -urilor
Din punct de vedere al dezvoltarii pe regiuni, Republica Moldova este un exemplu elocvent al
disproportionalitatii dezvoltarii economice, cele mai bine dezvoltate orase fiind Chisinau si Balti.
In principiu, dezvoltarea economica, stiintifica si culturala, tinde sa fie mai accentuata in zonele
cu o infrastructura bine dezvoltata si und e calitatea vietii este mai bine conturata, insa in
Republica Moldova, doar regiunea capitalei este foarte bine dezvoltata economic, zona care
produce aproape jumatate din PIB -ul tarii. Principalele obiective pentru dezvoltarea regionala
uniforma mizeaza p e micsorarea dezechilibrelor existente, stimularea unei dezvoltari durabile si

23 Interpretare personala din Legea pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chisinau,
2012

45
echilibrate, prevenirea eventualelor noi dezechilibre, reimprospatarea zonelor putin dezvoltate/
defavorizate, valorificarea oportunitati8lor institutionale, financiare si unane pentru o buna
dezvoltare sociala si economica pe regiuni, incurajarea cooperarii intre regiuni. Dezvoltarea
infrastructurii si serviciilor regionale care practica consultanta in afaceri, are ca scop diminuarea
riscului in afaceri, facilitarea accesului pe piata si accelerarea dezvoltarii si cresterii IMM -urilor.
Astfel vor fi constituite centre de consulotanta noi pe regiuni, oferind astfel servicii pentru IMM –
uri pentru evitarea falimentului si integrari pe piata. Se vor crea Puncte de Contact langa
autor itatile publice locale care sa ofere servicii informationale pentru IMM -uri. In contextul celor
sustinute anterior, prioritatea directiei strategice o constituie asigurarea unei dezvoltari accelerate
a IMM -urilor, ceea ce va reprezenta baza dezvoltarii dur abile a regiunilor si pentru a reduce
diferenta de trai dintre regiunile tarii.
4. Imbunatatirea accesului la finantare al IMM -urilor
Accesul la finantare este una din principalele probleme cu care se confrunta Republia Moldova.
Aproximativ 27% din firme le mici apeleaza la institutiile bancare pentru a -si finanta activitatea.
Aceasta reprezinta un procent foarte mic in comparatie cu intreprinderile mari, care apeleaza la o
astfel de finantare in procent de 40.3%. Rata dobanzii in Republica Moldova pentru credite, a
fost foarte mare, in anul 2009 atinsese un maxim de 20.3%, iar treprat a scazut pana la
aproximativ 14%. In ceea ce priveste accesul la finantare, strategia isi propune un minim al
raportului dintre investitiile in capital fix si Produsul Intern Brut de 15%. In privinta creditelor
bancare, acestea reprezinta in Republica Moldova principala sursa financiara pentru crearea
IMM -urilor. Capitalul propriu ocupa un loc central pentru finantarea IMM -urilor, dar este
insuficient pentru necesitatile finan ciare care cresc permanent. Pe parcurs desfasurarea activitatii
din mijloacele proprii ale intreprinderilor mici si mijlocii se diminueaza, crescand astfel rolul
capitalului imprumutat. Desi in ultima perioada sistemul bancar din Republica Moldova s -a
dezv oltatm iar prin cadrul legislativ s -a imbunatatit accesul finantarii, finantele raman in
continuare o bariera in dezvoltarea IMM -urilor.
Indicatori de monitorizare Anul 2010 Anul 2015 Anul 2020
Majorarea ponderii depozitelor în PIB (%) 35.8 40 45
Majorarea ponderii creditelor în PIB (%) 37.2 45 50
Reducerea primei de risc, puncte procentuale 10.1 9 7
Majorarea volumului tranzacțiilor bursiere cu valori
mobiliare raportat la PIB (%) 0.4 2 5
Tabelul nr 5 Obiective strategice pana in 202024

24 Interpretare personala din Legea pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chisinau,
2012

46
5. Incurajarea si sprijinirea spiritului inovator si sporirea competitivitatii intreprinderilor
Standardele de viata a unui stat este din ce in ce mai dependent de competitivitatea
intreprinderilor nationale. Competitivitatea este din ce in ce mai importanta datorita
oportunitatilor pe care le au IMM -urile pe piata internationala. Cresterea competitivitatii IMM –
urilor se poate atinge prin realizarea unor componente de dezvoltare cum ar fi incurajarea si
sprijinirea spiritului inovator, utilizarea eficienta a t ehnologiilor energetice sau utilizarea
tehnologiilor informationale, cresterea exporturilor prin cresterea calitatii productiei.
6. Dezvoltarea de parteneriate in domeniul afacerilor
Datorita instabilitatii politice din tara, intre sectorul public si cel privat, nu prea exista foarte
multe dialoguri, chiar daca s -au implementat programe care sa creeze o legatura mai stransa intre
cele doua sectoare economice. Ministerul Economiei organizeaza anual o Conferinta
Internationala a Intreprinderilor Mici si Mij locii, in cadrul careia se reunesc un numar mare de
intreprinzatori de pe intreg teritoriul tarii, oferind astfel posibilitatea abordarii unor subiecte de
interes comun, descoperirea oportunitatilor de dezvoltare pentru micii intreprinzatori si stabilirea
unor relatii de afaceri de durata intre acesti antreprenori. In cadrul acestei conferinte,
antreprenorii primesc informatii referitoare la initiativele si actiunile statului care au ca scop
solutionare problemelor intampinate si le sunt prezentate oportuni tatile financiare pe care le
ofera institutiile financiare regionale si organizatiile internationale. Din cauza lipsei vointei si a
constientizarii necesitatii unor asocieri regionale, capacitatile functionale si institutionale nu s -au
materializat inca. C apacitatile limitate de comunicare ale organizatiilor existente care reprezinta
mediul de afaceri, dar si lipsa transparentei autoritatilor centrale, reprezinta o bariera in calea
dezvoltarii unei relatii intre sectorul privat si cel public. O relatie intr e cele doua sectoare
reprezinta o conditie necesara si importanta pentru eficienta reformelor initiate si pentru
adaptarea cadrului normativ la m odificarile din economia nationala.
Cu toate ca Guvernul fiecărui stat, împreună cu Comisia Europeana caută sa adopte cele
mai bune strategii pentru dezvoltarea și crearea unui mediu de afaceri propice pentru dezvoltarea
sectorului de întreprinderi mici și mijlocii, încă există anumite probleme care împiedica
dezvoltarea.

47

Figura nr 8 Dificultăți cu care se confruntă IMM -urile românești25

Aceste dificultăți cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii au și un grad de
intensitate al manifestării. Din acest punct de vedere, pe primele locuri se situeaza scăderea
cererii intern e (care are o medie de 2,59), urmează concurența produselor aduse din import
(medie de 2,32), costurile mari ale creditelor, reducerea cererii la export, neplata facturilor de
către instituțiile statului, întârzierea la încasarea facturilor, birocrația (cu o medie de doar 1,68),
fiscalitatea, accesul dificil la credite și așa mai departe. O întreprindere se confruntă cu aceste
dificultăți în pedioade diferite ale existenței sale. Firmele care au o vârstă de 10 -15 ani se lovesc
de următoarele bariere: corup ția, instabilitatea monedei naționale, birocrația, angajarea,
menținerea și pregătirea continuă a personalului, obținerea trainingului și consultanței necesare
firmei. În schimb, controalele excesive și fiscalitatea sunt principalele probleme cu care se
confruntă întreprinderile care nu am mai mult de 5 ani de activitate. La firmele care au peste 15
ani de existența, intervin următoarele : scaderea cererii interne, concurenta produselor de import,
cresterea cheltuielilor salariale, calitatea slaba a infrastr ucturii, accesul dificil la credite si

25 Carta Alba a IMM -urilor din Romania, 2016, pag 47 010203040506070Dificultățile cu care se confruntă IMM -urile

48
costurile mari ale acestora, reducerea cererii la export, neplata facturilor de catre institutiile
statului. Intreprinderile care au o existenta intre 5 – 10 ani, se confrunta in principiu cu aceleasi
probleme ca cele cu varsta de pana in 5 ani.
Problemele cu care se confrunta Republica Moldova
Coruptia si birocratia
Acces la resurse financiare ieftine
Administrare fiscala dificila
Lipsa resurselor umane calificate
Concurenta
In linii mari, cele doua state se confrunta cu acelesi bariere care impiedica sectorul de
IMM -uri sa ajunga la adevarata valoare. Majoritatea dificultatilor sunt influentate de
mecanismele si actele normative aflate in vigoare, de factori politici si nivel ul scazut al culturii
antreprenoriale.

49
3.4 Activitatea inovatoare a IMM -rilor din Romania si Republica Moldova26

Pentru asigurarea un ei dezvoltari durabile si sustenabile a sectorului de intreprinderi,
trebuie mentionat ca stimularea inovatiei are un rol esential si facem referire atat la servicii si
produse, cat si la noi tehnologii si noi strategii manageriale si de marketing. In Romania,
eforturile de inovare ale intreprinderilor s -au concentrat pe urmatoarele:

Figura nr 9 Natura activitatii in ovationale in IMM -uri

Conform acestei figuri, observam ca pentru inovare, s -au luat in considerare dezvoltarea
de noi produse, noi tehnologii si metode de management si de marketing noi, dar, deasemenea,
observam si faptul ca a scazut, cel putin momentan dorinta de a inova prin modernizarea
sistemului informatic. Principalele moduri prin care un IMM devine inovator sunt reprezentate
de modificarea elementelor noi dezvoltate initial intr-o alta companie ( 43.86 %), derularea
activitatilor de cercetare si d ezvoltare (26.9%), cooperarea cu mai multe oranizatii in vederea
desfasurarii activitatii de cercetare -dezvoltate (4.46%), preluarea in intregime a unor elemente de
noutate dezvoltate de alte intreprinderi (24.78%). Aceste valori pot fi privite atat ca fii nd
pozitive, cat si negative, deoarece cresterea acestor indicatori subliniaza scaderea dorintei IMM –
urilor de a dezvolta independent noi produse si servicii inovatoare. Asadar, in anul 2013,
Romania a optat pentru un comportament prin care si -a asigurat c onservarea afacerii, fara sa se
expuna la activitati de cercetare -dezvoltare costisitoare care poate nu aveau rezultatul scontat. In

26 Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – Conferinta de presa, Evolutia IMM –
urilor inovative din Romania si modalitati de amplificare a inovarii performante –
https://immromania.ro/stiri_fisiere/evolutia -imm-urilor -inovative -8009.pdf 37,21%
16,45%19,51%
7,6%
4,75%40,22%
22,94% 22,37%
4,97% 4,97%
051015202530354045
Produse noi Tehnologii noi Abordari noi de
management si
marketingModernizarea
sistemului
informaticPregatirea
resurselor umane
2012 2013

50
activitatea de cercetare -dezvoltare din sectorul de IMM -uri din Romania, s -au identificat cateva
impedimente cum ar fi: costul ridicat pentru activitatile de cercetare -dezvoltare (48.63%),
fondurile proprii insuficiente ( 40.09%), lipsa unor structuri publici pentru co -finantare sau
finantare a cercetarii, dezvoltarii (28.11), incertitudinea realiarii unor produse si servicii
inovatoare (35.37%), acces dificil la informatiile in ceea ce priveste anumite piete (28.04%),
acces dificil la noile tehnologii (19.69%), dificultatea gasirii partenerilor de afaceri ( 14.53%) si
intr-o proportie mai mica (11.03%), lipsa resurselor umane specializate.
Pentru Republica Moldova, s-a efectuat o analiza prin care au fost identificate problemele
pe care le intampina IMM -urile in ceea ce priveste antreprenoriatul inovational. Aceasta analiza
se bazeaza pe urmatoarele principii:27
– Inovatia este un instrument important prin care se accelereaza cresterea economica;
– Prin utilizarea inovatiilor se creaza un produs competitiv si cu valoare adaugata mare.
Inovatia reprezinta un mijloc de concurenta eficient, contribuie la reducerea costurilor
produselo r, atrage investitorii, creaza o imagine imbunatatita a producatorului.
– Potentialul tehnico -stiintific national reprezinta sursa primordiala pentru dezvoltarea
inovatiilor. Aceasta conditie este insotita si de performantele si capacitatea de percepere a
resursei umane asupra importantei dezvoltarii tehnologice.
– Crearea si dezvoltarea unui antreprenoriat investitional in Republica Moldova, trebuie sa
fie bazat pe parteneriatul dintre societate, mediul antreprenorial si gruvernare.
– Guvernul urmeaza sa sust ina dezvoltarea inovationala a antreprenoriatului prin facilitarea
accesului la noile tehnologii si prin stimularea comportamentului inovational.
Se incearca imbinarea inovatiilor cu dezvoltarea sectorului de IMM -uri prin: tehnologia
informationala, creare a noilor locuri de munca si inalta calificare a acestora, eficienta energetica,
protectia sanatatii si a mediului, dezvoltarea zonelor si ssectoarelor defavorizate, gradul de
prelucrare al materiilor prime. Aceasta conceptie s -a orientat pe crearea unor co nditii de
dezvoltare de parteneriate intre business si stiinta si intensificarea activitatii antreprenoriale.

27 Conceptia de dezvoltare a antreprenoriatului inovational in Republica Moldova, Chisinau 2010 –
http://asm.md/administrator/fisiere/cadru/f88.pdf

51
CONCLUZII SI PROPUNERI

Asadar, in conditiile mediului de afaceri actual, dominat de o multitudine de modificari si
dezechilibre economice, este importanta crearea si dezvoltarea unor strategii care sa aibe
principii bine definite si prin care se vor atinge obiectivele scontate. In ultima perioada de timp,
intreprinderile mici si mijlocii au o importanta din ce in ce mai mare in dezvoltarea un ei
economii nationale si internationale. In majoritatea economiilor de stat, dar si in economia
internationala, IMM -urile au ponderea cea mai mare din totalul de intreprinderi si participa la
crearea PIB -ului national . Acest sector de intreprinderi absoarbe cea mai mare parte a fortei de
munca activa, promoveaza antreprenoriatul, creativitatea si inovarea, antreneaza competitivitatea
si se adapteaza cu o mai mare usurinta la cerintele pietei, fata de intreprinderile de mari
dimensiuni, contribuind as tfel la cresterea si dezvoltarea economiei nationale si internationale De
aceea, Comisia Europeana a ales sa stabilesca strategii bine definite prin care sa sustina crearea
si dezvoltarea micilor afaceri in toate domeniile de activitate .
In prezenta lucr are am avut in vedere sustinerea si demostrarea rolului pe care il au
inreprinderile mici si mijlocii in dezvoltarea economiei oricarei tari, precum si prezentarea
principalelor directii strategice si strategii adoptate, atat la nivel national, cat si la n ivel europea/
mondial. Astfel, in primul capitol, am prezentat principalele caracteristici ale IMM -urilor,
efectele pozitive pe care le au acestea in economie si domeniile de activitate in care se poate
dezvolta o astfel de intreprindere. Tot aici am preze ntat si importanta pe care o au intreprinderile
mici si mijlocii in cadrul Uniunii Europene . Am descris evolutia IMM -urilor in cadrul Uniunii
Europene prin mentionarea principalelor etape pe care le -a avut acest sector si cum a ajuns la
aceasta importanta.
In cel de -al doilea capitol, regasiti principalele strategii intreprinse de Comisia Europeana
in ultimele doua decenii pentru a mentine dezvoltarea economica si pentru a dezvolta din ce in ce
mai mult sectorul de intrteprinderi mici si mijlocii. Principi ile strategice ale Uniunii Europene se
refera la oferirea acestor intreprinderi de sustinere financiara pentru dezvoltare, la sustinerea
antreprenorilor dornici sa -si dezvolte propria afacere, adoptarea de politici prin care sa faciliteze
accesul intreprin zatorilor la finantare, la informatii si cunostinte specifice, politici care urmaresc
in principiu inlaturarea barierelor si problemelor cu care se confrunta IMM -urile in procesul de
creare si dezvoltare a activitatilor economice. Prin infiintarea unor com isii si a unor administratii
specifice, Comisia Europeana si -a propus realizarea de rapoarte semestriale si anuale prin care sa
poata observa concret cum sunt aplicate politicile adoptate si acolo unde acestea sunt ineficiente
sau insuficiente, sa se reint ervina cu politici mai atent aplicabile.

52
Ultimul capitol al prezentei lucrari, reprezinta studiul de caz realizat pentru Romania si
Republica Moldova, prin compararea sectorului de IMM -uri din cele doua state. Din acest
studiu, putem concluziona ca cele d oua state au o economie in continua dezvoltare, iar sectorul
de IMM -uri diversificat ocupa locuri primordiale in economia nationala prin participarea la
realizarii PIB -ului, crearea de noi locuri de munca, scazand astfel rata somajului si deschiderea la
pietele internationale de desfacere. Din studiu riese ca in perioada crizei, Romania a intampinat
probleme serioase, iar redresarea economica a fost mai lenta decar in Republica Moldova. In
Republica Moldova, sectorul de IMM -uri a fost si este intr -o continu a crestre, in Romania de
abia in ultimii ani, anteriori crizei economice, a inceput sa cunoasca o noua ascensiune. In
ambele state, culura antreprenoriala are nevoie de mai multa sustinere din partea antreprenorilor.
In urma stiudiului am putut determina s i principalele bariere si probleme cu care se confrunta
sectorul de IMM -uri, printre acestea numarandu -se: birocratia, fiscalitatea excesiva, coruptia,
concurenta neloiala si exemplele pot continua. Atat Comisia Europeana, cat si admisitratiile
nationale d in fiecare tara incearca sa faciliteze cresterea economica si a sectorului de IMM -uri.
Din punctul meu de vedere, atat Comisia Europeana, cat si administratiile nationale trebuie sa
intreprinda cat mai multe rapoarte si o observare mai atenta asupra necesi tatilor pe care le au
intreprinderile mici pentru a se dezvolta. Din studiul de caz realizat, am putut observa ca unele
sectoare de activitate sunt destul de slab dezvoltate, deci ar trebui sa se introduca o legislatie
nationala mai riguroasa prin care sa se dezvolte din ce in ce mai mult fiecare dimeniu de
activitate.

53
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
• O. Nicolescu, Ghidul managerului eficient, vol 1, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag 14;
• www.wikipedia.org/wiki/intreprinderimicisimijlocii , Definitia intreprinderilor mici si
mijlocii;
• Michel Porter – Avantajul competitiv;
• P. Drucker, Realitatile lumii de maine, Editura T eora, Bucuresti, 1999;
• L. Zahiu si M. Nastase, Economia intreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 2004;
• http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/sme_definition/sme_user_guide_ro.pdf –
Comisia Europeana – Noua definitie a IMM -urilor, Ghidul utilizato rului si noul model de
declaratie 2008;
• I. Abrudan, G. Lobatiu si M. Lobatiu, IMM -urile si managementul lor specific, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 2003, pag 62;
• Dictionar al termenilor de baza din antreprenoriat – Intreprinderi mici si mijlocii
(http://caravanacarierei.bns.ro/wp -content/uploads/sites/2/2013/01/CE -ESTE -UN-IMM.pdf );
• ANIMMC, „Strategia de sprijinire si dezvoltare a sectorului IMM -urilor pentru 2 008-2013”,
Bucureti, 2008;
• http://www.imm.gov.ro/cosme – Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comert si
Antreprenoriat;
• Raportul anual al Uniunii Europene privind IMM -urile;
• Depasirea stigmatizarii esecului in afaceri – pentru o politica a celei de -a doua s anse –
Punerea in aplicare a parteneriatului de la Lisabona pentru crestere si locuri de munca, COM
2007;
• Raportul grupului de experti "Modele de reducere a obligatiilor de reglementare
disproportionate impuse IMM -urilor", mai 2007;
• Comunicarea Comisie cat re Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social
European si Comitetul Regiunilor, COM Bruxelles, 2008;
• Strategia Europa 2020;
• Modelul de IMM -uri din Romania, Studiu al Comisiei Europene, 2011,
http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011.pdf ;
• Finanțarea IMM -urilor în Republica Moldova, Ion Tornea, 2011;
• Legea pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chisinau, 2012;
• Raportul anual pentru Republica Moldova al Comisiei Europene, 2017;
• Carta Alba a IMM -urilor Romaniei, 201 6;

54
• Conceptia de dezvoltare a antreprenoriatului inovational in Republica Moldova, Chisinau
2010 – http://asm.md/administrator/fisiere/cad ru/f88.pdf ;
• Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania ;
• MinisterulAfacerilorExterne – Strategia Europa 2020 .