Specializare: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI [626206]

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Specializare: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

PERCEPȚIA CONSUMATORULUI ASUPRA
PROMOVĂRII PRODUSELOR TRADIȚIONALE
ROMÂNEȘTI PRIN TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII

Absolvent: [anonimizat] :
Lector Dr. Gabriela CHICIUDEAN

CLUJ -NAPOCA
2018

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNO AȘTERII ÎN DOMENIU ………………………….. ………….. 7
CAPITOLUL I. PERCEPȚIA ȘI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ………………………. 7
1.1 COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ………………………….. ……………………… 7
1.2 PERCEPȚIA CONSUMATORULUI ………………………….. ………………………….. …………. 8
CAPITOLUL II. PRODUSE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI ………………………….. …………………… 10
2.1 PRODUSE TRADIȚIONALE -CONCEPTE ȘI DEFINIȚII ………………………….. …….. 10
2.2 PRODUSE TRADIȚIONALE -IMPORTANȚĂ ȘI CONSUM ………………………….. …. 11
2.3 PRODUSE TRADIȚIONALE ATESTATE ÎN ROMÂNIA ………………………….. ……. 14
2.4 CERTIFICAREA ȘI ATESTAREA PRODUSELOR TRADIȚIONALE ………………. 15
2.5 PROMOVAREA ȘI PIAȚA PRODUSELOR TRADIȚIONALE …………………………. 16
CAPITOLUL III. TÂRGURILE ȘI EXPOZIȚIILE ………………………….. ………………………….. ……….. 19
3.1 TÂRGURILE ȘI EXPOZIȚIILE ÎN CONTEXTUL MARKETINGULUI …………….. 19
PARTEA II. MATERIAL ȘI METODA ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
CAPITOLUL IV. MATERIAL DE CERCETARE – MUNICIPIUL CLUJ -NAPOCA …………………. 23
4.1 SCU RT ISTORIC CLUJ -NAPOCA ………………………….. ………………………….. …………. 23
4.2 DESCRIEREA MUNICIPIULUI CLUJ -NAPOCA ………………………….. ………………… 23
4.2.1 Localizare și acces ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
4.2.2 Demografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 23
4.2.3 Economia Orașului Cluj -Napoca ………………………….. ………………………….. ……….. 25
4.3 TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII ÎN CLUJ -NAPOCA ………………………….. …………………….. 25
4.4 ASOCIAȚII DE PRODUCĂTORI DIN MUNICIPIUL CLUJ -NAPOCA ……………… 27
CAPITOLUL V. METODA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. …………….. 29
5.1 CERCETARE DE MARKETING ………………………….. ………………………….. ……………. 29
5.1.1 Definirea problemei și obiectivele cercetării ………………………….. ……………………. 31
5.1.2 Elaborar ea planului de cercetare ………………………….. ………………………….. ……… 32

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

2
5.1.2.1 Calendarul cercetării ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
5.1.2.2 Surse de informații ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
5.1.2.3 Planul de eșantionare ………………………….. ………………………….. ………………. 33
5.1.2.4 Metoda de culegere a datelor ………………………….. ………………………….. ……. 33
5.1.2.5 Instrumente de cercetare ………………………….. ………………………….. ………….. 34
5.1.2.6 Metode de contact ………………………….. ………………………….. …………………… 36
5.1.3 Modul de culegere a datelor ………………………….. ………………………….. ………………. 36
5.1.4 Metode de analiza a datelor ………………………….. ………………………….. ………………. 36
5.1.5 Prezentarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 37
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
CAPITOLUL VI. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND PERCEPȚIA CONSUMATORILOR
ASUPRA PROMOVĂRII PRODUSELOR TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI PRIN TÂRGURI ȘI
EXPOZIȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 38
6.1 PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR ………………………….. 38
6.2 COMPORTAMENTUL DE CONSUM AL PRODUSELOR TRADIȚIONALE ….. 41
6.3 ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII ………. 45
CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …………. 55
7.1 CONTRIBUȚII PROPRII ………………………….. ………………………….. …………………… 56
7.2 RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 57
LISTA DE ACRONIME ȘI ABREVIERI ………………………….. ………………………….. …………………….. 57
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 58
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 59

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

3
PERCEPȚIA CONSUMATORULUI ASUPRA PROMOVĂRII
PRODUSELOR TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI PRIN TÂRGURI ȘI
EXPOZIȚII

Auto r: Alina -Ioana COSTEA, Coordonator științific: Lector Dr. Gabriela
CHICIUDEAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România , costeaalina25@yahoo.com

REZUMAT
Prezenta cercetare a avut ca pr incipal obiectiv, evaluarea percepției consumatorului
asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții din Municipiul
Cluj-Napoca, în urma acestei cercetări doresc să evidențiez câteva scopuri propuse pe care le –
am indentificat în lucrare, aceste fiind: profilul consumatorului, obiceiurile de consum,
atributele importante ale consumatorului, motivele consumului, tipurile de produse tr adiționale
românești preferate și atitudinea consumatorului față de promovarea produselor tradiț ionale
român ești prin târguri și expoziții. Datele au fost cu lese cu ajutorul unei anchete și mai exact cu
ajutorul chestionarului. Respondenții fiind persoane care trăiesc în Cluj -Napoca, numărul
resondenților a fost de 113, datele fiind analizate cu ajut orul statistici descriptive.
În urma analizei datelor s -a constatat că majoritatea oamenilor c onsumă produse
tradiționale 98 % iar p rincipalele motive pentru care ei frecventează târgurile și expozițiile sunt
acelea de a achiziționa produse tradiționale r omânești. În ceea ce privește produsele
tradiționale preferate în top sunt produsele din carne și produsele de panificație.
În concluzie, această cercetare reprezintă un rol important în vederea percepției
consumatorului asupra produselor tradiționale come rcializate și promovate prin târguri și
expoziții, deoarece ne ajută să vedem profilul consumatorului acestor produse și care sunt
factorii care le influențează deciziile în momentul în care doresc să achiziționeze produse
tradiționale românești din interme diul acestor târguri și expoziții.
CUVINTE CHEIE
Percepția consumatorului, produse tradiționale, târguri și expoziții .

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

4
COSTUMER PERCEPTION ON THE PROMOTIONS OF
ROMANIAN TRADITIONAL PRODUCTS TROUGH THE FAIRS
AND EXHIBITIONS

Author: Alina -Ioana COSTEA , Scien tific coordinator: Lect eur Dr. Gabriela
CHICIUDEAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Mănăștur St., 400372,
Cluj-Napoca, România , costeaalina25@yahoo.com

ABSTRACT
The main obje ctive of the present research was to evaluate the consumer's perception of
the promotion of traditional Romanian products through fairs and exhibitions in Cluj -Napoca,
following this research I want to highlight some of the proposed goals that I have ident ified in
the paper: consumption habits, important attributes of the consumer, the reasons for
consumption, preferred Romanian traditional products and the attitude of the consumer towards
the promotion of traditional Romanian products through fairs and exh ibitions. The data was
collected with the help of a survey and more precisely with the help of the questionnaire.
Respondents being people living in Cluj -Napoca, the number of respondents was 113, data
being analyzed using descriptive statistics.
After ana lyzing the data, it was found that most people consume traditional products
98% and the main reasons why they are attending fairs and exhibitions are those to buy
traditional Romanian products. As for the traditional favorite products in the top are meat
products and bakery products.
In conclusion, this research plays an important role in consumer perception of traditional
products marketed and promoted through fairs and exhibitions as it helps us to see the consumer
profile of these products and what facto rs influence their decisions when they want to buy
traditional products Romanian fairs through these fairs and exhibitions .

KEYWORDS
Costumer perception, traditional products, fairs and exhibitions

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

5
INTRODUCERE
Trăim în ” epoca vitezei ”, iar acest lucru își pune amprenta pe stilul nostru de viață din
ce în ce mai mult. Românii au ajuns să aibă un stil de viață prea puțin sănătos deși avem atât de
multe resurse pe care nu le valorificăm suficient.
O problemă pr incipală este alimentația, deoarece din lipsa de timp sau din comoditate,
fiecare dintre noi am ajuns să recurgem la produse modificate genetic, de tip fast -food sau
semipreparate.
În ultimii 5 ani a început să crescă în România și con sumul de produse trad iționale
(BIO ), care are o gamă foarte variată de produse, de la lactate la produse din carne, fructe,
dulciuri, băuturi, legume și altele, dar din păcate aceste produse sunt prea puțin promovate sau
nu sunt la fel de accesibile ca celelalte produse pe car e le găsim la tot pasul.
În această cercetare s -a urmărit percepția consumatorului asupra promovării produselor
tradiți onale prin târguri și expoziții, s -a realizat o cercetare de marketing calitativă a pieței din
Cluj-Napoca de produse tradiționale în sco pul obținerii de informații referitoare la atitudinea și
preferințele consumatorului în cadrul târgurilor și a expozițiilor pe care le frecventează pentru
achiziționarea acestor produse. Studiul își propune, pe parcursul a 3 părți, urmărirea
comportamentul ui de achiziționare a produselor tradiționale din târguri și expoziții.
Partea de început a cercetării ” Stadiul actual al cunoașterii în domeniu” este
reprezentat ă de 3 capitole, primul fiind ” Percepția și comportamentul consumatorului”, urmat
de al 2 -lea capitol ”Produse tradiționale românești” și al 3 -lea ”Târgurile și expozițiile”. Primul
capitol vizează conținutul percepției și comportamentului consumatorului și a factorilor de
influență a acestuia, în final considerații teoretice referitoare la comport amentul de
achiziționare a produselor tradiționale românești , al 2 -lea capitol vizează abordarea teoretică a
produselor tradiționale românești, importanța și consumul lor, metodele de certificare ale
acestor produse, asociații existente și nu în ultimul râ nd promovarea și piața produselor
tradiționale. Cel de -al 3-lea capitol urmărește târgurile și expozițiile în contextul marketingului.
În partea a 2 -a a studiului ”Material și metodă” este reprezentată de 2 capitole primul
fiind ”Materialul de cercetare” u nde s -a descris locul cer cetării, iar al 2 -lea capitol ” Metoda de
cercetare” unde s -au descris cercetarea de marketig efectuată.
Iar în partea a 3 -a ”Rezultate și discuții” a fost afectuată analiza rezultatelor propriu –
zisă. Având tot 2 capitole, primul ” Analiza rezultatelor privind percepția consumatorilor asupra
promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții” iar al 2 -lea capitol
”Concluzii și propuneri” unde au fost trase concluziile finale s -au făcut propuneri.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

6
Obiectivele prin cipale ale acestei cercetări fiind determinarea gradului de cunoaștere al
produselor tradiționale și al târgurilor și expozițiilor existente în Cluj -Napoca sau prin
împrejurimi și nu în ultimul rând studierea părerii consumatorilor în privința promovării
produselor tradiționale, dacă sunt destul de puse în valoarea prin aceste târguri și expoziții sau
nu. Studiul evidențiază cât de bine sunt puse în valoarea aceste produse tradiționale și care este
interesul consumatorului asupra lor prin acest fapt.
Deși î n prezent sunt câteva târguri și expoziții care pun foarte bine în valoarea
produsele tradiționale Românești, nu sunt suficiente și nu sunt foarte cunoscute, dar se prev ede
o creștere în următorii ani, odată cu educarea populației și cu susținerea producăt orilor locali ei
vor putea să iși valorifice produsele tradiționale prin aceste târguri și expoziții iar consumatorii
vor putea să iși achiziționeze produsele preferate și sănătoase.
Marketingul de asemenea are un impact foarte mare și pozitiv în satisfac erea cerințelor
potențialilor clienți și sunt foarte importante strategiile aplicate pentru atragerea consumatorilor.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

7
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU
CAPITOLUL I. PERCEPȚIA ȘI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

1.1 COMPORTAM ENTUL CONSUMATORULU I
În anul 1960 s -a individualizat o ramură diferită a markentigului care se ocupă cu studiul
comportamentului consumatorului, datorită creșterii complexității vieții economice pe piața
producătorilor de bunuri și a servicii și a consumat orilor. (Tecau, 2013)
Cu trecerea timpului acest domeniu devine tot mai important, cunoștințele referitoare la
comportamentul consumatorului asigurând fundamentul strategiilor de marketing cu privire la:
poziționarea produsului, segmentarea pieții, adoptarea unor decizii de marketing -mix, lansarea
produselor noi și altele. (Tecau, 2013)
Asociația Americană de Marketing enunță: “ comportamentul consumatorului reprezintă
o interacțiune referitoare la impr esie și percepție, conduită și întâmplări naturale comune prin
care ființele umane își dirijează schimbările survenite în propriile vieți ”.
Cercetarea comportamentului consumatorului impune o abordare pluridisciplinară,
psihologia, sociologia, economia pol itică, antropologia fiind doar câteva din tre științele care stau
la baza conceptelor regăsite în cadrul acestui domeniu. Datorită apariției de noi factori care
influențează direct comportamentul consumatorilor, dar și pe seama schimbărilor provenite chiar
de la aceștia odată cu formarea noilor generații de consumatori, se poate evidenția caracterul
dinamic al comportamentului consumatorului, fapt care le impune producătorilor monitorizarea
permanentă a clienților pentru a avea o imagine fidelă asupra reali tății.(Tecau, 2013)
Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la:
 compo rtamentul consumatorilor finali -aceștia repre zintă persoane individuale care
 cumpără bunuri și servicii pentru consum personal sau al familiei cu scopul de a -și
satisface dorințele curente sau de a -și defini și evidenția statutul în societate.
 comportamentul consumatorilor organizaționali –reprezintă persoane le sau grupuri le
 care cumpără bunuri sau servicii în numele organizației pentru care lucr ează, în vederea
consumului sau utilizării, cu scopul de a p roduce alte bunuri și servicii.
Comportamentul consumatorului este considerat un sistem complex de manif estări,
atitudini, motivații și decizii.
Stimulii legați de activitatea de marketing ce in fluențează comportamentul de cumpărare
sunt informații primite de către individ din surse externe sunt:

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

8
 stimuli obiectivi, reprezentați prin atributele reale ale mix -ului de marketing.
 stimuli simbolici, sunt cei legați de percepția subiectivă a persoanei, a atributelor rea le
 sau imaginare ale produsului.
 stimuli sociali, exprimați prin informații primite de la alți consumato ri, familie, grupuri
 sociale .
Comportamentul consum atorilor determină interacțiuni, din acest motiv estefoarte
important de ști ut ce cred consumatorii, ce fac, ce simt , care sunt lucrurile și locurile care -i
influențează în alegerea unui produs. (Tecau, 2013)
Comportamentul consumator ului este determinat de trei factori:
1. Factori endogeni
 Nevoia și motivația
 Resursele
 Percepția
 Personalitatea
 Cunoștințele
 Atitudinile
2. Factori exogeni
 Cultura
 Clasa socială
 Grupuri de referință
 Familia
3. Factori situaționali
 Ambianța fizică
 Ambianța socială
 Timpul
 Starea de spirit
(Tecau, 2013)

1.2 PERCEPȚIA CONSUMATORULUI
”Percepția este, conform definițiilor oferite de literatura de specialitate, un proces prin
care individul recepționează, selectează, organizează, și interpretează stimuli din mediul

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

9
înconjurător conferindu -le o anumită semnificație s au, altfel spus, percepția este actul
identificării și integrării informației pe care o primim prin intermediul simțurilor.” (Tecau, 2013)
Percepția depinde de niște elemente, particularitățile stimulilor fizici, de interacțiune între
stimuli și condiții legate de starea fizică, psihică a consumatorului. (Tecau, 2013)
Principalele faze ale percepției:

Figura 1.1 Procesarea informațiilor pentru luarea deciziilor de consum
Sursa: Hawkins, et al. (1998)
Percepția este rezultatul factorilor stimulenți și individuali, factorii stimulenți se referă
la caracteristicile obiectului fizic, mărimea, culoarea, forma, greutatea, iar factorii stimulenți se
referă la caracteristicile individuale care includ procesul sensorial și experiențele anterioare cu
produsele similare. (Tecau, 2013)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

10
CAPITOLUL II. PRODUSE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI

2.1 PRODUSE TRADIȚIONALE -CONCEPTE ȘI DEFINIȚII
Produsele tradiționale sunt o parte importantă a c ulturii, identității și a patrimoniului.
Sunt acele produse care trebuie sa fie obțiunute din materii prime tradiționale, să aibă o
compoziție și un mod de prelucrare traditional și care se distinge de alte produse similare din
aceeași categorie de produse .
Sunt un produs fabricat pe teritoriul național care nu are în compoziția lui aditivi
alimentari și prezintă o rețetă tradițională care a fost transmisă din generație în generație. Pentru
a menține și extinde cota de piață a produselor tradiționale sunt necesare îmbunătățiri
suplimentare în materie de siguranță, sănătate sau confort prin diferite inovații.
Tradiționalitatea este ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte
produse similare. Ea nu se limitea ză la o compoziție cantitativă ș i calitativă ori la un mod de
producție stabilit de o reglementare națională sau comunitară.Această regulă nu se aplică dacă
reglementarea a fost stabilită în vederea definirii tradiționalității unui produs.
Unele produse tradiționale au indicații geografi ce și specialități tradiționale în
desemnările Uniuni i Europene, denumire de origine protejată (DOP), indicația geografică
protejată (IGP) și specialități tradiționale garantate (STG). Aceste standarde servesc la
promovare și protejarea denumirilor produse lor agricole și alimentare de calitate. (Sursa:
www.madr.ro , accesat în 16 A prilie 2018)
Atestarea produselor tradiționale este recunoașterea tradiționalității unui produs prin
intermediul înregistrării sale în ”Registrul de Atestare a produselor tradiționale ”, în
conformitate cu prevederile normei privind condițiile și criteriile pentru ates tarea produselor
tradiționale. (Sursa: www.tradițiidinsibiu.ro , accesat în 16 Aprilie 2 018)
Consumul responsabil denumește o varietate foarte mare de forme de consum etic sau
bazat pe valori, fiind o reacție la implicațiile negative pe care le are un consum indiferent la
costurile sociale. Costurile sociale fac referire la impactul asupra mediului înconjurător, asupra
comunității . (Sursa: www.tradițiidinsibiu.ro , accesat în 16 Aprilie 2018)
Consumul local reprezintă o declinare a consumului responsabil, prioritizând
producătorii locali ca op țiune a consumatorilor. Prin susținerea producătorilor locali se
generează în timp o comunitate solidară și autonomă.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

11
2.2 PRODUSE TRADIȚIONALE -IMPORTANȚĂ ȘI CONSUM
Produsele obținute prin aceste practici tradiționale sunt mult mai sănătoase și au o cali tate
mult mai bună, ele sprijină economia locală prin valorificarea lor. De asemenea consumatorul
este mereu interesat să gasească o alternativă a produselor pe care le găsește peste tot. (Sursa:
www.researchgate. net , accesat în 7 aprilie 2018)
Teritoriul Regiunii de Dezvoltare Nord -Est deține foarte multe practici tradiționale și
utilizează resurse naturale și culturale originale, distincte, care nu se supun normelor sau
principiilor. Producătorii le folosesc de seori ca materie primă în obținerea unor produse și
servicii agroalimentare specifice cu o valoare deosebită, consumate tot mai des de o parte din
populație. Producătorii din păcate nu reușesc întotdeauna să își certifice produsele și să caștige
un rol imp ortant pe piața produselor tradiționale din cauza dimensiunii reduse a afacerii lor și de
asemenea certificarea poate determina pierderea caracterului tradițional al produselor . (Sursa:
www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
În ultimii ani s -a constatat faptul că din ce în ce mai mulți consumatori s -au orientat către
consumul de produse ecologice, biologice, organice. (Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7
aprilie 2018)
La nive lul UE a apărut o nouă tendință a consumului de alimente sănătoase, o serie de
acte normative specific producției tradiționale au fost implementate, astfel sistemul European de
etichetare a calității protejează denumirile utiliza te pentru a desemna produse alimentare
tradiționale. (Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
Sistemul promovează și protejează denumirile comerciale ale produselor alimentare
tradiționale europ ene.( Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
La nivelul României, produsele certificate ecologic și -au facut foarte greu loc pe piață,
din cauza factorilor economici și sociali, dar în ultimii a ni se constată faptul că pe piața
românească au aparut foarte multe produse agroalimentare tradiționale. Foarte mulți din micii
producători reușesc să își valorifice produsele obținute în mod tradițional în cadrul târgurilor de
profil organizate în marile orașe ale țării. Sesizând preferințele consumatorilor pentru aceste
produse a devenit atractivă această nișă și pentru magazinele specializate, supermarketuri,
hypermarketuri etc . (Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

12

Figura 2 .1 – Harta produselor tradiționale din România

( Sursa: http://www.onpterbv.ro/ , accesat în 7 Aprilie 2018 )
În România la nivelul anului 2008 erau înregistrate ca și produse tr adiționale, produse
lactate, produse de panificație și preparate din carne, în cea mai mare po ndere. Dar și bauturi
alcoolice și nealcoolice, produ se apicole, conserve și produse de cofetărie. (Sursa:
www.research gate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
În figura 2.1 se poate observa că cele mai multe produse tradiționale erau înregistrate la
nivelul regiunilor de dezvoltare Centru, Nord -Est, Sud și Nord -Vest.
Potrivit MADR ( Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rur ale) România avea înregistrate
la nivelul național un număr de 3.850 produse alimentare în Registrul de atestare a produselor
tradiționale în 2011, pe parcursul anilor au crescut în fiecare an, în 2016 au fost atestate 558, în
2017 cu 594 iar în 2018 până în momentul de față au fo st atestate 607 produse. (Sursa:
www.madr.ro , accesat în 7 Aprilie 2018 )
Există o diversitate a produselor tradiționale înregistrate la nivel național de la produse
din carne, brănzeturi,de panifi cație sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe și legume , dar
magiunul de Topoloveni este singurul produs alimentar care a reușit sa obțină protecția
comunitară.
Potrivit datelor MADR ponderea cea mai mare a produselor tradiționale înregistrate și
atestate o reprezintă produsele lactate cu aproape 39% din total, apoi este urmată de produsele

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

13
din carne peste 30%, produse de patiserie și panificație 15%, bauturi al coolice 9%, diferența
fiind dată de alte produse și de legume, fructe. (Sursa: www.madr.ro , accesat în 7 Aprilie 2018 )
În toate regiunile țării s -au construit asociații de producători tradiționali, care au rolul de
a promova membrii acestora și de a facilita accesul pe piața de desfacere internă și externă.
Vizibilitatea cea mai mare pe plan națion al o au asociațiile de mai jos:
1. Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice ” Mărginimea Sibiului”
În județul Sibiu sunt înregistrați 86 de producători care au obținut atestat pentru produse
tradiționale, din aceștia, 20 au devenit membrii ai acestei asociații. În total sunt certificate 513
produse tradiționale, din care 184 produse din lapte, 176 produse din carne, 135 produse de
panificație, 13 sortimente de prăjituri săsești, 9 băutu ri, 4 de m iere și 2 de zacuscă. (Sursa:
www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)

Figura 2 .2 – Sigla Asociației Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice ”
Mărginimea Sibiului”

(Sursa: www.traditiisibiu.ro , accesat în 7 Aprilie 2018 )
2. Asociația Producătorilor de Produse Ecologice și Tradiționale din Maramureș
Asociația are sediul la Baia Mare și are peste 30 de producători tradiționali de produse de
panific ație, miere de albine, fructe și preparate din carne și lapte. Din anul 2011, asociația a
început să desfășoare acțiuni de promovare a produselor tradiționale și prin intermediul
Hypermarket -ului Real din Baia Mare. ( Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
3. Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice ” Alba Transilvania ”
Asociația ” Alba Transilvania ” a fost înființată cu scopul de asprijinii producătorii de
produse tradițio nale din județ. Prin acțiunile acesteia se are în vedere promovarea acestora și
asigurarea calității produselor. Asociația reunește 21 de membrii care produc produse de
panificație, din carne, vin și miere de albine. (Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie
2018)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

14

Figura 2 .3- Sigla asociației Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice ” Alba
Transilvania”
Sursa:( http://www.albatransilvania.ro , accesat în 22 Aprilie 2018)
4. Asociția Producătorilor de Produse Tradiționale ”Arădeanca”
Aceasta a fost înființată de către 33 de producători în 2011 și se ocupă cu atestarea și
protejarea denumirii originare a produselor tradiționale și de asemena de pr omovarea si
valorificarea lor prin intermediul târgurilor și a expozițiilor. Produsele tradiționale valorificate de
această asociație sunt: produse din carne, produse de panificație, lactate, miere de albine și
bauturi alcoolice. ( Sursa: www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
5. Asociația ”Produs în Bucovina”
Aceasta este o asociație non -guvernamentală cu 45 de membrii care doresc să promoveze
produsele din această zonă atât în România cât și în afara tării.În cei 45 de membrii se află
producători de preparate din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și cofetărie,
ape minerale, bere, bauturi răcoritoare, miere și înghețată, toate produse tradiționale. ( Sursa:
www.researchgate.net , accesat în 7 aprilie 2018)
2.3 PRODUSE TRADIȚIONALE ATESTATE ÎN ROMÂNIA
În prezent România are înregistrate peste 4.000 de produse tradiționale atestate de către
Ministerul Agriculturii dintre care 50 dintre ace stea se regăsesc în județul Cluj, dar în prezent
sunt doar patru produse alimentare înregistrate ca indicație geografică, Magiunul de prune de
Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de
Ibănești (IGP). Alte tre i produse se află în analiza la Bruxelles respective Cârnații de Pleșcoi
(IGP), Scrumbie de Dunăre afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea
de indicații geografice protejate se află într -un proces de verificare un numa r de nouă băut uri
spirtoase Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea,
Palinca, Horinca de Camarzana, Ț uica d e Arges,Țuica Zetea de Medieșu Aurit. (Sursa:
www.madr.ro , accesat în 16 A prilie 2018 )

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

15
2.4 CERTIFICAREA ȘI ATESTAREA PRODUSELOR TRADIȚIONALE
Conform Cadrului Național legal ,
Ordinul ui MA DR nr.690/2004 pentru aprobarea Normei pr ivind condițiile și criteriile
pentru atestarea produselor tradiționale – publicat în M.O nr. 938/14.10.2004.
Produs ele alimentare care prezintă caracteristici tradiționale sunt cele atestate de
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.690/2004 pentru aprobarea No rmei
privind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 14 octombrie 2004. (Sursa: www.madr.ro , Accesat în
22 Aprilie 2018)
Produsel e alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale, realizate în unitățile care dețin
atestat pentru fabricarea produselor alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale și care au
solicitat și au obținut derogări de la cerințele menționate în Regula mentul Parlamentului
European și Consiliul nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare și au fost
înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, se comercializează numai pe piața
națională. (Sursa: www.madr.ro , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Produsele alimentare care prezintă caracteristici tradiționale, realizate în unitățile care
dețin atestat pentru fabricarea produselor alimentare și care au solicitat și au obținut derogări de
la cerințele mențion ate în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului 854/2004/CE,
pot fi comercializate în Uniunea Europeană numai dacă provin din unități autorizate sanitar
venerinar, conform reglementărilor legale în vigoare. (Sursa: www.madr.ro , Accesat în 22
Aprilie 2018)
Principalele prevederi ale ” Normei privind atestarea produselor tradiționale ”
Pentru a figura în Registrul de atestare a produselor tradiționale, produsul trebuie să fie
fabricat din materii prime tradiți onale, să prezinte o compoziție sau un mod de producție și de
prelucrare tradiț ional. (Sursa: www.madr.ro , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Înregistrarea nu se poate efectua în cazul unui produs a cărui tradiționalitate se dator ează
doar proveniența sau originii sale geografice si aplicării unei inovații tehnologice. (Sursa:
www.madr.ro , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Pentru a fi înregistr at produsul traditional trebuie să fie traditional în sine p rin materie
primă, rețetă , și să exprime tradiționalitate prin ansamblul de elemente or ganoleptice, fizico –
chimice. (Sursa: www.madr.ro , Accesat în 22 Aprilie 2018)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

16
Produsul traditional nu poate fi înregistrat dacă se ref eră doar la cerințe de ordin general
utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară
specifică, sau este înșelător, cum este în special cel care se referă la o caracteristică evidentă a
produsului. (Sursa: www.madr.ro , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Pentru a fi atestat ca produs traditional, produsul trebuie să corespundă unui caiet de
sarcini.
Caietul de sarcini conține următoarele elemente, numele produsului, descrierea metodei
de producție, elemente care să prezinte evaluarea caracterului traditional, descrierea principalelor
caracteristici fizice, chimice, microbiologice, organoleptice care se raportează la tradiționalitate
și cerințele minime și procedurile de verificare și contr ol ale tradiționa lității. (Sursa:
www.madr.ro , Accesat în 22 Aprilie 2018
2.5 PROMOVAREA ȘI PIAȚA PRODUSELOR TRADIȚIONALE
Marketingul are scopul de a înțelege piața de desfacere și de a adapta un produs și
strategia sa de distribuție, pentru a crește vânzările și profitul. Cel mai important factor este
cunoașterea produsului, a clienților, a pieței, concurența și modul de dezvoltare a acestuia. Felul
în care se promovează și etichetează produsul este parte din acest proces .(Sursa:
http://www.fundatia -adept.org , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Etichetarea este un mijloc de identificare a produsului, de informare a consumatorilor,
dar este și unul de promovare, utilizând o marcă ates tată sau un nume. (Sursa:
http://www.fundatia -adept.org , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Promovarea este modul prin care se susține comercializarea unui produs, ajungând
cunoscut prin intermediul unei imagini sau a unei descrieri a zonei de proveniență.
Prin promovare se face cunoscută clientului valoarea produsului. Un element important și
cunoscut al promovării este brandingul, acesta înseamnă crearea unui ” brand ” sau a unei mărci.
Sunt foarte multe modalită ți de promovare a produselor și se vor preciza căteva dintre
ele:
 Afișarea de postere în locuri publice care prezintă calitățile unice ale produsului (calitate,
gust, mi ros, proveniență ) și locul în care produsul poate fi achiziționat.
 Distribuirea de flutur ași informativi care conțin scurta prezentare a produsului
 Realizarea de prezentări a produsului la tărguri și expoziții unde se oferă informații
directe despre acesta
 Un site cu informații detailate despre procesul de produ cție al produsului și calitatea

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

17
 Prin interacțiunea directă care este foarte importantă pentru convingerea consumatorilor
de calitatea produsului
 Publicarea de reclame în reviste și ziare locale
 Oferirea de degustări potențialilor clien ți ( la târguri, expoziții )
 Stabilirea unui program de vizitare al gospodăriei, unde clienții pot asista la procesul de
preparare al produsului
 Ofertele promoționale
(Sursa: http://www.fundatia -adept.org , Accesat în 22 Aprilie 2018)
Consumatorii au așteptări, i ar în urma unui studiu efectuat de EuroMARC (Februarie 2017) s-
au identificat următoarele:
 Să corespundă standardelor de igienă , este cel mai important aspect deoarece alimentele
trebuie sa fie salubre, să fie libere de factorii care pot produce imbolnavir ea
consumatorului .
 Să aiba legătură cu o zonă culturală specifică , consumatorii sunt dispuși să plătească un
preț mai mare pentru produsele care provin dintr -o zonă montană de exemplu.
 Să susțină ocuparea forței de muncă locale , prin asta crește și nivelul de trai.
 Să aibă legătura cu identitatea culturală a comunității locale , prin prisma imaginii
comunității se dezvoltă brand -uri.
 Să fie realizate prin metode tradiționale de către mici producători, pentru a le asigura
autenticitatea . Metodele tradiționale sunt bio și autenticitatea depinde de rețetele fiecărui
producător care sunt unice.
Fiecare vânzare trebuie să înceapă prin înțelegerea nevoilor și a așteptărilor grupului
țintă.
Cercetarea arată că consumatorii sunt interesați să achiziționeze produse d e
proveniență locală. Consumatorii români se așteaptă să achiziționeze produse tradiționale în
principal de la:
 Prieteni și rude
 Piețe și târguri specializate
 Direct din gospodării și de la ferme
 Magazine specializate
 Magazine alimentare
 Supermarketuri
Concluzia este că un producător are multe oportunități de a alege piața de desfacere.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

18
(www.mountainproducts -europe.org , Accesat în 22 Aprilie 2018)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

19
CAPITOLUL III. TÂRGURILE ȘI EXPOZIȚ IILE

3.1 TÂRGURILE ȘI EXPOZIȚIILE ÎN CONTEXTUL MARKETINGULUI
Târgurile sunt o piață, de obicei de dimensiuni mai mici, care se organizează mai rar
decât expoz ițiile tradiționale sau piețele, sunt un spațiu întins, amenaja t în diferite orașe, unde
este un prilej de întâlnire a oamenilor pentru achiziționarea de diferite produse. În Anglia în Evul
Mediu când deplasările oamenilor erau foarte costisitoare pentru o parte din populație, se
organizau anual în cele mai importante orașe, cu ocazia sărbătorilor târ guri și atunci era singura
modalitate de achiziționare a produselor la distanțe mari. (Pop, 2007)
Expozițiile sunt considerate prilejuri sau manifestări de expunere și prezentare a
mărfurilor și a produselor în scopul promovării acestora, sunt prezentări o rganizate și publice,
care se află în locuri sau cladiri special amenajate. (Pop, 2007)
Fiecare dintre ele atât târgurile și expozițiile au niște componente de bază, acestea fiind:
 Spațiul
 Organizatorul
 Expozanții
 Potențialii client
Marketingul este plani ficarea, controlul și coordonarea tuturor activităților
antreprenoriale pe piețele existente și potențiale. Activitățile întreprinderilor au un scop concis,
acela de a satisfice pe termen lung nevoile clienților și de a realiza obiectivele întreprinderii, de
aceea necesită folosirea tuturor instrumentelor politicii de marketing a unei întreprinderii.
(Pop, 2007)
Pentru exercitarea unei influențe active asupra pieții de desfacere, avem un instrument
care este mixul de marketing. Acesta presupune configurare a produsului, adaptarea prețurilor la
condițiile de mediu, implementarea unor acțiuni de comunicare -promovare eficiente și
identificarea acțiunilor de distribuție optimale. (Pop, 2007)
Există un mare potential de mijloace eficiente pentru fiecare domeniul al mix -ului de
marketing, care sunt asociate participării la un eveniment. Expozantul în cazul târgurilor și a
expozițiilor poate aplica politici de comunicare, de distrubuție, de preț și de produse. (Pop, 2007)
Expozanții provin din tot mai multe sectoar e de activitate și participarea la târguri este
pentru ei o componentă distinctă a mix -ului de marketing. Târgurile sunt multifuncționale, iar
prin intermediul lor marketingul înseamnă raționalizare, deoarece nici un alt instrument nu oferă

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

20
posibilitatea e xpozantului de a prezenta întreprinderea și produsele sale consumatorului prin
contact direct. (Pop, 2007)
Târgurile sunt punctele de sprijin ale politicii de desfacere a firmei, fiind relatate
fenomenele de piață, orientearea și ritmul dezvoltării ulterio are, precum și amploarea
modificărilor. Ele nu pot fi înlocuite nici măcar prin performanțele tehnologiei informaționale
deoarece cererea de prezentare a produselor este în continua creștere , dialogul și schimbul de
experiență sunt din ce în ce mai importan te și prin asta rezultă că rolul cheie este relația directă
cu clienții. (Pop, 2007)
Prin intermediul reacțiilor observate la vizitatori și la consumatori se pot dobândi
cunoștințe importante pentru cercetarea de piață asta fiind unul din avantajele produc ătorilor care
participă la târguri și expoziții iar un alt avantaj major este întreținerea relațiilor cu clienții și
intensificarea lor. (Pop, 2007)
a) Manifestările expoziționale în mix -ul de comunicare
 Comunicarea este un schimb de informații și știri. L a o expoziți e sau la un târg se face
schimb de informații, expozantul vine cu standul, produsele și cu personalul pregătit să
transmită informații receptorului.
 Instrumentele politicii de comunicare în cadrul unei firme sunt, promovarea vânzărilor,
reclam a, relațiile public e, dicuțiile și nu în u ltimul rând cercetarea de piață.
b) Manifestările expoziționale în mix -ul de preț
 Aspectele concludente în mix -ul de preț sunt stabilirea prețului în primul rând care se
face în fucție de costul total, de concurenț ă și de consumator.
 Un a lt aspect este creditarea și bonificațiile care sunt reduceri de preț care compensează
consumatorii.
 Modalitatea de plată, care poate să fie cash sau cu cardul, în zilele noastre fiind folosite
tot mai mult cardurile.
 Și nu în ulti mul rând serviciile atașate este un alt aspect care constă în livrarea la
domiciliu sau alte servicii unde este cazul.
Pentru dezvoltarea unui mix al condițiilor de preț sunt cunoașterea exactă a clientelei, a
locului de desfășurare a activității, a mărimi i întreprinderii și a distanței față de beneficiar.
Mix-ul condițiilor de preț este actualizat în funcție de cerințe și tendințe.
 Costurile de ambalare, de transport și de asigurare a mărfii
 Costurile pentru serviciile clienților
 Calculația prețurilor
 Cond iții de plată

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

21
 Reduceri de preț în funcție de cantitate
c) Manifestările expoziționale în mix -ul de distribuție
 Organizarea desfacerii care constă în restructurarea serviciilor externe sau cautarea de
agenți comerciali.
 Canalele de desfacere care trebuie sc himbate uneori din punct de vedere cantitativ și
calitativ.
 Depozitele și transportul unde se pot găsi parteneri și se poate colabora.
Participarea la târguri și expoziții aduce un plus de eficacitate în acest mix.
d) Manifestările expoziționale în mix -ul de produs
 Calitatea produsului , care este un aspect foarte important pentru clienți, de aceea trebuie
stabilit în ce stadiul al ciclului de viată se află produsul.
 Configurarea sortimentului , sortimentul prezentat în expoziție să fie lărgit astfel încât la o
noua participare să apară un produs nou.
 Marca , este un complex de atribute tangibile și intangibile care printr -o semnătura vizuală
creează valoare și influență.
 Designul produselor , la prima vedere se observă aspectul și de ace ea este un aspect care
primează.
Sortimentul prezentat în expoziție este o decizie importantă deoarece designul
ambalajelor trebuie să fie actual și atrăgător.
Posibilele participări la târguri și expoziții aduce în discuție și concurența, care este foarte
importantă.
Scopurile analizei concurențiale sunt:
 Aprecierea mai exacta a propriei poziții pe piață
 Efectul aducativ al comportamentului pe piață al concurenței
 O apreciere mai exactă a propriului stadiu de dezvoltare
Piața concurențială se delimitează pe baza produselor, a se rviciilor și a criteriilor de
spațiu.
 Imaginea firmei
 Secțiile de producție
 Domeniul de activitate
 Capacitatea de producție
 Activitățile de cercetare -dezvoltare
 Strategia de marketing

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

22
 Reclama
 Rețeaua de distribuție
 Situația profitului
 Direcții de dezvoltar e
În cadrul planificării pe termen lung, participarea la târguri și expoziții este foarte utilă,
deoarece prin această participare se imbunătățește raportul venituri -cheltuieli .(Pop,2007)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

23
PARTEA II. MATERIAL ȘI METODA
CAPITOLUL IV. MATERIAL DE CERCETARE -MUNICIPIUL CLUJ -NAPOCA

4.1 SCURT ISTORIC CLUJ -NAPOCA
Municipiul este situat în inima Transilvaniei și este vechi încă din anul 106 când Imperiul
Otoman a cucerit Dacia. Pe teritoriul de astăzi al orașului Cluj -Napoca se afla în antichitate ”una
din cele mai însemnate localități din Dacia”. Aceasta purta numele de ”Napoca”. Localitatea este
ridicată apoi la rang de colonie, ca și privilegiu adus de administrația romană în Dacia.
În epoca medieval Clujul a primit o nouă denumire ”Castrum Claus”, ac ea perioadă a fost
perioada dobândirii dreptului de oraș liber, modernizarea lui și creșterea nivelului de trai în 1405.
Prin toate acestea a dobândit numele de ”oraș comoară”. În 1947 a intrat regimul comunist și a
schimbat numele orașului în Cluj -Napoca . (Sursa: www.historia.ro , accesat în 25 Mai 2018)
4.2 DESCRIEREA MUNICIPIULUI CLUJ -NAPOCA

Municipiul Cluj -Napoca este situat în centrul județului Cluj și este reședința acestuia.
Este al patrulea oraș ca mărime din România și a ajuns unul dintre cele mai importante centre
academice având 6 universități de stat și câteva private, de asemenea este un centru cultural și
industrial. Are un trecut istoric bogat, multe centre de atracție turistică și valori găzduite în
muzee și biblioteci. Se întinde pe o suprafață de 179,5 kmp și este un oraș foarte apreciat pe
teritoriul României și în afara țării. (Sursa: www.infoghidromania.com , Accesat în 25 Mai 2018)
4.2.1 Localizare și acces
Cluj-Napoca are conexiuni cu marile orașe din România și Europa , în aer, pe șosea sau
pe calea ferată, trei drumuri europene și trei drumuri naționale trec prin oraș ceea ce arată că
municipiul este un nod important în rețeaua europeană de drumuri. Ae roportul Internațional
Cluj-Napoca este situate la 9 kilometri est de centrul orașului și este al 4-lea aeroport ca trafic
din țară. (Sursa: www.infoghidromania.com , Accesat în 25 Mai 2018)
4.2.2 Demografie

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

24
Conform recensământul ui efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca este de
324.576 de locuitori. Majorit atea locuitorilor sunt români (75,71 %), maghiari (5,27%) și romi
(1,01 %), pentru restul de 7,14 % nu se cunoaște apartenența etnică. Municipiul se află pe locul
doi după București ca populație iar în privința locuitorilor cu domiciliu in Cluj -Napoca 322.108,
se află pe locul patru după Bucure ști, Iași și Timișoara. ( Sursa: www.cluj.insse.ro , Accesat în 25
Mai 2018)
Cifrele oferite de Institutul Național de Statistică la ultimul recensământ efectuat în 2011
privind populația din municipiul Cluj -Napoca arată faptul că grupele de vârstă 20 -24 de ani
predomină, ceea ce înseamnă că sunt foarte mulți tineri în M unicipiul Cluj -Napoca și studiul
efectuat pentru lucrarea de licență s -a bazat pe colectarea informațiilor de la persoane peste 18
ani și voi urmări în studiu dacă grupa aceasta de vârsta este majoritară în răspunsurile primite.
(Tabel 4.1 )
Tabel 4.1
Stru ctura pe sexe și vârste a populației din Cluj -Napoca

(Sursa: www.cluj.insse.ro , Accesat 25 Mai 2018) Vârsta Masculin Feminin Total
0-4 ani 6776 7019 13795
5-9 ani 6051 5665 11716
10-14 ani 5496 5265 10761
15-19 ani 9302 10183 19485
20-24 ani 20654 24067 44721
25-29 ani 14605 14803 29408
30-34 ani 13203 13293 26496
35-39 ani 11166 11906 23072
40-44 ani 11822 12767 24589
45-49 ani 8034 9377 17411
50-54 ani 9948 11866 21814
55-59 ani 11057 12212 23269
60-64 ani 8109 9371 17480
65-69 ani 5462 6944 12406
70-74 ani 4595 6513 11108
75-79 ani 3160 5088 8248
80-84 ani 1997 3466 5463
85+ 1060 2274 3334
TOTAL 152740 171836 324576

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

25
În urma informațiilor colectate de pe Institutu l Național de Statistică se obs ervă că
natalitatea are o tendință de creștere din 2002 pana în 2010 de la 2.165 la 3.236 , ceea ce
reprezintă o creștere de aproximativ 50% ceea ce este un factor favorabil pentr u municipiul Cluj-
Napoca .
Tabel 4.2
Natalitatea și mortalitatea populației din Cluj -Napoca
Anul 2
2002 2
2003 2
2004 2
2005 2
2006 2
2007 2
2008 2
2009 2
2010
Natalitatea 2
2.165 2
2.214 2
2.417 2
2.785 2
2.855 2
2.866 3
3.021 3
3.226 3
3.236
Mortalitatea 2
2.879 2
2.796 2
2.708 2
2.792 2
2.876 2
2.704 2
2.670 2
2.701 2
2.739

Sursa: www.cluj.insse.ro , Accesat 25 Mai 2018)

4.2.3 Economia Orașului Cluj -Napoca

Cluj-Napoca are una din cele mai dinamice economii din România, conform Băncii
Mondiale este pe locul trei pe țară din punct de vedere al numărului de angajați, după București
și Timișoara și are unul din cele mai ridicate niveluri de trai din țară. Are o componentă
industrială importantă, criterial volumului cifrei de afaceri arată că pe anul 2016 sectoarele
Servicii și Comerț generează mai mult de jumătate din cifra de afa ceri totală a firmelor din oraș,
Pib-ul 10.972 euro/locuitor în anul 2016.
Orașul se află într -un stadiu avansat în procesul de evoluție al economiei bazate pe
servicii, de asemenea infrastructura , potențialul turistic și mediul de afaceri sunt foarte bine
dezvoltate. (Sursa: http://www.primariaclujnapoca.ro , Accesat în 06 Iunie 2018)
4.3 TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII ÎN CLUJ -NAPOCA
Târguri și expoziții organizate în Cluj -Napoca sau în împrejurimi.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

26
 ”NAPOCA Târgu l de bunuri de larg consum”, un târg care se desfășoare de obicei prin
luna Septembrie la Expo Transilvania, unde printre altele sunt date spre vânzare dulciuri
și băutu ri tradiționale.
 ”SlanăFest” este un târg conceput pentru a aduce un oamgiu alimentelor tradiționale, care
sunt ignorate în ultima perioada dar readus mai recent pe mesele noastre chiar de
nutriționiști renumiți, recunoscându -i meritele atât în menținerea imunității organismului,
cât și în alimentația echilibrată în timpul iernii. Se desfășoara de asemenea la Expo
Transilvania.

Figura 4 .3 Produse expuse la ”Slană -Fest”
(Sursa: www.ziardecluj.ro , Accesat în 31 Mai 2018)
 ”Târgul de Crăciun” este un târg care se desfășoară annual în centrul orașului în perioada
sărbătorilor de Crăciun. La acest târg se întălnesc producătorii locali cu diferite produse
tradiționale, de la produse din carne, la dulciuri, bauturi și alt ele.

Figura 4 .4 Produse tradiționale expuse la Târgul de Craciun din Cluj -Napoca

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

27
(Sursa: www. http://catcostaclujul.ro , Accesat în 31 Mai 2018)
 ”Agraria” este un târg foarte cunoscut prin împrejurimi, se desfășoar a în sat Jucu care
este în apropiarea Clujului, este an ual și acolo la fel găsim o varietate largă de produse
tradiționale.
 ”Festivalul Produselor Tradiționale Românești, USAMV”, acest târg se desfășoare la
centru pentru Biodiversitate din campusul univers ității, acolo studenții încearcă în fiecare
an să reînvie tradițiile culinare din localitățile de baștină.
 ”Transilvania EXPO FOODS” este o expoziție specializată de produse tradiționale
transilvănene.
 Transilvania FRUIT EXPO” o expoziție în care sunt date în vanzare fruct e ecologice
4.4 ASOCIAȚII DE PRODUCĂTORI DIN MUNICIPIUL CLUJ -NAPOCA
Fig. 4 .5 Sigla ”Produs de Cluj”

(Sursa: www.produsdecluj.ro , accesat în 4 Mai 2018)
Asociația “Produs de Cluj” a luat ființă l a sfârșitul anului 2010, fondatori fiind
Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Apoi, locul Centrului Județean pentru
Convervarea și Promovarea Culturii Tradițio nale Cluj, a fost luat de Școala Populară de Artă
„Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin fiind acordat de Consiliul Județean Cluj, care finanțează și
susține activitatea Asociației.
Înființarea organizației a fost pentru a crea un cadru legal prin care micii meșteșugari și
producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniți în
demersul lor de a păstra patrimoniul cultural rural clujean. Asociația „Produs de Cluj”
contribuie la dezvoltarea și promovarea micilor între prinzători, din mediului rural, asigurându –
le reprezentarea la n ivel național și internațional. M eșteșugari i și fermieri i din zonele rurale

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

28
sunt sprijiniți și îndemnați să păstreze tradițiile , iar pasionații de autentic și tradițional au șansa
de a-și prez enta și vinde produsele, astfel contrinuind și la creșterea și dezvoltare a economiei
locale.
La eveniment sunt prezenți producător i clujeni de fructe și legume, apicultori, brânzeturi,
produse de carne de porc, dulcețuri, turtă dulce, toate preparate după rețete transmise din
generație în generație. De asemenea vinurile și sucurile naturale sunt prezente în cadrul
târgurilor.
Primul eveniment organizat de Asociația „Produs de Cluj” s -a desfășurat în iunie 2011,
anual având loc aproximativ , zece târguri și numerose participări la evenimente naționale și
internaționale. Târgurile pe care Asociația le -a organizat au devenit, de -a lungul anilor,
evenimente foarte așteptate de expozanți, și de locuitorii orașelor în care carav ana produselor
de Cluj a ajuns . Succesul târ gurilor organizate ,este în primul rând, datorită faptul ui că
partenerii Asociației expun produse tradiționale, obținute prin practici tradiționale.
Pe durata târgurilo r, vizitatorii au posibilitatea să cumpere produse tradițional e românești.
Primele târguri au fost organizate în orașele din județul Cluj, apoi, începând cu anul 2012
„Produs de Cluj” a trecut granițele județului și ale țării. Au fost organizate târguri la Bistrița,
Zalău, Baia Mare, Iași, Ploiești, București, Satu M are, Oradea, Arad, Deva, Mediaș, în unele din
aceste orașe prezența caravenei devenind tradiție. Tot din anul 2012 Asociația „Produs de Cluj” a
trecut granițele României. Prima ieșire peste hotare a fost la Zakopane, Polonia, la Târgul
European de Produse Tradiționale, urmată de o deplasare la Londra, în luna martie 2013, la
târgul Internațional de produse alimentare și băuturi – IFE (International Food & drink Event).
Extrem de importantă pentru promovarea în Europa a fost participarea Asociației la Ziua
județului Cluj la Strasbourg, la a XXV -a Sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale
al Consiliului Europei în octombrie 2013. Începând cu anul 2015, produsele clujene sunt
prezente și la Expoziția Internațională Grȕne Woche (Săptămâna Verde), d e la Berlin, cel mai
important târg de agricultură și i ndustrie alimentară din Europa.
(Sursa: http://www.produsdecluj.ro , accesat în 4 Mai 2018)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

29
CAPITOLUL V . METODA DE CERCETARE

5.1 CERCETARE DE MARKETING
Cerc etarea de marketing este o activitate formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor
concepte, metode și t ehnici specifice de investigare.
Cercetarea de marketing ar trebui să urmeze trei etape cheie:
1. Planificarea – un scop clar pentru cercetarea de m arketing trebuie să fie identificat înainte ca
orice acțiune să fie luată.
2. Implementarea – trebuie să demonstreze că nu a existat un mod mai bun de a colectare a
datelor.
Modul în care cercetarea este implementată va depinde de planul de cercetare defi nit
anterior.
3. Interpretarea -“informația” este creată în momentul în care datele colectate sunt interpretate în
contexul obiectivelor de cercetat.
Cercetarea de marketing poate fi calitativă și cantitativă. Cercetarea calitativă permite
mai buna ȋnțelege re a fenomenului de marketing investigat, făra să apeleze la cuantificări sau la
analiza cantitativă, așa cum se ȋntâmplă ȋn cazul cercetării de tip cantitativ.
Elaborarea protocolului de lucru a respectat principalele faze ale unei cercetări de
marketing, care potrivit lui Pop (2004) cuprinde cinci momente esențiale (Figura 5.1).

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

30

Fig. 5.1 Principalele faze ale unei cercetări de marketing
Sursa : Pop (2004)
2. ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE

Calendarul
cercetării

3. CULEGEREA DATELOR

4. ANALIZA DATELOR

5. PREZENTAREA REZULTATELOR

Instrumente
de cercetare

Metode de
culegere a
datelor

Planul de
eșantionare

Surse de
informații

Metode de
contact

1. DEFINIREA PROBLEMEI ȘI
OBIECTI VELOR
CERCETĂRII

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

31
5.1.1 Definirea problemei și obiect ivele cercetării

Definirea problemei reprezintă una dintre etapele de maximă importanță în realizarea
unei cercetări de marketing, strict legată de finalitatea acesteia. În definitiv, informațiile care vor
fi obținute în urma procesului de cercetare trebuie să contribuie l a rezolvare problemei care
impus cercetarea.
În România piața produselor tradiționale se află în creștere. Trendul național de
promovare a vechilor valori și tradiții românești a început să se răsfrângă în ultimii ani și asupra
evoluției brandurilor de prod use românești. Astfel, deși rețetele produselor tradiționale sunt
vechi de câteva sute de ani, piața de produse autohtone românești este relativ tânără, majoritatea
producatorilor făcându -se remarca ți pe piață în ultimii 5 ani . (Sursa: Barbu, 2017 )
Stabil irea obiectivelor cercetării trebuie să fie în acord cu informațiile necesare rezolvării
problemei definite . Obiectivele principale ale acestei cercetări sunt:
 ce produse tradiționale cumpără/c onsumă cel mai des un român și în ce cantitate
 determinarea gr adului de cunoaștere referitor la impactul pozitiv asupra sănătăț ii al
consumului de produse tradiționale
 cât de des sunt frecventate târgurile și expozițiile cu astfel de produse
 cât de bine sunt promovate aceste produse
 motivul pentru care se apele ază la aceste produse
 cât ar fi dispuși să plătească pentru un aliment tradițional .
Acestor obiective, în teorie și în practică li se asociază ipoteze , care vor fi testate prin
cercetare. O ipoteză reprezintă de fapt, un răspuns așteptat la o întrebare (o solu ție pentru un
obiectiv), pe care îl formulează cercetătorul fie pornind de la rezultatele unor cercetări
desfășurate anterior, fie dintr -un studiu explorator, fie din experiență.
Expunerea ipotezelor:
1. Există o relație ȋntre venitul populației și consumul de produse tradiționale .
2. Consumul produselor tradiționale variază ȋn funcț ie de gen, mediul de reședință,
vârstă, categorie socio -profesională, nivel de pregătire.
3. Motivul pentru care se apelează la aceste produse este legat de grija pentru sănătate.
4. Cât d e important este aspectul și ambalajul sau promovarea produselor.
5. Printre cele mai “populare” produse tradiționale se află produsele din carne , lactate ,
fructe sau bauturile alcoolice .

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

32
5.1.2 Elaborarea planului de cercetare

Diagrama Gantt, este un instrument f olosit în planificarea proiectelor, a muncii. În
această diagramă s -au inserat etapele desfășurate în realizarea lucrării de licență și durata
acestora. Această diagramă este o metodă des întâlnită și a fost inventată de Henry L. Gantt,
inginer și sociolog american în anul 1917.

Figura 5 .3 Diagrama Gantt
(Sursă proprie )

5.1.2.1 Calendarul cercetării

Cercetarea bibliografică s -a realizat din luna Noiembrie a anului 2017 până în luna
Ianuarie a anului 2018 , elaborarea cadrului metodologic, testarea și dezvoltarea instrumentelor
cercetare a avut loc din luna Ianuarie 2018 până în Februarie 2018, iar redactarea lucrării s -a
efectuat din Ianuarie 2018 până în Iunie 2018.
Durata total a desfășurării studiului este de o lună 19 Martie -19 Aprilie , unde s -au
acumulat un număr d e 113 de chestionare în urma aplicării instrumentului. Iar prelucrarea,
analiza și interpretarea s -au efectuat din luna Mai 2018 în luna Iunie 2018.

5.1.2.2 Surse de informații

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

33
Surse de informați i au fost documentarele, cărți de specialitate, studii e fectuate de diverși
cercetători,internet: Site -ul Primăriei Cluj -Napoca, Institutul Național de Statistică, Wikipedia și
datele culese în urma aplicării chestionarului.

5.1.2.3 Planul de eșantionare

Culegerea informațiilor s -a facut prin metoda sondajului, ca fo rmă structurată de
comunicare, tuturor subiecților le este prezentat același chestionar.

5.1.2.4 Metoda de culegere a datelor

Ancheta, este culegerea de informații de pe teren, lucru ce poate fi realizat cantitativ prin
sondaj sau calitativ interviu sau test. Realiz area unei cercetări pe baza unui chestionar se numește
anchetă. (Funar el al., 2011)
Aceasta presupune comunicare cu subiecții care fac parte dintr -un eșantion reprezentativ
sau mai puțin reprezentativ în cazul de față cu persoanele care frecventează târgu ri și expoziții și
consumă produse tradiționale. Subiecții au peste 18 ani, cu domiciliul ȋn Cluj, care ȋn ultimele
luni au cumpărat produse tradiționale de la târguri și expoziții .
În general anchetele urmăresc comportamentul de cumpărare al consumatorilo r, urmăresc
de asemenea identificarea motivelor care stau la baza unor acțiuni de marketing.
Câteva aspecte care au fost urmărite în cazul anchetei sunt:
 Aflarea profilului consumatorilor de produse tradiționale
 Cunoașterea comportamentului cumpărătorilo r și consumatorilor de produse tradiționale
 Cunoașterea motivelor de cumpărare a produselor tradiționale
 Identificarea percepției consumatorilor referitoare la târguri ș i expoziții de pe teritoriul
municipiului Cluj-Napoca și a opiniilor împărtășite de sub iecți
Ancheta oferă posibilitatea unei game largi de informații despre o anume parte din
populație, într -un timp relativ scurt și fără costuri. ( Pop, 2004)
Etapele anchetei de cercetare:
 Definirea problemei și obiectele cercetării
 Elaborarea planului de c ercetare
 Culegerea datelor
 Analiza datelor
 Prezentarea rezultatelor

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

34

5.1.2.5 Instrument e de cercetare

S-a folosit chestionarul , pentru că prin aceasta se obține o imagine completă și
cuprinzătoare asupra fenomenului cercetat.
Chestionarul reprezintă instrumentul de culegere a datelor de care depinde reusita acestei
cercetări. La realizarea lui s -a ținut cont de scopul cercetării, c ât și de obiectivele principale.
Așadar în cadrul chestionarului au fost utilizate următoarele tipuri de întrebări:
 Întrebări de identi ficare: permit realizarea unei caracterizări a indivizilor chestionați
(vârstă, sex, venit, număr de persoane în gospodărie, statut socio -profesional, nivel de
studii);
 Întrebări de opinie și atitudini: atitudinea consumatorilo r față de produsele din impor t,
atitudinea față de produsele locale, conotația acordată termenului de „produs local”
 Întrebări factuale de comportament permit obținere a unor informații cu privire la
frecvența achiziției de produse locale, locul preferat al achiziționării unor astfel d e
produse, categorii de produse locale achiziționate.
În funcție de tipul întrebărilor, în cadrul chestionarului au fost incluse următoarele tipuri
de întrebări:
 Întrebări deschise precodificate: întrebarea fii nd adresată sub formă deschisă,
existând o lis ta de variante de unde respondentul poate alege varianta potrivită, existând
și varianta de „altele” pentru situația în care variantele existente nu sunt suficiente;
 Întrebări închise de natură dihotomică (două posibilități de răspuns), multidihotomice cu
răspuns unic (o singură posibilitate de răspuns dintr -o listă mai lungă de variante
posibile);
 Întrebări închise de natură multidihotomică cu răspuns multiplu (mai multe variante de
răspuns posibile dintr -o listă dată)
În conformitate cu tipul de anchetă utilizat -interviul online pe bază de chestionar, s -a
ținut cont de o serie de aspecte care contribuie la succesul anchetei, astfel întrebările deschise
postcodificate nu au fost utilizate din cauza timpului pe care o persoană îl acordă unui astfel de
interviu. (Pop, 2004)
Numărul intrebărilor adresate în chestionar determină durata administrării acestuia, legat de
acest aspect nu trebuie să depașească completarea lui maxim 15 minute, deoarece întervine
monotonia și se riscă necompletarea acestuia pana la ca păt. Locul administrării chestionarului și

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

35
subiectul studiat trebuie să fie unul confortabil pentru respondent pentru ca acesta să poată oferi cât
mai multe informații.

Tabel 5.1
Clasificarea întrebărilor utilizate în cadrul chestionarului
Nr.
Tipul într ebării Numărul întrebării (Anexa 1 )
A. În funcție de tipul informației
1. Întrebări factuale de comportament 1, 2, 3, 4, 5, 7, 14, 15
2. Întrebări de identificare 16, 17, 18, 19, 20
3. Întrebări de opinii și atitudini 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13
B. În fun cție de tipul întrebărilor
1. Deschise -precodificate 3, 7, 15
2. Închise – dihotomice 1, 4, 18
3. Închise – cu răspuns unic 1, 2, 3,4, 14, 16, 17, 18, 19, 20
4. Închise – cu răspuns multiplu 5, 8

Sursa: prelucrare după Pop (2004)

Datele și informaț iile primite de la respondenți au fost analizate în scop științific,
chestionarul fiind anonim.
Prima etapă constă în gândirea și conceperea chestionarului, întrebările fiind foarte bine
gândite și aranjate într -o ordine logică. Chestionarul elaborat pentr u cercetare este structurat pe
trei părți.
În prima parte a chestionarului, se urmărește profilul respondenților, vârstă, venit lunar,
sex, ocupație, nivelul de educație întrebarile 16 -20, acestea fiind adresate pentru a observa și
analiza datele socio -demografice ale respondenților.
În a doua parte a ches tionarului, întrebările 1 -3,5,13, sunt pune respondenților cu scopul
de a observa obiceiurile de consum în cazul produselor tradiționale, să ne arate arate frecvența de
consum și motivul pentru care acești a consumă sau nu produsele tradiționale românești.
Ultima parte a chestionarului, întrebările 4, 6-12 și 14-15 sunt puse respondenților cu
scopul de a observa atitudinea consumatorilor față de târguri și expoziții, notorietatea târgurilor
și a expozițiilor și cât de dezvoltate sunt acestea.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

36

5.1.2.6 Metode de contact

Metoda de contact fiind internetul, s -a folosit chestionarul online cu ajutorul formularului
Google forms.

5.1.3 Modul de culegere a datelor

Modul de culegere al datelor a fost efectuat online, ches tionarul fiind distri buit pe diferite
pagini de socializare, pagina personală de facebook și grupuri de facebook.
Au fost completate un număr de 113 de chestionare, respondenții fiind diferite cunoștințe și
persoanecare consumă produse tradiționale româneș ti și frecventează târgurile și expozițiile care
comercializează și expun produsele tradiționale românești.

5.1.4 Metode de analiza a datelor

Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost analizate cu ajutorul unor
procedee și indi catori stati stici, mediana , analiza frecvențelor relative și absolute și scala
atitudinală Likert .Analiza efectivă a datelor, a fost efectuată cu ajutorul aplicației Microsoft Office
Excel, unde au fost introduse și codificate datele din chestionar.
Mediana reprezintă valoarea a unei serii ordonate crescător sau descrescător care împarte
seria în două părți egale, astfel încât 50% din termenii seriei au valori mai mici decât mediana iar
50% mai mari.
Analiza frecvențelor este utilizată în momentul în care se dispune de o baza de date în care se
repeat anumite valori. Datele se grupează în serii stratistice care arată legăturile între valorile
statistice studiate și frecvențele de apariție ale acestora. Frecvența rezultând numărul de apariții ale
unei valori în baza de d ate.(Emilian Merce, 2015, curs )
Frecvența relativă este obținută prin împărțirea frecvenței absolute corespunzătoare la
volumul eșantionului și exprimă ponderile variantelor respective în volumul acestuia. Suma totală a
frecvenței relative este egală cu 1 .

Frecvența absolute reprezintă numărul de apariții a unei valori într -o serie de date.Suma
acestora fiind egală cu volumul eșantionului.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

37

Scala atitudinală Likert măsoara aprecierile cu privire la o informație. Este o scală
ordinală, nominală, pe care s-a introdus o relație de ordine. Nu există o ierarhie intrinseacă a
valorilor măsurate dar au la bază o ordine distinctă bazată pe o ierarhie extrinseacă.
Principalele etape de lucru:
 Se alcătuiește un set de întrebări care reprezintă afirmații cu charact er favorabil sau
nefavorabil la adresa stimulului
 Se aplică chestionarul unui eșantion stabilit, subiecții trebuie să specific nivelul de acord
respective dezacord față de afirmațiile din chestionar.
 Dacă afirmația este una favorabilă, fiecărei gradații I se atașează, după administrarea
chestionarului următoarele valori numerice (în cazul unei afirmații nefavorabile
ordinea valorilor numerice este inversată): 1; 2; 3; 4; 5
Scorul realizat de un subiect se calculează făcând suma algebrică a valorilor numeri ce care
caracterizează opinia referitoare la fiecare propoziție component a setului. (Mitu,Augustin, 2008)

5.1.5 Prezentarea rezultatelor

Prezentarea rezultatelor urmărește confirmarea sau infirmarea ipotezele lor formulate și
stabilește, pe baza rezulta telor și a testelor de semnificație, tendințe și factori de influență în evoluția
fenomenului analizat. Ea nu trebuie să se rezume doar la informația obținută din cercetare curentă,
deoarece există anumite aspecte care nu au putut fi surprinse.

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

38
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL VI. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND PERCEPȚIA
CONSUMATORILOR ASUPRA PROMOVĂRII PRODUSELOR
TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI PRIN TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII

6.1 PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR
În urma unei analize mai complexe a între bărilor adresate respondenților , este necesară
cunoașterea lor pentru început prin nivelul de educație, ocupația, sexul, venitul lunar și vârsta,
care sunt rezultate în urma analizei socio -demografice acumulate. Au răspuns chestionarului 113
persoa ne de pe raza municipiului Cluj -Napoca.
Identificarea nivelului de educație al consumatorilor s -a făcut pe baza unor răspunsuri
generale, și anume la întrebare a ”Ultima școală absolvită? ” În ceea ce privește nivelul de educație
se observă că majoritatea respondenților se încadrează la nivelul studiilor su perioare cu un
procentaj de 52 ,2%, în continuare se află cei cu studii le medii cu un procentaj de 43 ,4% iar cel
mai mic procent de 4,4 % studiile primare (Fig.6.1 .2), din acest studiu rezul tă că eșantionul este
unul educat.

Fig. 6.1.1 Nivelul d e educație al respondenților
În ceea ce privește, statutul socio -profesional majoritatea sunt elevi/studenți cu un
procentaj de 51,3% ceea ce este un efect favorabil asupra creșterii consumului de produse 4.40%
43.40%
52.20%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
S T U D I I P R I M A R E S T U D I I M E D I I S T U D I I S U P E R I O A R E PROCENT RESPONDENȚI
NIVELUL DE EDUCAȚIE

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

39
tradiționale românești din târguri și expoziții deoarece reflectă educația dobândită în licee și
universități și îndemnul cadrelor didactive pentru frecventarea acestor târguri și expoziții. Î n
continuare urmează salariații cu un procentaj de 38,1% care de asemenea est e un efect favorabil
deoarece au un venit stabil lunar și își pot permite achiziționarea de produse tradiționale
românești doar 5% sunt anteprenori , 3% liber profesioniști , 1,5% din respondenți sunt casniciși
pensionari 1,1% iar șomeri 0% ceea ce este de e vidențiat fiind un factor foarte favorabil. (Fig.
6.1.2)

Fig. 6. 1.2 Statut socio -profesional
În ceea c e privește genul respondenților predominant sunt consumatorii de sex feminin
cu 73,5%, iar consu matorii de sex masculin 26,5%.(Fig. 6. 1.3)ceea ce indic ă că persoanele de
gen feminin cunosc mai bine produsele tradiționale românești și târgurile unde se
comercia lizează aceste produse, rezultă că în general femeile fac mai des cumpărăturile pentru
familie.

51.30%
38.10%
5% 1,5% 0% 1,1% 3%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%PROCENT RESPONDENȚI
Statut socio -profesional

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

40

Fig. 6.1.3 Genul respondenților
Se poate observa în figura prezentatămai jos venitul lunar al respondenților , marea
majoritate se încadrează la v enitul de peste 2000 lei lunar cu un procent de 31%, ceea ce arată
că venitul lunar mediu pe membru de familie este unul bun, consumatorii își pot permite
achiziționarea produselor tradiționale românești și frecventarea târgurilor, având în vedere
prețul acestora, mai ridicat decât în cazul produselor obișnuite urmează cu un procent de 28,3%
sub 1000 lei, 21,2% între 1500 și 2000 de lei pe luna iar 19,5% între 1 000 și 1500 lei ceea ce
arată că destul de multe persoane lucrează pe un salar mediu pe economie. (Fig. 6 .1.4)

Tabel 6. 1.4 Venitul lunar pe respondent
Feminim
74%
Masculin
27% Genul respondenți lor
Feminim
Masculin28.30%
19.50%
21.20%
31%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%
S U B 1 0 0 0 L E I 1000 -1 5 0 0 L E I 1500 -2 0 0 0 L E I P E S T E 2 0 0 0
L E I PROCENT RESPONDENȚI
VENIT LUNAR

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

41
După cum putem observa în figura de mai jos , în urma răspunsurilor oferite de
respondenți majoritară este categoria de vârsta 18 -30 ani cu 90 %, urmată cu 5% între 40 -50 ani
iar la egalitate fiind grupele 30 -40 ani și peste 50 cu 2,5% fiecare. Acest fapt indică că tinerii au
acces la mai multe informații decât celelalte categorii de vârsta în privința târg urilor și
expozițiilor efectuate în Cluj -Napoca. (Fig. 6. 1.5)

Fig. 6. 1.5 Categoria de vârstă
6.2 COMPORTAMENTUL DE CONSUM AL PRODUSELOR TRADIȚIONALE
Prima întrebar e propriu -zisă din chestionar ”Sunteți consumator de produse
tradiționale?” indică un procent foarte ridicat de respondenți care consumă acest tip de produse ,
98% afirmând că sunt consumatori au răspuns cu da iar restul de 2 % au răspuns că n u sunt
consumatori de produse tradiționale. Pe baza acestui răspuns se vor identifica în cont inuare
motiv ele pentru care respondenții consumă sau nu produsele tradiționale românești. (Fig.6.2.1) 90.30%
5%
2.50%
2.50%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%
18-3 0 A N I 30-4 0 A N I 40-5 0 A N I P E S T E 5 0 A N I PROCENT RESPONDENȚI
CATEGORIA DE VÂRSTĂ

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

42

Fig. 6.2.1 Consumatori de produse tradiționale românești
În privința frecvenței de cumpărare a produselor tradiționale românești răspunsurile
respondenților indică faptul că 26,5% achiziționează ocazional produse tradiționale iar 23,9%
la 5-6 zile, este o diferență destul de mică în procente dar mare referitor la frecvență, marea
majoritate achiziționează ocazional ceea ce este un factor descurajator pentru producăto rii de
produse tradiționale românești ; lunar au afirmat 22,1%, la 3 -4 zile 18,6% iar 8,8% la 1 -2 zile,
este o frecvență de achiziționare destul de mică la 1-2 zile având în vedere că populația
consumă zilnic mezeluri, produse de panificație sau altele din comerț. (Fig. 6.2.2)

Fig. 6.2.2 Frecvența de achiziționare produse tradiționale românești
98% 2% CONSUMUL DE PRODUSE
TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI
DA NU
8.80% 18.60% 23.90%
22.10% 26.50%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%
1-2 ZILE 3-4 ZILE 5-6 ZILE LUNAR OCAZIONAL PROCENT RESPONDENȚI
FRECVENȚA DE ACHIZIȚIONARE

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

43
Pentru a afla ce tip de produse tradiționale prefer respondenții a fost adresată întrebarea
”Ce tip de produse tradiționale consumați?”.La această întrebare au put utalege mai multe
variante de răspuns iar în urma studiului reiese că marea majoritate a respondenților consumă
produse din carne 22% și este la egalitate cu consumul de pâine și produse de panificație tot
22%, urmate de lactate 19% au afirmat că consuma a cest produs , produse din legume și
fructe 15%, dulcețuri și gemuri 12%, băuturi alcoolice 5% și alt tip de produse tradiționale tot
5%. Din acestea reiese că pe primul loc se află produsele tradiționale din carne și produsele de
panificație urmate de restul categorii lor, cel mai puțin consu mate fiind băuturile alcoolice sau
alte produse tradiționale românești. ( Fig. 6.2.3)

Fig. 6.2.3 Consumul de produse tradiționale românești
Pentru a afla locul de unde achiziționează respondenții produsele tradiționale r omâneș ti a
fost adresată întrebarea ” De unde achiziționați în mod obișnuit produsele tradiționale?” , aici
respondenți au avut posibilitatea de a alege mai multe variante de răspuns . Iar în urma studiului
se observă că supermarketurile sunt în top cu 35% ceea ce este îngrijorător deoarece produsele
tradiționale nu sunt întotdeauna atât de proaspete sau nu avem siguranța că sunt produse Bio,
apoi urmează târgurile și expozițiile 29% au afirmat că achiziționează produse tradiționale din
acestea , gospodăriile 28% respondenții având probabil cunoștințe cu gospodărie unde cresc
animale ș i comercializează produse proaspete, ferme 6% și online 2%. (Fig. 6.2.4)
22%
12% 22%
19%
5% 15%
5% PROCENT RESPONDENȚI
PRODUSE TRADIȚIONALE RPMÂNEȘTI

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

44

Fig. 6.2.4 Locul de achiziție al produselor tradiționale românești
Respondenții au răspuns că atributul cel mai important al produselor tradiționale
românești este gustul, urmat îndeaproape de prospețime, gustul este primordial iar prospețimea
este un factor foarte important pentru sănătatea omului la orice tip de produs, mirosul a fost și
el în topul prefer ințelor respondenților deoarece un miros plăcut atrage consumatorul. Raportul
calitate/preț este un alt atribut destul de important pentru respondenți deoarece îți doresc un
produs de calitate la un preț accesibil tuturor.Alt atribut destul de important în urma studiul
este ca produsele sa fie ecologice(BIO), fără aditivi și alte concentrații. Atributele mai puțin
important eau fost brandul, eticheta, varietatea sortimentală, ambalajul, proveniența locală,
disponibilitatea și promovabilitatea intensă , ceea c e înseamnă că în general acest tip de produse
sunt cumpărate și consumate pentru caracteristicile lor intrinseci (ce țin de produs în sine) și
mai puțin datorită eforturilor promoționale ale producătorilo r/vânzătorilor . (Fig. 6.2.5 ) 2% 35% 29% 6% 28%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%ONLINE SUPERMARKETURI TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII FERME GOSPODĂRII
PROCENT RESPONDENȚI LOCUL DE ACHIZIȚIE AL PRODUSELOR
TRADIȚIONALE

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

45

Fig.6.2.5 Importanța a tributelor p roduselor tradiționale românești

6.3 ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII
În ceea ce privește atitudinea consumatorilor față de târguri și expoziții a fost adrestată
respondenților întrebarea ” Cunoașteți târguri sau expoziți i cu produse tradiționale care se
desfășoară pe teritoriul Clujului ?”, această întrebare este o întrebare dihotomică, și are două
variante de răspuns: da și nu. Se alege un singur răspuns final iar dintr -un număr de 113 respondenți
90% au răspuns cu da și 10% cu nu, ceea ce este un factor destul de favorabil, piața târgurilor și
a expozițiilor fiind tot mai dezvoltată în ultima perioadă. Lipsa informațiilor privind târgurile și
expozițiile desfășurate pe teritoriul Clujului poate fi o consecință a lipsei de promovabilitate a
acestora. Așadar se propune o promovabilitate mult mai intensă și mai accesibilă pentru toată
lumea. (Fig. 6.3.1) 17 89
14%
30 32 88
23 59
7% 24 28 46
0102030405060708090100PROCENT RESPONDENȚI
IMPORTANȚA ATRIBUTELOR PRODUSELOR TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

46

Fig.6.3.1 Procentul de cunoaștere a târgurilor și a expozițiilor în mediul respondenților
În ceea ce privește importanța l ocurilor de achiziție pentru respondenți, s -a adresat
întrebarea ”Pe o scală de la 1 -5, unde 1 deloc important și 5 foarte important, cât de importante
sunt pentru dvs. Următoarele locuri de achiziție a produselor tradiționale?”. Această întrebare
este rea lizată cu ajutorul scalei de evaluare, unde respondenții au avut de ales importanța locului
de achiziție. Unul dintre locurile preferate de respondenți pentru achiziționarea produselor
tradiționale românești sunt gospodăriile 32% din respondenți au răspuns ca acesta este unul
foarte important, urmat de ferme 25% din respondenți au afirmat că este unul foarte important ,
târgurile și expozițiile 18% fiind la egalitate cu supermarketurile tot 18% ceea ce nu este un efect
foarte favorabil pentru comercializanți i de produse tradiționale românești din târguri și expoziții,
iar online doar 7% din respondenți au afirmat ca este un loc important de achiziție a acestor
produse. (Fig. 6.3.2)

90% 10% Procentul de cunoaștere a târgurilor
și expozițiilor
Da Nu

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

47

Fig. 6.3.2 Sursa de achiziție produse tradiționale în rândul respondenților
În figura de mai jos (Fig. 6.3.2.1 ) sunt răspunsurile respondenților detailate, gospodăriile
având cel mai mare număr de răspunsuri ”foarte important” și doar un număr de 3 respondenți au
afirmat că e ”deloc important” iar la polul opus se află online cu 1 1 ”foarte important” și 39 de
respondent care au răspuns ” deloc important”. În urma acestor răspunsuri s -a efectuat un grafic
mai sus care arata topul locurilor de achiziție.

Fig. 6.3.2.1 Importanța locului de achiziție târguri și expoziții
Gospodării
32%
Ferme
25% Târguri și
expoziții
18% Supermarketuri
18% Online
7% SURSA DE ACHIZIȚIE
Gospodării
Ferme
Târguri și expoziții
Supermarketuri
Online
3 5 9 13 39
17 21 12 24 34
15 19 33 27 15
34 33 34 24 14
44 35 25 25 11
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50GospodăriiFermeTârguri și expoziții SupermarketuriOnline
NUMĂR RESPONDENȚI LOCUL DE ACHIZIȚIE
Foarte important Destul de important Important Puțin important Deloc important

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

48
În ceea ce p rivește frecventarea târgurilor și expozițiilor respondenții , au ocazia să ofere
mai multe variante de răspuns iar pe primul loc în topul frecventării este Târgul de Crăciun,
urmat la egalitate de Agraria și Târgul Recolte de Toamnă și o mica parte au ales Altele care nu
se desfășoara în Municipiul Cluj -Napoca cum a r fi Târgul Mierii din Blaj. (Fig. 6.3.3) Târgul de
Crăciun este cel mai cunoscut târg în rândul respondenților, care nu este neapărat căutat pentru
produsele tradiționale, cât pentru atmosfera de sărbătoare și ca loc de petrecere a timpului liber
în preajma sărbătorilor, având în vedere ca se face anual în centru l municipiului Cluj-Napoca
consu matorii sunt mult mai informați, Agraria la fel este un târg care devine tot mai cunoscut cu
trecerea ani lor.

Fig.6.3.3 Procentul de frecventare al târgurilor și expozițiilor
Pentru aflarea motivelor pentru care respondenții frecventează târgurile și expozițiile au
putut alege mai multe variante de răspuns. Marea majoritate a răspuns ”Pentru a achiziționa
produse tradiționale” 33%, apoi pentru că ”Imi place atmosfera ” 27%, mai puțini au răspuns”
Pentru a vedea ultimele noutăți apărute” 17% și cel mai mic procent il au ”Pentru a mă informa
în legătura cu aceste produse tradiționale românești” 16% și ”Pentru a socializa” 7%. Este un
procent favorabil, deoarece reiese că în momentul frecventării respondenții achiziționează
produse tradiționale din intermediul târgurilor și a expozițiilor.(Fig. 6.3.4)
Târgul de
crăciunTârgul Recolte
de ToamnăAgraria Altele
45%
21%
21%
13% PROCENT RESPONDENȚI
TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

49

Fig.6.3.4 Motivele de frecventare a târgurilor și a expoziți ilor
În ceea ce privește acordul și dezacordul respondenților în urma studiului efectuat s -a
descoperit la întrebarea ” Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 acord total, în ce măsură
sunteți de acord cu următoarele afirmații ?” (Fig.6.3.5) .
În urm a analizei răspunsurilor s -a ajuns la concluzia că numărul târgurilor unde se găsesc
produse tradiționale este prea mic fiind irelevant respondenții au răspuns în mare parte că nu sunt
nici de acord, nici dezacord, urmată de afirmația ”târgurile reprezintă unicele ocazii în care
achiziționez produse tradiționale” marea majoritate au răspuns dezacord partial ceea ce înseamnă
că respondenți achiziționează produse tradiționale și din alte locuri sau cu alte ocazii. Altă
afirmație este ” Produsele tradiționale s unt insuficient puse în valoare în cadrul târgurilor ”
respondenții au răspuns că sunt de acord parțial cu această informație și ” Târgurile oraganizate în
Municipiul Cluj -Napoca sunt prea puțin axate pe promovarea produselor tradiționale ” de
asemenea respo ndenții au răspuns că sunt de acord parțial ceea ce dă de înțeles ca în cadrul
târgurilor și expozițiilor nu este atât de dezvoltată o strategie de promovare a produselor
tradiționale românești. La afirmația ” Târgurile de produse tradiționale se organizea ză prea rar ”
respondenții au fost tot de acord parțial ceea ce era de așteptat având în vedere că târgurile se
desfășoară doar o dată pe an. În ceea ce privește ” Târgurile de produse tradiționale sunt suficient
de bine promovate offline (afise, bannere) ”, respondenții au răspuns că nu știu dacă există
promovare offline și ”Târgurile de produse tradiționale sunt suficient de bine promovate online ”
și acord parțial în legătura cu promovarea online ceea ce indică o promovabilitate mult mai mare
in mediul onlin e. Locația în urma răspunsurilor respondenților nu este o problemă atât de mare,
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%Pentru a achiziționa produse tradiționale Pentru a mă informa în legătură cu aceste
produse tradiționale Imi place atmosferaPentru a socializaPentru a vedea ultimele noutăți apărute
33% 16% 27% 7% 17%
PROCENT RESPONDENȚI AFIRMAȚII

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

50
doar în cadrul unora dintre ele cum este Agraria iar în legătură cu durabilitatea unui târg
respondenții au răspuns cu dezacord la ” Târgurile de produse tradiționale durează p rea puțin ”
însemnând ca este suficient pentru a putea achiziționa produsele dorite. Ultima afirmație
”Târgurile reunesc prea puțin producători” este o afirmație care aduce nici acord, nici dezacord.

Fig.6.3.5 Acor d/Dezacord afirmații 10 15 20 15 5 8 28 38 16 2
20 15 69 75 80 18 75 25 17 24
73 30 9 5 30 80 10 25 12 78
20 20 15 11 5 5 0 25 65 7
10 33 0 7 3 2 0 0 3 2
0 20 40 60 80 100Târgurile reunesc prea puțini
producători Târgurile de produse tradiționale nu
sunt foarte accesibile(locația) Târgurile de produse tradiționale
durează prea puțin Târgurile de produse tradițioane
sunt suficient de bine promovate
online Târgurile de produse tradiționale
sunt suficient de bine promovate
offline(afișe, bannere) Târgurile de produse tradiționale
se organizează prea rar Târgurile organizate în Municipiul
Cluj-Napoca sunt prea puțim axate
pe promovarea produselor … Produsele tradiționale sunt
insuficient puse în valoare în cadrul
târgurilor Târgurile reprezintâ unicele ocazii în
care achiziționez produse
tradiționale Numărul târgurilor unde pot găsi
produse tradiționale este prea
mic
NUMĂR RESPONDENȚI
AFIRMAȚII
Acord parțial
Acord total
Nici acord, nici dezacord
Dezacord parțial
Dezacord total

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

51
Apectele privind mot ivațiile de a cumpăra produse tradiționale din cadrul târgurilor și a
expozițiilor au fost descoperite în urma întrebării ” Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5
acord total, în ce măsură sunteți de acord cu următoarele aspecte privind motivațiile de a
cumpăra produse tradiționale din cadr ul târgurilor și expozițiilor? (Fig. 6.3.6) unde
respondenții au răspuns că produsele din cadrul târgurilor le amintesc de copilărie, sunt
produse ecologice, sunt proaspete, pot fi degustate și producătorul are dis ponibilitatea de a da
informații. În schimb au fost de acord parț ial cu diferitele oferte promoționale, prețurile
avantajoase și că sunt produse locale în cadrul târgurilor și a expozițiilor.

Fig.6.3.6 Motivațiile de achiziționare
În ceea ce privește mo tivațiile de a NU cumpăra produse tradiționale , s-a adresat
întrebarea ” Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 acord total, în ce măsură sunteți de
acord cu următoarele aspecte privind motivațiile de a NU cumpăra produse tradiționale din
cadrul târ gurilor și expozițiilor?” .(Fig.6.3.7) 10 2 5 0 1 0 5 5 0 3 10 8 3 1
21 10 15 2 3 0 5 6 12 20 8 10 8 6
46 13 58 11 10 2 4 8 22 51 30 20 18 16
29 45 25 14 16 78 62 74 55 20 46 40 30 28
7 43 10 86 83 33 37 20 24 19 19 35 54 62
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100Au prețuri mai avantajoase Disponibilitatea producătorului de a oferi informații Sunt foarte bine promovatePot fi degustateSunt mai proaspeteSe găsesc într-o varietate sortimentală marePot afla date despre producătorPot afla noile tendințe și informații apărute în
industria alimentară Servirea este promptăPot stabili un program de vizitare al gospodăriei,
fermei etc. unde clienții pot asista la procesul de … Sunt diferite oferte promoționale Sunt produse localeSunt produse ecologiceSunt produsele copilăriei
ACORD/DEZACORD MOTIVAȚIILE DE ACHIZIȚIONARE
Acord total Acord parțial Nici acord, nici dezacord Dezacord parțial Dezacord total

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

52
Respondenții au avut de ales daca sunt de accord sau nu cu următoarele aspecte privind
motivațiile de a NU cumpăra produse tradiționale din cadrul târgurilor și a expozițiilor și pentru
început la aspectul ”prețurile n u sunt accesibile pentru fiecare clasă socială” a reieșit în urma
studiului că sunt de acord partial că prețurile nu sunt pentru toate clasele sociale fiind destul de
mari și că modul de expunere al produselor este în aer liber ceea ce este un factor nefav orabil
având în vedere degradarea produselor și pericolul pentru sănătatea consumatorului, de acord
partial sunt și că sunt prea la îndemâna oricui și sunt atinse de diferite persoane asta fiind
insalabru.

Fig.6.3.7 Motivațiile de a NU cumpăra produse tr adiționale românești
Producătorii de produse tradiționale trebuie să acorde o atenție deosebită promovării
produselor în cadrul târgurilor și expozițiilor aceasta reiese din răspunsurile respondenților la
întrebarea ” Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 acord total, în ce măsură sunteți de
acord cu următoarele afirmații referitoare la producătorii de produse tradiționale?” .(Fig.6.3.8)
În urma analizei răspunsurilor respondenților a reieșit că producătorii nu se promovează
doar în cadrul târgurilo r și a expozițiilor au și alte platforme unde efectuează acest factor, numele
produselor comercializate sunt destul de inspirate în opinia respondenților, spațiul de vânzare
este atractiv vizual, dar producătorii nu acordă o atenție deosebită în privința l ogo-ului, ar mai
putea să lucreze la acest aspect și în legătura cu ambalajele sunt atractive, exprimă
tradiționalitate ceea ce este un punct forte pentru producători, acest lucru atrage consumatorii. 7 14 35 37
20
4 17 19 55
18
13 13 24 51
12
0102030405060
Dezacord total Dezacord parțial Nici acord, nici
dezacordAcord parțial Acord totalNUMĂR RESPONDENȚI
ACORD/DEZACORD
Prețurile nu sunt accesibile pentru fiecare clasă socială
Modul de expunere al produselor este în aer liber(la soare, temperaturi ridicate)
Sunt prea la îndemâna oricui și sunt atinse de diferite persoane asta fiind insalubru

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

53

Fig.6.3.8 Afirmații privind producătorii de produse tradiționale românești
Referitor la ” Care este valoarea medie a achizițiilor de produse tradiționale la un târg sau
expoziție vizitat/ă ?” (Fig.6.3.9).
Respondenții au putut alege doar o variantă de răspuns și putem observa în figura de mai
jos că 66% din respondenți acordă în medie între 50 -150 de lei pentru achiziționarea de produse
tradiționale la un târg sau expoziție vizitat, 26% sub 50 lei și 8% peste 150 ceea ce este un
procent rezonabil, este o sumă relativ bună.

Fig.6.3.9 Valoarea medie a achiziț iilor de produse tradiționale la un târg sau expoziție
vizitat/ă 8 9 7 7 1
6 18 16 15 14
39 37 19 36 46
45 33 35 36 25
15 16 36 19 27
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50Ambalajele sunt atractive și exprimă
tradiționalitate Producătorii acordă o atenție deosebită
siglei/logo -ului Spațiul de vânzare este atractiv vizual Alegerea inspirată a numelui produselorProducătorii se promovează doar în cadrul
târgurilor/expozițiilor
NUMĂR RESPONDENȚI AFIRMAȚII
Acord total Acord parțial Nici acord, nici dezacord Dezacord parțial Dezacord total
26%
66% 8% Valoarea medie a achizițiilor
Sub 50 lei
Între 50-100 lei
Peste 150 lei

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

54
Ultima înt rebare adresată respondenților ”Ce produse tradiționale urmăriți să
achiziționați din cadrul târgurilor și expozițiilor?” această întrebare fiind una deschisă
respondenții au avut o cazia să răspundă cu produsul preferat care doresc să il achiziționeze din
cadrul târgurilor și a expozițiilor, iar în urma cercetării s -a efectuat un total și o listă de produse
în top fiind produsele din carne 30 de respondenți au numit diferite produse mezeluri (cârnați
afumați, tobă, ciolan afumat). Urmate de produse de panificație 21 de respondenți au răspuns
că urmărește achiziționarea de pâine, cornuri.Lactate (lapte, iaurt, cașcaval, brânzeturi) 15
respondenți, legume și fructe 13 respondenți, 12 pr eferă achiziționarea de dulciuri (turtă dulce,
salam de biscuiți), gemuri de diferite feluri 9 respondenți, miere 7, murături 3 iar băuturi
alcoolice (țuiucă, vin) 3 respondenți. (Fig.6.3.10)

Fig. 6.3.10 Top produse tradiționale românești urmărite de re spondenți

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

55
CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Tema acestei lucrări a fost evaluarea percepției consumatorului asupra produselor
tradiționale românești promovate prin târguri și expoziții în Municipiul Cluj -Napoca, cu scopul
de a observa profilul co nsumatorului, comportamentul de consum de produse tradiționale
românești ale respondenților și atitudinea consumatorilor față de târguri și expoziții
În primul rând a fost efectuată s tudiere a comportamentului consumatorului din punct de
vedere al unor fac tori cum ar fi: vârsta, s ex, ocupația, venitul, statutul socio -profesional . Astfel,
s-a ajuns la concluzia că cei mai mulți consumatori sunt persoane care au vârsta cuprinsă între
18-30 de ani, vârsta în care consumatori nu ș i-au întemeiat o familie, dar e ste un eșantion educat
cu studii medii și superioare .Asta ne arată că majoritatea consumatorilor de produse tradiționale
sunt persoane tinere.Un procent foarte mare de consum îl regăsim la persoanele care sunt elevi
sau studenți. Genul predominant care ach iziționează produse tradiționale este feminin ceea ce
arată că acest gen se ocupă mai des de cumpărăturile necesare. Venitul lunar al acestora se
încadrează la un venit bun, acesta fiind peste 2000 de lei, un venit care ne arată că majoritatea
respondențil or au puterea financiară de a achiziționa aceste produse tradiționale . Cu privire la
obiceiurile respondenților de consum , s-a constatat în urma cercetării că 98,2% din respondenți
sunt persoane care consumă produse tradiționale , iar un procent foarte mic de 1,8% sunt
persoane care nu consumă aceste produse. S-a dovedit faptul că 26,5% consumă produse
tradiționale ocazional iar iar 23,9% la 5 -6 zile. Marea majoritate preferă produsele din carne și
produsele de panificație și achiziționează în mod obisnuit p rodusele din supermarketuri din
lipsa de timp este mult mai comod ceea ce reprezintă un aspect negativ, neștiind locul de
proveniență și valoarea produsului.
Produsele tradiționale sunt căutate pentru mai multe e atribute dintre care cele mai mai
importa ntesunt gustul, prospețimea bineînțeles care este un factor important în consumul
produselor , mirosul care atrage consumatorii și raportul calitate/preț care este esențial pentru
respondenți în achiziționarea unui produs , deci atribute intrinseci . Atribut ele care țin de
marketing și promovarea produselor sunt mai puțin importante pentru respondenți.
În legătură cu atitudinea consumatorilor față de târguri și expoziții, 90,3% din
respondenți au răspuns că, cunosc târguri și expoziții care se desfășoară pe r aza Municipiului
Cluj-Napoca.
În topul preferințelor de achiziționare a produselor tradiționale nu se află însă târgurile și
expozițiile ci gospodăriile cu 32%, târgurile și expozițiile fiind preferate doar de 18% dintre
respondenți. Dintre cei care prefer ă târgurile și expozițiile preferința se îndreaptă către Târgul

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

56
de Crăciun care se desfășoară anual în perioada Crăciunului, urmat de Agraria, un alt târg foarte
mare care devine tot mai cunoscut cu trecerea anilor. Motivul principal pentru care respondenț i
frecve ntează târgurile și expozițiile este acela de a achiziționa produse tradiționale românești,
alte motive fiind atmosfera, pentru a vedea ultimele noutăți apărute și pentru a se informa în
legătură cu produsele tradiționale dorite. Motivațiile de cum părare din cadrul târgurilor și
expozițiilor su nt destul de multe acestea fiind gustul care amintește de co pilărie, de produsele
bunicilor, sunt produse ecologice, sunt proaspete și pot fi degustate acești factori sunt un plus și
nu în ultimul rând producă torii pot oferi informații reale consumatorului despre produsele
preferate.
Însă p rocentul mic de frecventare al acestor târguri și expoziții este datorat de faptul că
ele sunt prea puțin axate pe promovarea produselor tradiționale și sunt organizate prea rar și în
unele locuri prea puțin accesibile. Alți factori care determină acest procent sunt prețurile care
sunt destul de mari în comparație cu puterea de cumpărare a consumatorului iar în unele târguri
produsele sunt expuse în aer liber, la soare și sun t prea la îndemâna oricui acest aspect fiind
considerat ca insalubru . Promovabilitatea acestor produse în cadrul târgurilor și a expozițiilor în
urma studiului a reieșit că este bună dar comercializanții ar tebui să mai acorde puțină atenție
siglei/logo -ului, numelui produsului și amabalajelor aceștia fiind factorii care atrag
consumatorul vizual, este primul impact asupra consumatorului în decizia de achiziționare.
În concluzie sunt multe motive care fac ca această cercetare să aibă importantă p entru
indus tria produselor tradiționale și promovabilitatea lor prin târguri și expoziții în Cluj Napoca,
în primul rând se pot aminti factori i consumatorului în ceea ce privește luarea deciziei în
momentul alegeri produsului traditional . Cercetarea arată că consumat orii au diferite preferințe
în momentul achiziționării produselor tradiționale românești și în luarea deciziilor de a vizita și
achiziționa produse tradiționale românești din cadrul târgurilor și expozițiilor

7.1 CONTRIBUȚII PROPRII
Pentru realizarea acestei cercetări, care a avut la bază analizarea percepției
consumatorilor asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și
expoziții, a fost nevoie de parcurgerea următoarelor etape:
 Documentarea și cercetarea bibliografică
 Elaborarea cadrul ui metodologic, testarea și dezvoltarea instrumentelor de
cercetare
 Aplicarea instrumentelor și colectarea datelor

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

57
 Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor
 Formularea concluziilor bazate pe cercetarea realizată

7.2 RECOMANDĂRI
Propunerile cercetător ului în ceea ce privește percepția consumatorului asupra
promvării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții pe baza rezultatelor
obținute după realizarea cercetării sunt:
 Organizarea mai multor târguri și mai dese
 Promovarea mai intensă în mediul offline (afișe, bannere)
 Punerea accentului pe atributele extrinseci pentru a atrage mai mulți consumatori
 Amenajarea spațiilor de vânzare
 Reunirea mai multor producători în cadrul târgurilor și expozițiilor
 Revizuirea prețurilor deoarece nu sun t accesibile pentru toate clasele sociale
 Implementarea unor sisteme de siguranță pentru expunerea produselor

LISTA DE ACRONIME ȘI ABREVIERI

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

58
CE-Consiliul European
CJCPCTC -Centrul Județean pentru conservarea și Promovarea Culturii Tradițio nale Cluj
DOP -Denumire de origine protejată
EuroMARC -European costumers and retails of mountain food product
IFE-Internațional Food & Drink Event
INSSE -Institutul Național de Statistică
IGP-Indicație geografică protejată
MADR -Ministerul Agriculturii și Dez voltării Rurale
M.O-Monitorul Oficial al României
STG -Specialități tradiționale garantate
UE-Uniunea Europeană
USAMV -Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

BIBLIOGRAFIE
1. Del. I. Hawkins, 1995, ”Costumer Behavior: Implicat ions for Marketing Strategy”,
Edirue Irwin, UK
2. Emilian Merce, 2015, ”Statistică economică”, cursuri, Cluj -Napoca

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

59
3. Pop C. Marcel, 2007, ”Târgurile și expozițiile în contextual marketingului”, Editura
RISOPRINT, Cluj -Napoca
4. Pop D. Marius, 2004 ”Cercetări de m arketing”, Editura Alma Mater, Cluj -Napoca
5. S. Funar, G. Chirilă, O. Țugui, 2011, ”Aplicații practice privind comportamentul
consumatorului”, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca
6. Tecau Alina Simona, 2013, ”Comportamentul consumatorului. O privirea asupra natur ii
umane din perspectiva marketingului ”,Editura Universală, Brașov
7. www.tradițiisibiu.ro , ultima accesare în 7 Aprilie 2018
8. www.researchgate.net , ultima accesare în 7 Ap rilie 2018
9. www.albatransilvania.ro , ultima accesare în 7 Aprilie 2018
10. www.madr.ro , ultima accesare în 7 Aprilie 2018
11. www.fundat ia-adept.org , ultima accesare în 22 Aprilie 2018
12. www.mountaingproducts -euro.org , ultima accesare în 22 Aprilie 2018
13. www.historia.ro , ultima accesare în 25 Mai 2 018
14. www.infoghidromania.com , ultima accesare în 25 Mai 2018
15. www.primariaclujnapoca.ro , ultima accesare în 6 Iunie 2018
16. www.ziardecluj.ro , utlima accesare în 31 Mai 2018
17. www.catcostaclujul.ro , ultima accesare în 31 Mai 2018
18. www.produsdecluj.ro , ultima accesare în 4 Mai 2018
19. www.stiucum.com , ultima accesare în 22 Mai 2018
20. www.insse.ro , ultima accesare în 25 Mai 2018
21. www.wikipedia.org , ultima accesare în 6 Iunie 2018

ANEXE
ANEXA 1 – CHEST IONARUL

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

60
STUDIU PRIVIND PERCEPȚIA CONSUMATORULUI ASUPRA PROMOVĂRII
PRODUSELOR TRADIȚIONALE PRIN TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII

Bună ziua! Numele meu este Costea Alina -Ioana și sunt studentă în anul IV la
UNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA VETERINARĂ din Cluj –
Napoca și realizez un sondaj despre felul în care sunt promovate produselor tradiționale
românești prin intermediul târgurilor și a expozițiile din Cluj. Timpul completării acestui
chestionar este de 10 minute. V ă mulțumesc !

1. Sunteți consumator de produse tradiționale ?
a. DA
b. NU

2. Cat de des cumpărați produse tradiționale ?
a. 1-2 zile
b. 3-4 zile
c. 5-6 zile
d. Lunar
e. Ocazional

3. Ce tip de produse tradiționale consumați ?(bifați una sau mai multe variante de răspuns)
a. Pâine și pr oduse de panificație
b. Dulcețuri și gemuri
c. Produse din carne
d. Lactate
e. Băuturi alcoolice
f. Produse din legume și fructe
g. Altele

4. Cunoașteți târguri sau expoziții cu produse tradiționale care se desfășoară pe teritoriul
Clujului ?
a. Da (treceți la următoarea între bare )
b. Nu ( se încheie chestionarul )

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

61

5. De unde achiziționați în mod obișnuit produsele tradiționale ?
(bifați una sau mai multe variante de răspuns)
a. Gospodării
b. Ferme
c. Tărguri și expoziții
d. Supermarketuri
e. Online

6. Pe o scală de la 1 -5, unde 1 deloc i mportant și 5 foarte important, cât de importante sunt
pentru dvs. următoarele locuri de achiziție a produselor tradiționale ?

Locuri 1.Deloc
important 2.Puțin
important 3. Important 4.Destul de
important 5.Foarte
important
Gospodării
Ferme
Târguri și expoziții
Supermarketuri
Online

7. Care din următoarele târguri și expoziții le frecventați ?(bifați una sau mai multe variante
de răspuns)
a. Târgul de Crăciun
b. Târgul Recolte de Toamnă
c. Agraria
d. Altele

8. Care sunt motivele pentru care frecventați târgurile și expozițiile ? (bifați una sau mai multe
variante de răspuns)
a. Pentru a achiziționa produse tradiționale
b. Pentru a mă informa în legătura cu aceste produse tradiționale
c. Imi place atmosfera
d. Pentru a socializa

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

62
e. Pentru a vedea ultimele noutăți apărute

9. Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 acord total, în ce măsură sunteți de acord cu
următoarele afirmații ?

Afirmații 1.Dezacord
total 2.Dezacord
parțial 3.Nici acord,
nici dezacord 4.Acord
parțial 5.Acord
total
Numărul târgurilor unde pot
găsi produse tradiționale este
prea mic
Târgurile reprezintă unicele
ocazii în care achiziționez
produse tradiționale
Produsele tradiționale sunt
insuficient puse în valoare în
cadrul târgurilor
Târgurile oraganizate în
Municipiul Cluj -Napoca sunt
prea puțin axate pe promovarea
produselor tradiționale
Târgurile de produse
tradiționale se organizează prea
rar
Târgurile de produse
tradiționale sunt suficient de
bine promovate offline (af ise,
bannere)
Târgurile de produse
tradiționale sunt suficient de
bine promovate online
Târgurile de produse
tradiționale durează prea puțin
Târgurile de produse
tradiționale nu sunt foarte
accesibile (locația)
Târgurile reunesc pre a puțini
producători

10. Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 acord total, în ce măsură sunteți de acord cu
următoarele aspecte privind motivațiile de a cumpăra produse tradiționale din cadrul târgurilor și
expozițiilor?
Aspecte 1.Dezac ord
total 2.Dezacord
parțial 3. Nici acord,
nici dezacord 4.Acord
parțial 5.Acord total
Au prețuri mai
avantajoase

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

63
Disponibilitatea
producătorului de a
oferi informații
Sunt foarte bine
promovate
Pot fi degustate
Sunt mai proaspete
Se găsesc într -o
varietate sortimentală
mare
Pot afla date despre
producător
Pot afla noile tendințe
și inovații apărute în
industria alimentară
Servirea este promptă
Pot stabili un program
de vizitare al
gospodăriei, fermei etc.
unde clienții pot asista
la procesul de
preparare al produselor
Sunt diferite oferte
promoționale
Sunt produse locale
Sunt produse ecologice
Sunt produsele
copilăriei

11. Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 a cord total, în ce măsură sunteți de acord cu
următoarele aspecte privind motivațiile de a NU cumpăra produse tradiționale din cadrul
târgurilor și expozițiilor?
Aspecte 1.Dezacord
total 2.Dezacord
parțial 3.Nici
acord, nici
dezacord 4.Acord
parțial 5. Acor d
total
Prețurile nu sunt
accesibile pentru
fiecare clasă socială
Modul de expunere al
produselor este în aer
liber ( la soare,
temperaturi ridicate)

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

64
Sunt prea la îndemâna
oricui și sunt atinse de
diferite persoane asta
fiind insalubru

12. Pe o scală de la 1 -5, unde 1 dezacord total, 5 acord total, în ce măsură sunteți de acord cu
următoarele afirmații referitoare la producătorii de produse tradiționale?

Afirmații 1.Dezacord
total 2.Dezacord
parțial 3.Nici
acord, nici
dezacord 4.Acord
parțial 5.Acord
total
Ambalajele sunt atractive
și exprimă tradiționalitate
Producătorii acordă o
atenție deosebită
siglei/logo -ului
Spațiul de vânzare este
atractiv vizual

Alegerea inspirată a
numelui produselor
Producătorii se
promovează doar în cadrul
târgurilor/expozițiilor

13. Pe o scară de la 1 la 5, unde 1 deloc important și 5 foarte important, cât de importante sunt
următoarele atribute în momentul achiziționării produselor tradiționale ?

Atribute 1. Deloc
important 2. Puțin
important 3.Important 4. Destul
de
important 5. Foarte
important
Ambalajul
Gustul
Miros
Proveniență locală
Disponibilitate
Prospețime
Promovabilitate
intensă
Raportul bun
calitate -preț
Brand local/ național
Eticheta
Varietatea
sortimentală

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

65
Să fie
ecologice(BIO)

14. Care este valoarea medie a achizițiilor de produse tradiționale la un târg sau expoziție
vizitat/ă ?
a. Sub 50 lei
b. Între 50 si 150 lei
c. Peste 150 lei

15. Ce produse t radiționale urmăriți să achiziționați din cadrul târgurilor și expozițiilor?
(întrebare deschisă)
……………………………………………………………………………

16. Care este vârsta dumnevoastră ?
a. 18-30 ani
b. 30-40
c. 40-50
d. Peste 50

17. Care este venitul dumnevoastră lunar ?
a. Sub 1000 lei
b. 1000-1500 lei
c. 1500 -2000 lei
d. Peste 2000 lei

18. Sexul dumnevoastră ?
a. Feminin
b. Masculin

19. Ocupația actuală ?
a. Elev/Student
b. Salariat
c. Anteprenor
d. Casnic
e. Șomer

Alina -Ioana Costea – Percepția consumatorului asupra promovării produselor tradiționale românești prin târguri și expoziții

66
f. Pensionar
g. Liber profesionist

20. Ultima școală absolvită ?
a. Studii primare
b. Studii medii
c. Studii sup erioare