Specializare : Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar [306159]

[anonimizat] : Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Așezarea geografică a orașului Aleșd

Coordonator științific : Lect. Univ. Dr. Andrei Indrieș

Absolvent: [anonimizat] 2017

CUPRINS

Motivul alegerii temei……………………………………………………………………………………4

Scurt istoric al orașului Aleșd………………………………………………………………………….5

Stema orașului Aleșd…………………………………………………………………………………….6

Capitolul I

1.1 Relieful orașului Aleșd………………………………………………………………………………7

Clima……………………………………………………………………………………………………..10

Capitolul II

2.1 Rețeaua hidrografică………………………………………………………………………………..12

Capitolul III

3.1 Vegetația naturală…………………………………………………………………………………….15

3.2 Fauna………………………………………………………………………………………………………15

3.3 Solurile …………………………………………………………………………………………………..16

Capitolul IV

4.1 Așezările…………………………………………………………………………………………………18

4.2 Localitățile aparținătoare orașului Aleșd……………………………………………………..19

Capitolul V

5.1 Populația orașului…………………………………………………………………………………. 21

5.1.2 Structură pe varstă si sexe……………………………………………………………………….23

5.1.3 Mișcarea naturală a populației…………………………………………………………………25

5.1.4 Mișcarea migratorie a populației……………………………………………………………..28

5.2 Structura pe etnii……………………………………………………………………………………29

5.2.1 Apartenența religioasă……………………………………………………………………………30

5.2.2 Calitatea locuirii in orașul Aleșd……………………………………………………………..30

5.3 Structura pe nivel de educație a populației…………………………………………………32

5.3.1 Ocupațiile populației……………………………………………………………………………..33

5.3.2 Gradul de dezvoltare a societății civile…………………………………………………….36

5.4 Infrastructura ………………………………………………………………………………………….37

5.4.1 De transport………………………………………………………………………………………….38

5.4.2 Infrastructura educațională…………………………………………………………………..38

5.4.3 Infrastructura de sănătate publică…………………………………………………………41

5.4.4 Infrastructura culturală………………………………………………………………………..42

5.4.5 Infrastructura sportivă…………………………………………………………………………43

5.5 Turismul……………………………………………………………………………………………..44

5.5.1 Obiective turistice………………………………………………………………………………46

5.5.2 Monumentele orașului Aleșd……………………………………………………………….50

Capitolul VI

6.1Scopul si obiectivele cercetării………………………………………………………………..53

6.2 Ipotezele cercetării…………………………………………………………………………………54

6.3 Metodologia utilizată……………………………………………………………………………..54

6.4 Instrumentele utilizate pentru culegerea de date………………………………………..55

6.5 Rezultatele obținute și interpretarea lor……………………………………………………56

6.6 Concluzii………………………………………………..…………………….60

INTRODUCERE

Tema principală a acestei lucrări este așezarea georgrafică a orașului Aleșd. Am ales această temă datorită interesului meu legat de oraș și deoarece locuiesc în zonă, la 7 km depărtare de acesta în satul Ortiteag.

Am studiat în orașul Aleșd începând din clasa a III-a, la Școala Gimnazială “Constantin Șerban”, iar anii de liceu i-am petrecut la „Colegiul Tehnic Alexandru Roman”.

Am fost foarte interesată de oraș încă de copil deoarece mereu mi-au placut clădirile vechi, arhitectura acestora cât și faptul că fac parte din lista clădirilor cu valoare de patrimoniu sau ambientală cum este moara Weinberg, considerată una dintre cele mai vechi cladiri ale orașului. Inaugurată în anul 1925 această clădire a asigurat timp de câțiva ani electricitate pentru locuințele orașului Aleșd, acest oraș fiind printre primele localități care au avut curent electric.

Mereu am iubit acest oraș mic însă niciodată nu am oportunitatea să învăț despre istoria acestuia.

Lucrarea este împărțită în două mari părți: prima parte cuprinzând cinci capitole:

Această parte cuprinde date geografice referitoare la oraș: relief și climă, hidrografie,vegetație și faună. Aceste informații găsându-le cu puțin efort în cărțile de la biblioteca “Octavian Goga“ din Aleșd, clădire foarte dragă mie unde mi-am petrecut mare parte din timp în anii de liceu și școală generală.

În cea de-a doua parte, partea aplicativă reprezentată în capitolul șase, cuprinde partea de cercetare aplicată la o clasă de a IV-a reprezentată prin obiectivele urmărite, ipotezele cercetării cât și metodologia și instrumentele folosite pentru a ajunge la o anumită concluzie.

Scurt istoric al orașului Aleșd

Începuturile localității Aleșd sunt legate de domeniul Cetății Piatra Șoimului, căreia i-a aparținut, iar faptul că oamenii au fost prezenți în această zonă încă din cele mai vechi timpuri este cunoscut datorită vestigiilor arheologice importante descoperite în peștera Igrit (oase de Ursus Spaelaeus), pe Valea Șoimului (ceramică pictată din neolitic), în comuna Aștileu (monede romane datate din secolul II înaintea erei noastre), în plus, fiind descoperit și faptul că în epoca romană pe aici trecea drumul care făcea legatura între cetățile Aquincum (în prezent Budapesta) și Porolissum (localizat în jud. Sălaj, la 8 km de Zalău). Cu toate acestea, prima atestare documentară a localității Aleșd datează din secolul al XIII-lea, mai exact din anul 1291, atunci când apare într-un document scris cu numele de Elusd, pe atunci fiind o așezare de mărime medie, iar mai apoi, în 1332, apare sub denumirea de Willa Elesd, intrând de această dată în categoria așezărilor mici. Însă, orașul a cunoscut de-a lungul timpului diferite denumiri, astfel, începând cu anul 1406 Aleșdul apare în documente sub denumirea de Willa hungaricales Elesd, în 1688 Elezd, în 1699 de Illesd, iar în secolul următor sub denumirea Elesd/Aleșd, în toată această perioadă localitatea trecând în proprietatea mai multor nobili.

Localitatea Aleșd a fost constituită în lunca Crișului Repede, la dreapta acestuia și în imediata apropiere a zonei colinare a Pădurii Negre, fiind întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetății Piatra Șoimului. Din cauza faptului că la început Aleșdul era așezat pe malul stâng al Crișului, în lunca inundabilă a acestuia, în prima jumătate a secolului XVIII populația orașului a fost nevoită să se mute pe celălalt mal pentru a scăpa de inundații, acolo unde a rămas până în prezent. Victoriile repurtate de turci asupra regatului maghiar la Mohács, din anul 1526, au făcut ca în anul 1541 să fie constituit pașalâcul de la Buda care cuprindea Ungaria Centrală, iar Transilvania, din care făcea parte și Bihorul, a devenit principat autonom, vasal sultanului. Mai mult, în anul 1660 turcii au ocupat Oradea și toate zonele învecinate, înființând Pașalâcul de la Oradea, care a existat până în anul 1692, atunci când înfrângerea turcilor și desființarea pașalâcului de la Oradea au dus la ieșirea Aleșdului și a tuturor localităților din zonă de sub stăpânirea otomană, aceasta fiind înlocuită cu cea habsburgică. Până în secolul XIX, principala ocupație a locuitorilor din Aleșd, Peștiș și Tinăud era agricultura (cultivarea cerealelor, viticultura, pomicultura și creșterea animalelor), iar veniturile mai importante erau realizate din meșteșuguri (fiind vestiți în împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii), însă, de la această dată situația s-a schimbat radical. Astfel, secolul XIX a adus schimbări importante în structura populației pe domenii de activitate, majoritatea locuitorilor câștigându-și existența din ramurile de activitate neagricole: activități industriale, economice, exploatarea și prelucrarea lemnului. În plus, în Aleșd existau deja mulți comercianți și mici meseriași (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cismari), iar în localitățile Peștiș și Tinăud oamenii trăiau din agricultură, pe când cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate.

Stema orașului Aleșd

Stema orașului Aleșd se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint si de o linie neagră în 3 cartiere.

În partea superioară, în stânga, se află o cruce de aur, iar în dreapta se află o cetate argintie.

În vârful scutului se află un caduceu argintiu.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Crucea simbolizează biserica creștină, iar cetatea semnifică domeniul Șinteu, al cărui centru administrativ a fost târgul Aleșd.

Caduceul este atributul zeului Mercur, simbol al comerțului.

Brâul undat reprezintă râul Crișul Repede, care traversează localitatea.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

PARTEA TEORETICĂ

Capitolul I

Relieful orașului Aleșd

“Orașul Aleșd este situat în Nord -Vestul țării, într-o zonă deluroasă pe terasa a II-a, pe malul drept al Crișului Repede, fiind înconjurat de dealuri cu înălțimea cuprinsă între 235-320 metri. Este amplasat în Depresiunea Vad-Borod, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș în partea nord-estică și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Este așezat în partea de est a județului Bihor, pe DN 1 (E60) la 38 km est de Oradea și la 112 km vest de municipiul Cluj-Napoca. Datorită faptului că orașul este situat de-o parte și de alta a drumului european E60, pe o lungime de aproximativ 7 kilometri, acest lucru a favorizat o dezvoltare și o deschidere a orașului. Teritoriul său administrativ este străbătut de drumul național DN 1H, care face legătura între Aleșd și satul Pădurea Neagră, precum și de drumul județean DJ 764, care face legătura între Aleșd și Beiuș.”

(Monografia orașului Aleșd, pg.20, I.Todoca)

Teritoriul județului Bihor se suprapune peste o mare varietate a formelor de relief, clădite sub forma unui vast amfiteatru cu deschidere spre nord-vest. Aici se disting trei unități principale: munții, cu bogăția și farmecul peisajului lor, dealurile domoale ce tivesc marginea vestică a munților, despărțite dedepresiuni largi, și o întinsă câmpie aluvionară cu soluri fertile (Monografia județului Bihor vol.1,pg.5, Augustin Țârău).

Unitatea administrativ teritorială Aleșd este oraș de rangul III, trecerea la statutul de oraș datând încă din anul 1968, atunci când a fost adoptată Hotărârea Consiliului de Miniștri numărul 1.106. Astfel, din anul 1968 și până în anul 1988 Aleșd, a devenit oraș, prin H.C.M. nr.1106 din 27 mai 1968. De la această dată până în 1988 orașul Aleșd a avut în subordinea sa o comună, Aștileu, formată din patru așezări: Aștileu, Călățea, Chistag și Peștera. Localitățile aparținătoare ale orașului sunt: Aleșd, Peștiș, Tinăud și Pădurea Neagră. Primele trei așezări se află în partea sudică a unității administrativ teritoriale Aleșd, în timp ce în zona împădurită dinspre nordul orașului se află doar localitatea Pădurea Neagră.

Localitatea Pădurea Neagră este așezată în partea Nord-Vestică a Munților Apuseni, mai exact, în zona montană a Munților Plopiș, la o altitudine de 300 metri, pe Valea Bistrei, în timp ce localitățile Peștiș și Tinăud sunt așezate în zona deluroasă a Munților Plopiș. Astfel, pe teritoriul orașului Aleșd, vârful Arsura din Munții Plopișului atinge înălțimea de 705 metri.

Comunele cu care se învecinează orașul Aleșd sunt:

Comuna Popești la Nord;

Comuna Șinteu la Nord – Est;

Comuna Aușeu la Est;

Comunele Măgești și Aștileu la Sud;

Comunele Lugașu de Jos și Brusturi la Vest.

Suprafața totală a orașului Aleșd este de 7 245 hectare. Aproximativ 65% din suprafața totală a orașului este reprezentată de terenuri neagricole,fapt ce îl poziționează pe locul 15 în județ, în timp ce aproximativ 35% din suprafață este acoperită de terenuri agricole.

Suprafața orașului Aleșd, reprezintă aproximativ 1% din întraga suprafață a județului, orașul situându-se pe locul 42 din cele 101 orașe și comune ale județului. Partea cea mai mare a terenurior neagricole este acoperită de păduri, care ocupă o suprafață de 4 131 hectare, respectiv 57% din totalul suprafeței orașului și 2,1% din întreaga suprafață împădurită a județului, plasând Aleșdul pe locul 13 în Bihor și reflectând astfel posibilitatea ca pe viitor să se poată dezvolta avantaje competitive importante ale orașului din punctul de vedere al exploatării forestiere și a prelucrării lemnului, prin aceasta putând fi pusă în valoare înzestrarea naturală a acestuia. Celelalte suprafețe neagricole sunt ocupate de construcții (247 hectare), de ape și bălți (125 hectare), de căi de comunicații (110 hectare) și de terenuri degradate și neproductive (90 hectare). Pe de altă parte, la nivelul teritoriului administrativ al orașului Aleșd, terenurile agricole ocupă o suprafață totală de 2 542 hectare, adică puțin peste 35% din suprafața orașului. Cea mai mare parte din suprafața terenurilor agricole este ocupată de pășuni, adică 1 128 hectare, reprezentând aproximativ 15,6 % din întreaga suprafață a orașului și 0,9% din pășunile din județ, situând Aleșdul pe locul 49 în Bihor din acest punct de vedere.

De asemenea, în ierarhia suprafețelor ocupate de terenurile agricole ale Aleșdului, pășunile sunt urmate de terenurile arabile, care se întind pe o suprafață de 1 016 hectare, adică 14,2% din suprafața orașului, apoi, urmând fânețele cu 345 hectare și mai puțin de 5% din întreaga suprafață a Aleșdului.

Clima

“Trasaturile de ansamblu ale vremii și climei sunt condiționate în general de circulația atmosferică a maselor de aer, de poziția geografică a orașului și de modificările pe care le impun particularitățile reliefului. Astfel, teritoriul județului din care face parte orașul Aleșd, fiind domeniul de influență a circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și reci, se caracterizează printr-un climat temperat-continental moderat“.

(Judetul Bihor, pg.29, O.Berindei, Gr.Pop)

Clima specifică zonei Aleșdului este cea temperat-continentală, cu slabe influențe mediteraneene, aceasta fiind influențată de relieful reprezentat de dealuri și munți, precum și de poziția geografică. Conform atlasului meteorologic, temperatura medie anuală este de 9°C- 10°C, cele mai ridicate temperaturi înregistrându-se în lunile iunie, iulie, august, iar cele mai scăzute în decembrie, ianuarie și februarie. În orașul Aleșd se înregistrează o temperatură maximă anuală este de 38°C, pe când cea minimă este de -25°C, iar direcția vântului dominant este sud-vest și nord-vest.

„Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea și frecvența sistemelor barice și a proceselor circulației atmosferice din țara noastră. O influență deosebită o are relieful Munților Apuseni, care provoacă modificări esențiale ale direcției și vitezei vântului”.

(Judetul Bihor, pg.35, O.Berindei, Gr.Pop)

“Frecvența vânturilor de vest variază între 20,3%, în octombrie și 8,1% în februarie. Deoarece în timpul iernii frecvența lor este minimă, iar vara și toamna maximă, credem că ele reprezintă brize de munte, care coboară din masivele muntoase ”.

(Monografia orasului Alesd, pg.19, I.Todoca)

“Un element deosebit de important pentru agricultura din această zonă este perioada în care apare prima și ultima zi cu îngheț. Din urmărirea observațiilor făcute, rezultă că prima zi cu îngheț poate să apară în prima decadă a lunii octombrie, iar ultima zi cu înghet poate să fie în ultima decadă a lunii aprilie”.

( Județele patriei, Bihor monografie, pg.25)

„Repartiția și regimul precipitațiilor atmosferice sunt strâns legate de valorile umezelii aerului și de gradul de înnorare, care variază în funcție de etajarea reliefului pe verticală. Drept urmare, precipitațiile atmosferice prezintă o creștere sensibilă a cantității lor, pe măsură ce relieful crește în altitudine”.

( Județele patriei, Bihor monografie, pg.33)

Precipitatiile atmosferice reprezintă un element meteorologic important în caracterizarea climatică a unei regiuni, cu implicații deosebite în multe activități (agricol, industrial). În ceea ce privește precipitațiile, media anuală din localitatea Aleșd se încadrează în intervalul 700-800 mm, evidențiindu-se și faptul că iarna se înregistrează în mod deosebit un nivel scăzut al precipitațiilor, pe când cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara, iar primăvara și toamna nivelul precipitațiilor se repartizează în mod egal.

Capitolul II

2.1 Rețeaua hidrografică

Cursurile de apă care străbat așezările care compun orașul Aleșd sunt:

“Crișul Repede – izvorește din Nord-Estul Munților Apuseni (Munții Gilăului) și traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad-Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbătând orașele Huedin și Ciucea din județul Cluj, Aleșd și Oradea, din județul Bihor și vărsânde-se în Tisa pe teritoriul Ungariei.

Crișul Repede pătrunde în județul Bihor în avale de Negreni, cu aspect de râu de munte, datorită defileului sălbatic pe care l-a sculptat în calcarele Pădurii Craiului, până la Vadu Crișului. În acest sector de defileu, excepțional de pitoresc, râul își poartă apele vijelios, datorită pantei accentuate de scurgere. Numeroase sunt cazurile când în albia râului apar repezișuri, care sunt condiționate fie de unele rupturi de pantă din lungul profilului longitudinal, fie de apariția locală a unor modificări în duritatea rocilor intersectate.

Din avale de Vadu Crișului, râul străbate pe la poalele Munților Plopișului depresiunea asimetrică a Vadului, iar de la Oradea, Șesul Tisei. Dacă în cadrul depresiunii panta de scurgere este destul de accentuată, ceea ce-i permite să aibă un curs destul de repede, de la Oradea, valoarea ei scade, ceea ce imprimă râului un curs leneș, printer maluri joase. Acest ultim aspect permite ca la ape mari să producă inundații, ceea ce a impus ca, pe ultimii 24 km de pe teritoriul nostru, cursul să fie îndiguit.

Pe cuprinsul județului Bihor bazinul Crișului Repede primește cel mai însemnat afluent, valea Iada (Iadului), râu tipic de munte, cu panta de scurgere accentuată și debit însemnat. Din Munții Pădurea Craiului primește valea Brătcuței, care aduce un volum însemnat de ape în colector, datorită alimentării sale dintr-o zonă carstică. În rest, afluenții din partea stângă, cu izvoarele în Dealurile Pădurii Craiului, sau cei din dreapta, cu izvoarele în munții și dealurile Plopișului, nu sunt importanți din punct de vedere al aportului de ape, deoarece în bazinele lor de recepție, reduse în suprafață, cad precipitații mai puține”.

(Monografia orașului Aleșd, pg.40, I.Todoca)

Valea Morii – denumită și Pârâul Morii sau Râul Peștiș, este un afluent al râului Crișul Repede, iar cursul inferior al acestuia, în aval de localitatea Peștiș este uneori numit Valea Șoimului.

Valea Șoimului și afluenții săi;

Valea Peștișului;

Valea de Tinăud;

Valea Bistrei

În timpul formării teraselor, sub aspect hidrografic, s-a semnalat deplasarea Crișului Repede spre dreapta, concomitent cu generarea rețelei hidrografice secundare. Astfel, pâraiele dinspre partea deluroasă au fost generate ca urmare a sculptogenezei acestora, probabil concomitent cu formarea teraselor.

În ceea ce privește albia minoră a Crișului Repede se constată că aceasta este destul de sinuoasă și instabilă, malurile sunt joase, iar la viiturile mari au loc schimbări de poziție, care variază între 100 și 400 metri. Pe de altă parte, în cazul albiei majore, aceasta se extinde la viituri pe o lățime de 200-300 metri, iar în privința inundațiilor trebuie menționat că în urma îndiguirilor Crișului Repede și a lucrărilor hidrotehnice executate în amonte și în aval, efectele inundațiilor au fost înlăturate parțial din Aleșd.

Cel mai important afluent al Crișului Repede, este pârâul Șoimul, care este situat pe partea dreaptă a acestuia și care pe teritoriul localității Peștiș, Crișul Repede își adună apele în văile: Șodrom, Marghitei și Morii, continuându-și drumul în aval sub denumirea de pârâul Șoimul. Pe de altă parte, Valea Morii are mai mulți afluenți, dintre care cei mai importanți pe dreapta: Vâlceaua Șipot și Valea Lion. De asemenea, în partea vestică a orașului Aleșd este prezentă Valea Otraș care traversează și intravilanul, iar din zona clădirii dispensarului este întubată până la vărsarea în pârâul Șoimul.

Printre cele mai importante resurse naturale, care încă nu sunt utilizate și apreciate la adevărata lor valoare, se numără apa geotermală în Aleșd și apa minerală cu un conținut ridicat de fier, care izvorăște în Pădurea Neagră. În acest caz, în ciuda potențialului pe care îl are Aleșdul în exploatarea apelor termale, acestea sunt folosite, în prezent, doar la ștrandul din localitate.

Bazinul acoperit de la strandul termal, Aleșd

Bazinul descoperit de la strandul termal,Aleșd

Capitolul III

3.1 Vegetația naturală

Vegetația întâlnită pe suprafața orașului Aleșd prezintă o mare varietate de arbori, plante și flori, această diversitate fiind datorată reliefului variat și climei blânde. Astfel, vegetația este reprezentată în principal de floră perenă specifică pășunilor, de păduri de foioase pe dealuri: fag (Fagus sylvatica), paltin (Acer platanoides), carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula pendula), frasin (Fraxinus excelsior)și de păduri de conifere în zona de munte: brad (Abies alba) și molid (Picea abies). De asemenea, pe dealuri crește și alunul (Coryllus avellana), iar în luncile apelor curgătoare este prezentă vegetația specifică de luncă (pajiști de luncă și zăvoaie – pădurile de luncă – cu specii de copaci precum salcia, răchita și plopul; de arbuști precum socul negru și de plante agățătoare precum murul și hameiul, dar și o serie de specii de iarbă).

Flora și vegetația au o importanță deosebită atât din punct de vedere ecologic, cât și economic (scop furajer, medicinal, industrial și chiar decorativ). Astfel, pe teritoriul UAT Aleșd se găsesc ca specii alimentare sau culinare: fragi, zmeură, mure, soc, cireș de pădure, ciuperci și altele, iar ca plante medicinale: arnica de munte, brândușe de primavară, angelica, degetar galben, ventrilica. În plus, pe lângă vegetația specifică zonelor împădurile, pe teritoriul orașului Aleșd există și o floră protejată care se găsește în zona Poiana Florilor. Principalele specii protejate se numără: săbiuța (Gladiolus imbricatus), bulbucii de munte (Trollus eurapaeus) și crinul de pădure (Lilium martagon).
Specie protejată Gladiolus imbricatus Specie protejata Trollus eurapaeus

Specie protejata Lilium martagon

3.2 Fauna

Fauna este condiționată în special de vegetație, astfel, dintre animalele specifice zonei amintim vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurius vulgaris), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Oryctalogus cuniculus), lupul (Canis lupus). Dintre cele mai răspândite păsări amintim uliul (Accipiter gentilis), răpitoarele de noapte, rândunica (Hirudo rustica), vrabia (Passer montanus), cocostârcul (Ciconia ciconia), ciocănitoarea (familia Dendrocopos), pițigoiul (Parus montana) și graurul (Sturnus vulgaris). Astfel, existența pădurilor din jurul Aleșdului care sunt pline de vânat: mistreți, căprioare, iepuri, fazani a favorizat organizarea unor partide de vânătoare de către Ocolul Silvic.

3.3 Resursele solului și ale subsolului

“Complexitatea structurii geologice determină o mare varietate de bogății ale subsolului, care sunt cercetate și valorificate cu o deosebită atenție pentru dezvoltarea industriei bihorene. O bogăție deosebit de importantă o formează variatele roci utile. În primul rând se remarcă argilele refractare, care apar pe latura nordică a Munților Pădurea Craiului, în zona Șuncuiuș (la Șuncuiuș si Bâlnaca). Pe seama acestora, la Aștileu s-a dezvoltat industria cărămizilor refractare, o mare parte din argilele refractare fiind trimise și spre alte unități de prelucrare (Turda și Alba Iulia)”.

(Județul Bihor, pg.26-27, O.Berindei, Gr.Pop).

„Necesitățile de dezvoltare industrială au impus cunoașterea resurselor de subsol, fapt ce a contribuit la deschiderea unor mari cariere la Cărpinet și Chistag. Aceste calcare se utilizează ca fondanți în siderurgie, pentru producția de var, iar mai recent pentru ciment (la Combinatul de materiale de construcții de la Aleșd)”.

(Județul Bihor, pg.28, O.Berindei, Gr.Pop)

„Zonalitatea condițiilor fizico-geografice a impus ca teritoriul județului Bihor, deși relativ redus ca suprafață, să aibă un înveliș de sol foarte variat și complex. Din cadrul condițiilor fizico-geografice, clima și vegetația sunt raspunzătoare, în cea mai mare parte, de existența diferitelor tipuri genetice de sol, precum și de succesiunea lor, atât în regiunile de dealuri sau în cele montane”.

(Monografia orașului Aleșd, pg.32, I.Todoca)

Aleșdul beneficiază de importante resurse ale subsolului folosite în industria materialelor de construcții, de pe teritoriul orașului putându-se exploata pietriș, nisip, material balastier, argilă refractară sau calcar folosit la fabricarea cimentului. Astfel, resursele importante de pe teritoriul Aleșdului au dus la dezvoltarea industriei materialelor de construcții din zonă, în apropierea Aleșdului funcționând firma Holcim (România) SA, care face parte din grupul Holcim, unul dintre liderii mondiali in furnizarea de ciment, betoane, agregate (nisip și pietriș) și alte servicii conexe.

Fabrica de ciment HOLCIM ROMANIA S.A, Alesd situată in localitatea Chistag

Capitolul IV

4.1 Așezarile

“În cadrul județului Bihor condițiile mediului geografic au fost în mare măsură favorabile dezvoltării populației încă din cele mai vechi timpuri. Dovezile arheologice, iar mai târziu cele documentare ne permit să afirmăm că pe aceste pământuri, populația a trăit fără întrerupere, încă din cele mai vechi timpuri. Urme ale paleoliticului au fost descoperite în zona calcaroasă a Munților Pădurea Craiului (peștera Vadu Crișului), acestea fiind reprezentate prin resturi de pietre cioplite, oase și vetre de foc. Așezările din cultura Tisa, etapă în care apar resturi de așezări succesive, în aceleași locuri, marcate prin movile cunoscute sub numele de tell. Această cultură păstrează urme de ceramică grosieră și fină. Tot acum apar unelte de piatră șlefuită, cu gaură pentru coadă, precum și râșnițe din piatră. Din această perioadă sunt cunoscute, printre altele, așezările de la Oradea și Sântandrei. La Oradea au fost descoperite trei așezări din această etapă în punctele Salca, Seleuș și în parcul Petofi, în cadrul cărora apar straturi succesive ale culturilor neolitice, daco-getice, romane și feudale.”

(Județul Bihor, pg.66-67, O.Berindei, Gr.Pop)

„De orașul Aleșd, devenit centru urban la 16 martie 1968, este strâns legată răscoala țărănească din anul 1904. Dezvoltarea industriei constituie o realizare a anilor construcției socialiste. În această perioadă au apărut, pe raza orașului, unele unități industriale din domeniul construcțiilor metalice, de prelucrare a lemnului, a confecțiilor. La Chistag, funcționează o unitate pentru producția amendamentelor calcaroase și o stație de preparare a bauxitei, iar la Aștileu o importantă fabrică de produse refractare, prevăzută cu o microhidrocentrală , construită în primii ani de electrificare a țării noastre. A fost modernizată, de asemenea , vechea fabrică de sticlă de la Pădurea Neagră, ale cărei produse se bucură de o apreciere deosebită pe piața externă și internă. Condițiile naturale favorabile, precum și necesitățile pentru materiale de construcții din partea vestică a țării au condus la amplasarea unui mare combinat de materiale de construcții (ciment, var, prefabricate) la Chistag, intrat parțial în funcțiune în anul 1971. La 1 iulie 1969 orașul Aleșd avea, împreună cu localitățile componente o populație de 6 790 de locuitori și se încadra în tipul orașelor mixte.”

(Monografia orașului Aleșd, pg.85-86, I.Todoca)

4.2 Localitatile aparținătoare orașului Aleșd

Localitatea Peștiș a apărut pentru prima dată în documente în anul 1302 sub denumirea de Pestus, iar în 1406 aceasta a fost menționată în documente precum Possesio Walachis Barathpestese și Possesio Walakalis Kelemenkenezpestese, dar și Alsopestes (Pestișul de Jos) și Felsöpestes (Peștișul de Sus), de asemenea, tot în anul 1406 apare și așezarea Possesio Walachalis Solyomtew (Piatra Șoimului). În ceea ce privește așezarea spațială și geografică a localităților se credea că Peștișul de Jos era amplasat pe Valea Morii, Peștișul de Sus pe Valea Peștișului (spre actualul Peștiș), iar Piatra Șoimului pe Valea Șoimului, în jurul și în apropierea cetății cu același nume, spre sfârșitul secolului al XVII-lea așezările rămase din fostul Pestus contopindu-se într-o singură așezare, numită Pestișul de Piatra Șoimului (Solyomköpestes). Între 1660 și 1692 aceată localitate făcea parte din Sangeacul de Aleșd, iar în 1713 aceasta aparținea Fiscului Regal, cuprinzând 25 de familii de iobagi. De asemenea, pe raza acestei așezări, în partea de vest, în munții Plopișul, pe Valea Șoimului, aproape de hotarul cu Lugașul de Sus, s-a construit, în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, Cetatea Piatra Șoimului, numită impropriu de unii Cetatea Șinteu. Cetatea a fost construită în timpul regilor arpadieni, pe un pinten de calcar, care domina zona din jur și care asigura condiții bune de vizibilitate, spre vest până spre Brusturi și Tileagd, spre est până spre Șuncuiuș și Negreni, astfel, povârnișurile prăpăstioase ofereau condiții favorabile apărătorilor.

Localitatea Tinăud este una dintre cele mai vechi așezări cu atestare documentară scrisă de pe Valea Crișului Repede, fiind amintită încă din anul 1214 în Registrul de la Oradea. Apoi, în anul 1219, aceasta a apărut în documente sub denumirea de Villa Tinod, iar în 1406 sub numele de Thynod, ca localitate locuită de români, localitatea Tinăud, făcând parte, alături de Aleșd și Pestiș, din domeniul Cetății Piatra Șoimului. În 1623 așezarea era stapanită de Gavriș Movilă, cel care a avut un rol important în timpul prezenței pe aceste meleaguri a domnitorilor români Constantin Șerban și Gheorghe Ștefan (1658-1660), acestora datorânduli-se construcția unei biserici cu ziduri de piatră în această zonă, ca semn al faptului că această așezare avea un rol important în cadrul domeniului Cetății Piatra Șoimului. Primul slujitor al acestei biserici a fost preotul Popa Pătru, care a făcut parte din suita ce i-a insoțit pe acești doi domnitori și care a fost în același timp și protopopul scaunului românesc din părțile Aleșdului. De asemenea, trebuie amintit faptul că până în secolul al XVII-lea, Tinăud a fost în proprietatea unor nobili, pentru ca, după cucerirea otomană, alături de Aleșd și Peștiș, să intre în componența Sangeacului de Aleșd.

Localitatea Pădurea Neagră este așezată pe valea Bistrei, în Munții Plopișului, la o distanță de 20 kilometri de Aleșd. Aceasta a apărut o dată cu construirea fabricii de sticlă, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, iar în a doua jumătate a secolului fabrica se afla în proprietatea băncii de credit „Magyar Föld" din Budapesta. Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră era așezată în mijlocul unei păduri seculare, pe valea Bistrei, acolo unde se afla mult „cvarț”, materie primă necesară pentru producerea sticlei. De asemenea, până la înființarea raioanelor și desființarea plășilor, din anul 1950, această localitate a aparținut de plasa Marghita.

Capitolul V

5.1 Populația orașului Aleșd

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statisticã se constată că la data de 1 ianuarie 2012 orașul Aleșd avea o populație totală de 10 655 locuitori, număr ce reprezenta aproximativ 3,6% din populația urbană a județului și 1,8% din întreaga populație a acestuia. Astfel, orașul se situează pe locul șase (6) între unitățile administrativ teritoriale ale județului, fiind în același timp și cel de-al șaselea oraș al județului după numărul de locuitori.

Populația se compune în majoritate din români (6 134), maghiari (1 557) și alte etnii (romi, slovaci, germani, evrei). În Aleșd :

4 179 români

1 293 maghiari

1 171 romi

418 slovaci

8 germani

3 evrei

alte etnii

Cele 4 așezări din componența orașului Aleșd:

În Tinăud:

689 români

16 romi

4 slovaci

alte etnii

În Peștiș:

1 076 români

11 maghiari

136 slovaci

26 romi

În Pădurea Neagră:

190 români

253 maghiari

65 slovaci

16 germani

alte etnii

În ultimii ani populația din orașul Aleșd a înregistrat o evoluție descendentă care însă a manifestat un fenomen de temperare în ultima perioadă. Astfel, în perioada 2002-2012 populația stabilă a orașului s-a diminuat cu 30 locuitori reprezentând 0,28% din întreaga populație, însă, pe perioade de 3 ani populația a înregistrat un ritm de creștere, variind între 0,01% în perioada 2005-2008 și 0,002% între 2008-2011. Între 1 ianuarie 2011 și 1 ianuarie 2012 populația a scăzut cu 0,62%, respectiv 67 de locuitori.

5.1.2 Structura pe vârste și sexe

În urma analizării rezultatelor parțiale RPL 2011 se evidențiază faptul că populația orașului Aleșd este echilibrată din punct vedere al vârstei locuitorilor, cea mai bine reprezentată categorie de vârstă a populației find cea între 20-44 ani, care totaliza 40,6% din populația orașului (4 333 persoane), urmată de grupa 0-20 ani cu 24,1% din populație (2 568) și grupa persoanelor între 45-64 ani cu 2 538 persoane, adică 23,8% din întreaga populație a orașului. De asemenea, în oraș mai locuiau 1 216 persoane cu vârsta de peste 65 de ani, reprezentând un procent de 11,4% din totalul locuitorilor, dar cu toate acestea, procesul de îmbătrânire a populației este mai puțin accentuat. Astfel, la nivelul orașului Aleșd categoria populației în vârstă de muncă cuprinde majoritatea locuitorilor, adică un procent de 70,5% din totalul acesteia (7 512 persoane), fiind urmată apoi de locuitorii cu vârstă între 0-15 ani, care reprezintă un procent de aproximativ 18% (1 927 persoane) din populația orașului, iar apoi de categoria vârstnicilor, ce cuprinde locuitorii de peste 65 de ani, cu 1 216 persoane. În orașul Aleșd se manifestă o tendință de scădere demografică, caracteristică natalității scăzute și îmbătrânirii populației, însă aceasta nu este la fel de accentuată ca în cazul altorlocalități din România. În ceea ce privește raportul de dependență demografică, repectiv coeficientul rezultat prin raportarea numărului de persoane „dependente” (copii sub 15 ani și persoane cu o vârstă mai mare de 65 de ani) la numărul de persoane cu vârsta legală de muncă (15-65 ani), orașul Aleșd înregistra la 1 ianuarie 2012 o valoare de 42. Acest lucru înseamnă că unui număr de 100 de persoane cu vârstă legală de muncă (indiferent dacă au sau nu un loc de muncă), le revin 42 de persoane dependente, respectiv care nu au vârsta legală de muncă (chiar dacă unele din acestea sunt încadrate în muncă), ceea ce reliefează povara economică potențială pe care populația productivă o poartă.

Din acest punct de vedere situația este mai bună decât cea înregistrată la nivel național și județean, adică 43 de persoane dependente la 100 de persoane în vârstă de muncă. Totuși, acest raport nu ține cont de numărul șomerilor sau al persoanelor fără un loc de muncă din rândul populației adulte, iar în condițiile în care numărul acestora este relativ ridicat la nivelul orașului în Aleșd, o parte dintre vârstnicii din zonă care beneficiază de pensii se transformă în principalii susținători ai familiilor. Ținând cont de speranța de viață medie din România, această situație este îngrijorătoare și constituie premisele pentru probleme sociale importante pentru aceste familii și pentru autoritățile locale în viitor.

Din prisma evoluției în timp a raportului de dependență demografică, valoarea acestuia scade treptat în intervalul anilor 2002-2012, astfel încât în 2002 valorea raportului era 43, în 2005 și în 2008 a rămas același, 40, iar în 2011 era 41. Deși valoarea raportului înregistrează în 2012 un maxim față de anii precedenți, aceasta se menține totuși superioară mediei naționale și județene.

Referitor la structura populației pe sexe, la data de 1 ianuarie 2012 orașul Aleșd se caracteriza printr-un echilibru relativ, balanța înclinându-se ușor în favoarea sexului feminin, care reprezenta 51,1% din totalul populației, iar populația masculină 48,9%. De asemenea, și raportul de masculinitate este un indicator utilizat în studiile demografice, cu ajutorul căruia se analizează comparativ raportul populației masculine și a celei feminine (numărul bărbaților/numărul femeilor *100). Astfel, se remarcă faptul că în orașul Aleșd raportul de masculinitate are valoarea medie de 96, ceea ce înseamnă că la 96 de bărbați corespund 100 de femei, valoare egală mediei județene și superioară celei naționale. Astfel, la nivel județean acest raport este de 96 de bărbați la 100 de femei, iar la nivel național este de 95 de bărbați la 100 de femei, conform datelor de la Institutul Național de Statistică de la 1 ianuarie2012.

Pe grupe de vârstă acest raport fluctuează, astfel încât pentru grupa de vârstă 0 – 4 ani ia valoarea 103, ceea ce înseamnă că la 100 de fete corespund 103 băieți, acesta scăzând la grupa de vârstă 5 – 9 ani la valoarea de 98. După această scădere are loc o creștere a acestui raport, astfel încât pentru vârsta 10 – 4 de ani acesta atinge valoarea maximă, și anume 109, reprezentând 109 de bărbați la 100 de femei. După scăderea raportului pentru vârsta 25 – 34 de ani (97 de bărbați la 100 de femei), acesta crește pentru grupa de vârstă 35 – 39 ani, scăzând apoi o dată cu grupa 40 – 44 ani la 103 și pentru grupa de 44 – 49 ani la 101, până la 87 la 54 de ani.De la vârsta de 60 de ani se observă o accentuare puternică a diferențelor între populația masculină și feminină, precum și o scădere constantă a raportului de masculinitate, datorată, în special, speranței de viață mai mari a femeilor manifestată în general și modelelor de mortalitate diferite la bărbați și la femei. Astfel, raportul de masculinitate ajunge să ia valoarea de 95, pentru vârstele 55 – 59 de ani, scăzând până la 69 la vârstele 65 – 69 ani, apoi apreciindu-se puțin pentru intervalul vârstelor cuprinse între 70 – 74 ani, până la 74, pentru ca apoi să se afle într-o depreciere continuă, ajungând la valoarea de 24 pentru vârstele de peste 85 de ani.

5.1.3 Mișcarea naturală a populației

Mișcarea naturală a populației este unul dintre mecanismele principale ale creșterii demografice și este alcătuită din rata de natalitate și cea de mortalitate care, împreună, generează rata de spor natural.

Rata de natalitate reprezintă numărul născuților – vii la 1.000 de locuitori într-un an de referință. În cazul orașului Aleșd, această rată variază între 11,4‰ și 14,5‰ în anii 1990 – 2011, ultimul an pentru care există date disponibile. Astfel, maximul ratei de natalitate a fost înregistrat în anul 2008, când a atins valoarea de 14,5‰, iar minimul ratei a fost înregistrat în anul 2007, când a avut valoarea de 11,4‰. Comparând rata de natalitate din anul 1990 la nivelul orașului Aleșd cu cea la nivel național sau județean, putem observa că aceasta este superioară celei naționale și inferioară celei județene, această diferență menținându-se pe tot intervalul anilor 1990 – 2011. Astfel, la nivelul anului 2011 natalitatea înregistrată în Aleșd era de 11,7‰, în timp ce în județul Bihor era de 10‰, iar la nivel național de 9,2‰.

Rata de mortalitate reprezintă numărul de decedați la 1.000 de locuitori într-un an de referință. Din anul 1990 până în 2011, în orașul Aleșd ratele au fluctuat între 8,4‰ și 13,1‰. Astfel, cea mai mare valoare a ratei s-a atins în anul 1997 cu 13,1‰ și cea mai mică în anii 1990 și 2008 cu 8,4‰. La nivelul orașului nu există o tendință evidentă de creștere sau scădere a ratei, această rată fluctuând diferit de la an la an. Analizând rata de mortalitate din 2011 din orașul Aleșd comparativ cu cele la nivel național și județean, se observă că această rată este mai mare față de cea județeană și mai mică față de cea națională. Astfel, rata de mortalitate înregistrată în 2011 în Aleșd era egală cu 11,1‰, în timp ce în Bihor rata era de 5,4,‰, iar cea a României era de 11,8‰.

Comparând rata de natalitate cu cea de mortalitate la nivelul orașului Aleșd, reiese că rata de natalitate a fost superioară celei de mortalitate pe tot intervalul dintre anii 1990 – 2011, aceasta variind până la cel mult 5 procente. Însă, o excepție de la aceasta evoluție pozitivă s-a înregistrat doar în anii 2001, în care rata de natalitate a fost de 12‰, iar cea de mortalitate de 12,6‰, și în 1997, atunci când situația a fost aproape echilibrată, însă cu 0,1‰ în plus pentru rata mortalității față de cea a natalității. Astfel, in intervalul 1990 – 2011, rata superioară a natalității față de cea a mortalității din Aleșd arată tendința de creștere demografică a populației, în special, datorită unui proces diminuat de îmbătrânire a populației și a reprezentării majoritare a categoriei tinere și adulte de la nivelul orașului.

La nivel sintetic, relația dintre natalitate și mortalitate este ilustrată de rata de spor natural, care măsoară intensitatea creșterii/descreșterii unei populații din cauza unui excedent/deficit de nașteri în comparație cu decesele dintr-un an de referință. Din acest punct de vedere, orașul Aleșd a înregistrat valori pozitive aproape pe întregul interval dintre anii 1990 – 2011, excepție făcând doar anii 1997, în care sporul natural a fost de -0,09‰ și anul 2001 în care s-a înregistrat o valoare de -0,65‰ a acestuia. Pe tot intervalul anilor 1990 – 2011 se remarcă faptul că valorile pozitive au variat între 0,19‰ (valoarea minimă înregistrată în anul 2000) și 6,10‰ (valoarea maximă înregistrată în 2008). Astfel, din 1990 și până în prezent evoluția ratei de spor natural a înregistrat valori pozitive, însă, se observă și că din 2003 până în 2006 aceasta a fost în creștere, în 2007 a scăzut brusc, revenindu-și în anul 2008, pentru ca de atunci să se afle într-o scădere continuă. Astfel, printre principalele cauze care ar putea dezechilibra într-un ritm accelerat situația și care ar transforma valoarea sporului natural din pozitivă în negativă, se numără migrația tinerilor către alte centre urbane din județ sau în străinătate în căutarea unui loc de muncă, lipsa oportunităților economice de la nivelul orașului și scăderea generală a nivelului de trai care determină amânarea momentului de aducere pe lume a copiilor și care limitează numărul de copii din familie.

Comparativ cu situația la nivel județean și național, rata sporului natural din Aleșd din ultimii 20 de ani a cunoscut o evoluție mai fluctuantă, cu variații ce au luat valori în intervalul -0,65‰ și 6,10‰ (aproximativ 6,5 puncte). La nivel național intervalul de variație a fost de aproximativ 6 puncte (de la -3‰ până la 3‰), iar cel de la nivel județean a fost de 4,6 puncte (de la 0,30‰ la 4,90‰), neînregistându-se decât două în care au existat valori negative ale sporului natural, mai exact, în 1997 (-0,09%) și 2001 (-0,65). De asemenea, conform graficului de mai jos, se constată că încă din anul 1990, rata sporului natural în Aleșd a fost superioară celei și naționale și relativ apropiată de cea județeană. În prezent, rata sporului natural atât la nivelul orașului cât și la nivelul județean se află în zona pozitivă, aflându-se astfel într-o situație mai bună decât rata națională care s-a aflat aproape permanent în regres și în zona valorilor negative. La nivelul anului 2011, rata sporului natural a înregistrat în Aleșd valoarea de 0,56‰, în Bihor fiind de 4,6‰, iar în țară de -2,6‰.

5.1.4 Mișcarea migratorie a populației

Din analiza elementelor care constituie mișcarea migratorie a populației, respectiv stabilirea sau schimbarea reședinței sau a domiciliului, reiese că Aleșdul este un oraș sursă și nu un oraș de destinație. Astfel, la nivelul Aleșdului se petrec două fenomene distincte: pe de-o parte, aici se stabilesc locuitori din satele limitrofe în căutarea locurilor de muncă, iar pe de altă parte, locuitorii orașului pleacă spre alte centre urbane mai mari (mai ales Oradea) sau în străinătate, considerând oportunitățile economice și nivelul veniturilor din oraș limitate și nesatisfăcătoare.Astfel, în intervalul anilor 1992 – 2005 s-a înregistrat o diferență totală de 146 între plecările cu reședință, pe când în 1992 diferența era de 62 de persoane, în 2002 de 57 oameni, iar în 2005 de 27 persoane, remarcându-se totodată și o scădere a diferențelor pe parcursul anilor. Însă, din anul 2008, pe fondul crizei economice, diferența dintre plecările cu reședință și stabilirile cu reședință a început să crească până la 54, pentru ca mai apoi, în anul 2011 să scadă din nou, la 27, iar în 2012 să crească până la 73, aceasta fiind cea mai mare diferență înregistrată din 1992 și până în prezent. Cu toate acestea, numărul celor plecați este dificil de estimat, datele analizate referindu-se doar la migrația înregistată, și neputând să cuprindă și persoanele care nu își declară schimbarea de reședință.

În ceea ce privește plecările permanente din Aleșd, situația este asemănătoare cu cea din cazul plecărilor temporare, și anume, o diferență mare între plecări și stabiliri. Astfel, în anul 1992 se înregistrează o diferență de 47 de persoane între plecări și stabiliri, însă, în favoarea stabilirilor de persoane, iar la nivelul anului 2002 se înregistrează o situație echilibrată, numărul celor plecați fiind relativ egal cu numărul celor sosiți. Însă, începând cu anul 2005 se remarcă faptul că diferența dintre plecările cu domiciliul și stabilirile cu domiciliul crește în defavoarea celei din urmă categorii, astfel, în anul 2005 se înregistra o diferență de 39 persoane, pe când în anul 2008 această diferență ajunsese deja la 46 de persoane. Un element important al mișcării migratorii este reprezentat și de migrația externă, cu precădere în căutarea unui loc de muncă în țări aparținând Uniunii Europene, mai ales în contextul liberalizării forței de muncă. Din păcate statisticile relevante la nivel național și local sunt limitate având în vedere principiul liberei circulații a persoanelor în UE, dar și faptul că o parte dintre emigranții din România nu lucrează cu forme legale în țara de destinație, lucrează doar sezonier sau nu își schimbă reședința, figurând adesea în cadrul populației stabile a localităților de origine. Din acest punct de vedere, Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011 a încercat să clarifice situația persoanelor plecate temporar sau permanent, dar nedeclarat, din țară, un indiciu pentru migrația externă fiind persoanele tempor absente sau plecate pe o perioadă îndelungată din țară și din localitate.

Conform rezultatelor preliminare ale RPL 2011, din populația stabilă de 10.655 de persoane a orșului au fost declarate temporar absente la nivelul lunii octombrie 2011 un număr de 203 persoane, respectiv 1,9% din totalul populației de la momentul respectiv. Din totalul populației temporar absente 83 de locuitori au fost declarați ca fiind plecați în străinătate, cel mai probabil în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce privește migrația permanentă, s-au înregistrat un număr de 556 de persoane plecate pentru o perioadă îndelungată, respectiv 5,21% din totalul populației, dintre care 384 sunt plecate în străinătate.(Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Aleșd,Județul Bihor,pg.50-53,Primaria orașului Aleșd)

5.2 Structura pe etnii

Conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor populația orașului este formată în proporție de 61% din români, 15,5% din maghiari și 12% din rromi. În plus, la nivelul orașului Aleșd există o comunitate însemnată de slovaci, care reprezintă un procent de 6,1% din populație (623 de persoane), și un număr de 24 de germani, respectiv 0,23% din numărul total al populației Aleșdului. De asemenea, la nivelul orașului Aleșd mai sunt înregistrați 3 locuitori de origine evreiască și alte persoane de alte etnii, care se regăsesc într-un număr mai mic de 3, turci, croați, greci, italieni, polonezi, iar despre 504 locuitori din Aleșd nu există informații disponibile referitoare la etnia de care aparțin.

5.2.1 Apartenența religioasă

După apartenența religioasă, populația orașului Aleșd este în principal ortodoxă, un procent de 47,5% dintre locuitorii orașului aparținând acestei religii. Restul populației aparține religiilor romano – catolică (18,1%), reformată (10%), penticostală (9,2%), baptistă (7,8%) și greco-catolică (0,8%). În plus, la nivelul orașului se mai regăsesc 23 de persoane ce aparțin cultului religios Martorii lui Iehova, 10 unitarieni, 6 adventiști de ziua a șaptea, 4 musulmani, 3 creștini după evanghelie și 3 locuitori ce aparțin cultului mozaic, iar mai puțin de 3 persoane se declară creștini de rit vechi sau evangheliști lutherani.De asemenea, un număr de 12 persoane s-au declarat atei și 16 fără religie, în timp ce un număr de 38 de locuitori s-au încadrat în categoria altor religii. De asemenea, cu privire la un număr de 538 de persoane din Aleșd nu există informații disponibile referitoare la apartenența religioasă.

5.2.2 Calitatea locuirii in orașul Aleșd

În ceea ce privește calitatea locuirii din orașul Aleșd, conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, aici erau înregistrate un număr total de 3.499 gospodării la o populație stabilă de 9.619 locuitori. În plus, acestor gospodării le corespundea un număr de 4.453 locuințe convenționale, cu o suprafață locuibilă de 159.479 mp. Prin urmare, fiecare gospodărie avea un număr mediu de 2,72 persoane care dispuneau de o suprafață medie locuibilă de 45,6 mp/gospodărie, iar fiecare persoană în parte dipunea de 16,6 mp locuibili/ persoană. Dacă comparăm situația numărului de persoane/gospodărie a orașului cu cea de la nivel județean și național, se observă cu ușurință că în cazul Aleșdului acesta este aproape egală cu media județului Bihor (2,71 locuitori/gospodărie) și mai mare decât media națională, care este de 2,66 locuitori/gospodărie. Capitolul I. Audit Teritorial Pg. 29 cu privire la aspectul caselor din Aleșd se poate spune că pe teritoriul orașului acestea sunt în general în stare medie și bună, însă se manifestă două fenomene distincte: existența clădirilor construite cu mai mult timp în urmă, a blocurilor și a caselor și exitența unui grup de clădiri noi, construite în ultimii 10-15 ani.

Primul grup de clădiri se caracterizează prin utilizarea preponderentă a unor materiale durabile (cărămidă, BCA), cu arhitectură convențională, pe când grupul construcțiilor recente (case de locuit și pensiuni turistice în special în zona localității Pădurea Neagră) sunt relativmari, construite dintr-o combinație de materiale convenționale si moderne, și au o arhitectură mai degrabă modernă. Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, indicatorii de calitate a locuirii în oraș sunt superiori mediei județene și naționale atât în ceea ce privește racordarea locuințelor la apă cât și în ceea ce privește procentul de locuițe care dispun de baie și bucătărie în locuință și inferiori atât mediei județene cât și celei naționale în ceea ce privește racordarea la curent electric și procentul de locuințe care dispun de încălzire centrală. Astfel, din cele 4.453 de locuințe convenționale din orașul Aleșd, un procent de 91,4% aveau bucătărie în locuință, în timp ce 83,1% aveau și baie în interiorul locuinței, iar 86% erau racordate la apă (662 de locuițe nu erau racordate). În privința electrificării din orașul Aleșd se observă că un procent de 94,9% din locuințe erau racordate la curent electric, adică 227 de locuințe nu aveau curent electric, fiind astfel necesară extinderea rețelei de distribuție electrică. De asemenea, în ceea ce privește procentul locuințelor cu încălzire centrală, acesta înregistrează cele mai mici procente, comparativ cu ceilalți indicatori, lipsa gazului metan și accesibilitatea lemnului ca și sursă de încălzire făcând încălzirea centralizată relativ rară în Cernești (sub 19% din locuințe față de aproape 43,1% la nivel județean și 44,4% la nivel național).

5.3 Structura pe nivel de educație a populației

În ceea ce privește nivelul de educație din orașul Aleșd, rezultatele finale ale RPL 2011 relevă faptul că ultima formă de învățământ absolvită de majoritatea locuitorilor aparține învățământului secundar (64,27% din populația stabilă de peste 10 ani), urmată de învățământul superior (13,06%), învățământul primar (12,37%) și învățământul postliceal (4,95%). În același timp, 5,10% din locuitorii orașului sunt fără școală, dintre care 3,14% sunt analfabeți (276 persoane). La nivelul orașului se înregistrau astfel 1.148 persoane cu studii superioare finalizate, dintre care 994 până la nivel de licență și 435 de persoane cu studii postliceale sau de maiștri. De asemenea, dintre cei 5.646 de locuitori care au terminat o formă de învățământ secundar, cei mai mulți au absolvit liceul, adică 2.347 locuitori, după care urmează locuitorii care au terminat doar gimnaziul (2.008 persoane), în timp ce 1.291 de persoane au absolvit o școală profesională sau o școală de arte și meserii. Pe lângă aceștia, 1.087 de persoane au finalizat doar 4 clase, insă aici este inclusă și populația școlară cu vârste între 10 și 14 ani care nu puteau finaliza încă ciclul gimnazial (650 de persoane). Așadar, aceste date reflectă un nivel destul de ridicat de educație al populației orașului, concentrat mai ales în zona învățământului secundar, având în vedere existența colegiului tehnic și a școlilor gimnaziale din oraș. Pe de altă parte, și ciclul superior este mai puțin bine reprezentat, în oraș ne-existând nicio facultate, studenții trebuind să se deplaseze în orașele mai mari (Oradea, Timișoara, Cluj Napoca) pentru a urma cursurile unei astfel de unități de învățământ, ceea ce presupune costuri mai mari și ar putea cauza dificultăți pentru unele familii cu posibilități materiale reduse. Însă, în același timp se remarcă că faptul că ponderea persoanelor fără școală în populație este una importantă, ce depășește ușor pragul de 5%, iar rata analfabetismului, se ridică la 3,14% din populație (276 persoane), fiind cu mult mai mare decât media județeană (1,77%) și cea națională (1,36%). Aceasta situație se datorează în parte existenței unei comunități extinse de etnie rromă, care în trecut nu a pus accentul pe învățământul instituțional formal pentru membrii săi, și mai ales pentru populația de sex feminin, copiii nefiind încurajați să frecventeze școala sau să finalizeze cursurile.

5.3.1 Ocupațiile populației orașului Aleșd

Orașul Aleșd a avut și continuă să aibă un profil economic industrial, până în anul 1989 majoritatea populației apte de muncă desfășurându-și activitatea în industria cimentului, în cea a materialelor de construcții sau în cea a sticlei, însă industria din oraș a suferit un șoc puternic după 1989, perioda ce a urmat fiind caracterizată de o reorientare a economiei spre sectorul terțiar și mai puțin spre cel primar. Astfel, după căderea comunismului a avut loc o scădere a cererii pentru materiile prime extrase, care, alături de o productivitate scăzută, cauzată de utilaje vechi și uzate moral din timpul economiei planificate, a dus la o scădere dramatică a activității din industria extractivă și, totodată, la disponibilizări masive ale muncitorilor.Zona orașului Aleșd a fost declarată zonă defavorizată în anul 1998, fapt ce i-a permis și i-a facilitat totodată atragerea de noi investiții în industria ușoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. În acest fel, o dată cu restructurarea și retehnologizarea principalelor ramuri ale activității economice din Aleșd, populația orașului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate, astfel, au apărut și s-au dezvoltat în oraș noi ramuri industriale, precum cea a construcțiilor sau a încălțămintei, care au asigurat 1.500 de locuri de muncă după anul 1998.

În prezent cele mai dezvoltate industrii din zonă sunt cea a încălțămintei (în lohn, prin prezența investiției străine Melania RO SRL) și cea a materialelor de construcții, în special ciment (prin fabrica Holcim care este însă înregistrată pe teritoriul comunei Aștileu, dar atrage forță de muncă importantă din Aleșd), var și produse refractare. În plus, industria sticlei are o tradiție îndelungată în zonă și forță de muncă calificată datorită existenței Fabricii de Sticlă din Pădurea Neagră, localitate apărută în urma construirii acestei fabrici în zonă, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel, despre fabrica de sticlă din Pădurea Neagră se spunea că era așezată în mijlocul unei păduri seculare, pe Valea Bistrei, unde se afla mult „cvart”, materie primă necesară pentru producerea sticlei, însă, fabrica de sticla, altcândva mândria localnicilor, și vestită în toată Europa, a fost demolată. În prezent, în Aleșd există un număr total de 419 societăți comerciale, care își desfășoară activitatea în principal în domeniul industriei prelucrătoare, comerțului și în domeniul transporturilor.

Pe de altă parte, agricultura este slab dezvoltată, în ciuda faptului că pe teritoriul orașului Aleșd există 2.542 hectare de teren agricol, din care 1.016 teren arabil, 1.128 hectare pășuni, 345 hectare fânețe, 1 hectar de vii și 52 hectare livezi, aici există doar 4 firme cu domeniu de activitate cultura plantelor, agricultura realizându-se în mod independent de către fiecare proprietar de teren agricol, fiind mai degrabă o agricultură de subzistență, în plus, nici în domeniul creșterii animalelor nu se înregistrează o situație mai bună, în Aleșd fiind înregistrate doar 2 firme care își desfășoară activitatea în acest domeniu economic.Așadar, sectoarele cu impactul cel mai mare (producție, contribuție la bugetul local, locuri de muncă create, investițiile realizate, impact social și de mediu creat) sunt: – în Aleșd: industria de tip lohn (axată pe încălțăminte și produse textile), construcțiile, comerțul cu materiale de construcții și transporturile; – Tinăud: industria de tip lohn (încălțăminte), comerț; – Peștiș: transporturi de mărfuri, construcții (mici meseriași), exploatarea lemnului, prelucrarea și conservarea fructelor de pădure; – Pădurea Neagră: turismul – în special cel de week-end.

Numărul total al angajaților firmelor cu sediul în orașul Aleșd era de 2.704, mult sub necesarul de forță de muncă la o populație de 7.512 locuitori în vârstă de muncă (36% angajați în oraș), dintre care: majoritatea salariaților, adică 1.536 lucrau în industria prelucrătoare (57%), 412 în comerț (15%), 260 în domeniul serviciilor (10%), 222 în transport (8%) și 114 în gestionarea deșeurilor, în restul domeniilor de activitate existând sub 100 de angajați. Astfel, din cele 267 de firme care și-au înregistrat situațiile financiare la sfârșitul anului 2011, majoritatea (196) aveau între 1 – 10 angajați, 36 de firme aveau un număr mediu de 11 – 50 de angajați, 7 firme aveau între 51 – 100 angajați și doar 2 firme aveau peste 100 de angajați, una dintre ele având chiar peste 500 de salariați. Astfel, analizând numărul angajaților reiese faptul că locurile de muncă disponibile sunt departe de necesarul real, iar situația firmelor fără nici un angajat (26 – 9,7% din total), ceea ce ar echivala cu munca benevolă depusă de asociații firmei fără a-și face contract cu societatea, dar și numărul mic de angajați în industrii, care necesită forță de muncă numeroasă, este un indiciu al muncii nedeclarate și nefiscalizate.

În aceste condiții, numărul mediu de șomeri prezenți în statisticile AJOFM Bihor are relevanță limitată, nefiind definitoriu pentru situația locuitorilor fără un loc de muncă, ci pentru cea a locuitorilor care și-au pierdut recent locul de muncă și încă primesc indemnizație de șomaj, după expirarea acestei perioade ieșind din statistici. Totuși, în această statistică este cuprins impactul crizei economice din 2008, persoanele afectate de aceste evenimente fiind înregistrate ca șomeri până în anul 2010, și îmbunătățirea situației din anul 2011, atunci când primul val de șomeri a ieșit din statistici, devenind șomeri neindemnizați. Astfel, în anul 2010 era înregistrat un număr de 591 șomeri, în anul următor fiind înregistrate doar 377 de persoane, ceea ce ar echivala cu o scădere cu 36% a șomajului, însă aceasta nu înseamnă că persoanele afectate au fost încadrate la alte locuri de muncă, ci doar că nu mai primesc indemnizație de șomaj.

Așadar, în ciuda existenței unor firme relativ prospere în domenii ca industria prelucrătoare, comerț, servicii, transport sau construcții, dezvoltarea economică a orașului este încă deficitară, lipsa investițiilor și a oportunităților de angajare determinând o situație economică dificilă pentru locuitorii orașului și plecarea tinerilor din localitate.

În ciuda faptului că pe teritoriul administrativ al orașului Aleșd există suprafețe considerabile de terenuri agricole, pășuni și fânețe, zona este săracă în societăți comerciale sau asociații care să permită practicarea unei agriculturi performante, locuitorii din mediul rural continuând să practice o agricultură de subzistență care să le asigure minimul necesar pentru trai sau completarea veniturilor. În plus, în localitatea Pădurea Neagră nu există terenuri agricole, localitatea fiind așezată integral în zonă de pădure, în Peștiș terenurile agricole sunt așezate în pantă pe dealuri, iar în Tinăud o treime dintre acestea se află în pantă, iar două treimi pe terasa din dreapta Crișului Repede și în lunca acestuia. În aceste condiții productivitatea terenurilor este scăzută și exploatarea lor este îngreunată, astfel că pe teritoriul unității administrativ teritoriale există mai multe terenuri nelucrate. Așadar, în ciuda existenței unor firme relativ prospere în domenii ca industria prelucrătoare, comerț, servicii, transport sau construcții, dezvoltarea economică a orașului este încă deficitară, lipsa investițiilor și a oportunităților de angajare determinând o situație economică dificilă pentru locuitorii orașului și plecarea tinerilor din localitate.

5.3.2 Gradul de dezvoltare a societății civile

Termenul de societate civilă se referă la toate formele asociative de tip apolitic care nu sunt părți ale unei instituții fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri, respectiv organizațiile nonguvernamentale (asociații sau fundații), sindicatele și uniunile patronale. Fiecare dintre acești actori ai societății civile, aceste organizații sunt formate din cetățeni asociați benevol sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a-și promova și apăra drepturile și interesele personale.

La nivelul orașului Aleșd societatea civilă este reprezentată de „Fundația RUHAMA”, înființată în anul 1996, și două asociații: „Asociația Creștină de Caritate Samariteanul” din Peștiș și „Asociația Castrum”, cu sediul în localitatea Aleșd. Totodată, din anul 2007 au fost înființate Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice și Cantina Socială din Aleșd, care, în parteneriat cu Primaria orașului, acționează în scopul creșterii calității vieții persoanelor și comunităților care se află într-o situație de risc social. Această fundație are ca grup țintă rromii în risc de excluziune socială, persoanele defavorizate pe piața muncii și persoanele dependente fizic sau vârstnicii, astfel, prin activitățile desfășurate fundația își propune să vină în întâmpinarea celor expuși exluziunii sociale și să contribuie la construirea unei societăți echitabile, în care oamenii se respectă unii pe alții și duc o viata bună și demnă.

„Asociația Creștină de Caritate Samariteanul” sau „Fundația Samariteanul Peștiș” a fost înființată în anul 1991 și are ca principal scop îmbunătățirea stării în care se află societatea românească prin diverse proiecte precum înființarea și subvenționarea de grădinițe pentru copii, orfelinate, școli speciale, azile de batrâni, acceptând autoritatea Cultului Penticostal din România.

„Asociația Castrum”, cu sediul în localitatea Aleșd, a fost înființată în anul 2001, are ca activitate principală cultura și vizează inventarierea sistemelor instituționale ale minorităților naționale din România și întocmirea unei baze de date online care să ofere informații generale, ușor accesibile, care să permită contactarea instituțiilor și a liderilor acestora, propunându-și, totodată, să creeze un cadru propice dezvoltării relațiilor interetnice în rândul minorităților din România. Pe lângă activitatea fundației și asociațiil de pe teritoriul UAT Aleșd, aici funcționează și o inițiativă în parteneriat public – privat, astfel, sub forma consultațiilor gratuite acordate de firma SC Fiziograti SRL unui număr limitat de persoane care frecventează Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice Aleșd. De asemenea, ca o inițiativă de asociere a localităților din zonă în vederea dezvoltării regionale coerente, în Aleșd funcționează și „Asociația Crișul Repede” care este o asociație de dezvoltare regioanală, scopul acesteia fiind dezvoltarea comunităților prin promovarea cooperării pentru rezolvarea unor probleme comune prin conceperea și implementarea proiectelor și accesarea fondurilor europene.

5.4 Infrastructura orașului Aleșd

5.4.1 Infrastructura de transport

Transport feroviar

Chiar dacă rețeaua de cale ferată nu străbate efectiv teritoriul orașului Aleșd, locuitorii acestuia au acces facil la transportul feroviar, cea mai apropaiată stația C.F.R aflându-se la o distanță de 2,4 kilometri față de centrul orașului Aleșd, spre sud, pe teritoriul comunei Aștileu, în apropierea orașului regăsindu-se și halta Chistang, la o distanță de 7 kilometri.

Transport în comun

La nivelul orașului Aleșd nu există o rețea publică de transport local. Astfel, transportul în comun către localitățile învecinate și către centrele urbane din zonă se realizează integral de către operatori de transport privați, în oraș existând un singur operator de transport privat Trans Aleșd, care face curse de transport persoane între localități. Astfel, transportul care face legătura între orașul Aleșd și orașul reședință de județ, Oradea, este deservit de firme cunoscute, care asigură transportul pe direcția Oradea – Iași, Oradea – Târgu Mureș, Oradea – Sibiu, Oradea – Horezu, Oradea – Piatra-Neamț și în mod excepțional există și o cursă către Germania, care pleacă din Bârlad, trece prin Ungaria, Austria și are ca destinație orașul Kreisfreie Stadt Aachen din Germania. Însă, deplasarea între localitățile componente ale orașului (Peștis, Tinăud, Pădurea Neagră) este dificilă deoarece nu este asigurat nici un mijloc de transport între acestea – sau între ele și stația CFR care deservește orașul.

5.4.2 Infrastructura educațională

În orașul Aleșd infrastructura educațională este reprezentată de cele 2 licee care exisă în oraș, cele 4 școli și 8 grădinițe (fie de sine stătătoare, fie aparținând de școli) și un club al copiilor, după cum urmează:

Aleșd:

creșă, 4 grădinițe (dintre care una cu program normal, două cu program prelungit și una privată),

școală cu clasele I – VIII, Liceul Teoretic „Constantin Șerban” și Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”, în oraș existând și un Club al Copiilor și Elevilor

Peștiș:

grădiniță cu program normal,

școală cu clasele I – VIII;

Tinăud:

gradinițe (una cu program normal și una privată) și școală cu clasele I – IV;

– Pădurea Neagră:

gradiniță și școală cu clasele I – IV.

Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd asigură elevilor atât posibilitatea unei pregătiri teoretice, cât și a uneia tehnice, filiera teoretică punând la dispoziția elevilor studii cu profil real (matematică-informatică, științe ale naturii) și cu profil uman (filologie intensiv – engleză), pe când filiera tehnologică asigură studii cu profil tehnic (tehnician electronist sau proiectant CAD), de servicii (tehnician în activități tehnice și de comerț) și o școală profesională (ospătar, vânzător în unitățile de alimentație publică). În plus, liceul mai dispune și de o filieră sportivă, având o grupă de handbal pentru începători și avansați. De asemenea, Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” oferă elevilor posibilitatea de a urma cursurile în învățământ primar alternativ Step by step, în cadrul a 4 clase, câte una pe fiecare an de studiu. De Colegiul Tehnic aparțin și grupa de grădiniță de la Holcim (frecventată cu precădere de copiii salariaților Holcim) și câte o clasă de învățământ gimnazial. Baza materială și dotarea Colegiului Tehnic sunt satisfăcătoare, dispunând de:

săli de clasă dotate cu bănci duble și simple, scaune tapițate, table de sticlă;

săli de clasă step by step dotate cu mobilier specific achiziționat de părinți;

sală de sport într-o clădire reabilitată și dotată cu materialele necesare pentru desfășurarea orelor de sport;

laboratoare de informatică dotate cu câte 25 de calculatoare și un videoproiector;

câte un laborator chimie, fizică și bilogie, care nu sunt dotate însă cu mobilier specific un laborator electrotehnică și o bibliotecă.

În prezent Colegiul Tehnic beneficiază de conexiune la internet, însă aceasta este slabă. Pe viitor se consideră necesară dotarea claselor din clădirea nouă cu mobilier specific, videoproiectoare, achiziționarea de calculatoare, soft educațional pentru științe și tehnologii și a unui fond de carte de actualitate, pe specialități. În plus, este necesară dotarea cu echipamente și tehnologii moderne, astfel încât învățământul tehnologic practic să se poată desfășura la standarde actuale. De asemenea, o problemă de ordin tehnic și material cu care se confruntă colegiul este instalația veche de încălzire care ar trebui înlocuită, alături de achiziționarea a 2 noi pompe de recirculare pentru centrala termică. În anul școlar 2011 – 2012, Colegiul Tehnic a avut un număr de 950 de elevi organizați în 36 de clase, cărora le-au predat un număr de 75 de profesori, dintre care 17 suplinitori. În rândul acestora s-au înregistrat 11 cazuri de abandon școlar, reprezentând sub 1,5% din populația școlară.

Cel mai nou liceu din oraș este Liceul Teoretic „Constantin Șerban” care s-a transformat în anul 2013 din școală gimnazială în liceu, prin înființarea, în anul școlar 2013 – 2014, a 2 clase pe filiera teoretică: una cu profil uman -filologie bilingv engleză și una cu profil real – științele naturii (chimie-biologie), fiecare cu un număr total de 29 de locuri. Liceul teoretic dispune de 2 corpuri de școală cu clasele I-VIII (I-XII din 2013), un corp unde funcționează grădinița cu program normal și unul pentru grădinița cu program prelungit din orașul Aleșd, și de școlile cu clasele I-IV și grădinițele din Tinăud, Peștiș și Pădurea Neagră. Baza materială și dotările clădirilor sunt satisfăcătoare, școala dispunând:

de 75 de săli de clasă dotate cu mobilier specific,

săli de sport,

2 laboratoare,

49 de calculatoare cu conexiune la internet și

bibliotecă școlară cu aproximativ 19 700 de volume.

În anul școlar 2011 – 2012, Liceul Teoretic a avut un număr de 1 343 de elevi, organizați în 75 de clase, cărora le-au predat un număr de 139 de profesori, dintre care 7 suplinitori. În rândul acestora nu s-a înregistrat niciun caz de abandon școlar, însă, în anul anterior, s-au înregistrat 9 astfel de cazuri, reprezentând sub 1% din populația școlară.

În oraș funcționează și Clubul Copiilor și Elevilor Aleșd care este o unitate aflată sub tutela Inspectoratului Județean Școlar Bihor și care desfășoară activități împărțite pe 3 domenii: cultural – artistic, științifico – tehnic și sportiv, copiii care frecventează acest club având posibilitatea să participe la diferite concursuri. Cele mai mari probleme cu care se confruntă învățământul din orașul Aleșd și din satele aparținătoare sunt: tendința generală de scădere a numărului de elevi în mediul rural, ceea ce generează clase cu număr mic de elevi și chiar clase cu învățământ simultan (cu câte 2 ani de studii într-o clasă, în Tinăud, și cu întreg ciclul primar într-o clasă, în Pădurea Neagră), cheltuieli mari de întreținere pentru clădiri utilizate sub capacitate și costuri de școlarizare per elev ridicate. În cazul în care tendința va continua se estimează, în viitor, desființarea claselor din localitățile cu număr insuficient de elevi și transportul centralizat al copiilor la școlile din Aleșd, mai ales că distanțele între localități sunt rezonabile, iar drumurile practicabile; – Riscul de abandon școlar în comunitățile sărace, orașul Aleșd având o comunitate importantă de rromi (12% din populație conform RGA 2011, respectiv puțin peste 1 200 de persoane) care, deși în mare parte au locuri de muncă la unitățile de producție din oraș, au venituri reduse și nu pun accentul pe finalizarea studiilor (mai ales pentru populația feminină). Departe de a fi un fenomen generalizat, riscul de abandon școlar se manifestă însă în oraș si poate pune probleme pe termen lung pentru dezvoltarea socială, dar și economică a celor afectați.

5.4.3Infrastructura de sănătate publică

Infrastructura de sănătate publică din Aleșd este reprezentată de:

spitalul orășenesc;

două policlinici, dintre care una cu ambulatoriu de specialitate;

7 cabinete medicale individuale în Aleșd și câte un cabinet medical cu medic de familie în fiecare din celelalte localități componente;

mai multe farmacii.

Spitalul Orășenesc Aleșd împreună cu Dispensarul Policlinic deservesc o zonă foarte mare ca suprafață, pe o rază de 40 – 80 de km în jurul orașului, de la Remeți la Tileagd și de la Zece Hotare la Pădurea Neagră. Populația totală deservită este de aproximativ 60 000 de persoane, dintre care 10 000 provin din orașul Aleșd, iar restul de 50 000 din localitățile rurale înconjurătoare. Având în vedere dotările și serviciile bune ale spitalului, dar și faptul că majoritatea populației din zona deservită are o situație materială mai puțin bună și este îmbătrânită, cu o stare de sănătate precară, o mare parte din aceasta apelează la Spitalul Aleșd pentru rezolvarea problemelor de sănătate.

Spitalul din Aleșd este dotat cu aparatură medicală modernă și dispune de medici specialiști, cu o bună pregătire profesională, având 5 secții (interne, pediatrie, chirurgie, obstetrică – ginecologie și sanatoriu TBC). Astfel, conform datelor furnizate de Primăria Aleșd, la nivelul anului 2012 Spitalul Orășănesc Aleșd dispunea de 135 de paturi și a deservit peste 35 500 de pacienți, cu 14% mai mulți decât în 2011. Personalul spitalului era format din 13 medici (cu 6 mai puțini decât anul anterior), 49 de asistente (cu 3 mai putin decât în 2011) și 31 de infirmiere (cu 3 mai puțin decât anul anterior).

5.4.4 Infrastructura culturală

În Aleșd infrastructura culturală este reprezentată de:

Casa de Cultură din Aleșd;

Căminele Culturale din localitățile Tinăud și Peștiș;

Clubului Copiilor și Elevilor Aleșd;

Biblioteca „Octavian Goga” din Aleșd.

Casa de Cultură din Aleșd este localizată într-o clădire construită în perioada postbelică, în zona centrală a orașului (în apropiere de Primărie și de Bibliotecă), având caracteristici arhitecturale specifice arhitecturii sovietice a anilor `60. În prezent aceasta se află într-o stare avansată de degradare, nefiind utilizată mai mulți ani și anterior aici funcționând, pentru o perioadă, un club/discotecă (ceea ce a dus la degradarea accelerată a clădirii). Aceasta nu mai dispune de dotările necesare pentru activități culturale, iar cele care mai există sunt vechi, distruse sau defecte, impunându-se astfel renovarea și reabilitarea clădirii și dotarea sa cu elementele de mobilier și tehnologie necesare desfășurării de evenimente culturale. Pe de altă parte, starea în care se află Căminele Culturale din localitățile Tinăud și Peștiș este satisfăcătoare, acestea beneficiind de toate utilitățile publice necesare.

Clubul Copiilor și Elevilor Aleșd este o unitate de învățământ care se află sub tutela Inspectoratului Județean Școlar Bihor și are activități împărțite pe 3 domenii:

domeniul cultural – artistic, alcătuit dintr-un cerc de dans modern și contemporan și unul de creație literară;

teatru; – domeniul științifico – tehnic, ce cuprinde cercurile de protecție a mediului, floricultura;

ikebana și cercul de construcții moderne;

machete;

domeniul sportiv;

turistic, ce cuprinde activități ca tenis de masă, tenis de câmp și șah.

Biblioteca orășenească Aleșd a fost înființată în anul 1952 cu un fond de carte enciclopedic de 5 000 de volume, ajungând până la aproape 10 000 de volume în prezent. În anul 1993 a avut loc festivitatea de investire a instituției cu numele de „Octavian Goga”, cu această ocazie punându-se și bazele unui eveniment cultural de durată, cu ritmicitate anuală „Zilele Octavian Goga”. De asemenea, în perioada 2009 – 2010 clădirea bibliotecii a fost în totalitate renovată și modernizată prin intermediul unui proiect european. Astfel, în urma renovării și a schimbării arhitecturii, dar și a lipsei unei Case de Cultură funcționale, în prezent, mansarda clădirii găzduiește majoritatea activităților culturale din oraș. În plus, biblioteca „Octavian Goga” din Aleșd beneficiază de serviciul Biblionet, punând astfel la dispoziția utilizatorilor un număr de 5 calculatoare conectate la internet.

5.4.5 Infrastructura sportivă

În Aleșd infrastructura sportivă este reprezentată de:

baza sportivă din Aleșd;

terenurile de sport școlare de pe lângă școlile din oraș.

Baza sportivă din Aleșd este reprezentată de sala se sport de aici, de terenurile de tenis din spatele Policlinicii și cel al Clubului Copiilor și de Arena Sportivă Aleșd, care are aproximativ 2 000 de locuri și care cuprinde un teren de fotbal artificial, existența tuturor acestora permițând desfășurarea de competiții sportive de interes local și zonal. În general, aici se practică mai ales fotbalul, dar există și posibilitate pentru practicarea tenisului sau chiar a handbalului, colegiul tehnic din oraș având și o filieră sportivă și punând la dispoziția elevilor o grupă de handbal pentru începători și avansați. Cu privire la starea în care se află baza sportivă din Aleșd, aceasta este medie, deținând vestiare, însă tribunele necesită lucrări de reabilitare. În plus, în oraș există o asociație sportivă de vânătoare și pescuit – Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Gorunul” Aleșd – care a fost înființată în anul 1998.

Orașul este reprezentat la nivelul competițiilor sportive de 2 echipe de fotbal „Crișul Aleșd” care joacă în Liga a-IV-a și „PrieteniaTinăud”.

Echipa de fotbal „Crișul Aleșd”

5.5 Turismul în orașul Aleșd

Activitatea turistică din orașul Aleșd este în acest moment destul de limitată. Acest fapt este dovedit de existența a doar 5 unități de cazare care însumeaza în total aproximativ 140 de locuri.Este vorba de cele mai multe ori de un turism de tranzit, eventual unul de afaceri, în oraș găsindu-se câteva firme cu capital strain. Pe de altă parte orașul dispune de suficiente resurse turistice pentru a putea deveni un punct de oprire pe harta regiunii Nord-Vest. Acesta este motivul pentru care autoritățile locale au demarat proiectul de față deoarece au înțeles că fără o promovare puternică pe plan intern, orașul Aleșd nu își va putea depăși condiția de oraș de trecere.

Proiectul își propune ca folosind resursele existente să atragă atenția asupra orașului, având drept consecințe pozitive creșterea numărului de turiști și implicit un răspuns pozitiv din partea agenților economici locali, dispuși să facă investiții în infrastructura de servicii turistice și de agrement.

Orașul Aleșd are pe teritoriul său câteva obiective cu potențial turistice, parte regăsându-se pe lista monumentelor istorice judetene:

Situl arheologic „Pusta Bisericii” ce se compune din urmele unei așezări datând din epoca medievală și din ruinele unei biserici romanice;

Ruinele Cetății Piatra Șoimului, datând din sec.XIII, din satul aparținător Peștiș;

Castelul de vânătoare Zichy din localitatea Gheghie construit în anul 1860;

Castelul Bathyanyi, azi spital orășenesc Aleșd, datând din 1830;

Biserica de lemn „Bunavestire” din satul Peștiș, datând din anul 1797;

Biserica Ortodoxa „Sf. Dumitru” din satul Tinăud, datând din 1659;

Izvorul de apă minerală din Pădurea Neagră;

Ștrandul cu apă termală din Aleșd;

Sărbători populare campenești și evenimente socio-culturale din zonă: Târgul de vară Aleșdeana;

Potențial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2 000 locuri, 2 sali de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal și un bazin de înot.

Posibilitatea desfășurării de activități de vânătoare și pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv și vânatul la păsări de baltă.

5.5.1 Obiective turistice în Orașul Aleșd

Ruinele cetății „Piatra Șoimului”, sat Peștiș

Castelul Zichy, localitatea Gheghie, din 1860

Biserica Ortodoxă „Sf. Dumitru” din satul Tinăud, datând din anul 1659

Castelul Bathyanyi, azi spital orășenesc Aleșd, datând din 1830

Bisericade lemn „Bunavestire” din satul Peștiș, datând din 1797

Peștera “Piatra Jurcoaiei”,localitatea Peștiș

5.5.2 Monumentele orașului Aleșd

În Aleșd se găsește Monumentul Eroilor căzuți în răscoala din 1904, de pe Valea Crișului Repede, în urma căreia au avut de suferit aproximativ 4 000-5 000 de țărani români și maghiari din Aleșd care au luat parte la o puternică mișcare țărănească împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta, răscoala fiind reprimată sângeros de către autorități.

Moara Weinberg este o construcție care se impune prin structura arhitecturală impresionantă și care a fost inaugurată din anul 1925, când asigura curent electric pentru majoritatea locuințelor din Aleșd, acesta devenind, astfel, prima localitate electrificată din zonă. Având în vedere unicitatea funcțională și arhitecturală, Moara Weinberg din Aleșd are potențialul de a fi înscrisă pe lista Monumentelor Istorice, la categoria de arhitectură industrială.

PARTEA APLICATIVĂ

Capitolul VI

Cercetare privind modul mai eficient de învățare a geografiei la elevii de clasa a IV-a

6.1 Scopul și obiectivele cercetării

Scopul acestei lucrări a fost de a arăta diferența între modul de învățare și receptare a unui lot de elevi care studiază doar în clasă și al unui lot de elevi care studiază afară, pe „teren”, în aer liber, excursii.

Obiectivele pe care le-am urmărit au fost:

identificarea unor diferențe valide dintre cele două metode de învățare;

identificarea unor diferențe între cele două loturi de elevi: cei care învață doar în clasă și cei care învață în excursii, drumeții, împreună cu colegii și doamna învățătoare;

pe baza observațiilor din literatura de specialitate, precum și a rezultatelor cercetării am observat că elevii care studiază pe teren, nu doar în clasă au rezultate mai bune la învățătură, acordă atenție mai mare la ore;

6.2 Ipotezele cercetării

Pornind de la observațiile din literatura de specialitate, am presupus că:

Elevii care au studiat doar în sala de clasă cu manualul percep și rețin cu dificultate lecțiile față de elevii care au studiat și în afara sălii de clasă;

Elevii care studiază doar în sala de clasa nu acordă un interes mai mare față de ore, devin plictisiți mai repede datorită rutinei orelor, lecțiile nu îi atrag, metodele de predare sunt aceleași mereu, zi de zi;

Ipotezele de lucru care m-au ajutat în analiza comportamentului elevilor și aflarea concluziei sunt:

Elevii care vor învață în aer liber vor avea rezultate mai bune la învățătură, vor acorda mai mare interes orelor, vor reține mai rapid informațiile datorită modului diferit de predare-receptare față de elevii care vor învăța doar în clasă în modul tradițional de predare-învățare.

6.3 Metodologia utilizată

Descrierea loturilor de adolescenți investigați:

În această cercetare, am investigat două loturi de adolescenți, dintre care un lot de10 elevi au studiat în mod tradițional în sala de clasă, eu îndrumându-i cu ajutorul manualului și fișelor de lucru, iar cu al doilea lot de 15 elevi am studiat împreună în aer liber vizitând și discutând împreună temele lecțiilor noastre. În total, am investigat 25 de elevi (14 băieți și 11 fete), cu vârste cuprinse între 9-10 ani.

Cei 10 elevi care fac parte din primul lot, cu care am studiat împreună în sala de clasă, au completat fișele de lucru pe care le-am pregatit în diferite zile, am studiat împreună diverse lecții răspunzând la întrebări pregătite din timp pentru aceștia. Le-am aplicat întrebări referitoare la istoria și geografia orașului cât și despre clădirile acestuia.

Alături de cei 15 elevi care aparțin lotului al doilea am vizitat orașul Aleșd însoțiți de doamna învățătoare Marina. Am vizitat monumentele orașului, biblioteca cât și clădirile de o mare importanță și vechime ce fac parte din istoria orașului. Am aplicat elevilor o serie de întrebări referitoare la oraș verificând cunoștințele acestora despre istoria și geografia orașului în care aceștia locuiesc și învață. Am acordat o atenție specială supravegherii acestor două loturi, pentru a se evita situația contaminării răspunsurilor prin influență reciprocă.

Culegerea datelor a fost realizată în luna martie a acestui an.

6.4 Instrumentele utilizate pentru culegerea de date

Pentru colectarea datelor am utilizat mai multe fișe de lucru cu teme diverse împreună cu planurile de lecție care m-au îndrumat pe parcursul lecției.

Am utilizat și o serie de întrebări referitoare la orașul Aleșd, pregătite din timp verificând cunoștiințele celor două loturi de elevi. Am folosit ca metode de captare a atenției și de receptare mai facilă a informațiilor câteva plimbări prin oraș explicându-le între timp despre geografia orașului.

6.5 Rezultatele obținute și interpretarea lor

Am comparat rezultatele obținute de elevii din lotul numărul unu care au învățat în clasă cu ajutorul manualului și fișelor de lucru și lotul numarul doi unde elevii au învățat în aer liber, vizitând împreună orașul discutând despre acesta apoi folosind aceleași teste și fișe de lucru pe care le-am folosit cu elevii din lotul numărul unu. Compararea rezultatelor s-a efectuat prin trei teste date celor două loturi de elevi. Un test de “inițiere„ în tema pe care am dezbătut-o, ”un test de „mijloc”, de verificare de cunoștințe și un test final de verificare a cunoștințelor pe care elevii le-au dobândit la final, acest test ajutându-mă la ajungerea la unele concluzii.

Fișe de lucru completate de elevii lotului numărul unu (10 elevi) care au studiat doar în sala de clasă.

Fișe de lucru completate de elevii lotului numărul doi (15 elevi) care au studiat în aer liber.

6.6 Concluzii

Datele obținute au confirmat ipoteza generală de la care am pornit. Elevii care învață doar în sala de clasă sunt mai plictisiți, sunt obișnuiți cu modul tradițional de învățare doar în sala de clasă și le este mai greu sa fie atenți, au nevoie de diverse activități care să le stârnească și să le mențină interesul pentru studiu. Lecțiile în aer liber pentru aceștia au multiple avantaje: îmbogățirea abilităților fizice și lingvistice, dezvoltarea încrederii în sine și creșterea interesului față de învățare.

Elevii asimilează mai greu sau deloc informațiile deoarece își petrec majoritatea timpului în sala de clasă, încearcă mereu să își ocupe timpul cu alte activități. Din testele de evaluare am dedus că elevii care au învățat în sala de clasă au mare dificultate în a completa sarcinile cerute sau le completează greșit. Nu dezvoltă interes pentru lecție. Orele în aer liber, bine planificate, corect predate și apoi urmărite prin teste sau întrebări în clasă, ajută elevii să își sporească abilitățile și cunoștințele dobândite, venind în completarea informațiilor acumulate în sala de clasă.

Din rezultatele obținute la fișele de lucru și cele trei teste completate de cele două loturi de elevi reiese că elevii care și-au petrecut orele de studiat înafara clasei discutând împreună cu colegii temele dezbătute și aratându-le “față în față” subiectul lecției, orașul Aleșd, au obținut rezultate mai ridicate față de elevii care au studiat doar în sala de clasă. Elevii tind să rețină pentru mai mult timp orele petrecute în aer liber. Față de colegii lor care studiaza doar în clasă, elevii care au avut și lectii în aer liber în programul lor școlar au obținut note mai bune la testele de evaluare.

Această cercetare a evidențiat faptul că elevii rețin mai ușor și devin mai interesați de ce li se prezintă atunci când sunt puși față în față cu subiectul lecției, își reamintesc cu usurință ceea ce le-a fost predat. Orele în aer liber sunt mult mai eficiente dacă elevii nu sunt obligați să ia notițe pe parcursul lor (aceste activități sunt neplăcute pentru copil și nici nu conduc la o mai bună învățare). Interacțiunea directă cu natura, prin observare și atingere, este mult mai benefică. Contactul cu natura îi oferă elevului oportunitatea de a învăța și de a înțelege mai bine mediul înconjurător. Este un izvor nesecat de cunoștințe și informații pentru elevi. Îl ajută nu doar să își dezvolte cultura generală, dar și să se integreze mai bine în comunitate și să înțeleagă care sunt regulile ei.

Consider că elevii au uneori nevoie de diverse metode de predare care îi pot ajuta să rețină mai ușor să fie interesat de ce li se predă, îl ajută pe elev să își amintească cu ușurință ceea ce a învățat atunci când este întrebat. Încurajarea jocurilor și a lecțiilor de școală în aer liber are ca prim scop sănătatea elevilor cât și o metodă mai bună de învățare pentru aceștia. Trebuie subliniată necesitatea de recapitulare odată ajunși în clasă: stabilirea de legături între teoria învățată în școală și practica observată în natură favorizează învățarea. Scopul acestor ore în aer liber este să arate elevilor natura, cu plantele și animalele care există în jurul lor.

Lecțiile care se practică în aer liber au un impact puternic și asupra dezvoltarii lui emoționale și sociale, dar și asupra comportamentului lui. Acestea ajută să-și dezvolte viața socială. Este un instrument puternic de socializare. O viață sociala bogată a elevului contribuie la creșterea stimei și încrederii de sine, esențiale pentru dezvoltarea lui emoțională. În plus, învață cel mai bine să coopereze cu alți elevi și să înțeleagă ce este spiritul de echipa din aceste activități de grup.

Bibliografie

1.Augustin Tarău, (2010), Monografia județului Bihor vol.1, Editura universității din Oradea,Oradea

2. Ioan Todoca, (2000), Monografia orașului Aleșd ,Județul Bihor, Editura Tradiție

3. O.Berindei, Gr.Pop (1972), Județele patriei, Județul Bihor, Editura Academiei RSR, Iași

4.Primăria orașului Aleșd (2014/2020) Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Aleșd, Județul Bihor

5.Studiu istoric despre orașul Aleșd

6. www.wikipedia.org.

Anexe :

Test de evaluare inițială dată de eleva Geverno Vivien Elisa ,clasa a IV-a din esantionul al doilea ,dintre elevii care au studiat în aer liber.

Evaluare inițială dată de elevul Vențel David Mugurel, clasa a IV-a, din primul eșantion de elevi care au studiat doar în sala de clasă.

Evaluare finală dată de elevul Elisei Pantea ,clasa a IV-a din eșantionul al doilea de elevi care au studiat în aer liber.

Evaluare data de elevul Iuhas Raul ,clasa a IV-a ,din primul eșantion.

Proiect didactic despre vegetatia,fauna si solurile din zona orașului Aleșd

Proiect didactic pentru clasa a IV-a despre” Principalele activități economice din zona orașului Aleșd.”