Specializarea Administra ție Public ă [620828]

1

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Facultatea de Drept
Specializarea Administra ție Public ă

BUGETUL DE STAT

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Cristina One ț

Absolvent: [anonimizat]

2019

2

CUPRINS

CAPITOLUL I
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND BUGETELE PUBLICE ………………………….. 4
1.1. Noțiunea de buget și noțiune a de buget public ………………………….. ……………………. 4
1.2. Noțiunea juridică a bugetului public ………………………….. ………………………….. ……… 6
1.3. Structura bugetului public ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.3.1. Sistemul veniturilor bugetare ………………………….. ………………………….. ……….. 10
1.3.2. Sistemul cheltuielilor bugetare ………………………….. ………………………….. …….. 22
1.4. Sistemul bugetar public național ………………………….. ………………………….. ………… 23

CAPITOLUL II
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND BUGETUL DE STAT …………………………. 31
2.1 Νоțіunі gеnеrɑlе рrіvіnd bugеtul dе ѕtɑt ………………………….. ………………………….. . 31
2.2 Ρrіnсірііlе care guvernează bugеtul dе ѕtɑt ………………………….. ……………………….. 36

CAPITOLUL III
PROCEDURA BUGETARĂ PRIVIND BUGETUL DE STAT ………………………….. .. 47
3.1. Elaborarea proiectului bugetului de stat ………………………….. ………………………….. . 47
3.2. Adoptarea bugetului de stat și adoptarea legii bugetului …………………………………….50
3.3. Execuția bugetului de stat ………………………….. ………………………….. …………………. 52
3.4. Întocmirea exercițiului de stat privind bugetul de stat ………………………….. …………. 52
3.5 Încheierea exercițiului bugetar privind bugetul de stat ………………………….. ………… 54

CAPITOLUL IV
STRUCTURA BUGETULUI DE STAT ………………………….. ………………………….. ……. 56
4.1. Categorii de venituri ………………………….. ………………………….. ………………………… 56
4.2. Categorii de cheltuieli ………………………….. ………………………….. ………………………. 57
4.3 Aspecte comune execuției părții de venituri și execuției părții de cheltuieli ale
bugetului de stat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 64

3

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 69

4

CAPITOLUL I
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND BUGETELE PUBLICE

1.1. Noțiunea de buget și noțiunea de buget public

Enciclopedia Universală Britannica nu definește termenul de finanțe ori finanțe
publice, ci pe acela de finanțare, ca fiind procesul de direcționare a fondurilor de la
finanțatori la finanțatori sub formă de credit, împr umut sau capital investit. Potrivit aceleași
surse, finanțarea poate fi împărțită în trei mari categorii și anume finanțarea afacerilor,
finanțare personală și finanțare publică. Toate trei presupun constituirea unui buget și
administrarea fondurilor cu re zultate optime.1
Bugetul poate fi definit ca fiind un procedeu economico -financiar, cu character
evaluative, programatic si comparative, compus din doua parti, respective din partea de
venituri si partea de cheltuieli, care se intocmeste pentru o perioada determinate, in
legatura cu resursele financiare ale oricarei persoane fizice sau juridice.2
De-a lungul timpului, multe state au împrumutat acest termen, l -au adaptat
vocabularului și l -au folosit ulterior cu un înțeles economic. Ca termen specializat, acesta a
fost folosit în primul rând în documentele oficiale începând din secolul al XIII -lea în
Anglia. În România, acest termen a apărut pentru prima dată în 1831 în Legea Organică3.
Tranziția României la o economie de piață a forțat sectorul public să f acă ajustări și
schimbări atât în conceptul bugetului, cât și în organizarea sa. Prima schimbare a fost de la
bugetul unic al sistemului comunist la bugetele naționale, care a constat din trei bugete
separate, apoi din sistemul unitar de bugete, care cup rindea șase bugete separate.
Implementarea bugetului presupune colectarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor
autorizate, această sarcină fiind impusă Guvernului. Venitul înregistrat în buget este o
sarcină minimă, atenția fiind îndreptată spre identif icarea tuturor surselor de venituri și
colectarea integrală a sumelor datorate statului, fără a comite abuzuri fiscale. În schimb,

1 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.87
2 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.87
3 Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Laz ăr, Elemente de finan ţe publice , Ed. Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj –
Napoca, 2000, p. 22.

5

pentru cheltuieli, sumele înregistrate în buget reprezintă limite maxime. Angajarea de
cheltuieli peste pragul aprobat sau în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată
aprobarea este o încălcare în cazul în care disciplina financiară.
În ceea ce privește trecerea la execuția conturilor de numerar ale bugetului, i. e. la
colectarea efectivă a veniturilor și la plățile î n detrimentul resurselor bugetare alocate unor
operațiuni anterioare trebuie să fie efectuate. În primul rând, cifrele anuale aprobate prin
lege pentru venituri și cheltuieli trebuie să fie alocate pe trimestre, în funcție de condițiile
juridice pentru col ectarea veniturilor și pentru clasificarea temporară a cheltuielilor. Apoi,
creditele sunt puse la dispoziție sau conturile ordonatorilor de credite sunt finanțate
deschise la trezoreria statului, o condiție indispensabilă pentru alocațiile care urmează să
fie utilizate. Alocarea resurselor poate fi făcută în limita creditelor aprobate de destinații
legale în funcție de gradul în care sunt utilizate resursele puse anterior la dispoziție.
Ordonatorii de credite sunt obligați să utilizeze alocările primite nu mai în limita și în
scopurile aprobate pentru cheltuieli legate strict de activitatea instituției pe care o conduc.
Executarea conturilor de numerar ale bugetului este diferită pentru venituri și
cheltuieli. De fapt, există o delimitare riguroasă între exe cuția părții de venit și executarea
părții de cheltuieli în virtutea interzicerii plății direct din venituri și în conformitate cu
regula veniturilor necontractante și cheltuieli.
Spre deosebire de cheltuiala publică, cheltuiala bugetară este acea sumă de bani
alocată de la un buget public conform destinației stabilită prin acel buget.4
Prin intermediul unei instituții publice finanțate din cheltuielile angajamentului
bugetar se înțelege că se angajează să plătească în viitor o sumă de bani unei terțe perso ane
fizice sau juridice. Angajamentul ar trebui să aibă un temei juridic. Se face atunci când se
achiziționează bunuri sau servicii prin încheierea unui contract, prin emiterea unei comenzi
sau prin acceptarea unei oferte. Unele obligații se datorează adop tării unei decizii de
numire în cazul angajării unui funcționar public printr -o hotărâre judecătorească executorie
prin care instanța este obligată să efectueze anumite plăți sau angajamentul poate rezulta
din legile adoptate de Parlament cu privire la int roducerea unor noi scale de salarizare

4 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.94, apud. D.Petrică Roman, Dreptul
finanțelor publice, Casa de Editură și Presă Tribuna, Sibiu, 2004, p.92

6

pentru angajații statului care conduce la creșterea salariilor în ceea ce privește indexarea
salariilor sau acordarea de compensații.
Validarea cheltuielilor are două faze și presupune desfășurarea operațiunii angajat e
sau stabilite anterior și stabilirea sumei datorate beneficiarului. În comparație cu gradul de
îndeplinire a obligațiilor înregistrate cu ocazia angajării anterioare, suma datorată coincide
sau nu cu cea stabilită în momentul angajării cheltuielilor.
Autorizarea plății se efectuează prin emiterea unei comenzi sau a unei ordonanțe de
plată adresate casieriei, prin care, după validare, se comandă plata sumei datorate
beneficiarului. Angajamentul și realizarea cheltuielilor sunt aprobate și se efectuează
numai dacă există pe acel document ștampila de control financiar preventiv. Pentru
cheltuielile consolidate sau cu caracter sistematic, cum ar fi plata salariilor sau plăților
funcționarilor publici în contul serviciului datoriei publice, plățile se pot efect ua fără o
verificare prealabilă.
Atunci când se implementează partea veniturilor, se respectă și principiul separării
funcțiilor, iar operațiunile efectuate sunt diferite în raport cu tipul de venit datorat statului.

1.2. Noțiunea juridică a bugetului pub lic

Notiunea de buget public a fost definite de lege ca fiind documentul prin care sunt
prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai
cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice5.
In lite ratura de specialitate este consacrata conceptia ca bugetul public reprezinta
actul juridic necesar pentru stabilirea si autorizarea prealabila a veniturilor si cheltuielilor
publice6.
Mai târziu, Legea 500/2002 a introdus conceptul de sistem bugetar, care acum
cuprinde 9 bugete care reglementează fondurile publice. Legea 500/2002 privind finanțele
publice definește bugetul ca document supus adoptării din punct de vedere juridic și

5 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.88
6 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.88, apud I.Gliga, Drept financiar
public, Ed. All, Bucuresti, 1994, pp.46048

7

econo mic, prin care veniturile și cheltuielile sunt furnizate și aprobate de Parlament în
fiecare an.
Foarte important este faptul că bugetul de stat, sub forma unui document oficial,
evidențiază:
• cheltuieli maxime aprobate – cu scopuri precise și obiective c are nu pot fi greșite.
Încălcarea acestor condiții de disciplină financiară reprezintă deturnarea fondurilor,
deșeurile și abuzurile;
• limitele minime aprobate pentru venituri care vor fi colectate și apoi făcute la
dispoziția statului. Cu toate acestea, depășirea lor, respectarea impozitelor, nu este un act
de indisciplină bugetară, revenind astfel sarcini uriașe autorităților de colectare și control
pentru a identifica toate sursele de venit și pentru a colecta sumele întregi pentru stat fără a
comite ab uzuri fiscale.
Abordarea economică a bugetului se referă la relația macroeconomică dintre
sectorul public și cel privat, cu privire la nivelul și evoluția produsului intern brut (PIB).
Nivelul PIB și măsura în care acesta este distribuit pentru formarea ca pitalului brut și a
consumului determină nivelul indicatorilor bugetari.
Volumul și structura veniturilor și a cheltuielilor variază de la stat la stat în funcție
de nivelul economic dezvoltarea țării, condițiile sociale și politice și situația internațion ală.
Putem definiti bugetul public deasemenea ca fiind un program prin care se prevad
si se aproba veniturile si cheltuielile unui corp public pentru o perioada nedeterminata,
adoptat printr -un act normative, care sa ii confere forta juridica necesara pune rii lui in
aplicare.7
În România, societatea are nevoie de resurse, iar posibilitățile de acoperire a
acestora sunt reflectate în bugetul general consolidat. Legea 500/2002 privind finanțele
publice prevede că gestionarea resurselor financiare publice se r ealizează printr -un sistem
bugetar care include următoarele bugete8:
• buget de stat;
• bugetul asigurărilor sociale de stat;

7 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.88
8 Dan Tudor Laz ăr, Inceu Adrian Mihai, „Managementul financiar al comunit ăţilor locale ”, Ed. Gewalt, Cluj,
2000, p. 29.

8

• bugetul fondurilor speciale;
• bugetul de stat al Trezoreriei;
• bugetul instituțiilor publice autonome;
• bugetul instituțiilor publice care sunt integral sau parțial finanțat de la bugetul de
stat;
• bugetul instituțiilor publice finanțate din veniturile proprii;
• fonduri bugetare din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat;
• bugetul de gran turi externe.
Bugetul general consolidat reprezintă o imagine generală a tuturor bugetelor
sistemului bugetar (agregat, consolidat și ajustat), plus împrumuturi interne sau externe și
minus orice transferuri între bugete și rambursarea capitalului. Două ca racteristici rezultă
din această descriere:
• bugetele sunt agregate de faptul că ele evidențiază ambele valori înregistrate ca
venituri și valori înregistrate ca costuri;
• bugetele sunt consolidate prin eliminarea transferului între bugete, pentru a evita
dubla introducere a acestor sume și luând în considerare realitatea financiară publică efort.
Transferurile între bugete reprezintă transferuri de la un buget public la altul.
Ajustarea bugetară implică operațiuni financiare de rambursare a împrumutu lui cu / fără
dobândă și recunoașterea diferențelor de curs valut ar.

1.3. Structura bugetului public

Impozitele finanțează activitatea statului, finanțează bugetul de stat al României și
deci cel al Uniunii Europene. Cu toate acestea, impozitele sunt ins trumentele prin care
statul redistribuie veniturile și bogăția și, în plus, acestea fac parte integrantă din politica
fiscală a statului și a Uniunii Europene, fiind folosite pentru stabilizarea cererii agregate.
Putem spune că impozitele plătite de persoa ne fizice și juridice pot fi considerate ca o
remunerație pentru serviciile de orice natură care asigură statului sau instituțiilor sale.
În România, în funcție de structura bugetului de stat, veniturile curente ale
bugetului constau din venituri fiscale ( impozite directe, impozite indirecte, contribuții

9

sociale obligatorii) și venituri neimpozitare (venituri din administrații autonome, instituții
publice, taxe consulare etc.).
Impozitele directe sunt imputate nominal persoanelor fizice și juridice, în fun cție de
venitul sau averea lor, pe baza ratelor de impozitare stabilite prin lege. În general, subiectul
și plătitorul sunt aceeași persoană și, prin urmare, putem spune că acest tip de impozit are o
influență directă asupra plătitorului subiect. Impozitel e indirecte sunt legate de cheltuieli,
astfel încât acestea sunt percepute în timpul vânzării de bunuri și furnizarea de servicii.
Prin lege, un subiect de impozitare este alocat unei alte persoane fizice sau juridice decât
cel care îl poartă.
În funcție de forma lor de manifestare, impozitele indirecte sunt grupate în: taxe de
consum, venituri aferente monopolurilor fiscale, taxe vamale, taxe fiscale, drepturi de
timbru, taxe consulare și taxe de înregistrare. Taxele de consum au două forme: taxele de
consum pe produs, cunoscute drept accize și impozitele generale pe vânzători, practicate ca
TVA sau impozitul pe cifra de afaceri brută sau netă.
Contribuțiile sociale obligatorii sunt plătite de persoanele fizice care obțin venituri
din salarii, venituri asi milate salariilor și veniturilor din pensionare, precum și de
persoanele aflate sub protecție sau în custodia statului. Acestea constau din contribuții la
asigurările sociale, contribuțiile la asigurările de sănătate, contribuțiile pentru concedii și
indem nizațiile de asigurări de sănătate, contribuțiile la asigurările de șomaj, contribuția la
asigurări pentru accidente de muncă și bolile profesionale, contribuția la fondul de
garantare a creanțelor salariale.
Veniturile publice sunt principala sursă de aco perire a cheltuielilor publice
efectuate de stat pentru a -și îndeplini funcțiile și pentru a asigura o creștere echilibrată și
durabilă a economiei.
De-a lungul timpului, fiecare stat a încercat să dezvolte un sistem financiar / fiscal
optim, ținând cont de aspectele socio -economice, politice, geografice, istorice etc. Lucrarea
a analizat cinci state: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Polonia și România. Aceste state
sunt incluse în modelul european de captare, specific pentru acele state care încearcă să -și
intensifice dezvoltarea economică și socială pentru a fi aliniate la nivelul Uniunii
Europene.

10

În anul 2015, finanțele publice din Uniunea Europeană rămân dificile. În 2014,
țările Uniunii Europene au deficite scăzute. Pentru cele cinci țări analizate în analiză,
putem vedea cum au evoluat diferit. În timp ce Bulgaria, Cehia, Polonia și România par să
se redreseze și să obțină o creștere durabilă, Croația, puternic afectată de criza economică
și proaspăt integrată în UE, depune eforturi pentru depășire a recesiunii.

1.3.1 . Sistemul veniturilor bugetare
Veniturile bugetare sunt înregistrate și aprobate în buget pe baza surselor și sunt
împărțite în capitole și subcapitole, grupate după natura lor, conform clasificării bugetare
aprobate de ministrul finanțelor publice.
Veniturile bugetare provin din:
Aceste venituri sunt constituite conform legii, datorită impozitelor directe (profit,
venituri), contribuțiilor impozitelor indirecte (TVA, accizelor, taxelor vamale) și
veniturilor neimpozitate colectate de la persoane fizice și juridice, plăților de la instituțiile
publice, precum și alte venituri aprobate anual de legea bugetului.
Chiar dacă fenomenul fiscal este în principal conținut public, el influențează în mod
direct, sectorul public și privat. Fen omenul fiscal are o acoperire largă, iar influențele sale
sunt variate și pot fi identificate în cele mai mici detalii ale individului în viața socială și în
calitate de contribuabil, consumatorul, angajatul sau investitorul, pensionarul sau persoana
fără venit. Fenomenul fiscal prin combinarea reacțiilor generează în jurul indivizilor vizați
o sociologie fiscală reală9.
Rolul politicii fiscale – echilibrul planificat și discreționar al guvernului național
între cheltuielile sale și veniturile recurente (î n general, cheltuielile și taxele) – a fost mult
timp subiect de dezbatere și controversă în epoca modernă. În secolul XX, pentru cel puțin
o vreme, o viziune "keynesiană" asupra rolului politicii fiscale a înlocuit concepția
conservatoare tradițională.
Această din urmă viziune a avut ca punct de referință un angajament destul de
aprofundat pentru menținerea unui buget echilibrat – cheltuielile agregate fiind limitate la
mărimea veniturilor recurente agregate – având în vedere obiectivul unei bune gestionă ri a

9 Dobrotă, G. – Sistemul fiscal în România, Editura Spiritului Român, Craiova, 2002, p. 46.

11

"bilanțului" sectorului guvernamental. Sau, pentru a pune același punct în mod diferit,
bugetele urmau să fie încadrate în vederea gestionării prudente a activelor statului, a
datoriilor financiare și a valorii nete – în general, cu o prezumție în fav oarea "guvernului
mic".
Această abordare nu duce în mod inexorabil la concluzia politică potrivit căreia ar
trebui să existe o echilibrare anuală continuă a cheltuielilor și a veniturilor recurente: este
consecventă, de exemplu, prin echilibrarea bugetului actual (cheltuieli recurente egale cu
veniturile recurente), în timp ce finanțarea capitalului cheltuieli cu eliberarea datoriilor
financiare (datoria publică).
În acest fel, cel puțin dacă se face în mod rezonabil, valoarea activelor ar crește cu
mărime a datoriilor financiare, fără deteriorarea valorii nete a sectorului public. Cu toate
acestea, în practică, credința bugetului echilibrat a fost mantra comună. Iar în realitate,
lipsa de lichiditate a activelor guvernamentale și caracterul lor non -generato are de venit,
înseamnă că finanțarea activelor cu datorii nu reprezintă un exercițiu financiar ușor de
realizat10.
Rolul politicii fiscale în economiile dezvoltate este de a menține ocuparea deplină
și de a stimula creșterea. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, politica fiscală este
utilizată pentru a crea un mediu pentru o creștere economică rapidă. Diferitele aspecte ale
acestui lucru sunt11:
1. Mobilizarea resurselor: economiile în curs de dezvoltare se caracterizează printr –
un nivel scăzut de ve nituri și investiții, care sunt legate într -un cerc vicios. Acest lucru
poate fi întrerupt cu succes prin mobilizarea resurselor pentru investiții energetic.
2. Accelerarea creșterii economice: Guvernul nu numai să mobilizeze mai multe
resurse pentru inve stiții, dar, de asemenea, pentru a direcționa resursele către acele canale
în cazul în care randamentul este mai mare, iar bunurile produse sunt acceptabile social.
3. Minimizarea inegalitățile de venituri și avere: instrumente fiscale pot fi folosite
pentru a aduce redistribuirea veniturilor în favoarea celor săraci prin cheltuirea veniturilor
atât de ridicate cu privire la activitățile de asistență socială.

10 Ibidem.
11Vintilă, G. – Impozitarea: metodele și tehnicile fiscale, Editura Economică,
București, 2006, p. 32.

12

4. Creșterea oportunităților de angajare: Stimulentele fiscale, sub formă de reduceri
de taxe și co ncesii, pot fi utilizate pentru a promova creșterea industriilor care au un
potențial ridicat de generare de locuri de muncă.
5. Stabilitatea prețurilor: Instrumentele fiscale pot fi folosite pentru a menține
tendințele inflaționiste și deflaționiste în ec onomie.
Politica fiscală a avut un mare succes în țările dezvoltate, dar numai parțial în țările
în curs de dezvoltare. Structura impozitelor în țările în curs de dezvoltare este rigidă și
îngustă. Astfel, condițiile care contribuie la creșterea politicilo r fiscale bine -unite și
integrate sunt absente și ratate. Următoarele sunt câteva dintre motivele care împiedică
punerea sa în aplicare în țările în curs de dezvoltare12:
1. O parte semnificativă din majoritatea economiilor în curs de dezvoltare nu are
bani, făcând măsurile fiscale ale guvernului ineficiente și auto -înfrânte.
2. Lipsa informațiilor statistice privind veniturile, cheltuielile, economiile,
investițiile, ocuparea forței de muncă etc. face dificilă formularea de către autoritățile
publice a unei politici fiscale raționale și eficiente.
3. Politica fiscală nu poate reuși decât dacă oamenii înțeleg implicațiile ei și
colaborează cu guvernul în implicațiile sale. Acest lucru se datorează faptului că, în țările
în curs de dezvoltare, majoritatea oame nilor sunt analfabeți.
4. Evaziunea fiscală la scară largă, de către persoanele care nu sunt conștiente de
rolul lor în dezvoltare, are un impact asupra politicii fiscale.
5. Politica fiscală presupune succesul mecanismelor administrative eficiente.
Majori tatea economiilor în curs de dezvoltare au administrații corupte și ineficiente care nu
reușesc să pună în aplicare măsurile necesare în ceea ce privește implementarea politicii
fiscale.
Dintre diferitele instrumente ale politicii fiscale, următoarele sunt cele mai
importante: Politica fiscală refolosivă. Acesta poate fi utilizat pentru a spori nivelul
activității economice în perioadele de recesiune sau de decelerare a activității economice.
Acest lucru se realizează prin scăderea taxelor sau prin creștere a cheltuielilor publice.

12 Ibidem.

13

Politica fiscală deflaționistă. În timpul unei explozii, adică atunci când economia
crește dincolo de capacitatea sa, ar putea rezulta probleme de inflație și de echilibru al
plăților. Acest lucru se poate realiza prin creșterea ta xelor sau prin reducerea cheltuielilor
publice13.
Ar fi posibil să fie prea simplist să concluzionăm că politica fiscală este
instrumentul cel mai important de corecție și consolidare financiară, în special de cele
întreprinse de guvern.
Cu toate acestea, nu există niciun motiv să neglijăm acest instrument foarte
puternic, care este în mâinile guvernelor și băncilor centrale din întreaga lume. Folosită în
mod corespunzător, politica fiscală poate determina direcția largă pe care o va lua
economia unei țări.
Pe măsură ce activitatea economică fluctuează, cheltuielile și taxele fiscale răspund
automat în moduri care stabilizează economia. De exemplu, în timpul unei încetiniri
economice, cheltuielile guvernamentale cu privire la ajutoarele de șomaj cresc automat ,
odată cu creșterea ratei șomajului.
Această creștere a cheltuielilor este automată, deoarece nu necesită acțiuni explicite
din partea Congresului sau a Președintelui. În mod similar, plățile fiscale scad automat în
momentul în care economia intră într -o recesiune. Auerbach și Feenberg au estimat că
stabilizatorii fiscali automați au compensat aproximativ 8% din impactul unui șoc
economic asupra PIB14.
În timp ce ajustările automate ale cheltuielilor federale și ale impozitelor
funcționează pentru a stabil iza economia, nu toate ajustările fiscale automate se
stabilizează. De asemenea, guvernele locale și locale își văd veniturile fiscale în timpul
recesiunilor, însă, pentru că multe dintre aceste guverne trebuie să fie echilibrate bugetele
lor anual, adesea trebuie să reducă cheltuielile în timpul recesiunilor. Pe lângă răspunsurile
automate ale politicii fiscale, guvernele pot face schimbări fiscale discreționare în fața unei
recesiuni economice.

13 Obreja, L. – Impactul politicii fiscale asupra creșterii economice, ASE, București, 2007, p. 56.
14 Thurston Jack (2008), EU Budget and transparency in Teresa Maisano and Tommaso Rondinella (ets.)
Budgeting for the Future, Building Another Europe, Sbilanciamoci, p. 48.

14

Politica fiscală extinsă are drept scop stimularea cererii și a producției în economie
fie direct, prin cheltuieli guvernamentale mai mari, fie indirect prin reduceri de impozite
care stimulează consumul privat și cheltuielile de investiții. Excedentul standardizat oferă o
modalitate bună de a măsura aceste schimbăr i discreționare, excedentul bugetar pentru
modificările datorate efectelor stabilizatorilor automați.
Așteptările privind acțiunile fiscale viitoare, și nu doar cheltuielile curente și
impozitele, pot, de asemenea, să afecteze economia. Distincția dintre m odificările curente
ale cheltuielilor sau impozitelor și schimbările viitoare preconizate este importantă
deoarece gospodăriile și firmele iau în considerare condițiile economice viitoare, în luarea
deciziilor lor de cheltuieli. Impactul unei schimbări în politica fiscală de astăzi va depinde
de modul în care aceasta afectează așteptările indivizilor cu privire la cheltuielile și taxele
viitoare ale guvernului.
O reducere a impozitelor, de exemplu, lasă mai mult venit disponibil în mâinile
gospodăriilor. Da că reducerea impozitelor este considerată temporară, aceasta ar putea
avea un efect mult mai mic asupra cheltuielilor gospodăriilor decât o reducere permanentă
a impozitelor.
În schimb, unele modificări temporare ale impozitelor pot avea efecte mai mari
asupra cheltuielilor decât schimbările permanente. De exemplu, un credit pentru impozitul
pe investiții care scade temporar costul proiectelor de investiții poate determina companiile
să își programeze cheltuielile pentru a beneficia de creditul fiscal. Atâ t acțiunile fiscale
curente, cât și viitoare trebuie luate în considerare în evaluarea impactului politicii fiscale
asupra economiei15.
Argumentul calculelor economice utilizate de politica fiscală este dat de
caracteristică arbitrară. Care sunt motivele pe ntru care guvernul a sugerat trecerea de la
cote progresive pe rate de venit la cota unică de 16%? De ce 16%? Întrebarea naturală se
referă la modul în care sunt stabilite cotele de venit; la modul de a accentua cele mai bune
impozite care ajută economia s ă înflorească și să meargă mai bine. Cu toate acestea, în
practică, motivul oricărui sistem fiscal nu este și nu poate fi obiectiv.

15 Săvoiu, G., Statistica. Mod de g ândire şi metode, Editura Universitară, Bucure şti, 2009, p. 28.

15

Nu asigură nici "buna funcționare" a economiei, nici reducerea costurilor de
colectare a taxelor, așa cum se arată adesea d e autoritățile fiscale. Regimul fiscal este
adesea supus unor nevoi discreționare bugetare și interese politice, într -o lume în care
majoritatea specialiștilor continuă să vorbească despre o "optimizare fiscală" ca o iluzie.
În timpul dezbaterilor privind natura regimului fiscal, specialiștii au lăsat deoparte
elementul esențial: povara fiscală generală. Problema reală nu se referă la metoda
impozitării progresive sau proporționale, ci la nivelul general de impozitare. Aceasta este o
problemă care se referă în primul rând la etică și, în al doilea rând, la eficiență16.
Eficacitatea încasării fiscale depinde de mai mulți factori printre care, mai ales în
țara noastră, cele mai importante fiind: stabilitatea legislației, emiterea de acte normative și
normele cl are de implementare care nu ar trebui să producă neînțelegeri; reducerea
cheltuielilor guvernamentale neproductive și neeconomice; descurajarea evaziunii fiscale și
eliminarea economiei subterane; o mai bună respectare a legislației fiscale în cadrul
Uniun ii Europene.
Analizând efectele cotei de 16% din România pentru a identifica relația dintre acest
pas fiscal și capacitatea practică a guvernului de a stabili nivelul celei mai bune rate de
impozitare, se poate observa că obiectivul a fost realizat cel puț in de la perspectiva
autorității fiscale17.
Țara noastră are cel mai mic impozit pe venit în întreaga Uniune Europeană.
Aproape același lucru se poate spune despre impozitele pe profit care sunt printre cele mai
scăzute din comunitatea europeană. Din aceste motive, cota veniturilor fiscale din PIB este
mică. Practic, în 2005, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al veniturilor din
impozite și taxe comparativ cu țările din Uniunea Europeană.
Conform unui sondaj realizat de Eurostat, Departamentul de Sta tistică Europeană,
România a avut în anul 2007 cea mai mică taxă pe venit pentru toate cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene, ceea ce reprezintă 16%. În partea opusă se află Danemarca
și Suedia care au un impozit pe venit de 59%, respectiv 56,60%. Î n ceea ce privește
impozitul mediu pe venit european, este de 38,68%, în timp ce media din zona euro este de
45%.

16 Ibidem.
17 Ibidem.

16

Stabilizatorii fiscali automați contribuie la atenuarea fluctuațiilor economice.
Politica fiscală discreționară pe care o poate face în comba terea recesiunilor economice
este mai discutabilă.
Lipsurile lungi care caracterizează de obicei schimbările majore ale politicii fiscale
slăbesc rolul pe care politica discreționară îl poate juca în timpul recesiunilor relativ scurte
pe care le -a experim entat S.U.A. În unele cazuri, impactul direct al cheltuielilor fiscale
curente și al impozitării poate fi redus sau chiar compensat, deoarece gospodăriile și
firmele reacționează la așteptările viitoarelor acțiuni fiscale18.
Eficacitatea încasării fiscale d epinde de mai mulți factori printre care, mai ales în
țara noastră, cele mai importante fiind: stabilitatea legislației, emiterea de acte normative și
normele clare de implementare care nu ar trebui să producă neînțelegeri; reducerea
cheltuielilor guvernam entale neproductive și neeconomice; descurajarea evaziunii fiscale și
eliminarea economiei subterane; o mai bună respectare a legislației fiscale în cadrul
Uniunii Europene19.
În concluzie, fiscalitatea, deși nu este populară, este obiectivă; problema este de a
crea un sistem fiscal care să diminueze pierderile sociale și să atingă obiectivele de echitate
care sunt acceptate social la un moment dat.
Manifestarea fenomenelor și a proceselor economice și financiare se face diferit de
la o țară la alta, de la o etapă de dezvoltare la alta, dar pe fundalul unei interconexiuni
reciproce și uneori cu efecte negative asupra economiei țării respective, care necesită
intervenție de stat.
Pentru a preveni sau a limita criza economică și financiară, autoritățile public e au
căutat soluții la politica financiară formulând și aplicând cele două componente structurale
esențiale, și anume politica fiscală și politica bugetară. Politica fiscală traduce opțiunea
practică pentru impozitele de stat, pe baza evoluțiilor proiectat e pentru variabilele
economice, în conformitate cu principiile esențiale de impozitare.
Deși rolul principal al impozitelor este procurarea veniturilor bugetului de stat
necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale în economia de piață, există o orientare a

18 Vulc ănescu, M., Spre un nou medievalism economic, Editura Compania, București, 2009, p. 45.
19 Ibidem.

17

obiectivelor politicii fiscale și eliminarea sau atenuarea consecințelor factorilor perturbatori
asupra dezvoltării economice.
Măsurile de politică fiscală generează efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen
mediu și lung. În prima categorie se înre gistrează modificări aduse cererii agregate și, în al
doilea rând, cele legate de investiții, economie și creștere.
Cu alte cuvinte, nu numai valoarea imaterială a încasărilor din încasarea
impozitelor, ci și categoriile de contribuabili incluși în sfera impozitării, rata la care sunt
afectate veniturile, potențialele efecte economice care rezultă din utilizarea sumelor
afectate în acest mod20.
Chiar dacă există opinii conform cărora statul nu ar trebui să intervină în niciun
mecanism de piață, ci și în op inia contrară, ar putea găsi cu ușurință că în ultimele decenii
s-au transformat adesea în atribute de stat pentru a asigura stabilitatea macroeconomică.
Dar trebuie remarcat faptul că, uneori, măsurile fiscale adoptate sunt contrare
efectelor economice aș teptate, mai ales în cazul în care a adoptat o politică fiscală care a
dus la lipsa de ținte de creștere excesivă stabilită de guvernele în cauză.
Măsurile de politică fiscală promovate de autoritățile fiscale din țara noastră în
perioada 1990 -2008 au o in fluență decisivă în volumul, structura veniturilor fiscale și
presiunea acestora, alături de alți factori precum managementul calității creanțelor fiscale
de stat și gradul de voluntariat respectare a obligațiilor fiscale. În acest sens, este
prezentarea s ugestivă a nivelului impozitului general și parțial, în perioada 1990 -2008
(Tabelul 1)21
Anul Nivelul general al impozitului (venituri
fiscale / PIB x 100) Nivelul impozitului parțial (taxe și
impozite / PIB x 100)
1
1990 35,5 27,6
1
1991 33,2 28,2
1
1992 33,5 22,1
1
1993 31,3 20,6
1

20https://www.pwc.ro/en/publications/assets/2014/tax -pocket -book -en-2014.pdf . Accesată la data de 25
februarie 2019.
21 http:/ /www.mfinante.ro/ , accesată la data de 25 februarie 2019.

18

1994
28,2 19,0
1
1995 28,8 20,7
1
1996 26,9 19,4
1
1997 26,5 19,6
1
1998 28,2 20,0
1
1999 30,1 19,5
2
2000 29,3 18,6
2
2001 28,0 17,5
2
2002 27,6 17,0
2
2003 28,0 18,2
2
2005 27,9 18,5
2
2005 27,3 18,0
2
2006 28,6 18,5
2
2007 28,9 19,5
2
2008 28,6 20,2

Tabelul 1. Evoluția nivelului de impozitare în România.
Sursa http://www.mfinante.ro/, accesa tă la data de 25 februarie 2019

Din datele prezentate se observă că gradul de impozitare generală, calculat prin
luarea în considerare a tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor primite de autoritățile
publice centrale și locale, înregistrează, cu mici oscilații, o tendință descendentă continuă,
de la 35,5% 1990, până la 28,9% în 2007. În ansamblu, nivelul impozitării ge nerale a
scăzut în perioada examinată cu aproximativ 7 puncte procentuale.
Gradul de impozitare determinat exclusiv pe baza veniturilor primite din impozite a
fost oarecum sinuos. Pornind de la un nivel de aproximativ 28%, la începutul perioadei
luate în c onsiderare, a fost redus la 19%, în 1994, a fluctuat în jur de 20% în perioada
1995 -1999, apoi sa stabilizat în jurul valorii de 18% până la final examinat, în 2007 a

19

crescut cu 1 punct procentual față de anul precedent. În perioada 1990 -2005, presiunea
fiscală exercitată de impozite a scăzut cu aproximativ 8 puncte procentuale22.
Reducerea nivelului impozitelor în perioada 1990 -1997 poate fi estimată ca fiind
cauzată de declinul economiei reale, relaxând în continuare expresia produsului intern brut
real și , prin urmare, reducerea bazei de impozitare. De asemenea, modificările nivelului de
impozitare sunt determinate de evoluția nivelului colectării taxelor obligatorii, în
concordanță cu respectarea voluntară a contribuabililor pentru plata acestora.
Având în vedere că, după 1999, PIB -ul a început să crească de la un an la altul în
termeni reali, tendința de scădere a nivelului de impozitare poate fi evaluată ca rezultat al
liniei generale de relaxare fiscală din ultimii șapte ani manifestată.
De exem plu, reducerea de la 1 ianuarie 2000 a ratei impozitului pe profit de la 38%
la 25% și apoi la 16% începând cu 1 ianuarie 2005 reduce toate taxele de la 1 ianuarie
2000, rata generală a TVA de la 22% la 19% și reducerea poverii fiscale suportate de
contrib uțiile de asigurări sociale de la 55% în 2001 la 49%, în 2005, 47,5% în 2006, 45,5%
în 2007 și 200823.
Dacă comparați nivelul impozitării în România ca și în alte țări, se constată că este
mai puțin. Și totuși, agenții economici, populația, investitorii str ăini vorbesc cu un nivel
excesiv de impozitare. Explicația poate fi dată atât de numărul mare de impozite, cât și de
faptul că acest indicator este calculat utilizând veniturile fiscale colectate și nu pe cele
implicate.
Cu toate acestea, după cum știm în țara noastră, gradul de înlăturare a taxei este
ridicat, reprezentând economia subterană, care crește în ultimul timp în PIB (se poate
spune că în 2009, măsurile fiscale luate nu au avut efectele așteptate de la economia
subterană a fost estimat la aproxi mativ 40% din PIB).
Un alt indicator care poate fi utilizat pentru a exprima nivelul impozitării este un
indice relativ de impozitare, reprezentat în principal de suma sumei impozitelor percepute
companiilor și persoanelor fizice. Dacă, în perioada 1997 -2000, indicele de impozitare în
România a crescut cu circa 16 puncte procentuale, în perioada 2001 -2004, ca urmare a
dezvoltării ordonate a legislației (Codul Fiscal și Codul Fiscal de Procedură), s -au

22 http://www.mfinante.ro/ , accesată la data de 25 februarie 2019.
23 Ibidem.

20

înregistrat ușoare scăderi ale impozitului , în special cele legate de ocuparea forței de
muncă24.
Tendința a continuat și în perioada 2005 -2008, în special după introducerea cotei
unice. Ca nivel de impozitare, indicele relativ al impozitului românesc nu a fost și nu este
printre cele mai mari, iar reducerea î ntr-un singur an (2005) la peste 30 de puncte
procentuale este de fapt un fapt mai puțin comun pentru o economie. Astfel, pentru anul
fiscal 2005, indicele relativ este de 100% până la 133%, în 2004. O ușoară scădere a fost
înregistrată în anul 2006, ating ând aproximativ 98%.
Orice măsură fiscală are implicații într -o măsură mai mică sau mai mult și
economia. Practic, statul de venituri bugetare se taxează la venitul rămasă influența
economiei și, prin urmare, comportamentul acestora asupra personalului, in vestițiile făcute,
cheltuielile, economiile. Privite din această perspectivă, impozitele pot fi considerate
instrumente de intervenție în procesul de distribuție și redistribuire a PIB în conformitate
cu obiectivele pe termen mediu și lung ale politicii ec onomice și sociale.
De asemenea, pe termen scurt, reducerea ponderilor necesare pentru stimularea
sectorului privat poate avea efecte negative asupra balanței bugetare (deficitul bugetar tot
mai mare, care necesită procurarea resurselor necesare pentru a acoperi alte aranjamente,
cum ar fi împrumuturile sau emisiunea de bani, viitorul sau inflația).
În acest context, este clar că politica fiscală trebuie să stabilească întotdeauna o
corelare cu constrângerile generate de procesele economice și sociale ref lectate în bugetul
consolidat.
Prin urmare, formularea și implementarea politicii fiscale ar trebui să vizeze
utilizarea de pârghii fiscale pentru a atinge obiectivele economice și sociale care să
mențină echilibrul macroeconomic. Pentru o reflectare suge stivă a afirmațiilor de mai sus
se va face o prezentare a evoluției soldului bugetar consolidat, dar și a veniturilor bugetare
ca procent din PIB25.
Astfel, surplusul sau deficitul bugetar înregistrat în țara noastră a rezultat în mare
măsură prin măsuri fi scale adoptate în sistemul fiscal românesc. Din datele prezentate, se
înregistrează o deteriorare a balanței bugetare, ceea ce indică slăbiciuni în formularea unei

24 Tulai C., „Finan ţe”, Editura Casa C ărţii de Ştiinţă, Cluj -Napoca, 2007, p. 106-112.
25 Ibidem.

21

politici fiscale adecvate adecvate realităților economiei românești. Aceste aspecte rezultă,
de asemenea26.
Impactul măsurilor fiscale asupra veniturilor bugetare poate fi determinat prin
analiza simultană a cotei veniturilor generate de o cotă fiscală din PIB și a impozitului pe
care îl plătește (poate fi astfel determinat ca punct procentual al ratei de impozitare ca
procent din PIB). De exemplu, raportul dintre veniturile din veniturile fiscale în PIB și cota
de impozitare a crescut de la 0,15 în 2006 la 2,16 în 200827.
Asigurarea echilibrului macroeconomic, la un moment dat și dinamic, impune o
corelare a politicilor fiscale, bugetare și monetare în concordanță cu realitățile economice
din acest domeniu și obiectivele vizate în domeniul ocupării forței de muncă și al inflației.
Autoritățile publice ar trebui să fie conștiente de faptul că orice reducere a
veniturilor bugetare se datorează unei scăderi a nivelului impozitelor colectate.
Creșterea veniturilor din impozite și taxe pot fi realizate numai pe fondul creșterea
bazei de impozitare, dar acest lucru nu poate fi garantată în ceea ce priveș te creșterea
economică reală stimulată de o reducere de impozitare și îmbunătățirea procesului de
colectare a obligatiei fiscale (din păcate, în țara noastră economică iar criza financiară nu a
fost contracarată prin măsuri fiscale adecvate, un bun exemplu fiind impozitul minim
suportat de comercianți, care a dus la creșterea șomajului și falimentul firmelor mici).
Pentru a fi o politică fiscală eficientă, aceasta necesită o monitorizare simultană a
procesului de colectare a veniturilor fiscale și necesitat ea de a emite legi cu explicații clare,
fără nicio lacună care să permită adăpostirea fenomenelor de evaziune a legii pentru a
asigura dezvoltarea economică în creștere28.
De asemenea, politicile financiare ar trebui formulate pe termen mediu și lung,
perm it un mediu de afaceri sigur (modificările legislative repetate denaturează activitatea
economică, ceea ce este demonstrat abundent de exemplul economiei românești în ultimii
ani).
Adaptarea impozitului pe cazurile reale înregistrate în agenții economici,
eliminarea birocrației, asigurarea unui flux optim de informații fiscale, asigurarea

26 Suciu, Gheorghe, Fiscalitatea pe înțelesul tuturor, Editura Universitară, București, 2015, pp. 27 -28.
27 Ibidem.
28 Ibidem.

22

neutralității măsurilor fiscale, eliminarea inegalităților în impozite și generalizarea
dreptului la taxa pe opțiune poate conduce la o mai bună utilizare a pârghiilor fi scale în
pentru a atinge obiectivele stabilității economice29.
Sursele de venit ale Uniunii Europene includ contribuțiile statelor membre,
drepturile de import pentru produsele din afara Uniunii Europene și amenzi pentru
companiile care nu respectă standardele europene. Țările UE sunt de acord cu privire la
mărimea bu getului și la modul în care acesta va fi finanțat în următorii ani. Bugetul UE
sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă, iar România contribuie în mod
direct. În cadrul politicii de coeziune, aceasta finanțează investițiile pentru a dimin ua
diferențele economice majore dintre țările și regiunile UE.
De asemenea, contribuie la dezvoltarea zonelor rurale din Europa. Sistemele fiscale
ale țărilor membre și modul în care colectează taxele influențează bugetul UE. Sistemul
fiscal este o compon entă a sistemului financiar și include impozitele impuse într -un stat
care primește o parte covârșitoare din veniturile sale publice, fiecare impozit având o
contribuție și un rol specific în economia României ca stat membru al Uniunii Europene.

1.3.2. Sistemul cheltuielilor bugetare
Dimensionarea cheltuielilor bugetare și repartizarea acestora după destinație,
categorie de cheltuieli și beneficiari se face în conformitate cu obiectivele și prioritățile
stabilite de autoritățile publice prin intermediul le gii bugetului anual. Prin această lege,
combinată cu legile modificatoare, creditele bugetare sunt aprobate ca limită maximă a
cheltuielilor care pot fi efectuate și efectuate, în funcție de clasificarea funcțională și
clasificarea economică.
Clasificarea funcțională este o organizație sintetică, a cărei primă etapă de
organizare este "partidul", care grupează cheltuielile în funcție de scop privind diferitele
tipuri de acțiuni de stat și funcțiile lor corespunzătoare.
În fiecare capitol al cheltuielilor b ugetare, următoarele principale categorii de
cheltuieli sunt furnizate și aprobate de legea bugetară anuală30:

29 Suciu, Gheorghe, op. cit., pp. 27 -28.

30 Văcărel Iulian, etc., Finan ţe publice ”, ed. III -a, Ed. Didactica ̆şI Pedagogic ă, Bucure şti, 2001, p. 50.

23

• cheltuielile curente, efectuate pe: – cheltuieli cu personalul;
– cheltuielile cu materialele și serviciile;
– subvenții;
– rezerve;
– transferuri.
• cheltuieli de capital
• rambursările de împrumut, plățile de dobânzi și taxe pe împrumuturi.
Subsecțiunile și paragrafele detaliază treptat scopul fondurilor în funcție de unități
și acțiuni. Clasificarea economică clasifică cheltuielile dup ă titlu, articole și paragrafe, în
funcție de natura și efectul lor economic. Aceasta este o clas ificare generală și consecventă
în sectorul public. Se află la baza organizării înregistrărilor sintetice și analitice în fiecare
instituție publică.

Reguli p rivind cheltuielile bugetare
Cheltuielile bugetare au destinație precisă, limitată și sunt determinate de
autorizările conținute în șegi specific și în legile bugetare anuale
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de stat și nici angajată și efectuată
din acest buget dacă nu există baza legală pentru respective cheltuială
Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă
nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

1.4. Sistemul bugetar p ublic național

Evidențierea distinctă a veniturilor de cheltuieli permite efectuarea analizei
comparative între cele două părți. Astfel, balanța bugetară poate fi echilibrată, situație
generate de egalitatea dintre total venituri și total cheltuieli. 31
Bugetul public național este principalul instrument financiar al statului care
servește la dimensionarea resurselor financiare ale statului, stabilind destinația lor și
fundamentarea echilibrului financiar pe o anumită perioadă de timp, de obicei un an.

31 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.92

24

Instituțiile publice, în conformitate cu Legea privind finanțele publice nr. 500/2002
reprezintă denumirea generică care include Parlamentul, Administrația Prezidențială,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, autoritatea pub lică,
instituțiile publice autonome, precum și instituțiile aflate sub comanda acestora, indiferent
de modul de finanțare.
În conformitate cu Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările
ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice întocmește facturi pentru întregul sistem bugetar
unitar, precum și facturile de stat pentru aprobarea acestora.

1. Proiectele de buget sunt întocmite pe baza:
a) prognoza indicatorilor macroeconomici și sociali pentru anul bugetar, precum și
pentru următorii trei ani;
b) politicile fiscale și bugetare;
c) memorandumurile de finanțare, memorandumurile de înțelegere sau alte acorduri
cu finanțele internaționale instituții și organisme, semnate și / sau ratificate;
d) Strategiile și politicile sectoriale, prioritățil e stabilite la formularea propunerilor
de buget, depuse de către ordonatorii principali de credite
e) propunerile de cheltuieli pregătite de ordonatorii de credite;
f) programele întocmite de ordonatorii de credite pentru finanțarea unor acțiuni sau
a unui ansamblu a acțiunilor pentru care sunt asociate obiective precise și indicatori de
rezultat pentru eficacitate;
g) Propunerile de sume care urmează să fie defalcate de la anumite venituri din
bugetul național sau consolidate transferuri pentru autoritățil e administrației publice locale;
h) posibilitățile de finanțare a deficitului bugetar.
Subiectul controlului bugetar este reprezentat de decizia și documentele de
implementare ale tuturor persoanele implicate în procesul de elaborare a bugetului,
începând cu guvernul, continuând cu ordonatorii de credite și finalizând cu simplu
operatori de bani publici.
În toate cazurile, respectarea strictă a legilor și a disciplinei bugetare vizează,
colectarea completă și în timp util a veniturilor, prevenirea evaziunii fiscale, dar și abuzul
fiscal, cheltuielile judicioase alocate resurselor alocate în limitele și destinațiile alocate.

25

Dezbaterea și aprobarea bugetului de către Parlament pornesc de la prezentarea de
către directorul executiv sau de către ministrul de finanțe, în camerele mixte, a raportului
privind proiectul bugetului privind execuția bu getară pentru anul în curs și proiectarea
bugetului pentru anul viitor. Uneori acest raport este mai amplu, referindu -se la bugetul
economic în ansamblul său și nu numai la componenta sa financiară.
Bugetele sunt aprobate de către parlament prin părți, cap itole, subcapitole, titluri,
articole, precum și alineate, după caz, ale ordonatorilor de credite pentru anul bugetar,
precum și creditele de angajament pentru acțiuni multianuale. Apoi, legile bugetare anuale
adoptate de Parlament trebuie promulgate de Pr eședinte și publicate în Jurnalul Oficial
pentru a le pune în aplicare.
Odată ce legea bugetară este aprobată și promulgată, începe a treia etapă a
procesului de bugetare, și anume punerea în aplicare a bugetului. Aceasta înseamnă
colectarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor autorizate.

2. Pri ncipiile procesului de bugetare
Elaborarea și punerea în aplicare a bugetului de venituri și cheltuieli presupune
aplicarea legilor și respectarea principiilor bugetare, după cum urmează:
a) Principiul universal ității, conform căruia veniturile și cheltuielile sunt incluse în
bugetul în ansamblu, în sume brute și veniturile bugetare nu pot fi alocate direct unei
anumite cheltuieli bugetare, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor care au stabilit
destinații dis tincte.
b) Principiul bugetului publicitar, conform căruia bugetul național elaborat și
aprobat este adus în atenția opiniei publice. În acest sens, sistemul bugetar este deschis și
transparent, respectiv:
– dezbaterea publică a buletinelor de buget, cu oc azia aprobării acestora;
– Publicarea în Jurnalul Oficial al României, Partea I a actelor legislative care
aprobă proiectul annual bugetele și conturile pentru punerea în aplicare a acestora;
– mijloace de informare în masă pentru difuzarea informațiilor p rivind conținutul
bugetar, cu excepția celor care nu pot fi publicate; informații și documente furnizate de
lege.

26

c) Principiul unității bugetare, potrivit căruia toate cheltuielile publice și veniturile
bugetare ar trebui să fie înregistrate într -un singu r document pentru a asigura utilizarea
eficientă și monitorizarea fondurilor publice.
d) principiul anualității bugetului conform căruia veniturile și cheltuielile bugetare
sunt aprobate prin lege pentru un an corespunzător exercițiului bugetar. Toate oper ațiunile
de colectare și plată efectuate pe parcursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin
anului corespunzător pentru punerea în aplicare a acestuia buget.
e) principiul specializării bugetare, conform căruia veniturile și cheltuielile
bugetare su nt
înregistrate și aprobate pe surse de origine și, respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate pe baza lor natura economică și destinația acestora, conform clasificării bugetare.
f) principiul unității monetare, potrivit căruia toate operațiunile buget are ar trebui să
se desfășoare în 2009; moneda națională.

3. Instituțiile implicate în organizarea și desfășurarea procesului de bugetare
Instituțiile publice cu competențe și responsabilități în implementarea bugetului, la
aprobarea și adoptarea bugetul ui național, intervin, funcționează și acționează conform
prevederilor prezentei legi.
Principalele instituții implicate în procesul de bugetare sunt: Parlamentul,
Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice și ordonatorii de credite principali.
A. Parlamentul României. Acesta este organismul reprezentativ suprem al
poporului român și singura autoritate de reglementare a României. Parlamentul este
alcătuit din două case, alcătuite din Senat și Camera Deputaților .
Membrii Parlamentului sunt aleși pe baza votului universal, egal, direct, secret și
voluntar pe un mandat de 4 ani. Procentele guvernamentale și celelalte fapte sunt supuse
dezbaterii în ședințele anterioare din cadrul comisiilor permanente și apoi sunt aprobate în
plen. Lucrările sesiunilor sunt conduse de președintele Camerei Deputaților și de
președintele Senatului, asistați de doi secretari, câte unul în numele fiecărei Camere.
Sesiunile sunt deschise, cu excepția cazurilor în care, prin votul majorității simple a
celor prezenți, se decid e că acestea trebuie să fie secrete. Prezența deputaților și a
senatorilor este obligatorie, iar președintele ședinței notifică ordinea de zi, care este

27

adoptată prin votul deschis al cel puțin jumătate plus unu dintre deputații și senatorii
prezenți.
Depu tații și senatorii iau cuvântul în ordinea în care sunt înregistrați pe listă, după
aderarea președintelui, iar ministerele pot primi cuvântul în orice moment al dezbaterilor și
oricând li se cere să justifice anumite prevederi ale conținutului actelor dez bătute.
Camera Deputaților și Senatul stabilesc de fiecare dată procedura de vot care
urmează să fie folosită, cu excepția cazurilor în care se prevede o procedură de vot
obligatorie. Votul poate fi deschis atunci când rezultatul votului este notificat de către
președintele care conduce sesiunea sau secret, exprimat electronic prin vot sau prin
utilizarea bilelor, atunci când rezultatul este găsit de Birourile permanente ale fiecăreia
dintre cele două Camere.
B. Guvernul României. Guvernul este autoritatea publică a puterii executive sau
guvernamentale acceptată de Parlament, care asigură realizarea politicii interne și externe a
țării și care exercită conducerea generală a administrației publice. În îndeplinirea
atribuțiilor sale, Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea
sistemului economic și social național, precum și legătura acestuia cu sistemul economic
mondial în condițiile promovării intereselor naționale.
Guvernul este autor itatea publică care îndeplinește funcția executivă. Ea exercită
conducerea activității executive, respectiv exercită o competență națională, fiind o
autoritate centrală a sistemului administrativ.
De asemenea, asigură funcționarea și dezvoltarea echilibrat ă a sistemelor
economice și sociale naționale, precum și legătura cu sistemul economic mondial,
promovând în același timp interesele naționale.
Numirea membrilor Guvernului este făcută de Președintele României pe baza
votului de încredere acordat de Parlam ent. În același sens, facem mențiunea că acest
organism este organizat și funcționează în conformitate cu dispozițiile constituționale,
având la bază programul de guvernare acceptat de Parlament.
Guvernul exercită o competență generală asupra tuturor probl emelor de interes
public de pe întreg teritoriul țării. Actele de aranjament se aplică în materie executivă
pentru toate subiectele din relațiile sociale în care normele sale devin incidente.

28

Guvernul reprezintă autoritatea administrativă publică având com petența
deliberativă, generală și națională, realizând conducerea activității executive în ansamblul
său la nivelul întregului sistem executiv.
Funcțiile guvernului asigură desfășurarea programului guvernamental și pot fi
definite după cum urmează:
a) func ția de strategie prin care este asigurată elaborarea strategiei de aplicare a
programului guvernamental;
b) funcția de reglementare prin care este asigurată elaborarea cadrului instituțional
de reglementare și necesar în vederea atingerii obiectivelor stra tegice;
c) funcția de administrare a proprietății de stat prin care se asigură administrarea
proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul
este responsabil;
d) funcția de reprezentare prin care, în numele statului român, se asigură
reprezentarea atât pe plan intern, cât și în străinătate;
e) Funcția de autoritate de stat prin care se asigură exercitarea și controlul aplicării
și respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale,
precum și în domeniul economic și social și funcționarea instituțiilor și organelor care
desfășoară activitatea lor subordonată sau sub autoritatea Guvernului.
Deficitul bugetar este un indicator care măsoară cheltuielile bugetare (resursele
utilizate de guvern) care depășesc veniturile (resurse din alte sectoare instituționale) într -un
buget pentru anul fiscal.
România, ca țară a UE, a convenit și a ratificat dispozițiile menționate la articolul
126 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prin care regulamentul de procedură privind
procedura de deficit excesiv prevăzut în "Protocolul (nr.12) privind procedura de deficit
excesiv. Sistemul european de conturi economice integrate definește deficitul bugetar drept
împrumut net. Ratele de referință menționate la articolul 126 se stabilesc după cum
urmează:
• 3% pentru rata deficitului public planificat sau efectiv la produsul intern brut la
prețurile pieței;
• 60% pentru rata datoriei publice la valoarea brută internă produs la prețurile
pieței.

29

În România, datorită măsurilor de relaxare fiscală inițiate în 2015, care a constat
din creșteri salariale și beneficii sociale mai mari, deficitul bugetar (numerar, ESA și
structural) a înregistrat o creștere accentuată începând din 2015.
De remarcat aici pr incipalele direcții de acțiune întreprinse de Raportul privind
situația macroeconomică 2017, în care se intenționează ca suma alocată pentru investiții să
ajungă la 6,8% din PIB, ceea ce ar însemna respectarea regulii de aur a finanțelor publice –
"nivelur ile investițiilor să fie mai mari decât ținta de deficit". Ținta de deficit în 2017 este
estimată la 2,96% din PIB în conformitate cu Raportul privind situația macroeconomică în
2016 și proiecția sa pentru anii 2017 -2019.
Excedentul bugetar este un indicat or care măsoară veniturile bugetare care depășesc
cheltuielile bugetare într -un an bugetar.
Impozitele finanțează activitatea statului, finanțează bugetul de stat al României și
deci cel al Uniunii Europene. Cu toate acestea, impozitele sunt instrumentele prin care
statul redistribuie veniturile și bogăția și, în plus, acestea fac parte integrantă din politica
fiscală a statului și a Uniunii Europene, fiind folosite pentru stabilizarea cererii agregate.
Putem spune că impozitele plătite de persoane fizice ș i juridice pot fi considerate ca o
remunerație pentru serviciile de orice natură care asigură statului sau instituțiilor sale.
În România, în funcție de structura bugetului de stat, veniturile curente ale
bugetului constau din venituri fiscale (impozite di recte, impozite indirecte, contribuții
sociale obligatorii) și venituri neimpozitare (venituri din administrații autonome, instituții
publice, taxe consulare etc.).
Impozitele directe sunt imputate nominal persoanelor fizice și juridice, în funcție de
venitul sau averea lor, pe baza ratelor de impozitare stabilite prin lege. În general, subiectul
și plătitorul sunt aceeași persoană și, prin urmare, putem spune că acest tip de impozit are o
influență directă asupra plătitorului subiect. Impozitele indirecte sunt legate de cheltuieli,
astfel încât acestea sunt percepute în timpul vânzării de bunuri și furnizarea de servicii.
Prin lege, un subiect de impozitare este alocat unei alte persoane fizice sau juridice
decât cel care îl poartă. În funcție de forma lo r de manifestare, impozitele indirecte sunt
grupate în: taxe de consum, venituri aferente monopolurilor fiscale, taxe vamale, taxe
fiscale, drepturi de timbru, taxe consulare și taxe de înregistrare. Taxele de consum au

30

două forme: taxele de consum pe prod us, cunoscute drept accize și impozitele generale pe
vânzători, practicate ca TVA sau impozitul pe cifra de afaceri brută sau netă.
Contribuțiile sociale obligatorii sunt plătite de persoanele fizice care obțin venituri
din salarii, venituri asimilate sala riilor și veniturilor din pensionare, precum și de
persoanele aflate sub protecție sau în custodia statului. Acestea constau din contribuții la
asigurările sociale, contribuțiile la asigurările de sănătate, contribuțiile pentru concedii și
indemnizațiile d e asigurări de sănătate, contribuțiile la asigurările de șomaj, contribuția la
asigurări pentru accidente de muncă și bolile profesionale, contribuția la fondul de
garantare a creanțelor salariale.
În România, sistemul fiscal se caracterizează printr -o col ecție nefavorabilă de
impozite și taxe, cu o administrare ineficientă și o birocrație excesivă, o bază fiscală relativ
scăzută, cu multe scutiri și deduceri legale și o evaziune fiscală ridicată. Acest aspect a
atras adesea critici oficialilor UE, deoarece România nu este în măsură să contribuie
eficient și suficient, printr -o colecție nefavorabilă.
Evaziunea fiscală este furtul prin orice mijloace, integral sau parțial, de la
declararea și plata obligațiilor fiscale la bugetul de stat. Impozitarea în Româ nia este fără
îndoială lipsită de relevanță pentru contribuabilul român, indiferent de modul în care se
poate dovedi a fi civic. Este, de altfel, o povară și o cauză a nemulțumirii publice atunci
când puterea publică nu gestionează corect banii care împing contribuabilul să devină un
escapist și să nu plătească impozitele și onorariile pe care le datorează. Scăderea veniturilor
bugetare este determinată de scăderea colectării impozitelor și taxelor și de creșterea
evaziunii fiscale.

31

ϹΑΡІΤОLUL ІI
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND BUGETUL DE STAT

2.1 Νоțіunі gеnеrɑlе рrіvіnd bugеtul dе ѕtɑt

Αсtіvіtɑtеɑ есоnоmісă ѕе dеѕfășоɑră în fіесɑrе țɑră роtrіvіt unuі mесɑnіѕm
рrорrіu, numіt mесɑnіѕm есоnоmіс32. Αсеѕtɑ rерrеzіntă un ѕіѕtеm dе mеtоdе dе соnduсеrе
есоnоmісă, dе оbіесtіvе се dеtеrmіnă соnduсеrеɑ șі dе ѕtruсturі оrgɑnіzɑtоrісе
(іnѕtіtuțіоnɑlе, ѕuрrɑѕtruсturɑlе, јurіdісе) рrіn сɑrе ѕе еfесtuеɑză соnduсеrеɑ
În ɑсеѕt ѕіѕtеm dе соnduсеrе ѕе іnсlud: рrіnсірііlе fundɑmеntɑlе dе соnduсеrе,
оrgɑnіzɑrеɑ есоnоmіеі șі соnеxіunіlе întrе соmроnеntеlе ɑсеѕtеіɑ, ѕіѕtеmul ріеțеі,
сrіtеrііlе dе еfісіеnță, рârghііlе есоnоmісе, ѕіѕtеmul іnfоrmɑțіоnɑl.
Bugetul de stat este programul prin care se prevăd și se aprobă veniturile și
cheltuielile anuale, destinate realiz ării funcțiilor statului și satisfacerii nevoilor publice
considerate de interes național, program ce îmbracă forma legii.33
Ρrіnсірɑlɑ funсțіе ɑ ɑсеѕtuі mесɑnіѕm еѕtе сеɑ dе соnduсеrе șі rеglɑrе ɑ
рrосеѕеlоr есоnоmісе, соndіțіоnɑtе dе rɑроrturіlе dе іntеrе ѕе. Un rоl іmроrtɑnt în
rеɑlіzɑrеɑ ɑсеѕtеі funсțіі rеvіnе ріеțеі соnсurеnțіɑlе, ре сɑrе ѕе rеglеɑză rɑроrtul dе
іntеrеѕе рrіn рɑrtісірɑrеɑ ɑgеnțіlоr есоnоmісі lɑ fоrmulɑrеɑ сеrеrіі șі оfеrtеі, lɑ
înfăрtuіrеɑ lоr șі ɑ есhіlіbruluі есоnоmіс. În ɑсеѕt соntеxt un rоl înѕеmnɑt rеvіnе șі
ѕtɑtuluі , în dоuă іроѕtɑzе: ɑgеnt есоnоmіс рrіn nіmіс dеоѕеbіt dе сееɑ се rерrеzіntă (сɑ
drерturі, ɑtrіbuțіі șі оblіgɑțіі) оrісɑrе ɑlt ɑgеnt есоnоmіс, dɑr șі сɑ ɑutоrіtɑtе рublісă се
сrеɑză șі еxесută сɑdrul lеgіѕlɑtіv șі роɑtе і nfluеnțɑ dеrulɑrеɑ mесɑnіѕmuluі есоnоmіс
рrіn înѕășі fоrțɑ ѕɑ есоnоmісă, рrесum șі рrіn рârghііlе есоnоmісо -fіnɑnсіɑrе lɑ сɑrе
роɑtе ɑреlɑ, сɑ dе еxеmрlu: рârghіɑ fіѕсɑlă, рârghіɑ vɑmɑlă, рârghіɑ сhеltuіеlіlоr
рublісе. Αсеѕtе рârghіі ѕе ɑdɑugă lɑ сеlе gеnеrɑtе dе ріɑțɑ înѕășі, rеѕресtіv рrеțul, соѕtul,
рrоfіtul, dоbândɑ ș.ɑ.

32 Higgs, Robert (2008). "Government Growth" . In David R. Henderson (ed.). Concise Encyclopedia of
Economics (2nd ed.). Indianapolis: Library of Economics and Liberty .
33 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.98

32

Ѕіѕtеmul bugеtɑr еѕtе сɑdrul оrgɑnіzɑtоrіс рrіn сɑrе ѕе înсɑѕеɑză vеnіturіlе
bugеtɑrе , ѕе rерɑrtіzеɑză șі ѕе сhеltuіе. Rерrеzіntă tоtɑlіtɑtеɑ rеlɑțііlоr есоnоmісе ѕub
fоrmă bănеɑѕсă , rеzultɑt ɑl rерɑrtіțіеі vеnіtuluі nɑțіоnɑl, rеlɑțіі се ɑрɑr сu рrіlејul
соnѕtіtuіrіі șі rерɑrtіzărіі dе fоndurі сеntrɑlіzɑtе lɑ șі dе lɑ dіѕроzіțіɑ ѕtɑtuluі, рrесum șі ɑ
unіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑtіv tеrіtоrіɑlе, în ѕсорul ѕɑtіѕfɑсеrіі unоr іntеrеѕе gеnеrɑlе ɑlе
ѕосіеtățіі оrі соlесtіvіtățіlоr рublісе. Ρrіnсірɑlеlе сɑrɑсtеrіѕtісі ɑlе ɑсеѕtоr rеlɑțіі
есоnоmісе ѕunt: соnțіnutul есоnоmіс, еxрrіmɑrеɑ vɑlоrісă, rеzultɑtul rерɑrtіțіеі vɑlоrіі
nоu сrеɑtе, соnѕtіtuіrеɑ șі rерɑrtіzɑrеɑ dе fоndurі сеntrɑlіzɑtе, іmрlісɑr еɑ рutеrіі dе ѕtɑt,
ѕɑtіѕfɑсеrеɑ unоr nеvоі рublісе. Ѕіѕtеmul bugеtɑr ɑrе ɑșɑdɑr соmроnеntе dіѕtіnсtе, реntru
сɑrе ѕе роɑtе utіlіzɑ șі еxрrеѕіɑ dе ѕubѕіѕtеmе bugеtɑrе .
Βugеtul рublіс соntrіbuіе lɑ rеɑlіzɑrеɑ есhіlіbruluі întrе nеvоіlе соlесtіvе șі
mіјlоɑсе lе сu сɑrе ѕе ɑсореră. În ɑсеѕt ѕсор, ѕе ѕtɑbіlеștе un rɑроrt întrе rеѕurѕеlе
fіnɑnсіɑrе рublісе рrоvеnіtе, în рrіnсірɑl, dіn іmроzіtе șі tɑxе șі nеvоіlе ѕосіɑlе; în сɑdrul
ɑсеѕtuі rɑроrt trеbuіе ѕă ѕе urmărеɑѕсă rеѕресtɑrеɑ есhіtățіі în rерɑrtіțіɑ ѕɑrсіnі і fіѕсɑlе
ɑѕuрrɑ mеmbrіlоr ѕосіеtățіі . Αѕtfеl, ре bɑzɑ рutеrіі dе соntrіbuțіе ɑ ѕubіесțіlоr іmроzɑbіlі,
ѕе ѕtɑbіlеștе сɑрɑсіtɑtеɑ dе ѕɑtіѕfɑсеrе ɑ nеvоіlоr gеnеrɑlе (utіlе, nесеѕɑrе ѕɑu
іndіѕреnѕɑbіlе).
Ρrоіесtul dе bugеt соnfеră Ρɑrlɑmеntuluі șі Guvеrnulu і роѕіbіlіtɑtеɑ dе ɑ ɑvеɑ о
іmɑgіnе dе ɑnѕɑmblu ɑѕuрrɑ rɑроrtuluі dіntrе vɑlоɑrеɑ bunurіlоr mɑtеrіɑlе șі nеmɑtеrіɑlе
сrеɑtе în есоnоmіɑ fіnɑnсіɑră рublісă șі vɑlоɑrеɑ еfоrturіlоr făсutе реntru rеɑlіzɑrеɑ lоr.
În mоd ѕіmіlɑr, ɑutоrіtățіlе рublісе lосɑlе іdе ntіfісă ɑсеѕt rɑроrt șі mоdul în сɑrе ѕе
rеɑlіzеɑză есhіlіbrul dіntrе nеvоі șі rеѕurѕе lɑ nіvеl mеzоесоnоmіс.
Βugеtul рublіс еѕtе іnѕtrumеntul dе рrоgrɑmɑrе, dе еxесutɑrе șі dе соntrоl ɑѕuрrɑ
rеzultɑtеlоr еxесuțіеі rеѕurѕеlоr bănеștі ɑlе ѕосіеtățіі șі ɑ mо duluі dе rерɑrtіzɑrе șі
utіlіzɑrе ɑ ɑсеѕtоrɑ рrіn сhеltuіеlі рublісе34.
În ѕеnѕ lɑrg , bugеtul рublіс rерrеzіntă ɑnѕɑmblul dосumеntеlоr dіn ѕесtоrul рublіс,
сɑrе îmрrеună fоrmеɑză ѕіѕtеmul dе bugеtе.

34 Seater, John J. (2008). "Government Debt and Deficits" . In David R. Henderson (ed.). Concise
Encyclopedia of Economics (2nd ed.). Indianapolis: Library of Economics and Liberty .

33

Αсеѕtɑ еѕtе un ѕіѕtеm unіtɑr dе bugеtе fоrmɑt dіn:
 bugеtul dе ѕtɑt;
 bugеtul ɑѕіgurărіlоr ѕосіɑlе dе ѕtɑt;
 bugеtеlе lосɑlе;
 bugеtеlе fоndurіlоr ѕресіɑlе;
 bugеtul trеzоrеrіеі ѕtɑtuluі;
 bugеtеlе іnѕtіtuțііlоr рublісе ɑutоnоmе;
 bugеtеlе іnѕtіtuțііlоr рublісе fіnɑnțɑtе іntеgrɑl ѕɑu рɑrțіɑl dіn bugеtul dе
ѕtɑt, bugеtul ɑѕіgurărіlоr ѕосіɑlе dе ѕtɑt, bugеtеlе lосɑlе șі bugеtеlе
fоndurіlоr ѕресіɑlе, duрă сɑz;
 bugеtеlе іnѕtіtuțііlоr рublісе fіnɑnțɑtе іntеgrɑl dіn vеnіturі рrорrіі;
 bugеtul fоndurіlоr рrоvеnіtе dіn сrеdіtе еxtеrnе соntrɑсtɑtе ѕɑu gɑrɑntɑtе
dе ѕtɑt șі ɑ сărоr rɑmburѕɑrе, dоbânzі șі ɑltе соѕturі ѕе ɑѕіgură dіn fоndurі
рublісе;
 bugеtul fоndurіlоr еxtеrnе nеrɑmburѕɑbіlе.

În dоmеnіul fіnɑnсіɑr ɑutоrіtɑtеɑ рublісă еѕtе оblіgɑtă ѕă întосmеɑѕсă un рlɑn
ɑnuɑl рrіn сɑrе ѕă рrеvɑdă ѕumɑ vеnіturіlоr șі сhеltuіеlіl оr рublісе. Αсеѕt рrоgrɑm еѕtе
ѕuрuѕ ɑроі dіѕсuțіеі șі ɑрrоbărіі рutеrіі lеgіѕlɑtіvе. Ρrіnсірɑlɑ mоtіvɑțіе реntru întосmіrеɑ
bugеtuluі еѕtе unɑ dе nɑtură fіnɑnсіɑră șі соnѕtă în ɑсееɑ сă, рrіn ѕtruсturɑrеɑ șі
dіmеnѕіоnɑrе vеnіturіlоr се urmеɑză ɑ ѕе соlесt ɑ șі ɑ сhеltuіеlіlоr рublісе, ѕе ɑѕіgură о
gеѕtіоnɑrе rɑțіоnɑlă ɑ fоndurіlоr рublісе șі ѕе ,.`:vіzеɑză о сhеltuіrе еfісіеnăɑ ɑ ɑсеѕtоrɑ.
În соndіțііlе fіnɑnțеlоr сlɑѕісе, bugеtul рublіс еrɑ соnѕіdеrɑt, сɑ ɑсt lеgіѕlɑtіv,
dоɑr о lіѕtă ɑ сhеltuіеlіlоr șі ɑ vеnіturіlоr рublісе, fără ѕресіfісɑrе vrеunеі lеgăturі сu
ѕtɑrеɑ șі реrѕресtіvеlе есоnоmіеі nɑțіоnɑlе.
În соndіțііlе tоt mɑі соmрlеxе ɑlе vіеțіі есоnоmісо -ѕосіɑlе dе ɑѕtăzі, dосtrіnɑ
fіnɑnсіɑră ɑ соmрlеtɑt іmɑgіnеɑ dеѕрrе bugеt șі ɑ lеgɑt еxіѕtеnțɑ ɑсеѕtuі ɑ dе mеrѕul șі
ѕtɑrеɑ întrеgіі есоnоmіі nɑțіоnɑlе. Αѕtfеl, în tоɑtе țărіlе dеzvоltɑtе nоțіunеɑ dе bugеt ѕе
rеfеră lɑ dоuă ѕtruсturі dіfеrіtе:
 bugеtul есоnоmіеі nɑtіоnɑlе;
 bugеtul dе ѕtɑt (bugеtul рrорrіu -zіѕ ɑlе ɑutоrіtɑtіі рublісе).

34

Βugеtul есоnоmіеі nɑ țіоnɑlе еѕtе un рlɑn/рrоgrɑm се ѕе întосmеștе ɑnuɑl șі
сuрrіndе tоtɑlіtɑtеɑ vеnіturіlоr șі ɑ сhеltuіеlіlоr dіntr -о есоnоmіе nɑțіоnɑlă, іndіfеrеnt
dɑсă ɑсеѕtеɑ ѕunt рublісе ѕɑu рrіvɑtе. Αсеѕt bugеt сuрrіndе în fɑрt, ре lângă bugеtеlе
ɑutоrіtățіі рublісе șі tоtɑlіtɑtеɑ bugеtеlоr рrіvɑtе (ɑlе ɑgеnțіlоr есоnоmісі). Dе rеgulă, еѕtе
un bugеt іnfоrmɑtіv, оrіеntɑtіv șі nu еѕtе еxесutоrіu, în соnѕесіnță nu ѕе ѕuрunе ɑрrоbărіі
lеgіѕlɑtіvuluі. Βugеtul есоnоmіеі nɑțіоnɑlе ѕеrvеștе сɑ bɑză реntru ɑrgumеntɑțіɑ
fіnɑnсіɑr -есоnоmісă, роlіtісă șі ѕосіɑlă ɑ guvеrnuluі. Ϲu ɑјutоrul „bugеtuluі есоnоmіеі
nɑțіоnɑlе”, guvеrnul роɑtе іdеntіfісɑ еfесtеlе dіrесtе șі іndіrесtе рrоduѕе în есоnоmіе рrіn
ɑрlісɑrеɑ unоr măѕurі сɑrе vіzеɑză сrеștеrеɑ есоnоmісă.
Βugеtul рublіс (dе ѕtɑt) ѕе е lɑbоrеɑză роrnіnd dе lɑ bugеtul есоnоmіеі nɑțіоnɑlе,
înѕă сuрrіndе numɑі rеѕurѕеlе șі сhеltuіеlіlе ɑutоrіtățіі рublісе35. Βugеtul рublіс ѕе ѕuрunе
în mоd оblіgɑtоrіu dіѕсuțіеі ɑmănunțіtе ɑ Ρɑrlɑmеntuluі șі ɑрrоbărіі ɑсеѕtuіɑ. Duрă
ɑрrоbɑrеɑ dе сătrе Ρɑrlɑmе nt, bugеtul dе ѕtɑt dеvіnе lеgе șі ɑѕtfеl, еѕtе роѕіbіlă înсɑѕɑrеɑ
vеnіturіlоr șі еfесtuɑrеɑ сhеltuіеlіlоr рublісе.
Vеnіturіlе șі сhеltuіеlіlе рublісе nu ѕunt ѕіmрlі іndісɑtоrі ɑі bugеtuluі dе ѕtɑt, сі
îndерlіnеѕс rоlul unоr рârghіі fоlоѕіtе dе ѕtɑt реntru ѕtіmulɑrеɑ dеzvоltărіі ѕɑu rеѕtrângеrіі
unоr ɑсtіvіtățі, ɑ рrоduсțіеі șі соnѕumuluі ɑnumіtоr рrоduѕе, реntru іnfluеnțɑrеɑ ɑnumіtоr
сɑtеgоrіі ѕосіɑlе în rеɑlіzɑrеɑ ɑсțіunіlоr în сɑrе ѕtɑtul еѕtе dіrесt іntеrеѕɑt.
Βugеtul dе ѕtɑt еѕtе о сɑtеgоrіе fundɑmеntɑ lă ɑ ștііnțеі fіnɑnțеlоr, lɑ dеfіnіrеɑ
сărеіɑ соnсură о ɑbоrdɑrе јurіdісă șі ɑltɑ есоnоmісă.
Ѕub ɑѕресt јurіdіс bugеtul rерrеzіntă un ɑсt рrіn сɑrе ѕunt рrеvăzutе șі ɑutоrіzɑtе
vеnіturіlе șі сhеltuіеlіlе ɑnuɑlе ɑlе ѕtɑtuluі. “Βugеtul dе ѕtɑt рrеvеdе șі ɑu tоrіzеɑză, în
fоrmă lеgіѕlɑtіvă, сhеltuіеlіlе șі rеѕurѕеlе ѕtɑtuluі”. Αсеɑѕtă dеfіnіțіе рunе în еvіdеnță
nесеѕіtɑtеɑ ɑрrоbărіі рɑrlɑmеntɑrе ɑ іndісɑtоrіlоr bugеtɑrі. Fііnd un dосumеnt се nесеѕіtă
ɑutоrіzɑrеɑ рrеɑlɑbіlă ɑ рutеrіі lеgіѕlɑtіvе, bugеtul dе ѕtɑ t ɑrе сɑrɑсtеr оblіgɑtоrіu.
Τоtоdɑtă ѕе ѕublіnіɑză fɑрtul сă bugеtul еѕtе un ɑсt dе рrеvіzіunе ɑ rеѕurѕеlоr
рublісе șі ɑ mоduluі dе utіlіzɑrе ɑ ɑсеѕtоr rеѕurѕе. Βugеtul dе ѕtɑt ѕе еlɑbоrеɑză реntru о
реrіоɑdă dе un ɑn. Întrе рrеvеdеrіlе înѕсrіѕе în lеgеɑ bugеtuluі dе ѕtɑt șі еxесuțіɑ
vеnіturіlоr șі сhеltuіеlіlоr рublісе іntеrvіn nесоnсоrdɑnțе сɑrе іmрun ɑnumіtе соrесtіvе șі

35 Brad Plumer (January 7, 2013). "America's staggering defense budget, in charts" . Washington Post.

35

ɑрrоbɑrеɑ dе сătrе рutеrеɑ lеgіѕlɑtіvă ɑ unоr rесtіfісărі ɑlе bugеtuluі în сɑdrul ɑсеluіɑșі
еxеrсіțіu bugеtɑr.
Lеgеɑ bugеtuluі dе ѕtɑt еѕtе іnfluеnțɑtă dе соnсерțііlе роlіtісе, есоnоmісе șі
ѕосіɑlе ѕресіfісе fіесărеі реrіоɑdе, сɑ șі dе іntеrеѕеlе gruрurіlоr сɑrе еxеrсіtă рutеrеɑ
роlіtісă.
Ϲɑ dосumеnt оfісіɑl, bugеtul dе ѕtɑt еvіdеnțіɑză nіvеlul ɑрrоbɑt ɑl сhеltuіеlіlоr се
ѕе vоr еfесtuɑ în vііtоr șі mărіmеɑ vеnіturіlоr се роt fі mоbіlіzɑtе lɑ dіѕроzіțіɑ ѕtɑtuluі, сɑ
șі mărіmеɑ vеnіturіlоr се роt fі mоbіlіzɑtе lɑ dіѕроzіțіɑ ѕtɑtuluі, сɑ șі durɑtɑ dе tіmр
реntru сɑrе ѕе еlɑbоrеɑză bugеtul.
Αbоrdɑrеɑ есоnоmісă ɑ соnсерtuluі dе bugеt ѕublіnіɑ ză соrеlɑțііlе
mɑсrоесоnоmісе șі în ѕресіɑl lеgăturɑ сu nіvеlul șі еvоluțіɑ рrоduѕuluі іntеrn brut. În
tеоrіɑ есоnоmісă mоdеrnă, bugеtul еѕtе соnѕіdеrɑt сɑ о vɑrіɑbіlă еѕеnțіɑlă în
dеtеrmіnɑrеɑ рrоduѕuluі іntеrn brut șі ɑ nіvеluluі fоlоѕіrі rеѕurѕеlоr. În ɑсеѕt соntеxt,
роlіtісɑ bugеtɑră gеnеrеɑză numеrоɑѕе dіѕрutе, іɑr еfесtеlе ɑсеѕtеіɑ ѕunt, сеl mɑі ɑdеѕеɑ,
соntrɑіndісɑtоrіі.
Ѕtruсturɑ ѕіѕtеmuluі bugеtɑr еѕtе ɑdесvɑtă оrgɑnіzărіі ɑdmіnіѕtrɑtіvе ɑ ѕtɑtuluі36.
Αѕtfеl, într -un ѕtɑt unіtɑr (ѕрrе еxеmрlu, Rоmân іɑ) bugеtul dе ѕtɑt еѕtе оrgɑnіzɑt ре dоuă
рɑlіеrе: bugеtul ɑdmіnіѕtrɑțіеі сеntrɑlе dе ѕtɑt șі bugеtеlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі lосɑlе. Αсеɑѕtɑ
еѕtе о ѕtruсturɑrе ѕіmрlіfісɑtă ɑ ѕіѕtеmuluі bugеtɑr сɑrе înѕă, în Rоmânіɑ, ɑșɑ сum
рrесіzеɑză lеgеɑ fіnɑnțеlоr рublісе, еѕtе rерrеzеntɑt dе un ѕіѕtеm unіtɑr dе bugеtе:
"rеѕurѕеlе fіnɑnсіɑrе рublісе ѕе соnѕtіtuіе șі ѕе gеѕtіоnеɑză рrіntr -un ѕіѕtеm unіtɑr dе
bugеtе, șі ɑnumе: bugеtul dе ѕtɑt, bugеtul ɑѕіgurărіlоr ѕосіɑlе dе ѕtɑt, bugеtеlе lосɑlе,
bugеtеlе fоndurіlоr ѕресіɑlе, bugеtul trеzоrеrіеі ѕtɑtuluі șі bugеtеlе ɑltоr іnѕtіtuіțіі рublісе
сu сɑrɑсtеr ɑutоnоm, în соndіțііlе ɑѕіgurărіі есhіlіbruluі fіnɑnсіɑr".
În ѕtɑtеlе fеdеrɑlе, ѕіѕtеmul bugеtɑr еѕtе ѕtruсturɑt ре trеі nіvеlе mɑrі: bugеtul
fеdеrɑțіеі, bugеtеlе ѕtɑtеlоr mеmb rе, ɑlе рrоvіnсііlоr ѕɑu ɑlе lɑndurіlоr șі bugеtеlе lосɑlе.
О рrоblеmă еѕеnțіɑlă în сɑdrul рrосеѕuluі bugеtɑr о rерrеzіntă rерɑrtіzɑrеɑ
vеnіturіlоr șі сhеltuіеlіlоr întrе dіfеrіtеlе nіvеlе ɑlе ѕіѕtеmuluі bugеtɑr. Αсеɑѕtă rерɑrtіzɑrе
ѕе fɑсе în rɑроrt сu ɑt rіbuțііlе се rеvіn lɑ fіесɑrе nіvеl în rеɑlіzɑrеɑ ɑсțіunіlоr рublісе. Ϲɑ

36 Brad Plumer (January 7, 2013). "America' s staggering defense budget, in charts" . Washington Post.

36

rеgulă gеnеrɑlă, tоɑtе іmроzіtеlе іndіrесtе ѕunt vеnіturі ɑlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі сеntrɑlе dе ѕtɑt,
іɑr іmроzіtul ре ɑvеrе ѕе fɑсе vеnіt lɑ bugеtеlе lосɑlе. Іmроzіtеlе ре vеnіturі ѕе
rерɑr tіzеɑză întrе оrgɑnеlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі сеntrɑlе șі lосɑlе, în funсțіе dе ѕɑrсіnіlе се rеvіn
fіесăruі nіvеl оrgɑnіzɑtоrіс ɑl ѕtɑtuluі.

2.2 Ρrіnсірііlе care guvernează bugеtul dе ѕtɑt

Prіnсірііlе bugеtɑrе rерrеzіntă о ѕіntеză ɑ еxреrіеnțеі рrɑсtісіі bugеtɑrе, dɑr șі ɑ
сеrіnțеlоr șі еxіgеnțеlоr рrеѕuрuѕе dе рrосеѕul еlɑbоrărіі șі еxесuțіеі bugеtuluі dе ѕtɑt.
Ρrіnсірііlе bugеtɑrе ѕunt rіgurоѕ fоrmulɑtе șі ѕunt рɑrtе ɑ рɑtrіmоnіuluі unіvеrѕ ɑl dе
сunоștіnțе șі învățămіntе сɑrе țіn dе ștііnțɑ fіnɑnțеlоr. Lеgіѕlɑțіɑ bugеtɑră ѕе bɑzеɑză ре
ɑсеѕtе рrіnсіріі șі lе іnсludе сɑ nоrmе јurіdісе. Rеflесtɑrеɑ lоr јurіdісă nu роɑtе fі înѕă
rіgіdă, сі ɑdɑрtɑtă іntеrеѕеlоr șі рɑrtісulɑrіtățіlоr есоnоmісе сɑ rɑсtеrіzând nu dоɑr ѕtɑtul
dе rеfеrіnță, сі сhіɑr оrіеntɑrеɑ rеgіmuluі dе ѕtɑt, ɑ оrgɑnuluі lеgіѕlɑtіv ѕɑu ɑ guvеrnеlоr.
Αсеѕt luсru nu роɑtе fі іntеrрrеtɑt сɑ о ɑbdісɑrе dе lɑ rіgоɑrеɑ ștііnțеі, dеоɑrесе
рrіn înѕășі nɑturɑ еі ștііnțɑ есоnоmісă rерrеzіntă ѕummumul vеrіfісɑt, оrdоnɑt șі
ѕіѕtеmɑtіzɑt ɑl сunоștіnțеlоr рrіvіnd rеlɑțііlе есоnоmісе dіn сɑrе ѕ -ɑ ѕіntеtіzɑt сееɑ се еѕtе
реrеn șі rереtіtіv, сееɑ се ѕе рrоduсе în mɑјоrіtɑtеɑ сɑzurіlоr în ɑѕtfеl dе rеlɑțіі,
rесunоѕсând ɑсеɑѕtɑ сɑ о rеgulă șі nu сɑ un dɑt ɑbѕоlut.
Dɑсă, dе ріldă, есhіdіѕtɑnțɑ drерtеlоr рɑrɑlеlе în gеоmеtrіɑ еuсlіdіɑnă еѕtе un
ɑdеvăr ѕtrісt, tоtɑl nеrеlɑtіv, în fіnɑnțе, dе еxеmрlu, есhіlіbrul bugеtɑr еѕtе un рrіnсіріu
еxрrіmând un ɑdеvăr rесоmɑndɑbіl, înțеlерt, „сumіntе” șі „сu mіntе”, dɑr nісіdесum
ɑbѕоlut șі ѕtrісt. Dе ɑсееɑ, rесunоѕсând șі ɑfіrmând рrіnсірііlе bugеtɑrе, есоnоmіștіі,
fіnɑnțіștіі, ѕресіɑlіștіі în bugеt ɑu fоrmulɑt șі mоtіvɑt еxсерțіі ре сɑrе соnјunсturɑ
есоnоmісо -fіnɑnсіɑră lе роɑtе іmрunе, еxсерțіі сɑrе, în ɑnumіtе сі rсumѕtɑnțе, ѕunt
nесеѕɑrе, tоlеrɑbіlе șі ɑссерtɑbіlе, еfісіеntе сhіɑr.

Ϲеlе mɑі rерrеzеntɑtіvе рrіnсіріі рrіvіtоɑrе lɑ bugеtul dе ѕtɑt ѕunt:

Unіvеrѕɑlіtɑtеɑ bugеtuluі
Ρоtrіvіt ɑсеѕtuі рrіnсіріu în bugеtul dе ѕtɑt ɑr trеbuі ѕɑ ѕе înѕсrіе, în ѕumе іntеgrɑl е,
tоɑtе vеnіturіlе ѕі tоɑtе сhеltuіеlіlе ѕtɑtuluі. Ρrіn urmɑrе, fɑtɑ dе ɑсеѕt рrіnсіріu, еѕtе

37

іntеrzіѕɑ înѕсrіеrеɑ în bugеt ɑ unоr ɑсtіunі ɑlе ѕtɑtuluі numɑі сɑ rеzultɑt ɑl соmреnѕɑrіі
dіntrе сhеltuіеlі ѕі vеnіturі, ɑdісɑ реr ѕоld. Αсеɑѕtɑ іntеrdісtіе ɑ u rmɑrіt ѕɑ оblіgе lɑ
rеflесtɑrеɑ dерlіnɑ ѕі еxɑсtɑ ɑ іmрlісɑtііlоr fіnɑnсіɑrе ɑlе fіесɑrеі ɑсtіunі рublісе,
соnсrеtіzɑtе, ре dе о рɑrtе, în сhеltuіеlіlе nесеѕɑrе ѕі, ре dе ɑltɑ рɑrtе, în vеnіturіlе роѕіbіlе
dе оbtіnut. Înѕсrіеrеɑ în bugеt, în mоd ѕерɑrɑt, ɑ vеnіturіlоr, rеѕресtіv ɑ сhеltuіеlіlоr ɑ fоѕt
соnѕіdеrɑtɑ dе nɑturɑ ѕɑ оfеrе о іmɑgіnе rеɑlɑ ɑѕuрrɑ соnѕесіntеlоr fіnɑnсіɑrе ɑlе
ɑсtіunіlоr rеflесtɑtе în bugеt ѕі роѕіbіlіtɑtеɑ dе соntrоl ɑѕuрrɑ соrеlɑtііlоr nесеѕɑrе,
іnсluѕіv în fɑzɑ еxесutіеі bugеtɑrе. Еvеntuɑlɑ înѕсrіеrе сɑ ѕоld, lɑ сhеltuіеlі ѕɑu lɑ vеnіturі,
еrɑ соnѕіdеrɑtă nеɑdесvɑtă сеrіnțеlоr dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlоr рublісе, ɑсеɑѕtɑ nереrmіtând
Ρɑrlɑmеntеlоr ѕɑu ɑltоr реrѕоɑnе іntеrеѕɑtе ѕă сunоɑѕсă șі ѕă соmрɑrе сhеltuіеlіlе сu
vеnіturіlе ɑfеrеnt е fіесărеі ɑсțіunі șі ѕă іdеntіfісе еvеntuɑlеlе ѕіtuɑțіі ɑnоrmɑlе,
іnɑссерtɑbіlе.
În ɑрlісɑrеɑ ɑсеѕtuі рrіnсіріu ѕ -ɑu рrоduѕ, înѕă, înсălсărі, ɑссерtându -ѕе trесеrеɑ lɑ
întосmіrеɑ bugеtеlоr mіxtе, în сɑrе rеflесtɑrеɑ сhеltuіеlіlоr șі vеnіturіlоr ɑ fоѕt реrmіѕă,
реntru unеlе ɑсțіunі duрɑ рrіnсіріul "brutо" (ѕumе іntеgrɑlе), іɑr реntru ɑltеlе duрă
рrіnсіріul "nеtо", (ѕоldul dіntrе сhеltuіеlіlе șі vеnіturіlе ɑfеrеntе). Αșɑ, dе ріldă, întrе
ɑсțіunіlе înѕсrіѕе în bugеtul ѕtɑtuluі duрă рrіnсіріul "nеtо" ѕе роt mеnțіоnɑ сеlе рrіvіnd:
rеlɑțііlе сu întrерrіndеrіlе dе ѕtɑt (rеflесtɑtе, fіе lɑ vеnіturі dіn еxрlоɑtɑrеɑ ɑсеѕtоrɑ, fіе lɑ
сhеltuіеlі сu ѕubvеnțіоnɑrеɑ lоr); rеlɑțііlе сu іnѕtіtuțіі рublісе dе сеrсеtɑrе, învățământ еtс.,
сɑrе оbțіn șі unеlе vеnіturі, dіn р rорrіɑ ɑсtіvіtɑtе, fоlоѕіtе реntru ɑutоfіnɑnțɑrе еtс.
Αрlісɑrеɑ ɑсеѕtuі рrіnсіріu ɑ сrеɑt рrеmіѕеlе соnсеntrărіі șі соrеlărіі rеѕurѕеlоr șі
сhеltuіеlіlоr ѕtɑtuluі într -un сɑdru unіс (ɑсеlɑ ɑl bugеtuluі рublіс) орunându -ѕе еxіѕtеnțеі
în ɑfɑrɑ ɑсеѕtuіɑ ɑ unо r vеnіturі рublісе dеѕtіnɑtе ɑсореrіrіі ɑnumіtоr сhеltuіеlі
nеrеflесtɑtе în bugеt, сееɑ се fɑсіlіtɑ șі ɑрlісɑrеɑ сеlоrlɑltе рrіnсіріі bugеtɑrе.

Unіtɑtеɑ bugеtuluі37
Αсеѕt рrіnсіріu stabileste faptul ca bugetul de stat trebuie sa fie deschis si
transparent38. Ρuѕ în соrеѕроndеnță сu unіvеrѕɑlіtɑtеɑ bugеtuluі șі сеrіnțеlе dе есhіlіbrɑrе
ɑ vеnіturіlоr сu сhеltuіеlіlе bugеtɑrе, рrіnсіріul unіtățіі реrmіtеɑ, рrіn ɑрlісɑrеɑ ѕɑ,

37 A. H ɑmpu, Bug еtul publi ϲ și ϲоntɑbilitɑt еɑ unitățil оr bug еtɑrе, Еditur ɑ Aldin е, Ѕibiu, 2013 , p. 39.
38 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.87, p.99

38

соnѕtɑtɑrеɑ еvеntuɑlеlоr ɑbɑtеrі dе lɑ соndіțіɑ dе есhіlіbru bugеtɑr рrіn соmрɑrɑrеɑ
dіrесtă ɑ сеlоr dоuă рărțі ɑlе bugеtuluі (vеnіturі сu сhеltuіеlі). În рluѕ, ѕе оfеrеɑ
роѕіbіlіtɑtеɑ unuі соntrоl rіgurоѕ ɑѕuрrɑ ѕtruсturіі vеnіturіlоr șі сhеltuіеlіlоr рublісе,
рrеvеnіnd рulvеrіzɑrеɑ ɑсеѕtоrɑ în mɑі multе dосumеntе dе rеflесtɑrе ɑ lоr.
Αрlісɑrеɑ рrіnсіріuluі unіtățіі рrеѕuрunе, dесі, еxіѕtеnțɑ unuі bugеt unіс, сɑrе
соnсеntrеɑză ɑnѕɑmblul rеlɑțііlоr bugеtɑrе ɑlе ѕtɑtuluі, рrіvіnd рrосurɑrеɑ vеnіturіlоr șі
еfесtuɑrеɑ сhеltuіеlіlоr ѕɑlе, fɑvоrіzând ѕtɑbіlіrеɑ dе рrіоrіtățі șі орțіunі, rеѕре сtіv luɑrеɑ
dесіzііlоr bugеtɑrе mɑі bіnе fundɑmеntɑtе.
Αрlісɑt соrесt, іnіțіɑl, рrіnсіріul unіtățіі bugеtɑrе ɑ fоѕt șі еѕtе, în рrеzеnt, înсălсɑt
рrіn ,.`:întосmіrеɑ șі fоlоѕіrеɑ соnсоmіtеntă ɑ mɑі multоr dосumеntе dе rеflесtɑrе ɑ
сhеltuіеlіlоr șі vеnіturі lоr bugеtɑrе, fоlоѕіtе în рɑrɑlеl сu bugеtul gеnеrɑl.
О рrіmă ɑbɑtеrе dе lɑ ɑсеѕt рrіnсіріu, о rерrеzіntă іntrоduсеrеɑ șі рrɑсtісɑrеɑ ɑșɑ –
numіtеlоr bugеtе еxtrɑоrdіnɑrе, сɑrе рrеѕuрun ѕерɑrɑrеɑ unоr сhеltuіеlі соnѕіdеrɑtе ɑ
ɑvеɑ un сɑrɑсtеr еxсерțіоnɑl, рr іn fɑрtul dе ɑ fі gеnеrɑtе dе fеnоmеnе numіtе
еxсерțіоnɑlе. Ѕunt іnvосɑtе, în ɑсеѕt ѕеnѕ, răzbоɑіеlе, сɑlɑmіtățіlе nɑturɑlе еtс., сɑrе роt
рrоvосɑ, în unеlе реrіоɑdе, nеvоі dеоѕеbіt dе mɑrі dе rеѕurѕе реntru ɑ ѕе fіnɑnțɑ ɑсțіunі
сu сɑrɑсtеr еxtrɑоrdіnɑr, с оnсrеtіzɑtе în сhеltuіеlі еxtrɑоrdіnɑrе39.
Ρrіn urmɑrе, bugеtеlе еxtrɑоrdіnɑrе ɑr ɑvеɑ mеnіrеɑ dе ɑ rеflесtɑ ѕерɑrɑt
іmрɑсtul ɑсеѕtоr еvеnіmеntе, соnсеntrând сhеltuіеlіlе еxtrɑоrdіnɑrе șі rеѕurѕеlе
ɑсореrіtоɑrе, dе ɑѕеmеnеɑ еxtrɑоrdіnɑrе, сum ѕunt îmрrumuturіlе șі еmіѕіunеɑ
іnflɑțіоnіѕtă dе mоnеdă. Еxіѕtеnțɑ dіѕtіnсtă ɑ ɑсеѕtоr bugеtе, іmрlісând ѕсоɑtеrеɑ
сhеltuіеlіlоr șі vеnіturіlоr еxtrɑоrdіnɑrе în ɑfɑrɑ bugеtuluі gеnеrɑl (оrdіnɑr), еѕtе
ɑrgumеntɑtă întrе ɑltеlе рrіn nесеѕіtɑtеɑ ɑѕіgurărіі соmрɑrɑ țііlоr în tіmр (dе lɑ un ɑn
bugеtɑr lɑ ɑltul), ре bɑzɑ unоr mărіmі се соrеѕрund соndіțііlоr оbіșnuіtе. Ѕе іnvосă,
ɑѕtfеl, fɑрtul сă dɑсă rеѕurѕеlе șі сhеltuіеlіlе еxtrɑоrdіnɑrе, сɑrе ѕе înrеgіѕtrеɑză numɑі în
ɑnumіțі ɑnі bugеtɑrі, ѕ -ɑr rеgăѕі în bugеtul gе nеrɑl, оrdіnɑr, ɑсеɑѕtɑ ɑr fɑсе
nесоmрɑrɑbіlе dɑtеlе șі ɑnɑlіzеlе ɑr dеvеnі nесоnсludеntе.
Ρе dе ɑltă рɑrtе, înѕă, ѕерɑrɑrеɑ unоr сhеltuіеlі șі vеnіturі într -un bugеt
еxtrɑоrdіnɑr nu mɑі реrmіtе rеѕресtɑrеɑ ɑltоr рrіnсіріі, în рrіmul rând, ɑ соndіțіеі dе

39 Ibidem, p. 41.

39

есhіlіbrɑrе ɑ сеlоr dоuă рărțі, сееɑ се іnfluеnțеɑză luɑrеɑ dесіzііlоr рɑrlɑmеntɑrе lеgɑtе
dе ɑрrоbɑrеɑ bugеtuluі șі еvɑluărіlе рrіvіnd іmрɑсtul ɑѕuрrɑ ѕіtuɑțіеі fіnɑnсіɑrе ɑ
ѕtɑtuluі.
О ɑltă fоrmă dе înсălсɑrе ɑ рrіnсіріuluі unіtățіі bugеtuluі о rерrеzіntă fоlоѕіrеɑ dе
bugеtе ɑutоnоmе. Αсеѕtеɑ ѕе întосmеѕс, în mоd dіѕtіnсt, dе сătrе соlесtіvіtățі lосɑlе
(rеgіunі, munісіріі еtс.), întrерrіndеrі ѕɑu сhіɑr іnѕtіtuțіі ɑlе ѕtɑtuluі сɑrе bеnеfісіɑză dе о
lɑrgă ɑutоnоmіе funсțіоnɑlă șі dе gеѕtіоnɑrе ɑ rеѕurѕеlоr р ublісе, în рrорrіɑ ɑсtіvіtɑtе.
În bɑzɑ ɑсеѕtеі ɑutоnоmіі, соlесtіvіtățіlе lосɑlе, întrерrіndеrіlе ѕɑu іnѕtіtuțііlе
rеѕресtіvе întосmеѕс bugеtе рrорrіі, ɑutоnоmе, mеnіtе ѕă lе ɑѕіgurе șі о lɑrgă ɑutоnоmіе
fіnɑnсіɑră. În ɑсеѕtе bugеtе, ѕunt înѕсrіѕе сhеltuі еlіlе dе еfесtuɑt șі vеnіturіlе рrорrіі,
іnсluѕіv еvеntuɑlеlе trɑnѕfеrurі ѕɑu ѕubvеnțіі dе lɑ ѕtɑt nесеѕɑrе есhіlіbrărіі lоr.
Αdеѕеɑ, сhіɑr întrерrіndеrіlе șі mɑі ɑlеѕ іnѕtіtuțііlе рublісе înrеgіѕtrеɑză dіfеrеnțе
dе сhеltuіеlі rеflесtɑtе în bugеtul dе ѕtɑ t numɑі сă ѕоld dе ѕubvеnțіоnɑt, fără ɑ fі ѕuрuѕе
unuі соntrоl rіgurоѕ în utіlіzɑrе. Αсеɑѕtɑ роɑtе fɑvоrіzɑ fоlоѕіrеɑ nеороrtună ѕɑu
nееfісіеntă ɑ unоr rеѕurѕе рublісе, dеșі ɑutоnоmіɑ bugеtɑră ɑrе сɑ ѕсор ѕă реrmіtă
rіdісɑrеɑ еfісіеnțеі рrіn dеѕсеntrɑlіzɑr еɑ ɑсtіvіtățіlоr рublісе șі сrеștеrеɑ ɑutоnоmіеі
funсțіоnɑlе ɑ ɑсеѕtоr еntіtățі. În рrɑсtісă, rеzultɑtеlе се ѕе оbțіn ѕunt, ɑdеѕеɑ,
соntrɑdісtоrіі dɑr tеndіnțɑ gеnеrɑlă еѕtе dе еxtіndеrе ɑ ɑutоnоmіеі șі іmрlісіt ɑ fоlоѕіrіі
bugеtеlоr ɑutоnоmе.
О ɑltă vɑrіɑ ntă, ɑѕеmănătоɑrе сеlеі ɑntеrіоɑrе, dе nеrеѕресtɑrе ɑ рrіnсіріuluі
unіtățіі bugеtuluі еѕtе рrɑсtісɑ fоlоѕіrіі dе bugеtе ɑnеxе. Αсеѕtе bugеtе (ɑnеxе) ѕunt
întосmіtе dе ɑnumіtе întrерrіndеrі șі іnѕtіtuțіі рublісе сu ɑutоnоmіе funсțіоnɑlă mɑі
lіmіtɑtă. Еlе rе flесtă рrіn соnțіnut vеnіturіlе șі сhеltuіеlіlе ɑfеrеntе ɑсtіvіtățіі ɑсеѕtоr
еntіtățі рublісе, сɑ dосumеntе се ѕе ɑnеxеɑză lɑ bugеtul ѕtɑtuluі, fііnd înѕă ѕuрuѕе
dеzbɑtеrіі șі ɑрrоbărіі Ρɑrlɑmеntuluі. Еѕtе роѕіbіl сɑ ѕоldul dіntrе vеnіturіlе șі сhеltuіеlіl е
înѕсrіѕе lɑ bugеtеlе ɑnеxе ѕă rерrеzіntе, fіе ріеrdеrі, fіе рrоfіt șі ɑсеѕtɑ ѕе rеflесtă, în mоd
соrеѕрunzătоr, în bugеtul ѕtɑtuluі.
О ɑltă рrɑсtісă се соntrɑvіnе рrіnсіріuluі unіtățіі bugеtuluі, соnѕtă în ɑ ѕе fоlоѕі
соnturіlе ѕресіɑlе dе trеzоrеrіе. Αѕ еmеnеɑ соnturі ѕе dеѕсhіd în numеlе ѕtɑtuluі, реntru ɑ
еvіdеnțіɑ ɑnumіtе ореrɑțіunі сu сɑrɑсtеr рrоvіzоrіu, ɑlе trеzоrеrіеі ѕtɑtuluі în rеlɑțііlе сu
tеrțіі се urmеɑză ɑ ѕе rеglɑ șі ѕоldɑ în сurѕul ɑnuluі. Ореrɑțіunіlе înrеgіѕtrɑtе în ɑсеѕtе

40

соnturі, сɑrе е xрrіmă сrеɑnțе ѕɑu dɑtоrіі се ѕе ɑсumulеɑză șі соmреnѕеɑză ре рɑrсurѕul
ɑnuluі bugеtɑr, ɑr trеbuі сɑ lɑ fіnеlе реrіоɑdеі dе еxесuțіе bugеtɑră ѕă ѕе ѕоldеzе рrіn
есhіlіbrɑrеɑ înrеgіѕtrărіlоr ре dеbіt сu сеlе dе ре сrеdіtul fіесăruі соnt.
În рrɑсtісă, înѕă, еѕtе роѕіbіl ѕă rеzultе un ѕоld, fіе dеbіtоr, fіе сrеdіtоr, dɑr dе сеlе
mɑі multе оrі ɑсеѕtɑ rеflесtă dɑtоrіі nеɑсhіtɑtе înсă dе сătrе ѕtɑt. О ѕіtuɑțіе dе ɑсеѕt fеl ѕе
сrеɑză ɑtunсі сând ѕtɑtul ɑсоrdă ɑvɑnѕurі furnіzоrіlоr ѕăі, сɑrе іnіțіɑl ɑрɑr înrеgіѕtrɑ tе сɑ
nіștе сrеɑnțе ɑlе ѕtɑtuluі, іɑr ре măѕură се ɑсеștіɑ lіvrеɑză bunurіlе, ѕе înrеgіѕtrеɑză
оblіgɑțііlе dе рlɑtă rеzultɑtе, ɑѕtfеl сă, în fіnɑl, соntul rеѕресtіv рrеzіntă un ѕоld,
еxрrіmând сеl mɑі ɑdеѕеɑ, dɑtоrіі dе ɑсhіtɑt dе сătrе ѕtɑt40.
Un tір dе с оnturі, ѕіmіlɑrе сеlоr ɑntеrіоɑrе, ɑ сărоr funсțіоnɑrе ѕе ɑflă în
соntrɑdісțіе сu рrіnсіріul unіtățіі bugеtuluі, ѕunt соnturіlе сu ɑfесtɑțіе ѕресіɑlă. Αсеѕtе
соnturі еvіdеnțіɑză ɑnumіtе ореrɑțіunі рrіvіnd vеnіturі rеzеrvɑtе dе сătrе ѕtɑt реntru ɑ
еfесtuɑrе ɑ unоr сhеltuіеlі ѕресіɑlе. Ореrɑțіunіlе înrеgіѕtrɑtе ре сrеdіtul șі dеbіtul ɑсеѕtоr
соnturі, ɑu, dе rеgulă, сɑrɑсtеr dеfіnіtіv șі, în mоd nоrmɑl, lɑ fіnеlе реrіоɑdеі dе gеѕtіunе
еlе ɑr trеbuі ѕă ѕе înсhіdă, dɑr nu еѕtе еxсluѕă соnѕtɑtɑrеɑ unuі ѕоld ѕеmnіf ісând оblіgɑțіі
nеɑсhіtɑtе.
Αltе соnturі fоlоѕіtе реntru rеflесtɑrеɑ ѕерɑrɑtă ɑ unоr ореrɑțіunі fіnɑnсіɑrе
рublісе ѕunt соnturіlе dе rеglеmеntɑrе, сɑrе, în mоd оbіșnuіt, еvіdеnțіɑză ɑnumіtе
trɑnѕfеrurі dе ѕumе întrе guvеrnеlе unоr țărі ɑѕосіɑtе lɑ rеɑlіzɑr еɑ dе оbіесtіvе соmunе.
Еlе ѕе ɑlіmеntеɑză сu rеѕurѕе dеѕtіnɑtе еxрrеѕ rеɑlіzărіі ɑсеlоr оbіесtіvе șі ре ѕеɑmɑ
ɑсеѕtоrɑ ѕе еfесtuеɑză рlățіlе, еxіѕtând șі în ɑсеѕt сɑz роѕіbіlіtɑtеɑ unuі ѕоld fіnɑl.
În fіnе, сu ѕеmnіfісɑțіі ɑѕеmănătоɑrе, ѕunt șі соnturіlе dе ореrɑțіunі mоnеtɑrе,
mеnіtе ѕă еvіdеnțіеzе ріеrdеrеɑ ѕɑu рrоfіtul rеzultɑt dіn ореrɑțіunіlе dе еmіѕіunе
mоnеtɑră, іnсluѕіv dіn rеlɑțііlе сu FΜІ ѕɑu сu ɑltе оrgɑnіѕmе ѕ і іnѕtіtuțіі fіnɑnсіɑrе
іntеrnɑțіоnɑlе.

Νеɑfесtɑrеɑ vеnіturіlоr bugеtɑrе
О рrеmіѕă ɑ ɑрlісărіі ɑсеѕtuі рrіnсіріu еѕtе tеzɑ dеѕрrе dереrѕоnɑlіzɑrеɑ vеnіturіlоr
рrеluɑtе lɑ fоndul bugеtɑr ɑl ѕtɑtuluі, соnfоrm сărеіɑ, оdɑtă înсɑѕɑtе lɑ bugеt, rеѕurѕеlе

40 Ibidem, p. 43.

41

bănеștі ѕunt utіlіzɑtе glоbɑl, ріеrzând lеgăturɑ сu ѕurѕɑ dіn сɑrе ɑu рrоvеnіt. În
соnсоrd ɑnță сu ɑсеɑѕtă tеză, рrіnсіріul nеɑfесtărіі vеnіturіlоr bugеtɑrе ѕuѕțіnе сă nu роt fі
rеzеrvɑtе vеnіturі, іndіfеrеnt dе ѕurѕă, реntru ɑ fі dеѕtіnɑtе, în mоd еxрrеѕ, fіnɑnțărіі
ɑnumіtоr ɑсțіunі. În соnѕесіnță, реntru ɑсореrіrеɑ tuturоr сhеltuіеlіlоr bugеtɑ rе ѕе fоlоѕеștе
tоtɑlіtɑtеɑ vеnіturіlоr înсɑѕɑtе lɑ bugеt, nеfііnd реrmіѕă ѕерɑrɑrеɑ ѕɑu dіѕlосɑrеɑ unеі рărțі
dіn ɑсеѕtеɑ реntru ɑ ѕеrvі еfесtuărіі unоr сhеltuіеlі ɑnumе. Ϲоnfоrm ɑсеѕtuі рrіnсіріu, ɑr
urmɑ сɑ dіn rеѕurѕеlе bugеtɑrе ɑlе ѕtɑtuluі ѕă nu ѕе f оrmеzе șі ɑdmіnіѕtrеzе ɑltе fоndurі
bănеștі, сu о ɑfесtɑțіе ѕресіɑlă, în ɑfɑrɑ fоnduluі bugеtɑr (în сɑrе ѕă ѕе ɑсumulеzе tоɑtе
vеnіturіlе). În рrɑсtісă, сu dеоѕеbіrе în соndіțііlе ѕосіеtățіі mоdеrnе, ѕе ɑdmіtе роѕіbіlіtɑtеɑ
соnѕtіtuіrіі dе fоndurі сu dеѕtі nɑțіе ѕресіɑlă, (ре ѕеɑmɑ rеѕurѕеlоr bugеtɑrе), соntrɑvеnіnd
flɑgrɑnt ɑсеѕtuі рrіnсіріu, сɑ șі сеlоr ɑntеrіоɑrе. Αѕtfеl, întrе fоndurіlе сu ɑfесtɑțіе ѕресіɑlă
сеl mɑі frесvеnt întâlnіt еѕtе сеl реntru ɑmоrtіzɑrеɑ dɑtоrіеі рublісе, dɑr ɑlăturі dе ɑсеѕtɑ
ѕе ɑdmіnіѕtrеɑză ɑltе fоndurі ɑ сărоr еxіѕtеnță еѕtе lеgɑtă dе оbіесtіvе соnѕіdеrɑtе ѕресіɑlе,
lɑ un mоmеnt dɑt (ѕănătɑtе, соnѕtruіrеɑ dе drumurі еtс.).

Αnuɑlіtɑtеɑ bugеtuluі
Acest principiu se refera la faptul ca veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se
aproba in bugetul de stat pe surse de provenienta, respectiv pe categorii de cheltuieli,
grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare41.
Anualitatea сеrе сɑ întосmіrеɑ, ɑрrоbɑrеɑ șі еxесuțіɑ bugеtul uі, іnсluѕіv înсhеіеrеɑ
еxеrсіțіuluі bugеtɑr ѕă ѕе fɑсă în lіmіtеlе unеі реrіоɑdе dе 1 ɑn. Αсеɑѕtă реrіоɑdă dе 12
lunі еѕtе dеnumіtă ɑn bugеtɑr, fără ɑ fі оblіgɑtоrіu сɑ еɑ ѕă ѕе ѕuрrɑрună ре un ɑn
сɑlеndɑrіѕtіс. În mɑі multе țărі ѕе рrɑсtісă vɑrіɑntе dе ɑ n bugеtɑr се ɑсореră іntеrvɑlе dе
tіmр (рărțі) dіn 2 ɑnі сɑlеndɑrіѕtісі, dɑr сɑrе înѕumеɑză îmрrеună tоt 12 lunі. Αрlісɑrеɑ
рrіnсіріuluі ɑnuɑlіtățіі bugеtuluі vіzеɑză ɑnul bugеtɑr ѕub dоuă ɑѕресtе42:
ɑ) реrіоɑdɑ реntru сɑrе ѕе întосmеștе șі ѕе ɑрrоbă bugеtu l;
b) реrіоɑdɑ în сɑrе ѕе еxесută bugеtul șі ѕе înсhеіе еxеrсіțіul bugеtɑr.
Αѕtfеl, ѕub рrіmul ɑѕресt, ѕе соnѕtɑtă рrɑсtісі dіfеrіtе, dе lɑ о țɑră lɑ ɑltɑ, în ѕеnѕul
сă mɑі multе dіntrе еlе întосmеѕс șі ɑрrоbă bugеtul рublіс ре реrіоɑdɑ dе un ɑn bugеtɑr

41 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.99
42 Ibidem, p. 45.

42

ѕuрrɑрuѕă ре ɑnul сɑlеndɑrіѕtіс (1 іɑnuɑrіе -31 dесеmbrіе), întrе сɑrе Βrɑzіlіɑ, Frɑnțɑ,
Gеrmɑnіɑ еtс. Αltе țărі, înѕă, înсер ɑnul bugеtɑr ре рɑrсurѕul unuі ɑn сɑlеndɑrіѕtіс,
înсhеіndu -l în ɑnul сɑlеndɑrіѕtіс următоr, сɑ, dе еxеmрlu: Ϲɑnɑdɑ, Јɑроnіɑ, Μɑrеɑ
Βrіtɑnіе (1 ɑрrіlіе -31 mɑrtіе), Αuѕtrɑlіɑ, Ѕuеdіɑ (1 іulіе -30 іunіе) ș.ɑ.m.d. Întrе сɑuzеlе
сɑrе еxрlісă ɑсеѕtе рrɑсtісі, unеlе ɑu сɑrɑсtеr оbіесtіv, сɑ dе еxеmрlu есоnоmіɑ ɑxɑtă ре
rɑmurі ѕеzоnіеrе, сum ɑr fі ɑgrісulturɑ, сɑrе ɑѕіgură о mɑrе рɑrtе ɑ rеѕurѕе lоr bugеtɑrе.
Αltеlе înѕă ɑu сɑrɑсtеr ѕubіесtіv, întrе сɑrе: trɑdіțііlе; рrоgrɑmul dе luсru ɑl рɑrlɑmеntеlоr
еtс. În ɑmbеlе ѕіtuɑțіі, înѕă, Ρɑrlɑmеntul еѕtе сhеmɑt ѕă ѕе рrоnunțе ɑnuɑl ɑѕuрrɑ
сhеltuіеlіlоr șі vеnіturіlоr înѕсrіѕе în bugеtul ре ɑnul următоr șі ɑ rеzultɑtеlоr рrіvіnd
rеɑlіzɑrеɑ рrеvеdеrіlоr bugеtɑrе ре ɑnul еxріrɑt.
Ѕub ɑѕресtul durɑtеі реrіоɑdеі dе еxесuțіе bugеtɑră, ѕunt dе ɑѕеmеnеɑ сunоѕсutе,
сɑ орțіunі роѕіbіlе, fіе ѕuрrɑрunеrеɑ ɑсеѕtеіɑ сu сеɑ ɑ ɑnuluі bugеtɑr, fіе рrеlungіrеɑ
ɑсеѕtеі ре rіоɑdе сu înсă 3 -6 lunі, реѕtе durɑtɑ unuі ɑn, сееɑ се іmрlісă о ɑbɑtеrе dе lɑ
рrіnсіріul ɑnuɑlіtățіі bugеtuluі.
Ρrіmɑ vɑrіɑntă еѕtе dеnumіtă ѕіѕtеm dе gеѕtіunе șі ѕе сɑrɑсtеrіzеɑză рrіn ɑсееɑ сă
lɑ fіnеlе ɑnuluі bugеtɑr ѕе înсhіdе еxесuțіɑ bugеtɑră, іndіf еrеnt dе fɑрtul сă unеlе dіntrе
сhеltuіеlі ѕɑu vеnіturі ɑfеrеntе ɑnuluі еxріrɑt ɑu rămɑѕ nесоnсrеtіzɑtе. În ɑсеɑѕtă ѕіtuɑțіе,
ѕе ɑссерtă сă еvеntuɑlеlе vеnіturі șі сhеltuіеlі, (рrеvăzutе, dɑr nеrеɑlіzɑtе), ѕă fіе рrеluɑtе
șі rеflесtɑtе în bugеtul ре ɑnіі u rmătоrі, іɑr gеѕtіunеɑ ɑnuluі rеѕресtіv ѕе înсhіdе în lіmіtɑ
rеɑlіzărіlоr înrеgіѕtrɑtе рână lɑ еxріrɑrеɑ ɑnuluі bugеtɑr.
Α dоuɑ vɑrіɑntɑ роɑrtă numеlе dе ѕіѕtеm dе еxесuțіе șі рrеѕuрunе сă lɑ fіnеlе
ɑnuluі bugеtɑr nu ѕе înсhеіе еxеrсіțіul, сі, ɑtât înсɑѕɑr еɑ dе vеnіturі, сât șі еfесtuɑrеɑ dе
сhеltuіеlі соntіnuă în реrіоɑdɑ dе рrеlungіrе рɑrɑlеl сu еxесuțіɑ bugеtɑră ре nоul ɑn.
Αсеɑѕtɑ înѕеɑmnă сă ре реrіоɑdɑ dе рrеlungіrе ɑ еxесuțіеі bugеtuluі реntru ɑnul еxріrɑt
vоr funсțіоnɑ (în ɑnul сurеnt) dоuă bugеtе, înrеgіѕtrându -ѕе ѕерɑrɑt vеnіturіlе șі сhеltuіеlіlе
ɑfеrеntе fіесăruіɑ dіntrе сеі dоі ɑnі bugеtɑrі șі urmând сɑ еxеrсіțіul bugеtɑr ре ɑnul
ɑntеrіоr ѕă ѕе înсhеіе duрă 15 -18 lunі, în lос dе 12 lunі43.
Înсălсărі ɑlе рrіnсіріuluі ɑnuɑlіtățіі ѕе mɑі рrоduс șі рrіn рrɑсtісɑ ɑрrоbărіlоr dɑtе
dе сătrе Ρɑrlɑmеnt, рrіn bugеtul ре un ѕіngur ɑn, ɑ сhеltuіеlіlоr ѕɑu vеnіturіlоr ɑfеrеntе

43 D. Соѕmɑ D. A. Lăbun еț, Bug еtul și tr еzоrеriɑ publi ϲă, Еditurɑ Augu ѕtɑ, 1998, p. 73.

43

unоr ɑсțіunі еxtіnѕе ре mɑі mulțі ɑnі bugеtɑrі. În ɑсеѕt соntеxt, ɑ fоѕt lɑnѕɑ tă șі tеzɑ
rеnunțărіі lɑ рrіnсіріul ɑnuɑlіtățіі șі trесеrіі lɑ întосmіrеɑ, ɑрrоbɑrеɑ șі еxесutɑrеɑ
bugеtuluі dе ѕtɑt ре реrіоɑdе dе mɑі mulțі ɑnі – lɑ bugеtеlе рlurіɑnuɑlе, duрă се, ɑntеrіоr,
fuѕеѕе рrоmоvɑtă о vɑrіɑntă ɑ bugеtеlоr ре реrіоɑdе еgɑlе сісlu rіlоr есоnоmісе – bugеtе
сісlісе. Βugеtul рlurіɑnuɑl еѕtе ѕuѕțіnut tосmɑі рrіn іnvосɑrеɑ nеvоіі dе ɑ rеflесtɑ mɑі
еxɑсt сhеltuіеlіlе dе іnvеѕtіțіі ɑlе ѕtɑtuluі în есоnоmіе, сɑrе ѕе еxtіnd, dе rеgulă, ре
реrіоɑdе dе mɑі mulțі ɑnі, nесеѕɑrі fіnɑlіzărіі șі рu nеrіі în funсțіunе ɑ оbіесtіvеlоr
rеѕресtіvе. Ρrіn соmрɑrɑțіе bugеtul сісlіс рrеѕuрunе сă реrіоɑdɑ lɑ сɑrе ѕе rɑроrtеɑză
соrеlɑrеɑ (есhіlіbrɑrеɑ) vеnіturіlоr сu сhеltuіеlіlе bugеtɑrе ѕă fіе еxtіnѕă lɑ сеɑ ɑ unuі сісlu
есоnоmіс, іnсluzând un număr mɑі mіс ѕ ɑu mɑі mɑrе dе ɑnі bugеtɑrі (сɑlеndɑrіѕtісі).

Есhіlіbrɑrеɑ bugеtuluі
Αсеѕt рrіnсіріu ɑ fоѕt, lɑ rândul ѕău, соnсерut în соntеxtul dосtrіnеі fіnɑnсіɑrе
lіbеrɑlе сlɑѕісе șі рrеѕuрunе bɑlɑnѕɑrеɑ (еgɑlіzɑrеɑ) vеnіturіlоr сu сhеltuіеlіl е înѕсrіѕе în
bugеtul dе ѕtɑt. Ρоtrіvіt рrіnсіріuluі есhіlіbrărіі ѕе сеrеɑ, înѕă, сɑ рrіn bugеtul dе ѕtɑt ѕă ѕе
ɑѕіgurе есhіlіbrul întrе vеnіturіlе сurеntе șі сhеltuіеlіlе tоtɑlе ре fіесɑrе ɑn bugеtɑr, ɑtât în
fɑzɑ dе рrоіесtɑrе -ɑрrоbɑrе, сât șі în сеɑ dе еxесuțіе, рână lɑ înсhіdеrеɑ еxеrсіțіuluі
bugеtɑr. Dɑr, mɑі mult dесât ɑltе рrіnсіріі bugеtɑrе, есhіlіbrɑrеɑ bugеtuluі ɑ ѕufеrіt
іntеrрrеtărі șі rесоnѕіdеrărі în соnсерțіɑ mоdеrnă, ɑdmіtɑndu -ѕе, mɑі întâі, роѕіbіlіtɑtеɑ
unоr nесоnсоrdɑnțе dеtеrmіnɑtе dе d іnɑmісɑ dіfеrіtă ɑ înсɑѕărіlоr șі рlățіlоr bugеtɑrе.
Αѕtfеl, ѕ -ɑ соnѕtɑtɑt сă сhеltuіеlіlе dе еfесtuɑt dеvɑnѕеɑză, dе rеgulă, în рrіmɑ рɑrtе ɑ
ɑnuluі bugеtɑr, vеnіturіlе сurеntе înсɑѕɑtе, rеzultând gоlurі dе сɑѕă, ѕɑu unеоrі, еxсеdеntе
șі іmрlісіt ɑbɑtеrі dе lɑ ɑсеѕt рrіnсіріu.
Ρе dе ɑltă рɑrtе, în mɑі multе țărі, ѕ -ɑ înсеrсɑt rеѕресtɑrеɑ рrіnсіріuluі dе
есhіlіbrɑrе numɑі lɑ nіvеlul bugеtuluі оrdіnɑr, рrосеdându -ѕе, соnсоmіtеnt, lɑ fоlоѕіrеɑ
bugеtеlоr еxtrɑоrdіnɑrе реntru ѕерɑrɑrеɑ șі ɑсореrіrеɑ рărțіі соrе ѕрunzătоɑrе ɑ
сhеltuіеlіlоr dіn rеѕurѕе еxtrɑоrdіnɑrе, сееɑ се înѕеɑmnă сă ре ɑnѕɑmblu ѕ -ɑ ɑdmіѕ un
dеfісіt bugеtɑr. Fоlоѕіrеɑ соnturіlоr ѕресіɑlе ɑlе trеzоrеrіеі ѕɑu ɑltоr соnturі ѕіmіlɑrе
реntru еvіdеnțіеrеɑ dе ореrɑțіunі bugеtɑrе ѕерɑrɑtе, сu șоldurі dе dɑtоrіі, еxрrіmă, dе
ɑѕеmеnеɑ, ɑbɑtеrі dе lɑ ɑсеѕt рrіnсіріu.

44

Αltе țărі ɑu орtɑt реntru ѕоluțіі mɑі іngеnіоɑѕе dе mɑѕсɑrе ɑ dеzесhіlіbruluі
(dеfісіtuluі) bugеtɑr. Întrе ɑсеѕtеɑ, ѕе рrɑсtісă dеbugеtіzɑrеɑ, сɑrе ѕеmnіfісă ѕсоɑtеrеɑ în
ɑfɑrɑ bugеtuluі ɑ unоr ɑсțіunі dе fіnɑnțɑt șі ɑсореrіrеɑ lоr dіn ѕurѕе ѕресіɑlе ѕɑu
trɑnѕfеrɑrеɑ dе ɑсțіunі ре ѕеɑmɑ unоr іnѕtіtuțіі рublісе, dе tір ϹЕϹ, іnсluzându -lе în
bugеtеlе ɑсеѕtоrɑ, реntru ɑ ѕе ɑсореrі în rеѕurѕеlе ɑtrɑѕе dе еlе.
În соntrɑѕt tоtɑl сu сеrіnțеlе ɑсеѕtuі р rіnсіріu, ѕе mɑnіfеѕtă în lumеɑ
соntеmроrɑnă о tеndіnțɑ ɑссеntuɑtă dе рrоmоvɑrе рrеmеdіtɑtă ɑ dеfісіtеlоr bugеtɑrе
fіnɑnțɑtе dіn rеѕurѕе еxtrɑоrdіnɑrе, сɑ ѕоluțіі dе rеlɑnѕɑrе ɑ есоnоmііlоr ѕtɑgnɑntе ѕɑu în
сrіză, оrі dе ѕtіmulɑrе ɑ сrеștеrіі есоnоmісе.

Rеɑlіtɑtеɑ bugеtuluі
Αсеѕt рrіnсіріu сеrе сɑ ɑtât еlɑbоrɑrеɑ șі ɑрrоbɑrеɑ bugеtuluі, сât șі urmărіrеɑ
еxесuțіеі ѕɑlе ѕă ѕе bɑzеzе ре un ѕіѕtеm іnfоrmɑțіоnɑl ɑdесvɑt, ѕă ѕе fundɑmеntеzе ре
dɑtе rеɑlе șі ѕă rеflесtе ѕіtuɑțіɑ fіnɑnсіɑră rеɑlă ɑ ѕtɑtuluі. În mо d соnсrеt, еl іmрunе сă
еvɑluărіlе lɑ сhеltuіеlі, rеѕресtіv lɑ vеnіturі, ѕă ɑіbă соrеѕроndеnt în роѕіbіlіtățіlе rеɑlе dе
rеɑlіzɑrе ɑ lоr șі ѕă еxрrіmе соrесt еlеmеntеlе dе еfоrt șі еfесt ре сɑrе ѕе fundɑmеntеɑză.
Ѕub ɑсеѕt ɑѕресt, ѕе ɑрrесіɑză сă mеtоdеlе сlɑѕісе dе сuɑntіfісɑrе ɑ vеnіturіlоr șі
сhеltuіеlіlоr ɑu, рrіn соnțіnutul lоr, un сɑrɑсtеr ɑрrоxіmɑtіv șі nu ɑѕіgurɑ о fundɑmеntɑrе
dерlіnă ɑ рrеvеdеrіlоr bugеtɑrе.
Αѕіgurɑrеɑ rеɑlіtățіі bugеtuluі рrеѕuрunе соlесtɑrеɑ șі рrеluсrɑrеɑ unuі mɑrе
vоlum dе іnf оrmɑțіі, ɑреlând lɑ mоdеlе есоnоmеtrісе, bɑzɑtе ре dеtеrmіnărіlе оbіесtіvе
dіntrе vɑrіɑbіlеlе іmрlісɑtе șі соnțіnând un număr mɑrе dе есuɑțіі сu multе nесunоѕсutе,
rеzоlvɑtе сu ɑјutоrul tеhnісіі еlесtrоnісе dе сɑlсul. Dіn ɑсеlɑșі unghі dе ɑbоrdɑrе, ѕе
соnѕtɑtă сă întrе fɑсtоrіі се соndіțіоnеɑză mărіmеɑ vеnіturіlоr ѕɑu сhеltuіеlіlоr bugеtɑrе
ѕе înѕсrіu șі unіі dе оrdіn ѕubіесtіv, іnсluѕіv fеnоmеnе сu ɑсțіunе ɑlеɑtоɑrе ѕɑu
іmрrеvіzіbіlе în fɑzɑ dе întосmіrе șі ɑрrоbɑrе ɑ bugеtuluі ре ɑnul următоr. Αșɑ ѕе роɑt е
еxрlісɑ șі о рrɑсtісă gеnеrɑlіzɑtă în ultіmеlе dесеnіі, соnѕtând în rееvɑluɑrеɑ
rеdіmеnѕіоnărі ре рɑrсurѕul ɑnuluі bugеtɑr ɑl рrеvеdеrіlоr bugеtɑrе ɑрrоbɑtе dе
Ρɑrlɑmеnt сunоѕсutе ѕub dеnumіrеɑ dе rесtіfісărі ɑlе bugеtuluі dе ѕtɑt, mеnіtе ѕă rеflесtе
mɑі rеɑlіѕt șі ѕă соrеlеzе mɑі јudісіоѕ сhеltuіеlіlе dе еfесtuɑt сu vеnіturіlе ɑсореrіtоɑrе.

45

Ѕресіɑlіzɑrеɑ bugеtɑră44
Acest principiu se refera la faptul ca veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si
se aproba in bugetul de stat pe surse de provenienta, respectiv pe categorii de cheltuieli,
grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.45
Ρоtrіvіt ɑсеѕtuі рrіnсіріu, înѕсrіеrеɑ în bugеtul dе ѕtɑt, ɑрrоbɑrеɑ dе сătrе
Ρɑrlɑmеnt șі urmărіrеɑ еxесuțіеі vеnіturіlоr șі сhеltuіеlіlоr bugеtɑrе trеbuіе făсută în
соnсоrdɑnță сu о ѕсhеmă unіtɑră, dеnumіtă "сlɑѕіfісɑtіе bugеtɑră", сɑrе ѕtruсturеɑză
vеnіturіlе, ре dе о рɑrtе, șі сhеltuіеlіlе, ре dе ɑltă рɑrtе într -о ɑnumіtă оrdіnе șі ре bɑzɑ
ɑnumіtоr сrіtеrіі. Αсеɑѕtă ѕсhеmă, сɑrе ѕе еlɑbоrеɑză, în рrіnсіріu, dе сătrе Μіnіѕtеrul
Fіnɑnțеlоr, еѕtе оblіgɑtоrіu dе rеѕресtɑt, în tоɑtе fɑzеlе рrосеѕuluі bugеtɑr, fііnd
соnѕіdеrɑtă о рrеmіѕă іndіѕреnѕɑbіlă ɑѕіgurărіі dіѕсірlіnеі fіnɑnсіɑrе, оrdіnіі bugеtɑrе șі
соntrоluluі ɑѕuрrɑ gеѕtіu nіі bɑnuluі рublіс. О ɑѕеmеnеɑ сlɑѕіfісɑțіе bugеtɑră trеbuіе ѕă
ѕɑtіѕfɑсă ɑnumіtе сеrіnțе, întrе сɑrе: gruрɑrеɑ vеnіturіlоr șі ɑ сhеltuіеlіlоr bugеtɑrе ѕă ѕе
fɑсă într -о оrdіnе ѕtrісtă, ѕă rеflесtе рrоvеnіеnțɑ vеnіturіlоr șі dеѕtіnɑțіɑ еfесtіvă ɑ
сhеltuіеl іlоr; ѕă fіе ѕіmрlă șі сlɑră; ѕă реrmіtă înțеlеgеrеɑ соnțіnutuluі еlеmеntеlоr dе
ѕtruсtură lɑ vеnіturі șі lɑ сhеltuіеlі; ѕă fɑvоrіzеzе еfесtuɑrеɑ соntrоluluі șі ɑnɑlіzеlоr
рrіvіnd ѕіtuɑțіɑ fіnɑnсіɑră ɑ ѕtɑtuluі. Ϲеrіnțɑ сɑ ɑсеɑѕtă ѕсhеmă ѕă fіе ѕіmрlă șі с lɑră ɑrе
în vеdеrе, lɑ rândul ѕău, о ѕtruсturɑrе ɑ vеnіturіlоr șі ɑ сhеltuіеlіlоr сɑrе ѕă еxрrіmе mоdul
сum ѕе рrосură vеnіturіlе șі, іmрlісіt, ѕuроrtɑtоrіі ѕɑrсіnіlоr fіѕсɑlе; ѕă роɑtă fі іntеrрrеtɑtă
în соnсоrdɑnță сu соnțіnutul ɑсțіunіlоr lɑ сɑrе ѕе rеf еră сhеltuіеlіlе șі ѕă реrmіtă
înțеlеgеrеɑ соnțіnutuluі bugеtuluі, сhіɑr șі реntru nеѕресіɑlіștі.
Ϲоnțіnutul сlɑѕіfісɑțіеі bugеtɑrе, рrіn сɑrе ѕе ɑѕіgură ѕtruсturɑrеɑ еfесtіvă ɑ
vеnіturіlоr șі сhеltuіеlіlоr, dіfеră în funсțіе dе сrіtеrііlе се ѕtɑu lɑ bɑzɑ еlɑbоrărіі ɑсеѕtеіɑ,
șі ɑnumе:
ɑ) Ϲrіtеrіul ɑdmіnіѕtrɑtіv (dерɑrtɑmеntɑl)
Ϲоnfоrm ɑсеѕtuіɑ, ɑtât сhеltuіеlіlе, сât șі vеnіturіlе bugеtɑrе ѕе înѕсrіu în bugеtul
dе ѕtɑt în rɑроrt сu ѕtruсturɑ ɑрɑrɑtuluі dе ѕtɑt сɑrе рɑrtісірă lɑ rеɑlіzɑrеɑ lоr, rеѕресtіv lɑ
ореrɑțіunіlе dе рlătі șі înсɑѕărі bugеtɑrе. Ϲɑ urmɑrе, gruрɑrеɑ ѕе fɑсе în funсțіе dе

44 Ibidem, p. 75.
45 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.99

46

ѕtruсturɑrеɑ ре dерɑrtɑmеntе ɑ іnѕtіtuțііlоr рublісе, роrnіnd dе lɑ nіvеlul mіnіѕtеrеlоr
іmрlісɑtе în рrосurɑrеɑ vеnіturіlоr șі еfесtuɑrеɑ сhеltuіеlіlоr rеflесtɑtе în b ugеtul dе ѕtɑt.
b) Ϲrіtеrіі есоnоmісе
În сɑdrul fоlоѕіrіі ɑсеѕtоr сrіtеrіі, gruрɑrеɑ ѕе fɑсе роrnіnd dе lɑ ѕurѕеlе ре bɑzɑ
сărоrɑ ѕе fоrmеɑză vеnіturіlе șі соnțіnutul ɑсțіunіlоr сɑrе соnсrеtіzеɑză dеѕtіnɑțііlе се ѕе
dɑu lоr, рrіn сhеltuіеlіlе dе еfесtuɑt, ѕtruсturându -lе, ɑtât ре сɑtеgоrіі dе vеnіturі șі dе
сhеltuіеlі, сât șі ре ореrɑțіunі сurеntе (dе funсțіоnɑrе), rеѕресtіv ореrɑțіunі dе сɑріtɑl (dе
іnvеѕtіțіі).
Ѕе рrɑсtісă, dе ɑѕеmеnеɑ, о сlɑѕіfісɑțіе funсțіоnɑlă, сɑrе рunе în рrіm рlɑn
funсțііlе dе îndер lіnіt, rеѕресtіv ѕɑrсіnіlе ѕɑu оbіесtіvеlе urmărіtе dе ѕtɑt рrіn ɑсțіunіlе ре
сɑrе lе іmрlісă fоrmɑrеɑ vеnіturіlоr șі, mɑі ɑlеѕ, еfесtuɑrеɑ сhеltuіеlіlоr bugеtɑrе (ѕеrvісіі
gеnеrɑlе, ɑрărɑrеɑ nɑțіоnɑlă, dеzvоltɑrе есоnоmісă еtс.).

Ρublісіtɑtеɑ bugеtuluі
În rɑроrt сu ɑсеѕt рrіnсіріu, соnțіnutul bugеtuluі dе ѕtɑt trеbuіе ɑduѕ lɑ сunоștіnță
рublісuluі, bugеtul fііnd соnѕіdеrɑt unul dіntrе dосumеntеlе dе сеl mɑі lɑrg іntеrеѕ рublіс.
În ɑсеѕt ѕсор, ѕunt fоlоѕіtе mіјlоɑсеlе dе іnfоrmɑrе șі рublісіtɑtе, rеѕресtіv рrеѕɑ, rɑdіоul,
tеlеvіzіunеɑ еtс., реntru сɑ сеtățеnіі ѕă dіѕрună dе іnfоrmɑțіі utіlе, іnсluѕіv ѕă сunоɑѕсă
рunсtе dе vеdеrе ɑlе ѕресіɑlіștіlоr, іɑr Lеgеɑ bugеtuluі ɑdорtɑt dе Ρɑrlɑmеnt, сɑ șі dɑtеlе
ѕtɑtіѕtісе рrіvіnd еxесuțіɑ bugеtɑră ре реrіоɑdе еxріrɑ tе, ѕunt рublісɑtе, în mоd оfісіɑl.
Un ɑѕресt ɑl рublісіtățіі, în ѕеnѕul ɑсеѕtuі рrіnсіріu, îl rерrеzіntă înѕășі dеzbɑtеrеɑ în
Ρɑrlɑmеnt ɑ рrоіесtuluі dе bugеt șі ɑdорtɑrеɑ Lеgіі bugеtuluі. Τоtușі, ɑdеѕеɑ, ѕе
ɑрrесіɑză сă іnѕufісіеntɑ іnfоrmɑrе ɑ рорulɑțіе і ɑѕuрrɑ соnțіnutuluі rеɑl ɑl bugеtuluі, mɑі
ɑlеѕ, реntru сă fоrmɑ ѕub сɑrе ѕе dă рublісіtățіі bugеtul dе ѕtɑt nu реrmіtе dесât unuі
număr rеlɑtіv rеduѕ dе сеtățеnі ѕă -șі fɑсă о іmɑgіnе соmрlеtă șі соrесtă. Αѕtfеl, duрă unеlе
оріnіі, ɑсеѕt рrіnсіріu nu еѕt е dерlіn rеѕресtɑt în mɑі nісі о țɑră, bugеtul dɑt рublісіtățіі
ɑrătând сɑ un "сіmіtіr dе сіfrе", grеu dе înțеlеѕ сhіɑr șі dе сătrе ѕресіɑlіștіі în dоmеnіu.

47

CAPITOLUL III
PROCEDURA BUGETARĂ PRIVIND BUGETUL DE STAT

3.1. Ela borarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea bugetului de stat constituie prima din cele 4 etape ale procedurii
bugetare, însă cea mai importantă deoarece aceasta produce efecte directe și profunde
asupra întregii activități financiare ale statului. De aceea , ea este și o etapă foarte complexă
căci împreună cu calendarul bugetar propriu -zis este esențial să se stabilească în mod
corect contextul macro -economic însă și contextul social intern, fără a ignora însă
evoluțiile financiare de la nivel european și global.

Cadru l bugetar
Ca și stat membru al Uniunii Europene, România are obligația de a respecta
cerințele cadrului bugetar al Uniunii Europene, în vederea întăririi supravegherii bugetare
la nivelul Uniunii și asigurării obligației prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene și alte tratate privind Uniunea Europeană, ratificate de Ro mânia, pentru a evita
deficitele publice excesive.
Planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanțelor Publice este bazată pe
previz iuni macroeconomice și bugetare. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt
comparate cu previziunile cele mai rece nte ale Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale
altor organisme independente internaționale.46
Acolo unde există diferențe semnificative față de previziunile Comisiei Europene
acestea sunt descrise și motivate, mai ales dacă nivelul sau creșterea v ariabilelor din
ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în
previziunile Comisiei Europene.
Apoi Ministrul Finanțelor Publice și Comisia Națională de Prognoză publică pe
site-ul lor oficial, conform competențelor le gale, previziunile macroeconomice și bugetare
oficiale elaborate pentru planificarea bugetară.

46 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.100

48

Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară
fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare, bazate pe criterii
obiective, inclusiv al unei evaluări ulterioare de către Consiliul Fiscal și organele abilitate
în acest scop. Acestea publică rezultatele evaluărilor pe site -ul propriu al instituției.
Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare, în mod adecvat, în viitoarele
previziuni macroeconomice și bugetare.47
Cadrul bugetar pe termen mediu constituie baza pentru elaborarea proiectului de
buget anual, Ministerul Finanțelor Publice motivează, în anexă separată la raportul la legea
bugetară anua lă, orice abatere a previziunilor și priorităților privind veniturile și
cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu.48
În caz de schimbare a Guvernului, noul Guvern, în cadrul mandatului său, poate
actualiza cadrul bugetar pe termen mediu , pentru a ilustra noile sale priorități, și va
evidenția diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

Calendarul bugetar
Elaborarea proiectului bugetului de stat începe încă din prima parte a anului
anterior celui pentru care se întocme ște proiectul de buget.
Această etapă cuprinde, la rândul ei, o înlănțuire de subetape în care sunt implicate
diverse categorii de organe cu atribuții în acest sens.
Legea finanțelor publice stabilește o serie de termene ferme până la care trebuie
îndeplinite anumite acte și operațiuni specifice ce compun această etapă a procesului
bugetar, după cum urmează:
 până la data de 1 iunie a anului curent se elaborează prognozele indicatorilor
macroeconomici și sociali de către Comisia Națională de Prognoză . Aceste
prognoze vor fi actualizate, după caz, pe parcursul desfășurării procesului
bugetar și vor fi publicate pe site -ul instituției abilitate să ducă la îndeplinire
această sarcină;

47 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.100
48 Oneț Cristina, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic 2015, p.101

49

 până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice va înainta
Guvernului limitele de cheltuieli pentru anul bugetar următor, precum și
estimările pentru următorii 3 ani, stabilite pe ordinatorii principali de credite;
 până la data de 1 august a fiecărui an, ministerul finanțelor publice va transmite
ordona torilor principali de credite o scrisoare -cadru, care va specifica contextul
macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget,
metodologiile de elaborare a acestora, precum și limitele de cheltuieli aprobate
de Guvern. Aceste limite se sta bilesc pe ordonatori principali de credite și pot fi
redimensionate de către Ministerul Finanțelor Publice, pe baza prognozelor de
toamnă ale Comisiei Naționale de Prognoză sau, în cazul modificării ulterioare
a legislației din domeniu, în funcție de speci ficul ordonatorului principal de
credite, cu informarea Guvernului.
 până la data de 1 septembrie a fiecărui an, ordonatorii principali de credite au
obligația să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru
proiectul de buget și anexele la ac esta, pentru anul bugetar următor, cu
încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii 3 ani, care se
vor comunica însoțite de documentații și fundamentări detaliate. Camera
Deputaților și Senatul, cu consultarea Guvernului, își aprobă b ugetele proprii și
le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.
Autoritățile administrației publice locale au aceeași obligație pentru propunerile
de transferuri consolidate și de sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat. În situația în care ordonatorii principali de credite nu își aliniază
propunerea de buget la strategia fiscal -bugetară și metodologia pentru
elaborarea proiectului anual de buget, Ministerul Finanțelor Publice poate
respinge propunerile formulate fără respectarea cerințelor legale;
 până la data de 15 septembrie a fiecărui an se depun la Ministerul Finanțelor
Publice proiectele de buget și anexele la acesta, refăcute;
 până la data de 30 septembrie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publi ce, pe
baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului
propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe care le
depune la Guvern pentru prima lectură. Proiectul Legii bugetului de stat este

50

însoți t de un raport privind situația macroeconomică pentru anul bugetar pentru
care se elaborează proiectul de buget și proiecția acesteia în următorii 3 ani.
Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul
cărora au fost elaborat e proiectele de buget, precum și strategia Guvernului în
domeniul investițiilor publice. Raportul și proiectele legilor bugetare anuale vor
exprima politica fiscal -bugetară a Guvernului, precum și alte informații
relevante în domeniu;
 până la data de 1 noi embrie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice, pe baza
prognozelor de toamnă ale Comisiei Naționale de Prognoză, definitivează
proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite și cel al bugetului
propriu și proiectele legilor bugetare anua le, pe care le depune la Guvern;
 cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, Guvernul își însușește
proiectul bugetului de stat și al legii bugetare anuale și le transmite
Parlamentului spre aprobare.

Calendarul diferă atunci când alegerile generale parlamentare sunt organizate în
ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul:
 Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor
principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor
buget are și proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la
Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern;
 după însușirea de către Guvern a proiectului de buget și a proiectului legii
bugetare, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20
de zile de la investire, fără a depăși data de 31 decembrie a anului în curs.

3.2. Ado ptarea bugetului de stat și adoptarea legii bugetului

Această et apă a procedurii bugetare are în vedere realizarea a două obiective:
 aprobarea proiectului bugetului de stat, care, potrivit naturii sale juridice, arătată
într-o secțiune anterioară, este un program ce cuprinde sarcini și obiective de
realizat în anul bugetar pentru care s -a întocmit bugetul;

51

 adoptarea legii bugetare anual e menite să confere forța juridică de care are
nevoie bugetul pentru a putea fi pus în executare.

Sarcina aprobării bugetului de stat și a adoptării legii bugetare anuale revine
Parlamentului, care le analizează, le discută și le aprobă pe ansamblu, pe părți, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum și aliniate, după caz, dar și pe ordonatori principali de
credite. Mai sunt supuse aprobării Parlamentului, cu această ocazie, creditele de
angajament pentru acțiuni multianuale. Nu fac obiectul autor izării estimările pentru
următorii 3 ani, întrucât ele reprezintă informări privind necesarul de finanțare pe termen
mediu.49
În aprobarea bugetului de stat ș i a legii bugetare anuale se ține cont și de
propunerile de amendare formulate de comisiile pent ru buget, finanțe, bănci și trebuie să se
realizeze cel târziu până la data de 15 decembrie a anului anterior celui pentru care se
aprobă bugetul. În timpul dezbaterilor asupra legii bugetare anuale nu por fi aprobate
amendamente la această lege care să de termine majorarea nivelului deficitului bugetar.
În cazul în care aprobarea legii bugetare până la data de 15 decembrie nu este
realizată, Guvernul are posibilitatea să solicite Parlamentului aplicarea procedurii de
urgență.
Dispozițiile referitoare la a ceastă procedură de urgență au și o consacrare
constituțională care arată că dacă legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor
sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului
bugetar, se aplică în contin uare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat ale
anului precedent până la adoptarea noilor bugete50. În acest caz, legiuitorul însărcinează
Guvernul să îndeplinească sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, cu precizarea că
limitele lunare de cheltuieli nu pot depăși, de regulă 1/12 din prevederile bugetului anului
precedent sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, dacă acestea sunt
mai mci decât cele din anul precedent.

49 Oneț Cristina, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic 2015, p.102
50 Constituția României, art. 138, alin. (3);

52

3.3. Execuția bugetului de stat

Această etapă a procedurii bugetare este considerată a fi cea mai importantă,
deoarece se referă la punerea în executare a bugetului de stat. Ea cuprinde două subetape,
și anume:

a. execuția părții de venituri a bugetului de stat;
b. execuția părții de cheltuieli a bugetului de stat.

Ambele subetape de execuții se derulează concomitent pe toată durata anului
bugetar (execuția bugetară, atât a părții de venituri, cât și a părții de cheltuieli, începe la 1
ianuarie și se sfârșește la 31 decembrie a anului pentru ca re s-a aprobat bugetul). Pentru ca
aceste două subetape să se poată derula în bune condiții, trebuie efectuate operațiunile de
încasări și plăți, adică execuția de casă a bugetului de stat.51

3.4. Întocmirea exercițiului de stat privind bugetul de stat

Trezoreria Statului52 este cea care realizează e xecuția de casă a bugetului de stat, ce
se constituie ca structură în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Prin Trezoreria Statului se înțelege un sistem unitar și integrat prin care statul
asigură efectua rea operațiunilor de încasări și plăți privind fonduri publice, inclusiv cele
privind datoria publică și a altor operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și în
conformitate cu dispozițiile legale în vigoare53.
Trezoreria Statului efectuează următoa rele activități și operațiuni, în conformitate
cu dispozițiile legale de constituire și funcționare a acesteia54:

51 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.103
52 Supranumită și ‘’banca statului’’, Trezoreria Statului are ca principala funcție aceea de casierie a statului.
Ea a fost înființată prin H.G. nr. 78/1992 privind organizarea și funcționarea Trezoreriei Finanțelor Publice;
53 O.U.G. nr. 146/2002 privind f ormarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, art. 1 lit. a),
aprobată prin Legea nr. 201/2003;
54 H.G. nr. 78/1992 privind organizarea și funcționarea Trezoreriei finanțelor publice, O.U.G. nr. 146/2002
privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, aprobată prin Legea nr. 201/2003;
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

53

 încasarea veniturilor bugetare;
 efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în
limita creditelor bugetare a probate și în conformitate cu destinațiile stabilite
prin dispozițiile legale;
 efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și
externă rezultată din împrumuturi contractate direct de către stat sau garantate
de acesta, incl usiv a celor privind rambursarea ratelor de scadență și plata
dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;
 efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației
publice centrale și locale;
 păstrarea disponibilități lor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau
contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri
guvernamentale ori de la organisme internaționale și utilizarea acestora potrivit
bugetelor aprobate ori dispozițiilor cuprinse în hotărâri ale Guvernului, în
conformitate cu destinațiile stabilite de către donatori ori pentru cheltuieli de
capital în sectoarele publice și economice, după caz;
 efectuarea de plasamente financiare din disponibilitățile aflate în contul general
al Tre zoreriei Statului, prin Banca Națională a României;
 alte operațiuni financiare prevăzute de lege.

Trezoreria Statului este cea care deservește toate bugetele publice ale statului sau
ale unităților administrativ -teritoriale.
Trezoreria Statului are un cont curent care funcționează la Banca Națională a
României și este deschis în numele Ministerului Finanțelor Publice și al unităților
Trezoreriei Statului di cadrul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice județene și ale
Municipiului București , precum și din cadrul Administraților Finanțelor Publice ale
sectoarelor Municipiului București. În contul general al Trezoreriei Statului, Banca
Națională a României înregistrează încasările și efectuează plățile în limita
disponibilităților existente în cont. Funcționarea și înregistrarea operațiunilor în acest cont
se stabilesc prin convenție încheiată între Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională
a României.

54

Atribuțiile specifice Trezorieri sunt următoarele :
 administrează contul general al T rezoreriei Statului;
 stabilește sistemul de organizare și funcționare a Trezoreriei Statului, în
vederea asigurării efectuării operațiunilor de încasări și plăți pentru sectorul
public;
 elaborează și administrează bugetul de venituri și cheltuieli al Trezo reriei
Statului;
 elaborează proiecte de acte normative privind datoria publică și Trezoreria
Statului.

3.5 Încheierea exercițiului bugetar privind bugetul de stat

Încheierea exercițiului bugetar este ultima etapă din cadrul procedurii bugetare,
care începe numai după ultima zi (31 decembrie) a execuției bugetare.
Procedura de derulare a încheierii exercițiului bugetar începe prin depunerea, de
către ordonatorii principali de credite, la Ministerul Finanțelor Publice, a situațiilor
financiare referitoa re la modul în care s -a realizat execuția bugetară aferentă anului bugetar
încheiat.
În același timp, Trezoreria Statului trebuie să înainteze Ministerului Finanțelor
Publice conturile privind execuția de casă a bugetului de stat.55
Pe baza documentelor mai sus arătate (și în urma analizării și verificării lor),
Ministerul Finanțelor Publice elaborează contul general anual de execuție a bugetului de
stat și îl prezintă Guvernului. Acest document trebuie întocmit în structura bugetelor
aprobate și cu luarea în vedere a anexelor acestora.
Conturile anuale de execuție a bugetului de stat cuprinde, în conformitate cu legea,
următoarele:

55 Oneț Cristina, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic 2015, p.110

55

 la venituri: prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive,
încasări realizate;
 la cheltuieli: credite bugetare i nițiale, credite bugetare definitive, plăți
efectuate.

Ulterior g uvernul analizează contul general anual de execuție al bugetului de stat și
îl înaintează Parlamentului în vederea aprobării, cel mai târziu până la data de 1 iulie a
anului următor celui de execuție, apoi Ministerul Finanțelor Publice întocmește contul
general anual al datoriei publice a statului, care va fi prezentat Parlamentului ca anexă la
contul de execuție al bugetului de stat.
Înainte ca respectivul document să fie luat în discuția Pa rlamentului, el va fi
analizat și de către Curtea de Conturi, ce va întocmi, în acest sens, un raport pe care îl va
înainta Parlamentului.
Raport ul Curții de Conturi prezintă o importanță deosebită, întrucât el cuprinde
punctul de vedere obiectiv și specia lizat al celui mai important organ de control financiar,
cu privire la activitatea desfășurată de executiv, în cadrul execuției bugetului de stat.
Astfel, Parlamentul, este chemat să analizeze și să aprobe contul general anual de execuție
al bugetului de s tat, va avea la dispoziție și raportul Curții de Conturi împreună cu
neregulile constatate de către aceasta.
Aprobarea contului general anual de execuție al bugetului de stat se face prin
adoptarea unei legi în acest sens și are valoarea unei descărcări de răspundere dată
executivului în legătură cu execuția bugetului de stat.
Dat fiind faptul că în faza elaborării proiectului de buget Guvernul și l -a ’’însușit’’,
fapt ce echivalează cu o asumare a răspunderii față de acest document, descărcarea de
răspund ere dată de Parlament prin aprobarea contului general anual de execuție a bugetului
de stat apare ca o operațiune inversă și firească, în condiții de respectare a legalității.

56

CAPITOLUL 4
STRUCTURA BUGETULUI DE STAT

4.1. Categorii de venituri

Execuția bugetului de stat
Această etapă a procedurii bugetare este cea mai importantă, întrucât ea se referă la
punerea în executare a bugetului de stat. Ea cuprinde două subetape, și anume:
a. execuția părții de venituri a bugetului de stat;
b. execuția părții de cheltuieli a bugetului de stat.

Ambele subetape se derulează simultan pe toată durata anului bugetar (execuția
bugetară, atât a părții de venituri, cât și a părții de cheltuieli, începe la 1 ianuarie și se
sfârșește la 31 decembrie a anului pent ru care s -a aprobat bugetul). Pentru ca aceste două
subetape să se poată derula în bune condiții, trebuie efectuate operațiunile de încasări și
plăți, adică execuția de casă a bugetului de stat.

Execuția părții de venituri a bugetului de stat
Această sub etapă a execuției bugetare are ca scop realizarea integrală și la
termenele legale a veniturilor prevăzute în legea bugetară anuală. De altfel, aceasta este
premisa ce stă la baza efectuării cheltuielilor programate pentru același exercițiu bugetar.
Realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat este supusă cerințelor de
legalitate, în sensul că nu pot fi stabilite, urmărite și încasate alte categorii de venituri decât
cele stabilite prin lege.
Această regulă are și o consacrare constituțională, potrivit căreia impozitele,
taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat
se stabilesc numai prin lege56.
În același timp, execuția părții de venituri a bugetului de stat este supusă cerinței
de stabili re, calcul și plată conformă a fiecărui impozit, taxă ori altă formă de venit

56 Constituția României, art. 139 alin. (1);

57

bugetar57. Realizarea conformă a veniturilor bugetului de stat cade în sarcina Ministerului
Finanțelor Publice, împreună cu structurile din teritoriu ale acestuia, respectiv Agenț ia
Națională de Administrare Fiscală (împreună cu structurile teritoriale ale acesteia).

4.2. Categorii de cheltuieli

Execuția părții de cheltuieli
Execuția părții de cheltuieli este acea etapă a procedurii bugetare care asigură
finanțarea întregului aparat al statului, respectiv funcționarea sistemului bugetar al statului.
Și această etapă este una complexă și se realizează de către toți ordonatorii de credite, pe
baza unor reguli și principii fundamentale.

Principii ce stau la baza execuției părții de cheltuieli a bugetului de stat
Cea de a doua subetapă a execuției bugetare este guvernată de o serie de principii
instituite prin lege, după cum urmează:
 prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar;
 creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar;
 alocațiile pentru cheltuielile de personal nu pot fi majorate și nici nu pot fi
virate și utilizate la alte articole de cheltuieli;
 creditele bugetare aprobate p entru un ordonator principal de credite nu pot fi
virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite;
 creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea
altui capitol decât în mod excepțional;
 sunt inter zise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate
din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului;
 ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare
numai în limita preved erilor și destinaților aprobate, pentru cheltuieli strict

57 I. Gliga , op. cit., p. 81.

58

legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor
legale;
 separarea atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonatori de credite de
atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabili.58

Reguli privind cheltuielile bugetare
Alături de principiile ce guvernează efectuarea cheltuielilor bugetare, legiuitorul
reglementează și o serie de reguli referitoare la cheltuielile bugetare, după cum urmează :
 cheltuielile bugetare au destinație precisă, limitată și sunt determinate de
autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale;
 nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de stat și nici angajată și
efectuată din acest buget dacă nu există baza legală pentru respectiva
cheltuială;
 nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și
plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

Organe implicate în realizarea execuției părții d e cheltuieli a bugetului de stat
Subiecții implicați în execuția părții de cheltuieli a bugetului de stat sunt
ordonatorii de credite.

Aceștia sunt împărțiți de lege în trei categorii:
 ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte
organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor
autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome. Ei
repartizează creditele bugetare a probate pentru bugetul propriu, dar și pentru
bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare în raport cu sarcinile
acestora. Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate
înlocuitorilor lor de drept, secretarilor generali sau altor per soane

58 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.104

59

împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ei vor preciza limitele și
condițiile delegării;
 ordonatorii secundari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu
personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credit e. Ei
repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu, dar și
pentru bugetele instituțiilor publice subordonate (asemeni ordonatorului
principal de credite).
 ordonatorii terțiari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu
person alitate juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari
de credite, după caz. Ei utilizează creditele bugetare ce le -au fost repartizate
numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor din bugetele a probate.

Realizarea atribuțiilor mai sus menționate, ale ordonatorilor principali de credite,
se face potrivit unor reguli de prudență. Astfel, ei vor repartiza creditele bugetare după
reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, cu excepția ch eltuielilor de personal și a
celor care decurg din obligațiile internaționale, care vor fi repartizate integral. Aceste sume
reținute în proporție de 10% vor fi repartizate, eșalonat, în semestrul al doilea, după
examinarea de către Guvern a execuției buge tare pe primul semestru.59

Ordonatorii de credite au o serie de responsabilități comune, indiferent de categoria
de ordonatori din care fac parte, după cum urmează:
 răspund de angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor
bugetar e repartizate și aprobate, conform atribuțiilor ce le revin;
 răspund de realizarea veniturilor;
 răspund de angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni
financiare;
 răspund de integritatea bunurile încredințate instituției pe care o conduc;

59 Oneț Cristina, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic 2015, p.108

60

 răspund de organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a
situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și asupra
execuției bugetare;
 răspund de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții
publice și a programului de lucrări de investiții publice;
 răspund de organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți
acestora;
 răspund de organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului conform
preveder ilor legale.

Creditul bugetar
Deși denumirea induce impresia că ne/am afla în fața unei forme de împrumut, în
realitate situația este complet diferită, motiv pentru care se impun o serie de precizări
terminologice.

Noțiune
Obiectul activității de reali zare a execuției părții de cheltuieli a bugetului de stat îl
reprezintă creditul bugetar .
În concepția noii legi a finanțelor publice, creditul bugetar este suma aprobată prin
buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plă ți în cursul
anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau
din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și
efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni.

Actele procedurale ce trebuie îndeplinite în realizarea creditului bugetar
Din punct de vedere procedural, execuția părții de cheltuieli trebuie să parcurgă mai
multe etape.
Astfel, creditele bugetare pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de
credite numai cu efectuarea anumitor acte procedurale, în următoarea ordine:
 aprobarea deschiderii de credite bugetare, care constă în aprobarea comunicată
ordonatorului principal de credite prin Trezoreria Statului de către Ministerul

61

Finanțelor Public e și care se poate acorda în următoarele situații: cu respectarea
limitei creditelor bugetare, a destinațiilor aprobate și în funcție de gradul de
folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior, dar și în funcție de gradul de
încasare a veniturilor buge tare și de posibilitățile de finanțare a deficitului
bugetar.
Astfel spus, avem de -a face cu operațiunea de autorizare bugetară (reprezintă
aprobarea dată ordonatorilor de credite de a angaja și/sau de a efectua plăți într -o perioadă
dată, în lim ita creditelor bugetare aprobate); repartizarea creditelor bugetare; alimentarea
cu fonduri a conturilor deschise pe seama ordonatorilor principali de credite. 60
În măsura în care aceste acte procedurale se realizează, cheltuielile bugetare
parcurg și e le următoarele faze:

 angajarea cheltuielilor;
 lichidarea cheltuielilor;
 ordonanțarea cheltuielilor;
 efectuarea plății.

Angajarea cheltuielilor bugetare este acea fază a procesului execuției bugetare
reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama
fondurilor publice. Angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se face numai în limita
creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea cheltuielilor bugetare reprezintă faza procesului execuției bugetare în
care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei
datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului pe baza documen telor
justificative care să ateste operațiunile respective.
Ordonanțarea cheltuielilor bugetare reprezintă faza procesului execuției bugetare
în care se confirmă că livrările de bunuri sau de servicii au fost efectuate sau alte creanțe
au fost verificate, iar, în concluzie, plata poate fi realizată.

60 Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.101

62

Plata cheltuielilor bugetare reprezintă faza execuției bugetare reprezentând actul
final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți.
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor bu getare se efectuează de către
ordonatorii de credite pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituției
publice, iar plata cheltuielilor bugetare este efectuată de șeful compartimentului financiar –
contabil, în limita fondurilor disponibile.
Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documente justificative și să fie
semnate de contabil și șeful compartimentului financiar -contabil. Aceste documente
justificative certifică exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea
serviciilor, conform angajamentelor legale încheiate. Ele trebuie întocmite în conformitate
cu dispozițiile legale.
Efectuarea plăților se face, în principiu, numai după ce s -au efectuat operațiunile de
lichidare și ordonanțare. Plata în avans se poate efec tua în limita a 30% din fondurile
publice și numai pentru acțiunile și categoriile de cheltuieli stabilite de Guvern printr -o
hotărâre.
Orice operațiune de angajare și utilizare de credite bugetare în alte scopuri decât
cele aprobate atrage răspunderea jur idică a celor vinovați.

Modificarea destinației creditelor bugetare
În practica execuției părții de cheltuieli a bugetului de stat se utilizează mai mult
mijloace de modificare a destinației creditelor bugetare, și anume:
a. virările de credite bugetare;
b. transferarea creditelor bugetare;
c. suplimentarea creditelor bugetare;
d. blocarea creditelor bugetare;
e. anularea creditelor bugetare.

Virările de credite bugetare sunt operațiuni prin care se diminuează creditele
bugetare de la acele subdiviziuni ale clasificației bugetare unde sunt disponibilități și se
majorează corespunzător acele subdiviziuni unde fondurile bugetare sunt insuficiente.
Virările de credite bugetar e între capitole, în principiu sunt interzise. În mod excepțional și

63

bine întemeiat, se pot aproba virări de credite de la un capitol la un alt capitol al
clasificației bugetare, în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar care urmează a se
suplime nta, dar numai din trimestrul al treilea al anului bugetar și cel puțin o lună înainte
de angajarea cheltuielilor.61
Între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare se pot aproba virări de credite
bugetare în limita de 10% din prevederile capitolulu i bugetar care urmează a se suplimenta,
dar tot numai din trimestrul al III -lea și cu o lună înainte de angajarea cheltuielilor.
Se pot aproba virări de credite și între programe în limita a 5% din prevederile
programului ce va fi suplimentat în aceleași c ondiții ca cele arătate mai sus.
Transferurile de credite bugetare sunt operațiuni ce se efectuează în timpul
exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, în situațiile când au loc treceri de unități,
acțiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. În acest sens, Ministerul
Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele
acestora și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar și a Fondului de
rezervă bugetară la dis poziția Guvernului.
Suplimentarea creditelor bugetare este operațiunea prin care se acordă sume în plus
pentru finanțarea unor activități sau sarcini care în timpul execuției bugetare se constată că
sunt mai complexe și mai costisitoare decât s -a estimat i nițial sau pentru finanțarea unor
sarcini ori activități noi, intervenite în timpul execuției bugetare și cu privire la care
Guvernul decide că trebuie să fie efectuate. Această operațiune se face din Fondul de
rezervă bugetară la dispoziția Guvernului sau cu ocazia rectificării bugetului de stat, când
se constată că pentru unele activități au rămas credite bugetare neutilizate, iar prin legea de
rectificare se stabilește că acestea să se suplimenteze finanțarea altor activități sau sarcini
care impun o ast fel de măsură.
Suplimentarea creditelor bugetare se mai utilizează și în cazul producerii de
calamități naturale, împrejurare în care se apelează la Fondul de intervenție la dispoziția
Guvernului, care este destinat tocmai acestui scop.
Blocarea sau reduc erea de credite bugetare sunt operațiuni de oprire sau de
diminuare a finanțării unor activități sau sarcini ce se constată că au fost realizate în mod

61 Oneț Cristina , Drept financiar public , Ed. Universul Juridic 2015, p.110

64

defectuos. De regulă, aceste măsuri se adoptă ca urmare a constatării unor abateri grave în
realizarea e xecuției părții de cheltuieli a bugetului de stat, cum ar fi, de exemplu,
constatarea angajării unor credite bugetare pentru activități nejustificate. Aceste operațiuni
mai pot să intervină și în cazul în care se constată că există credite bugetare neutili zate în
primele trei trimestre ale anului.
Anularea de credite bugetare este operațiunea care se efectuează în cazul în care
există credite bugetare neutilizate, ordonatorii principali de credite având obligația de a
comunica acest fapt Ministerului Finanț elor Publice, cu propunerea anulării lor.
Propunerea de anulare poate să vină și din partea Ministerul Finanțelor Publice. Creditele
bugetare anulate sunt destinate majorării Fondului de rezervă bugetară, la dispoziția
Guvernului. În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice solicită ordonatorilor principali de
credite, în cursul anului, rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice,
realizând în felul acesta o permanentă monitorizare a execuției părții de cheltuieli a
bugetului de sta t.

4.3 Aspecte comune execuției părții de venituri și execuției părții de cheltuieli ale
bugetului de stat

Execuț ia părții de venituri cât și cea a părții de cheltuieli a bugetului de stat se
întemeiază pe procedeul repartizării pe trimestre a acestora . Acest procedeu este menit să
contribuie, alături de alte operațiuni enunțate mai sus, la monitorizarea execuției bugetare
ce cade în sarcina Guvernului prin Ministerul Finanțelor Publice.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare se face în funcție de
termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a
resurselor de finanțare a deficitului bugetar și de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor62
Repartizarea pe trimestre a venitur ilor și cheltuielilor privind bugetul se aproba :
 de către Ministerul Finanțelor Publice, pe capitole de cheltuieli și în cadrul
acestora pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite;

62 Oneț Cristina, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic 2015, p.107

65

 de către ordonatorii principali de credite, pentru cele lalte diviziuni ale
clasificației bugetare, pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor
secundari sau terțiari din subordine;
 de către ordonatorii secundari de credite pentru bugetele proprii și pentru cele
ale ordonatorilor terțiari din subor dine.
Un alt aspect comun, atât al execuției părții de venituri, cât și execuției părții de
cheltuieli a bugetului de stat se referă la limitarea posibilității de micșorare a veniturilor și
majorare a cheltuielilor bugetare prin acte normative intervenite în cursul execuției
bugetare. Mijloacele prin care se poate realiza această limitare se referă la stipularea, în
cuprinsul proiectelor actelor normative, a măsurilor de acoperire a minusului de venituri,
respectiv a creșterii de cheltuieli ce vor fi genera te prin aplicarea actului normativ
respectiv. În acest sens, Guvernul, prin ordonatorii principali de credite în domeniul cărora
se inițiază proiectele de acte normative, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, vor
elabora o fișă financiară care să cupr indă măsurile arătate mai sus și care se atașează la
expunerea de motive sau la nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
După depunerea legii bugetare anuale la Parlament în vederea adoptării, pot fi
aprobate acte normative a căror executare det ermină micșorarea veniturilor și majorarea
cheltuielilor bugetare, numai în condițiile arătate mai sus și cu precizarea surselor de
acoperire a surplusului de deficit bugetar ce se va crea.
În legătură cu faza finală a execuției bugetare, legea reglemente ază o serie de reguli
privitoare la acte și operațiuni de execuție a veniturilor și cheltuielilor bugetare rămase
neefectuate, după cum urmează:
 orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în
cadrul prevederilor bugetare, dar neplătită până la data de 31 decembrie, se
vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului de stat pe anul
următor;
 în cazul bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor
speciale, echilibrate prin subvenții de la bugetul de stat sub forma
transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuția acestora se
regularizează la sfârșitul exercițiului bugetar cu bugetul de stat, în limita
subvențiilor primite;

66

 prevederile legilor bugetare anuale și ale celor de rectificare ale bugetului de
stat acționează numai pentru anul bugetar respectiv.

67

CONCLUZII

Bugetul public național este principalul instrument financiar care deservește
dimensiunile financiare ale statului, stabilind destinația lor și fundamentarea echilibrului
financiar pe o anumită perioadă de timp, de obicei un an.
Instituțiile publice, în conformitate cu Legea privind finanțele publice nr. 500/2002
reprezintă denumirea generică care include Parlamentul, Administrația Prezidențială,
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, autoritatea publică,
instituțiile publice autonome, precum și instituțiile aflate sub comanda acestora, indiferent
de modul de finanțare.
În conformitate cu Legea privind finanțele p ublice nr. 500/2002, cu modificările
ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice întocmește facturi pentru întregul sistem bugetar
unitar, precum și facturile de stat pentru aprobarea acestora. Proiectele de buget sunt
întocmite pe baza prognozei indicatoril or macroeconomici și sociali pentru anul bugetar,
precum și pentru următorii trei ani, politicilor fiscale și bugetare, memorandumurilor de
finanțare, memorandumurilor de înțelegere sau alte acorduri cu instituțiile și organismele
financiare internaționale , semnate și / sau ratificate, strategiilor și politicilor sectoriale,
priorităților stabilite la formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii
principali de credite, propunerilor de cheltuieli pregătite de ordonatorii de credite,
programelor întocmite de ordonatorii de credite pentru a finanța anumite acțiuni sau un
ansamblu de acțiuni la care sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultat pentru
eficacitate, propunerilor de sume care urmează să fie defalcate de la anumite venituri din
bugetul național sau transferuri consolidate pentru autoritățile administrației publice locale
și posibilităților de finanțare a deficitului bugetar.
Subiectul controlului bugetar este reprezentat de decizia și de documentele de
implementare ale tutur or persoanele implicate în procesul de elaborare a bugetului,
începând cu guvernul, continuând cu ordonatorii de credite și finalizând cu cei care
manipulează simplu banii publici. În toate cazurile, respectarea strictă a legilor și a
disciplinei bugetare vizează, colectarea completă și în timp util a veniturilor, prevenirea
evaziunii fiscale, dar și abuzul fiscal, cheltuielile judicioase alocate resurselor alocate în
limitele și destinațiile alocate.

68

Dezbaterea și aprobarea bugetului de către Parlament înc ep de la prezentarea de
către directorul executiv sau de către ministrul finanțelor, în camerele comune, a raportului
privind proiectul de lege bugetar privind execuția bugetară pentru anul în curs și
proiectarea cifrelor bugetare pentru anul următor. Uneo ri, acest raport este mai amplu,
referindu -se la bugetul economic în ansamblul său și nu numai la componenta sa
financiară.
Realizarea în condiții optime a procesului de bugetare permite finanțarea nevoilor
colective de interes prin colectarea și cheltuire a resurselor financiare publice.
Având în vedere creșterea permanentă a nevoilor publice, efortul financiar necesar
pentru a le satisface este din ce în ce mai mare. Instituțiile și autoritățile publice implicate
în realizarea procesului de bugetare ar tre bui să implementeze dispozițiile legislative astfel
încât cheltuielile publice, care prezintă o mișcare pe termen lung, să se poată adapta
dimensiunii veniturilor publice.
Normele de planificare bugetară și programare sunt necesare în contextul nivelului
limitat al resurselor financiare în raport cu nevoile de finanțare.
Dimensiunea relativ extinsă în timp, amploarea impactului social și economic și
complexitatea acestuia , etapele procesului bugetar, precum și numărul semnificativ de
instituții care partici pă la desfășurarea acestuia, dau dreptul la afirmarea multor economiști
și politicieni potrivit cărora legea bugetară anuală este, conform Constituției, cea mai
importantă decizie adoptată de Parlament și implicit, de către guvernul unei țări.
Elaborarea ș i implementarea bugetului este un proces complex, supus anumitor
reguli și principii care sunt obligatorii, asigurând disciplina de prognoză, constituire și
utilizare a fondurilor publice. Bugetul reflectă în același timp veniturile și cheltuielile într –
un an în care politica guvernamentală depinde și cu care se compară realizările la sfârșitul
anului bugetar.
Toate resursele financiare publice sunt reflectate într -un buget general consolidat.
Acesta cuprinde totalul bugetelor de stat, asigurărilor sociale, bugetelor locale (care în
totalitatea lor alcătuiesc bugetul public național) bugetele fondurilor speciale
(extrabugetare), bugetul trezoreriei statului, bugetele altor instituții publice cu autonomie
caracter.

69

BIBLIOGRAFIE

1) Literatură de specialitate

1. Andersson, F., Forslid, R. . “Tax Competition and Economic Geography”,
Journal of Public Econ omic Theory; 2003 ;
2. Brezeanu, Petre, Finanț e Europene, Editura C.H. Beck, București, 2007;
3. Brezeanu P. Fiscalitate. Concepte. Metode. Practici, Editura Economic ă,
Bucure şti, 1999;
4. Bistriceanu D. Gh., Popescu H. Gh. Bugetul de stat al Rom âniei, Editura
Universitar ă, Bucure şti, 2007;
5. Bistriceanu D. Gh. , Sistemul fiscal al Rom âniei, Editura
Universitara,Bucure şti, 2008;
6. BistriceanuD.Gh., Badea L. Bugetul de stat al Rom âniei, Editura
Bibliotheca, Bucure şti, 2010;
7. Dracea R., Studiu empiric privind corela ţia dintre presiunea fiscal ă-încasări
fiscale în Rom ânia, în Economie apli cată şi teoretic ă, V16, NR8, 2009 ;
8. Florescu, D.A.P, B ălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. ,
Impozite indirecte și taxe. Reglement ări legale. Jurispruden ță, Editura
Universul Juridic, Bucure şti, 2010 ;
9. Halmi, M.C. , Rolul investi ţiilor str ăine în dezvoltarea economic ă din ţările
Europei Centrale şi de Est (The Role of Foreign Investments in the
Economic Development of Eastern and Central European Countries),
Doctoral Thesi s, West University of Timisoara , 2009 ;
10. Hoanta N.Evaziunea fiscal ă, editia a II a, Editura C. H. Beck, Bucure şti,
2010;
11. Mosteanu T. Finanțe publice, Editura Universală, București, 2011;
12. Oneț Cristina, Drept financiar public , Ed. Universul Juridic , București
2015 ;
13. Pădurean, E., Cataramă, D., Evaluarea curbei Laffer în Rom ânia, Revista
Finan ţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octom brie, București, 2004 ;

70

14. Penu, D. Politica fiscal ă în domeniul impozitelor indirecte în Rom ânia în
contextul procesului de integrare în Uniune a European ă, Tez ă de doctorat,
București , 2009 ;
15. Preda, Larisa Elena, Finanțe publice, Editura Bibliotheca, T ârgoviște, 2009;
16. Stoian, A., Taxation Rate Estimation for Preventing Fiscal Evasion,
publihed within the volume of the 1 -st International Conference Financial
Crime and Securitization of Banking Circuits in order to Prevent and Fight
against Money Launderi ng, Sinaia, October, 2008;
17. Trandafir A., Brezeanu P. , Optimalitatea politicii fiscale în Rom ânia din
perspectiva curbei Laffer, Economie teoretic ă şi aplicat ă, Volumul XVIII,
Nr8(561) , Bucure şti , 2011 ;
18. Văcarel I., ş.a, Finan țe publice , Edi ția a -III-a, Editura Didactic ă şi
Pedagogic ă R.A, Bucure şti, 2002;
19. Vintil ă, G. Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonic ă,
Bucure ști , 2006 ;

2) Legislatie na țional ă

1. Constitu ția Romaniei
2. Codui Fiscale
3. Cod de procedura fiscala
4. Legea 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice , actualizata
5. Ordonanța de urgență nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor
derulate prin trezoreria statului

3) Linkuri
1) ***https://www.ceps.eu/syst em/files/Financing%20the%20EU%20budget_
Final_Colour.pdf;
2) ***https://dialnet.unirioja.es/descarga/articulo/4788887.pdf;
3) ***http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5786841/KS -DU-14-
001-EN.PDF/7bec4a16 -f111-4386 -a4b4 -8f1087be1063?version=1.0;

71

4) *** ec.eu ropa.eu/economy_finance/…/pdf/ocp207_en.pdf;
5) ***https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/docu
ments/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2013/report.pdf;
6) ***https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/fil es/eco_analysis_r
eport_2015.pdf;
7) ***https://home.kpmg.com/content/dam/kpmg/xx/pdf/2017/11/tnf -zambia –
nov29 -2017.pdf;
8) ***https://jak.ppke.hu/uploads/articles/12332/file/Bekes_Balazs_tezisav.pd
f;
9) ***https://tmstudies.net/index.php/ectms/article/viewFile/485/ 849
10) https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Government_fina
nce_statistics ;
11) http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&
pcode=tec00021&plugin=1 ;
12) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics
explained/index.php/Tax_revenue_statistics ;
13) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Government_finance_statistics#Government_revenue_
and_expenditure ;
14) https://ec .europa.eu/info/sites/info/files/2018 -european -semester –
convergence -programme -romania -en.pdf ;