SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM ȘI SERVICII RAPORT PRIVIND LUCRAREA DE DISERTAȚIE PROBLEMA ETICĂ A EXPLOATĂRII DURABILE A RESURSELOR… [620693]

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
ÎN TURISM ȘI SERVICII

RAPORT PRIVIND LUCRAREA DE DISERTAȚIE

PROBLEMA ETICĂ A EXPLOATĂRII
DURABILE A RESURSELOR

(PROIECTUL ROȘIA MONTANĂ)

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Lect. univ. dr. Dumitru Troancă
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

Raport privind lucrarea de disertație

Abordarea temei „Problema etică a exploatării durabile a resurselor”
reprezintă o reală provocare, datorită dorinței de a analiza problemele cu care se
confruntă mediul în zilele noastre. Pentru o mai bună analiză, am ales să descriu
o zonă din România care se confruntă cu grave probleme în ceea ce privește
exploatarea resurselor, Roșia Monta nă.
Localitatea Roșia Montană este bine -cunoscută atât în România, cât și în
străinătate, datorită marilor zăcăminte de aur și argint existente în zonă.
Lucrarea este împărțită în două capitole, fiecare fiind divizat în mai multe
subcapitole, unde tema a bordată este prezentată la nivel teoretic, prin studierea
atât a literaturii de specialitate, cât și prin urmărirea de documentare
informative, interviuri și site -uri web.
În primul capitol sunt aprofundate noțiunile de ecoturism, resurse,
dezvoltare dura bilă și exploatare durabilă, precum și cauzele și efectele care au
dus la apariția exploatării durabile.
În ceea ce privește noțiunea de „ecoturism”, aceasta a fost definită în anul
1991, cu ocazia seminarului internațional privind ecoturismul, organizat de
Consiliul de Experți pentru Mediul Înconjurător din Canada (CEAC), când s -a
concluzionat că "Ecoturismul este o experiență a călătoriei, care pune în lumină
natura, contribuind la conservarea ecosistemelor și, în același timp,
respectând in tegritatea comunităților –gazdă".
Astfel, ecoturismul presupune, în practicarea sa, desfășurarea atât a
activităților turistice, cât și a celor economice conexe acestora, într -un mediu
agreabil, nepoluat, cu priveliști pitorești, reconfortante și nealterate. Practicarea
ecoturismului impu ne protejarea zonelor sau a resurselor turistice, care sunt
destinate studierii, admirației, recreerii și refacerii fizice și psihice și nu
distrugerii acestora.
Dezvoltarea ecologică a turismului vizează patru direcții:
– exploatarea durabilă a res urselor turistice și mediului înconjurător natural
și construit; reducerea presiunii asupra arealelor celor mai intens exploatate prin
introducerea în circuit a altor areale turistice (direcția economică);
– protejarea și conservarea resurselor tur istice și a ecosistemelor ce se
circumscriu acestora; reducerea și eliminarea deșeurilor, reciclarea lor,
diminuarea scoaterii terenurilor din circuitul agricol și silvic (direcția ecologică);
– protejarea și dezvoltarea economică și socio -culturală a comunităților
locale din arealul respectiv sau din apropierea acestuia, dezvoltarea
economiei tradiționale și creșterea numărului de locuri de muncă;
valorificarea elementelo r cultural –istorice care exprimă identitatea culturală și
dezvoltă spiritul de toleranță (direcția socială);
– surse de finanțare pentru protejarea mediului, a habitatelor naturale și
construite și a economiei comunităților locale (surse de finanțare). Se remarcă

faptul că aceste obiective, prin conținutul lor, se circumscriu la două
concepte: exploatarea optimă și durabilă a resurselor și protejarea și dezvoltarea
economico -socială a comunităților locale.
Așadar, ecoturismul tr ebuie să asigure: exploatarea optimă și durabilă a
resurselor și a mediului înconjurător, avantaje economice și sociale populației
rezidente, compatibilitate între populația locală și cea turistică și interes
pentru dezvoltare durabilă, lărgirea spectrului de activități economice
tradiționale și crearea de oportunități pentru valorificarea optimă a
resurselor turistice și introducerea în circuitul economic a noi obiective și areale
turistice.
Resursele naturale, care constituie diverse forme naturale de materie și
energie necesare oamenilor, există ca substanțe în stare solidă (lemn, cărbuni,
minereuri, roci de construcție ș.a.), lichidă (apă, petrol ș.a.), gazoasă (gaze
naturale, oxigen, hidrogen, azot ș.a.) sau ca radiație solară, ene rgie eoliană etc.
Valorificarea resurselor se realizează în funcție de nivelul dezvoltării
științei și tehnicii, precum și de cel al posibilităților economice și financiare ale
fiecărui stat.
Astfel, există unele resurse care se întrebuințează de mai mul te secole
(lemnul, cărbunii, petrolul, gazele naturale etc.), și altele relativ cunoscute, dar
care, din diverse motive de natură economică, sunt valorificate parțial sau
incomplet. La acestea se adaugă alte categorii prospective, cărora li se atribuie o
utilizare în viitor (hidrogenul, unele substanțe minerale aflate pe fundul mărilor
și oceanelor), sau cele cărora încă nu li s -a precizat importanța pentru societate.
Unele resurse au fost folosite încă în Antichitate (solul pentru diverse
culturi, lemnul p entru construcții, foc etc.). Pe măsura avansării cunoașterii,
creșterii populației și sporirii necesitaților sociale au intrat în exploatare diverse
minereuri (în vederea obținerii cuprului, a fierului și a altor metale), a fost
utilizată forța vântului ( în navigație) sau a apei (diverse instalații hidraulice), iar
din secolul al XVIII -lea se trece la exploatarea intensivă a cărbunilor, apoi a
petrolului, gazelor, hidroenergiei etc.
România oferă o serie de resurse naturale care au îmbogățit economia țării
de-a lungul timpului și au dezvoltat -o ca societate. Indiferent cât de mult se
crede că ne aflăm în siguranță în fața daunelor provocate mediului, noi, oamenii,
suntem dependenți de ecosisteme, întrucât ele influențează fiecare aspect al
bunăstării noastr e, inclusiv supraviețuirea. Trebuie înțeles faptul că resursele
naturale pot fi epuizabile.
Termenul „durabilitate” provine din domeniul silviculturii, desemnând
proceduri conform cărora capacitatea de producție a pădurilor și lemnul recoltat
se află în ec hilibru, astfel încât, pe termen lung, să poată fi recoltat cât mai mult
material lemnos, dar în același timp, pădurile să nu aibă de suferit de pe urma
defrișărilor. De aceea, nu rebuie tăiați mai mulți copaci decât pot fi cultivați prin
replantare.

Conc eptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și
metodelor de dezvoltare socio -economică, al căror fundament îl reprezintă în
primul rând asigurarea unui echilibru între sistemele socio -economice și
elementele capitalului natural. Dezvoltare a durabilă urmărește și încearcă să
găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care
se regăsește un raport de tipul om/mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător,
economic sau social.
Dezvoltarea durabilă vizează elim inarea disparităților în accesul la
resurse, atât pentru comunitățile sărace ori marginalizate cât și pentru generațiile
viitoare, încercând să asigure fiecărei națiuni oportunitatea de a se dezvolta
conform propriilor valori sociale și culturale, fără a n ega altor națiuni ori
generațiilor viitoare acest drept.
Așadar, dezvoltarea durabilă nu se referă doar la schimbarea
comportamentului oamenilor cu privire la mediul înconjurător, ci și la
schimbarea concepției cu privire la economie, societate și politică .
Mediul este suportul și izvorul vieții. A -l polua și distruge echivalează cu
a submina existența umană. Tocmai de aceea, Organizația Mondială a Sănătății
a ajuns la concluzia că "menținerea sănătății și bunăstării cer un mediu
înconjurător propice și arm onios în care toți factorii fizici, psihologici, sociali și
estetici își au locul bine definit. Mediul va trebui, în această situație, să fie tratat
drept resursă în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață și bunăstării".
Măsurarea dezvoltării (adică sta diul de avansare socio -economică a națiunii) a
fost deseori discutată prin intermediul unor indicatori economici cheie,
incluzând consumul de proteine, accesul la apa potabilă, calitatea aerului,
combustibilul, sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă , PIB și PNB.
Așadar, așa -numita lume "dezvoltată" (țări ca Australia, SUA, Canada și cele
din Europa de Vest) este definită de existența acestor condiții socio -economice,
prin care cele mai multe sunt considerate mai dezvoltate.
În căutarea unor condiții de viață din ce în ce mai confortabile, omul s -a făcut
vinovat, în ultimele decenii, de o exploatare excesivă și greșită a resurselor
naturale. Înrăutățirea calității solului, a apei și a aerului este cauzată în principal
de poluarea industrială. În afara deșeurilor industriale, obiectele și substanțele de
uz larg, odată utilizate, sunt aruncate la gunoi. Apele curgătoare devin gropi de
gunoi, dioxidul de carbon și oxizii de azot sunt purtați de vânturi la sute de
kilometri departare de coșurile care le emi t în atmosferă și se întorc pe sol sub
formă de ploi acide. Poluării industriale i se adaugă cea a marilor zone urbane,
dată de încălzirea locuințelor și de folosirea pe scară largă a autovehiculelor.
Problema poluării este foarte acută în țările dezvoltat e, dar, paradoxal, și
în țările în curs de dezvoltare care, adoptând o politică neecologică, urmăresc
profitul imediat decât beneficiile pe termen lung. De abia în ultimii ani oamenii
au înțeles ca mediul este strict necesar pentru supraviețuirea speciei u mane și
trebuie conservat prin politici ecologice stabilite și respectate la nivel mondial.

Noul concept de dezvoltare durabilă, compatibilă cu mediul, a născut numeroase
mișcări ecologiste.
În cel de -al doilea capitol este analizată localitatea Roșia Mo ntană. Tot
aici am analizat istoria Proiectului Roș ia Montană Gold Corporation și impactul
pe care l -a avut asupra mediului.
Roșia Montană este o localitate cu o vechime de peste 3000 de ani. O
veche zonă minieră auriferă, exploatată din cele mai vechi t impuri de către daci,
romani, ocupanții maghiari, și nu în ultimul rând de către proprietarii de drept,
adică românii.
Numele localității vine de la râul care o străbate și care este bogat în
minereuri, în special minereu de fier, care dă culoarea roșie a apei, de unde și
cele două denumiri: Râul Roșia și localitatea Roșia Montană.
În prezent Roșia Montană este cunoscută pentru situl său istoric, sit
datorită căruia patrimoniul localității și al zonei din jur au fost introduse în
protecția UNESCO.
Mineritu l în zonă are o vechime aproximată de istorici la aproape 3000 de
ani, localitatea în sine având și ea o existență milenară, fiin cunoscută încă din
înaintea cuceririi Daciei și amintită de autorii antici: Herodot, Pliniu și Titus
Liviu.
Peisajul cultural de la Roșia Montană este compus dintr -o concentrare
extraordinară de vestigii care atestă evoluția exploatărilor miniere într -un
interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioada preromană până în
epoca contemporană. Situl Alburnus Maior – Veresp atak – Roșia de Munte –
Roșia Montană, celebru încă din secolul al XIX -lea pentru vestitele tăblițe cerate
romane (contracte redactate în scriere latină cursivă) este reprezentat, în lumina
cercetărilor din ultimii ani, de un sistem de exploatare roman exc epțional care
conservă mai mult de 7 km de galerii, la care se adaugă peste 80 km de galerii
medievale și de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din
perioada preindustrială și un peisaj presărat de multe urme ale activității miniere
dintre care excepționale sunt lucrările hidrotehnice datând din prima jumătate a
secolului al XVIII -lea. Roșia Montană este unul dintre siturile cele mai bogate în
resurse de patrimoniu cultural ale României, cuprinzând într -un teritoriu întins
pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca
monumente de valoare națională și universală. De asemenea, patrimoniul
cultural de la Roșia Montană este recunoscut și prin Planul de Amenajare a
Teritoriului Național – Secțiunea a III -a, Zone proteja te, unde monumentele sale
sunt desemnate ca monumente istorice de valoare națională excepțională și
întreaga comună este recunoscută ca unitate administrativ -teritorială cu
concentrare foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural.
În anul 1999 o compan ie româno – canadiană Roșia Montană Gold
Corporation a obținut licența de concesiune pentru exploatare, licență obținută
prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație.

Licența era valabilă doar pentru exploatarea veche care a fost închisă în
anul 2006. Proiectul minier de la Roșia Montană era prevăzut a se desfășura pe
parcursul a 17 ani, pe o suprafață de 12 km2, timp în care se estima că vor fi
extrase aproximativ 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint.
Compania nu a primit autorizațiile necesare începerii proiectului și,
datorită unor mari proteste bine dirijate din estul României. În scandal s -a
implicat și Academia Română, care a dat aviz negativ exploatării.
Societatea civilă, dar și jurnaliști obedi enți unor anumiți ambasadori estici
au manevrat bine și au tras sforile în așa fel încât Roșia Montană Gold
Corporation să nu poată exploata zăcămintele de aur și argint, deși toată lumea
avea de câștigat.
Proiectul Roșia Montană consta în deschiderea cel ei mai mari exploatări
aurifere la suprafață, prin cianurare din Europa, care urma să cuprindă în Valea
Roșia patru cariere la Cetate, Cîrnic, Orlea și Jig -Vaidoaia și o uzină de
prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de
decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Proiectul
prevedea folosirea a peste un milion și jumătate de tone de substanțe
periculoase, între care 192.000 tone de cianură de sodiu, sterilele fiind
depozitate în iazul de decantare situa t la 2 km de Abrud.
Deși înainte de demararea proiectului compania promitea că nu vor exista
efecte negative asupra exploatării mediului, realitatea a fost cu totul alta.
Cel mai controversat aspect al proiectului este folosirea cianurii. Compania
plănuie ște să separe aurul și argintul de minereu prin dizolvare în soluție de
cianură (leșiere). Întreaga vale va fi inundată pentru a forma un imens rezervor
pentru apa contaminată cu cianură. Rezervorul cu soluție de cianură va fi ținut
de un baraj de 185 m. E xistă temeri că poate cauza încă un dezastru asemănător
cu dezastrul de la Baia Mre din anul 2000, când milioane de litrii de afluenți
contaminați cu cianură s -au vărsat în Dunăre. Din acest motiv, parlamentul EU
și-a exprimat îngrijorarea cu privire la mi neritul cu cianură la Roșia Montană,
care pune în pericol întreaga regiune, nu numai Roșia Montană.
Mineritul cu cianuri nu este periculos doar prin accidente. Acesta
afectează calitatea aerului, contaminează pământul și apele, reduce viața
habitatului n atural și permite investitorilor străini să controleze tratamenul zonei
și a oamenilor săi.
Primele daune colaterale s -au facut deja simțite: după câteva luni în
câmpul muncii starea de sănătate a lucrătorilor este vizibil înrăutățită. Boli
continue, lips a poftei de mâncare, depresiuni psihice sunt vizibile. Tineri
lucratori, organismele cele mai sensibile, după ce au lucrat la foraje, inclusiv în
galerii subterane, câte 12 ore zilnic, și nu 6 ore cât prevede legea, au fost
descoperiți cu silicoză la vizit a medicală pentru încorporare. Nu știe nimeni
compoziția lichidului de foraj, din cauza căruia mulți locuitori din Roșia
Montană și -au pierdut deja simțurile mirosului și gustului .

Proiectul Roșia Montană în cifre:
 1346 hectare destinate exploatării,
 2388 hectare perimetrul pentru care au licența,
 300 hectare acoperite de lacul de decantare cu metale grele și cianură,
care va reprezenta un risc permanent pentru viața a peste 6000 de persoane din
zonele învecinate,
 4 munți detonați,
 2064 de proprietăț i strămutate,
 975 case distruse, dintre care 41 de patrimoniu,
 7 biserici demolate, dinamitate sau acoperite de lacul de cianură,
 11 cimitire strămutate,
 12.000 de tone de cianură anual (în total 204 mii de tone)
 doar 634 de locuri de muncă pe o durat ă de 17 ani .

Bibliografie

 Virgil Nicula – ”Ecoturism și conservarea mediului”, curs pentru anul 1
MASTER, p. 52 -53
 David A Fennell – Ecotourism, third edition, 2008, p. 29 -30
 Environnement et Santé; la Charte européénne et son commentaire ,
OMS, Frankfurt, 1989, p.12.
 David A Fennell – Ecotourism, third edition, 2008, p. 28 -29
 http://www.stiucum.com/economie/economie -politica/292/continutul –
structura -si-import71736.php
 http://epochtimes -romania.com/news/cele -mai-importante -resurse –
naturale -din-romania –230132
 http://dadalos.org/nachhaltigkeit_rom/
 http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_dezvoltare_durabila_( sustenabi
litatea).pdf
 http://www.argumentesifapte.ro/2014/03/01/scurte -consideratii -cu-
privire -la-exploatarea -resurselor -naturale
 http://www.ecomagazin.ro/interpretari -privind -etica -si-protectia –
mediului -i/
 https://scinews .ro/epuizarea -resurselor -naturale -europa/
 https://www.adoptaocasa.ro/despre -rosia -montana/date -generale
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba
 http://stiri.tvr.ro/aurul -de-la-rosia -montana -lungul -drum -al-unui-proiect-
controversat_34444.html#view
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83_Gold_Cor
poration
 http://stiri.tvr.ro/aurul -de-la-rosia -montana -lungul -drum -al-unui-proiect –
controversat_34444.html#view
 http://www.mmediu.ro/new/wp –
content/uploads/Rosia_Montana/pdf/memoriu_prezentare.pdf
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/istoria -proiectului -rosia-
montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/procesul -tehnologic -in-
proiectul -minier -rosia -montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/reabilitare -si-
inchidere -mina -rosia -montana.html

 http://www.rmgc.ro/Content/uploads/uploads_eia/informatii -generale/01 –
informatii -generale.pdf
 http://www.rmgc.ro/Content/uploads/uploads_eia/informatii -generale/01 –
informatii -generale.pdf
 http://www.rmgc.ro/Content/uploads/ uploads_eia/procese –
tehnologice/Plan -de-management -al-cianurii -Planul -G.pdf
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/apa -la-rosia –
montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/deseurile -in-rosia –
montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/calitatea -aerului -la-
rosia -montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/zgomot -si-vibratii -la-
rosia -montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/tehnologie -la-rosia –
montana.html
 http://www.rmgc.ro/proiectul -rosia -montana/mediu/biodiversitate -la-
rosia -montana.html
 http://miscarea.net/rosia -montana.ht m
 https://www.rosiamontana.org/sites/default/files/TOTULdespreProiectulR
M_0.pdf
 adev.ro/pbb0m5